Radioactivitatea.

Fisiunea nucleară.
Fuziunea nucleară.
Reactorul nuclear.
Impactul centralei nuclearo-electrice asupra mediului.
Securitatea centralelor nucleare.

Profesor coordonator : Student:

Pr. univ. dr. Constantin Dănciulescu Vulpe Alexandra
An I, EIM
Introducere

Majoritatea radiaţiilor sunt de origine naturală la care omul a adăugat în ultima sută de ani şi
pe cele artificiale datorate propriei activităţi.
Descoperirea energiei nucleare este considerată una din cele mai mari realizări a secolului
XX, însă utilizarea radiaţiilor în multiple domenii economice în prezent înseamnă şi
extinderea problemelor de sănătate produse de aceste radiaţii, de la nivel de mediu
ocupaţional la cel de mediu general populaţional, cu alte cuvinte o problemă de sănătate
publică.
După accidentul nuclear de la Cernobîl (Ucraina) în aprilie 1986 a crescut preocuparea şi
interesul societăţii civile pe glob, deci şi la noi, privind efectele asupra sănătăţii induse de
expunerea la radiaţii ionizante.
Această situaţie a impus căutarea şi adoptarea de măsuri cu eficienţă maximă în protejarea
individuală şi colectivă împotriva acestor radiaţii.
Cuprins
Capitolul I. - Radioactivitatea
Capitolul I.1 - Radiațiile ionizante
Capitolul I.2 - Fisiunea nucleară
Capitolul I.3 – Fuziunea nucleară
Capitolul II.1 – Reactorul nuclear
Capitolul II.2- Impactul centralei nuclearo-electrice asupra mediului
Capitolul II.3 - Securitatea centralelor nucleare
Capitolul I. - Radioactivitatea

Radioactivitatea este un fenomen natural, care a existat de la originea universului (există de

miliarde de ani), atunci când atomii s-au format.
Toti atomii sunt construiti pe acelasi model, dar nu au aceleași proprietăți: unele sunt stabile și
rămân pe termen nelimitat identice, în timp ce altele sunt instabile.
Pentru a obține o mai bună stabilitate, acesta din urmă - radionuclidul - la un moment dat a
cedat o cantitate de energie sub formă de radiații și / sau particule: acest fenomen este numit
"radioactivitate".
De la descoperirea de către Antoine Henri Becquerel a radioactivităţii în 1896 s-au împlinit
anul trecut mai mult de 110 ani. De atunci până în zilele noastre cercetările oamenilor de
ştiinţă au adus progrese remarcabile acestui domeniu al fizicii.
Ca şi multe alte descoperiri ale omenirii, radioactivitatea a dus la obţinerea unor beneficii
semnificative pentru dezvoltarea sa social-economică, în primul rând producţia de energie,
datarea rocilor pentru descifrarea trecutului geologic, aplicaţii în medicină, biologie,
agricultură, industrie etc., dar a dat naştere îngrijorării mondiale asupra consecinţelor
îngrozitoare ale utilizării militare – bombardamentele din 1945 de la Hiroshima şi Nagasaki şi
ale accidentelor survenite în funcţionarea centralelor nucleare sau din utilizarea energiei
nucleare in alte domenii.
Este totuşi suprinzător că astăzi, publicul larg din România cunoaşte prea puţin despre nivelul
de radioactivitate la care este expus, despre diversele surse de iradiere, cât si despre efectele
asupra sănătăţii, fiind astfel vulnerabil la semnalele de alarma, de multe ori false, trase de
mass-media aflată în cautarea ei clasică de senzaţional.

Capitolul I.1 - Radiațiile ionizante

În viața noastră de zi cu zi, suntem înconjurați de mai multe tipuri de radiatii (de obicei
numite raze), vizibile sau invizibile (vezi diagrama de mai jos). Dar în cele mai multe cazuri
dintre radiațieile noastre zilnice - radio, telefon mobil, cuptor cu microunde - nu sunt
ionizante.
Imaginea 1 Spectrul radiatiilor
Unele radiatii (X si gamma), se spune ca ionizeaza, razele lor sunt de o energie suficient de
inalta incat sa transforme carbonul in ioni (un atom care a “castigat”, sau a “pierdut”
electroni). Acest lucru poate produce materiale instabile.
În viața noastră de zi cu zi, suntem în contact permanent cu radioactivitatea .
Acest lucru poate fi de origine naturală, derivată de pe Pământ, cosmos sau in dieta noastra,
dar, de asemenea, artificial în timpul procedurilor sau terapiilor medicale sau după evacuări
autorizate din instalațiile nucleare sau ca urmare a Fallout-ului in urma testelor armelor
nucleare în atmosferă.
Sunt posibile doua tipuri de expunere la radiatii, externe si interne.
Cele externe atunci cand o persoana este expusa din exterior la radiatia ionizanta emisa de o
sursa radioactiva situata in vecinatatea sa.
In acest caz, expunerea inceteaza cand sursa radioactiva este la o distanta mare de persoana,
sau daca un ecran/scut este interpus intre persoana si sursa.

Imaginea 2 Sursa de radiatie externe

Iar cele interne la particule radioactive, atunci cand elementele radioactive au patruns in
interiorul corpului.
Acest lucru se poate produce prin inhalare de particule radioactive in aer, ingestia de alimente
contaminate cu particule radioactive, sau prin contact direct cu pielea sau rana.
La o contaminare, expunerea la particulele radioactive continua cat timp sursa este in
interiorul sau in contact cu corpul.
Imaginea 3 Surse de radiatie interne

Capitolul I.2 - Fisiunea nucleară

Fisiunea nucleară este un proces în care un nucleu se divide în 2 (sau ocazional în 3) nuclee
mai mici. Alte particule (neutronii, de exemplu) și radiațiile electromagnetice (radiațiile
gama) pot fi produse în același timp. Fisiunea poate apărea spontan, dar de ce cele mai multe
ori este indusă.
Fisiunea este o formă de transmutare nucleară, deoarece fragmentele rezultate nu sunt aceleași
elemente ca atomul inițial. Cele două nuclee produse sunt cel mai adesea de dimensiuni
comparabile, dar ușor diferite, de obicei cu un raport de masă de produse de aproximativ 3
până la 2, pentru izotopii fisili.
Majoritatea fisiunilor sunt fisiuni binare (producând două fragmente încărcate), dar ocazional
(de 2 până la 4 ori la 1000 de evenimente), se produc trei fragmente încărcate pozitiv, într-o
fisiune ternară.
Cel mai mic dintre aceste fragmente în procesele ternare variază de la un proton la un nucleu
de argon.

Imaginea 4 Fisiunea nucleara

Capitolul I.3 – Fuziunea nucleară

Fuziunea nucleară reprezintă combinația a două nuclee ușoare într-un nucleu mai greu.
Fuziunea, sau reacția termonucleară a elementelor ușoare sunt reacții tipice care au loc în
Soare și în alte stele. Într-adevăr, în Soare, în fiecare secundă, 657 milioane de tone de
hidrogen sunt transformate în 653 milioane de tone de heliu.
Cele 4 milioane de tone lipsă sunt apoi convertite în radiații – acest fenomen asigurând
strălucirea Soarelui. Temperaturile extreme și de presiune înaltă creează o stare a materiei,
puternic ionizată, numită plasmă și care este menținută în volumul respectiv prin intermediul
forțelor gravitaționale.

Imaginea 5 Fuziunea nucleara

Capitolul II.1 – Reactorul nuclear

Un reactor nuclear este un dispozitiv unde o reactie nucleara in lant are loc si care elibereaza
energie. Reactorii nucleari sunt folositi in general ca centrale nucleare de energie si pentru
propulsarea navelor si submarinelor.
Exista de asemenea si reactori care produc izotopi pentru scopuri medicale sau industriale,
reactori pentru producerea de plutoniu in scopuri militare precum si reactori folositi in scopuri
de cercetare.
Energia este eliberata in reactorii nucleari sub forma de caldura.
Mai departe caldura poate fi transformata in alte forme de energie si folosita in aplicatii
cotidiene. Intr-o centrala nucleara tipica aceasta conversie se face dupa principii clasice de
incalzire a apei si producerea de aburi ce pun in miscare turbinele unor generatori electrici.
Legenda: (A) anvelopa centralei, (B) barele de control, (C) nucleul reactorului, (D)
generatorul de aburi, (E) conducta de aburi, (F) turbina de aburi, (G) generatorul electric, (H)
consumatorii de electricitate, (I) circuit de condensare, (J) jeturi, (K) vaporii de apa, (L) turnul
de racire.
Lantul de reactie dintr-un reactor nuclear lucreaza in regim critic, adica in medie, doar un
neutron de la fiecare nucleu care fisioneaza conduce la fisiunea unui alt nucleu.
Pentru ca acest lucru sa fie posibil, miezul reactorului contine nu doar combustibilul ci si
anumite componente care ajuta la mentinerea regimului critic.

Capitolul II.2- Impactul centralei nuclearo-electrice asupra mediului

Impactul unei centrale nucleare asupra mediului, supus tehnologiei de construcție și

funcționare, poate și ar trebui să fie semnificativ mai mic decât alte instalații tehnologice:
centrale chimice, centrale termice.
Cu toate acestea, radiația în caz de accident este unul dintre factorii periculoși pentru mediu,
viața umană și sănătate.
În acest caz, emisiile sunt echivalate cu cele provenite din testarea armelor nucleare.
Riscuri:
Producerea de electricitate folosind reactoarele nucleare, ca orice tehnologie complexă, are
asociate o serie de riscuri: riscul radiologic pentru personal și public, accidentele nucleare,
poluarea radioactivă mediului și deșeurile radioactive.
Pentru ca riscurile să nu se materializeze, proiectarea și operarea reactorului nuclear utilizează
conceptul de Apărare în adâncime prin care se prevăd măsuri de prevenire a defectelor și
accidentelor, protecția lucrătorilor și a publicului împotriva radiațiilor , gospodărirea în
siguranță a deșeurilor radioactive, asigurarea securității materialelor nucleare.
Apărare în adâncime se realizează prin suplimentarea caracteristicilor intrinseci de siguranță
ale reactoarelor cu măsuri de prevenire, monitorizare și diminuare a consecințelor
accidentelor.
 Apărare în adâncime este structurată pe cinci nivele, astfel încât dacă un nivel nu face față
este corectat sau compensat de următorul.
Obiectivul primului nivel de protecție este prevenirea funcționării anormale sau defectării
sistemelor.
Dacă primul nivel cade, al doilea nivel de protecție controlează funcționarea anormală sau
detectează defectarea sistemelor.
La căderea celui de al doilea nivel, funcțiile de securitate sunt asigurate de al treilea nivel care
activează sisteme de securitate specifice.
La căderea celui de al treilea nivel dezvoltarea accidentului este ținută sub control de al
patrulea nivel pentru a preveni agravarea accidentului și eliberarea substanțelor radioactive în
exterior.
Ultimul nivel are ca obiectiv diminuarea consecințelor radiologice ale accidentului în
exteriorul incintei prin implementarea de planuri de urgență.
Din punctul de vedere al securități reactorul nuclear are trei funcții de bază:
- Controlul reactivității;
- Răcirea combustibilului;
- Izolarea substanțor radioactive.
Pentru a menține sub control puterea reactorului acesta este dotat cu sisteme de control a
reactivității care mențin constantă rata reacției de fisiune, iar dacă este necesar opresc imediat
reactorul prin inserția de reactivitate negativă.
Căldura de fisiune și de dezintegrare trebuie evacuată premanent din reactor, chiar și după
oprirea reactorului, altfel se produce accidentul de topire a combustibilului.
Pentru prevenirea acestui accident reactorul dispune de sisteme de urgență care injectează apă
de răcire.
Izolarea materialelor radioactive în interiorul reactorului și prevenirea răspândirii lor în mediu
se realizează prin bariere multiple: combustibilul și teaca elementului de combustibil, vasul
reactorului, anvelopa reactorului și zona amplasamentului reactorului.
Impactul asupra mediului
Reactorul nuclear generează patru fluxuri de substanțe radioactive (deșeuri) care pot afecta
mediul:
 Combustibilul nuclear uzat ce conține majoritatea radioizotopilor generați prin
fisiune ;
 Deșeurile miniere și cele de la rafinarea uraniului conținând produșii de dezintegrare
ai uraniului;
 Eliberarea de radionuclizi în timpul funcționării (emisii gazoase și lichide);
 Eliberarea de mari cantități de radioactivitate în timpul accidentelor.
Pe lânga substanțele radioactive reactorul nuclear mai eliberează în mediu mari cantități de
căldură ce poluează termic apele sau atmosfera.
Obiectivul principal al gospodăririi deșeurilor radioactive este protejarea oamenilor și a
mediului față de acțiunea dăunătoare a radiațiilor nucleare.
Aceasta se realizează prin izolarea sau diluarea deșeurilor radioactive astfel încât concentrația
oricărui radionuclid care ajunge în biosferă să nu fie dăunătoare.
Gospodărirea substanțele radioactive (deșeuri) generate de reactorul nuclear se bazează pe trei
principii:
• Concentrare și izolare;
• Stocare pentru dezintegrare;
• Diluare și dispersie.
Unele deșeuri slab radioactive lichide rezultate din operarea reactorului nuclear sunt eliberate
controlat în apele de suprafață cu condiția ca doza asociată să fie doar o mică fracțiune din
fondul natural.
Reactorul nuclear eliberează în mediu cantități mici de gaze radioactive (Kr85, Xe133, I131,
tritium) în condiții controlate.
Cea mai dificilă problemă o reprezintă gospodărirea combustibilului nuclear uzat care conține
cea mai mare parte din radioactivitatea generată în reactorul nuclear.
O dificultate majoră o reprezintă timpul de înjumătățire extrem de lung al anumitor
radonuclizi: I129 (15,7 milioane ani), Tc99 (220 000 ani), Np237 (2 milioane ani), Pu239 (24
000 ani).
Prin urmare izolarea acestor deșeuri față de biosferă impune dispunerea lor în structuri
geologice de mare adâncime unde are loc dezintegrarea radionuclizilor fără a afecta biosfera.
Elementele transuraniene din deșeurile radioactive pot fi separate și transformate prin
transmutare în alți radionuclizi cu timp de înjumătățire scurți, mai ușor de gospodărit.

Capitolul II.3 - Securitatea centralelor nucleare

Menținerea permanentă a unui înalt nivel de securitate nucleară in toate fazele de realizare și
exploatare a obiectivelor și instalațiilor nucleare este de o importanță vitală și constituie prima
prioritate pentru Societatea Națională “Nuclearelectrica” SA.
Gradul înalt de securitate nucleară este asigurat de modul în care obiectivele și instalațiile
nucleare sunt proiectate, construite, puse în funcțiune și exploatate.
Documentul cuprinzand Politica de securitate nucleară elaborat în cadrul Societății Naționale
“Nuclearelectrica” SA și aprobat de Autoritatea de reglementare în domeniul nuclear din
Romania, garantează performante deosebite in toate activitățile importante pentru asigurarea
securitatii nucleare, în toate fazele de realizare și exploatare a obiectivelor și instalațiilor
nucleare.
Acest document confirmă și întărește faptul că securitatea nucleară are prioritate maximă, fată
de cerințele legate de producție sau de termenele planificate în realizarea activităților de
investiții.
Securitatea nucleară ca domeniu este un ansamblu de măsuri tehnice si organizatorice
destinate să:
– Asigure funcționarea instalațiilor nucleare în condiții de siguranță;
– Să prevină și să limiteze deteriorarea acestora;
– Să asigure protecția personalului, populației și a mediului înconjurător împotriva iradierii
sau contaminării radioactive.
Pe aceste deziderate se bazează și filozofia de securitate nucleară a centralelor de tip
CANDU6.
Această filozofie are la bază trei principii fundamentale și anume:
Principiul Protecției-în-Adâncime, care constă în atingerea unui nivel ridicat al performanțelor
tehnice și de securitate nucleară, prin prevederea unor bariere fizice multiple în calea
eliberărilor de radioactivitate spre mediu (matricea combustibilului nuclear; teaca elementului
combustibil; incintă sub presiune a circuitului primar; sistemul anvelopei; zona de excludere).
Principiul ALARA, ale cărui obiective trebuie să asigure protecția personalului de exploatare,
a populației și mediului, prin stabilirea și menținerea unei protecții adecvate împotriva
riscurilor radiologice.
Principiul Grupării și Separării, Gruparea sistemelor cu funcții de securitate în două grupuri a
fost adoptată în proiectul centralei cu scopul de a prevedea protecția CNE împotriva unor
evenimente de cauză comună care ar putea produce distrugeri pe zone întinse din centrală, în
același moment de timp.
Aplicarea cu consecvență a principiilor cuprinse în acest document au asigurat și asigură
furnizarea de energie electrică în condiții foarte bune și un grad ridicat, la nivelul standardelor
internațional, al securității nucleare la CNE Cernavodă.
Concluzii

Bibliografie
http://nwatchwiki.aii.pub.ro/tiki-index.php?page=Radioactivitate
http://www.anpm.ro/ro/despre-radioactivitate
https://www.nupecc.org/NUPEX/index.php?lang=ro&g=textcontent/radioactivity/
radioactivity
https://www.telework.ro/ro/fisiunea-nucleara/
https://www.renovablesverdes.com/ro/la-fision-nuclear/
http://nupex.eu/index.php?lang=ro&g=textcontent/nuclearenergy/nuclearreactors
https://www.juridice.ro/666717/impactul-accidentelor-nucleare-asupra-mediului.html
https://sites.google.com/site/atestatnuclear/products-services
https://insp.gov.ro/download/cnmrmc/Ghiduri/Radiatii%20Ionizante/Ghid-Educatie-pentru-
sanatate.pdf