INTRODUCERE

• Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbătute probleme ale contemporaneităţii
şi una de prim ordin pentru conducerea societăţii.
• Omul şi mediul sunt entităţi inseparabile, existenţa omului fiind dependentă de
mediu, iar factorii de mediu (aerul, apa, solul) se pot modifica, în urma folosirii lor de
către om. Astfel apare poluarea, aspect implicit al vieţii, în desfăşurarea căreia unele
produse, rezultate din procesele fiziologice şi din activitatea omului şi a animalelor,
devin reziduuri care pot să incomodeze bunul trai în funcţie de natura şi cantitatea lor.
Odată, cu marile progrese ştiinţifice, cantitatea şi natura lor s-a schimbat fundamental. În
ultimele decenii, procesul de degradare a factorilor de mediu de pe întinsul planetei
noastre a avut o evoluţie din ce în ce mai îngrijorătoare, cantitatea de poluanţi atingând
cifre ce depăşesc orice imaginaţie. Înlăturarea poluării este o problemă de corectare a
erorilor care o provoacă.
 Cap. I 
Radioactivitatea
  • Toate radiaţiile ionizante, de origine terestră sau
cosmică, constituie fondul natural de radiaţii care
acţionează asupra organismelor vii. Alături de
radionuclizii naturali se găsesc radionuclizii
artificiali care au pătruns în mediu pe diferite căi:

• intenţionat, în urma testelor nucleare şi prin

deversări de la diverse instalaţii nucleare;
• accidental, în urma unor defecţiuni la instalaţiile
nucleare (exemplu: accidentul nuclear de la
Cernobîl)
• Tipuri de radiaţii
• Radioactivitatea naturală
• Rdioactivitatea artificiala
•
 Poluarea radioactiva 

• Prin poluare, sau contaminare, radioactivă, se înţelege prezenţa nedorită sau

accidentală, a materialelor radioactive, în interiorul sau la suprafaţa unor
factori de mediu (cum sunt apa, aerul, alimentele) sau în organisme vii,
situaţie în care se depăşeşte conţinutul radioactiv natural propriu al produsului
respectiv. Una din principalele surse de poluare radioactivă a globului
pământesc îşi are provenienţa în exploziile nucleare din atmosferă. Iradierea
îndelungată, chiar cu doze mici, poate produce leucopenii, la malformaţii
congenitale, pe când iradierea cu doze mari duce la accentuarea leucopeniei,
la eriteme, la hemoragii interne, căderea părului, sterilitatea completă iar în
cazurile extreme produce moartea.
 Cap. II Surse naturale
Surse de Sursele naturale de radiaţii pot fi
radioactivitate clasificate în:
-surse aflate exterioare organismului
radiaţia cosmică
​de origine terestră​
-surse din organism, reprezentate de
radionuclizii pătrunşi în organism prin
inhalare, ingestie şi prin piele.
Surse artificiale
Radioactivitatea artificială
Radioactivitatea artificială, apărută mai
ales după descoperirea fisiunii nucleare, în
anul 1939, a dus rapid la implicaţii şi
consecinţe uluitoare pentru omenire; arma
nucleară, motorul pentru propulsie, centrala
nucleară electrică.
 Radiatia •Radiația cosmică, numită și „radiație cosmică de fond”, este radiația de natură
corpusculară provenită direct din spațiul cosmic („radiație cosmică primară”)
cosmica si sau din interacțiunile acesteia cu particulele din atmosferă („radiație cosmică
secundară”). La radiația cosmică nu este vorba deci de un câmp
telurica electromagnetic, și nici măcar de fascicule sau raze de particule elementare, ci
de particule individuale. Radiația cosmică străbate atmosfera Pământului și
ajunge la suprafața sa; intensitatea ei variază mult cu altitudinea
•Elementele radioactive sunt oriunde in jurul nostru pe Pamant. Multe minerale,
in special granitul, contin cativa compusi din uraniu. De fapt, uraniul este cam
la fel de abundent in sol si roci ca si unele metale cum ar fi staniul, zincul sau
wolframul. Totusi, alti compusi radioactivi sunt mult mai frecventi, cum ar fi
thoriul, care este de trei ori mai abundent pe Pamant decat uraniul. In secolul al
XIX-lea, chiar inainte de iluminarea electrica sa o inlocuiasca pe cea cu gaz,
oxidul de thoriu a fost folosit pentru a face lampile cu gaz mai stralucitoare. In
secolul al XXI-lea, thoriul ar putea deveni combustibil nuclear in centralele
nucleare.
•Imaginea ne arata abundenta uraniului in roci. Alaturi de o greutate de 10 kg
sunt trei fire cu o greutate combinata de 30 de miligrame. Aceasta este
proportia uraniului in rocile de pe Pamant.
Deci putem detecta uraniu si alte materiale radioactive in roci, iar radiatiile
emise de acestea contribuie in mare parte la formarea fondului de radiatii.
Acesta reprezinta cantitatea de radiatii pe care o primim toata viata de la
mediul inconjurator.
 Tratamente medicale
Ce este radioterapia?

• Radioterapia este utilizată de obicei pentru tratarea afecţiunilor maligne (cancer), dar uneori şi pentru a trata
tumori benigne şi alte boli benigne. Radioterapia distruge celulele canceroase din regiunea supusă tratamentului
prin afectarea ADN-ului din aceste celule. Deși sunt afectate de radiații și celule normale (sănătoase), acestea au
capacitatea de a se regenera mult mai eficient comparativ cu celulele canceroase. Folosește radiații de înaltă
energie (radiații ionizante) pentru a micșora tumorile și pentru a distruge celulele canceroase. Radiațiile X,
razele gamma și particulele încărcate sunt tipuri de radiații utilizate în tratamentul cancerului.
• Iradierea este transferul de energie de la o sursă la alta. Unele tipuri de radiații sunt dăunătoare, în timp
ce altele nu afectează organismul. Radioterapia utilizează un tip de radiații ce transferă suficientă energie pentru
a distruge celulele dăunătoare din corp. Radiațiile utilizate în radioterapie sunt obținute prin două tehnici
diferite:
• cu ajutorul unui dispozitiv numit accelerator liniar, cu ajutorul căruia particulelor le este accelerată viteza cu
care se îndreaptă către o țintă metalică; în momentul în care acestea lovesc ținta, trebuie să încetinească rapid,
iar acest lucru le forțează să elibereze energie sub forma radiației (se folosesc magneți și scuturi pentru a
direcționa radiațiile la locul dorit);
• material radioactiv care are un exces energetic și pierde în mod natural energia în timp prin eliberarea sub forma
radiațiilor.
 
 Cap. III
Efectele poluarii radioactive
• În afară de poluarea biologică, industrială şi chimică a solului, există azi şi poluarea
radioactivă, de care se face vinovat tot omul. Experienţele nucleare efectuate în
unele zone ale Terrei, deşeuri radioactive depozitate, precum şi emanaţiile de la
centrele nucleare unde s-au produs accidente (cum este cea de la Cernobâl-Ucraina)
sunt un foarte mare pericol pentru viaţa oamenilor şi animalelor. Cei mai periculoşi
radionuclizi sunt cei de viaţă lungă emişi de reactoarele nucleare: stronţiul 90 rezistă
28 de ani, iar cesiul 137 chiar jumatate de secol! Aceste elemente radioactive ucigaşe
se concentrează în sol, de unde trec uşor la plante şi animale. De pildă, în zonele
nordice ale Europei şi Americii, acolo unde s-au făcut experienţe nucleare, lichenii
depozitează cesiu radioactiv, iar renii, care se hrănesc cu licheni, depozitează la
rândul lor izotopi. Consumând carne de ren, laponii sau încărcat cu izotopi
radioactivi de zeci de ori mai mult decât alte populaţii nordice, care n-au fost
contaminate nuclear.
• Radioactivitatea este fenomenul de emisie spontana a unor radialii de catre nucleele
unor atomi.
Radialiile au efecte si utilizari foarte diverse. Ele pot fi folosite in diagnoza si
tratarea unor boli dar in doze ridicate efectele radiatiilor sunt negative asupra
organismului. Substantele radioactive emit trei tipuri de radialii: alfa, beta si gama
• Efecte directe
• Directe: prin actiunea
radiatiilor asupra

Efectele
macromoleculelor
biologice: (excitare,
ionizare, efect
fotoelectric, efect
Compton, formare de
perechi)
radiatiilor
  asupra
organismelor
• Efecte indirecte
• Indirecte: prin
interactiunea cu
moleculele si atomii
lichedelor din organism
in special ale apei,
producand radicali
liberi.
Cap. IV. Programul national În anul 2009, Programul naţional standard de
standard de monitorizare a monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu, s-a
radioactivitatii factorilor de desfăşurat în mod unitar şi permanent de către toate Staţiile
mediu de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului. Analizele
efectuate pentru factorii de mediu monitorizaţi (aer, prin
aerosoli, depuneri atmosferice umede şi uscate, ape, prin
ape de suprafaţă, freatice şi potabile, sol necultivat şi
cultivat, vegetaţie spontană şi cultivată) au fost: beta
globale, beta spectrometrice şi gama spectrometrice,
precum şi determinarea debitului de doză gama absorbită în
aer (Fig. 9.2.1). În figurile următoare sunt prezentate
rezultate ale programului standard de monitorizare al
radioactivităţii mediului, în funcţie de factorii de mediu
monitorizaţi, precum şi de analizele efectuate.
Distribuţia procentuală a numărului de analize, în funcţie
de tipul probei
 • Aerosoli atmosferici
• Prelevarea aerosolilor atmosferici se realizează în cadrul
Radioactivitatea Staţiei de Suprevegere a Radioactivităţii, în funcţie de
aerului programul de lucru specific, astfel:
• aspiraţii: 02 - 07, 08 - 13, 14 - 19 şi 20 - 01;
• 2 aspiraţii: 02 - 07 şi 08 - 13. Probele de aerosoli
atmosferici sunt prelevate prin aspirare pe filtre, care sunt
analizate beta global şi gama spectrometric. Numărul total
al analizelor beta globale efectuate în anul 2009, pe filtrele
de aerosoli atmosferici, a fost de 91.188.
• Analiza beta globală imediată a probelor de aerosoli
atmosferici Influenţa variaţiilor diurne a curenţilor de aer
asupra activităţii aerosolilor atmosferici aspiraţi la SSRM
se poate observa în figura 9.2.2. Valorile înregistrate în
cursul nopţii (aspiraţia 02 - 07) sunt mai ridicate decât cele
din cursul zilei (aspiraţia 08 - 13), maxima obţinându-se în
intervalul de aspitaţie 02 - 07, datorită condiţiilor reduse
de dispersie în atmosferă.
• Comparaţie între activitatea beta globală (media anuală) a
probelor de aerosoli atmosferici prelevaţi, în anul 2009 .
Radioactivitatea apelor si
a vegetatiei
În scopul supravegherii principalelor
cursuri de apă din ţară, se recoltează probe
din râurile situate în apropierea SSRM, cu
frecvenţă zilnică. Probele sunt pregătite
pentru analiză şi se efectuează măsurări ale
activităţii beta globale imediate şi după 5
zile. Probele zilnice sunt cumulate lunar şi
transmise spre analiză gama
spectrometrică.
Probele de vegetaţie spontană sunt
prelevate săptămânal, măsurarea beta
globală a probelor efectuându-se la 5
zile de la recoltare. Graficul din figura
9.2.17 prezintă nivelul radioactivităţii
beta globală în probele de vegetaţie
spontană recoltate pe teritoriul
României, în perioada aprilie -
octombrie 2009.
Radioactivitatea Probele de sol sunt recoltate din zone
solului necultivate de cel puţin 10 ani. Prelevarea
probelor de sol se efectuează saptămânal,
iar măsurarea beta globală a probelor se
face după 5 zile. Analiza beta globală
imediată a probelor de sol necultivat
Graficul din figura 9.2.18 prezintă nivelul
radioactivităţii beta globală în probele de
sol necultivat recoltate de SSRM, pentru
care s-au înregistrat peste 20 de valori
semnificative pe teritoriul României, în
anul 2009.
 Concluzii

• Radioactivitatea este proprietatea nucleelor unor elemente chimice de a emite prin dezintegrare spontană
radiaţii corpusculare şi electromagnetice. Aceasta este un fenomen natural ce se manifestă în mediu.
• Radioterapia este utilizată de obicei pentru tratarea afecţiunilor maligne (cancer), dar uneori şi pentru a
trata tumori benigne şi alte boli benigne. Radioterapia distruge celulele canceroase din regiunea supusă
tratamentului prin afectarea ADN-ului din aceste celule.
• Efectele poluării radioactive:
• În afară de poluarea biologică, industrială şi chimică a solului, există azi şi poluarea radioactivă, de
care se face vinovat tot omul.
• Experienţele nucleare efectuate în unele zone ale Terrei, deşeuri radioactive depozitate, precum şi
emanaţiile de la centrele nucleare unde s-au produs accidente (cum este cea de la Cernobâl-Ucraina) sunt
un foarte mare pericol pentru viaţa oamenilor şi animalelor. Cei mai periculoşi radionuclizi sunt cei de
viaţă lungă emişi de reactoarele nucleare: stronţiul 90 rezistă 28 de ani, iar cesiul 137 chiar jumatate de
secol! Aceste elemente radioactive ucigaşe se concentrează în sol, de unde trec uşor la plante şi animale.
 • "Cred că mediul
înconjurător ar trebui
inclus în chestiunile
care ţin de securitatea
naţională.Apărarea
resurselor noastre
este la fel de
importantă ca şi
apărarea graniţelor.În
caz contrar, ce ar mai
rămane de apărat?"
- Robert Redford