Lucrul

individual: ,,Conta
minarea
radioactivă și
chimică"

A REALIZAT–UNGUREANU ELENA
PROFESOR-PLĂMĂDEALĂ VALENTINA.
• Definiție:
• Contaminarea
radioactivă (sau contaminarea radiologică)
este procesul de depunere neintenționată și
nedorită a unei substanțe radioactive pe
diferite suprafețe sau într-un solid, lichid sau
gaz (incluzând organismul uman).

• Poluarea chimică este definită ca

introducerea de substanțe chimice
dăunătoare în mediul înconjurător, care pot
afecta sănătatea umană, plantele și
animalele. Aceste substanțe pot fi eliberate în
aer, apă sau sol și pot fi transportate pe
distanțe mari prin intermediul vântului, apei
sau a altor mijloace de transport.
• Sursele de radiații pot fi naturale (de exemplu radiația cosmică, radionuclizii cosmogeni, radionuclizii
primordiali și descendenții acestora) sau artificiale (de exemplu razele X, depuneri radioactive, iradiere în
scop medical, teste și accidente nucleare,exploatoarea uraniului).

• Cauzele poluării chimice

• Există multe cauze ale poluării chimice, iar unele dintre cele mai comune includ:
• Utilizarea excesivă a substanțelor chimice în industrie
• Agricultura intensivă și utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor chimice
• Transportul rutier și naval care emit gaze de eșapament și alte substanțe toxice în aer și apă
• Utilizarea de combustibili fosili în gospodăriile populației
• Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor care pot contamina solul și apa cu substanțe chimice
periculoase.
• Tipurile de contaminare radioactivă:
• Clasificarea surselor de radiații nucleare:
• Sursele de radiații pot fi naturale (de exemplu radiația cosmică,
radionuclizii cosmogeni, radionuclizii primordiali și descendenții
acestora) sau artificiale (de exemplu depuneri radioactive,
iradiere în scop medical, teste și accidente nucleare). În funcție de
starea de agregare sursele de radiații pot fi clasificate în gazoase,
lichide sau solide. În funcție de prezența/absența încapsulării, se
pot clasifica în surse închise și surse deschise. Acestea pot
provoca efecte adverse prin expunere externă sau contaminare
internă (ingestie, inhalare).
• ACTIUNE EXPLOZIVĂ-BOMBA ATOMICĂ,BOMBĂ CU
HIDROGEN
• Fără acțiune explozivă-substanțe radioactive,bombe cu
neutroni.
• Poluarea radioactivă: efecte și consecințe

• În funcție de cantitatea de radiații la care suntem expuși și de sensibilitatea fiecărei persoane expuse, efectele poluării
radioactive pot varia semnificativ de la o persoană la alta. În timp ce expunerea la cantități mari de radiații generează
aproape imediat boli cronice, cancer sau chiar moarte subită în cazuri de poluare extremă, cantitățile mici de radiații
pot provoca boli care se dezvoltă în timp. Riscul de apariție a cancerului crește direct proporțional cu doza de radiații,
dar și cantitățile mai mici de radiații pot cauza cancer după ani de expunere constantă.
• De exemplu, expunerea la radon este a doua cauză principală a cancerului pulmonar în SUA. De asemenea, expunerea
la alte materiale radioactive similare poate genera probleme neurologice, de reproducere sau cardiace. Acestea pot sau
nu să fie urmate de cancer. În cazul în care o femeie este expusă la radiații, înainte sau în timpul sarcinii, pot apărea
defecte genetice congenitale la făt.
• Moștenirea genetică joacă un rol important în ceea ce privește sensibilitatea unei persoane la poluarea bazată pe
radiații. Cu toate acestea, orice cantitate de radiații poate cauza cancer și orice expunere la radiații poate însemna un
risc pentru sănătate. Astfel, este întotdeauna mai sigur să se reducă, pe cât posibil, expunerea la radiații!
• Poluarea chimică: efecte și consecințe

• Produsele chimice fac parte din viața noastră cotidiană, fiind utilizate cu miile în
fiecare zi. Unele produse chimice prezintă însă riscuri pentru plantele și
animalele acvatice, precum și pentru animalele care le mănâncă și pentru oameni.
Unele riscuri sunt cunoscute de zeci de ani, dar periodic sunt relevate altele noi.
• Expunerea oamenilor la substanțe sintetice periculoase poate avea loc prin
consumul de apă contaminată sau pești și fructe de mare contaminate, precum și
prin scăldat. În funcție de nivelul expunerii, efectele resimțite ulterior pot duce la
o varietate de boli cronice, cum ar fi cancer.
• Produsele chimice pot avea efecte negative și asupra ecosistemelor marine,
reducând serviciile pe care acestea le oferă oamenilor și economiei și
distrugându-le echilibrul natural.
• Mijloace și procedee de protecție împotriva contaminării radioactive-
• Staționați cât mai puțin timp în sursa de radiații colective sau preajma unei surse de radiații ,
• Măriți distanța față de sursa de radiații ,
• Adăpostire,evacuare,
• Utilizați mijloace colective sau individuale de protecție la radiații,
• Protecţia chimică - administrarea unor substanţe chimice (ex. cistamina, gamafos) înainte sau după iradiere care duc la
scăderea efectului nociv;
•  Protecţia biochimică - administrarea imediat după iradiere a unor preparate şi macromolecule biologice (ex. sânge,
plasmă, omogenate de organe) care au efect de refacere celulară;
•  Protecţie biologică - efectuarea imediat după iradiere a unui transplant de celule viabile de măduvă roşie
hematoformatoare pentru restaurarea funcţiei hematopoetice. În cazul riscului contaminării interne a organismului cu
diferiţi radionuclizi este mai eficient de a se acţiona prin controlul riguros a contaminării factorilor de mediu cu care omul
vine în contact sau a produselor alimentare pe care le consumă. În cazul riscului contaminării directe umane atunci se
acţionează direct asupra radionuclizilor la poarta de intrare sau la nivelul lichidelor interne înainte ca ei să se fixeze în
diverse organe critice, unde se mai poate acţiona doar cu efect minim
• Metode de decontaminare - îndepărtarea izotopilor radioactivi
din tubul digestiv cu anumite substanţe (alginat de sodiu, fosfat
de aluminiu) sau din aparatul respirator prin spălături cu ser
fiziologic din abundenţă;  Metode de decorporare - eliminarea
izotopilor fixaţi în diverse organe critice cu sare de zinc sau de
calciu a acidului dietilentriaminopentaacetic,  Diluţie izotopică
- de exemplu administrarea de iodură de potasiu împotriva
iodului radioactiv (accidentul de la Cernobîl 1986), astfel poate
fi prevenit cancerul la tiroidă. Explicaţia constă în faptul că
iodul are particularitatea de a satura tiroida, iodul radioactiv
nemaiputând atunci să se fixeze în glandă. Pentru un rezultat
optim, acesta trebuie să fie administrat în prima jumătate de oră
după expunerea la radiații. Un alt exemplu constă într-un
consum mare de apă care poate reduce fixarea tritiului în corpul
uman.
• Accidentul nuclear de la Cernobîl a fost un
accident major în centrala nucleară, pe data
de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care s-a
compus dintr-o explozie a centralei, urmată
de contaminarea radioactivă a zonei
înconjurătoare. Centrala electrică se afla la
51°23′23″N 30°5′58″E, în apropiere de orașul
Prîpeat, Ucraina. Acest dezastru este
considerat ca fiind cel mai grav accident din
istoria energiei nucleare. Un nor de
precipitații radioactive s-a îndreptat spre
părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei
și părțile estice ale Americii de Nord.
Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia
au fost puternic contaminate, fiind evacuate
aproximativ 336.000 de persoane. Circa 60 %
din precipitațiile radioactive cad în Belarus,
conform datelor post-sovietice oficiale.
• Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi a avut loc la data de 11
martie 2011 la centrala electrică atomică Fukushima din Japonia, care
constă din 3 reactori nucleari, ca urmare a cutremurului din nord-estul țării
de la ora 14:46,[1] urmat de un tsunami de mari proporții. Centrala nucleară
Fukushima I a fost nevoită să recurgă la acumulatoarele electrice de
rezervă, dar acestea au o capacitate limitată.La 14 martie compania TEPCO
(Tokyo Electric Power Company), care administrează centrala, a făcut
cunoscut că nici sistemul de răcire al reactorului 2 nu mai funcționează.
Fără o răcire normală la un reactor se poate ajunge la supraîncălzirea
miezului cu material fisionabil radioactiv al reactorului până la o
temperatură de 2.000 °C, crescând riscul topirii lui și al unor explozii. La
15 martie autoritățile din Tokyo au anunțat că la reactorul (blocul) 2
Fukushima a avut loc o explozie care a avariat învelișul acestuia,
provocându-se astfel o creștere a radioactivității în zona înconjurătoare.
Administrația centralei vorbește despre "valori dramatice ale
radioactivității". Drept urmare populația locală din perimetrul de 30 de km
în jurul centralei (care nu era încă evacuată) a fost avizată să rămână în
locuințe, pentru a nu se expune direct (este vorba de aparatul respirator)
radioactivității crescute. După explozia de la reactorul 2 s-a anunțat un
incendiu la reactorul 4 (care la cutremur era în revizie). De la acesta
provine acum creștere puternică a radioactivității direct în atmosferă. Se
speculează că reactorul respectiv ar avea două găuri de dimensiuni metrice
în înveliș (carcasă).
• Accidentul nuclear de la Three Mile Island

• Cel mai serios accident nuclear din istoria Statelor Unite ale
Americii a survenit pe 28 martie 1979, la centrala Three Mile
Island, din apropiere de Harrisburg. Această facilitate a fostă
lăudată pentru designul ei eficient și necostisitor, din timpul
unei mari crize de energie.
• Explozia s-a produs în urma unei topiri parțiale a reactorului
nuclear și, chiar dacă nu s-a soldat cu urmări grave (nu a
culminat cu morți sau persoane rănite), acesta a fost cel mai
mare accident nuclear de pe tărâmul SUA. Deși inițial
compania deținătoare a susținut că nu au fost detectate radiații
în afara zonei centralei, în decursul a doar câteva zile s-a
observat o răspândire de-a lungul a patru state, femeile
însărcinate și copii fiind evacuați de urgență.
• Dezastrul nuclear de la Windscale
• Accidentul nuclear de la Windscale, care a
avut loc la data de 10 octombrie 1957, a
fost cel mai dezastruos incident nuclear din
întreaga istorie a Marii Britanii, primind
gradul 5 din 7 pe Scala Internațională
Nucleară. Incidentul a dus la îmbolnăvirea
a peste 200 de persoane din cauza
materialului radioactiv eliminat.
• Focul generat de explozie a ars timp de
două zile, eliminând un nor periculos
radioactiv pe suprafața Marii Britanii și a
altor state din Europa. Amploarea sa îl
clasifică printre cele mai dezastruoase
accidente nucleare din istorie.
• Surselor bibliografice
• https://agora.md/2023/04/26/cele-mai-periculoase-dezastre-
nucleare-si-radiatii-din-istorie
;
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Cernob%C3%AEl;
• https://www.energiaregenerabila.com/tipuri-de-poluare/polu
are-chimica/
;
• https://www.anpm.ro/protectia-impotriva-radiatiilor ;
• GOOGLE,ETC...