Medicină nucleară

Cursul XII
 Continut
• Definitie
• Istoric
• Notiuni de fizica: Radioactivitatea, Radiotrasorii
• Scintigrafia planara
• Definitie: Tomografie computerizata prin emisie
• Tomoscintigrafia de monoemisie – SPECT
• Tomografia prin emisie de pozitroni - PET
 Definitie
• Metodele de imagistica studiate pana acum (radiografia, CT) se bazeaza
pe transmiterea de energie sub forma de fotoni => modul de atenuare
al radiatiei in tesuturile investigate pentru formarea imaginii => aspect
anatomic si fiziologic

• Imagistica bazata pe medicina nucleara - > bazata pe emisia de energie

(fotoni) din interiorul din spre exterior pe baza procesului radioactiv
aplicat apriori => modalitate de imagistica functionala
Definitie, exemple

Animated 3D PET scan

http://en.wikipedia.org/wiki/File:
PET-MIPS-anim.gif
 Definitie
• in medicina nucleară se utilizează radiotrasori/ substanțe
radiofarmaceutice, care conțin o substanță activă transportoare și un izotop
radioactiv.

• Aceste imagini -> imagini funcționale și moleculare

=> arată cum funcționează diferite organe și țesuturi explorate sau indică
alterările acestora la nivel molecular.

• complementara tehnicilor imagistice MORFOLOGICE, ANATOMICE, atat

a celor care utilizeaza radiatii X (radiologie, computer tomografie- CT) cat si
a celor neiradiante (ecografie, imagistica prin rezonanta magnetica IRM).

Pe scurt, este descris procesul :

 Definitie
Pe scurt, este descris procesul :

Diagrama: Formarea imaginii,

H. Graber, Lecture Note for
BMI1, F05
 Istoric
• In 1912-George de Hevesy introduce conceptul de radiotrasori,
pentru care, in 1943 va primi premiul Nobel pentru chimie

• Prima utilizare clinica a radiotrasorilor a avut loc in 1926 de catre

Blumgart

• Primul tratament cu radioizotopi –cu P 32 a fost efectuat de catre

John Lawrence pentru terapia leucemiei-1934

• Descoperirea în 1934 a radioizotopilor artificiali de catre Frédéric

Joliot-Curie şi Irène Joliot-Curie se constituie ca si piatra de hotar în
medicina nucleară.
 Continut
• Definitie
• Istoric
• Notiuni de fizica: Radioactivitatea, Radiotrasori
• Scintigrafia planara
• Definitie: Tomografie computerizata prin emisie
• Tomoscintigrafia de monoemisie – SPECT
• Tomografia prin emisie de pozitroni - PET
 Notiuni de fizica
• Dezintegrare radioactiva (Radioactivitatea) = fenomen fizic prin care nucleul unui
atom instabil, numit și radioizotop, se transformă spontan (dezintegrează)
degajând energie sub formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom
mai stabil.

• Prin dezintegrare atomul pierde și o parte din masă.

• In IM => interesul pentru studiul:

• Pozitronilor – antiparticula asociată electronului – anti-electron -> utilizati in cazul

PET – tomografie cu emisie de pozitroni

• Razelor Gamma -> util. in scintigrafia planara, SPECT - tomoscintigrafia de

monoemisie
 Notiuni de fizica: Radioactivitatea
• Radioactivitatea naturală -> descoperită în 1896 de Henri Becquerel, pe când studia
luminescența unor săruri ale uraniului.

• În 1898, soții Marie și Pierre Curie au descoperit poloniul și radiul, (elemente cu

radioactivitate mult mai puternică decât a uraniului).

• Radioactivitatea = A =  de dezintegrari per secunda

• Unitati de masura pentru radioactivitate:
• 1 Bq (Becquerel)= 1dps
• 1 Ci (Curie)= 10
3.7 10 Bq

• D.p.d.v. matematic => Intensitatea radiatiei incidente pe un detector aflat la o raza r fata
de sursa radioactiva s:

A E
I
• r2
Unde A4= radioactivitatea materialului
• E = energia fiecarui foton
 Notiuni de fizica: Radioactivitatea

dN
A  N
dt

N (t )  N 0  e   t

A(t )  A0  e   t    N 0  e   t

T T
 N   A(t ) dt     N 0  e  t dt  N 0  (1  e  T )
0 0
 Notiuni de fizica: Radioactivitatea
• perioadă de înjumătățire = timpul după care dintr-o cantitate dată de
substanță radioactivă rămâne jumătate din cantitatea inițială.

• Perioada de injumatatire t1
2
este definita ca:
At 11  t 12
 e2

A0 2

• Se demonstreaza ca:

0.693
t1 
2 
 Notiuni de fizica: Radioactivitatea
• Legea exponentiala de dezintegrare -> cantitatea de substanta -> numărul
estimat de atomi la un anumit moment t.

• Numarul de atomi dezintegrati pentru o perioada scurta  t 

deT1la
2 un timp

t=0 cu N0 atomi obtinuti urmeaza o lege de distributie Poisson:

a k  ea
Pr{N  k} 
k!
• Inlocuind in formula lui A pentru perioada t obtinem =>
A    N 0  t
  N 0  rata Poisson

  t
• Stim ca A  N 0  (1  e )
   t
• Cand   t  mic  e  1   t

• => A devine A    N  t
0
 Notiuni de fizica: Radiotrasorii
• Radiotrasori - definitie

• Radiofarmaceuticele sunt administrate prin injectie intravenoasa si

datorita proprietatiilor acestora se vor concentra intr-un anumit
tesut.

• Prin dezintegrare la nivelul corpului pacientului acestea vor emite

radiatii gamma cu timp de viata scurt care sunt detectate cu
ajutorul gamma camerei, obtinandu-se o imagine a tesutului
investigat, o imagine scintigrafica.
 Notiuni de fizica: Radiotrasorii
• Caracteristicile si proprietatile radiotrasorilor:

• Moduri dezintegrare:
• Dezintegrare gamma: nu emit particule alpha sau beta
• Dezintegrare pozitroni: pozitronii se vor anihila cu electronii pentru
producerea razelor gamma

• Energia fotonului:
• Suficient de mare astfel incat in urma emisiei fotonii sa prezinte o marime
a atenuarii corespunzatoare, dar nu f. mare a.i. atenuarea sa fie greu de
detectat
• Gama de energie dorita: 70 - 511 keV

• Perioada de injumatatire:
• Sa nu fie prea scurta a.i. sa poata fi captata pe detector, insa nici prea
mare pentru o expunere inutila a pacientului
• Interval: de la minute la ore, in functie de aplicatie
 Notiuni de fizica: Radiotrasorii
• Stratul corespunzator perioadei de injumatatire - grosimea tesutului -
Half-value-layer (HVL)
• Grosimea de tesut care absoarbe jumătate din radioactivitatea produsă
• Aproximativ cu dimensiunea organului sondat

• Energetic
• Prezenta unor detectoare sensibile energetic care sa permita
diferentierea fotonilor primari din fotonii imprastiati in urma procesului
de emisie

• Marea majoritate a proceselor de dezintegrare care au loc natural -> nu

sunt utilizate in practica intrucat ele detin valori mari de HVL, energii
mari si perioade mari de injumatatire => ei se folosesc in radioterapii, de
ex. pentru distrugerea celulelor canceroase
• => in practica, pentru scopul imagistic sunt folositi izotopi radioactivi
artificiali care sunt obtinuti prin bombardarea unor izotopi stabili cu
fotoni cu energii mari
 Notiuni de fizica: Radiotrasorii
• Generarea Technetium: 99m^TC
• Poate fi produs de un generator local.

• Caracteristicile de dezintegrare:
• Timp de injumatatire fizic=6.02h, energie mica E=140 KeV,
HVL=4.6 cm permite, prin legarea de numeroase farmaceutice
explorarea a majoritatii organelor si sistemelor organismului
uman, in scopul unui diagnostic cat mai precoce al unei afectiuni.
• Ecuatia :
99 m
Tc  99Tc   (140 KeV )

• = utilizat in mai mult de 90% din aplicatii imagistice ale medicinii

nucleare
 Notiuni de fizica: Radiotrasorii
• Radionuclid este legat de un anumit produs farmaceutic, care este specific pentru o anumita
activitate metabolica (cancer, perfuzia miocardică, perfuzia cerebrală)

• Exemple
• Emitatori/ Radiotrasori Gamma:
• 99mTc-Sestamibi (perfuzii ale miocardului, cancer)
• 99mTc-labeled hexamethyl-propyleneamine (perfuzie la nivelul creierului)

• Radiotrasori PET:
• F18-FDG ( glucoza - Fludeoxyglucose) a devenit un mijloc important în stabilirea atitudinii
terapeutice, incluzând chmioterapia în doze înalte şi transplantul de măduvă osoasă.
• Creşterea necontrolată este caracteristică tumorilor maligne.
• Deoarece creşterea necesită consum energetic, PET cu F18-FDG este o metodă utilizată pentru
evaluarea creşterii tumorale maligne
• Glucoza marcata cu 18FDG se acumuleaza in organe cu metabolism crescut (caract. de zone
tumorale)
• Timpul de injumatatire a acestuia este de circa 110 minute
• 18FDG este produs intr-un ciclotron, de dorit in apropierea sistemului PET

• Exemple alti radiotrasori PET:

• C11 - Carbon 11 (T1/2 fizic- 20 min)
• N13 - Nitrogen-13 amoniu (T1/2 fizic- 10 min)
• O15 - Oxygen-15 water (T1/2 fizic- 2 min)
• Ga68- Galiu 68 (T1/2fizic -68 minute)
 Metode de imagistica bazata pe medicina nucleara
• Metodele de imagistica utilizate in medicina nucleara:

• Scintigrafia planara – Planar Scintigraphy

- Utilizeaza radiotrasori care generează o dezintegrare gamma , care generează un
foton într-o direcție aleatoare la un anumit moment
– proiectiile in medicina nucleara – scintigrafiile planare sunt preluate in
permanenta de un dispozitiv de scintilatie (detector de radiatie electronic) – gamma
camera - Anger scintillation camera
- similar cu procesul radiologic, captura fotonilor este realizata într-o singură
direcție, dar, spre deosebire de razele X, foloseste emisie de
radiatie gamma de la pacient si nu transmisie de radiatie – catre pacient

• Tomoscintigrafia de monoemisie - SPECT - Single Photon Emission Computed

Tomography
– corespondenta metodei de tomografie pentru medicina nucleara: utilizeaza
camera gamma pentru obtinerea proiectiilor pentru mai multe unghiuri
- La fel ca si scintigrafia planara, utilizeaza radiotrasori care generează o
dezintegrare gamma
 Metode de imagistica bazata pe medicina nucleara
• Tomografia prin emisie de pozitroni - PET – Positron Emission Tomography

- Foloseste radiotrasori care generează dezintegrarea de pozitroni

- Descompunerea acestora produce doi fotoni în două direcții opuse la un
anumit moment de timp
- Are loc procesul de anihilare cu emisia de 2  511keV
- Utilizarea unor circuite speciale de detectie bazate pe fenomenul de
coincidență pentru a detecta doi fotoni în direcții opuse simultan, adica
se inregistreaza fotonii care ajung in acelasi timp pe aceeasi linie
- La fel ca in cazul SPECT, sunt capturate proiectii pe mai multe direcții, si se
reconstruiesc imagini ale distributiei radiotrasorului
 Continut
• Definitie
• Istoric
• Notiuni de fizica: Radioactivitatea, Radiotrasorii
• Scintigrafia planara
• Definitie: Tomografie computerizata prin emisie
• Tomoscintigrafia de monoemisie – SPECT
• Tomografia prin emisie de pozitroni - PET
 Scintigrafia planara
• Scintigrafia planara
• Capteaza radiatia - fotonii gamma emisi –
cate unul la un moment de timp - pe o
singura directie

• Principiul de formare al imaginii:

• Prin captarea fotonilor emisi pe o singura
directie este determinata distributia
radioactivitatii A in organism

• Spre deosebire de radiografie, CT,

interesul este axat pe rata de dezintegrare
a sursei (exprimata ca numar de unitati/
timp) si nu in intensitatea – atenuarea
rezultata
 Scintigrafia planara
• Camera Gamma – Camera de scintilatie
Anger
• Prima gamma camera a fost dezvoltata de Hal Anger
in laboratorul Donner al Univ. Berkely in 1957
• Este cel mai des utilizat aparat in medicina nucleara

• Este alcatuita din:

• un colimator din Pb format dintr-o retea multi- gauri
• Cristal de scintilatie (iodura de sodiu) – de la 10 la 25
inch de forma circulara, patrata, dreptunghiulara
• O serie de tuburi fotomultiplicatoare plasate pe
cristalul de scintilatie
• Un circuit logic de pozitionare de determinarea pozitiei
pentru impuls electric maxim
• Analizor de amplitudine a pulsului
• Circuit poarta – logic – Gating circuit
• Un sistem de calcul
 Scintigrafia planara
• Camera Gamma – Camera de scintilatie
Anger
• Mod de functionare al camerei gamma

• Compara semnalul detectat cu un anumit prag

• Calculeaza pozitia cu cea mai mare activitate
determinata anterior
• Converteste lumina in impulsuri electrice
• Converteste energia fotonilor detectati in impulsuri
de lumina
• Absoarbe fotonii imprastiati
 Scintigrafia planara
Colimatorul camerei gamma

- Este o placa de Pb de grosime 1-2 inch, de aceeasi dimensiune cu a cristalului de

scintilatie, care prezinta o retea de fante – gauri de-a lungul ei

- Colimatorul are rolul de a asigura interfata dintre pacient si cristalul de scintilatie

permitand accesul catre cristalul de scintilatie numai fotonilor veniti de pe anumite directii
- Fotonii emisi de pe celelalte directii vor fi absorbiti de fantele de Pb

- In figura sunt prezentate mai multe tipuri de geometrii ale colimatorului

- Cea mai populara este cea cu reteua de gauri paralele -> consta intr-o retea de fante
paralele perpendiculare pe fateta cristalului => distributia de energie este de aceeasi
dimensiune cu a cristalului de scintilatie

a) Colimator fante paralele

b) Colimator fante convergente (amplificare)
c) Colimator fante divergente (micsorare)
d) Colimator apertura - deschidere mica –
pinhole – 2-5 mm
 Scintigrafia planara
• Detectorul de scintilatie = Cristalul de scintilatie
• Este cel mai sensibil detector la radiatie electromagnetica

• Proprietatea cristalului: emiterea de impulsuri luminoase (scintilatie) după

depunerea de energie în cristal in urma procesului de radiație ionizanta

• Cel mai des utilizat: iodura de sodiu – NaI

• Dimensiuni: diametru: 30 – 50 cm si grosime: ¼ - 1 inch

• Grosimea cristalelor este direct proportionala cu energia radiatiei gamma aplicate
=> Cristalele cu grosime mai mare (1.25 cm) - aplicatii cu energii gamma mari;
cristale grosime mica: 6-8 mm;
• Fiecare camera gamma detine un singur cristal de scintilatie => particularizare in
functie de aplicatie

• Asemeni ecranelor de la radiologie => cristalele cu grosime mai mare retin o

cantitate mai mare de radiatie, insa detin o rezolutie mult mai slaba
=> compromis: eficienta vs. rezolutia obtinuta
 Scintigrafia planara
• Tuburile fotomultiplicatoare

• Au rolul de a converti impulsurile luminoase in semnal electric

si de a amplifica semnalul obtinut in urma conversiei
• Furnizează un impuls de curent de fiecare dată când
un foton gamma loveste cristal de scintilație.
• Acest impuls de curent este apoi convertit la un puls de
tensiune printr-un circuit de preamplificare.
• De exemplu, la fiecare 7 – 8 fotoni din detectorul de scintilatie
– initial este eliberat un electron, pentru ca la iesirea din Modul de aranjare al celor
circuitul de pre-amplificare sa rezulte 10^6-10^8 electroni 61 tuburi
fotomultiplicatoare in
• Rolul seriei de tuburi este de a capta impulsurile de lumina cadrul camerei gamma
indiferent unde acestea sunt produse
• Initial camerele gamma detineau 7 tuburi, noile camere au 37,
61,75 sau 95 tuburi dispuse in format hexagonal

=> mai multe tuburi => rezolutie spatiala si uniformitate a

imaginii mai bune, dar => costuri mai mari, proceduri de
calibrare mai complexe si mentenanta mai dificila
 Scintigrafia planara
• Circuitul logic de pozitionare si analizorul de amplitudine al pulsului
• Rolurile circuitului logic de pozitie sunt:
• Detectarea pozitiei unde a fost produs semnalul electric de pe suprafata sirului de tuburi
fotomultiplicatoare

• Rezultatul = combinarea rezultatelor - iesirilor individuale date de tuburi

• Amplitudinea iesirii unui tub este direct proportionala cu cantitatea de lumina – scintilatii produse

• Rata semnalelor (X,Y, Z) de la iesirea circuitului logic de pozitionare este proportionala cu

radioactivitatea totala, iar amplitudinea impulsului Z este proportional cu energia depozitata in
cristalul de scintilatie de fotonii care produc semnalul triplet : (X, Y, Z)
 Scintigrafia planara
• Circuitul logic de pozitionare si analizorul de amplitudine al pulsului

• Spectometria scintilatiei – Analiza amplitudinii pulsului -> utilizarea unui sistem de

numarare pentru obtinerea spectrului de energie de la sursa radioactiva

• Spectrul de energie = grafic al numarului de impulsuri cu o anumita amplitudine ca

functie de amplitudinea pulsului

• Spectrul masurat = functie de energii ale radiatiilor gamma emise de sursa si

interactiile acestor fotoni in organism si in cristalul de scintilatie
 Scintigrafia planara
• Circuitul logic de pozitionare si analizorul de amplitudine al pulsului

• Componentele spectrului:
• Un platou larg – platou Compton – interactiile din pacient/ cristal distribuite pentru
un interval de energii datorita naturii aleatoare a unghiului de imprastiere Compton

• Varf Compton – interactii fotoni incidenti re-orientati la 180 in cristal

• Un varf denumit foto-varf – photopeak aferent amplitudinii maxime a pulsului

obtinut - fotonii gamma care vin direct de la sursa si depoziteaza intreaga energie
intr-o singura interactie fotelectrica

Circuit logic de tip

poarta – Gating
circuit - stabileste
ferestrele de
acceptanta
 Scintigrafia planara
• Moduri de achizitie & formarea
imaginii
• Pentru fiecare eveniment de scintilatie a
carui amplitudine se regaseste in fereastra
de energie utila => camera gamma detine
pozitia (X,Y) a semnalului si amplitudinea Z
a acestuia a) b)

• Moduri de achizitii:
a) Tip lista
b) Tip cadru static
c) Tip cadru dinamic
c) d)
d) Tip achizitii dependente multiple – e utilizata
pentru studiul proceselor dinamice repetitive
(ciclice)
e) Achizitia/ Scanarea intregului organism

e)
 Scintigrafia planara
• Moduri de achizitie & formarea imaginii
• Pentru fiecare eveniment de scintilatie a carui amplitudine se regaseste in fereastra de
energie utila => camera gamma detine pozitia (X,Y) a semnalului si amplitudinea Z a acestuia

• Moduri de achizitii:
• Tip lista – semnalele (X,Y) sunt retinute direct in memorie sub forma unei liste de
coordonate, amplitudini si timp=> informatie completa, dar, necesita mult spatiu de
memorie
• Tip cadru static – suprafata camerei gamma este redata sub forma unei matrice: Valoarea în
fiecare pixel - nr. de evenimente care au avut loc în acea pozitie pe tot timpul de scanare
• Tip cadru dinamic – succesiune temporala a cadrelor: dupa ce prima imagine a fost creata si
stocata, buffer-ul de memorie este reinitializat cu zero si urmatoarea imagine este stocata,
etc. => utile pentru redarea proceselor fiziologice tranzitorii: asimilarea/ absortia, respectiv,
eliminarea radiotrasorului, redistribuirea acestuia.
• Tip achizitii dependente multiple – e utilizata pentru studiul proceselor dinamice repetitive
(ciclice) – studiu activitatii cardiace EKG– circulatia sanguina este etichetata cu
radioactivitatea, iar bataile inimii sunt examinate; datele corespunzatoare fazelor sunt
suprapuse, rezultand o serie de imagini cu un ciclu cardiac mediat
• Achizitia/ Scanarea intregului organism – varianta a cadrului static: intregul organism este
impartit intr-o matrice de pixeli, fiind achizitionate o serie de cadre statice care sa acopere
organismul intr-o singura secventa “step and shoot” – scanarea zonelor osoase si a
tumorilor
 Scintigrafia planara
• Formarea imaginii (punerea problemei, ecuatiile imaginii)
• Punerea problemei -> presupunem ca:
• directiile utile sunt paralele cu fantele paralele ale colimatorului
• Se ignora efectul produs de imprastierea Compton
• Radioactivitatea: A(x,y,z)
• Studiu -> Fotoni monoenergetici de energie E

A E
Intensitatea fluxului de fotoni  I d 
4   r 2
• In medicina nucleara suntem interesati de activitate => rata – fluxul de fotoni care vin din pacient
unde r  dis tan ta (( x, y, z ), ( xd , yd ,0)  pozitia det ectorului )
• Stim ca
2 2 2
• rConsideram
 ( x  xdirectia
d )  ( y  yd )  z
de atenuare linia dintre (x,y,z) si (xd,yd,0) =>

I d  d  E  inlocuim in ecuatia precedenta pe I d cu d

• Consideram ca raspunsul colimatorului = se restrange la o singura fanta => directia de integrare este paralela cu axa z =>

r
• 
A toate sursele
Daca generalizam /fantele care sunt pe directia de colimare => sursele care se afla pe axa z
d   exp   ( s; E ) ds 
4   r 2  0 

A  0 
d 
4z 2
exp  
 z
  ( x , y , z ; E ) d z  


0
A( x, y, z )  0 
 ( x, y )   2
exp    ( x, y , z; E )dzdz

4z  z 
 Scintigrafia planara
• Formarea imaginii (punerea problemei, ecuatiile imaginii)
0
A( x, y, z )  0 
 ( x, y )   2
exp  
  ( x , y , z ; E ) dz  dz

4 z  z 

• Sursele de atenuare ale semnalului dependente de adancime:

• Inversul patratului 1/z2
• Atenuarea obiectului aflat intre sursa de radiatie si detector

 consecinte:
 activitatea din imediata vecinatate a camerei gamma este mai accentuata si
scade cu cat ne departam progresiv de aceasta
 diferente majore in flux cand camera este plasata pe aceeasi parte a corpului ca
sursa fata de cazul in care sursa este plasata in directia opusa => cele doua
planuri fata/ spate sunt diferite major, mai ales pentru radiotrasori de energie
mica unde atenuarea este mult mai mare
 Continut
• Definitie
• Istoric
• Notiuni de fizica: Radioacticitatea, Radiotrasorii
• Scintigrafia planara
• Definitie: Tomografie computerizata prin emisie
• Tomoscintigrafia de monoemisie – SPECT
• Tomografia prin emisie de pozitroni - PET
 Tomografie computerizata prin emisie

• În tomografia computerizata (CT), pentru reconstructia imaginii pacientului de

la mai multe vizualizări este folosit un calculator. 

• Tehnica CT folosind raze X transmise prin

intermediul pacientului = CT transmisie (cu raze X). 

• Un asemenea tip de studiu poate fi efectuat si în medicina nucleară, prin

detectarea fotonilor emiși dintr-un produs radiofarmaceutic distribuiti în
organism. 

• Tomografia computerizată cu emisie termen (ECT) se referă la această

procedură.
 Tomografie computerizata prin emisie
• Tomografie computerizata prin emisie

• Producerea de imagini tomografice prin

detectarea fotonilor prin mecanismul de
anihilare unei perechi pozitron –
electron eliberand doi fotoni gama în
coincidenţă (de direcţii opuse, la 180°)=
Tomografia cu emisie de pozitroni ( PET
).

• Imagini tomografice calculate de la

înregistrarea/reconstructia
interacțiunilor razelor γ individuale într-
un cristal = Tomoscintigrafia de
monoemisie (SPECT ) .
 Continut
• Definitie
• Istoric
• Notiuni de fizica: Radioacticitatea, Radiotrasorii
• Scintigrafia planara
• Definitie: Tomografie computerizata prin emisie
• Tomoscintigrafia de monoemisie – SPECT
• Tomografia prin emisie de pozitroni - PET
 Tomoscintigrafia de monoemisie (SPECT)
• Principiul de baza
• corespondenta metodei de tomografie pentru medicina nucleara: utilizeaza
camera gamma pentru obtinerea proiectiilor pentru mai multe unghiuri

• La fel ca si scintigrafia planara, utilizeaza radiotrasori care generează o

dezintegrare gamma

• Similar cu tehnica de CT, foloseste o camera gamma rotativa pentru a detecta

fotoni cu direcții diferite

• Noile tehnici folosesc mai multe camere gamma (capete multiple), pentru
preluarea de proiectii la diferite unghiuri in acelasi moment de timp reducând
astfel timpul de scanare (sub 30 de minute)

• camerele gamma aferente SPECT trebuie să fie mai bune calitativ (performante
mai bune) decât cele utilizate pentru pentru scintigrafia plana, pentru evitarea
artefactelor de reconstrucție
 Tomoscintigrafia de monoemisie ( SPECT )
• SPECT – Principiu & Dispozitiv
 Tomoscintigrafia de monoemisie ( SPECT )
• SPECT – Formarea imaginii: realizează secţiuni transversale
reconstruite, plecând de la proiecţii plane multiple, obţinute în
urma rotaţiei detectorului în jurul organului examinat.
 Tomoscintigrafia de monoemisie (SPECT)
SPECT – Formarea imaginii:
• Achizitia de imagini SPECT dureaza in mod obisnuit circa 20-40min.
• Odata imaginile de proiectie obtinute se reconstruiesc sectiuni
transversale, sagitale si coronale
 Tomoscintigrafia de monoemisie (SPECT )
• Avantajul utilizarii SPECT:
• Natura tri-dimesioanala completa a distributiei radiotrasorului

• Dezavantaje:
• timpul mare de executie al procedurii: circa 30 – 40 min
•  necesită mai multa informatie pentru reducerea zgomotului
în imaginile ale secțiunilor transversale. 

• In practica, metodele de scintigrafie si SPECT sunt realizate in

paralel

• Atenuarea semnalului ramane o problema de actualitate, insa

pentru ca vederile sunt luate dintr-un numar mare de unghiuri,
doar distributia centrala a trasorului este afectata
 Tomoscintigrafia de monoemisie (SPECT )
• Imagistica multimodala - Sisteme SPECT – CT
• Reprezinta fuziunea a doua sau mai multe tehnici imagistice intr-o singura imagine
• CT: ofera informatii anatomice cu rezolutie f buna
• SPECT: imagini functionale de rezolutie slaba

• Exemplu: SPECT/CT in leziuni focale osoase metastatice

 Tomoscintigrafia de monoemisie (SPECT )
• Exemplu: SPECT/CT in embolie pulmonara
 Tomoscintigrafia de monoemisie ( SPECT )
• Creier – Accident vascular cerebral,
epilesie, schizofrenie, Alzheimer,
tumori

• Inima – disfunctii arteriale coronariene,

infarct miocardic

• Plamani

• Rinichi

• evaluarea pre-operatorie a convulsiilor
medical necontrolate
 Continut
• Definitie
• Istoric
• Notiuni de fizica: Radioacticitatea, Radiotrasorii
• Scintigrafia planara
• Definitie: Tomografie computerizata prin emisie
• Tomoscintigrafia de monoemisie – SPECT
• Tomografia prin emisie de pozitroni - PET
 PET – Definitie, Principiul de baza
• Principiul PET (tomografiei prin emisie de pozitroni): studiul distribuţiei spaţiale a unui
radiotrasor emiţător de pozitroni în corpul uman, realizat prin reconstrucţia unor secţiuni
tomoscintigrafice alăturate.

• Majoritatea bolilor au o bază moleculară, iar PET poate detecta aceste erori moleculare înainte
ca modificările anatomice să poată fi evidenţiate prin alte metode imagistice, conducând astfel
la o intervenţie mai precoce şi mai eficientă.

• Pozitronul (electronul pozitiv) emis parcurge câţiva milimetri în ţesut, pierzându-şi întreaga
energie cinetică.

• În repaus fiind, interacţionează cu un electron din mediu (organism), având loc o reacţie de
anihilare în cursul căreia masele celor două particule se transformă în doi fotoni γ.
• Cei doi fotoni γ sunt emişi aproape simultan (într-un interval de timp cuprins între 6 şi 15 ns), pe
direcţii opuse (la 180°), având o energie de 511 keV fiecare .

• Dacă pozitronul mai posedă încă energie

în momentul anihilării, atunci cei doi
fotoni emişi nu vor mai fi exact la 180°,
uneori eroarea putând fi mai mare de ± 6°
 PET – Comparatie SPECT - PET
• Se injecteaza trasorul marcat cu  (99mTc) • Se injecteaza trasorul marcat cu +
• Colimatorul => se obtin proiectii ale • Are loc procesul de anihilare cu emisia
radioactivitatii de 2  511keV
• Se achizitioneaza imagini multiple la • Se inregistreaza fotonii care ajung in
unghiuri diferite acelasi timp pe aceeasi linie
• Se reconstruiesc imagini ale distributiei • Se reconstruiesc imagini ale distributiei
radiotrasorului radiotrasorului
 PET – Proprietatea de emitere in coincidenta
• Proprietatea de emitere în coincidenţă este utilizată pentru localizarea, fără
colimator, a direcţiei celor doi fotoni.

• Înregistrarea unui eveniment corespunde, deci, detecţiei în coincidenţă a celor doi

fotoni γ, rezultaţi după anihilarea pozitron - electron.
• Un circuit în coincidenţă, în legătură cu cei doi detectori plasaţi la 180°, va realiza
înregistrarea unui eveniment doar dacă cei doi fotoni sunt emişi cvasisimultan.
• De acest tip de detecţie beneficiază camerele PET, precum şi gamma-camerele
dublu cap care sunt echipate cu un sistem de detecţie în coincidenţă (TEDC).

• În cazul PET, multitudinea direcţiilor fotonilor emişi în coincidenţă este înregistrată

cu ajutorul unui sistem de detectoare amplasat circular, în jurul pacientului.
 PET – Proprietatea de emitere in coincidenta
• PET – Conceptul de emitere în coincidenţă - Annihilation
Coincidence Detection – detectare evenimente si timpi de coincidenta
• Detectarea a doua evenimente care au loc simultan in directii opuse
cu un interval/ fereastra de timp de 2-20ns, de obicei 12 ns
• Nu este necesar un proces de colimare
• Principiul: detectia razelor gamma coincidente
 PET – Proprietatea de emitere in coincidenta
• În afara acestor coincidenţe numite şi
„adevărate” (fig. 25), mai pot fi înregistrate
şi o serie de coincidenţe „false”, care vor
contribui la degradarea calităţii imaginii
(fig. 26).

• Aceste artefacte sunt direct proporţionale

cu lărgimea intervalului de timp utilizat
pentru achiziţie şi cresc cu pătratul
radioactivităţii prezente în câmp

• Ele pot fi clasificate în trei tipuri majore:

- accidentale sau întâmplătoare
- difuzate, şi
- coincidenţe multiple,
în care mai mult de doi fotoni
ajung în coincidenţă
 PET – Sistem electronic - Bloc detector
• Sistemul electronic în coincidenţă (sistemul de detecţie) trebuie deci astfel conceput încât să reducă timpul de procesare la
minim, precum şi efectele coincidenţelor false.

• Numărul de coincidenţe este redus electronic prin limitarea numărului de perechi de detectori dintr-o coroană detectoare la
care ajung fotonii în coincidenţă.

• Sistemul de detecţie este alcătuit din mai multe blocuri detectoare (fig. 27), grupate într-unul sau mai multe inele (coroane
detectoare).

• Un bloc detector tipic este alcătuit dintr-un singur cristal de BGO - germanat de oxid de bismut (cel mai frecvent) divizat în 8
x 8 cristale elementare distincte, fiecare element având o profunzime de 6,75 x 6,75 x 20 mm; BGO – energie mare a
fotonilor – 511 KeV

• De această profunzime depinde cantitatea de lumină direcţionată către cele 4 tuburi fotomultiplicatoare, care corespund
fiecărui cristal de BGO. Forma acestor 64 de cristale (careuri) şi dimensiunile lor mici permit obţinerea unei rezoluţii înalte
(cu cât cristalul este mai mic, cu atât rezoluţia este mai mare).
 PET – Sistem electronic - Bloc detector
• La rândul lor, mai multe blocuri detectoare sunt grupate în ansambluri, care
sunt aranjate ulterior în inele complete, ce acoperă între 15 şi 20 de cm pe
direcţia axială şi produc simultan mai multe zeci de secţiuni.

• Numărul de inele variază în funcţie de sistem, frecvent 2 inele (realizându-se

31 de secţiuni), 3 inele (47 de secţiuni), sistemul cu 4 inele permiţând achiziţia
a 63 de secţiuni tomografice (fig. 27).
 PET – Sistem electronic - Bloc detector
• PET – Scanner PET
• PET utilizează acelaşi principiu fizic de detecţie a scintilaţiilor ca şi gamma camera
clasică.
• Blocurile detectoare prin absorbţia unui foton gamma de 511 keVau proprietatea
de a emite un foton secundar în domeniul vizibil.
• Acest semnal luminos este amplificat de fotomultiplicatoare şi convertit în semnal
electric, transmis ulterior sistemului informatic.
• În PET colimatoarele nu sunt necesare deoarece absenţa acestora ameliorează
sensibilitatea globală a sistemului.
 PET: Formarea imaginii
• Se stie ca:
• Detectia coincidentei: fiec. even. de anihilare -> obtinerea a doi fotoni -> detectia directie
fotonilor fara utilizarea unui colimator

• Sisteme de PET dedicate: dintr-o serie de inele de detectori cu partajare electronica comuna (a
se vedea figura).

• În fenomenul de coincidență, timpul de sosire a fiecărui interacțiune -> verificat pentru a vedea
dacă este simultan cu un foton văzut în orice alt detector. 

• Dacă este așa, cei doi fotoni sunt considerati a fi în coincidență și se presupune că au venit de la
același eveniment anihilare
 PET: Formarea imaginii
• Acest eveniment poate fi apoi asociat unei linii de răspuns care unește cele două
detectoare (figura 10).

• În timpul unei scanări PET, liniile de răspuns sunt completate cu date în funcție de

numărul de evenimente înregistrate coincidență.

• Datele din liniile de răspuns pot fi apoi reordonate  în vederi și reconstruite

în imagini tridimensionale.
 PET: Formarea imaginii
O linie de coincidenta:
 PET: Formarea imaginii
Imaginea de mai sus prezintă un eveniment de atenuare și anihilare electroni -
pozitroni(colțul din stânga-jos), care conduce la detectarea pe cele 2
detectoare prezentate cu roșu.
În măsura în care scanerul PET a detectat corect, anihilarea a avut loc undeva de-a lungul
liniei dintre detectoarele și acest lucru înseamnă că sistemul are nevoie de numeroase
evenimente din mai multe unghiuri pentru determinarea locației.

Aceasta înseamnă că imaginile create de un scaner PET sunt de

fapt probabilitățide activitate și nu activități reale.
Imaginea este, apoi, compusa din mii sau milioane de evenimente.
Pentru aceasta, metoda de scanare CT este utilizata prin crearea mai multor proiecții
la unghiuri diferite.

Pentru un anumit unghi, θ, aceste detecții formează o proiectie.

Aceste proiecții depind de materialul trece prin radiația care este desemnat mai departe cu
μ - numit coeficientul de atenuare - și modificările de material / țesut (os, mușchi, apa, etc).

Cu cat avem mai mult tesut si acesta este mai lat cu atat este oprita o cantitate mai mare
de radiatie μ iar "intensitatea" globală φ scade.

Proiecția depinde de activitatea radiofarmaceutic, A, de-a lungul căii proiectiei.

 PET: Formarea imaginii: Ecuatia PET

• In ecuatia PET de mai sus => pb.: necunoscute atat activitatea A, cat si atenuarea μ

• Solutionarea acestei probleme este o problema de cercetare de actualitate

• Metoda comuna: ignorare coefcientului μ, si estimarea, iterativa a activitatii A atata timp

cat  converge la ceea ce a fost masurat de scanerul CT

• Indiferent de metoda folosită, valorile finale ale φ pentru fiecare θ sunt combinate într-o

sinograma. 

• Aceasta sinograma este comuna cu CT-ul si de aceea au algoritmi similare pentru a
crearea imaginii 3D finale. 

• O metodă comuna de conversie a sinogramei într-o imagine este  filtrarea retro-

proiectiei obtinuta din  teorema de proiecție. (PST – Projection – Slice Theorem)
 PET: Formarea imaginii: Ecuatia PET

• Acest lucru înseamnă că proiecțiile PET sunt “feliate”

la unghiuri diferite, transformate în domeniul de
frecvență prin transformarea Fourier, apoi filtrate
înapoi în domeniul spațial.

• Aceasta înseamnă că f(x, y) este imaginea PET

pentru o anumita sectiune transversală specifica.

• Multimea de felii obtinuta este apoi suprapusa pe

verticală pentru a forma o imagine 3D precum cea
prezentata mai jos.
 PET – Performante
• Cu toată diversitatea, aparatele - dispozitivele utilizate în imagistica medicală au trei
caracteristici comune: sensibilitatea, specificitatea şi rezoluţia.

• Prin sensibilitate se înţelege proprietatea sistemului de achiziţie a datelor, al unui

dispozitiv imagistic, de a măsura o intensitate minimă a agentului fizic pe baza căruia se
obţine imaginea => in cazul PET -> sensibilitatea: capacitatea sistemului de a detecta
evenimentele de coincidenta “adevarata” si de a le respinge pe cele random -
accidentale
• Specificitatea, în cazul la care ne referim, reprezintă proprietatea sistemului imagistic de
a furniza imagini caracteristice pentru diverse procese patologice.
• Rezoluţia sistemului imagistic, prin analogie cu microscopul optic, poate fi considerată ca
dimensiunea minimă la care o formaţiune patologică solidă poate fi detectată.
• Performanţele sistemelor PET se referă pe de o parte la performanţele camerelor PET,
iar pe de altă parte la determinarea acurateţei corecţiilor.

• Coeficientul de atenuare al fotonilor cu energie de 511 keV reprezintă principalul

parametru care determină sensibilitatea unui detector.

• Energia luminoasă rezultată din scintilator determină energia de rezoluţie a detectorului.

 PET – Performante
• Timpul de viaţă al tranziţiilor fluorescente afectează numărul de impulsuri pe care le
poate primi detectorul.

• Acestea sunt trei dintre cele mai importante atribute fizice care influenţează
performanţele detectorului PET (7).

• Performanţele sistemului de detecţie depind în parte şi de tipul cristalului de

scintilaţie.

• Majoritatea sistemelor PET au cristalul alcătuit din germanat de oxid de

bismut (BGO).

• Principalul avantaj al cristalului de BGO este densitatea, de 7,1g/cm3 aproximativ de

2 ori mai mare decât a cristalului de NaI(Tl).

• Materialele din care sunt alcătuite cristalele de scintilaţie pot fi: organice, din
material plastic, lichide sau anorganice.
• Cel mai frecvent se folosesc cele din material anorganic, două tipuri fiind mai utilizate:
NaI(Tl) şi BGO.
 PET – Performante
• Dintre caracteristicele mai importante ale cristalului de scintilaţie pentru aplicaţiile
PET, putem menţiona: distanţa de atenuare, fracţia fotoelectrică, eficacitatea de
detecţie, densitatea, luminozitatea, timpul de descreştere, energia de rezoluţie,
proprietăţile mecanice şi higroscopice şi nu în ultimul rând, costul.

• Primele camere PET construite la începutul anilor ′70 utilizau cristale de iodură de
sodiu (NaI), ca şi gamma camerele clasice. Ulterior au fost utilizate şi alte tipuri de
cristale: de florură de cesiu (CsF) şi de germanat de oxid de bismut (BGO).
 PET: Indicele NEC
• Numărul de impulsuri defineşte relaţia între numărul de impulsuri măsurate şi
radioactivitatea prezentă în câmp.
• Procentele de evenimente în coincidenţă, adevărate şi întâmplătoare, sunt
evaluate în funcţie de concentraţia radioactivă din scintilator, precum şi de
electronica şi geometria sistemului de detecţie.
• Indicele NEC (Noise Equivalent Count rate) reprezintă raportul semnal / zgomot
de fond şi evaluează calitatea imaginii.
• Este definit prin relaţia:
NEC  N v2 / ( N v  N d  k  N f )
• Nv = procentul de coincidenţe adevărate
• Nf = procentul de coincidenţe întâmplătoare
• Nd = procentul de coincidenţe difuzate
• k = 1 sau 2, în funcţie de modul de corecţie al evenimentelor întâmplătoare

• Acest indice NEC permite cunoaşterea modului optim de funcţionare al unui

sistem; prezenţa evenimentelor întâmplătoare sau difuzate va duce la scăderea
acestui indice şi, deci, consecutiv la degradarea calităţii imaginii.
 PET: Imagistica multimodala - Sisteme PET – CT
• Reprezinta fuziunea a doua sau mai multe tehnici imagistice intr-o singura
imagine
• CT: ofera informatii anatomice cu rezolutie f buna
• PET: imagini functionale de rezolutie slaba

• Abordarea clasica:
• Cele doua imagini (CT si PET) se obtin separat dupa care cele doua imagini sunt
fuzionate (registration) pentru interpretarea cazurilor

• Abordarea PET/CT multimodal:

• Se inregistreaza in acelasi timp si spatiu cu ajutorul aceluaisi sistem, fara o
modificare a pozitiei pacientului =>
• Rezultatul obtinut este cu mult mai bun decat achizitia separata a celor doua
metode imagistice – problema de fuziune devine mult mai simpla
• Se obtin astfel vizualizarea unor procese moleculare in context anatomic
• Cu toate acestea: masuratorile sunt realizate separat cu un timp de decalaj intre
tehnici
 PET: Exemple sisteme PET - CT

• Rolul PET-CT

• In Oncologie in particular pentru limfoame, melanoame, cancer de plaman,

colon san
1. Pentru diagnosticul initial
2. Stadializare si detectia recurentelor
3. Monitorizarea Raspunsului la terapie
4. Managementul pacientului

• In Cardiologie - evaluarea ischiemiei miocardice

• Neuropsihiatrie-maladia Alzheimer, tumori cerebrale, afectiuni psihiatrice
 PET: Exemple sisteme PET - CT
Cancer pulmonar stadiu 1ª T1 NoMo PET/CT 18FDG

Celulele canceroase active metabolic vor capta glucoza marcat de cica 30-
40 de ori mai mult decat celulele sanatoase adiacente.
Sistemul tomografic computerizat al PET/CT permite identificarea spatiala a
locului de fixare a radiotrasorului pozitronic si vizualizarea procesului
patologic
 PET: PET F18 FDG
• Având o sensibilitate crescută în detectarea tumorilor viabile, PET cu F18-FDG a
devenit un mijloc important în stabilirea atitudinii terapeutice, incluzând
chmioterapia în doze înalte şi transplantul de măduvă osoasă.

• Creşterea necontrolată este caracteristică tumorilor maligne. Deoarece creşterea

necesită consum energetic, PET cu F18-FDG este o metodă utilizată pentru evaluarea
creşterii tumorale maligne

• Glucoza marcata cu 18FDG se acumuleaza in organe cu metabolism crescut

• Timpul de injumatatire a acestuia este de circa 110 minute

• 18FDG este produs intr-un ciclotron, de dorit in apropierea sistemului PET

• Prin dezintegrare va emite pozitroni, adica electroni pozitivi, care dupa un parcurs
scurt se vor anihila cu electronii tesuturilor, emitand in directii opuse doi fotoni cu
energie de 511KeV, care vor fi detectati de coroana de detectori periferici

• PET-ul are o sensibilitate de detectie de cel putin 10 ori superioara altor gamma
camere
 PET – Aplicatii

• Creier
• Detectia tumorilor
• Functii neurologice (patologie)
• Perfuzii

• Cardiologie
• Curgerea sangelui si metabolism

• Detectia tumorilor (cancer - metastaze)

PET – Aplicatii