UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MECANICĂ
DEPARTAMENTUL DE INGINERIA SI MANAGEMENTUL
SISTEMELOR TEHNOLOGICE
Specializarea: Ingineria si Protectia Mediului în Industrie

Expunerea profesională datorată surselor de

radiații ionizante
Coordonator: Studenți:
Conf.dr.fiz. DEMIAN GABRIELA CIOTÎRLĂ DUMITRU
CĂLIN MIHAI
CRĂCIUNESCU ANDREEA
TUDORONIU CRISTINEL
2019
Cuprins:

1. Generalități privind radiațiile. Surse de radiații

2. Radiații nucleare
3. Accidentul nuclear
4. Contaminarea. Categoriile de expunere
5. Expunerea profesională
 Radiaţii

 Radiațiile sunt frecvente în natură sau pot fi produse în mod artificial fără a fi
definite nici ca tip nici ca efect. Iradierea naturală a organismului uman se
datorează radiațiilor ionizante existente în mediul înconjurător (radiațiile
cosmice, radioactivitatea solului, a alimentelor etc.).
 La acestea se adaugă:
 folosirea radiațiilor în investigațiile și tratamentele medicale;
 iradierea datorată experimentelor nucleare în atmosferă și industria energetică
nucleară.
Ponderea cea mai importantă în iradierea organismului uman o are iradierea
naturală 66%, urmată de iradierea medicală 23% şi cu valori apropriate iradierea
profesională şi cea suplimentară.
Deoarece efectele radiațiilor sunt legate de doza de radiație primită, care asociază
un factor de risc s-a stabilit doza maximă admisă pentru populație de 5 mSv/an.
Suntem permanent expuși la un nivel scă zut de radiație ionizantă din surse naturale:
• radiație cosmica
• radiație terestra izotopul radioactiv ai potasiului și produsii de dezintegrare ai uraniului
și toriului;
• radon
• radiația naturala din interiorul organismelor noastre

În plus, suntem expuși și la o radiație artificială , provenind din:

•expunerea medicală
•diverse alte surse (producerea de energie electrică atâ t în
instalaţiile clasice câ t și în cele nucleare, transportul și
depozitarea materialelor nucleare, programele de testare a
armamentului nuclear).
Gradul de severitate al efectelor radiaţiei depinde de:
 durata expunerii;
 intensitatea radiaţiilor;
 tipul radiaţiilor.
Expunerea la o doză foarte mare de radiaţii poate conduce în scurt timp la arsuri
ale pielii, stări de vomă şi hemoragii interne; organismul nu poate genera celule
noi într-un timp foarte scurt.

Expunerea îndelungată la doze mai mici de radiaţii poate cauza apariţia cu

întârziere a cancerului şi posibil a unor boli ereditare, lucru constatat în special la
supraviețuitorii bombardamentelor de la Hiroshima şi Nagasaki.
 Surse de radiații

 Sursele de radiații naturale și cele artificiale (cu marea lor diversitate)

produc expunerea la radiații a întregii populații, atât cea angajată în
activitatea științifica, tehnică și economică, cât și cea neangajată.
Sursele naturale de radiaţii pot fi clasificate în:
 surse aflate exterioare organismului uman
 radiaţia cosmică
 ​de origine terestră​
 surse din organism, reprezentate de radionuclizii pătrunşi în organism prin
inhalare, ingestie şi prin piele.
Pentru România, fondul natural de iradiere, adică doza efectivă totală datorată
radiaţiilor de origine naturală primite de om, are valoarea medie de 2,27 mSv pe
an, mai mică decât valoarea similară calculată pentru ca mediu pentru întreaga
populaţie a planetei - 2,4 mSv pe an.
Radioactivitatea artificială, apărută mai ales după descoperirea fisiunii nucleare,
în anul 1939, a dus rapid la implicaţii şi consecinţe uluitoare pentru omenire;
arma nucleară, motorul pentru propulsie, centrala nucleară electrică.
 Radiații nucleare

Energia degajată într-un timp foarte scurt din explozia unei bombe nucleare produce
imediat mari distrugeri, iar radionuclizii de fisiune şi uraniul sau plutoniul nefisionaţi
produc contaminarea zonei respective; victimele care scapă de primele efecte ale
bombei: unda de şoc, incendiu, dărâmarea construcţiilor, etc sunt imediat supuse unei
doze ridicate de iradiere cauzată de aceşti radionuclizi.
 Cu toate că sunt inodore și invizibile, radiațiile nucleare pot avea consecințe extrem
de grave asupra sănătății omului, deasemenea pot provoca decesul în câteva ore.
Efectele radiațiilor nucleare asupra omului depind de câțiva factori foarte importanți:
- cantitatea de radiații primită de victimă;
- locul care a fost iradiat;
- vârsta persoanei expuse.
Sievert este unitatea de măsură a dozei de radiaţii absorbită de ţesutul uman. Un
sievert corespunde la o mie de milisieverţi.
 Radiații nucleare

 În Franţa, doza medie primită de o persoană într-un an de zile este de

sub 4 milisieverţi - e vorba de radiaţii provenite fie din natură unde există
radon de exemplu dar şi razele cosmice, fie de la diverse diagnostice
medicale - radigrafii, scanere, etc.
 În cazul unor accidente nucleare, persoanele în contact cu reactorul pot fi
contaminate cu mai mulţi sieverţi - la Cernobîl, muncitorii care au lucrat pe
şantierul catastrofei au fost iradiaţi cu 6 sieverţi dar după o lună au şi
murit.
 La centrala japoneză de la Fukushima, dozele nu sunt pentru moment
cuprinse decât între 30 şi 400 de milisieverţi.
 In prezent estimările specialiştilor indică faptul că populaţia României
primeşte o doză efectivă anuală de doar 0,02 mSv datorată căderilor
radioactive care au urmat testelor nucleare şi accidentului nuclear de la
Cernobîl.
 Accidentul nuclear

 Accidentul nuclear se consideră a fi evenimentul care afectează instalația

nucleară şi provoacă iradierea sau contaminarea populației şi mediului
înconjurător peste limitele maxime admise.
Instalațiile şi activitățile care sunt luate în considerare ca sursă de accident nuclear
sunt:
 reactoarele nucleare energetice şi de cercetare;
 instalațiile din ciclul de producere a combustibilului nuclear;
 instalațiile de tratare a deșeurilor radioactive;
 transportul şi depozitarea combustibilului nucleari sau a deșeurilor radioactivă;
 producerea, utilizarea, depozitarea, stocarea şi transportul radioizotopilor folosiți
în agricultură, industrie, medicină, precum şi în scopuri științifice şi de cercetare;
 utilizarea radioizotopilor pentru producerea de energie în obiecte spațiale.
 Accidentul nuclear

 Exploziile nucleare au în comun o mulțime de caracteristici ușor de

recunoscut și seamănă cu exploziile convenționale.
 Există o detonare inițială și apoi urmează o undă de soc sferică încât
trebuie să vă adăpostiți imediat.
 Rezultatul unei explozii nucleare poate transforma un oraș în deșert.
Sub zona de explozie se evaporă toate materialele solide, iar deasupra
acesteia apare o minge de foc mai fierbinte decât suprafața soarelui.
Urmează apoi ca tot praful iradiat ridicat de explozie să cadă înapoi pe
Pământ.
 Ce se întâmpla așadar cu persoanele
iradiate?

 In caz de doză mare – exemplu de 6 sieverti la Cernobîl unde muncitorii

care lucrau pe șantierul catastrofei au fost iradiați iar după o luna au și
murit, decesul fiind o consecință gravă.
 Radiațiile ard pielea, distrug sistemul nervos central, măduva osoasă și
celulele digestiv. In plus întreg sistem imunitar se prăbușește.
 Dacă iradierea este medie, celulele reușesc să supraviețuiască dar se
alterează ADN-ul lor lucru care poate declanșa apariții unor cancere ani
sau chiar zeci de ani după expunerea la radiații.
 Cele mai frecvente forme de cancer sunt leucemia, cancerul de tiroidă și
mai târziu, cel de plămâni sau de piele care pot apărea și la 40 de ani
după iradiere.
 Exemple:

Contaminarea internă este dată de pătrunderea accidentală a radionuclizilor în organism

prin inhalare, ingestie sau prin piele.
Contaminarea internă prin inhalare se datorează prafului sau aerosolilor contaminaţi
de căderile radioactive provenite de la testele sau de la accidentele nucleare majore.
Gradul de contaminare internă pe această cale depinde de caracteristicile particulelor
radioactive (încărcare radioactivă şi electrostatică, mărime, densitate, compoziţie chimică
etc.).
Contaminarea internă pe cale digestivă se realizează în urma consumării de alimente
şi apă contaminate, direct din depuneri sau prin transferul diferitelor substanţe
radioactive în interiorul lanţului trofic.
 Contaminarea prin piele (absorbție tegumentară), are importantă
redusă; puţini radionuclizi diluați în apă pătrund prin tegumentele intacte
(cazul celor din grupele alcalinelor şi alcalino-pământoaselor). In primele
12 zile de după accidentul de la Cernobîl, principala cale de contaminare
a omului a fost cea prin inhalare, după care ponderea a trecut la cea prin
ingestie.
 In primele 12 zile de după accidentul de la Cernobîl, principala cale de
contaminare a omului a fost cea prin inhalare, după care ponderea a
trecut la cea prin ingestie.
 Categoriile de expunere

Se distinge trei categorii de expunere la radiaţie:

 expunerea profesională (ocupaţională)

 expunerile medicale ale pacienţilor

(expunerile suferite de pacienţi: ca parte a propriului lor diagnostic medical sau dentar sau
tratament; de către persoane, altele decât acelea expuse profesional, care în cunoştinţă de cauză
ajută voluntar la sprijinul şi la suportul pacientului; de către voluntari într-un program de cercetare
biomedicală care implică expunerea acestora)

 expunerea populaţiei
(cuprinde toate expunerile populaţiei altele decât expunerile ocupaţionale şi expunerile medicale
ale pacienţilor)
Expunerile medicale ale pacienţilor
 Expunerea profesională

Se referă la toate expunerile suportate de lucrători în timpul

muncii lor cu excepţia:
1) expunerilor excluse şi expunerilor din activităţi implicând
radiaţii exceptate sau surse exceptate;
2) oricărei expuneri medicale;
3) fondului de radiaţie local normal.
 Expunerea profesională

Comisia limitează utilizarea de către sine a „expunerii

ocupaţionale” la expunerile la radiaţie suportate în timpul
lucrului ca un rezultat al situaţiilor care pot fi privite în mod
rezonabil ca fiind în responsabilitatea managementului
operaţional.
În general, expunerile excluse şi expunerile datorate
practicilor exceptate sau surselor exceptate nu este necesar
să fie luate în calcul pentru protecţia ocupaţională.
 Expunerea profesională

Un rol important al angajatorului şi/sau titularului de autorizaţie este

acela de a menţine controlul asupra surselor de expunere şi asupra
protecţiei lucrătorilor care sunt expuşi ocupaţional.
Pentru obţinerea acestuia Comisia continuă să recomande
clasificarea zonelor de lucru mai degrabă decât clasificarea
lucrătorilor.
Cerinţa ca zonele de lucru conţinând surse să fie desemnate ajută
la controlarea lor.
Comisia utilizează două astfel de desemnări: zone controlate şi
zone supravegheate.
Nivelurile protecţiei radiologice

Pentru situaţiile de expunere planificate, restricţia asociată sursei

pentru doza pe care indivizii o pot suporta este constrângerea de
doză.
Pentru expunerile potenţiale conceptul corespondent este
constrângerea de risc.
Pentru situaţiile de expunere de urgenţă şi existente, restricţia
asociată sursei este nivelul de referinţă.
Conceptele de constrângere de doză şi nivel de referinţă sunt
folosite în procesul de optimizare a protecţiei pentru a participa la
asigurarea că toate expunerile sunt menţinute atât de jos cât este
rezonabil de obţinut, factorii sociali şi economici fiind luaţi în
considerare.
 Nivelurile protecţiei radiologice

În cazul specific al situaţiilor de expunere planificate sunt necesare

restricţii separate pe sumele dozelor ocupaţionale şi pe sumele dozelor
la populaţie.
Comisia se referă la astfel de restricţii asociate persoanei ca limite de
doze şi evaluarea omoloagă a dozelor este numită „asociată
persoanei”.
 Principiile protecţiei radiologice

Două principii sunt asociate sursei şi se aplică la toate

situaţiile de expunere:
 Principiul justificării
 Principiul optimizării protecţiei

Un principiu este asociat persoanei şi se aplică la situaţiile

de expunere planificate:
 Principiul aplicării limitelor de doză
Categorii de expunere
(Publicaţii)
Situaţii de expunere
planificate
Expunere ocupaţională
(60, 68, 75) incluzând
operaţiile de recuperare
(96)
- cristalinul ochiului
- piele
- mâini şi picioare
- femei gravide, perioada
de graviditate rămasă
Expunere ocupaţională
(60)
Situaţii de expunere de
urgenţă
Expunere ocupaţională
(60, 96)
- salvare de vieţi (voluntari
informaţi)
- alte operaţii de salvare
urgente
- alte operaţii de salvare
Recomandările din 1990 şi
publicaţiile care au urmat
Limite de doză individuale a
20 mSv/an mediat pe o
perioadă definită de 5 ani c
150 mSv/anb
500 mSv/anb
500 mSv/anb
2 mSv la suprafaţa
abdomenului sau 1 mSv din
încorporare de radionuclizi
Constrângeri de dozăa
≤20 mSv/an
Niveluri de intervenţiea,d,g
Fără restricţii de dozăi
~ 500 mSv; ~ 5 Sv (piele)i
… ≤ 100 mSvk
Recomandările prezente
20 mSv/an mediat pe o
perioadă definită de 5 anic
150 mSv/anb
500 mSv/anb
500 mSv/anb
1 mSv la embrion/fetus
≤20 mSv/an
Niveluri de referinţăa,g
Fără restricţii de doză dacă
beneficiul pentru ceilalţi
depăşeşte riscul
salvatoruluik
1000 sau 500 mSvk
Cum te poţi feri de radiaţii?

În afară să te închizi într-un local ca să eviţi pe cât se poate inhalarea de particule iradiate, nu
există multe soluţii. În schimb cancerul la tiroidă poate fi evitat prin înghiţirea unor pastile de
iod. Leacul trebuie să fie însă administrat în jumătatea de oră ce urmează expunerii la razele
nucleare. Iodul are particularitatea de a satura tiroida, iodul radioactiv nemaiputând atunci să
se fixeze pe glandă.
Doze maxime permise conform Normelor
Comisiei Internaţionele pentru Protecția contra Radiațiilor

Zona expusă Doza maximă permisă (mS/an)

populaţie Persoane expuse
profesional
Corp întreg; cap şi 5 50
trunchi, cristalin
Alte organe izolate 15 150
Oase şi piele 30 300
Mâini, antebraţe 75 750
sau picioare, glezne
 BIBLIOGRAFIE

1. Alida Gabor – Radioactivitatea Mediului – suport de curs, Universitatea Babeș-Bolyai

Cluj-Napoca, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului.
2. Cosma,1996. Radonul și mediul înconjurător, Editura Dacia, Cluj Napoca.
3. Lozano, R.L., Hernández-Ceballos, M.A., Adame, J.A., Casas-Ruíz, M., Sorribas, M.,
San Miguel, E.G., Bolívar, J.,P., 2011. Radioactive impact of Fukushima accident on the
Iberian Peninsula: evolution and plume previous pathway. Environ Int. 1, 259–264
4. Takada, J., 2005. Nuclear hazards in theworld: Fieldstudies on affected
populationsandenvironments.Kodansha& Springer, 134 p., New York
5. http://www.iaea.org/
6. http://www.icrp.org/
7. .http://www.unscear.org/
8. http://www.cncan.ro/
9. http://www.cnu.ro/
Vă mulţumesc pentru atenţie!