COMPUTER TOMOGRAFIA

 Primul tomograf a fost construit de Godfrey Hounsfield si Carmack in 1079

si instalat la un spital din Londra, inventie pentru care au luat si premiul Nobel.
 In scurta sa existenta s-a dezvoltat foarte rapid, producind o adevarata
revolutie in radiologie in ceea ce priveste precizia diagnosticului si calitatea
imaginilor. Computerul tomograf reconstruieste imaginea in 5-10 secunde la
aparatele mai vechi, iar la cele moderne in fractiuni de secunda si stocheaza
imaginile pe banda magnetica , pe disc optic, imaginea poate fi reprodusa pe
film sau alt suport conventional.
- scanarea cu fascicol de raze X colimat
- reconstructia imaginii
- conversia imaginii numerice intr-o imagine vizibila (scara de 2000 de gri-uri
– acesta fiind coeficientul de atenuare convertit in Unitati Hounsfield
Ca exemplu, pentru a vedea diferenta - ochiul uman distinge cam 16-20 nuante
de gri-uri.
Am trecut in revista toate aceste caracteristici ale Computer Tomografului
pentru a vedea cit de mult s-a dezvoltat aparatura din radiologie fata de anii din
urma si beneficiile pentru o diagnosticare mai rápida si mai precisa. Ca
exemplu, pentru a vedea diferenta - ochiul uman distinge cam 16-20 nuante de
gri-uri.
Am trecut in revista toate aceste caracteristici ale Computer Tomografului
pentru a vedea cit de mult s-a dezvoltat aparatura din radiologie fata de anii din
urma si beneficiile pentru o diagnosticare mai rápida si mai precisa.
 CT este utilizat in diagnosticarea unei patologii abdominale multiple, iar
pentru cea pelvina are valoare limitata. , cu exceptia celei tumorale si
traumatice –prioritate are ecografia si IRM-ul.
 CT-ul are rol si de a detecta, diagnostica si trata boli vasculare care pot duce
la accident cerebral si chiar moarte.
 Computer Tomografia mai este utilizata si pentru evaluarea emboliilor si a
anevrismelor aortei abdominale, intr-o serie de alte boli ca: peritonita,
diverticulita, ocluzie intestinala, apendicita, litiaza renala, rupturi ale diferitelor
organe interne, chisturi hidatice, fracturi osoase, sinuzite, etc.
 Componenta
aparatului CT
 Tubul radiogen
 Circuitele de racire: ulei-apa/ ulei-aer- pentru tub
 Colimatorul
 Detectorii: cu iodura de cesiu sau cu xenon presurizat
 Gantry – acea parte a echipamentului in care se gaseste incorporat tubul
radiogen, colimatorul si detectorii, cu sistemele lor proprii de alimentare
electrica si de functionalitate
 Computerul
 Masa pentru bolnav
Masa este de buna calitate cand are o viteza mare de introducere a bolnavului in
gantry si are o mare precizie cu care vine la o anumita distanta
(05-1mm).
La echipamentele moderneachizitia se face prin rotiri succesive, concomitente
cu deplasarea mesei rezultind o suma helicoidala de achizitii succesive, care
sunt reconstruite datorita calculatorului echipamentului ( achizitii spirale).
 Formarea imaginii
 Imposibilitatea analizarii si reprezentarii a 2000 de nivele de
absorbtie a determinat studierea informatiei ,,pe felii”.
 Pentru asta se utilizeaza ferestre de imagine

Largimea ferestrei poate fi modificata, ceea ce permite variatia

nr. de uH.
Utilizarea ferestrelor duce la o mai buna vizualizare a micilor
diferente de densitate si pt. obtinerea unui contrast mai bun intre
stucturi.
 Operatiuni pentru obtinerea
imaginii
Pentru obtinerea imaginii sunt necesare 3 operatiun principale:
- achizitia
- reconstructia
- postprocesarea
Imaginea este o matrice de elemente individuale,
in care volumul studiat este compus din mici elemente de volum
numite voxeli.
Marimea unui voxel depinde de:
- cimpul de reconstructie
- marimea matricei (64, 128, 256,512, 1024 pixeli) reprezentata de suprafata
achizitionata
Fiecare punct al imaginii are o stralucire omogena
(o nuanta de gri) .
Voxelul este corespondentul tridimensional al pixelului si are un anumit numar
CT(unitate Hounsfield – unitate ce reprezinta a mia parte din diferenta de densitate
intre aer(-1000) si apa (0).
 CT CRANIO- CEREBRAL
Examinarea CT este metoda imagistică cea mai utilizată în
explorarea cranio-cerbrală, deoarece este un examen ușor de practicat,
reproductibil și puțin invaziv. Se obțin imagini axiale și frontale ale
capului, care pot fi folosite pentru a genera imagini tridimensionale
(3D), sau imagini reconstruite în planuri multiple ale spațiului. Cu
ajutorul acestui examen se pot depista, localiza și caracteriza leziunile
tumorale, traumatice, vasculare, abiotrofice, infecțioase și inflamatorii.
 Pregatirea pacientului pentru o examinare CT, mai ales cu substata de contrast,
trebuie riguros respectata avind in vedere mai multe cauze:
1. nu se mai poate repeta examinarea imediat, ci dupa 48 de ore
2. iradirea inutila a pacientului
3. eventualele substante sau medicamente ingerate de pacient sa nu dea artefacte
4. substanta de contrast are un cost relativ ridicat

 Pregatirea pacientilor se face in doua etape: prima incepe in clínica de unde

vine pacientul si a doua in cadrul serviciului de radiologie. In ziua dinaintea
explorarii se poate manca numai pana la ora 12:00. Dupa aceasta ora nu este
permisa decat ingestia de lichide limpezi - ceai neindulcit, apa minerala , sucuri
limpezi . Cel putin in ziua anterioara explorarii (ziua pregatirii) este interzis sa se
consume legume , fructe, seminte sau cereale, indiferent daca sunt crude sau gatite
/ se pot manca paste fainoase, supe cu galusti sau taietei, lactate/branzeturi, ou,
carne in cantitate mica. Foarte important este ca dupa ultima masa ingerata sa
treaca minim 4 ore pana se incepe a se bea solutia de pregatire Incepand cu ora
17:00-18:00, cu o zi inaintea explorarii, se beau solutii pentru curatarea
intestinului, ca PICOPREP sau FORTANS.
 Pentru o invesigatie CT cu substanta de contrast pacientul trebuie sa faca
unele analize (uree si creatinina, care trebuie sa aiba valori normale pentru ca
pacientul sa nu faca insuficienta renala)
 a)Pentru CT gastric se da pacientului sa bea apa aproximativ ½ litru
apa, alteori unii medici prefera1/2litru apa cu substata de contrast 0,02%
b)Pentru CT de cap de pancreas va bea apa, iar pentru corp si coada de
páncreas va bea 0.750 – 1 litru apa amestecata cu contrast 0,02%
c)Pentru CT ficatului se da ½ litri apa cu contrast 0,02%
d)Pentru CT de intestin subtire se dau 2litri de apa cu 5 ml. substanta de
contrast
 pentru injectarea SC este necesară puncționarea unei linii venoase și adaptarea la
injectomat
 injectarea SC în cazul insuficienței renale (se urmărește valoarea creatininei și ureei)
se face doar la indicația medicului radiolog (ex.: daca obține acordul nefrologului (cu
monitorizarea pre si post contrast, poate face și dializă dacă este cazul), sau a
medicului care ține sub monitorizare pacientul respectiv)
 în cazul administrării de SC, pacientul este informat că trebuie să consume lichide,
eventual să fie perfuzat, pentru a elimina substanța de contrast (pe cale renală)
 ! îndepartarea protezelor dentare și a obiectelor metalice
Poziția pacientului:
 în decubit dorsal
 membrele superioare pe lângă corp
 capul fixat pe tetieră (se folosesc accesorii de poziționare și de mobilizare atunci când
este cazul)
 se ajustează înălțimea și deplasarea mesei înăuntrul sau înafara gantry-ului, ca
regiunea care urmează să fie scanată să fie în centrul câmpului de scanare (se
realizează cu ajutorul marcatorului de lumină laser)
o când fascicolul laser lateral se intersectează cu vertexul pacientului, acesta
este centrat și se află în poziția optimă scanării
Achiziționarea imaginilor:
 se introduc datele personale ale pacientului în campurile consolei de achiziție
 se selectează setul de protocoale de scanare: adult/copil
 se selectează poziția dorită a pacientului (ex.: cu capul în gantry, cu picioarele în
gantry, decubit lateral, decubit dorsal, decubit ventral, ș.a.)
 protocoalele sunt grupate după regiunile corpului și se selectează protocolul de
scanare corespunzător regiunii anatomice de interes (encefal și cutie craniană,
hipofiză, urechea medie și internă, orbita, articulația temporo-mandibulară, masivul
facial, protocol de traumă,etc.)
 se realizează topograma: lateral 256 mm
 după efectuarea topogramei se realizează examenul nativ, analizând zona de interes,
de la baza craniului până la vertex (se pot observa: traumatisme craniene, leziuni
ischemice cerebrale, hemoragie cerebrală, atrofie cerebrală, ș.a.)
 la indicația medicului, dacă se cere injectarea de substanță de contrast aceasta se
poate injecta și este urmată de o scanare după 2-3 minute (ex: pentru evidențierea
accidentelor vasculare, tumorilor, recidivei tumorale, ș.a.)
 pentru evidențierea patologiei vasculare, este necesară achiziția imaginilor care se
poate face atât:
arterial - achiziția se face imediat
după injectarea SC
și venos - achiziția se face la 2-3
minute de la injectarea SC
SC se administrează 1ml/kg corp, cu un flux de 1-2ml/s
se monitorizează starea pacientului pe durata întregii
proceduri pentru a interveni urgent în cazul apariției
eventualelor reacții adverse sau a semnelor de extravazare
după deconectarea pacientului de la seringa automată, se
verifică starea acestuia și locul de administrare a SC

Artefacte care apar în examinarea CT a capului:

1.Artefacte de mișcare:
determinate de mișcări involuntare ale corpului
pot fi evitate prin poziționarea și imobilizarea corectă a
capului sau prin sedare sau anestezie de scurtă durată,
prin scurtarea timpului de achiziție
2. Artefacte determinate de configurația craniului
3. Artefacte determinate de erorile de calibrare ale
scanerului
4. Efectul de volum parțial
 Examinarea CT abdomino-pelvină:
1. poate fi utilizată în examenele de orientare, stadializare a limfoamelor și urmărire a
evoluției bolilor
2. trebuie efectuată înaintea testelor care folosesc Bariu, sau la 7 zile după acestea,
întrucât bariul generază artefacte ce fac imaginea greu interpretabilă
3. este de obicei ultilizată pentru a ajuta la diagnosticarea cauzei durerii abdominale sau
pelvine, și a bolilor organelor interne, ale intestinului subțire și ale colonului (ex:
infecții, apendicită, pielonefrită, abcese) sau în diagnosticarea bolii inflamatorii a
intestinului (colita ulcerativă sau B.Crohn, pancreatită sau ciroză hepatică, tumori
hepatice, renale, pancreatice, ale glandelor suprarenale, ale uterului, ovariene și
vezicale, prostată și limfomul)
4. este utilizată și pentru a analiza eventuale anevrisme abdominale aortice și leziuni ale
organelor abdominale în caz de traumatisme (ex: splină, ficat, rinichi și alte organe
interne)
5. mai poate fi efectuată și pentru ghidarea acelor de biopsie și a altor proceduri (ex:
drenajul abceselor, în monitorizarea după transplantul de organe, chimioterapie, ș.a.)
Pregătirea pacientului:
 nu este necesară în cazul urgențelor (ex: traumatisme)
 pentru un diagnostic corect și complet al anumitor afecțiuni investigate (ex: tumori
ale uterului și ovarelor, afecțiuni ale intestinului gros și subțire, ale glandelor
suprarenale, ș.a.), pacientul necesită:
o o pregătire cu o zi înainte de investigație (fără alimente, băuturi
carbogazoase, o pregătire cu Fortrans sau Pricoprep, eventual laxative sau
clisme evacuatorii)
o o pregătire în ziua examinării (la indicația medicului se poate administra
pacientului
 pe cale orală SC sau apă pentru o mai bună delimitare a intestinului și
a zonei abdominale
 pe cale endorectală (clismă cu SC sau apă)
 pe cale endovaginală
  în investigarea bolilor ficatului, pancreasului, splinei, căilor biliare, duodenului și a
altor patologii:
o este de preferat ca pacientul să nu fi mâncat cu cel puțin 4-6 ore înainte
(deoarece în momentul injectării este posibil să aibă senzația de greață,
vărsătură- risc de aspirație)
o se dă pacientului să bea 400-800 ml SC diluată (20 ml SC/1000 ml apă) sau apă
(la indicația medicului) pe parcursul a 20-30 min
 în investigarea afecțiunilor intestinului gros sau subțire pacientul trebuie pregătit
pentru procedură cu o zi înainte de investigație, iar în ziua examinării:
o se dă pacientului să bea 1000-1500 ml SC diluată sau apă (la indicația
medicului) pe parcursul a 30-45 min
o urmată apoi de o clismă cu apă sau SC (la indicația medicului)
în cazul injectării cu SC, pacientul trebuie întrebat de reacțiile adverse posibile la anumite
medicamente sau alimente, alergii (la IOD), sau dacă se stie cu alte patologii

 (diabet, insuficiență renală (!!! creatinina>1.5mg/dl), rinichi unic, insuficiență

cardiacă, mielom, etc.)
 în cazul femeilor, dacă aceasta este însărcinată (sau dacă există o posibilitate de
sarcină) – este o examinare cu expunere la raze X (risc de malformație congenitală)
 se explică pacientului procedura examinării (menținerea poziției corpului, ce va simți
la injectarea SC (senzație de căldură și gust de metal)
 examinarea se face doar după obținerea consimțământului pacientului, după ce
acesta a fost informat în legătură cu procedura
pentru injectarea SC este necesară puncționarea unei linii venoase și adaptarea la injectomat
(care va injecta un anumit volum de SC cu un anumit flux
 injectarea SC în cazul insuficienței renale (se urmărește valoarea creatininei și ureei)
se face doar la indicația medicului radiolog (ex.: daca obține acordul nefrologului (cu
monitorizarea pre si post contrast, poate face și dializă dacă este cazul), sau a
medicului care ține sub monitorizare pacientul respectiv)
 în cazul administrării de SC, pacientul este informat că trebuie să consume lichide,
eventual să fie perfuzat, pentru a elimina substanța de contrast (pe cale renală)
 ! îndepărtarea protezelor dentare și a obiectelor metalice
 mobilizarea traumatizaților se realizează fără a îndepărta gulerul cervical
 dacă pacientul este cooperant, acestuia i se va explica să respecte comenzile auzite
prin stație, eventual se vor face și înainte exerciții de inspirație si expirație cu el,
pentru a obține o imagine de calitate
 de asemenea pacientul trebuie să știe că va fi singur în sala de examinare pe
parcursul scanării și va fi informat că va fi supravegheat permanent pe geamul din
fața aparatului de către examinator și va putea comunica cu acesta prin interfon,
putând solicita întreruperea examinării în caz de urgență
Poziția pacientului:
 în decubit dorsal
 membrele superioare ridicate deasupra capului
 se ajustează înălțimea și deplasarea mesei înăuntrul sau înafara gantry-ului, ca
regiunea care urmează să fie scanată să fie în centrul câmpului de scanare (se
realizează cu ajutorul marcatorului de lumină laser)
o când fascicolul laser transversal se intersectează cu linia mamelonară a
pacientului, acesta este centrat și se află în poziția optimă scanării

Achiziționarea imaginilor:
 se introduc datele personale ale pacientului în campurile consolei de achiziție
 se selectează setul de protocoale de scanare: adult/copil
 se selectează poziția dorită a pacientului (ex.: cu capul în gantry, cu picioarele în
gantry, decubit lateral, decubit dorsal, decubit ventral, ș.a.)
 protocoalele sunt grupate după regiunile corpului și se selectează protocolul de
scanare corespunzător regiunii anatomice de interes (protocol de traumă, protocol
de părți moi)
 se realizează topograma: antero-posterior (AP) 512 mm
 după efectuarea topogramei se realizează examenul nativ:
 o al abdomenului superior, analizând zona de interes, de la partea superioară a
diafragmului până la creasta iliacă (se pot observa: ficatul, rinichii, splina,
stomacul)
o al abdomenului inferior de la creasta iliacă pana la simfiza pubiană (se pot
observa: părți ale intestinului gros și subțire, vezica, colul uterin, ovarele,
prostata, ș.a.)
o al întregii regiuni abdomino-pelvine de la partea superioară a diafragmului
până la simfiza pubiană
 la indicația medicului, dacă se cere injectarea de substanță de contrast aceasta se
poate injecta (ex: pentru evidențierea vaselor și caracterizarea leziunilor) și este
urmată de o scanare în timp:
o arterial (scanarea urmează la 30-35 de secunde de la injectare) se ține cont
de vârsta pacientului și de starea lui (*la insuficiență cardiacă se răspândește
mai greu SC)
o venos (scanarea urmează la 70 de secunde de la injectare)
o și uneori urmată de timpi tardivi (se efectuează încă o scanare după
executarea timpului arterial și venos)
 la 4-5 min pentru ficat, splină
 la 8-10 min pentru excreția rinichilor
 10-15 min pentru vezică
 15 min pentru glandele suprarenale
 de câte ori cere medicul
 SC se administrează 1,5-2 ml/kg corp, cu un flux de 2-3,5 ml/s dacă linia venoasă
permite
 se monitorizează starea pacientului pe durata întregii proceduri pentru a interveni
urgent în cazul apariției eventualelor reacții adverse sau a semnelor de extravazare
 după deconectarea pacientului de la seringa automată, se verifică starea acestuia și
locul de administrare a SC
 după finalizarea CT-ului, la cererea medicului se pot face reconstrucții pe zone
solicitate de acesta (ex: cu secțiuni mai fine, în fereastră de os, ș.a.)
 Examinarea CT musco-scheletală
Examinarea CT este o metodă simplă, accesibilă, neinvazivă de explorare a sistemului
musculo-scheletal, identificând probleme ale picioarelor, brațelor, articulațiilor, șoldurilor
sau gleznelor. Avantajul major constă în vizualizarea concomitentă a oaselor și părților moi.
Informațiile utile sunt oferite chirurgiei, ortopediei și planificării radioterapiei oncologice.

Pregătirea pacientului:
 nu este necesară (SC injectandu-se doar pentru evidențierea sistemului vascular în
aceeastă examinare, în acest caz urmându-se protocolul injectării SC)
 în cazul femeilor, dacă aceasta este însărcinată (sau dacă există o posibilitate de
sarcină) – este o examinare cu expunere la raze X (risc de malformație congenitală)
 se explică pacientului procedura examinării
 examinarea se face doar după obținerea consimțământului pacientului, după ce
acesta a fost informat în legătură cu procedura
 ! îndepărtarea protezelor dentare și a obiectelor metalice
 mobilizarea traumatizaților se realizează fără a îndepărta gulerul cervical
 dacă pacientul este cooperant, acestuia i se va explica să respecte comenzile auzite
prin stație, eventual se vor face și înainte exerciții de inspirație si expirație cu el,
pentru a obține o imagine de calitate
Pentru membrele inferioare:
 în decubit dorsal
 membrele superioare pe abdomen, sau pe lângă corp
Pentru membrele superioare:
 în decubit dorsal sau ventral, în funcție de posibilitățile pacientului

o se ajustează înălțimea și deplasarea mesei înăuntrul sau înafara gantry-ului,

ca regiunea care urmează să fie scanată să fie în centrul câmpului de scanare
(se realizează cu ajutorul marcatorului de lumină laser)

Achiziționarea imaginilor:
 se introduc datele personale ale pacientului în campurile consolei de achiziție
 se selectează setul de protocoale de scanare: adult/copil
 se selectează poziția dorită a pacientului (ex.: cu capul în gantry, cu picioarele în
gantry, decubit lateral, decubit dorsal, decubit ventral, ș.a.)
 protocoalele sunt grupate după regiunile corpului și se selectează protocolul de
scanare corespunzător regiunii anatomice de interes (protocol de traumă, protocol
de părți moi)
 se realizează topograma: în funcție de zona de interes scanată, lateral 216 mm,
antero-posterior (AP) 216/512 mm
 după efectuarea topogramei se realizează examenul nativ, analizând zona de interes
 la indicația medicului, dacă se cere injectarea de substanță de contrast aceasta se
poate injecta (ex: pentru evidențierea vaselor și caracterizarea leziunilor) și este
urmată de o scanare în timp:
o arterial
o venos
 SC se administrează 1,5-2 ml/kg corp, cu un flux de 2-3,5 ml/s dacă linia venoasă
permite
 se monitorizează starea pacientului pe durata întregii proceduri pentru a interveni
urgent în cazul apariției eventualelor reacții adverse sau a semnelor de extravazare
 după deconectarea pacientului de la seringa automată, se verifică starea acestuia și
locul de administrare a SC
 după finalizarea CT-ului, la cererea medicului se pot face reconstrucții pe zone
solicitate de acesta (ex: cu secțiuni mai fine, în fereastră de os, ș.a.)
 Examinarea CT a toracelui

Prin examinarea CT a toracelui se obțin imagini axiale și se determină densitatea

structurilor normale și patologice explorate. În patologia pleuro-pulmonară, reușește să
caracterizeze leziunile focale, multifocale și difuze. Cu ajutorul acestui examen se pot depista
tumori, metastaze, limfoame, noduri limfatice, anomalii vasculare și schimbări interstițiale
ale plămânilor.
Examinarea CT a toracelui este indicată în patologia parieto-pleuro-pulmonară:
1. Neoplazii
2. Traumatisme toracice
3. Pneumonii
4. Revărsate pleurale
5. Patologie traheo-bronșică
6. Emfizem pulmonar
7. Stadializarea metastazelor
Pregătirea pacientului:
 în general nu este necesară
 în cazul în care se injectează substanță de contrast (SC) este de preferat ca pacientul
să nu fi mâncat cu cel puțin 4 ore înainte (deoarece în momentul injectării este
posibil să aibă senzația de greață, vărsătură- risc de aspirație)
 în cazul injectării cu SC, pacientul trebuie întrebat de reacțiile adverse posibile la
anumite medicamente sau alimente, alergii (la IOD), sau dacă se stie cu alte patologii
(diabet, insuficiență renală (!!! creatinina>1.5mg/dl), rinichi unic, insuficiență
cardiacă, mielom, etc.)
 în cazul femeilor, dacă aceasta este însărcinată (sau dacă există o posibilitate de
sarcină) – este o examinare cu expunere la raze X (risc de malformație congenitală)
 se explică pacientului procedura examinării (menținerea poziției capului, ce va simți
la injectarea SC (senzație de căldură și gust de metal)
 examinarea se face doar după obținerea consimțământului pacientului, după ce
acesta a fost informat în legătură cu procedura
 pentru injectarea SC este necesară puncționarea unei linii venoase și adaptarea la
injectomat
 injectarea SC în cazul insuficienței renale (se urmărește valoarea creatininei și ureei)
se face doar la indicația medicului radiolog (ex.: daca obține acordul nefrologului (cu
monitorizarea pre si post contrast, poate face și dializă dacă este cazul), sau a
medicului care ține sub monitorizare pacientul respectiv)
 în cazul administrării de SC, pacientul este informat că trebuie să consume lichide,
eventual să fie perfuzat, pentru a elimina substanța de contrast (pe cale renală)
 ! îndepărtarea protezelor dentare și a obiectelor metalice
 mobilizarea traumatizaților se realizează fără a îndepărta gulerul cervical
 dacă pacientul este cooperant, acestuia i se va explica să respecte comenzile auzite
prin stație, eventual se vor face și înainte exerciții de inspirație si expirație cu el,
pentru a obține o imagine de calitate
 Poziția pacientului:
 în decubit dorsal
 membrele superioare ridicate deasupra capului
 la cererea medicului pacientul poate fi poziționat și în decubit lateral pentru a
demonstra mobilitatea colecțiilor lichidiene pleurale
 se ajustează înălțimea și deplasarea mesei înăuntrul sau înafara gantry-ului, ca
regiunea care urmează să fie scanată să fie în centrul câmpului de scanare (se
realizează cu ajutorul marcatorului de lumină laser)
o când fascicolul laser transversal se intersectează cu mentonul pacientului,
acesta este centrat și se află în poziția optimă scanării

Achiziționarea imaginilor:
 se introduc datele personale ale pacientului în campurile consolei de achiziție
 se selectează setul de protocoale de scanare: adult/copil
 se selectează poziția dorită a pacientului (ex.: cu capul în gantry, cu picioarele în
gantry, decubit lateral, decubit dorsal, decubit ventral, ș.a.)
 protocoalele sunt grupate după regiunile corpului și se selectează protocolul de
scanare corespunzător regiunii anatomice de interes (protocol de traumă, protocol
de părți moi)
 se realizează topograma: antero-posterior (AP) 512 mm
 după efectuarea topogramei se realizează examenul nativ, analizând zona de interes,
de la vârful plămânilor până la șanțul costofrenic posterior (se pot observa: noduli,
fracturi costale, lichid pleural, tumori ș.a.)
 la indicația medicului, dacă se cere injectarea de substanță de contrast aceasta se
poate injecta (ex: pentru evidențierea vaselor și caracterizarea leziunilor) și este
urmată de o scanare în timp:
o arterial (scanarea urmează la 25-27 de secunde de la injectare) se ține cont
de vârsta pacientului și de starea lui (*la insuficiență cardiacă se răspândește
mai greu SC)
o venos (scanarea urmează la 70 de secunde de la injectare)
 SC se administrează 1,5-2 ml/kg corp, cu un flux de 2-3,5 ml/s dacă linia venoasă
permite
 se monitorizează starea pacientului pe durata întregii proceduri pentru a interveni
urgent în cazul apariției eventualelor reacții adverse sau a semnelor de extravazare
 după deconectarea pacientului de la seringa automată, se verifică starea acestuia și
locul de administrare a SC
 după finalizarea CT-ului, la cererea medicului se pot face reconstrucții pe zone
solicitate de acesta (ex: cu secțiuni mai fine, în fereastră de os, ș.a.)
 Examinarea CT a gâtului

Prin examinarea CT a gâtului se obțin imagini axiale în plan transversal sau înclinat.
Cu ajutorul acestui examen se pot depista leziuni laringiene, fracturi, hematoame, corpi
străini, tumori primare, adenomegalie metastatică, abcese, anevrisme, ș.a. .

Pregătirea pacientului:
 în general nu este necesară
 în cazul în care se injectează substanță de contrast (SC) este de preferat ca pacientul
să nu fi mâncat cu cel puțin 4 ore înainte (deoarece în momentul injectării este
posibil să aibă senzația de greață, vărsătură- risc de aspirație)
 în cazul injectării cu SC, pacientul trebuie întrebat de reacțiile adverse posibile la
anumite medicamente sau alimente, alergii (la IOD), sau dacă se stie cu alte patologii
(diabet, insuficiență renală (!!! creatinina>1.5mg/dl), rinichi unic, insuficiență
cardiacă, mielom, etc.)
 în cazul femeilor, dacă aceasta este însărcinată (sau dacă există o posibilitate de
sarcină) – este o examinare cu expunere la raze X (risc de malformație congenitală)
 se explică pacientului procedura examinării (menținerea poziției capului, ce va simți
la injectarea SC (senzație de căldură și gust de metal)
 examinarea se face doar după obținerea consimțământului pacientului, după ce
acesta a fost informat în legătură cu procedura
 pentru injectarea SC este necesară puncționarea unei linii venoase și adaptarea la
injectomat
 injectarea SC în cazul insuficienței renale (se urmărește valoarea creatininei și ureei)
se face doar la indicația medicului radiolog (ex.: daca obține acordul nefrologului (cu
monitorizarea pre si post contrast, poate face și dializă dacă este cazul), sau a
medicului care ține sub monitorizare pacientul respectiv)
 în cazul administrării de SC, pacientul este informat că trebuie să consume lichide,
eventual să fie perfuzat, pentru a elimina substanța de contrast (pe cale renală)
 ! îndepărtarea protezelor dentare și a obiectelor metalice
 mobilizarea traumatizaților se realizează fără a îndepărta gulerul cervical
 dacă pacientul este cooperant, acestuia i se va explica să respecte comenzile auzite
prin stație, eventual se vor face și înainte exerciții de inspirație si expirație cu el,
pentru a obține o imagine de calitate
Achiziționarea imaginilor:
 se introduc datele personale ale pacientului în campurile consolei de achiziție
 se selectează setul de protocoale de scanare: adult/copil
 se selectează poziția dorită a pacientului (ex.: cu capul în gantry, cu picioarele în
gantry, decubit lateral, decubit dorsal, decubit ventral, ș.a.)
 protocoalele sunt grupate după regiunile corpului și se selectează protocolul de
scanare corespunzător regiunii anatomice de interes (protocol de traumă, protocol
de părți moi, ex: faringe, laringe, formațiuni vasculare)
 se realizează topograma: lateral 256 mm (metodă de elecție) sau antero-posterior
(AP) 512 mm
 după efectuarea topogramei se realizează examenul nativ, analizând zona de interes,
de la baza craniului până la coasta 1 (cuprind regiunea cervicală delimitată de C1-C7)
(se pot observa: traume, fracturi, corpuri străine, ș.a.)
 la indicația medicului, dacă se cere injectarea de substanță de contrast aceasta se
poate injecta și este urmată de o scanare în timp:
o arterial (scanarea urmează la 22-25 de secunde de la injectare)
o venos (scanarea urmează la 70 de secunde de la injectare) (ex: pentru
evidențierea vaselor și caracterizarea leziunilor)
 SC se administrează 1,5-2 ml/kg corp, cu un flux de 2-3,5 ml/s dacă linia venoasă
permite
 se monitorizează starea pacientului pe durata întregii proceduri pentru a interveni
urgent în cazul apariției eventualelor reacții adverse sau a semnelor de extravazare
 după deconectarea pacientului de la seringa automată, se verifică starea acestuia și
locul de administrare a SC
 la cererea medicului se pot face reconstrucții pe zone solicitate de acesta (ex: cu
secțiuni mai fine, în fereastră de os, ș.a.)