Universitatea din Pitești

Facultatea de Științe,Educație Fizică și Informatică

Poluarea radioactivă
Proiect științific la disciplina Fizica Mediului

Student
Sima Andreea Cătălina

Pitești, 2022

Cuprins
Albert Einstein: “Fenomenul radioactivității este forța cea mai revoluționară a progresului tehnic, de la
descoperirea focului de către omul preistoric si până astăzi”.

1
Poluarea radioactivă este definită ca fiind creșterea nivelului de radiații naturale cauzată de activitățile umane.
Se estimează că aproximativ 20% din radiațiile la care suntem expuși se datorează activităților umane.
Activitățile umane care pot elibera radiații implică activități cu materiale radioactive, cum ar fi mineritul,
manipularea și prelucrarea materialelor radioactive, manipularea și depozitarea deșeurilor radioactive, precum
și utilizarea reacțiilor radioactive pentru a genera energie (centrale nucleare), alături de utilizarea radiațiilor în
medicină (de exemplu, raze X) și în cercetare.

În funcție de cantitatea de radiații la care suntem expuși și de sensibilitatea fiecărei persoane expuse, efectele
poluării radioactive pot varia semnificativ între indivizi. În timp ce expunerea la cantități mari de radiații
generează aproape imediat boli cronice, cancer sau chiar moarte subită în cazuri rare de poluare extremă,
cantitățile mici de radiații pot provoca boli care nu sunt atât de grave și se dezvoltă în timp. Riscul de a dezvolta
cancer crește odată cu doza de radiații, dar dozele mai mici de radiații pot provoca și cancer după ani de
expunere.

Substanțele radioactive se găsesc in stare lichid ă, gazoasă si solidă.

Radiațiile au efecte și utilizări foarte diverse. Ele pot fi folosite în diagnoza și tratarea unor boli dar, în doze
ridicate efectele radiațiilor sunt negative asupra organismului.

Radioactivitatea poate fi:

-naturală – când nucleul radioactiv, instabil, se dezintegrează spontan, emitând atât particule cât și energie;

-artificială - constad in bombardarea unor atomi cu radiatii provocând descompunerea nucleelor acestora; de
exemplu prin lovirea unui nucleu de uraniu cu un neutron nucleul se va scinda în mai multe fragmente,
producând alți neutroni, cu o degajare mare de energie; aceasta energie accelerează puternic produșii reacției,
iar acestea provoacă alte scindari; aceasta este fisiunea nucleară folosită în reactoarele centralelor nucleare,
unde reacția este mereu controlată printr-un moderator care absoarbe neutronii prea rapizi; energia nucleară
degajat este captată, evacuată si transformată în energie electrică.

Sursele naturale de radiații radioactive:

-radiația cosmică - formată din protoni, neutroni si mezoni;

-minereurile radioactive din sol;

-emanații de radiu din roci.

Surse de radioactivitate artificială:

-bombele nucleare;

-experiențele nucleare;

-centralele nucleare;

-industria aeronautică;

-deșeurile radioactive;

-expunerile medicale (radiografii, tratamente cu razeX, iradieri cu cobalt radioactiv);

-accidentele nucleare.

2
Radiațiile radioactive se mai numesc ionizante, deoarece pot provoca ionizarea (pierderea electronilor) a
atomilor și moleculelor. Aceste radiații pot fi de trei tipuri:

Radiații alfa (α)

Particulele sunt emise din nucleii de heliu ionizat care pot parcurge distanțe foarte mici. Capacitatea de penetrare
a acestor particule este mică, astfel încât acestea pot fi oprite de o foaie de hârtie.

Radiații beta (β)

Electronii care au o energie ridicată sunt emiși, din cauza dezintegrării protonilor și neutronilor. Acest tip de
radiații este capabil să parcurgă câțiva metri și poate fi oprit de plăci de sticlă, aluminiu sau lemn.

Radiații gama (γ)

Este un tip de radiație electromagnetică cu o energie mare, care provine dintr-un nucleu atomic. Nucleul trece de
la o stare excitată la o stare de energie mai mică și radiația electromagnetică este eliberată.

Studii de caz
Pe 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei nucleare din Cernobîl explodează, cauzând ceea ce Organizația
Națiunilor Unite avea să numească mai târziu „cel mai mare dezastru ecologic din istoria umanității.” În urma
exploziei și a incendiului, clădirea reactorului e demolată și cantități mari de radiații sunt eliberate în atmosferă.
Măsurile de siguranță sunt ignorate, iar uraniul din reactor se supraîncălzește și se topește prin bariera
protectoare.
Cantitatea de radiații eliberată este de cel puțin 100 de ori mai puternică decât cea eliberată de bombele atomice
de la Nagasaki și Hiroshima.
Ploi radioactive au fost înregistrate până și în Irlanda. Ucraina, Belarus și Rusia au fost țările cele mai afectate,
înregistrând 63% din cantitatea totală de radiații emisă la Cernobîl.
Animalele care trăiesc în zona de excludere din jurul Cernobîlului manifestă o rată a mortalității mai mare, un
număr crescut de mutații genetice și o rată de înmulțire scăzută.
Centrala nucleară de la Cernobîl a inclus patru reactoare nucleare, fiecare capabilă să
producă un gigawatt de energie electrică. La momentul accidentului, cele patru
reactoare au produs aproximativ 10% din energia electrică utilizată în Ucraina.
Dezastrul de la Cernobîl nu a rămas în trecut. Efectele lui continuă să fie resimțite,
iar acum, în toiul crizei climatice, pericolul nu face decât să se amplifice. Între timp,
autoritățile nu sunt nici acum pregătite să facă față provocărilor. Măsurile de dezactivare a zonelor contaminate

3
fie nu există, fie acolo unde există tehnologiile necesare nu sunt corelate cu suficiente resurse pentru a fi
implementate. Mai mult, industria nucleară și guvernele susținătoare din Ucraina, Rusia și Belarus vor să
cheltuiască miliarde pe alte proiecte nucleare, ignorându-și responsabilitatea față de supraviețuitorii de la
Cernobîl și ascunzând realitățile zilnice cu care se confruntă acum localnicii.
Populațiile expuse la Cernobîl au prezentat multe dintre simptomele care apar de obicei în urma unui accident
sau eveniment traumatic: stres, depresie, anxietate (inclusiv simptome de stres post-traumatic), simptome fizice
inexplicabile din punct de vedere medical și sănătate subiectivă precară.
Expunerea radiațiilor la atmosferă înseamnă că este prezentă chiar și în sol. Substanțele radioactive din sol
reacționează împreună cu diferiții nutrienți ducând la distrugerea acelor nutrienți, făcând astfel solul infertil și
extrem de toxic.
Un astfel de sol duce la recoltarea de culturi care sunt pline de radiații și, prin urmare, improprii pentru consum
atât de oameni, cât și de animale.

Concluzii
În concluzie, toate aceste dezastre provocate de om au rezultat îmbolnăvirea populației ducând la anomalii
genetice, o creștere a bolilor sistemului reproductiv și îmbătranirea prematură . Contaminarea radioactivă este
foarte dificil de controlat odată ce apare.Acesta este motivul pentru care eforturile ar trebui să se concentreze
asupra prevenirii sănătații oamenilor si al mediului înconjurător.

Bibliografie
1. https://ecosynergy.ro/poluarea-radioactiva-cauze-si-efecte/?gclid=EAIaIQobChMIjfzNpfX9-
gIVR_F3Ch2QJQs5EAAYASAAEgJUmPD_BwE
2. https://www.scritub.com/geografie/ecologie/POLUAREA-RADIOACTIVA-MASURI-
SI55979.php
3. http://www.cursuri.flexform.ro/courses/L2/document/Cluj-Napoca/grupa3/Pop_Rodica_Olivia/
site/radioactivitatea.htm
4. https://ro.warbletoncouncil.org/contaminacion-radiactiva-1025
5. https://www.greenpeace.org/romania/articol/6643/cernobil-35-de-ani-mai-tarziu/
6. https://ro.eferrit.com/accidentul-nuclear-de-la-cernobal/
7. https://ro.warbletoncouncil.org/contaminacion-radiactiva-1025#menu-16
8. https://www.environmentalpollutioncenters.org/radiation/
9. https://www.greenfacts.org/en/chernobyl/l-2/2-health-effects-chernobyl.htm

4
10. https://www.conserve-energy-future.com/radioactive-pollution-causes-effects-solutions.php

5
6