Sunteți pe pagina 1din 10

MEDIU I SNTATE

CURS 9 si 10

Dr. Letiia Duceac

IGIENA RADIATIILOR

Definitie: Radiatiile reprezinta un factor permanent al mediului inconjurator, actionand asupra


organismului in mod sanogen sau patogen.
Radiatiile intra in relatie directa cu organismul uman si depind de energia purtata de catre
acestea.
Radiatiile se caracterizeza prin: energie, lungime de unda, frecventa.
Clasificare:
Dupa intensitatea efectelor produse, radiatiile se clasifica in radiatii ionizante si radiatii
neionizante.

Radiatiile ionizante
Au proprietatea de a ioniza mediul asupra caruia actioneaza, datorita energiilor mari eliberate la
locul de actiune.
Din aceasta categorie fac parte:

- radiatiile electromagnetice x,y formate din fotoni

x si y.
Ex: (radiatiile x si radiatiile gamma).

- radiatiile de particule atomice. Ex: (radiatiile

incarcate pozitiv +), si radiatii beta () (incarcate negativ)


Radiatia este retinuta de stratul cronos al epidermului. Radiatia beta patrunde doar in tesutul
subcutanat pe care il poate leza.
Radiatiile electromagnetice au mare capacitate de penetrare putand strabate corpul uman,
retinandu-se mai mult sau mai putin in diferite tesuturi in functie de densitatea acestora. => ceea
ce a permis utilizarea lor in radiologie si radioterapie.

Radierea alfa si beta este mai putin nociva in iradierea externa, iar in iradierea interna nocivitatea
este maxima. Efectul patogen predominant al radiatiilor ionizante electromagnetice se exercita in
mod deosebit in iradierea externa.
Iradierea externa = este expunerea partial/totala a organismului la radiatia exterioara, efectul
realizandu-se in tesuturile care absorb radiatia in functie de permeabilitatea acestora.
Iradierea interna = este produsa de atomii elementele radioactive (sau radionucleizi) care
patrund in organism prin inhalare sau ingestie sau parenteral.
Unitatile de masura: Radioactivitatea se masoara prin viteza de dezintegrare a nucleilor atomici:
Curie (Ci)= 3,7 x 1010 dez/sec. (ce se produc intr-un gram de radiu). Curie = este unitatea mai
veche de masura. In sistemul international, unitatea de masura este Bequerel-ul
1 Ci = 3,7 x 1010 Bq
1Bq = 27,03 x 1012 Ci
SURSELE DE RADIATII:
1) Iradierea naturala
2) Iradierea artificiala
1. Iradierea naturala: surse terestre si cosmic
a) Radiatiile terestre se datoreaza unor surse naturale terestre, care pot realiza atat radiatie
externa (radiatia gama terestre) cat si radiatie interna produsa de unii radionucleizi naturali
din mediu ce patrund in organismul uman precum si datorita unor surse extraterestre reprezentate
de radiatia cosmica.
b) Radiatia cosmica are in primul rand origine solara si in mica masura galaxica.
Radiatia cosmica ridica problema de protectie in ceea ce priveste iradierea populatiei.
Radiatiile terestre: radiatiile terestre gamma realizeaza o radiere naturala interna prin ingestia
elementelor radioactive provenite din sol si ajunse in apa si alimente sau prin inhalarea
accidentala a gazelor radioactive.
Ex: radiu si thoron eliminate din sol in aerul atmosferic.

Gazele radioactive din atmosfera produc o iradiere naturala in general scazuta. Concentrati mai
mari apar in minele de minereu radioactiv.
2. Iradierea artificiala
Este produsa prin utilizarea de catre om a radiatiilor ionizante in doua moduri: expunere
profesionala (accidentala) si neprofesionala.
Expunerea neprofesionala-priveste persoanele care in procesul muncii vin in contact cu radiatii
ionizante.
Ex: - personalul ce lucreaza la extragerea minereului radioactiv si la obtinerea de combustibil
nuclear
-

personalul ce lucreaza cu surse radioactive

personalul medical din unitatile de radiologie: radioterapie, radiodiagnostic, medicina


nucleara unde se folosesc izotopi radioactivi. Cantitatea de radiatii primite in cursul unei
radiografii este sensibil mai mica decat cea primita in cursul unei radioscopii.
Riscul pentru sanatate a radiatiilor ionizante

- Nivelul de iradiere depinde de: energia folosita, durata expunerii, dimensinea campului
examinat.
Organele cele mai sensibile la radiatii sunt: - maduva hematogena si gonadele (organele genitale
fiind cele mai sensibile la radiatii)
-Copiii si femeile insarcinate prezinta riscul maxim de iradiere
-In radioterapie, in cazul afectiunilor maligne riscul in raport cu beneficiul este neinsemnat
Efectele radiatiilor ionizante asupra sanatatii
Efectele biologice ale radiatiilor ionizante sunt datorate transferului de energie.
Efectele somatice asupra organismului: - celulele care se gasesc in faza de multiplicare prezinta o
radiosensibilitate: cel. limfoide si cel. mieloide (din maduva hematogena), cel. epiteliale, cel. de
reproducere, cel. nervoase. Acestea sunt:
Efectele iradierii cu doze ridicate cu raze x:
1) boala de iradiere acuta sau cronica

- sindromul hematologic: leucopenie, anemie, trombocitopenie


- oboseala, apatie, adinamie
- sdr. digestv: greturi, varsaturi, inapetenta
- alopecie
2) cancere: cutanat, ovarian, de testicole, tiroidian, pulmonar, leucemii
3) ef. genetice: teratogen si mutagen cu aparitia de malformatii congenitale
4) radiodermite, care pot evolua catre un cancer cutanat
Boala de iradiere cronica
-

alopecie

radiodermite, cu risc de malignizare

atrofie cutanata cu risc de malignizare

imbatranire precoce

cataracta

sindromul hematologic ( leucopenie, anemie, trombocitopenie)

leucemii

Efectele radiatiilor ionizante asupra organismului uman sunt de 2 categorii:


a) Efecte somatice
b) Efecte genetice
Efectele somatice (pe organe si sisteme) pot fi precoce si tardive.
Efecte precoce = apar in cazul expunerilor la doze ridicate de radiatii ionizante:
Acestea sunt:
-

Modificari hematologice (leucopenia) reversibila in timp

Boala de iradiere acuta manifestata prin adinamie, inapetenta, stare generala alterata,
sindrom digestiv, sindrom hematologic (leucopenia, anemie, trombocitopenie)

Boala acuta prin iradierea intregului organism survine doar accidental, destul de rar.

Efectele somatice tardive: apar la expuneri mici si repetate de radiatii ionizante sau la intervale
mari dupa o expunere accidentala unica la doze sub limita celor care produc boala de iradiere

acuta. Ca exemplu, este boala de iradiere cronica = manifestata prin alopecie, radiodermita,
atrofie cutanata cu risc de malignizare, cataracta, leucopenia -> leucemie.
Medicii radiologi sunt mai afectati decat ceilalti medici si sunt mai predispusi la: - scurtarea
duratei medii de viata. Acestia sunt predispusi la cancer cutanat, cancer pulmonar, cancer
genital.
Muncitorii din minele uranifere sunt predispusi la cancer pulmonar si osos.
Persoanele care in copilarie au suferit tratamente radiologice in zona gatului sunt predispusi la
cancer tiroidian. Persoanele care au supravietuit bombardamentului de la Nagasachi si
Hiroshima au dezvoltat leucemii.
Cele mai frecvente cazuri de neoplasme radioinduse sunt: leucemiile, cancerul tiroidian, cancerul
pulmonar, cancerul osos, cancerul genital.
Efectele genetice ale radiatiilor ionizante
Se produc sub actiunea radiatiilor ionizante asupra descendentilor persoanelor iradiate
a) actiunea teratogena a radiatiilor ionizante
b) actiune mutagena (genetica propriu-zisa)
Actiunea teratogena se realizeaza prin:
a) iradierea in utero a embrionului si fatului. Perioada de maxima vulnerabilitate este intre a 8a si a 9-a zi de la fecundare (perioada de organogeneza) in primele 3 luni
Efectul teratogen:

- malformatii congenitale grave sau minore


- moartea embrionului
- avort spontan

b) Actiunea mutagena se exercita pe materialul genetic: pot rezulta:


- aberatii cromozomiale (care pot face imposibila formarea oului sau viabilitatea
embrionului format)
- mutatii letale caracterizate prin viabilitate redusa a indivizilor purtatori de astfel de
defecte
- mutatii neletale produc un nivel ridicat de anomalii genetice la generatiile urmatoare.
Se considera ca iradierea naturala este responsabila de cel putin 1/3 din totalul defectelor
genetice.

Masuri de profilaxie impotriva actiunii radiatiilor


In functie de nivelurile maxime de expunere, populatia se imparte in 2 categorii:
- populatia generala
- populatia expusa profesional = populatia care locuieste sau lucreaza permanent in jurul
unor obiective nucleare (ex. Muncitorii din minele radioactive).
Masurile de profilaxie constau in :
1- Masuri de protectie individuala
2- Supravegherea medicala a personalului prin control medical la angajare in munca
- control periodic
3- Examinare medicala si radiotoxicologica in oricare imprejurare in care se constata
suprairadierea
4- Masuri de protectie a zonei de lucru
5- Dotarea si amenajarea corespunzatoare a unitatilor nucleare
Referitor la iradierea medicala (care reprezinta principala sursa de iradiere artificiala, trebuie
luate urmatoarele masuri profilactice:
- In cursul oricarei proceduri radiologice, sa se utilizeze parametri optimi de iradiere care sa
asigure radioprotectia pacientului.
- Ori de cate ori e posibil, sa se foloseasca mijloace de diagnostic si terapie neiradiante sau cat
mai putin radiante.
- Sa se asigure o atentie speciala zonelor corporale cu radiosensibilitate maxima (gonadele si
tesutul hematopoietic).
- Discernamant in indicarea procedurilor radiologice la: copii, tineri, femei gravide. Examenul
radiologic la femei trebuie sa se faca numai la 10 zile duoa ciclul menstrual, iar la femeia
gravida, in primele 3 luni de sarcina se impune evitarea la maxim a expunerilor radiologice.
- La bolnavii de cancer -> radiatiile ionizante reprezinta o arma terapeutica si de diagnostic de
mare valoare in ciuda efectelor secundare negative ale radiatiilor.
Copiii si femeile gravide sunt cei mai sensibili la radiatii. Organele cele mai radiosensibile:
- maduva hematogena
- gonadele

RADIATIILE NEIONIZANTE SI IMPLICATIILE LOR ASUPRA SANATATII


Def: Radiatiile neionizante sunt radiatiile electromagnetice ce transfera la locul de absorbtie
energii care nu sunt capabile sa produca fenomene de ionizare.
Principalele radiatii neionizate aflate in mod natural in mediu sunt:
-

radiatiile ultraviolete (RUV)

radiatiile luminoase

radiatiile infrarosii

microundele.

A) RADIATIILE ULTRAVIOLETE (RUV)


Lungime de unda: = 10-400 nm
Principala sursa naturala pt. RUV este soarele care exercita in general un efect sanogen.
Efectele RUV provenite de la soare:
1) efect cutanat predominant pigmentogen si efect distructiv al retinei;
2) efect cutanat predominant eritematogen;
3) efect distructiv al celulelor epiteliale neprotejate;
4) efect bactericid folosirea lampilor de UV pt dezinfectia medicului de spital,
laboratoare;
5) efect de stimulare a metabolismului.
Surse artificiale de RUV (create de om):
-

corpurile incalzite peste 1500-1800C

aparatura de sudura

lampi fluorescente

Aparatele de ultraviolete folosite pentru dezinfectie si pentru fizioterapie se bazeaza pe


descarcari electrice in gaze.
Efectele RUV provenite din surse artificiale sunt:

Efect bactericid -> RUV artificiale produse de lampi de UV - sunt folosite pentru
purificarea naturala a aerului, apei si a solului si pentru dezinfectia mediului din
laboratorul de microbioloie, sali de operatie de nastere
5) Efect de stimulare a metabolismului:
a) metabolism bazal -> prin intensificarea oxidarilor celulare
b) metabolismul fosfo-calcic -> sub influenta RUV provitamina D3 din piele se
transforma in vitamina D3 care regleaza absorbtia Ca in intestinul subtire si depunerea
lui in oase si dinti. In lipsa vit. D apar fenomene de demineralizare osoasa si anume
=> rahitism la copii si osteomalacie si osteoporoza la adult.
c) metabolism intermediar -> glucidic, lipidic, protidic
Efectul asupra pielii -> eritematogen si pigmentogen
Eritemul este produs de expunerea excesiva la RUV datorita reactiilor locale determinate
de congestia celulelor. Eritemul este bine delimitat pe zona expusa, dureaza 24-72 ore si
lasa pigmentare. La doze mai mari apare o descuamare a pielii. Eritemul apare la 2 ore de
la expunere, deoarece este produs de eliberarea de amine vasoactive histaminice si
prostaglandine. Este insotit de duree locala si usturime.
La expuneri mai mari de RUV se produce necroza celulara tisulara si apare pe placardul
eritematos pe care apar flictene care se vindeca greu si uneori lasa pigmentatie definitiva.
Expunerea excesiva la RUV are efecte tardive si anume:
6) - efect cancerigen (prin epitelioame si melanoame cutanate)
7) - efect de imbatranire a pielii (piele uscata si ridata = elastoza solara cutanata
8) - efectul asupra ochilor: - fotoftalmie (in general)
- fotoconjunctivita (senzatia de corpi straini in ochi,
hipersecretie lacrimala, secretie conjuctivala, hiperemie, fotofobie, edem palprebal)
- senzatia de corpi in ochi
- leziuni corneene (fotocheratita)
Pentru evitarea leziunilor oculare se recomanda protejarea ochilor cu ecrane colorate (la
muncitorii care sudeaza) sau cu ochelari cu lentila fumurie la populatie (vara si iarna la schi).
9) efecte generale somatice: cefalee, vertij, frison, iritabilitate nervoasa, oboseala

10) efecte tardive prin expunere excesiva la RUV:


a. Efect cancerigen (epitelioame si melanoame cutanate)
b. Efect de imbatranire precoce a pielii (piele uscata, ridata elastoza solara
cutanata)
B. RADIATIILE LUMINOASE:
Sunt radiatii cu =400-760nm sunt radiatii vizibile si impresioneaza retina.
Efecte:
1) Efect stimulator si neurophisic asupra SN -> lumina influenteaza bioritmul sau ritmul
circadian. Este n efect psihologic : culorile reci (cu mici) au un efect linistitor, culorile calde
(cu mare) efect excitant, culorile deschise = efect stimulator, culorile inchise = efect deprimant.
2) Efecte asupra ochilor si a acuitatii vizuale:
- modificari ale acuitatii vizuale
- modificari ale vitezei perceperii vizuale in stabilitatea vederii clare
Iluminatul insuficient suprasolicita mecanismul de acomodare a ochilor si duce la oboseala
vizuala insotita de hipersecretie lacrimala si senzatie de usturime a ochilor. Apar si fenomene
legate de efortul cerebral de compensare cu cefalee, greata, ameteli.
Iluminatul necorespunzator predispune la miopie.
Iluminatul excesiv => predispune la fototraumatism caracterizat prin aparitia de scotoame si
fenomene de orbire temporara prin: edem al retnei, alterari ireversibile ale retinei mergand pana
la orbire.
3) Efect asupra pielii cu producerea fotodermatozelor
C.RADIATIILE INFRAROSII
Radiatii cu = peste 760nm-1000nm (1mm)
Surse: Corpurile incandescente.

Corpul omenesc se comporta ca un corp de culoare neagra; in sensul ca absoarbe practic in


intregime radatia calorica pozitiva.
Efecte:
1) Efect de stimulare in procesul de termoreglare al organismului
2) Efect asupra pielii =>efect de incalzire (prin vasodilatatie interna) cu hiperemie difuza,
care apare prompt si dispare dupa incetarea expunerii la senzatia de cald.
3) Efect de stimulare a sensibilitatii terminatiilor nervoase periferice din piele cu efect
analgezic = pe acest efect se bazeaza folosirea radiatiilor infrarosii in fizioterapie (cu
mica). Cele cu mare produc arsuri de gr. 1,2,3.
4) Efect regenerator al pielii
5) Efect asupra SN = iritatie meningiana, deoarece radiatiile strabat cutia craniana, ajungand
la meninge. Expunerea capului descoperit la radiatia solara intensa duce la insolatie cu
urmatoarele simtome: cefalee, fotofobie, greata, varsaturi. Capul trebuie protejat
totdeauna la soare.
D. MICROUNDELE
Radiatii neionizante cu = 1mm-10m
Surse: aparate de incalzit, cuptoare de gatit, aparate casnice de incalzit/gatit, receptoare de
televiziune, instalatii de telecomunicatii, radare.
Majoritatea emitatoarelor de microunde emit si radiatii calorice cu mare.
Efecte:
1) Efecte termice: prin acumularea de caldura in diferite organe (piele, ochi, testicole)
2) Efecte patogene: modificari cardio-vasculare si modificari nervoase
3) Efecte generale somatice
Simptome: oboseala, surmenaj, cefalee, stari depresive, tulburari vizuale, tulburari
cardio-vasculare (puls accelerat, TA instabila)
4) Efecte trofice asupra fanerelor (par, unghii)
Profilaxie: se recomanda limitarea expunerii la microunde in mediul profesional

S-ar putea să vă placă și