G E N E R A LIT AT I

A. INSTALATIANECESARAEXECUTARIIRADIOGRAFIILOR
l,r o l|lrl'tirlir pcllru radiodiagnostic dosebim aparatul A. TUBUL DN RAZE RONTGEN $I PRODUCEREA
proFlu-tlr (s.t|c.atorul de raze Ritnrgen) (de ta trans-
RAZELOR RONTGEN
ft)rnnlor h !ubul radiogen inclusiv) 9i un ansanblu de
InrlruD|rnlr. I'cccsare executerii radiografiei ri radioscopiei.
8e""1@a
A. rrt rrrnurl, l u d e i n q r r u r n e n r e p e r m jr e r n a n ip u la r e ar u b ;tu i. de enersie radiantd ondulatorie. intrebuinlati in rdro-
r "i l l n(rc ! bol n a v u i u i ,
diasnostic ai rdntqen-
{ f i l n)uiui (re s p e c i i v
lcr4de.
I |3 cl c i), a ecr a n u l u i i
Pentru a le pro-
(u! ri n de de a s e n e -
duce este nevoie de
dispozitivele de un tub radiogen, ca-
"ca
(cnirare, de lixare, re consie dintr-un ba-
Precum 9i irNtrumen- lon cu doue preluD-
te care permit im- giri tubulare
buDdteJirea cahtnlii dintr-un tub de sti'
inaginilor radiograti-
ce. Ne vom ocupa cu
toate aceste compo, F ,g. '.
i ii clii din are s-a eva-
cuat aerul aproape
_ Tub genpLalorde r alp Fdnlgcn r r r p C@ l i dge/. ? ..r c d- t: ./ anodLt de vidul comptet
ra . l i c"io,lulr : J - ii am enlul calodici r ' - pies a de func enl l al i e ( i nr ar c ar <aei td
nente ale instalaliei p o r.nliolul n. gdliv r e.pinge cl( ir onii dclaiali d.n l j afl eql (1/1 000 000 rnn col.
,.i r di r _c r z a i ntr Ln
descriind caracteris- Ia .c'.ul ,( .t' .n- ) : t Ias( ,colulr alodic; 6 o D anc di n h.,r c utut de r az e R 6nL- H s) (fi g. 1). In tub
(cn. P.c.r ap concenlr "lie esle \azul, in r ecl i une ( 4,. i ..no un .,l .ndr u :a I o
ticile lor. .urri construitii din molihdeh sint montali doi elec-
trozi; urul djrtle ei iormeaza catoAd 9i esle alcdtuit din-
tr-un filamnt in forme de spirala (sau lidar) de wolfram
(lungsten) (iig. 2), celelalt este 4nodul, nuntt 9i anticatod,
Fis. 2. - Crtodul si .nodul lubului generlto( dc raze Rontgen (liP
C;lidser, t. Crtod o filament in lorma de sPiralsi oblicilalPa lelel
a n o d u l i i $i e de 4 5 o , Io ctr ul t,r m ic r J) este r otund t./ cs'
lDd i; I'lrmenl dc tormS linia.Ar oblicllatia telei tnodului esle de l9o:
tcsrut lermic (r) esle drcptunghiular.. - qalodull t - tnodul:../-
l i l a m e nl ul :2 - D i e s, d e co ncenlr ali( i J - tocar ul ler m t.:4 - o' r e' '
tia fa$iculului.rtodic.
l0
compus dintr-o bucaid masivA de cupru (vezi mai ios ,,pute-
rea tubului").
Pentru a pun acest tub in funcJiune 3e incik;ie mai
intii filamentul catodulur cu aiutorul unul curent de ter$iune
Fi(.3- - Tuburl generat@rcde raze Rdn-lgen(Li! Cool'dge)'cu,sis
/t - sistemde r,crr'
t.;. de r,chc- / : sislernde t6ore cu radrsror_:
aoa: i - otoatt: 2 - anodul;, - sistmutde ri'irc
".
ioasi (6-12 volti ti 3-5 anPeri)i filamentul catodului'
dveDind incandescnt, emite mici pa icul numite electroni'
ce ! detatad din mtalul filamentului $i care, Iiind incir-
cali negativ, se irdreapld rpre anod. Cete doue capete ale
tubului ndiogn sint legate cu polul pozitiv (anodul sau
anticatodul) ti cel negativ (catodul) ai uni surs de ten-
siuae inaltn. Cu.!ntul de rensiuae inrlti Isce ca electrotii
det ta-ti de la catod sA fie precipitali cu viteze mare inlPre'
 _ _4.(
--,/\
"5

r,s. 4. ful' a.ndator dc rizc RijnlBcn tlip Coolidge), notrtai in cupoli blindaie, cu sistenr Jc iiicir..u un curml de aer. I tubrl:
? -- cupota bli;datd: t - catodul, 4-- anoiul; 5 -: cablurile de lnilu tersiunei 6 - dialrastna care limitcazn Jas.icrlll de raze
Rdnteeni 7 - Iasciculul de raze Rijntgenr I f!.tun ptin care vine !r curent de aer in cupola.

ll
anod constituind fasciculul carodic. AceakA vitez: depinde
de tensiunea curcntului. adii de voltajul s!u. Marea ner-
gre cu carc se izbes. elccironii de anod se rranstotma in
imensa majoiitate in cnldurn (cca. 98%) qi numai o njci
porliun ia o altn lormi de energie, numite razele Ritntgen
(lis. l). Pentru ca anodul sd nu se incekeasci pra puter'
nic ti sa emiti la rindul snu electroni, se riceqte cu radia-
roare cu apn, cu aripi sau cu un curent de acr (tig. 3 qi 4).
b. NATURA SI PROPRIETATILE RAZELOR RONTGEN
CU APLICATIE IN MEDICINA
B.azele Rtintqe! Fint ondulatii elechomaS'eti"p 1n gana
generah a radiaFilor ondulatolii, ele se incadrcazn intrc
razele luminoase cu cea mai micn lungime de undn, adice
razele ultraviolte (lungime de und: 0,4 0,2 I ). fi razcle
(0,06-0,00I
radiuhi ril. Cu-. *,uto. Rdntsen este cam
intr s ri 0,06 i.r.
R-a?el" e;"1"s1 au o serie
radiodiagno s t i cs, i a n u m e : i e p r o p a q i in lin ie d r e a p l:i, p r o
voaca lumiDisccnla Ci4ollla dlbarill-
;i lun8siatuT-ilE-fdLiu. str;bat corpurile pe care le inlilncsc,
t i i nd abs orb i r e i n e e a l i n l e . im Dr e 3 jo n e a zde m u h ia lo lo -
gr-glgr4i de asemenea, au o anumiti calitate in raport cu
lungima de undn. Aceste proprieiiiti vor fi studiate mai !os,
la formarea inaginii radiologice.
1 Angstrcm:1/Io 000000 dintr-{n milimetru; ste unitatea
' se hdsoari lunqimeade uniiSa razelor Rontgen,
cu care
Un fascicul de raze Rihtgen sc caracterizea?i prin:
7) inte8itated razelot, ceea ce corespunde canrititii de raze
emise in unitatca de tirDp; 2) dufitatea razelor, carc este
caliiatea razelor de a pitrunde prin dilerite corpuri.
c".tir,fo' de raze depirrlc- de numAftl elecrronilor
Iasciculului catodic, mmir care este proporjional cu incil-
zirea lilamenrului, iar calitatea razelor depinde de viteza
electlonilor, care este proportionaln cu dilernta de poten-
lial dinlre anod t{ catod (volraiul inalrei tensillni).
c. PUTEREA TUBULUI
Tubudle radiogerc sint de ,,putcre" diferiti. Acast,i
putele rprezinti valoarea Elaxima a produsului dintre ten-
siunea inahi aplicate h rub Si intensilatea curenlului tubu-
tui care poate trece timp de o secundn IerA a prejudicia
iubul.
P (pul erea) : I (i rl ensi tal eacurenl ul ui ) X y (tensi u-
nea aplicatd la tub).
Exemplu:
100 r'A ({dicn 0,100 A) X 50.000 y : 5 000 wati(s &1v).
T\rburile cu anod fix sc construiesc in mod obitnuil
penku o putere der 1; 2; 3; 6j l 0 &l V , i ar tubu.l l e cu anod
rorariv sc conotluiesc pentru o putere de 72; 2O; 22; 4r)
ti 50 &lil.
Aceaste putere, care reprezinri capacitalca dc nrcnrcare
a utrui tub, depinde de nirimea punctului d. impact al
anodului (focarul).
 Anodul st din.upru, metal loarie bun conduceiol de
cildurii nunEi suprafala pe care lovesc ele.tronii lascicu'
lului caiodic este construit'i dintr-o plecule din tungsten.
metal greu fuzibil. Aceaste plncu,ti se numegte punct de im-
pact, Iocar termic sau focus.
Suprafala anodului este inclinain, peniru ca fasciculul
de raze sd aibn o directie convenabila folosirii. Aceaste in-
clinalie face ca suprafala focarului terrnic, vizui: in pro-
Fls. 5 . - R e p r eze n l rreasch .mal i ,a c r apor r ului din{ r e m 6r im ea locd-
rul-u i ? m i c i i r cpl ui op 'i c. / - fil,m enl Iin:ar :2 - pla( ua de
ru n As l p nd p p e f a l a an o d u l ui :3 - mar inec iGar ului ter r l( :4 - m t'
t in e a { @a r u l u i o p l i c
2
fis.6 . - k eD ez an ar .a s c hem al i .i a r apor ul ui di nl F m ,nm " a i dx '
r ului .e'm i c ,i d c el ui oD Li cl a Luour r dr oi fer i l " pu:r i u, ,, !. _
anod li\: d. a anod roiativ. Dimensiunile laturilor ldarelor slni daie
ln nilimetri. Se demotstreazd n;rimea locaruhi optic 1n rapori direct
cu mdrimea fearului tertric la luburile cu anodul fix. Fdarul optic
cel mai nic corespunde tubului cu puterc mai nicn (2 llv). Se mai
demonstreaz; avantatul anodului roiativ.
iecli in slNul ecranului radioscopic sau al filnului, sn fie
mai mica (IiC. 5). Aceasta supralati proiectate poa$n nu.
mele de focar optic. qJI-d! jjsrgl_9!!s--94e-sei-ei!,-_9s-
@ sica i oarul oP'
tic sa lie mai mic trebuie ca ti locarul termic si fie mai mic,
ceea ce in"eamn, dh puDcr de vedere rehnic t!& cu !4!qci-
t3 te de i ncarcarc mai tuj ci (fi 8. 6J.
l3
 inducJie, un curent iot alternativ, a carui tensiune va avea

w'"
-{$
acla;i raport faln de curentul pdn1ar pe care il are nuni-
rul spirelor bobinei a doua fa,ti de cel ale primei Astlel,
penlru a produce inaltn tensiune va fi nevoie ca bobina se-
cundarn se aibe un numar mult mai mare de spire. Dacn
vom reduce inse spirle bobinei secundare, tensiunea va sca-
deai astiel putem transforma curentul in sus sau in ios, dupn
nevoie. Tlanslormatorul de inalte tensiune translormA in
mod obitnuit din- 110 (220) vo\i in 100 000 voli sau
nai mult in raport cu numerul spirelor din secundar'
..Lddlica ) a"od rl_i nui lub
e. 8 -Rpn,e. { or-o
" r"lodului
, '" ir" " " t . i "i [ . i i r-.i ., p 'nr u o PL - ' r m d r JF i' *icx]
. ] Jo " r:- i ". r . i ' "" .r , ,' ',. .,i 'mi c 1e:r u , N"r e na nr i
t , -i. rl L a . o d : r ma: 'i pu l n ntP n ') / h Inb.r or com ' nr a
i-; ; ; i , I l am" n l Li l ca o d i c pe lr ' u io"ar ' | 1' 2' t( a ur
i . i. r i . , - , i f,atd l oP ri c.i .: J - lanr lul "r lr u ica
',a re i d r @d,u l l c!r'. ma r': .? , - Io.r "l o_r r c m ar o

d, TRANSFORMATORUL DE 1NALTA TENSIUNE

Pentru a obline o vitezi destul de nare a electronilor

dcta;ali din catod este nevoie in mod obignuit de tensiuni
el e ctric ef oart e n a r i ( 1 0 0 r 0 - 1 0 00 0 0 vo lli) ( 1 0 - 1 0 0 kilo -
vol!i). pe care uzina nu ni le poate Iurniza Aceste tensiuni
nu sint posibile decit cu un curent alternativ translormat
intr-un traNformaior, care lace din curentul uzinei de
110 220 volJi un curent de inalti tensiune. Acest aparat
este iormat in mod obiqnuit din dou; bobine' sepalate' si- Fls. L Schema mui irarsloDator de lnaltii tensilne. ./ botlna
tuaie in jurul unui nucleu de iier (fig 9 9i 10) Dacn tacen Drimar:i: 2 - bobina s.clndarii 3 - nu.lell d fier. S'au schema
iizat un mi. numri. dc sp1re. Bobina sectndarn are m nrmir null
s:i treaci printr-una din bobine (bobina plimari) 'ln curent mai malc de spne iali dc bobina primarn, in faport cu plterea ei
ahernativ, se va nagte in cealalti (bobina secundard), prin

l5

Fic. 10. - Translormalor de ln8lla
teneiunc ln rsiD:enlul s5u cu ulei
/ - bobina il circullul Primsri
2 - bobina ti circllit1ll secundar;
J - Duclcul de tier.
dlnte faze. Ventilul este un tub eleclronic evacuat, ca ti tu-
bul radiogen, cu un catod in lormd d sPiraH, ce se lncnl'
zette pin;i la incandescenln cu un curent auriliar ca ti cel
al tubului radiogen (7-72 ampei ti 8-20 vo\i) 9i cu un
anod, o placi mettlici' cu supralali nar. lncilzirea lila'
mentului este corecti cind nu s vede la gitul anodului o
lumini verde. O suFainceLite consumn repede filamentul'
Ca si tubul, venlilul nu trebuie supus intii la iffiuna
inalti, incilzind apoi lilsmentul, doarece acesta' cind estc
rec, e lragil 9i se poate ruPe &n cauz& atracliei electro-
sra[ce dinrre electrozi. Ventilul bse s:r treacA Curenlu] nu'
mai in momentul cind la catodul sru, care emite electroni,
se afli polul ngativ, cici numai atunci elctronit vor Il
atraii de anodul poziliv, pernifnd scurgerea unui cutent
in direcfa filament-plsci (.6tod-arcd) ln momentul cind
este contrar. electronii nu pirisesc catodut Si curentul de
Fig. 11. - sche' iralti tensiune nu va trece- ln cazul curentului slternativ
din doui unde, una va fi opriln.
dici: 2 - Iila.
f. TRANSFORMATORUL DE 1NCALZIRE

Acest translormator servette pent.u a incilzi pinn 16

E. VENTILUL jncandscenF Iilamentul catoduluii se mai numeite trans-

CureDtul tranrformat nu esle Fopriu pentru funclio-
nara tubului radiogen, dici l iti schirnbe seE4l la cape-
rele tubului, fiind o datd Plus 9i ahn dati oinus.
Pntru a remedia aceasti proprietate a curenlului de
inalti teNiune ne .ervid de un inrrerup;tor automatic nu'
mit ventil, supap! sau kenotron (fig 1r), care inchid una
lormator d filannt. lntrebuinlim transformatoee de lila-
ment pentru catodul tubului radiogn ti al ventilului sau
vedilelor, cind sirt palru 6au $ase, dupd aparal. El dA
6-12 loti 9i 3-5 anperi Perrru tub ti 8-20 volli cu
?-12 sr.peri Pentru ventili deci est un translormaior care
reduce curentul uzinei. Se monteazi de obicci in recipien-

I6
tul cu uli al transiormatorului de inaltn tensiune, darr cu' Fig. 12. Autotranslotmaior.
1- i nhar ea c ur enl uh'i de l a
rentul de inceLire este izolat de curentul de inalle tensiune sursd ln cicuilul p.inaruhi;
, - cir.llitul sectrndar sprc
ii poate li mirit sau micgoral cu ajutorul unei rezisienle bobina primafi a tran,.fornl-
ohDice, incelzind astlel lilanentul caiodului mai mult sau lorului dc inaltii insiunei 3
lnai pulin, dupn nvoie. Trnperai'rra llalllels_glilgltsllrl- - n]anein; d - plotLrl dc cu
rcrl miniN in circuitll rccun'
lui dn enisiuni electronice mai mari si dp.i ""rri"te 'r" dar (crprinde !n numir thi
,rzc m a: marc . , : ; . , ! e r s . I n c i r .u :iu l ( u r e n r r r u i d e In ( a l? ' r c nin de spite ln circLlitul pri
rn3r); , ploiul de cLlrent
se insialeazd de obicei un anpermetru, cu care se contro- nL,xin ln ci.clit l secudaf
(cuprinde ;nrn;rul maxim dc
leazd incelzirea, evitind o suplaincnlzire.
silre in circ ilul priflafl'lui)

g. A U T O T R A N S F ORM AT ORUL

Nunit 9i tra lormator cu lrepte, servegle pentru regla-

rea tensiunii in transiormatorul principal, adici o face mai
micd sau mai mare, dupi voinli. El poate s:i se conpun:i
dintr-o singurd bobind, care serveEte diept curnt primar
ti drept circuit secundar. Modilicind numnrul de spire din
circuitul prinar, cu ajutorul unei maneie, variem circuitul h, MAS A D E C OMA N D A
secundar dup: cum dorin. Acest curnt secundar inira in
Masa de comanda serveqte la punerea in luncliune 9i
circ itul primar al transforratorului principal, dindu-i deci oprirea aparatului, la reglarea inlensilelii (canttalii) ti du-
o tensiune variabild, fard ca acesta si'9i nodiiice spirele ritelii (caiiinlii) razelor Rijntgen, rrecum li a timpulut de
(l i g . 12).
in circuitul secundarului se iniercalazi un vollmetru, Mesele de comand; variaTi in raport cu construclia
care are o scara calculati pntN cili kilovol,ti prodLlce in aparatelor, cuprinzind dileriie insirumente de ndsurd in
secundarul transformatorului principal fiecare plot al aulo- legeturn cu anumiie butoane 9i manete.
ira slormatorului, lecind indirect oliciu de kilovoltmetru. 1. Mi l i amP etnet /tl l mesoard i n mi l i arpei i
Existi si aparal fnre auiol.ansformator, in special cele (rnA) iniensitatea cureriului care trece prin tub Un mili-
de labrica,tie veche. anperaj mai ma.e inseamd o cantiiat mai mare de raze-

r r-ah.nsfrdi0sraiifl.
t7
Aparatul se monteazi in circuilul tansfolmator'tub. Miii-
a mpermetr u l e s l c S r a d a r c u Jo u a sa u r r F i sca r i, ca r e ! cu
a julorul u n u i t u n t , n c a r a t :i m n su r i d e la 1 la 1 0 n A sa u
de la ld l a 1 0 0 , r A , o r i c h ia r m a i n u lr
2. K il o u o l , t m e t r u l e ste d e ia p t u n vo ltm e tiu ,
montat paralel la bornele primarului (translormatorului
principall, care indice direct iu kilovol,ti (EV) tnsiunea cu-
rentului ce trece prin luL ii deci duritalea (catitatea) ra-
zelor. Vom gii asifel ce curent sn aranjdn dinainte pentru
a reuqi o anumiti radiografic. Volinetrul poare Ii etalonat
in kiiovolJi naximali (fry max.) sau kilovotli efectivi (lV
ef.) pentru fiecare valoare a tensiunii din prinar. Astnzi se
eialoneaz:i numai h 11/ tnax. Unele aparate nu au indicaror
voltmetric, ci numai reglator de tensjune, adicd o rezistenle
cu ploturi numerotate (liecar plot indice un anumir kito-
vohaj).
Kilououi maxinali ti kilot)ohi electiui. La curentul ai-
lernativ, tDsiunea ti intensitatea - variaze tot timpul.
Curentul de inal tensiune pleacn de h valoarea zero
9i
se ridice pinn h una pozitivi naximd, apoi coboard pine la
una negativa maximi, pertru a reveni iar la zero. Aceste
valori se numesc curenr na'imat, Si ln radiotogie s in-
searnni cu kilovolli naximali (lI/ max.). Un vottmetru in-
tercalat i curentul allernativ nu mesoare aceste valori
maxinie, ci valoarea nedie, numi6 valoare efectivi sau kilo-
vol1i efeclivi (Ay ef.), care se aili intre vatoarea lraxima
9i zero, deci mai nice decit valoarea naximi. Cu alte cu-
vinte, efeciul unui curent alternativ care face sn lurnineze
o lam pi e l e c t r i c ; n ! - F p r e /in ,i va to a r " a m a xim a . ci
I.
l8
acees elecliv;i. Dac:i lampa ar fi alinrcnlattr dc un curenl
conlinuu, accsta ar trbui sn aibn valoara clcctivri a curen-
lului nostru alternativ pentru a da aeea9i lumlii. Curentul
alternativ nu poate da nlai mult decit valoata sa clcctivd,
cici prin valoarea maximaln trebde sa compensze ceea ce
se pieide prin fluciualie. Deci, kilovollii efectivi ai unui cu-
rent alternaliv sint cgali ca efect cu un curent continuu de
aceeai i l ansi une.
Valoara nraxin)alri csrc egale cu valoarea electivi
X 1,41; astlel, este acelaqi lucru dacn spunern, spre exemplu,
84 kV mar. sau 60 [V cf. La iel ;i pentru intensitate; va-
loarea maximaH a intensitilii este egate cu valoarea efec-
iive X 1,41.
Daci se cunosc tV ef. sau numai lV 1nax, puiem
calcula dupn tabelul:
rV hax. 40 50 55 56,560 61 69 70 80 85 90 SS100110 115127 141
kV ei 28 Js Js 40 42 43 49 50;t 60 6t to_-1- lid-lid
"au vom dedu," d:n Iormul el p:
kV max. = 1,41X &V er.; qt &y et, = -@
t,4t
i. TROLEE $I CABLURI BLINDATE
Curentul de incnlzire a lilamerlului 9i curentul de
inalte tensiune sint conduti de la translornalor la tub prin
trolee sau prin cabluri.
Troleele sint scripete cu fire neizolate care servesc la
instala,tiile deschisc (ncbljndate). E istn doui lire penlru
atod 9i unul penlru anod. Nu existe nici o protecjie in-
. potriva inaliei tnsiuni, de aceea este periculos sA ne apro-
pien de ele la o distanld rnai mice de 10 15 crn. Cind
distanla dintre translormator 9i tub este mai mare, conducia
de inaltn tensiune se monieazd din de alani, niche-
-teave
la1n, suslinutd cu izolatori d. porJelan.
Cablurile bhndate, cu izolalie groasi d cauciuc, sinr
intrebuinjate la aparatele blindate. Cabiul anodic are un
singur fir, iar cel catodic doue sau trei lire (la tubul cu
doue locare). Astezi se lucreaze mai ales cu apaiate btindate.
. J. TIPURI DE APARATE
Fig. 14 leprezinti cufba curentului intrebuiniai derub.
La asemeilea aparate, tubul se poate incnrca numai pe
jumehte din cit ar fi posibil dacn ar li moniat pe un aparat
eu patru ventile. Daci nilianpermetrul arard de eaemplr
50 mA, inseamnec,i intr-o ium:irate de perioad;t irc 100 rnA,
deoarec in a doua jumdtate de perioadn nu trece nici
t:J

Tubul radiogen, transiormatorul $i ventilut sint cele

irei elemnie princ:pale ale unei instalajii penrru radio-
diagnoslic. Combina.tii diferite ale acestora au dat diverse
tipuri de aparate.
1. A para t c u i u m d t a te de undn n e te .
d / e r a t d. Acest aparat, nunit ti aparat mic cu tensiune
pukatorie, nu are de obicei nici un ventit. Tubut racliogen
este lesai direct Ia translorrnator Gig. 13). Curentul dat de
secundar liind alternativ, se iolosegrc numai jumdtate unde,
adica aceea care este pozitivd la anod
9i negativn ta catod,
iar in momentul cind polaritatea undei este inversi, curen-
lul nu poale trece, cici electronii detagali din filament nu
se indreapii spre anod. Tubul inchide singur curentul, tu-
crind ca un venlil atit timp cit anodut este rece. Dac,:i tre-
cerea curntului dureazn, anodul devine incandescent lasn
ii f,g. l 1 . 5d " m d .r o i .. l r ar ul . i c
sn treaca 9i unda inversi. Examenele sint limitaie la jumn- In" tJ l . de r r r da - er ed . .
.dt6. i r on.i or m l l o | i " t1 t" n.r ur ;i , uout de tu1e,,
tate din puterea reali a tubului si ribuie f;cute pauze pine t"ns r -or
l m r r ,r l d. "
,r '/.r . 'l e r ,,nr u i r am a ul l r bl t i i 4 - m i l r r .n-
ce tubul se rec9te. Aceste aparate au o purre de t--8 lW.
Ctrrenh'l dc inalii lensiunc irece in ci(uittl indicat de sigeatd.

19
 'bAvfu l-ig. 14, - Curba curen'
tului dc JnallA tentlunc
{circuitul ietundrr) (a)
5r aceca. crrenlulLrlIn
ir e b u ln tadl e h r h la a Pr '
ratll cu juftntale do
undi4neredrB.ta {r).

,!A1
un curcnti miliampermeirul arate valosrea medie a curen-
tului, nu $i disiribuirca lui in rimp. Disrribuirea in timp este
nefavorabih la acsie aparate, iar tubul se uzeaza mult nai
repede decit la celelatte, din cauza supraincircarii anodului'
Valoarea hedie a curentului erte rePrezeniatd prininel-
imea urui dreptunghi care sr avea suPratata sab cu
supralala buclei pozttive, gi estc egau cu 0'318 I rnaxinale
(fig. l5)- Timpul de exPunete penlru radiogralle nu este Fi a. 16.- S chema monti ri ia un-ventrl cu j umntal e
l a-aP eri l ul
mai lune dacd avem tensiuna necesard Aceasta se erptci l.'trnd:i ncredresata. / - tranllornatorul de lnalt6 tensiun':
Z_-'tuL,rt a" tszci J - rransl onnal de
orut tnc;l zl l r penl ru
i 't"."l l "i t*1,G,; - mi l i .mpermekult : - venti l ul ;6
iii'ijiii'"t"i"i ai t".il"ire penti! liramenrultmtitttrui curs-
rig. 15. - Valoa.ea nre' i ul dc rral l i rengi une:nal tpi nanl a n.sati v; l n d hece pri nl l b
die a curentuloi la aPa_ i ; di i B l i r sl E etl i : l o al l emanl anessti \'"h, esteopr't de
raldl cu iumitalc de nlac, aiodka-a ventilulul.

prin faptul ci pauza dlntre doun lunnti$ d undn este Inconvenientul scesiui aparat constd in Posibililarea
cornpensataprin impuliirl dublu al curentului in lumitalea incilzilii la rogu-alb a anodului din cauza bombardrrii elec-
tronilori in acst caz poate emite electroni spr lilament in

20
alternanle negative la aDod. Deci. undr nrversn poate trece 2. A patat au utdd redresal d. ApLrat cu
prin tub, iar electronii pot bonbarda filamentul, rupindu.l. pdttu uentile. Acest aparat indreapte cele doud iunntrll de
Din aceastd cauzi, la ui asemenea apalar tubul tbuie si Drdn ale culentului alternaliv in aceeagi dirctie (fis. 17 ii
aib; o racire foarte buna, urmind a nu fi soltcitat la o pu. r8). Tubul este lncarcat dublu fali d precdentul, iar cu-
rentul primar este mai pulir rolicitet Si cAderea este
Inconvenientel aparatului cu iumetate d unde ne!c- mai micn-
dresate r pot renedia daci se tntrcaleazi intre iub d
tranrlormrtor un ventil care si opreasci jumdtata de undd
cu altermntn neSauvri la anod (lig. 16). ln nortajul pr,
cedent, tubul radiosen opregte singur unda inversi, atit timp
cit anodul este rece, insi in monrajul cu vertil acelra
opre;te altelnanla Degativi ti cind anodul este cald.
Aceste aparate prezinte o ameliorare in cees ce privegte
inci!rea tubulut radiogen; pericolul uIdei inverse, deci
pericolul dishugerii tubului, dtspare, crci ea nu poate trece
peste ventil. Acste aprrate fac se cade btusc cuentul uzi-
nei, liiod deci ncesari o ssctiune m.i mare a conductei.
Putra lo! crette pinA la 15 &W.
'lt
F i s . I 7 . - S ch .ma motl ;ri i u nui aDar "t.u oatr u ienlil.. I-
I'r6ul de raze: ,4-a - Iranslomatorul de iiall, lenslrne:
'. millrnpermekuli L 2, 3, 4 - cele pahu venttle; a, t, ., ",4 --
lransformatoarcle de hc;lzke perhu lilamentul v.ntilelor: d-
lraoslotmalorul de lncllzi.e Dent.u lilancnttrl rutuhi. Tubul de
rsre primetle curent pul.aiil, de acc.ari direlie deoarcc alter.
nanta 6 cu.cnluhri rlc irall5 tensiune ste rcdresald si
trimisa'nvers!
lD dhelie cordri. In allernarla nesaliv; ln A, curentril
d e l n s l t i l er3i un e trcc D ri r ! ltilul / ( sdgeataln llnie tlindl
i i r e v i n e l n i prtn \.i l i l u l 2 . ln alr cr n;nla nesailv) in,4,
.urenlul lrece prin venliltrl , higeala ln Iinle lnlrerupt:j) Sl
revine h I prin ventilul L

2l
 l:is. 18. Cur ba clr cntuh' l d
il1altii i.nsiune
- (clrcullul $c.
(Lrndar) (a) si aceea a cur.nlu.
lui lntr ehuinlat de iub ( r ) lu
aparatul cu nndi r.d!e!ati, cLr
Aparat eu Sase l)nltre. Aparotc d. t)ulere nare intre-
bulnlind curent trifazai ({ig. 20).
Fiecarc laze este redresatd (fig. 2l) ti iu tot tinpul
troccrii curentului prin lransiormator anodul prlme$le bon-
bardancntul eleclronic, deci existd o emilluns cotrtinuA

La un aparat cu tase ventile, incalcarea tubului este

ntai nicl dcit la un aparat cu patru ventile. Aceaqi radio,
grafie s face cu o mai nic; intensitate de raze $i intr-un
tinp de xpunere mai scurt la un aparat cs $ase ventite,
doarece ate un randament suprior.
Aparut au aonta.t tumant. h 1oc de ventile, unele apa,
Aparatul ar nevoie inse de un curent conslant 9i care
rate vechi intrebuinJeazi un dispoziliv mecanlc, numit con,
se suporte o consumalie nai mare iern ca tnsiunea sd cade
tact turnant: un motor sincrcn, de care sint legate patru
brusc. Astfel, in oraqelc cu uzine slabe nu are randamentul
brale, astlel dispuse incit indleapta curentul de inal!e ien,
optim.
siune intr-o singuld direc,tie (lig. 22\. Rtalele, ficutc dinrr-
un material izolant, sint dispuse in rucet la extremitatea
lor au cite un segment de cerc metalic, fllnd legate doud
cite doui. Aceste segment se invirtesc in lala altor patlu,
siluate Ioarte aproapc, legate pe de o parie de tub qi pe dc
F i e 1 9 . - V a l oa rea n.
die a cufcnlului la apara- alta de transformator.
iul cu und; redresaii ctr Motorul invirtegte cele patru brale in c|uce, sincron
cu schimbiirile de fazd ale cureniului alternativ care vine
de Ia uzini, astlel cn segmentl netalice vor fi unul in
Pentru acelati curcni maxim al unui aparat cu o laJa celujlalt cind una din iumntatea de undn a cureniului
jundtaie de undi, aici miliampermetrul araln media curen- alternativ atinge punctul s:iu maxim; cind urmeaza a doua
tului egal,i cu 0,$37 I maxin:al:i; aparatul are deci un randa- jumetate dc unde (cea contrarr), braJele sint fotir cu 90o.
ment dublu decit al aparatului 9q jumAtaie de undn (vezi: Trecerea curentului se lace prin aer sub forma de mici scin.
lig. 19). iei care sar irtre segmentelemetalice mobile pi cele fixe.

22
Irie. 20. Schema nrontifii
trnui aparat c! gase ventile.
? - iubul generator de raze
Ri'ntgen;,4 a - iraf,storma-
tolul iriiazic de inalt, ten-
s iL 'n e r , - { e n t i l e l e; o -i r8n v
lorlnaforul de lnc;lzire penhu
Iilanentul ventilului: , - lran$
iormaiorul de incilzhe peihu
rilamcniul tubului. Trarsiorna-
torul de lnalta tnsilne irece
ln /, 2, J in dilerite altemante,
la dilrente depolenlial minim,
nijlociu si maxin. In allernan-
ta neg.iivd ln /, curentll de
halta tensiune he.c prin vcr-
lilul rj ($geata r, lin'e plinr)
si revine in 2 Drin ventilul ,!l
ln alternant, neeativ; ln 2,
curentul de lnalu tensitlne
lrece prin ventilul !J, (sigeaia
in linie inheruptA) qi revine
in .l prin ventilul r,; ln alter
nanta nesativn ln ,, curentul
de inalt! tensi1lne hece prin
venlihl ri (sigeata in linic
punctati) 9i revine in 2 prin

23

f , q. 2l - C u f b e l ec u r e n r tur L
hJ rz at dP i n a t ; t e r s i u n e( t r r
.dtul secundar)(4) ii acerea
,le cureniuhi inlrebuinlat de
lub (a) ] a a P a r a h l c u i a s e
DisPozilivul este loar-
ie robust 9i redreseazA
loart bine unda, insi au
pierderi mali de tensiune
la .omutare ii produce
curenJi de inaltd irecvenF,
care pot diuna inl:itureri-
1or iransformatorului; cere
spatiu mult, necesid intre-
lineree rnotorului 9i lace
zgomot.
Astizi se intrebrrinlea-
za din ce in ce nai pulin.
24
fis. 2r. - Sch.ma monlirii a-
pa;atului cu conlacl turnant.
,1 B- ir anslor m atonl d.
inalli lcrsiune; I - tubul de
r r ze: / flotor ul sincr on.r
i' r alele in cr u( e;2 - hansior
nraiorul de lncdlzire Penhu iila-
K. S TA TIVU L
Stal i vul cstc si sl emul de susl i nere a tubul ui , portcasel ei
sau portecfanului ti a bolnavului. Va azn dupn iiecare Ia-
bricd. El lrebuie astfel construit incit 3e permiti diversitatea
poziJiilor intrebuinJaie la executarea radiograliilor. La un
stativ bun, raza centrali a lasciculului de raze Riintgen ire-
buje sd poata li indreplai; in orice direcJie doriin. Cel nai
perfclionat stativ sl acela care are o nase basculante 9i
o coloane porttub, care permite indepertarea tubului de
portcasele, precun 9i trecerea tubului in pozitia sub 9i de-
]. A C C E S OR II
Executarca unei radiografii mai necesil:i u1r num:r de
accesorii, cum sint: indicalorul de razn cenlral:, dispozitive
de fixare, dispozitive pntru eliminara razelor secundare.
1. Indi catotul de razd central d. kaza
centrale este consideratn raza di! centrul lasciculului de
raze Ritntgen. La excutarea unei radiografii trebuie se deln
o anumiti orieniare acestei raze - respectiv lasciculului de
rcze - tale de regiunea de radiosraiiat Ei lilm. Scopul ur-
mnrit se realizeazi intrebuinjind un dispozitiv care indicn
raza cenlraln. Indicatorul cel nai obiqnuit este centrorul
telescopic (lig. 23), care permite intrebuinlarea la difetite
distanl focar-iilnl.
Exisin 9i dispoziriv dc centrare luminos, care pe ling;
indicarea razei centrale ne nai permii si orientim deechi-
dera dialragnei, pentru ca lnrgimea lasciculului de raze - o perni obi;nuitn plat6, idcuii din per de cal sau
Rijntgen sA cuprindn regiunea de radiograliat 9i intreaga
suprafal:i a lilmului. - o perni cu secliune iriunghiuhrA, avind marginea
Unele coloane portiub Prezinti
indicatoare numedce corebpunzind
unghiurilor de inclinalie Pe care do-
rin sn le d:im indicatorului de razn
centrau, respctiv iubului radiogen
2 . D isPo zittve d e tixd '
/e. Imobilizarea ;i lixarea in limpul
execurerii unei radiogralii sint nece-
sare pentru a obJine o imagine ra-
diografice nete. Aceasti imobilizare
este irnportanfn rnai ales cind timPul
de expunere este Inai lung. Irnobili-
zarea nu trebuie si durze muili va
Ii nedureroasd, cu maximun de re-
F ig. 24.- Si etemde fi ra'e . D rre;rcg'unid, r"di ogr.l i a! / r: J
Pentru lixarea bolnavului intre- p rnel ri unghi ul are:
? - saccu ni si P.
l;ie. 23. - RePre_ buinlem:
sacul de pinze deasa um- inaltd de 15 .n (fis. 24). Toate pernele vor fi mai mult
plut pe doun ireimi cu nisip inr. Este tari decit moii
bine se aibn o invelitoare care sa se - o perne cilindrice Gul) pentru a fi pusi sub glezne
d ea ] a s pnla t , e v e n l u a l l a d e zin fe cta i ( iig . 2 4 ) i c-nd bol navuLFsl e i n decuhi 'v(n'-al
3. D i spozi ti ve pentru el i ni nat e a ta'
- o l:andd lati de 15-20 cn, conieclionad dill pinzn
tar, de capetele careia se ataqeaze cite un sac de nisip de zel or seaundare. R azel e R i i ntgen, trci nd pri ntr-un
aproximativ 20O grame.'Aceastd bande poate fi mai ingusii, corp, suferd modificiri calitative. Din radialia rdntgeniand
prezentind o despic:iiur;t in partea sa mijlocie. AstlI, re- incidenta, care se ,,absoarbe" in parte, rzuld radialii se-
giunea poate fi cuprinsn ca inh-u la1 (fig. 25)r cundare, care se produc prin doud procese sinulianer pro-

?.i,
cesul de difuziune $ cel dc ernisie. Fcnomnele sint com-
plexe,9i nu vom insisla asupra lor, neliind absolut necesar
pentru explicarea celor ce |'rmeaza Relinern ca razele se-

f: s . 25. - B a n d dd " p l n z i ' , u d csp ica tu ,a , lr ulir a r e Jr g :u n rdi (

Pcn
raiiocralirt. a - parle. mirlcie a benzii: t schemalizatetatn_
c; niii; . - r e p r c z e nr te a l i r a r i i ca p u lupi r in h a n d rd e p in z. cu^ d e s'
/ -,rerDlcjlrr.; ?
Drc : rt urr: s3 ccu Ii,ip ln g r e lr r .le ,lccca ,zi4 F .

cundare, produse de petrundera razelor Rdntgen in regiu-

jnllunteaz! in
nea de tadiografiat, !e impregii in iur li
riu clarilalea imaginii radiologice.
Ne putm convinge de exisienla razelor scundarc di-
Iuzate dace, in limpul exccur:irii Dnei tadioscopii la un bol'
nav. onnem un tl doilea ecran, nu ir fasciculul de raze' ci
x# iil:l';lil,'l:::i""lii;f
3';;"i;fi:l"JilTitrl:lrili'i'" ':";
r--
R - r' gruliFade.radrogiai'aLr
scrunrrarel
iriii" i'i,idiii;
'-,;r;
laterai; vorn vedear ci el este luminat dc aceste raze se-
rundare. La executarea uni radiografii' razele recundare
:{ri*i";:,r';l'1"';'lr3
ll'iffi1qi*.F,E:'I1:1
dtos r r ti s l ; .' -
i1
1a ni v el ul k gl uni i de tadi ogr ar
se produc in diverce puncte (fig. 26);

26
 - la nivelul tubutui radiogen (pe anod, pe pere,rii tu- f_ig. 28. Tip de
b ul u i eic . ); diahagmi. / -
in aer, intre tubul radiogen qi regiunea de examinatj
- la nivelul resiunii de examinat (a.i se produc cete
nai nulte raze secundare);
in masa pe care std bol avut
Pentru eliminarea accstor radialii secundarc, care rui,
bura claritatea iraginii radiografice, intlebuinjnm diverse

Dialrusna ri localizatoarcle sint dispozxjve

lul d a lirnita fasciculul de raze incident, precum
9i radia-
liile secundare enise de pnrJite componerre ale rubutui 9i
de aerul traversat.
Actualele tuburi radiogene sint construiic asifel incit
Dialragnla este iornati dni obloane de plunb, de obicei
sa opreascd o parie din radialiile secundare ce s-ar produce
in numer de patru - doun orizontale 9i doun vertical
la nivelul lor, liind inbrncare cu o cnnage de plumb
care se manipuleazd de la distanld printr-un cablu de
( t i g . 27).
o lel (fi s. 28 $i 29).
Locatizatoarel sint in senere trunchiuri de con sau
cilindri, cu perelii din metal sau siicl5 de plumb, 9i care sc
fixeazd la cupola tubului (Iis. 34). Secliunea acestor locali-
zatoare este proporlionale cu suprafata regiu ii de radio-
graliat. in practici sint necesare 4 5 locatizatoare cu sec-
liuni dilerite. Intrbuinlarea lor nnre;tc timpul de xpu-
Ii cu aiit mai lung cu cii localizatorul va ava
o sec.tiuDc rnai niczi, dcoarece filmul prirnette o cantilate
f ru . 2 7 . S - . 1 , . .n. s.t I n a i mi ci de razc, numai pc cel e di reci e, cel c d'i uzate i r
I,. gr ,.pr a,.. ....r .. R,Ls".",r tu.
o u -ja' . / - i ut l - l i cl rz ,l nJr u nd"lic I inlr or r n"Jqt,, 1 a e " l i i nd db"orbi rc dr pprF!,i l ocal i /dro"ul ur.
'n \r l i ) d i | p l .nl :4 -,i i .r I i. Ir Jr ,Ja , r ' ,r tte.tr J r d-
-? . 3 4 n r g . n . . \ . e:t rrt o p r!f. .F r r , m . DitpozitiNe .le comprcsiune. Resiunjle votuminoase
no e J - 1r ;tc sRr .r l
d a re c a k s c t r o du c l a.n i \cl u l l ul , sint cele in tare se produc nai mnlre raze secundare cind

27
un fascicul d raz Riinlgn pntrunde in elei
penltu a mictora ploducera d raze secundare
Fl g. 29.- S ilua l i ad l a f r a s m ef ir l , d . tu h si tim ita r e ala sct.u tu tudic
rar_Rijntgencu sjurorll cr. I - iuLl.l dp razi D - dithallll,ai A -
anoduli C - catoduli 1 - fasciculde mze limitat de des.hizahra
cnpolci;2 - lasclculdc raze rcdus dc des.hidereadiafragmel.
volumul regiunii prir compresiune. Astfel putem realiza o
compresiune introd'rcind ur obiect nulabii (vata sau brlon
de cauciuc) sub o bandd de {ixa!e, trcuti perte abdomen.
Pentru xamenul iubului digestiv exisie dispozitivul
ile cornprellune Holzknecht; acst dispoziiiv este previzui
28
cu un compleso! care are fotnl' unci lirguri de lmn.
De asemenea, la cele mri multe ccranc intrebuintate
pentru examenul rrdiologic al tubuld dlgclliv sc 8isctre de
partea bolnaqrlui u.[ compresor, car are tl rolul de loca-
lizator l a executarcaradi ogral i i l or i n ser'e.
G la antidiluzoarc este un dispouitiv artidiiuzor p!
carel plasim intrc pacient Si lilmul ra&ografic, avind deci
F ig . J0. - Sccl i ur. pel pend(ul ard
D e l ursi measri i r
llip P otl er.Buckyl / .: rnasape cari sti 6l navut;2 "isrtai i di tuzodr.
anri di -
ld r o!rer, - (4sel acu fi l nuL 4 - pl acdmei rl i c" n)o.i t".care rc
p o atel I:ec ahfri pent.r a arz, cu.efacu ti l nul i 5 - (cdi trl gri l el
tolul de a inldtura majoritatee razelor scundare, celc Dro-
duse la niveiul regiunii de xaminat. Se tnrrebuintcaza la
radiografierea regiunilor voluiainoase.
Grila aniidiluzoare cea nlai intrebuinlari este dc tip
Potiet-Bucky (iig. 30 Fi 31), formati din aproximativ 100
de lamele de plumb groase dc 0,1 nrm qi inalte de 0,3 mnl
Lamelele sint atezalc p:ralel, la o dcprirlare dc 0,3 m l
unele de altle. Ele sitrt iucljnate, corestunzind dilecliei far
ciculului de raze Rijntsen. Aceasld inclinalie a lamelelor
in direclia focarului tubului, cetre 9a!e converg, se numetre
Fr g. 31. S( liunc .tr ans v d
r ili er ila anr rdr l Ll z oar c
^r in
tiD Prtler Btckr. / iI re
Dius: .i/ incircau; P -
i,om Da cu ulei, .ar e r egl eaz ;1
iLniior m italei dePlasS! i gr l l er :
1 inirertrp:ilor care Poatc
ti comandar lelric L sincron
c! tiDrlll de expunrer I *
lirul cu ajltorul ciiruia s.
toate declansa depli
'nanual
 Fis.32. - Fftalirar! sl Drln
cipiul grlei antidiJuzoire' tip
Pollcr Bucly. I - lam el6 de
pft'mbt P - prnct de difuzinr
a razclor securdarei ./ - razi
secundar i opr ild dc gr il,i ? - -
razl secundar! carc scapa Cri-
lei, lrccind Drintrc lrmelc. Ls-
melle sint ,stfel orlenlate inclt
converc sDrc ldarul lubului
Itmsli;are). Dintre razcle ."rc
Eu direclia lasciculuh' prlmar.
slnt oprite numai cele care cad
pe marginea lanelelo..
focalizarea lamelelor (Iig.32).
Focalirarea 1a grila de tip
Potter-Bucky este d 1 m, ceea ce inseamne ce o depertare
mai mar ssu mai mici a locarului de plarul grilei face
ca un numer mai mare de radia_rii cu dirclja tascicutului
de raze Riirlgen sA lie absorbite de lamele, deoarece se
stdc, paralelisnul dintle inclinatia lamelelor ti direc,ria
facciculului de raze.
Ioc6lizarea ne mai atrsge arcnlia asupra laptului cd,
in practici, iadiogratiile sub. o incideflli oblici nu sint po-
sibile decir intr-o direclie parabln cu hmelele.
Lamelel de plumb aboorb orice razii parazite, care,u
vioe in ]irie &eapta in direclia paralelisE elor (fig. 32).
Grila antidiluzoare mal przinu caracterisrica de a se
dplara cu ciliva cm, sincron cu timpul de expunere, prinlr-
30
un slstm mecanic care poate Ii comandat eteclric (fi8. 31).
Dplalarea se efclueazd intr-un timp carc variaze cu
timpul expunerii radiograliei, astfel ca ac$ra !j lie cuDrins
i n i nterl orul ti mpul ui dc depl asarea gri l ei . A ccarr;t depl a-
sare esi e necesari , al r Iet ar api rea pe fi tm i magtnca Ia-
rnelelo!.
lntrebuialarea grilci antidiluzoare nec4iti o m.erile s
timpului de eJq)uier, dcoarece o parte clin radiaia
cu di-
rectie locali (1/f0), cjzind pe marginea lameletor, va Ii
oprit; de acestea; pe de alt; parle, opregt,i ladialiile s.
cunclar, car $i le ar contribui la intdrirea iltasinii ra-
diosrafice.
Experinla ne arald ce aceasti mirire a timpului cle
cxpunre poate ti de 1,5 3 ori.
Se rnai inlrebuinleazi Fi grila anridiiuzoare de tipul
_ _
Lysholrn'Sch6nander (Iig. 33): o
s!il6 exrraptare cu o sro_
sime d 3 rnm, la care tamelele sint paratel g cuprinse
F i s . 3J - S,r t ufc Ier tendn l ,r . InIgi r La
. fp C r i Ii an( :,ti tu/o.r r
'jr_'tx.,f, ;iliq-*, / _ r"merrr:
s,.rei? _ iraci aearuminiu
intre doui puci subliri de atuminiu. poate fi IixA,
ti in acsr
caz apare imaginea tamelelor pe littn. I se poale adiuga
un sislem mecanic coinandat elect.ic, care-i di o deplasare
 sjncrone cu timpui de expunere. Ixista ti gril lixe ale
ceror lane de plumb, Iiind loarre fine, nu impiedice mult
imaginea. Ele se intrebuinleazzi atir nr radioscopie cit si in

ddi o s raiie. Dc a s e m e n e as r i l a sp .r a li r ip 1 i Ke slJn d .n

care lamele sint dispuse in spirali, iar deplasarea se face
circular pdnrr-o miqcare de invtrtire in jurul unui ax

ll1 fig. 34 reprezentem schenalic pr;ncipalele dispozi-

tive pentru elinjnarea razelor secundare (d diiuziun).

Fig.34. - Reprezentareascherualicda dlspozitiv#

penlru elininarca .azelor secundare (de diluzirne).
C - culola h'bului; t - llrbul dc razei D dia-
I a p 1 a , L - l o .a lir aiur i R r p!:un.a de r adio.
g E ri .l ; ,'l .t ra sa pe car c qa - lo naluli B -
grila antidiiuzoare tip Potter-Buckyi lt - caseta .u
lilmul radiocfatic. I,2 - pua.Ie de diflziune ale
razelor secundare la nivelul sticlei lublrluir t - la
Ii \el ul di dh a a m ': , L nivelul r ec:unii d, jd-
d l oq ral i a l t 1 l o :\ lur n4..i dp :.am inal. l_
' linii pline slni rcprezeltate razele prinrrei ln linii
I t,e rrp i .. ce l e 5e cundar Cupola r ubului opr eit.
'aze l e pri m.r4 i F U lili/.hi c !i .ele seLuad.r e Dr o
d ," p Itn i \el ul l ul uLi. Daf:aead Iim i .azi t;qci-
d e tu2 . uti l i zat ti opr "?le | /el" dund"r c a' ,
'ul
| .b,l.ru'. L o ,a {o
liilizat ti opreste-l - l lim iteazl fasc;cLhr l d r ar e
razele secLindarealc lubului ti
celc niscL'ic la nivelul diaf!aqnei. Crila antidifft
zoa rn op 1 4 )l r," " h.( .uldbr a Ia nr \,lul r "eLnil
!!drog r-l i ,l e. 5 p nr oi noalp con\r dl, cA o nic:
rrrte 3.r./el or 5 " c - ,r dr r . $apd dr ler itolor di"poz' .

3t
 ECIIINEI.f] I NTARITOARE.CASETEI,Ii
B. FII,MUI-RADIOGRAI.-IC.
a . F l L M U l r R A DIOGRAIIC
1. C a I a a t . r i s t i c .i. Partea principali a filnu-
,lui o coxsiituie o enuhie de Belatine cu grnnule microsco-
pice de bromur:i de argi ti restul nu are dccit rostul de a
Ejula intrebuirlarea acesti emulsii in practica iadiogr6fiei.
Etlulsia de gelalino-bromui; de argint repiezinti stralul
senr'bil al Iilmului, care va fi imp.esionat de razelc Ritnlgen.
2. S ltu c t u t d . F i l mcle in lr e b u ir tla te a ste zi a u
ernulsie sensibili pe anbele lcle, asrlcl ca pe secliune pic-
zilti rapte straruri (fis. 35): la miiloc suportul lilglului,
apoi la rind pe antbele icJe slc supo ului siratul ,deziv
pertru crDul$ie, stralul dc enrulsie sensibit ti un stral pro-
tector deasupra emuhii.
Suport'rl e$te labrjcat dh celulozii acetil-acetatli.
Inairte se labrica dilr celuloid (niirat de celulozd), care
csle inflarnabil ti degajeaze gaze toxice cind estc linut ln
locuri inchisc.
Putem contfola inflanabilitatea unui filn feoind proba
arderii unel figii d {iln de 20X30 cm. O aprindem cu un
chibriti eA incetazi sd ard:i cind indepnrtim chibrilul dacii
suportul esle fabricat din celulozi acelil-acclat 9i ardc in
continuare daci este din nitrocluloze.
Grosimea suporlului trebuic si fie mai micn de 1/4 xnm,
aslfel ca cele doui imagini radiografice carc se formeaze
pe ambele fele ale tilmului sn se supfapun:i perlect.
32
!ig. J5. - SLcln'nc prinlr.l]n
film cu emul$ic s.nsil)iu pe ,n-
belc ietc. 1 - sinhrl troteclor;
2 - .mulsia sensibilni ,, -- sl|a-
lul adziv; 4 - $rporlul fihu-
lut din c0hloz; acetilacci!1ii sa!
din nitral dc cel$loza.
Drmensiunile curente al tilmelor ra(liograficc snrl de
13X 18, i 8X 24, 24x30, 30x4o, 35X 35 cni E Ie sepns-
iteazi in dulaputi lerite de acliunca rarelor Rijrigcn 9i
intr-o camr;l nu prea calde 9i fdri umezcaln.
In practia examenului radioSrafic inlrebuinlam ti hir-
tia ladiografice. La aceasta, stralul de ernulsie sersibil este
intins pe o singuri pa e a unui srrport de hirtie. Hirtia
radiogralice dn imagini mult inlerioare i;lmului 9i lolosirea
ei este limilatn mai alcs ia conlrolul luxatiilor ti fractutilor.
. (.v:Lt )
njn:<n'.rt b. EcRANELEiNTARTToARE
LU'l,trl /
' ,.\' A ce"teu sc mai numesc Ioti i Si au scopul rr \eurrczc
timpul de expunere de 10-20 de ori, prin acliunea Ior d
intArirc in lormarea inaginji radiogralice. Parlea aclive o
 consiituie cdsialele de tungstat de cadmiu care produc sub Fig. 36. - Salilnc printr'un
ec.an lntdriior (Iolic). .l peli-
acliunea razelor Rijntgn o fluorescenln albastti-violeti. culn Drotecioare din cehlozi:
'1. P t inc i p i l t . C u t o a t e cA { iln u l a le o d u b D e m u l- ? si..lul a.tiv d. crisiale de
tunqstat dc cadmiu; ,? - stratul
sie sensibib., absorblia razelor Rijntsen de cetr acestea adetilr 4 - loaie de carton.
este minind. Dci, o mare parle din energia riintgenian:i
se pierde. Penlru a obline un randament aproape conplet
s-au introdus ecrancle intiriioare. Ele absorb nai rl]ulie
enersie decit stratul de emulsie sensibil, translormind-o ir
energie luminoasi de culoare albastre-violeti, care impresio-
- neazi stratul sensibil al filrnului. Asllel. acJiunea luminii
emise de ecranul intAritor se adaugn acliunii pioprii a ra-
zlor Rijntgen. Pentiu a produce acest elect, ccranele se segie lilnul. ncranul anterior. care primul traversat
-es1e
agaze cu stratul activ spre film. de razele Rijntgen, are cristalele de lungstai de cadmiu mai
2. s t ruc tu r d . Ccerrl In lir ir o r e s.p co _ "r :r u il line $i incircntura in substanla activn mai nice deait ecra-
dintr-o loaie d carton pe care este intins straiul activ de nul posterior. Primul are o putere de lurninalie mai nicn,
cristale de tungstai de cadmiu, prir inlermediul unui srrat insi de o imagine nei5, al doilea invers. Cind incnrcem
adeziv. Stratul activ sl acoperit cu o pelicuu finn din Iiinul in caseti, trbuie sn avem sriji se nu schimbnm
c el u l o z d (f ig. 36 ) . pozi!ia ecranelor interitoare.
3 . Cd, rac t e r i s t i c t . U n b u n e cr a n in tir ilo r a fe Si au producn o {oslorscente, adicn o posllumtnare
urm;toarele calitnli: de lunse duatn. Aceasln fosforescenli, produsi de inpuli-
Faclor de intrAir inseanni putefe de tdlile din crislalele de tunsstat de cadmiu, poate li vizibiln
luminare mare. Aceasta este in raport direct cu merimea intr-o camere obscurn dupe ce acliunes razelor R6ntgen
Gistalelor dc tungstat de cadniu; cristalele mari produc a inctat- Cu cit ecranul este de calilale nai bunn, cu atit
radialii de diluziune care tuibure claritatea imaginii radio- este mai scurlA aceastn fosforescent. La unele ec-iane a
sralice. Penlru a in1piedica aceste radialii s-au fabricat poaie dufa multi rczuhalul va fi ci pe a doua radio-
ecrane u carton colorat in cenufiu sau s-a colorar straiul e r a ti ". erecural Acu acel rri ,.,ane. va ap",-a )i i magi nea
activ in albastru sau roz. Aceste ecrane dau o imagine mai precedenii. Dacn folosim astfel de ccrane, vom avea ]a
neti, insi au o mai micii patele de intirire. De obicei se dispozilie mai multc caseie 9i vom Usa totdeauna un inter-
ini r ebJ inr. a/ a d o u d e c r a n " i n r a r i' o a r e . ;n tr e ( a r e q F sd - va l ci t nai narc i rl re doun expuneri cu aceeal i careta.

33
 Putem constata ioslorescenJa unor ecrane inliritoare
in modul urmnior: agezem un obict metalic pe o casetd
care con.tine ecranele fnrn fih intr ele. Expunern la razele
Rdntgenj apoi, in camera obscur,i, introducem intre ecrane
un film, pe care il lisin pe loc cinci minute. Dacn dupn
developarea lilnului apare imaginea radiografici a obiectu-
lui metalic, ne puten da seama cn ecranele produc iqs.
Un ecran int;rjior mai trebuie s:i.aib; supralala lu'
cioase, si se ageze perfect in casetl, sn iie s'uplu 9i s! se
poat'ri speh.
4. ins r i i i r e . E c r a n e le in ta r ito a r e tfe b u ie te r ite d e
rupere, plesnire, zgirietud, pitare.
Petele de rcvelator $i lixatoi vor fi imediat qierse cu
vati umede, inainte ca acste substanje $ fi p:itruns in
Urmel de degele 9i murdnriile se pot spila cu apn
cdldu-tn (sub 35'). Se poate intrebuinJa;i o bucati de vati
muiatn in api cu s:ipun, cu condilia ca dupi aceea si se
spele cu }nulte ap:.
Particulele de pral se indepnrteazn cu o pensuh cu
peri iini.
Se reconandi ca ecranele ininriioare si fic expuse din
.ind in cind Ia lumina somelu| un iimp mai indelungat.
Sn nu intebuin-tdm in casete cu ecrane filme mai mici
dcit ecranele, deoarece supralala lor se strici prin presiune
Cind ecranele nu sint intrebuinlate un timp riai in-
dlungat, este bine sn le pestrnm cu o loaie de carton
F i g. J7. sec(i unc 11i 'l F"!a.l i pe.rIu adi ogrrri .(u e(rFnc'Itj .,i
1 oa,. / - p.rr'r rr'(fi a.ri Ld,n.l -ereg'rneadp i adi ogrsl l at)d r
al rm ni u. 2 c,anul .nt-aLo rr,tpri or(d'n'preregi unea de r{,1.)
grari .l )t J ri l mul i .r'oe.Lc 4 - '.r"nul l nl i ri l or pn.t"ri orti .
p.
ro"i mpd^ l el ru, care?.reu'" 'ol l act I i r. m di n'ro ane ti i '1n.,
6 panea posierioari (ca!ac!l) cascleidin netal alisofbantpentr(
razelcRintgen (plumb)r 7 - cadrul caseiei,din aluin'nir.
c. C A S E TE LE
Pentru ca lilmul se fie felit dc lunini ;i cele doui
ecrane interitoare sn preseze unilorn filnul intre ele se
intrebuin,tcazd casetele opace 1a lumini.
C aseta este o cul i e pl atn, de cca. 14-15 mm grosi me.
Capacul indreptat spr tubul de raze esle tabricat dintr-o
toaie sublir de aluminiu, iar celelalt capac este dublat cu
o foaie de plunb (care absoarbe razele de dispcrsic) 9i
preseazn unilorm lilmul inire ecrane prin intermediul unui
strat gros de ietru ({ig. 37).
Casetele sint de dimensiuni dilerite, in raport cu me-
dmea tilmului intrebuinjat.
O casete este buni cind preseaz, unilorm ecrarle pe
Iilm. Pentru a controla aceasti caliiate se plaseazn pe o
caset:i, care con,tine eclane 9i lilm, o relea de sirnli $i se
radiografiaz;.
Dupd developarea lilmului, inaginea relclei dc sirn;
lrebuie sd apari peste tot uniform de neti.
 Caseta mai rrebuie s, aibi calitatea de a se inchide
perlect. O putem controla expunind 20 de minure la soare
sau la lumina difuzn a zilei o casi6 cu {itm qi fer: ecrane
intaritoare. Dupi aceastn expunere se devtopeazn
9i se
tixeaze lilmul ca oii ce fitm sxpus ta razete Rijntgen. Daci
apar cotluri sau margini innesrfte (voatate) ate fitnulul
inseamne ci jnchidere perfecla a caserei.

C. ACTIU\'EARAZELORRONTGENASUPRAFILMULTJIRADIOGRAFIC
a . E F E C T U L D E INNECRIRE qizut pe siratul sensibil de emutsie. Aceasti
inngrjre a fost studiati prin microfotogratii ale secJiunitor
Imaginea radiograficn se datoregte tmpresionerii stra-
d e l .l me i mprFsi onared(
lului de emulsie al filmului de cetre razele Rijntgen -azFi , X
;i fluo-
rescnlei ecranelor intiritoare. Astlel, sub acliunea razlor
R6ntsen 9i luminoase, granutele de bromure de argint din b. CURBELE DE TNNEGRIRE
acest st-rat sensibil capdii proprietatea de a fi mai uqor
translormate in argint mtalic de cdtre substarJete reduc- cradul d innegdre de pe un lilrn radiografi a pulur
_
toare cale intri in compozilia revelatorului. li studiat intrebuinJind o serie intragA de date matematice,
pe care nu este ]ocul sn le dezvolten. Daci un tascicul de
Granulele de bromuri de argint are nu sint impresio-
raze luminoase paralele, de intensitate i, trece prin stratul
nate de razele Rdntgen 9i luminoase nu vor ti reduse, le
innegrit, sHbeit ti illlensilatea sa cu valoarea i ({ig. 38);
vor Ii indpdrtare de pe filrn piin dizolvarea lor de catre
acest intensitdli s por mdsura cu un aparal special, nunit
hiposuuitul de sodiu care se sisefte in tixator. Deci, dupS
aceasti lixare, filmul nu nai conline sranute de bromu!: Fig. 38. - Sche
de argint, ci ruloai Sranule de argint metalic oxidat sub
formi d precipitat negru. Acesi precipitat ste mai bogat,
9i deci ljlmul nrai innegrit acolo unde au cizut pe fitm mai
mul te radialii r t i n r s e n i e n e i i n lo cu r ite u n d e a u c;zu i m a ; sen. S - shalul J
puJine radialii, prcipirarul ste mai sirac in granule de
. rgi n l met alic $ i n u a n t a e s r e s l ab d . ce n u r ie . ze_Iuminoase incidenti
Astfel rezultd pe filn radiogralic nua4e care variaza cui de rase ene.gent,
de la cenugiu Ia negru, in rapod direct cu cantitatea de rea): lo, rogf,.

!ta
totorxetru. Pe baza acestei misur:rtori se poate stabili gra-
dul innegririi sau al densitnlii unei imagini oblinule p
filnul radiografic, exprimindu-se prin logaritrurl zecimal
al raportului.are exlsti inlre intensitalea radialiilor lumi-
F ig . 3 9 . - C urbe l e d c l nn e e ri re, de sensibililaielati de r azele Rdnl.
gen. , douE tilme radiogralice dife.ite. pe ordonatn f reprzinfi va-
10.r.6 lnnegririi exprinat, tu logaritni zccimati, iar pe ab$isi I re
I r/r n t A v a l ori l e l i nxp u l ui d e ex!uner e. l1 /,,dr l.a de innee,,r c a
I iln! l u i c u emuF i e ma i D ul i n scnsioill dc.il fr lm ul cu cur bs de ln-
ii ll;0,3 reprezint, valoarea lnneeririi prop i a filmrlui.
^eg.ire
D. IMAGINEA RADIOGRAFICA.BAZELE tsIZICE
A. PROPRIETATI ALE RAZELOR RONTGEN
FOLOSITE IN FORMAREA IMAGINII
L P t op a g a r e 6 . R a ze le Rb n tg e n lo r m a te la n ive lu l
anticatodului se rnspindsc in lide alreaFe. h toate direc-
36
noasc inainle dc traversarea stlatului inncgrit,i dupn tra-
/
vrsarea accsl ui strat Li nnegr.
r\
10 l os. j - j .
-
\;"
Avind Ia indeminn valori numertce, s-au purut repro-
duce curbe de inncgrire peniru diverse straiuri de cmutsie
sensibile Si la diverse expuneri de radialii. Acst srudiu
coNtihrie leruiiometria IoroSrafici, cate exprimn de aremc-
na sensibilita.tea unui film-
Iig. 39 repreziqti curbele de innegdre, deci de sensi-
bilitate, a douE filme radioglatice diferfte. punind pe
abscisi valoii intregi ale timpulul de expunere, rar pe or-
donati loga tmii zecimalt ai innesririi, vedem cd erDulsia
i4tii obJine accea;i innegrire ca emulsia a doua inir-un
timp mai lung. Aceasra in3eamri c:i cmutsia a doua csre
mai sensibil; decir crnulsia intii, coDsiderind ci ceitalti fac,
rori rdmin aceiafi.
Din fig.39 mai vedem ci fdre nici o exDuncre emul-
siife au o iMegrire dc 0,3. Aceasta este inn.;irca Nopie
d lll,nutrui, Astlel ne explicim de ce un film necxpus la rici
o radiaiie capid totugi dupe developare o innesrire &screti.
tiile (fig. ,10)i atrricatodul fiiDd r,iar oblic, razcle care strli,
bat pretele tubului folmeazn un lascicul cu aspcctul unei
junAtnF de sfere, restul Iiind ,,absorb e' de blocul metalic
al anticatoilului. Din acest lasctcul utiliznm un fasciul
,,conic', d|ai mic su mai Dare, dupi nevoie, pe care it de-
 Fig. 40. -- Schenatizarca pro-
Dr s;r ir in linie dr eiDte r r aze-
lor liintgen.C - catodulr A-
anodul; , diahagoai ,t -
lil'nul. Fasciculul enk de anod
a.c aspectnl lnei julnntiti de
slerr. Se ntilizeazi nnm,i fasci-
culul liiniiat de diaf.agmi, iar
ieslul esie absorbit de ctrpola
tubllui (vezi iig. 34) 9i de dia-
limitiilx cu ajutorul diairasmei sau cu tocatizaroare de diie-
Proieclia razelor Rijntsen s iace deci in iinie dreapi,
9i - divergind de la anod - ele Iormeaz; un fascicul
,,conic" cu virful in focarul anodutui; baza acesrui con
este limitati de planul de proieclie - filinul radiografic.
2 . E l. c t u l de l u n i n i s a e n !d . Existi u n e te
corpuri care devin luniniscente sub actiunea razeior Rijnt-
gen. Aceaste lunrinilcen,rd este d doui feluri: ftuorescenln
fi losforscenl,i. Fluorescenla dureazd arit tjmp cir cad ra-
zele pe aceste corpuri, iar losforescenla dureaze
Si dupn in-
cetarea ac.tiunii razelor. Pe noi ne intreseaze mai ates pd-
nul ienomen. Astiel de corpuri sint: ptatinocianura de ha,
riu, tungstatui de cadniu, tungsratut de calciu, siiicatul de
zinc Ai sulfura mixti de zinc ti cadmiu.
Aceasti proprietate a razelor Rijnrgen esre Iolositi mai
ales in metoda radioscopiei, dar o intrebuintin
$i in metoda
radiografiei Ia ecranele inreritoare. Astfel, dupn cuI} am
vazut mai sus, ecranele iDriiriioare au siratrl acliv din
ristale de tungstat de cadmiu, care dd, sub acliunea razetor
Rbntgen, o fluorescenln abastfn-violetj care impresioneazi
filmul mai mult decit razele Riintgen.
3. E l ectul asupta l tInul ur. S,a eri rat mai
sus cn razele Rdntgen au propdetatea de a impresiona rnul,
sia de bromure de argint intinsi in srrat sublire pe ambete
lele ale iilmului.
Bromura de argint, modilical5 $i redusi ta argint me-
ialic de ractivii speciali din revelator, de culoarea neagrd
a filmului.
Aceaste proprietate a razelor Rtjntgn esle lolosite h
metoda radiografii, .arc ltilize,'zi, penru lornarea
imagi:lii radiologice - impresionarea iregald a unei emutsii
sensibile printr-un tascicul de raze Rijntgen care a traversat
4. A bsorbl i a. l -acuharea<ea mai i mporranrda ra-
zelor Rdntgen este de a ,.traversa" corpurile, chiar cele ne-
transparente la lumine. Traversind insd materia, ete suiere
modiliceri cantitative 9i caliraiile. AstiI, fasciculul de raze
Rdntgen slnbqte cantirativ prin,,absorblia" unei canriteli
de raze in corpul iradiat,
alte energii (cdldurri, elect foto-chimic); pe de alte parte,
rezulte o schjmbare calirative prin naqtera unor radialii
noi - lecundare -, cu lungine de undn mai mare decit
rr a n s l o r l n d u -se i n dl a to rma de ener eic.
Putem spune ci razele Rijntgen, intilnind in calea lor di-
ve rs e c orp u , s i n t , , a b s o r b ite ' d e a ce ste ain ir - o p r o p o r Jie
mai mare sau mai micd, iar restul energiei ladianie, modi-
ficale $i ea, traverseazi corpul.
Absorblia razelor R6ntsen este supusi anumitor legj
bine studiate, ti anume:
A bs ot b l i a e s L ei n r a p o rt Ate ct a u g r e u ta te a a to n icii a
corpului ttd,!eftd,t. Elementele chinice sint srupate intr-un
tabel alcntuit de Mendeleev, inordinea greutilii lor atonice,
sreutatea aiodici fiind cam dublul numdrului de atomi ai
rnui element. Un corp cu o greutaie atomici (nunir ato-
nic) nai nare ,,absoarbe" mai multe raze Rijntgen, este mai
,,opac_ peatru aceste raze, decit un colp cu o greutate
aiomica mai mica.
Puterea de absorblie cregt cam cu puterea a patra
a nume.ului atonic al elementului.
Astiel, un os care conline calciu (nurnnrul atomic 20)
absoarbe mai mult decit oxisenul c s-ar gnsi in pn4ile moi
( nunrr at o m i c 8 ) s a u , i n c i fr : 2 0 1 :8 { :1 6 0 0 0 0 :4 0 9 6
-
ceea ce inseamnii ce un aiom de calciu absoarbe
-40;
de 40 de ori mai multe raze decit unul de oxigen. Aqa se
explice posibilitatea de a obline o imagine radiograficn a
osului lale de aceea a pnrlilor moi, precum 9i intrebuin-
larea elementelor cu mare numer de ordine ca mijloc de
38
contrast, cum sini bariul, uroselectanul, uronbralul, fenol-
ftaleina tetraiodara erc.
in corpul omenesc nu existi insn lrLente pure, ci
conbinalii de elmnle, qi deci,,absorb,tia' trebuie injelease
ca lezultatul sumnrli lor.
Absotblia nzel,or RitntBen depinde si de densitated
cotpului truuetsat, Iiind died prcporlionald, cu Astlel,
"d.
un volun de aer absoarbe mult mai pulin decii acelaf vo-
lun de carbon. Numnrul atomic al carbonului este 6, iar
al elernentelor care compun aerul 17 (oxigen 8 plus azot
9); astfel, aerul ar trebui si absoarbd mult mdi mult decit
carbonul, ceea ce in realitat nu se intimpln. Aceasta se
explici prin faptul ca in corpurile dure, culn est carbonul,
se sasesc muli mai mu\i atomi, in acela;i volum, decit in
aer. intr-un volum de carbon se aili de 14000 dc oii nai
nulli atoroi decit in acelagi volun de aer.
in consecinle, puterea de abrorbtie a corpu lor nu de'
pinde nulrai de nurndrul atomic, ci 9i de numirul lor pe
unitatea de volum, adicn de densitate, de sreuiatea specificn.
PirJilc moi ale corpului omenesc se comport: ca fi car-
bonuli le con,tin 75% apd Si densitatea lor este mult rnai
mare decit a aerului (de 1000 de oii). Asdel se inlelege
ce plerninul, care conline 9i aer, aie o absorblie rnai mic:i
decit pzirlile moi, qi va apdrea pe radiosralie in mare con-
trast faln de acestea, cu toate ca nu existe o mare deosebire
intre absorblia atomilor din aer tate de aceeaa pnrlilor moi.
A sl fel se expl i ci i mgi n.d roraco-pul nona'b
in corpr:l ornenesc existn elemente cu densitiJi diierite:
oase:1,9, carti l aj e:1,09, si nge, bi l ; -. 1,09 - 1,06, grn-
si :n e: 0, 94, a e r : 0 , 0 0 1 3 , d e ci ii ,,a b so r b Jia ' in a ce ste
elenente este difritn.
Absotblid ruzelor Ritntsen mai dcpinAe ti de srcsinea
corpului trauelsat. Astlel, un corp cu o anumite greutate
atornicn ti densitate va absorbl cu atir mai multe raze, va ii
cu aiit mai ,,opacr' pentfu razele Rijntgen, cu cit va fi
Absorblia crette cu puterco, a treia a lunBitu Ae und,A.
Cu alte cuvinte, razele cu rnare lungime de undi, care sint
raze moi, vor Ii absorbite [lai mult decit cele cu lungine
de urdd micn sau raze dure. Dace presupunem un fascicui
de raze cu lurlgirnea de undd 0,5,i., care reprezinu raze
moi de 50 60 IIZ max.,9i-l trecen print-un sirat de I cm
pnrl moi, vom gdsi in partea cealslte nunai 65% din
e1, restul de 35olo fiind ,,absorbit'. Daci merim kilovoltajul,
obtinind o lunsime de undn de 0,3;. G.ze dure de 75 [y
max.), vor rnnine dup,i traversarea acestui cenrimc.tru770/0,
abprbindu+e numai 23%.
L In ."zunat putem spune ci razete Rijntgen, intitnind
i n ca l, ealot A i t e t s e c o r p u t i , s in t ,,a b so lb ite " in p r cp o 4 ie
mai mare seu mai micd, dupd cun nundrul atanic, densi,
t at pa gt os im a aa c c s t a t t o r p u t i ;i lu a g im e a d c u n d d a u to sL
nai nati sau mai mia!,!
pupi cum ,,absorblia" a fost mai mee sau mai micn,
vom obtine o canliiate de raze emelgente mai nicti sau
mal tuar:.:-l
5, Calit a , t e S i c a n t ita te . Ca tr ita te a:f.ze lo !
Rijntgen, ntrmitd in praciidi .,durtate", este delinftd prin
tensiunea electricd de la capetele t bului radio8en !i se
m:soari i'l kilovoh. MrArisls:!9i!9uig:3:_jg_igils!!9_-!i
puterea de pntrundere a raze.lor, deci calilarea.
O al l a m ds ur i ex d.r d a .,dur i ta!i i ' es tF i i l unqi m ea dc
u ndb. car.. cu ci t va ti -^'rrc:,.,, ,ri r purei i Fi ]fi
dere va ti mai mar. Deci, liecare lungime de ude traducc
o anumitd tensiue; tensiune mici inseamni lunsime de
undn mare $i raze ,,moi", pulin pehunzaioar; tensiune
mare ste esali cu lunsime de unde micn ii raze ,,dure",
Razele care is din tubul radiogen nu sint toate de
aceeagi calitate, ci {ormeazd un amestec de raz cu putere
de pnlrundere vartatd (Iascicul policromaiic).
Iecind lgetura dintre calitatea razelor Rdntgen ;i le-
gile absoiblii, ne putem da seama cn nunai razele cu o
a n umi l S purere de oarrunde"evor sl ri bare corD uri l e A sLfel -
pentru a obJine o imagine radiografici, calitata, respecliv
lensiunea la bornele tubului radiogen, va {i astfel aleasd
incit razele s:i nu lie complet,,absorbite" in iimpul rraver-
sdrii corpului. In radiosrafie lolosin raze de 40-90 &y
e i chi ar mai nuk (125 l V).
Cantitatea 6a11intnsitalea esie energia rdntgeniane
care cade in unitatea de timp pe uniiatea de supradaJe (o
suprafaln aqezatd perpendicular pe direclia razelor) ti se
rnisgui cu miliampermerrul.
\Luind in consideralie principiile descrrse mar sr:s, ve-
dem ce tornarca imdsinii tudioyalice se datoleSte in pti'
nul tind ,,absotbliei ineeale a nzetror Ri;ntsan la niuetrul
regiunii de examinat; se nai Aaturetta proprietdlii razetror
39
 Fig. 41. - lnD.grirea unifo.nn
a film ului m diogr uic nr initr un
ia( icul de faze Rbntgen. F -
i@arll tubului; PP - plaml de
proiectie, respectiv filmul radio-
zona de pe lilnr
srslic;,4-a
Rijntgen d. a se prcpdqa in linie dreaptd, intftbuinlindu,se
un lascicul conic .le raze, Si proprietdlii acestora de a im.
ptesiona tilnul rudiosralic. Penll.o realizarea imaginii radio-
gralice sini lecesare raze R6ntgen cu o anumite lungime de
undn, raze sulicienl de pitrunzitoare in raport cu srosimea
rcgiunii.
b. I . OR M A R E A I M A G T NII RADIOGRAF ICE
Principiil enunJat mai sus ne explici lormarea ilna,
gi . ii radiogr a f i c e .
Dace uD fascicul de raze Ritntgen de o anunlti calilare
cade pe un film radiogralic (pus intr-o caseti), acesta
dupe developar va aperea uniiorm innegdt, deoarec
razele au modificat uniform bronura de argint (lig. 41).
Daca in dlulnul fasciculului de raze de nai sus inter-
punem un corp omogen, de o aDumitd greutate atomidi,
densitate qi grosirne, pe filrnul ladiografic va apara o zoni
40
cen$ie-albicioasn sau chiar albe. Inomenul se expticn
1:gor:corpul ,,absoarbe uniiorn o parte din razele R6ntgen;
energia radianti care iese din corp reprzinti cantitatea de
raze incidente minus cantitatea,,absorbite". Din acest mo-
tive, Iasciculul emrgent va nodifica mai pulina bromuri de
argint Si deci, dupd developare, se va depunc mai pu_tin
.Drecipitat negru, de arsint metalic, in zona de proiec,rie
a corpului pe lilmul radiografic (lig. 42).
Inlelegeln cn aceasti zonn de proiecjie va ii cu arir
mai albicioasa, chiar complet albe, cu cit corpul va,,ab,
sorbi" mai nult din fasciculul de raze incidenr sau cu cit
acest fascicul va conline un procentaj mai mare de raze moi-
Dacn corpul care se sdsegte in drunul iasciculului de
raze are e constitu-tie neomogend, adicn cuprinde elemerie
cu greutaie atomice 9i densitate diferite de restul corpului,
zona de proieclie de pe film va {i deosebti. In acest caz,
lasciculul de raze Rijntgen, intilnind corpul dc constituJie
neomogenA, va ii inegal ,,absorbit" de iicare element cu
lig. 42. Retrezentarea scher
matca. a imaginii radiograiice
a unur co.p omogen awzax ri
drumul lasciculului da ra'.
Rijnlgen. r - fcarul tnblllii
,4 B - corpul omogeni .4'-E'
- imaginea Ba; PP - planul
de proieclie, respectiv lilmul
 Fig. 43. Sclrematizarea iormiifii
imaginii .!dioglalice a urli corp
de constiidlie neomogeni. a - fo-
ca.ul tutul!1ii PP - planul de prc-
iectie (lilmrl radiosraiic).
radio Fascicu.
lul d raze Riintgen
iintsen incident esle
,absorbil"
,,absorbil" inegal
inesal de iiecare
i clemcnt
cu ereutate atomicn si densit2te di
{erite a co|prhi. / - fascic!ful
_ incident:
incident; 2,
2. 4,
4. 6 - slrbirea
slibire, dileritn
,-' a lasciculuhi incident p.in ,,absor[-
tia" inesaln in elemcf,telede con-
stiillie dile.iti a corpuluit ,,5,7 -
iascictrlul emergent neomogetr ln
raport cu ,,lbsorblia" incgah dnr
corpul interpls 1n drumul iascic!-
greutate atomici 9i densitate d;Ierite. Astiel, la ielirea din
corp, fasciculul emergent va prezenta o irterNitate neomo-
geri 9i va impresiona inegal ernulsia de brornurn de argini
de pe filmul radiografic (iis. 43).
Pe lilnul radiografic rezultd o imagine ca.e corespunde
d et al i ilor de c o n s r i r u l i e 9 i t o r m :i a r " p ;r !ilo r co m p o n p n le
ale corpului aflat io drurnul fasciculului de raze.
Si concretizAm cele expuse mai sus prin lormarea ima-
ginii radiolosice a unui bral pe lilmul radjosrafic.
Bralul situat tn fasciculul de raze Ritntgen, fiind com-
pus din elemente cu nuntu atomic, densiiate 9i grosini di-
Iedte, va da pe filnul radiografic o imagine cu nuante
difedt. Astfel. hunerusul - cu snruri de Ca ri P, cu greu-
tatea atonici relativ mare (Ca .: 40, P : 32), ,,opace"
pentru razele Rijntgen - ,,absoarbe" nulte raze. in dreptul
osului vor ajunse pe filnul iadiogralic mai puline raze, se
vor modifica astfel rnai puline granule de bronuri de a!,
gint $i deci, acolo unde se proiecleaza pe lilrn osul humeral,
va apnrea o zone rehtiv clare, o zoni cu nuanle abicioasr.
Pii4ile noi. care inconiure osul, constituite din ele,
mente cu g_reutateatomicn mice (H, C, Az, O),,,absorb"
pu,tin razele Riintgen; astfel, in dreptul proiecliei lor pe
filir va ajunge o cantitate relativ mare de energie radianti,
se vor rnodilica mai multe granule de bronurd de argilt
ti va apnrea o zonn relativ cenuFe (precipitat mai bogat
de argint meialic).
ln inasina radiografice a lesuturilor rnoi ale bralului
va aperea insi o varietate mare de nuanle (tente). Aceastn
nuan.tare diferitd tine de laptul ce pnrfle moi de acecaqi
greutate atomici $i densitate (nugchii) se prezinte in gro-
sini dilerite. De asemenea, de faptul cd unele elemente ale
perJilor noi (cum sint mu;chii) au o densitate mai mare
decit alte element vcine (lesutul clular subcutanat).
Schematic, iormarea imaginii radiografice a unui bral
se vede in {is. 44.
Din punctul A (anodul), fasciculul de raze, propasin-
du-se in linie dreaptd, cupdnde bralul in drumul snu spre
iilm. Razele din porliunil BAC ;i HAG traverseazi lesu-
turile moi, slab absorbante, astlel d pe porliunile AC ai GH
din film ajunge o mare cantitate de nrgie radiante. Aci
vor li modilicate multc granule de bromurn de argint, 9i
aceaste zond va ap:ifea. dupd developare, cu nuantd itr-
tunecatn (cenugie sau neagrn). Supralata CG de pe fi1n,

Fig. 41. - lmagin.a radiogralici
a unui brat $i schmatizarea ior
mirii ei. ,1 anodul; F - Iilmnl
fadiografic; BC ri C,ry - z.re dir
enulsia snsihili care au prinit o
marc caniilate d ene.gie radianta
( l a $ic ulul dc . a z c a r o s t p u l i n , , a b sr b it" ln p E.tilem o i) i CC -
zoni dia cmulsia sensibili care a Drimit o canlilalc nai mici de
energieradiantn (fascicululdo raze a lost mult ,.absorbit"h os).
9 i tG di u C G hl erl i ne el ectul sumal i ei , pe carei vomexa-
mina mai departe.
Din celc desciise ne dim seama cA pentru a ob,tire
pe imaginea radiologice o deosebire de nuanle, astiel ca un
element se iasn in evidenjn, este necesar ca acest element
sn aibi fa,te de cele din jurul snu o ,,opacitate proprie
pentru razele Rrtntgen, adici si prezinte un indice de ab-
sorbtie diferit fale de elemntele inconjuritoare. Existi un
contrast nalural intr aceste elemerte. Astlel sint unele or-
gane care, dti constituite din lesuturi moi, deci putin,,ab-
sorbante', fiind insa iai dense decit ,tesuturile vecine, ies
mai nult in videntnr inima atezat:i intre cei doi plimini,
pljni cu aer, iese.mai mult h evidenlr, degi absoarbe o
cantita.te destul de mici de razei cei doi plemini umplu-ii
cu aer pre/i nIa i nsn o absorbl 'e tt nai m cb. \i se creeaz;
,.r lel u1 conrra'r nr'l ural .
Rezultn cn razele Ritntsen, liind inesal oprite d dile-
ritele lesuiuri ale unei regiuni, deseneazn destul de exact
pe filnul radiogratic conliguralia;i adesea delaliile srruc-
iurale ale organelor pe caie le-au stebeiut.

care corespund proiecliei humerusului, a iost impresionatn

de o cantitate mai mici de enersie radiante, deoarce por-
liunea CAG din lasciculul de raze incident a sulerit o,,ab-
sorblie{ rnare in os. Deci, aceasld suprafa,ta apare relaiiv C. PARTICULARITATILE II'IAGINII RADIOGRAFICE
albi, deoarece sranulele de bronuri de argint au iost
foart putin nodiiicat. Dar in nijldcul supraletei CG ne Inasinea radiolosicn (radioscopicn !i radiogralice)
apare o zona rehtiv mai pulin alb;, deoarce in zona CD este supus; legilor geometrice ale opticii. Acesle legj lac

12
 Fig. 45. - Reprezenta-
.ea schenatici a proiec-
liei ,,conice" a lasciculu-
lui de raze Rontger. f
- I@ar ul tubuluii PP-
planul de pro'ectie (Iilnrl
r adiogr aiic) i,4 - obiec-
tul .adiografiafj A'
inrghea sa (baza co-
nului d. ptoie*ie); rBclc
- fasci.trlul incidcnt id.
Ia f@ar la obiect);
BB'C'C las.icuhl
.m.rgcnt sau d-a proiec-
.a imaginea radiologice se prezinte un numnr d. parricula-
ritdli care trebuie cunoscute peniru a putea iiterpreta ima,
ginile obJinut 9i pertru a gdsi tehrica cea mai bunn de
obtinere a acestor imagini.
ID optica radiologica predomine legea proiecJiei, tegea
surnaliei planurilor ii legea incidentlor iangentiale.
7. L. gea proiecliei. S- a a r ita t m a i su s ci
?roiecJia razetor Rdnigen se lace prinrr-un {ascicul ,,conic".
iar imaginea radiologice reprezinu baza acestui con cu
laturile tangente la obiectut de radiografiat. La acest fasci,
cul disiingem doue pdrli (lis. 45): un fascicul incideni.
care s intinde de la anod la obiect (FACF) fi un fascicul
emergent sau de proiectie, care se intinde de la obiect la
Iilm (BBCC). inJelesem ci in acesr tascicul de proieclie
se gris9tein stare potenlialn imasinea radiologice, cu roate
elemniele grupate dupi un ara janent bine stabilit.
Lega proiecliei explidi numroase particulariteli ale
imaoini; r r ;i n l ^ o i .a
Artfel, in proieclie conice, imaginea. radiologicA a unui
obiect ne apare mariti pe ecranul radioscopic sau filmul
r a d iosra{i c (l i s.46).
Imaginea radiologic?i este cu atil mai mare cu cit fo-
carul tubului radiogen este mai aproape de filn sau ecranul
radioscopic (lig. 47), sau cLl cit obieciul de examinat este
mai departe de acstea din urmi (fig.4[,.
Conseciale practicni daci dorim se ob,tinm o imagine
radiograiice cit mai pulin mnritd, atezem obiectul cit mai
aproape de lilm sau merim distanta focar-filn. Astfel se
realizeaze teleradiografia corduld creind o distanF focar-
filrn de 2 netri.
fig. 46. - Legea proie-
tiei: m;r i r ea i m agi ni , pr j n
pr oie c l i a ,,c oni c 5" . F -
I@arl]l iubuluii PP - pla-
rul de proieclie (filn!1
r adio s r afi c ) r ,4 obi ec -
tul raiioeriliat: ,4' ina-
ginea sa, carc atrtu' n1i-
ritn-
 aceleiaSi slcrc A apare nlriie ii delormare (elipticn), deoa-
reca lasciculul de raze este departe de nornala F, N..
Proiclia irnasinii D esie tot o proieclie conicn, dar de data
aceasta o proieclje conic, obtca.
O consecinii practicl esre in'licatia ca ra'F ."ntr"lA
sa .ada D erD endrcul ar D c l i l m si sd l i eac; - D e ci r D o\i bi l
- p'i n cen,'ul obi :!ul ui . pFnl ru a obl i ne i maqi !e, "-,rp -
!ormai n.
Astfel, la radiografjcrea regiunii coxo'tenorale, de
exenplu, raza centrald va ircbui sd cadn perpendicular pe
filn. trecind prin capul femoral; alt fel obJinem imagini

Deforndri ale inasinii oblinem pe radiosraliile de cra-

niu cind intrcbuinlim diverse incidcnic oblice, de aceasi;
dati insi iDtentionat, pentru a scoate iD cvidenJi numai

f rg. 47. L e g e ap r o i e c l r ei.m

: asir p a ., r l ii ld lll
i tr aFt rlm e"t e F d i a i c ; . f - { ( .r L I llr u Jr i PP r l" n - l d c
projeclie(filmul radiograljc)i,4 - ohieclll radiografial;n' - imagi

1n aiar , d e m : r r i r e a p - in p r o ie clia co n ica . im a g in e a

radiologicn mai sufere $i deforndri imporrante cind aceastd
proiec"tie esle oblice. AstiI, in fig. 49, in B, imaginea sferei
Fie. .18. - Legea Pro-
A apare m,irile, dar nedeformaia, liind proiectati de un ieli.i: imaginca apare
Iascicul apropiat de norrnala Fr N, pe cind in D imasinea rnai mare cind distanla
ohiecflilm esle mai mare.
F - Io.arul tubuluil
* Raa central! dh lasciculul ,,conic", cind urmeaza norhala PP planul de proiec
F1 N (lig. 4S), decl este perpendiculard pe film, a fost numitd pe lic (tilmul .adiogralic);
scurt raa no!ftaE. Cind ace3std iaze centrali este oblici (r, a, ,4 - obieciul radiog.a-
Iig. 49), nu o hDi putem numi raza nomaln, ci numai raza cent.ali, liat; A' imaginea sr.

14
 fig. 4C - Legei Un fenonen impoiant
pfor e.lr cr : pr or e( tr a in inrerprerarea imaginitor
Perpendicula.i iadiografice 9i in exanenul radiolosic in general este
(f,/r')
leno-
ii oblicn
(f,N'). \ F, ,
Io.arul tubullir ,4 Acest fenomen se darorqte tot legn proiectriei_
' obietul radi,> Imaginile elementelo! situare in planuri diierfte, adice
graliai; B - im..
grnea sa Prd-
Ia distanle dilerte de planut de proieclie (eoan radiosco,
jeclia 'n
pqpddicu, pic sau film), iii schimbin poziliile.ua fate de atta atDci
pP rala apare mar[4,
d.r nedelornal5j cind deplasirn tubul d raze sau daca deplasnm etenentet,
D - imaginea in in ansamblul lor, in conut de raze. Acesta este Ienomenut
p.oiectria oblici a-
pare mArii; ai de- parataxei, pe care iI putem inrelege mai bine pe fig. 5t
9i 52.
fo.mati (eliptici)r Fig. 51 reprezinti deplasirite imaginilor a doud ete-
PP - Dlanul dc
p.oiectie (iilmul mente, A si B, in raport cu deplasdrite tubului. In pozilia -
Fr, imaginile elementelor sint respectiv .4'ti A'. Dac, de-
{are. I n pro, . c riJf d p e l d t u r a , a . c . o n r u n d a\u ,": .. r ]i' l- v" " " ' i:ii plasdm tubui in Fr, oblinem imaginile,4"
.nF
ri B',. Vedem ce
centra; a Ia! culu.ui In proiectie oo'c" ru mdi iorp!pLndc !,r dir aceastd deplasare rezulte pentru imaginea elenenretor
mala (/c,d').
,4, care este mai departe de lilm, o deplasare A' _ AI' m i
anumite element oroase liberaie de supraDunerea aitor maie decit deplasarea B' BI' a imaginii elementului B,
care este mai aproape de [ilm.
O alti consecin!: a Iegii proiectii
obiect poate da imagini caie vaiazd ca aspcr dupn modul
curo este plasat in fasciculul de raze. Astfel, un glonl poate
da imagini radiografice diferite dupd pozilia lui in fascicu,
Fig. 50. - Lesea
lul de raze (Iig. 50).
O c ons e. in t a p r a c r i c a a a c e sr e ip a r r icu la r ir ;!i o co n cli. dn imagint de it-
tuie iaptul cr. pentru .. da seam" de-ioiEi-TGiJJJEEi
"
tu]ui de examinat. nu este suficiente o sinsure pozitie .t; plar t 1n _Is s c i c ul ul
Astfel, pentru a cerceta configura.tia unui os
"gdjg8:3li"
ti eventualele modilicdri este necesar si,l radiosrafiem in
mai [lulte pozitii, de obicei de lati si lateral.
diogfafic).
 Fis. 52. - Reprezntd_
Fig. 52 reprezinte deplasirile imasinilor a doue ele' rd schematici a le!o-
mente A ti , in raport cu deplasarea ansamblului aceslor menului Paralaxei Pro
dus Drin deplasara re_
elemnte, tubul teminind Pe loc. e'unii de tadiografiat.
in pozitia I ob,them imaginile ,4' 9i ,B', iar in pozilia II F - Idarul tubuluii PP
planl]l de Proieciic
irnaginile A" ti B" ale elementelor A 9i B' Deplasarea -
r adi ogm i i c i A
tf,l m ul
A' AI a imaginii A" l^\e de A a elemenrului A, care si B - el em enr e dLn
radiog.afiat,,
este mai departe de lilm sau de ecran, este mai nar decit iegiunea

deplasarea B' - B" a imasinii B' fa$ ae B ^ elementului dr ter i te de fi l nul !o

.8, care este mai aProape de film sau ecran. r adi os r al i c . D ePl a'

Din ele expuse deducen ce, dintr-un ansamblu de

doua lnente, elenentul a cerui imagine parcurge pe liln
distanti mai mare, atunci citrd deplasnrn tubul
sau ansanblul de elemente iale de tub, este situat Mi de-
parte de ecran sau film decit elernentul a cerui inagine
parcurge o distanld nai nic:i. Consecinlele practice ale feno-
in exanenul radioscopic pulmonar, paralaxa ne ajuti
nenului paralaxei sint multiPle.
cind doul caverne se proiecteazd una pesie alta sau una
fnge alta. Astiel, migcind tubul in sus si in jos sau lateral
von puLea deduce ca i masnea cavernei carp are cea mai
mare deplasare pe ecran orespunde cavernei care este sr-
tuatn mai departe.
tntrebuintdm lenomenul paralaxei cind wem sn deo-
sebim o irnagine tormate din proiciia mai multor elenente

Fis. 53 ne denonstreazi cun ne ajutn fenomenul para-

Iaxei in punerea in evidenld a unui corp stein, care -
gesindu-se tn faJa coloanei verlebrale d; o imagine ce
se proieclazn pe ecian sau P filrn pe imaginea coloanei
vertebrale (/); cind mutem tubul, imaginea corpului str:in

4ij
 Asenenea sunlalii se gisesc in toate imaginiie radio-
losice, 9i din cauza ior sint mascate unele detalii. Asrfel,
un mic proces de osieoiiz: (distruger; osoasn) poate sc;pa
vizibilitilii radiologice din cauza suprapunerii imaginii rra,
beulelor osoase inconjurntoare; unele leziuni d dimen,
siuni loarie rnici nu sinr vizibile decit prin taptul ce mai
multe asemenea elemenie se suprapun (tubercutii miliari).
De asennea, aspctul radiolosic al sponsioasei unui os
este un elect de sumali. Iiccare imagine de rrabecut este
un efect de sumalie; e1 corespunde ta mai mutti trabcuii
orientati in acelati sens ti ateza,ti la niveluri diterite, unul
inapoia ahuia, in conul de faze. Astfel, radiografia unui
Ipica., i F ,o ro.n rtui po rdtar pi n dr .Gi..F. r :- ei .nr "pn
cap fenoral ii apoi a doue capete de femur perlict supra,
li C . ; rt ,
lor rn la d r n p r c 4 1 a a d o u t " emrn c supr dput' . fr fr t..d r , tu- puse ne dn inagini radiosrafice asem5nAloar.
iur u . : },I , - p a r|,1, p roi eclc (i rl mut r ooiocr ati",: C .or D 5ir an:
v - rc l @ a r e r . .1 1 a 'a. l r /. i n.g n e d coiutr i.r .n," 3. LBgea i nci C enl el ot tangenl i atre. i nft,o
tun,,
I n, rn ra e h e a r o t o an .; v.r.b rrl e. I1 //, nd- Jept,sar n t.tut-"o i aqr - imagine radiologicd va aprirca un contu. precis, o trnsa,
d .o o rrce i rna g i r. a cor putui jtr i n ,d dppta.al r n.i turd netA, numai atunci cind raza incidnta atinge tangen-
Tut r. a . . o d r n r; ti i nd n a d .p a rtc dr f In,,
tial supralala unui obiect opac pentru razele Rrinrgen sau
e separa de imagnrea coloanei vertebrale (jI). deoarece. ctud atjnge tangenlial supralele caje separii doui obiccte
L. n d m a i d e p a r re d e i ,l m F , - di. im acinFa de opacitat diferite. B,A!:i.!g]e_Jg:t!_gjtjl_.8*i-?r*r*+e
" au
o deplasare mai mare decir aceea a cotoanei vertebrate. cu clt raza de cilrbu
2. Legea sun a l i e i planu/ilor . tm zinea EEI'e
radiologica a ,r"e; coroulu; rfiEffi Astiel, in fig. 54, care repreznlrn un obiecr in fascicu,
-eqiur; " "-"--."
suna tmaginttor dif r lul de razc, vedern cn in l rris;rurile r gi r din imaginea
d raz"le Ro|r radiologicn a obiectului de cxaminar apar bine desnate,
".t
in drunul fasciculu'lui d_e ra?.e_Imaginea rezulbin nu esre deoarece razele incidenle atjng ransenjial suprafelele B
f
deci altceva decit o sumarie a imasinilor acestor elenente C ale obiectului, pe cind in II trasiturile,
9i c dispar,
dile te care au fosr stribdrute succesiv de fasciculut de pentru ce razele incidente nu mai atins tangential supra,
lala, ci ating perpcndicular crestel B 9i C ate obiectului.

47
 tig. 5.!. - Legca lmasinea radiosralicd a vrtebrci a 5-a lombare (Ls)
gerliale. S:& de olera un exemplu. Din cauza inclinaliei anatodrice a ve!-
-
tebrei LB, iazele incidente nu ating tangenlial supraflele
Rontgcn; A I C
corpului vertebral in inciden.ta ventro-dotsali (tig. 55), gi
astfel pe imaginea radiograficn nu se de3eneazi ljmilele
corpului velteblal (lig. 56). Ds.-acerr.-dEd-dod&*!a_-9!1l-
nen i masi nea radi oj osi .i a coroul ui vertebrei L6. rszel e
incidg4le lrebuie inclinare caudo-cr6niel (flg. 57). ACQL
Rijntgen slnt tan- - aling tangenFal o na.r. di" suprafelele corpului v-r-
cl
regIA rmaprnea raoroqrarca oorrnura orezrnra precis rmr-
rcle corpului verlebral (fis. 58).
4. Aspecte p6tti cul ate ol e i mogi ni i
it raport cw l egi l b cunascute: a) P roi ecl i a
unui arc de cerc - a unei coasle - va ii un arc {rint,
Deducem urmiitoarele: cind o mzd incident:i alinge o deoarece porliunea ei lateralA va Ii parcurs,i in lungul a:(ei
suprafala tangcnlial, tre di pe imaShea radiologici o trise- salei, proieiindu-se scurtat pe filmul radiosralic (lig. 59).
turi bine deseltati; ctud radiatia ircialenti atinge o supra-
fali perpendicular, ru va da nici o trtuitu.e; cind laza in-
ciderti este tangenliaU la o creastd asculiti (la o simpli
linie, ti nu la suprafaF) va da ragtere la un contur fters, Fig. 55. - Leqca
in dg.adeu progresiv de nuarlle-
Legea incidnlelor tanaenliale are o deosebite inpor-
Iiei regtunit lom.
ianti i4 fordlarea imaginii radiologice $i in inlelegelca
unora din parlicularitAl e acestei imagini. Ea ne lace sn
nrlelegm pentru ce apar sau dispar unele tresituri ale ima- pe lilm, l i ni l el .
Sinilor radiologice la varialii iiici de incidentd. Aceasta in
legAtura cu producerea unor trnsehri care pot ingela intr-
Prelarea, precum ;i cu neaparilia in imaginea radiologiczi
a unor detalii importsnte.

48
 Fig. 56. Inaginea radioera-
tice a regiunii lonbo-sacrate; Ii-
miiele co.ptrhi verlebrel Li nu
apar pe inasinea radiogralicd,
deoarecc.azele nu ar aiils 1an-
gcntial supraiala coryului rerte-
bral (vezi fis. 55).
b) Daci in conul d raze est plasat un cilindru plin
ir diverse poziJii, acesta se .proiclaze ca o opacitate in
bandn nai lunge sau mai scurte, sau ca un cerc plin cind
axul cilindlului se confunda cu raza centraH (lis 60). Ast-
tl se inlippU cu proieclia rarnuiilor vasculare pulmonare.
Fig. 57. - Legea
g; tangenJiat su-
{ - TehnJca
radiosrrticl.
Fig. 68. - lmaginea radiogralice a
regilnii lombo-sacrate; I'nitele coF
pnlui vefleb.ei Li nu a!ar, deoarccera-
uel e nu ati ng l ans ent.l s upr al ai a r oF
r ul ui Yer tebr al ( v ez i tj g. 57) .
c) Un cilindru sol plasat perpendicular pe axul iascicu-
lului de raze apare ca doud linii opace paralele (fig. 61 a).
Aqa se proiecteazd pe liim imaginea unei bronhii ai cirei
pereli sint ingrogali prinir-un proces peribronqi (exemplu:
Fig. 59. - rlspede parlicrlare
ale iftaginii rrdioeralhe. Pro-
ie.lia unei coaste (rrc de ce.c)
csle un arc f.int. I - ic.arul
tubuluit PP - plantrl de proiec-
tie (Iilm radiogrsli.); po4iunca
lateftli ab a coastei apare pc
inasine slurtaii (a'), deoarece
este pa.cursi de razele Rdnl
gen h lungll axului ei-
 lig. 60. ,^spec- d. CONTRASTUL CLARITATEA iN II'IAGINEA
te pariicular al3
R'IA D IOLOGIC A

1. D el i ni l i e. O i maqj n rl di osral i czi csl F n i -.'

rol oerati c ohi s',urr.j -,sg!S _
s i nc r.gari vi . ca \i | | (l i :Fu
; la
"]:*lj_31 "_j9=cr"da.lilijlrujrj_dsJ4'atuj,.
Tehnica radiogralici are scopul de a pfezenta cit mai
plastic diferenJele dintre diversele componerte ale corpului
diograiici ,4' .
omenesc, traversate.mai mlj sau mai pulin de razele Rijnt-
Itr i plir ,,1. gen. Ochiul nostru nu esie impresionat de pnrlile nesr,
ci de cantitaiea de luminn care trece prin supralelele in-
negritc, in mod variat, ale lilmului. Diferen.tele de luminn
care traverseaz:i filnul 9i care sint percepute de ochiul

bronhia de drenaj). Dac: cilindrul sol este plasat de-a

lungul axului iasciculului de raze se proiecteaza ca 'rn cerc
(f i s . 6i b).
Astfel vedem pe filmul radiogralic proicclia unei bronhii
care esie a;ezati in lungul axului iasciculului de raze (or-
t ograd).
d) Doi cilindd plini, plasali in conul de raze la dis'
tante diterite, dar pe aceeaqi linie in profunzime, produc
o imagine in dunsi opace, care se intretaie. Intreleierea lor l'j g. 01. - - d ti ,
produce - prin efectul suma,tiei - o opacitate mai maie culare al.e im;,gin i
(Iig. 62). Asilel se iniinpli cu vasele sansuine ale plnmi:ri- r s dr ogr ar i c e, r m a. _r
^,

lor. Doun vase situate in Planuri diferite pe aceeaqi linie

de proiunzine dau imagini care, intretiindu-se' creeaza o riH, dupi rnodul
opaciiate mai intensa h locut de intreteieie, unori cu aspect
ovalar. circular sau polisonal

50
 nostru formeaze conirastul. Conirastul se mai dedine$ieprin C""t"""t"t qi
raporrJ l diirre n e s l u r i a l b a l im a sin ii. a ce .r a Ie ie r ,n d u - se at_lp8ini. "1..i
l3llsjtjla ele se aluu
Le se aiL a recrproc
fpciprol m in etectul ror
eiecrui ior
la proc en'aju l d i a ' r c c x l r e m e ' e n n L e r ile t' a lb e a le r e A!r 4 - ii a-gtlg_g!'"19i_9n'rtresc. Cu cit este mai b"usca t.e"erea d"
1a un cimp innegrit la altul veci , cu atit frapaze mai mutt
ochiul ti cu aiii se obscrvn mai bine diferenla dinire acesie
d o u; r.'l egri ri . C u al rc LL!i nre o di tpren!; n ai mrro htl e
dou:i supralele negre si vecine ndr;gie impresia de claritare
, Ii npl. I i pe scurr, cgll3s{_ nrg!!--3!!lt9Ise4__l]a1l1e-r3
in etectul ei asupra ocl i !]ui . si j nvers.
C onrrasrul ri (l a-i ,arF3 depi nd dc nmeroi i i afrorj
(L) ro.ruti i dc .o.p depi nde (onttat.
tul. a) Contrastul este cu aiir mai mare cu crt este mai
Fig.62. - Aspecte particulare ale imaginli radiograiice. F - focarul mare sensibilitatea filrnutui.
iubului; A ri 6 - objecte cilindrice pline asezatc la disianle dilerile b) Filnele cu enulsie dubti dau un contrasi mai mar,
de rilnul radiosraiic, dar pe aceeati linie ln prolunzime; .4' 9i a' -
imaginile lor .a.e se lnlretaie. cu conditia ca suportul sn fie sublire, sub 1i4 nln.
c) IntrebuinJarea ecranelor tntnritoare duble mareite
s:Pue.@e contrastul, inse ele trebuie se aibi un mare factor de inti-
detaliile unei imagini. Astiel, cu cit este .onirastul mai dre, sA nu prezinie o ioslorescenJ{ persistenrrj, sn se pla-
mar, cu atit sint vizibile mai mult eiemnie care au'o seze bine ir casetd qi se aibj supraflele tucioase
,i ferd
,,absorblie" nai mici;i care nu apar pe o radiogralie fire delecie.
contrast- Contrastul cel mai ridicat esie acela care exbla Prin intrebuinlarea ecranelor interitoare dubte se ob-
intre imasinea osului Ei a perllor moi, sau intre inaginea line muii mai repede innegrirea, Si frim cn aceasi; innegrire
unei fornalii aerice inconjurata de pe4i moi, cun ar fi in- accentueaz;i contrastul.
testinul plin cu aer. d) Pentru a obline un conlrast optim trebuie si avem
Calitatea unei imagini radiogralice nu s judec; insn grijn de o developare corecl;, intrebuinlind un levelator
nunai dupn contrasi, ci qi dupe detaliile contururilor, adici rapid (netolhidrochinon;).
dupi claritatea, linelea acestora. Claritata sau finetea pe o neraerelr3_gAlre*d_r,e__esEdrti, alt tl imaginea
inagin radiografici leprezint:i vizibilitata precise, chre, ladiogralici r5nine f:]rd contrast. D.weloparea scurtd indc,
a liniilor d ontur. pg:l:3zi__9q!a'1,'1. Daci devloparea cere mai mult deiit

5l
timpul optim pentru un revelator tapid (cinci minute 1a Fig. 64. - Repre-
18'), apare o ugoara voalare a Iilmului, care acopern

e) Conirastul este mai mare cind intrebuinldm un fas-

(icul de raze Rijntger cu raze moi. Acestea produc contraste
bune prin iaptul ci sint- absorbite mai mult, punind in evi-
denli qi elementel slab absorbante.
f) $tim "; r,".le secundare de diluziune no1 innesri
unilorrn filnul. $tergind asdel contrastul. De aceea, pentru
a obtine un contrast mai rnare vom intrebuinla dispozitivele
pentru eliminara razelor secundare cum _:B!-lrs-a&31oa-
rele e'_di4.bes44e__e!:4{s!eee
Fis. 63. - Iniluenia
mtrinli fa.ului optic
as!pra netitilii inaginii
radrograr'ce,
Fr - locar optic !unc-
titorm, practic ireal'zabili
f' - fdarll optic ltili'
zat in practica are o su_
pfalali de !'nrl pini lr
ciliva milimeiri prtralii
PP - planul de prc_
jeclie (filmul radiosra-
Iic). In a, imagi.
1e perlcii; tn ,,
coniurul inagjnii
apare cu !n con'
iur mai mult sau
tie (Iilmul radic-
gralic). Obieclul
/\
/\ tt
de film. ,'
r"+Pp
3. Facto/i i d.e care depi nd.e cl ari ta'
I r a a) Imaeinile rad,oeraliLe erecu'ale_ls.ta__eq!.!S-i!r5.
r i roare au mai mul ti (l ari rare tl q deral i i l e Io'. D e aceea.
m reglumre unde nu avem nevore de un reSm prea male,
cum sint eltremitilile memblelor, putem executa radio-
grafia lire crane intiriroare, dar expunerea va trebui se
- ------=__\
fie-urdlicai--roae-
Putem eliEina neclaritatea inirebuinlind ecrane inti-
ritoare de precizie. Cele doun calitili pe care ar trebui si
le aibe un ecran intiritor sini: mare lactor de iniarire aso-
ciat u o nevitimare a clariielii i.aasinii radiografic. in
practicd, una dintre aceste calitni nu poate fi satistecuti
decit in dezavantajul celilalte. Factorul de interire este
in raport cu mirimea cristalelor de turgsiat de calciu Si

@ @ b
mai Putin

matic prin zona

clari
tters
{teprezntat schc-
din1rc cele
do!1d cercuri).
cu grosimea stratului ac1iv, adica cu incircarea in substan-tn
fluorescente. Von obtine claritate in imagine cind cristalele
de tungsiat de calciu sint line, iar stratul activ este mai

52
 sublire. Deci, vedem e cete doun caLtif nu se pot
obJine Fig. 65. - lnltuenta dislantei
pe acelagi cran irteritor_ obiecllilm asupra retitdlii
imaginj' radiografrc-e. f, ri
n) iniiritoare care prezinte un grad aprecia,
... oplrct o - oLriea-
-Ecranele
bil de foslorescenln lul; PP -
tulburi de asemeDeactadtatea. Dlanul de oroie.
c) Pentru a obline o hund cladtate a inaginii trebuje 1ie r fi l m ul r tdi ogr afi c ) . In b,
distr nta ot,i ftt- fi l m fr i r d m ai
sa aven grijii ca ecranele interitoare se {ie in contact mare, netiiatea esle nai nutt
siriDs jnlluenFte
cu fiimut. (repr.zentati sche-
tna(ic p.in zona clari dintre
d) Buna claritate a imaginii nu s poaie obline Cecrt ce.curi, cafe este rnai mare de-
cu o developare perfecta.
clgg::_]!ge11lr_ rrd;os,ahe mai poare ri tutbu.
ra t . "lde rniic a r e a b o l n a v u l u i s d u a o r g a n u lu i r a d io s,a tia r .
De

_
-aceea
'!*Lrgl-glsMs
sint rcesar o bund irohirizare a botnavutui si

l ) Llarilal e a j m a g i n i i m a i p o a r e ti d F ta cto r i
@ @
Dacn elenentul de radiografiat este mai mic decit ioca-
de optici radiolosice. ' L r lb u r a r a
rul oplic (noduli miliari sub 1,5 mn diametru), el nu di
Pentru a obtin o bund .r',t'r" inagine radiolosica, mai als daci obictul esre mai departe
llebuie$_lllfrgbgfn-
1a@ d e ii l m (fi g.64)
Cunoagtem de Ia ,,puterea tubutui. c,i suprafala foca_ Focarul temic este acela care suportn incircarea ano-
rutui corespunde numai phculei de tunssten pe
care lovesc duluij deci, pentru inc;rciri nari (kitovoltaj si niliamperaj
elecironii iasciculului catodic. Acesr locai se numegte
focar mare) sint necesare tuburi cu nari locare rernice. Unui
termic, iar supra{ala sa, vezud in proieclie optice
in sensul mare focar lermic ii va corespunde ins:i un mare locar op-
ecranului radioscopic sau at filmului, se numeqre Iocar tic. Cu asemenea tuburi radiogene nu vom putea realiza o
optic
( rie5I@ imagine radiogralice cu bun:i clariiate.
Hll:idiqlesrr-d-r+qlbril3lr mai bun: Focar
ut opr'c Tehnica actualn a ajuns si renedjeze raportut dinrre
r oFa r ar r'c el prclitorn,..e.a ce jn p r d ctic; n u se p o d tc focarul ternric si ccl optic. Dindu,se tnieturii anodului o
f ear'z a. Ln rod o b t n L i r , d . F . t f oca r a r e u n u l p in a la ( i!iva oblicitare mai micn faJi de fasciculul catodic, s-a ajuns 1a
milimtri p:itrali. Din aceasr:i cauzi rezultj o tulburare o mictorare a focarului opiic fire a se moditica mirirnea
a
clarititii imaginii, tulburare care va fi cu atrt mai mare suprafelei iocaruhi termic. Aceasla a dus la o inbuniinlre
cu
ci ' va f i nai na r e i o c a r u l o p , i . r r g . b 3 t. in claritatea imaginii fi la posibilitaiea unei mari incirceri

53
,(
 Fis. 66. - Iniluents dislanlci
foCar-Iilm asupra netitntii ina-
sirii radiografice. lc, $i ,r3 - to'
carul opiic; o - obiecluli PP
planul de prolecl'e (iilnul ra-
In 6. djslanla { oc3r -
' liogI,iic)
lLln Iiin.l. nai m ic;, nelilatea
esle inihenFtn nai mult (re-
prezentatd 3chnatic prin zona
ckrn dintre cercuri, mai mare
declt h a).
a anodului. Asdel, taietura anodului are astezi o oblicitate
de.12-20" fatrt de perpendicularl (ia tubudle vechi obli-
citatea era de 45').
UNEI RADIOGRAFII
E. FACTORIIDE CARE DEPINDE EXECUTAREA
Din capitotele xpuse pini aci ne putem da searna de
uiilitatea practici a diverselor instrumente - 9i dispoztive
irtrebuintate la executarea unei radiografii, precum qi de
importanla 1or. Aici precizim acegti factori qi-i completim
cu ei care nu au intrat inci in expunerea noastri.
in execrtarea urei radiografii intre uimitoiii faciori:
rr .l;rrrni2 2n^.1-fi!h.
54
Perfeclionarea tehnicii a ajuns sa mnreascd mult loca-
rul termic, pestlind un focar optic mic, lucru realizat prin
intlebuin-tarea unui anod rotativ (iis. 7) In tinPul funclio-
nirii tubuld radiogen, anodul, care este un platou, este
supus uni Iliqciri circulare, asdl ci punctul de impact
mr cade pe acelagi ]oc, ci tot pe alti suprafatd neincALiu
a anodului, ceea c permite o incircare mai mare a tubului
tdre se-i pricliteze viala. Radiogratiile fdcute cu asemenea
tuburi au o nare claritate, deoarece iocarul optic este mic
g) Mai reufim sa elminem in parte tulbuarea clari-
talii produsn de optica radiologice atezind ^hie'rul radio-
sr a fi ar crr mai aproape de fi l m (i i g. b5) ra,'mari nd di sranl a
to car-ri l - r'i g. 06). l n rezumal .ontraql Ll depi nde dF: pfd-
prietitile materialului radiograiic, de lelul cum este traiat
acesta, de calitatea razelor, de posibiliiaiea de dliminare a
razelor secundare. Claritatea depinde de: proprietnJile mate-
fialului radiosralic, ielut cun este iratat, eliminalea nigcdrii
bolnar.ului, respectarea regulilor de opticn radiolosic+]
b) iimpul de expunere;
c) kilovoltajul;
d) niliarnperajul;
e) tegiunea de radiograliat;
f) calitatea lilrnelor;
g) calitatea ecranelor interitoarei
h) tubul de raze R6ntgen;
 i) felul aparatului:
j) revlatorul;
k) dispozitive artidifuzoare.
Ultimii tase din lactorii de nai sus ii puien considera
constanli. Asifel voln cunoagte instalalia cu care lucrenl
puterea 9i {ocarul tubuluii coeficientul propriu al aparatului,
gtiind ci fiecare aparat i$i are caracterislica lui. De aseme-
nea, inlrebuinJem filme cunoscute ca sensibilitate, ecrane
indriioare al ciror factor de interire il cunoaqtem; in ceea
ce privefte dispozitivele antidiluzoare, ftim ce numai pentru
unele resiuni intrebuinltm in mod constant aceste dispozi-
tive. Deci, numai primii cinci factori ii putem considera va-
dabili sau ii variem dupd nevoie, de la o radiografi la alta-
A. DI S TA NJ A A N O D - F I L V S AU F OCUSIIL M IT - F )
Se refern h distanla in centimetri dintre {ocarul tubu-
lui radiogen 9i filn. Ea va fi luatd astfel ca imaginile regiu-
nilor radiografiate se nu fie deformate. O distantn prea
mic; produce diormeri ri tulburi cl2rit"f., inaginii. deci
sint de prelelat distartele n,ari
Pentru perlile scheletului, unde organul este in contact
cu filmul, s-a ales dtutanJa de 75-100 cm, care ne dn cla-
ritatea cea mai buna. Distanle mai mici (60 cm) se intre-
buinleazn la aparaturi mai shbe 9i pentru viscer (1ub disestiv,
aparat udnar, genital). Disianle llai lrari (1,50-2 m) se
intrebuinleaz; pentru plemin ti inini (tleladiografie),
pentru a compensa diversenfa razelor, urnind a ob,tine
o imagine cit mai apropiati de merimea obictivului.
Mddrea distan,tei este in rapod cu putera aparatului.
O distanla mai mare impLcn o incircare mai mare a tubu-
lui, un regin (IV, nA, secunde) mai mare, deoarece inteD-
sitatea radiatiilor scade cu Ditratul distantei.
D ac,i se i ntrebui nl ea/i gri 'aanri di i uzoare P orter-B ucl y,
caro este localizatn pntru 1 m, aceastd distantn ru trebuie
..d,1i"314d"e!I_!ej!e,4ds a__prer&,ql4!9_srn3dr44]1
e m erqen,p,care vor Ii ab"o'bi re de l arnel el ede D l umb.
b. TIMPUL DE EXPUNERE
Se nesoarn in secunde sau lracliuni de secundi. Fie-
care tnstala,tte are astizi un indicator al tirnpului de expr-
arati qi lracliuni de secundn.
E] variazn Ioarte mult; astiel, timpul scurt de expunere
este folosit cu scopul de a depegi efectul migc;rii diferitelor
organe, precum la copii mici qi la aduhi care nu pot su-
porta un timp nai Iung de imobilizare. Ua tirnp scurt de
expunere condiJioneaze insn intrebuinlarea unei aparaturi
mai puter ice Si a unui mate al ladiograiic loarte sensibil.
{rryul.l!"c de expunere se intrebuin.teazn in cazurile
in care regiunea de radiografiat poate rnmine imobili mai
mult tinp (la schelet). Existd avantajul ce se pot folosi apa-
rate cu putere mai mici $i tuburi radiogene cu focar optic
Nu s-a fixat un timp de expunere standard pentru fie-
Irrreh int,,"" disf.?iiivelnruntidif,.'.are (diafragmi,
con localizator, srild antidifuzoare) cel9_g_jlsllSgp11-
55
n ere mai mar e . c h a - d u b l u r i r r ip lu ( d e p ild ;, Br ila a n r i-
,.. ._':----+
d'l u z oare). A s r l e l , i n r r e b u i n ! a re a u n u i lo ca liza io r In su st tr
a grili antidiluzoare cere o mirire de 1,5-3 ori a tinpu-
cin; ^rrph i4trebuinta un timp d xpunere luns. rFr_
DacA are contrasie, dar este albicios, se mireqte kito,
voltaiul.
Ca reguli generali, 10 *ilovolJi dubteazn expunerea.
c. KILOVOLTAJUL
Calitatea razelor Rijntgen (prtrundrea) se reiere la
dilerenJa de poten_tial care existn h bornele tubului radio-
gen in iimpul executirii unei radiografii. Ea se exprimn in
kilovolji ti se poate ndsura cu uD voltmetru atezat la nasa
de comandd 9i instalat in circuitul prinarului transformato-
rului de inaltn tensiune. in radiodiagnostic, kilovolrajut va,
riazd in seneral intre 40 qi 125 iy. Se tntrebuinlaze pini
la 125 kV, i^ tchnica razelor dufe
56
Nu putem lolosi un kilovoltaj srandard penrru diferftele
regiuni ale corpului. Kilovolrajul se alege in raport cu gro-
silnea (diametrul) ;i densilatea regiunii. Asttel, resiutrea
abdominau (diametru mare) 9i craniul (densitate nare) cer
un kilovoltaj rnai mare (70,80); extreinfteJile membrelor
pot ii radiosrafiate cu raze moi. Pentru aleserea kilovotla-
;u lui cxi sl a o i ornul a \e.he.dar,n(abund: grosi rnearegi uni i
(diarnetrul) de examinat in centimetri inmuhtn cu 2
+ 25
kilovolti lrraximati. Ea arati relalia dintre dtametrut resiunii
9i penehalia necesarl. Cu ea, ceilalji factori, ca nA, F-F {,
timpul de expunere, pot ii luali aproape constanti, variind
uaori nurai pulin. Nu de cele nai bune rezultaie pentru
ca nu considere 9i densitatea, dar estc folositoare cd punct
de plecare, iar radiografiile fncDte dupi a vor ti totuei
intrebuinlabile. Grosimea rcgiunii (dianerrul) este indicele
cet mai precis penrru alegerea peneirariei. tb_.Li.lesirai
p ." a }n,,c d; .adi osra re.
si gr;dif
9lsin-fglf.Elg4usioass "xrcrien'a ne invalr
util de penetralie, de aceea se re.omande ca cel putin ]a
inceput, cind etalon;m aparatul rostiu, si facem radiogratii
de probn. Pentru distante mari este necesar u1l kilovoirai
gu{e. U-4-.&jlb.operaj-&a"e !i un }ilovolrd- n are micqorFrza
lilnpl-de-e1glrne rc, d",
r u b{rdr-4a aceea i r vom'-;*;;;;;-*-,cur"*|
i ntrebu-i ta numai j n cazuri l e"'.i n
care este necesar un timp scurt d" ;xpunere.
Cu cit fcniiunea e+p n,i j^,ai. cu atit obJirlem ima,
sini radioEralice_cu un lorila!_{3|3lg_lt3 i !r e. Dc
ki l ovol aj sc:zur ne permi l e i o rebui nrdrea
u n ui i i mp de expunere l ung. l n ace.r taz, o ni c" e,oare i n
 rl
Mv",,
lunsinea iltimpului de expunere nu inlluenlaze caLtatea
imasiDii, pe cind un kilovoltaj nare, cerind u'l timp de ex-
purere mai scurt, diierenje nici, de lracliuni de secund6,
pot fi deuniroare calitnlii imaginii. Deci, practic, se intre-
buinlem pe cir ne esteposibil, raze pulin pdtrunzitoare. Exisi;
insa tehnici speciale, care recomandd raze dure, penlru diso-
cierea opacitililor elenentelor care se suprapun in direclia
rasciculului de raze.
Factorul de interire al ecranelor crelte ti el foarie re-
ped cu ridicarea tensiunii; deci, acesta este un lactor in
plus, care se adauge rezultaiului final al radiosraliei.
d. MILIAMPERAJUL
Se relere h numnrd de milianperi al curentului lolosit
in timpul expunerii.
Numdrul de nili;mperi folositi in mod obitnuit in prac-
tica de liecare zi variaza intre 10 qi 300 nA. nxisti apa,
rate care pot da 9i n1ai muli. Miliamperaje joase, de la 10
la 50 inA, sint folosite de obicei pcntru oase \memDrej co-
loand vertebrali. bazin, craniu), precum Si pentiu apararul
ulo-genital, unde irnobilizarea poate li oblinuie pentm
timpul necesar expunerii. Milianperai. I|r^r rrd:eate
( 50-300 m. 4) s i . r I ' r r e h u i r t , t F in r a d io q r a { iile.r r ' ..r ,,4
timp scurt de expulprp (jnrmi nUmini, veziculi biljare,
tub digestiv)
Aparatele au miliamperajul in raport cu capacitarea lor.
Ast i l s int apa r a t e c a r e n u p o t d a r n a i m u lt d e 1 0 ;2 0 ; 3 0
sau 50 nA.
De cele mai multe ori, factorii miliamperai ti timpul de
expmere se exprimi prin produsul lor, milian1peri-secutrde.
Avem latitudinea de a varia unul dintre jactori in sus 9i
pe celehlt in jos, astiel ca produsul rnilianperi-secunde se
rnmind acelafi. De exemplu, 50 nA in 2 secunde vor da
acelagi rezultat .a 25 mA in 4 scunde, pnstdnd desigur
acela;i kilovoltaj. Insn acelagi produs nu ar avea valori
constante decit la radiografia praclicate fire ecrane. Cu
ecrane intdritoare, lucfurile se schimhn. Astfel, dace 20
lnAs (milianperi-scund;) dau o imagine corectn cind avem
20 mA c1r timp de expunere 1 rc irraglnea va fi subexp n
cu produsul 1 nAX 20 sec. j i supraexpusAh 1/10 sec cu
200 tnA, acestea liind in ]eg.itur;i cu pragul de imprsio-
nare a emuls'ei foiogralice de c,ilre ecranele intdriioare.
e, R E GIU N E A D E R AD IOC R A FIAT
Nu von nesliia niciodad sd ne ddm sama de srosimea
regiunii, de consiitulia sa (abdomen, torace), de densitatea
sa (regiunea hepaticn, plnnin, craniu). Toate acste ele-
mente variabile conditioneazn variatii in lactorii rn,4, iy,
tirnp de expunere. O reqiune cu qrdsime fi ,re.. "le -e_e
cere un regtm (lV
o resi une cu srosi me si densi rar! n.cd va neLesrl aun re-
g-<
r m reous.
Xste impoltant ca regiunea se fie bine delimitatd printr-
un localizator potrivit sau prin diairagme, daci aparatul
are; cu alte cuvinte. s:i nu avem un fascicul de raze mai
nare decit este absolut necesar.
 F. POZITII $I INCIDENTE LA EXECUTAREARADIOGRAFIILOR
.@
lr rm, ia r i n c t d e nl S si l ua l i a raze i c Fnr r ale fata de r eqr r ne
!i
laja d e r r l m , co n q i de ri n d d 're cl i d r aTFi centr ale pr pcum !i\
P@!usde
e{e4tret.
Poziliile sint variate, in raport cu regiunea de exani-
nat qi cu elementele p care dorin se le scoatem in evi-
denle pe imaginea radiosralice.
Distinsem pozi.tiile de iaJa (sau Irontale), bolnavul
fiind agezat cu lala sau cu spatele pe masa de radiosrafiat.
planul irontal al botnavului paralet cu filnul; poziliile late,
ral, dreaptd ti stinge, cild planul sasitat al botnavului
este paralel cu filnul, iar bolnavul este agezat pe dreapra
sau stinga pe masn. Poziliile oblice sint vadate, in raporr
cu i n c linaliile p r a n u l u i f r o n r a l a l b o ln a !u r u i. i, ," p o r ; c"
masa d examinat, respectiv filmul radiosrafic.
Incidenlele sint variate. Incidenrete lundarnentate sint
cele doun incidenle pelpendiculare: una pe planul lrontal
in pozilia de fali care poate ii dorso-ventrale fDostero-anre-
G. REGULIPENTRUEXECUTAREARADIOGRAFIILOR
O bunn tehnici radiografic: cere o inlelegere precisi
a cel o r c x pure i n c a p i t o l e l ep r F c cd F n te .p r e cu m 9 i o e sp e .
rienle cepltatn printu-o muncn praciice de fiecare zi. intr-un
exarnetr radiografic o anumite conduit;.
t s8
rioara (PA)l (bolnavut este cu fata la film) sau ventro-
dorsau lantero-posterioare (AP)] (bolnar,tl esre cu spa-
tele la liln)j cealalti incidenle este perpendiculari pe pla-
nul sagitai - in pozili lateraln ti poate fi dexlro-sinis-
taH, cind raza centrala inrre pdn dreapta bolnavului, sau
sinistro-dextraln. cind intre prin sfinga bolnavului.
Mai existi 9i incidenle conpletneniare, oblice. Astfet
considernm incidenla oblicn cu inclinatie cranio-caudale
cind raza centraU aplecaii spre craniu ar o diredie cau,
dali. in ircidenla oblice cu inclinatie caudo,craniale, raza
este aplecati caudal ti se indreapte spre craniu. De ase,
menea putem da razei centrale oblicititi diferite, in raport
cu ceea ce dorin si scoatem mai bine in evidn1e pe ima-
ginea radiosrafice. Acest oblicitdli le von tntrebuinfa ori
de cite ori vrem se desiigurem elernente care se suprapun.
c@
dhir i n.enl r ut r epi uni i de ev ,m i n.r s i i n,c er , ,t.,qc r pi
r 4&!f ac eas r a es l e c c a m ai pul i n di v er eF nr j di n Io fas c i .
"ul"L h -
1. R egi unea A e exani nat. Trebui e si preci -
zem ceea ce dorim sn radiografiem 9i si cipdtdm toare
informaliile clinice qi scopul radiosrafiei. Nunai asifel vom
putea scoate in evident,i ceea ce este necesar diasnosticu-
lui, intrebuinJind poziJia, inciden-ta 9i regimul cel mai favo-
rabil. Bol4at'ul ditl sia-tionar va li insolit de foaia de obse{-
vatie sau de medicut rspectiv. Astfei von1 puiea fi l,irlurili
relativ la organul care trebuie examinat, ce trebuie cercetat
la acest organ, $i cel puJin von li inlormali asupra diagnos-
ticului probabil. Bolnavii de ambqlatoriu vor veni .u de-
talii scrise in acest sens. se econonisee; *ir".i-";
";;"i
timp, dar 9i matedal. De exenplu, nu este de ajuns se se
ceare ,,radiografia craniului', ci se va menliona ,,presupu-
rere de fractura a bazei", sau ,,sinuzite maxilare" ori ,,pre-
supunere de melasiaze ale undi neoplasm de sin". in acest
caz, exanenul radiografic va fi fecut in poziliile ti inci-
denl a c are ar U n u r i b ; n u i a l a c lir i.ia n llu i
2. R egi mul necesa/ exec tdri i rad,i o'
g r a | i ei . vom stabi l i l a masa de conande factori i ki l o-
voltaj, miliamperaj ri timpul de expunere, in rapoit crr te-
siunea de examinat. De asemenea, la araniarea reginului
vorn lua in consideraJie distanla foar-Iiln, intrebuinlarea
sau neintrebuinlara dispozitivelof antidiluzoare, calitatea
filnului, intrebuinlarea sau neinlrebuinlarea ecranelor inin-
dtoare, diametrul regiunii de examinat.
Rednrn mai jos trei labele cu reginul respeciiv pentru
trei tipuri de aparat, insn cifrele date peniru excutara
unei radiografii sint numai aproximativ. Ele pot fi loarte
bune pentru un aparat 9i mai putin bune pentru un altul,
asllel d dorinla incepntorului de a avca un iabel cu date

Expunerecu un apatut de\/: (cu un v.niil sau i;rd) Equherc cu in apatul .ontact,tndht sau palru vedite
"tdd

7a 50 2 cu Bucky
75 20 4-5 c! Bucky 70 70 50 2 c! Brcky
70 70 20 4 5 cu Brcky 70 75 50 3 4 c! Bn.ky
70 75 !0 5 7 cu Brcky 100 90 ;0
70 40 8-g cu Bu.ky Plnn i ni ....... 150 55 100 0,2-0,3
150 a5 30 0,2-0,3 150 90 80 o,t 0,2
70 80 80 02-0,4 70 85 100 0,2
70 65 40 3 5 cL1Bucky Rinic hi ...... 70 70 40 2-2,5 cu aucky
7lt 75 2D 3-5 cx Bucky 70 75 40 I 2 cu Bucky
50 50 2A 23 50 t0 20 t-.2
50 40 20 50 20
50 50 20 50 50 20 t-2
i0 20 Cot.......- .. 50 20
50 40 20 M ir i......... 50 40 20
30 40 20 2 - 2 .5 Dinti ........- 30 4U 20 1-2

59.
 Etpunerc tu un dpurat de ,ase aennte iau .urent sinusoidaL
aparat se va conduce dupe datele din cele lrei tabele,

) * i *1 " *-
1,,,
luindu-Ie ca linie generalt direclive, dar i9i va nota la tie-
care radiogralie fecuti, regimul folosit precum 9i rzulta-
lul oblinut, scriind: subexpusi, supraxpusn, bune etc., pen-
Cranit r, 4-P . . . . . 100 75 100 1.5-Z cu Brckv
' tru a-1 corecta Ia examenul viitor. Astfel, pe baza tabele,
100 75 i0 0 1,25cu Bucky
70 7i 100 1or luate a directive ti a corecturilor licute, incpAtorul
100 90 100 2,6-3.5 cu Brcky
P l i nt ni . . . . . . . 150 47 400 0,07-0,11 iqi va intocmi singur labelul aparatuluj sdu, care pe viitor
200 100 200 0 ,t va rdmine neschimbat atit timp cit conditiile rinin acleaii.
7D 90 r00 0,1-0,2
Ri n i chi . . . . . . 70 70 r00 t-1,5 cu Bucky Datele din tabele sint pentru ull individ niijlociu, de
7A 75 100 I c! Bucky 70 kg 9i de 30-40 de ani. Tlebuie stiut ci exisG difrente
;0 20 5
50 4U 20 apreciabile de expunere la indivizii grati, betrini sau la
r al a . . . . . . . . musculogi. Se va rnnsura cu compasut dianerrul regiunii 9i
50 i0 20
C ot . . . . . . . . . . 50 40 20 t,5 2 se va miri cu 1 Iy nax. de fiecare centimetru in plus sau
Mi ne. . . . . . . . . 50 40 20
D i r t i ... . . . . . . 50 40 se va lunsi timpul de expunere cu 1/10 peniru Iiecare
20 t2
centimetru, feii se se schinbe nimic la aparat. Dacn aven
precise nu poate li salislacuti- Trebuie ttiut ci miliampe- de radiograliat o resiune in aparat gipsat, se ddicd ten-
rajul qi kilovoltajul variaze de la un apalar Ia altul, chiar siunea cu 8 &V, midndu-se limpul de expunere cu jumirate.
daci sini de aceeaqi fabricatie. Orice induclic in circuii iace Acest elcmente variazn in xaport cu grosimea aparatului
.a mitiamperlleirul ti kilovoltmelrul sA arate maj mulr sipsat.
decif este realitatea Pentru craniul copiilor (5-12 ani) se ia iunetaic dnl
Curentul primar care vine de la uzini poate varia, iar datele din tabele, iar penilu sugari o cincme.
kenotroanele pot fi inc:lzite prea rnult sau prea pulin, opu- Dacn se ia altd distanjn focarfilrn, se va calcuta timpul
nind rezisten_tevariate tn circuit. Mai sint qi alte cauze clec, de expunere dupd legea; tinpul de expunere este propor-
lrice care lac curenlul inconsranr. De asemenea, filmele 9i lional cu petraiul distanlei, ceea ce insamnn ce distanla
ecranele inteiitoare nu sint toate la lel ii rispund in rnod dubld va cere o expunere de palru od mai t ngd; distanla
variat la kilovoltaj. Toate acestea complici problema unei n r ;r .ri de trei rrmp de nou" ori rar l u g de.:r
standardiziri. De aceea, ce] care incepe sd lucreze cu un timpul necesar la djstanJa obignuiti.

60
 Kilovohajul din iabele este dat in ly maximati. Daca
se cunosc numai Ay fctivi, se va calcula dupe tabelut:
{.a:1910-ryqry11rye 10011011512714r
kv e!. 2a 35 Je 40 42 4J 4s so sz oo ol uili Jo lo smou
Mai puten deduce lV nax. sau tV el. dupi forrnuta
kV max.= kV el, x 1,41_
Dac; narim kilovoltajul, trebuie si trim c; enersia
dati de tubul radiogen creste cu petralul tensiunii. Din
cauza putedi de penetralie a razelor mai dure, energia
care cade pe liln, dupn ce a traversat corpul pacientulu',
cleqte in mnsurii mai marc, ti anume tirnpul de expuncre
se schinbn dupi felul corpului cu puterea a rfeia (pen,
tru corpurile care absorb pujin) 9i pine la puterea a cincea
(pentru cele carc absorb nult). Asttel, dacn se m:ircite
duritatea la dublu, si zicen de la 40 la 80 ly nax , se va
reduce tinpul de expuncre de Ia a 8-a pine la a 32-a
part e (2J : 8 $.2.:32\ d a c e te n siu n e a se m icr o r e a ze
]a patru cincimi, ceea ce revine can de Ia 50 ta 40 iy, se
va lunsi timpul de doui-irei ori, cnci puterea a ireia a tui
4/5 ste 2, iar puterea a cincea este 3.
in mod obisnuit, dacn oblinem o radiosrafie prea
slabri, adici subexpusa, sau prea rare, adiczl supraexpusi,
o putem ameliora ridicind sau coborind tensiunea cu 5 sau
10 kilovo\i. In acest caz vom schinba 9i timput de expu-
nere in ielul urmitor: la ridicarea de t0 IV nax. se inmul,
lette timpul de expunere primitiv cu 0,50;la coborirca de
10 tV max. se inmul,te$te tinpul de expunere primitiv cu2i
lr ridicarea de 5lV nrar. se innultegte rinpul de expunere
primitiv cu r1/z; la coborirea de 5 [V nax. se inmultesle
lim pul de e^punP repri mi ,i v cu ri .
De exenplu, o radiografie fecura cu 50 tV in 4 se-
cunde va Ii executatii i 2 secunde dacn luen 60 ty. Efec,
tul Jotosrafic se dubicazn la tiecare t0 ty.
Milianperajul estc de asemenea in raporr cu iin1pul
cle expunere; o schin$are a unuia aduce 9i o schinbarc a
celuilalt pentru a avea acelasi efect radiografic,
;i anune
in sensul ca produsul tinp de expunere X nunnr miti-
amperitor (niliamperi{ecuDdi) si rimine acetaqi. Vom ti
atenli insi, deoarece mnrind niliamperajul scade totdeauna
kilovoltajul; penetra,tia se reduce si deci va ii necesar sn
regl;im tensiunea ]a aparat, asticl ca in rimpul expunerii
sa nu scade mai mult decit avem nevoie_
Tesuturile noi cer un regim speciat. intre lesu-
turile rnoi, insa, diterenla de absorb,rieliind foarre redusn,
este greu de obtinut o imagine contrastati; ca exeinptu
citnm radiografia sinului, a laringelui, a regiunitor peri-
articulare. Vom intrebuinla un kilovotraj mic, de 2g 40 bV,
are nuvada detalii peniru oase.Unii i'rrrebuin,tcaze tittre
compensaloare de aluminiu care se hlerpxn pe regiunite
nai subliri pentn a omogeniza in,asinea. Un att mijloc
este de a intrbuinla un kilovoltaj nrai mare, un filtru de
aluminiu de 3 4 mm $i o clcvclopare redusi, intrerupte
cind apare imaginea lesuiurilor moi.
3. A tezatea bol nduul ui . D upi ce ai n aranj at
masa de comande pentru regimul pe care dorim s5t aven,
trecem la a;ezarea bolnavului. il scutim astiel de a st?t
prea mult intr-o pozitie obositoare. Pozilia exacte, direclia
6l
 razei centralet distanla locarliln, plasarea casetei, intre-
buinlarea sau neinlrebuinlarea ecranelor interitoar 9i a
grilei antidiluzoarc sint parliculare liecdrei regiuni 9i sint
expuse in partea a doua a manualului.
Ca reguli generale nenlion:n:
- cir]d4t iqtlbuingn gdla antidifuzoare, caseta -sji
fie bine lipite de regiunea examinate, ceea ce se oilins
u;eori !!i4 introducerea unui sac de nisip sub casetii;
- sn insemnim totdeauna partea tueaptd 9i stingi a-
casetei - respectiv a filnul.ui - prin literele D ;i S con-
fecJiona-te din plumb; astlel va li posibilzi recunoaqierea
dupn developare. Se mai poate scri cu creionul, pe liecare
filn, in monentul cind se incarc: caseta, cuvlntut SUS,
i4tr-un colt al iilmului, pe fala care vin spre razer dupi
developare se va gti care a fost supraiala iilmului prin care
a intrat raza incidenta, ;i deci ne vom orienta care este
dreapta ii stingar
sriji d fixarea bolnavului sau nunai a
regiunii prin unul din dispozitivele de lixare cunoscute.
CeI nai bun mijloc d fixare este inse o pozi,tie corecu 9i
comoda a bolnavului. Iixarea cu nina nu este bun6, qi in
nici un caz nu se va face de personalul radiologic, ci numai
de o perloani streinn de radiqlggj.ei
- centririi va ii fr;ti cu localizatorul, dar mai
bine cu indicatorul de razi centraldt
- se recornande bolnavului sn stea liriltit 9i se ex-
puo" dinainte. Copiii fricoti $i aqitati nu
",r^ "Ft'otatit se p,i
6e por menline linisLjl .u nici ui-i]jioi-?-ifr*".
rffi
62
somnolenla.intrebuintnn ctoralhi4rel_r4-!9!!9_99!,-i!s-9
6 l i rst; S uearj j vor Ii l nsatj l l i m,nzi
vJrjti-j.dqil1--{ult li1p__jg!gt
- penlt]r organele si regiunile influeal"i" 'r" 'Fsti-
ralie .sre necesari ap4eeq Se va iace u xerciJiu cu pa-
cientul inainte de expunerei
- cind trebuie sd cunoagtem raporturile dintre lziune
$i tegumente se va lipi un cerc de sirnd sau alt obiect me-
talic, pe piele, cu emplasirui
orgamrl de examinat va Ii agezat in centrul case-
tei, iat rcza certrala va cidea pe rnijlocul orsanului, 9i
dci Si in cent(ul casctei;
- bolnavul se va culca pe partea bolnave. pentru ca
aceastd parie sn iie mai aproape de lilm 9i deci se dea o
imasine rnai netn, d99e!9!C__Eg93$J4-lels-tg-9!-9k.ogr-
r u l de radi ogrdl i dt esl e ma'd"part" de I;l m. cu al i l i ma-
g n ca va dved ___:___
-,__-_= P ul 'n Precrsi
;1-___
- l a "xamenul radi oqrai :c al unui j -s se va c:ura ca
pe Iilrn si iasn 9i articulalia vecini, pentru a puta cu-
noaqte nivelul leziunii. De exenplu, o lraciurd a iibii in
treimea medi va li radiograliain astfel ca se obfnem pe
Iilm :i gen!n.hi ul sau arl i cul ari d l rbi o.rarsi dn::
cind se presupune cd o articula,tie, vecinn osului
examinat, este bolnava, se va centra pe ea, cnci adiculaliile
ies deiormate dacd razelc au incidenl, obhce. ln special la
coloana vrtebral:i se va centra pe locul bolnav 9i nu pe
centrul casetei, care va Ii aqezati excentric, penhu a cu-
pdnde qi veriebrele din segnentul superior sau inlerior,
spre a ne utura tocalizarea. De exemplu, un Potr al coloa- sn cuprind:i ti ultimel cervicale sau prima lonbard, dar
nei tolaale medii va Ii examinat agezind caseta astfel ca centrarea va ii t;cutn pe vertebra presupusi bolnavi.

H. CAMERAOBSCURASI LUCRAREAFILXIULUI
A. GENERALITATI radiosralii se des{atoarii in camera obscure. Nu sint sufi-
ciente un aparat mare;i lruj1]os, o expunere corectn, dacn
Dup, excularea radiografiei, adicn dupi ce razele
se neslijeazl lucrerile din aceasii cameri. De aceea, cel
Riintgen au impresionat {i]nul radiografic, acesta trebuie
car vrea se fie un bun tchnician trebuie sn posede bine
supus la diferite operalii chimice, intr-o camere obscuri,
tehnica camerei obscure ri a lucririi iilrnului-
astfel ca imasinea radiogralica sn devinri evident;.
Principiul de bazd al caneri obsc re il consrituie
T.otalitatea operaliilor chimice din canera obsculi,
inpirtirea in doue sectoarer umed Si uscai, cu obscuritate
pentru a pune in evidenld imaginea radiografici. constituie
pe-rfecti, luminat conlrolat, vase de developat, iixat ;i
lucrarea Jilr11ului. Aceasti luoare nu diferd de iucrarea
spiht, in tlune siare.
filmelor lotosrafice obi;nuite. Totugi, exisin diierenle in
ceea ce priveqte scopul urmerit. In timp ce in radiograiie
urmarim contraste mai accentuate, in iotografie urmnrim b. PARTICULARITATILE CAMEREI OBSCURE
inversul. Din aceasie cauzi, emulsiile sensibile intrbuin-
1. D i nensi uni l e C anera obscure va i i aH rurate
Jate in radiolosie s-au diferenJiat din c in ce mai muli de amerei unde se executd radiograliile 9i va ava dimensiuni
cele din fotosrafi, iar revelatoarele penrru lilmele radio-
in raport cu activitatea desfequrate. Pcntru o activitat
grafice au cepdtat anumiie padiculariteJi $i au concenrralii
medie, dimensiunile de 2,50X3 m sint suiiciente.
mai mari decit acelea ale revelatoarelor foiografice.
2. Aeri si l ea. C amera va avea cel puJi n o fereastre
De obicei nu s acordi lucrtrii lilmutui radiografic
de dinensiuni nolnale, care si poain fi acoperiti cu un
toatd importanta pe care o medte. Calitatea imaginilor
sisten de can:uflare pentru a obJine obscuritate complete
radiogralice, calitate care va ajuta la o inierpretare corecti, ir timpul lucrului, iar pe de ait; parte sA prmita o lumi-
dpinde inse in mare misure de ielul cum sint lucrate nalie a zilei Si o aerisire bund in afara lucrului. Aerisirea
Iilmele radiografice in canera obscurn. Putem spune chiar in timpul lucrului va fi asiguratd de un ventilaior car nu
cd jumatate din lucrul pe care il Iacem cu xecutarea unei lase lumina se pitrundi in carnere.

63
 3. A c c e s u l i n c a m e r a o b scu r a va Ii a sr le l a la n ja r
j_ncit intrarea si ie$rea si se poati face in orice moment
fire ca se se intrerupi lucrul. S-au preconizat intinri di{e,
rite. Astlel esre intrarca in tambur, in $icant sau intrarea
s:m D. d p-or e i a t a d e p - r e l l a re r a Ji :j d e o p c- o e a g r o a sa
$. 8. 67).
4. P erel i i ;i pod.aua. Cu lo a r e a p e r e lilo r $ i a
plalonului Du are nici o importanld daci obJinem o obscu-
ritate perfect;. Totuti se recomande culoarea galbenn,
porloralie. c u l o a . e c a r e a b q o a r h eti n e L tr a lize a /a o r ice r a z,
acrinicd. Mai puiem vopsi peretii in cenu$iu-aeschisniat-
Blindarea cu foi de plumb conira razelor Rdnrgea nu
este necesare, insn vom avea srijn ca peretele dintre ca-
nlera de radiodiasnosllc ;i de lucrare a filnelor sn fie
destul de gros, iar directia razelor sa nu fie inspre camera
obscure. Podeaua va lj impermeabili (cinexi, linoleun). Se
preIern podeaua de ciment cu scurgere centrali a apei, iar
I n l o c ul unde r e d e v e l o p ( a z d .i \F lu cr cd z; cu a p a se p o a r e
p rnc pe jos u n g r e t a r d e l n n .
TdNrsr
r y J*-
Y i/ I 'd 1<-
-t-
Fig. 67. Sistetre de acces in carncfd obscurd. .I - lrr tanblli
, -in t i c a n i ; . 1-si n p h ,p .o i ej at d e per eli laiefali 9i per dea neagr :1.
64
Pentru usurinla leg:ilufii dintre camera de radio-
diagnostic Ai canera obscure, a schimbirji caserelor, se
recomandi const.uirea unei nige de comunicalie in percrele
dintre cele doui camere. Aceasia va avea dimensiunile po-
trivite pentru trecerea casetelor ti va avea un sistem de
inchidere Ei deschidere care se nu hse sd pnbunda luniina
in camera obscurn in tinpul lucrului (fig. 68 F). Astiel,
porlileie ni;ei se vor deschide pe rind in sensul in care
dorin sn iacem comunicalia. in timp ce deschidem una
dintre porti,ie, cealaltn se blocheazn auromat. Perelii ii
porrilele niiei vor li acoperne cu foi de plunb. Esterbine
ca aceasti nige si aiba doue comparrimente, d; rrimjtere
9i primire a casetelor.
Astfel, daci se irimite prin dreapta Si se prine$te din
stinga nu sc va face nici o incurcetur.i.
5. Luni ndrea. V on avea sri j n ca nr camera ob,
scure s; nu pAtrunde nici o raza actinice. Pentru a coD-
stata acest lucru, ranhem in canieri intr-o zi insorite can1
15 mnrute, pine ne adapt;m biDe intunericului, apoi cnu-
tem micile cripituri pe unde se strecoari lunina. ti pe
care trbuie si le acoperim.
Filmul se luoeazd la lumina rosie. MulJi inse se mut,
lumesc sn inirebuin.teze becuii simple, invelite in hirtie
ro9ie. Inrn si veritice inactinjsmul acesrui instrument im,
CrStrea continud a seDsibililitii lilmelor radiografice
cere intrebuintara unei lumina,tii al cerei inactinisn se lie
sever corlrolat 9i a cirei intensitaie si fie iotugi suficienri
pentru a permite ugurinla lucrnrii lilmuluL.
 lrera este mai micn sau mai nare, fiirid plasale ta masa
pentru manipulalji uscate, in sectorul manipulaliitor unedc,
la use.itorul de lilme ctc.
Putem verilica inacrinismu] luninii la care lucr:ilr
{jlmeie in modul urrnr'lror: se pune pe ras; un fragnenr
de iilm nou, acoperit pe jundlale cu o hirtie oeagle. Se
aprinde tampa rogie ii expunern lilmul 20 de minute la
lurnina acestei lenpi. Dupi developare in obscuritare cor
plet'ij comparim cele doui jum:tili ate frasneniului de
Iilm. Xle vor apirea de aceeali transparenli daci inacrinis-
mut Limpii este perfect. t
Aceasti verilicare ne mai permire sn veden dacd filtrul
rubiniu al l;mpii este incn satistncitor. lnrr-adev;r, colo-
ranJii organici care se gisesc in sticla colorati inactinici se
pot altera cu timpul prin luninn
$i celdure. In aceste ca-
zu.i, liltml trebuie schimbar
Fig. (j8. Plaml un' camer obsotre. 4 -- accesul in canera ob- Lumina camerei obscure in alara tucrerii {iinului poate
\ u r; prolejdl
! p rri l d,tu || ri p e rdeo:I m ssd ppnvu - 1a1pr ta. ii dati d o lanpe atirnatn de ptalon, cu o sursi arti{iciati
li ilp u s c a h . n I i n I i t.ru tl ., .tJfu dL Jer sr oid m er ei: C 5i D
. clo rul m a p u l ati ,l o r u n rd.. / de intensitat potdviti-
- d ulat ppnr r i r r a- tilm et;, r
nr5 , d r . o r u l c e t F p e n rru n t'i m co ei.hr : s,g4ite indica s"nsul
prm . . . i ) i D ? d i r i ca.e te to r. / - lntrerupetorul de lumina alba va Ii afezai mai de..
.4 r . p4, r u ni4ator t Z _ lanc
PA h i u s p ; l o r i 1 n tp rmp d i dr.: J rai. ppn,fl ,jid.o i ; Dr r ii: parte de cel de lunine rogie, pentru a nu se tilce con{uzii
pe n lru o p d r a r . , I r ra t i sp ;ti tor pe- ir u m r .nii o r o jnel. DC.-
t t r a p d. T in timpul lucrului, ceea ce ar voata mareriatut sensibi!.
l a - i , -.,u L rr- ,u p i r ' t p r nnoFd; o t"
. e rs t i -r

in nai roate
c. MATE R IALU L tI D IS P OZITMLE NECESARE
laboraioarete se inrrebuinleaz; lanrerna
rotativi de perete sisten
LU C R A R II FILME LOR
AgIa cu liltru rubiniu 104 qi cu
becud de 15,25 wa1i. Lampa este fixat,i ta 75_80 cn Peniru lucrarea film.lor avem nvoie de accesorii, care
deasupra liecdrui loc de lucru. Deci, intr-o canera obscurn sn permite incdrcarea ti descercarea litmelor, executarea
avem nevoie de dou, sau mai mulre lnmpi, dupn curn ca_ developiirii, precum si inslrumeDte peniru uscarea filmelor_

i lehrica13diogrritcii_
e5
 1. M as a pentru n an ip vtr a tiitr e vsa a te .
Masa pentru incArcarea 9i descdrcarea lilmului din casete
e6te complet separatd de locul de lucrare umedd (develo-
par). Aceaste mase posede un sistem de rafturi ti cutii
unde se Jin accesoriile, car vor fi puse in ordine, astll ca
sd fie gesite utor p intuneric. Masa uscati conline filmele,
hirti de copiat, casetele cu ecranele intiritoare, ramel,
clamele etc. (diversele substanle chinice de rezelvn vor ii
tinuie depa e de filnele de rezervn).
Suprafata superioard a mesei va ii vopsita cu ulei 8au
linoleun de culoare iDchise, pentru ca pe in-
tunedc sA se poatn deosebi casetele, fil.nele, ecranele, care
sint albe.
2. Tanc v r i l e t i t d v i l e . T a n cu r ile sin t r e cip ie n te
vetical, de dimensiuni care intrec cu pulir cele mai mari
rame portfilm. Siltt construite dintr-un metal imxidabil sau
din porlelan, cramice smilluitn, lenn impermeabilizat.
intrebuintan de obicei o serie de patru
vesc respectiv developerii, spnlerii intermediare, fixerii 9i
spilnrii {inale a filmului. Tancul cu revelator
capac, care va impiedica petruDderea lumi ii in dmpul
developerii, precum 9i depunerea prafului 9i oxidara reve-
latorului in afara lucrului.
Existe tancud de capacitate difritd, de la 9 la 20litri.
Tancul care contine lixatorul aie totdeaura o capacitate
mai nare (cca. 30 lit ), iD raport cu capacilatea de lucru a
serviciului. Serviciile aglomexate iatrebuinleaze pentru spi-
larea lhald tancuri de capacitate mare sau bazine din cn
ment sau faianle.
66
T,Avile intrebuintate la lucrarea filmului sini de dimen-
siuni in raport cu mrrimea filnelor. Ele sirt conleclionate
de obicei din tabH smeljuita. Se nu coniunddm intre ele
Uvile pntru revlatoi ti fixator.
3. C tranatre, ramel a portl i l n l n ti npul l u,
crnrii filrnului, trcerii lui de la un tanc la altul sau de ta
o tavi la alta, avem nevoie de anunite instrumente de
puitare a filmuluii acesteasi4t clamele 9i ramele sau cadrele
podfilm.
Clamele, confecjionate din olel inoxidabil, prind filnele
cu ajutorul unui sirtem de copce, gheare. Sint intrbuiD,tate
mai ales petrtru Iilmele mai mici 9i pntru developarea-
in tavn.
Ranele sau cadrele portlilrD sint co ectionate de ase-
meiea din olel inolidabil fi au forma unui cadru. Sint
intrebuinlate mai ales pentru developarea verticaln in
Ne sint necesare un nundr de cadre portiil.n de for-
maie diferite, in raport cu nunerul ri dinngiunile filrnelor
executate intr-o zi.
Cadrele posedn diieiite sisteme le sus.tinerea lilmului.
Cele nai bune sint acelea care prind filnul prin ele patru
colluri. Existi ti cadre ru glisiere, care au dezavantajul cn
la spalarea finald substanlele chinice sint relinute in $anlu-
rile slisierei.
4. Instal al i a A e apd, de al i mentare $i scursere
va Ii aranjatd pentru a se i pe deplin nevoile camerei
obscure, ftiird cd spelarea finau a lilmului ar nevoie de
un curent continuu de apA.
 5. inc dlz ir e a ti rd,cirea r e ve la to r u tr u i.
Menlinerea revelatorului la remperatura de 18., in rimpul
tace cu un incilzitor electric. Acest insrrumenr
are forma unui baston, confectionat dintr-un materiat inoxi,
dabil, care contine o rezistenfi de incnlzire. incnbirea se
mai poate face introducind ir tarc o serpentini din nichl
sau otel inoxidabil (nu arann), prin car circuU apa catdi,
sau introducem tancul cu revelator inu-un recipienr mai
mare, prjn care lacem sn circule apa caldn.
In anotimpul cald menJinem revelatorut ta 18. rn-
cindu-l. Pentru aceasta intrebuinlam serpentina desc se
mai Bus, priD care lacern se traci un curent de api rece,
sau Jolositrr sistemul de a introduce tancut cu revetator
intr-un recipient mai mare, pdn care facem sn circule
Tmperatura solu,tiilor lrebui controbte totdeauna cu
Nu,se va uita niciodaid sd se amestece bine revelatorul
dupe incnlzire sau dupn rncire, pentru ca temperatura si
t ie unilormd. A m e * e c u l s e r a f a ce cu o lo p e tici d e Ie m n .
6. Dis poz it i l J a p entru u sca /a . p e n tr u u sca -
rea filnelor se amenajeaze, in camera obscuri, un sisrm
de stelai d cai se fireazn portfiln.
Unele canre obscure sint 'ame
inzstiare cu un dulap spe-
cial pentru uscarea lilnrelor. In acest dulap, uscarea se
Iace cu un curent de aer cald.
ln planul din fis.68 vedem cum purm aranla o ca-
mere obscura care sn corespund:i practicii de fiecare zi in
cele mai pericte condiFi tehnice.
d. PROCESUL LUCRARII FILMELOR
Sub influeita razelor Ritntsen, ctorura sau bronura
de argini, h emulsie de selatne, suferd modificdri latente,
pe care le putm lace evidente sub inlluenJa unor reduc-
toare. Astlel proceddm la ceea ce rumim developare sau
revelare. Dupa ce imaginea radiograficn a losi pusi in evi-
denla, adii developarea terminatd, gi dupn o spnhre ra,
pidd a lilnului cu api, procedim la indepirtarea bromurii
de argint ninfluenlata de razele Rijntgn $i deci nredusn
de developare. Aceasti bromure de arsint se dizotvd cu o
solutie de hiposulfii de sodiu. Astfel, imaginea devine o
imagine permanerte, mai fi influenlati de nici
o radiatie, doarece nu mai conline bromurd de arginr.
Deci, imaginea s-a fixat, de unde 9i rumele de fixare dat
acestei a doua operalii $i cel de lixator dat soluliei intre-
Iixarea se completaze printr,o spilare amanun,ttd a fil-
.nului, prelungit5, care indepnrieaz,A orice urmi de fixator.
Dupn aceea ru ne nai rdmine decit sA uscim filnul pen-
tru a ob_tineun cliteu sau un ngativ, carc practic se poate
conserva inde{init cd un minimum de precaulii.
Deci, procesul lucrnrji filnelor cuprinde umdtorii
limpi: 1) devloparea (revelarea)r 2) spehrea interme-
d ia r d;3) fi xa!a; 4) spi l area fi nal i j 5) uscai ea.
In procesul lucrerii filnclor mai trebui sd excutnn
in unele cazuri Si manipx]nri rectiljcatoare. Acestea sint:
slebirea imaginilor radiosralice supiaexpus ti intirirer
iniaginilor radiogra{ic slab developate.
ai
 l. Det ela p a , r e d e s i e o p e r a lia ca le p e r m ite .a sulfitul de sodiu (SOrNa,). Sulttul consunn oxignul, trans,
nnasinea laienti de pe lilmul radiogratic, erpus la razeli iormindu-se in sulfal de sodiu (SOaNar).
Rdntsen, se devinn evident:i. Substantele revelatoar sint Soluliei revelatorului i se mai adaugi bronuri de po,
elemnte chimice care lac posibiu scoaierea clorului sau tasiu, care este un incetinitor at acliunii elemenrelor reduc,
bromului din halogenurite de arginr, iar arginrul persisid toare. Se inpiedicn asttel forniarea unui vnl, care s,ar pro_
pe lilm sub lormi de depozit negru. constituit din sriunle duce printr-o acliunc rapidri a revetatorutui,,i se m:iresre
microscopicc de arsint oiidai cu o structuri poroase. D_j!i in acelati timp contrastul.
subslanlele revclatoare sint substante reductoare, adicn sus- ' in rezumat, revel atorut conl j ne:
L Fpri b ileqa s . o r i d e z - . C c - c . n t r e b Jia Ja r ea *r ;zt d "r iv, J;n - doun substanle rcvelatoare, metotul si hidrochinona;
Iabrictrea njite;iilof colorante de anilinri. Acesre subsranle , o substanld de conservare. sulfitul de sodiui
opereazi reducerea, iie lent, cum esre hidrochinona, iie ra- o substanti neutralizani:i, carbonatut de sodiu;
pid. cum estc meiolul. Metolul se mai numegie genofsutfar I o subsiantn care lungcate rinpul dc developar, bro-
de metiiparaanidofe ol (C6Hr CO - NH2 (CHr) 1,/2 SO1 mura de potasiu.
H2). Hidrochinona esre paradioriibenzen C6H4 OH (t) - Iormulele revelatoarelor variazn. Atunci cind Iabrica
. o H (4).
de lilme di lornr:la sa. este bine si o utiiiznn. O tornuti
ln solulia revelatorului, metotul Ei hidro.iiinona iau b u n a esl e urmi toarea:
oxigenul din ap:i fi pun in libertate hiCrogenut. Acest hidro,
sen dn acid bronhidric c! brornul rezultat din sriunjcte f I ::-lll" rooo\n aua :,i i o 1
de bronuri de argint, care au lost in{iueniare de razel. - l\ Sul l i t de \od:J s nh,| {D r tber er 60 :
[\ dr doi r l or , e.r
Ritnisen .tr @ % d" ooL bl hr . u Lp" l ber F ) {o ;
l/
Argjnlul metalic se depune srb fornd de g.;un!e negre, V Br o- i , r d da oor " s ,u J .i a.
-
deoarece qi l sulern acliunea oxigenirii. Daf:i inlrebuinlem suuii dc sodiu crisralizal, punen
Acidul bronhidric, gnsindu-se ca arare jn sotulia re- 120 g la I litfu de ap:i, iar petrtru carbonat de sodiu cris-
velarorului, ar purea araca arginiul metalic, de aceea rr.ebuie ializat punen-lgq g in Ioc dc 10 s (10 g aarbonai de sodu
neutralizal. Pentru aceasta, solulia revelaroiului nai con, anhidru - 27 g carbonat de sodiu cristalizat)
line carbonat de sodiu, subsranii alcalinn, care neutrati, Substanlele-conponente a1c revelatoruiui sirr dizotvalc
zeari ac idul br o n h i d r i c p e m a s ur i.e se fo r n ie a ze . in 800 cm5 ape cilduli, in ordinea in care au fost indicaie
inpiedic:i.a oxidarea subslanlei realuctoare in cooiact in fornula de mai sus. La preparare nu vom mffoduce o
cu aerul inlroducind in soluJia revclatorului un conseryanl, subst an!i pi nr i c e pr ec edenta nu s ,a di z ol v at.onpl er . Se

63
completeaz:i apa pi e b 1 litru, se tilrreaz; ti intrebuintnm in coitact cu aerul, revelarorul de pe supralara lui se oxi,
ievelatorul dupzi 24 de ore. deazn 9i dd de ascncDea un voal al inasiDii radiosratjce.
La prepararea soluliei vom respecta regula urmiroar: Mai recomand:im ca lilnul si iic usor agitat ctud il
se dizolvi subsianla de conservare inaintea celei alcatine, nnroducem in tanc (dam I 2 lovituri brutie ranei), spre
se adausii noi substanle dup; ce primele au fosr bine dizol, a nu se prinde de el bulc de aer. Aceste bule pot da delecre
vale; se pune substanla jn api ii nu apa peslc substanl;ij vizibile dupe developare. deoarece ele nu pernit revelaro-
tempratura se nu lreac:i de 50". ,_ rului si ia contact cu cuulsia sensibil;i la nivelul lor.
Vom avea griji sA intrebuintem nmai substanle ne- La developarea in tave vom avea giije ca fjtmul si
alterale 9i chin c pure. Revelatorul se va puta p:istra in lie bine acoperit de revelator. dinlr-o dau, iar tava rrebuie
ranc acoperit sau nrrr-o slicH de cutoare inchise, bine agitati aproape continuu ti lilmul intors de cireva ori. Vom
evita astfel lormarea bulcl.,r si vom obline o devetopare
Cu revclatorul a cerui formuH este data mai sus ob- uilormi pe anbele fele ale filmului.
developarea completi a unui liln, corecr expus, m O imagine radiogralicn norral expus: rrebuie se apari
-1inem
cinci minuie ]a temperatura de l8'. ln acest caz este nece- destul de incet la inceput (incepe sj apara cam ta un mi,
sar sa mnlinem lemperatura revelarorului constante prin nut;i jumetate) 9i s, dea la 5 minute un nesariv cu o nuan,
n1ijloacele de incAlzire sau rncire. lare bunn a contrasielor, de la transparenJa naxime h opa-
Operatia developdrii se face ]a lunind roqie. citata ca mai dens:i, deci contraste cu albul qi negrul bine
Filmul introdus in ianc sau rava cu revelaror va Ii acentuaite.Filnele Idre ecranc interiroare cer o developare
lisar pe loc tjmp de cinci ninute, ,rinind scana de faptul lnai lunge (8-10 minule). La- iemperaruri ale retevatorului
c:i aven de-a face cu un filn corect expus, un reveralor Dun m d : mari sau mai m ci o" t8 pLtem ob!: .. ?/ui rl re L,Lne
qi temperatura de 18'. Aceasta este developarea corecti. cu alte duratc de linp dc developare:
DacA nu estc asigumd slabilitarea expunrilor la 10r durata ilevelopiri!esrede 11' 45"
Ei nu l3 11- durata developrirn
avem un revelator bun, sinten nevoiJi se controlim apari- este de t0' 5O',
la 12' durata devebpifii este d. 9' 30',
1ia imaginii in timpul devcloparii. Asttel ne vom da seama !. l J dural aderel oparip(."
i dp 3 50'
r E 14" duta dpr F 'opar p.ta op ?' 45"
dace imasiDea vine repede, nornal sau incet, putind ter-
ra 15- durata developdrjr este de 7 00"
mina developarea cind obtinem imaginea favorabiH. Aceasre le 16' durata developirii este de 6' s0"
developare este delectuoase, deoarece putem voata imagina la 17: durata devetopdrii este de 5' 45',
la 18" durata developirii este de S' 00"
prin scoaterea filmului din tanc sau tavd pentru at con_ a 19: ourc.a o-vcropsrii pre dp a' 30"
trola ]a lu.rnina rogie; pe de alti parte, filmut venind deseori l a 20 dur ar a dF ," l opa.i i es te da 4' 00"
la 2 dur. ra dFletopa-i: e.te da J'] J0"

09
 Lucrind cu acelagi revelator, ta aceeati temperaturi 9i
ace eat i durau . v o m a v e a a c e l a ) i r e z' r L a t la u n f:lm co r e cL
Developarea mai lungd produce voalarea imaginii, ra-
diogralia devine gtearse, feri contraste. In aceste cazu , re-
vlatorul a ledus;i o parle din bromura de argint nein-
fluenlate de razele Ritntsen. De aci deducem ci, in cazul
unei subexpuneri, o developare prelungiti este inutiln.
In serviciile asionerate va fi greu sn se conrroleze me-
reu tempratura revelatorului, deoarece se pierde prea mult
tinp. in linii geDerale, insn, ne vorn menline in anumite
limite ii vom ciuta ca temperatura sd nu fie mai mice de
16'9i nai nare de 2O', i^r timpul se oscileze intre 4 9i
8 ninute. De asemenea trbuie gtiut ce revelatorul slnbetie
cu timpul, $i datele din tabelul de mai sus nu sint valabile
decii pentru un revelator proaspit; va fi necesar sn pre-
lungim timpul de developare pe misuri ce revelatorul se
invechefte, dar Diciodata nu vom modifica tirnpul de ex-
punere stabilit o dat: ca op1im. Cind va Ii nevoie insi si
prelungim deveioparea peste 10 rninute pentru a obline un
Iilm bun, vom inlocui revelaiorul cu altul nou, ceci o de-
velopare peste acest limp dii o radiografie de proastd cali'
tate. S'a calculet ci 12 litri d revelator, p:istrat in condiJii
oplirile, pot servi pcntru 15 m'zde lilm cu enulsie dublS
(12 duzini de iilne 30X40). Este bine sA se pnstreze o
palte de revelator bun, cu care si se umple tancul pe rn;-
suri ce scade niveinl.
Revelatorul va fi bine pistrat 9i in alara lucrzirii filnoe-
lor (se nu cadi prai in el 9i si nu vinii in contact cu aerul).
70
ln serviciile de chirursie se fac uneod radiosrafii in
timpul unei operalii, al ceror rezultat trebuie dat imediat.
In aceste cazuri se developeazn intr-un revelator rapid:
ApA 5 000 cms
sullit de sodiu anhidru 660g
Hjdr@hinond 180g
didroxid de sodiu (sodeca$6cn) 150 s
Bromurade potasiu L20 g
5e adaugeap, pina h 4000 cm5.
Se intrebuinleaze doun perii revelator plus o parte
api. Developarea se face in 60 de secunde. Timpul se poate
reduce la 45 de secunde daci punem mai pulini bromura
d e potasi u (10 gr. D evel oparea se face cu mdnuti sau
clame. pentru a leri miinile de soda caustici. Se spaii apoi
{ilmul loarte bine 9i s fixeazn. Miinile se pot spala dupn
acest rveiator cu solutie de acid acetic 1,50%.
2. Spdl dtea i nte/nedi atd,. O datn deae-
lopalea terminair, iilmul ste spilat repede in tancul de
spdlare intermediaie sau in ape curgntoare ti apoi introdus
in tancul cu fixaior.
3. F i x ar e a. Filnul introdus in fixator conline ar-
gitrt metalic oxidat qi pariicule de bronure de argint ne"'
redusd, deci sensibili la radialiile luminoase Fixarea are
rolul de a indeperta aceste particule de bronurn de argini,
dizolvindu-le prin hiposullit de sodiu (S:ONar). Oblinen
astfl o imagine care nu va mai fi influentate de nici o ra-
dialie, deci an lixat imaginea.
Bromura de arsint nreduse s translorma s b inlluenla
hiposul{itului de sodiu in hiposuuit dublu de sodiu !i argint,
so lub.l :n rol rti d de hi posuui l a fi xal orul J:
 (2AgBr + 3S'Or3NaO :- 2S,O3Nax,S,O3As2 + 2NaBr). - prea pulin suuit sau suliit impur;
ln solulia de hiposullit se adauga mebbisulfit de-pota- - prea pulini solu,tie intdritoare in bai.
siu. Acsta are rolul d a opri brusc procesul de revelare, Operari a de fi xare se Iac" Ior Iarul i na ro9,e ti Lcre.
care se conlinue in stratul de selatina. D";e c;; -rii;, in general, cel pulin 10 minute, cu o solulie proaspntn.
revelarea se iace nunai in mediu ahaliri, metabisulfitul dc Nr vom i ace l uni na i n cameri p n,i nu n" asi guran cb
potasiu fiind acid. El mai impiedicn oxidarea hiposuuitului. nuanla albicioasi a filnului a disp;rut. Toiusi, nici in acest
An iix at or b L n r . ' p d a l d c I o r m u la u r n a r o a r e : moment fixarea nu este complet terminatd Ei ar trebui s:i
V H. posu l i Ld a s o d i u rou s lisin filnul in fixator incn un timp egal cu cel car a fost
'N Mat ao i s u l rdi ,e p o r s s i u so 0
A pe q. c . n . necesar pini la dispari_tian anjei albicioase.
J - 1 0 0 0c- 1
L a prepa" g r e . " d i z o l v a i ntr j Iip o su llir u l in a p j Unii cred grfit cn lilnul, o datn intlodus in fixator,
calde, se lasi s,i se riceascd bine, apoi se adauga netabi, nu mai poate fi inlluenlat de luminn 9i riscn sil voalezei
suutul ei lungesc astlel loade nuli tinpul de tjxare si usureaza
lr anotimpul cald intrebuinJan un fixaior inrirftor, apaiilia vdlului dicroic.
pentru a evita topira stratului de gelatini. Un astfel de Vom ii atenli si nu pic;im lixator in revelator, deoarece
tixator este urmetorul: alterdm revelatorul.
Solutia.4i lliposuult de soiuu O bai de lixaj intrebuinlatd, pinn incepe se lucreze
250 g
a p a q . s ,p , cu intirziere, conline arsint metalic in cantitate de 100 g
75s la 13% li1ri solulie. Acest aigint se poate scoate prin
sllfit de soditr anhidru 15 g
acid aceric 280/0 45 s electroforeza. Se pune un anod de cdlbune de 1,5C cn,
159 $i un catod de metal de 1500 cm, curent de 4 volti. ln 24
Solutia A se prepard cu apa celdu-te, iar solutia B la de ore se obJin 4 g arsint. Metoda ste inse costisiioar.
rece. Cind solulia A s-a dizolvat ti ricit complet, se adargn 4 . Spd,l ataa este operal i a car are
l i ndl d
solu,tia B. Solulia intiritoare se toainii peste solu,tia de hipo- scopul de a curdla stratul sensibil de diversete produse chi-
sulfit la o rernperalurn mai micd de 20'. Ea poare fi Jinuti mice ce lau irnpregnat in curslll operatiilor precedente.
separat gi adeugau la fixator la intrebuinlare. Spnlaiea finali se {ace ni lancuri speciale cu apa cwga-
-si
ln baia de fixator se oblin depozfte supnr;roare daci: ioare, timp de 30 de rninute.
se pune prea mult lau prea pulin acidj O spilare insuficicnt:i prezenla p filrr,
tcmperatura este prea ridicarn sau prea coboritd la dup; uscare, a unor e{Iorescenle albe de hiposulfjt, care
pot impiedica interpretarea. Uneori, chiar cu o spiiare

7l
bund, filnele ar putea prezenta dungi neregulate sau depo-
zite cendgii ;i griuntoase. in acesie cazuri muiem lilmul
citeva minutc intr-o soluli de acid acetic 1%, apoi il spi-
l;ra din nou lntr-un curent de api.
5 . Us c a r e a lilnelor' Du p n ce liln u l a sta t
30 de n]inuie in tancul cu ap:i cursetoare. sc spaln bine
intr-un curent de apn 9i se pune 1a uscat
Uscarea cere un limp care variazi in raport cu unidi-
tatea atmoslerei ti cu temperalura camerei. Timpul de us-
care este de 8 12 ore. Putem scurta tjmpul astfel:
irecind lilmele spelate, citeva minute (5), in alcool
d e 7 0-90" . in a c e s t c a z n e t re b u ie p e n t.u u sca r e n u m a i
15-20 de m i n u t e , d a r n u ] a c ild u r n ;
- se introduce lilmul in solulie apoasn saturat; de
.arbonat de potasiu 4 5 minute. Se scoate 9i se absoarbe
lichidul cu hiltie sugatve. Se qtelgc apoi cu o cirpi curalri,
f:rn teama de al zgiria, deoarece gelatina a devnit loarte
rezistcnti, iar suprafala sa are un aspeot lucios. Iilmul se
poatc tutrebuinta imediat, pentru ci este complet uscat 9i
rezisin chiar la presiunea unghicil
- expunem lilnele la un curent de aer cald Cnldura
trebuie sa rimin: sub 30'. cnci altfel topeqie gelatina;
- intrebuinlntd dulapurile uscetoare speciale cu un
, urFn r de aer c a L l 5 ' : o v p n rr r a liFb u n i
6. S llib i t e a imasinil aI r ,l.lio sta t' ice
su pt aex pu s a . C i n d u n i i l m a { o st p r e a m u li e xp u s sa u
prea mult developat lrebuie *i lie sliibii. Ug- filrn supra-
e xo us es re ma i b r n e s a f i c d e v . o n a ' .o m o le l si a p ;: .l;Di ,
deci t dev elop a t i n c o m p l e l .
72
Subitorul conline hiposuliit de sodiu 9i fericianurn de
potasiu (nu ferocianure). Fericianura est o substanJn oiri-
vitoare, de aceea vom avea grije ca dup:i rnanipularea ci
si ne spdldn bire niinile.
Deoarece acesle dou, substanle se reduc repede, se Iac
solulii separate, care se amesieci la intrebuinJare
'astfel: solutia A: tijposullit de sodiu 5g
apE 100cmr
solulia Bj Fericianurade potasiu 5 g
api 100c 3
La intrebuiniare se vor amesteca, punind 100 cnlc dirl
soluia de hiposuliit de sodiu qi 10-30 cri3 din solutia
de fericianuri de polasiu. Amesiecul arc o culoare galben;-
rogiatici. Cu cii punem mai nuh din solutia de fericianuri
de poiasir, cu atit slnbirea se lace mai repede.
Fericianura dc potasiu se combin, cu arsintul metalic
de pc stratul {otografic !i di lericianurn de argint, solublli
in hiposullit. Asttel se iau jos de pe film o parte din griun-
lile legre de argint conlinute in gelatinn 9i s clarificn mai
mult sau mai pulin inaginea.
Operatia de slebire, care se lace la lunina zilei, se
poate incepe imediat dupi iixare ti spalare. Dac; iilmd
a fosi uscat, il muien in api iilairte de a fi introdus in
slibitoi.
Fitnul se introduce repede jn tava care continc slibi-
torul, urmind a Ii agitai 9i intors de citeva ori spre a nu se
produce bule de aer pc supralala lui. Din c d in cind este
privit prin transparenl:, iar in momeniul cind apreciem ce
sHbirea esle suficienti i] introducem in api clltgdtoare,
uD de v a s t a o o r i . T i m p u l d e s p e la r e va Ii p fe lu n g itla 2 o r e
iD cazul cind nu dispunem de ape cursitoare. Cristalele dc
Iericianurn nedizolvate pot strica fiimul producirdu-i pete.
Se intimplS ca pe o radiograiie s:i se snseascn unele
z onc prea nes r e s i a l , e l e , o r m d l .xp u r in a ce sr .,2 vo r
sEbi partial zonele negre: lu;in o bucat:i de vatn, cu care
lrecnn uEor aceste zone, iilmul {iind introdus in tava cu
.l a hirori v om i v e a e r : j a . . n u o b .in e m m a r s:.i n cle : r -
cerea de la zona subid la cea norrnaH si se facn treptat,
Dxperienja va ompleta descrierea de mai sus, $i
printr-o oarecare indeminar se va obline un Iilm cu o
nuanJare armonioasa.
7. I nt dr i r e a i m a g i n ilo r ta d io g r a t' ice
sl ab . I ev el o p a t , A q g 4 stn sp e la 1 ie in tir e ite d e p o -
zitul de argnrt metalic pdn adeugare de mercur. Pentru
aceasta inirebuinlan sublimarul coroziv (HgCL : cloruri
nercuricri). Sublinaiul amalganeaze granulele de arsint,
rnnrindu-le prh depunerea de mercur qi sporind astfel in-
tensitatea opacitntii.
Prin ualarea cu sublimat. {ilmul devine alblnptos, prin
translormarea arsintului in cloruri de argint Si lorrnare de
dorura mcrcuroasd lHezCtr) (2Ag ! 2HsC1z: Hst2Clz i
+2 AgCl). S e i n d p E r t e a z ne x ce su ld e r e a ctiv p r in sp e la fc
9i se relace imasiDea cu ajutorul unui reductor. cafe reducc
clorurile in argint si mercur. Mercurul, suprapunnldu-se
argiirtului, intereste imaginea.
Filmul developat, Iixai ti bine speht, uscat sau chiar
ud, se introduce in solulia urmitoare:
20s
Bromurdde potasru 2A g
OperaJla se face ]a lunina zilei. Tava se agiti continuu
pentru a evila lornarea petelor. Filn1ul devine aibliptos.
Dupri un timp, procesul de albire se opregtei in acest caz
este inulil sA prelungim tinerea iilmului ir baie. Apoi lilmul
se spali bine 9i s introduce intr-o solutie de amoniac sau
sulfit de sodiu 100/0. Filnrll se innegre;le. Dace dupd intii-
iire lilnul a devnit prea negrui se poate clarilica intro-
ducindul in baia de fixai. in toc de innesrire in solu,tie
de arnoniac sau sulfit putcm executa aceasti operalie cu
un revelator (melol-hidrochinonn ) intrebuinlat, dar in acest
putea slebi innegrirea prin introducerea in fixa-
ior. Apoi revelatorul se arunc;i.
Piocesui de slibire a irasinilor de rezultate mai pulin
satislicitoare decii interirea lor. Aceasta se inJelese u$or
stiind ci, in cazul unei imasini slabe, Iixatorul a scos cea
mai mare parte a afsintului de pe film, chiar la developarea
jnsuliciente a unui tiln] normal expus.
Putem inrdri radiogra{iile cu detalii slabe lnrn conirast.
l'illnele subexpuse, pe care nu se vid dctalli de structur;,
nu pot fi ameliorate prin procesul de int:irire.
8. C opi i tra de pe t'i l nel e ta.l i osta'
/; c e. Pentru a pnstra originalul, folosit in arhive b studii
ulterioare, se pot face copii in nnrin1e naturala sau mic$o-
raie in aparate spciale. Ele se pot {ace pe hiriie iorogralici
sau chial pe lilme radiosralice sau lotogralice. Existi trei Ie-
luri de hirtic de copiati cu contrast (tare), normal gi idrn con-
trast (noale). Aceasl:i gradaJie este 4ecesare penlru a eolija
73
anutnite defcte ale filnului. Astiel, un filn cu contrasi
prea putrnice se va copia pe o hirtie moale (lern contrast),
iar un altul prea slab, adicn prea transparent, va ii copiar
pe hirtie tare (cu contrast).
Vom intrebuinla numai hirtie cu lustru, 9i nu mate.
Operalia se face ir camera obsura, la luninn ro9ie. Dupn
xpunere la lumind albe, citeva scunde, se developeaze 9i
se fixeazn ca un film obignuit. Este bine si lolosim pentru
expunere aceea9i lumjna 9i aceeati distanle, Dorind penrru
fiecare film rezuttatul (slab, normal sau tare).
La uaele filme cu contrasie prea putemice apar pe
copii unele regiuni negre,intens, iar altele abia vizibile.
Dfectul se poate corjja intrerupind dvelopara dacn inbo-
ducem hirtia in apd rece, apoi Strgind pe4ile care nu au
ielit destul cu o bucaie de vat) imbibatd cu revelator cald
(Ltanlie sa n1t lacem pete sau rnargiri brugie!). Dacri au
apArut 9i zonel dorile, putem continua developarea inrregii
hillii, in revelaior, care va fi de data aceasta de s.currndu-
rate. Spilam apoi bine hirtia qi o fixem cam 10-15 minute
intr-un lixator ob4nuit, dupe care o spdl,irn din nou 30
de minute in apA curgebare.
Dupn spilare se poate da un lustru {rulnos in letul
urmetor: se tterge o bucaii de geam cu alcool, apoi se
fteace cu pulbere de talc (ctl o bucate de vate). Se dd
talcul jos ti se lipegte copia cu inaginea pe sticld. Se com-
primi bine cu o cirpe pcniru a indeperh eventualele bule
de aer caf se gdsesc sub copie Ge poate inrrebuinta un
rulou special ficut ir acesi scop). Copiile scate cad sinsure
de pe geam . a v i n d l u s l r u l . a r c a a e t.o r F a ? i ir a Cin ca .
74
9. R eSrl i de condui td ;11
o b scutd. a) V on avea gri j d de o curdl eni eperfecti a ca-
merei obscure 9i a materialului ajutator lucrarii filnelor.
in acest scop, sa nu respindim piceturi de solulii. Soluliile
se prepare tn alara laboratoiului. De asemenea, nu vom
conlunda soluliil inlre ele, ceci murdirira revelatorului,
mai ales cu lixator, este deunetoare. Filmele vor li atinse
n umai (d m:i ni l e cural e ti nerranspi ral e.
b) inainte de a deschide caseta pentru scoaierea filmu-
lui ne asisurem se nu iim deratrjali de lumini parazite,
p n deschiderea ugii laboratoruiui.
c) Filmul se scoate ;i se introduce in casete pe masa
rnanipulaliilor uscate. Scoatem lilnui dintre cele dolta
ecrane ISIA al freca, deoarce prin frecare se produc ds.
cerciri electrice, care apar pe liln sub lornn de linii frinte.
;i dacn este pus in hirtie se produc aserneneaparazili prin
Irecar. Vom vita indoira filmului, nu-l voro atinge cu
mina transpiratd fi nul von expune mult timp la lurnina
roqie, care, deqi este inactinice, totuti voaleazi. La ,coaterea -
filrnului din casete se va scde cu ur creion obilnuit rumerul
din registru sau run1e paciertqlui.
d) Temperatura revelatonlui se lie de 18', iar a iixa-
torului la fel.
e) Dupri developare, iilmul trebuie bine spilat.
l) Filnul nu se privegte la lumini albi decit dupn ce
1/: orn in apl cuisetoare.
e) Dupn fixare se spale iilmul
h) Negativul trcbuic uscat la unbrd. nu la soare, 9i va
fi ferii de pral.
 I. DEFECTELERADIOGRAFIILOR.
CAUZE.REMEDII
Radiografii proaste s intilnesc, din nefericire, Luc/atea l i InuIui . 1. S upra- sau subde-
loarte des. velopare.
E1e sint cauza multor gregeli de diagnostic Ai dau oca- 2. Voalare provocatn de hmpa din camera obscuti.
zie la interpretdri eronate. Corpi striini imaginari, leziuni 3. Spnlar ri Iixare prea scurt.
neexistnte sau existente, dar dispirute de pe iiln, divers 4. Tempratura biilor neconlorme cu piescripliil
voau sau opaciti.ti supraaddugate - toate acestea sint 5. Uscare la cnuuri prea mare.
greteli care trebuie evitate de un tehnician bun. In najo- 6. Lipsn de acuratere in timpul lucrului.
dtatea cazurilor, cauzele diectelor nu lin de maiedalul 7. Casete sau ecrane intiritoar patate, vechi sau
intrebuirtat sau de aparaturn, ci de nerespectarea regdlilor plesnite.
de cetre operator. Inainte d a cerceta defectele aparatului sau ale ma-
Acestea rezidi in: terialului de radiogra{ie, se vor revizui condiliile in care
T . ahnic e expunerii. 1 . Ale g e r e a g r 9 iti a te n - se Iectueaza lucrul, S vor controla: obscuritatea camerei
liunii (kilovoltaj pra nare sau prea mic). de developare, curelnia perlcctd a meselor, chiuvtelor,
2. Cedera tensiunii prin intrebuinlarea unei incerceri rancului, ecranelor, ramelor, clanelor cu care se prind
prea mad a aparatului (miliamperi prea mulg). Iilmele, lampa rogie etc. Se va inlocui revlatorul cu altul
3. Supra- sau suberpunere. nou, de asernenea fixajul; se vor controla temperalura 9i
4. Centrar defectuoasn. timpul de developarei in fine, dacn toate aceste condilii
5. Raze secundare. sint indeplinite feri a obtine o corectare a detectului, ne
6. Pacient nelinittit. vom gindi la aparat (vezi tabelul).'

Prin :oalple delerte. nuz lot ,i lptu! .un pt t4drcpld

' 'p

1. Contraste tari: plrlile fransparente prea Subexpus, cu tenslune nornalA sau slabd
tumjnate 9i neconturate, pe4ib negre
palide

i5
2. contraste slabe; IiLr voalat, umbrit, cenu- slpraexpu; tensiune prea mare

3, Benzi ctare in dreptul arcurilor casetei Multe raze secundaret raze secundare relLec- Pluhb sub caseti; capacul casetei va ft cep-

4, Imaolne neclara: contururi 9terse Pacientul s-a mitcat.

Distanla focus-pacient prea mjce sau cea pa-
cient-ljlm prea ftare.
Focwul prea mare sau distrus parlial, Eoa-
nele sint graunFase

5. Irtagine parlial neclard Casetd deiectuoasai hu pressazAunilorm ecfa-

6. Linli fine paralele Dislragma Bucky nu s-a mitcat sau a mers

7- Film cenutiu (vezi ti 2)
Supraexpus 9i suldevelopat. Citeodatd se poate remedia lrin slalrire in
slrbexlus f i suprailevelopat.
Revelator prea cald sau p.ea rece,
Lampa ro9te prea tare.
S a lucrat prea aproape de lamla rotie,

Scoatere prea lrsventd din rerelaror {se-

Prea pulin revelator jn chiuvet6.

a. Vel galbgn pe tot filmul sau numai pete

I
Film suberpus 9i developat prea huit sdu
prea la cald. Reyelaior vechi, Fjaaj in revla-
Filmul va li bine spalat; se introduce in per-
manganat de porasiu 1 : 100C, 5 minute; se

7o

L Vdl dicroic (doud culori) i adzut p.in hans-
parenla este roz sa! galbuir vazlt direct,
este galben-ver2ui sau cu lustfu metatic
10, Pete clare rotuDde ti bine conrurate (mai
rle! cind se deveiopeazn).CinC se lucrea-
2d in tanc, apar ca puncte situlre in rin
11. Pete cenusii de dive.se mdrihri
tor sau invefs, La compunrea revelatorului,
prea multd substanld alcaLnA, prea putin sul-
lit sau de calitate proasta,
Dizolrarea s-a lAcut invers.
Fixai ir revelllor rau revelator ih fixaj. Fixa-
tul nu mai estl otld rse controTeazdcu hrrtje
tur nescir . Pr el lUj n r palbt htre r el el ato. s i
filaj. Filmul a fost scos prea devreme din
fixaj. Acest fenohen se marilest! mai ales
la lilmele subexpuse, car6 au trebuir sU tie
derelopate tinp hai hulf, ti care se fixeazd
Bule Ce aer care ibpiedicd acliunea revelato-
sprmi !e lilm la developare
lc.ntinnt! tlrr rdE. 76)
spale, apoi se introduce in bisulflt de sodiu
10r'100.
Sau: illmul se introduce timp de o ori !ntr-
un fereraior pro$pat;8poi, dupa o spAiare
intermediarn, se inhoduce inh-un fixaror tare
(hiposulfit de sodiu 400 g, metabislfit de po-
t.siu 50 g. ape q.s.p.1000 cm3), in csre il
li6ah tinp de o ore, Apoi il inhoducem !nh-
o sonrjie de metabisultit de potasiu 1O%.
unde sti 2.1 de ore,
Dupe ac.st timp se spatd intr-un curent de
a!4, indepeftind depozitele de sdruri de pe
re9ere lllhului, ffecind ulof cu o bucatd de
(ca 16 8)
5e hig.e cfiuveta, lilnut in tanc sau, daci
este in rah;, i se vor da 2-3 lovituri hi.i
(ca la 10)
77
12. Pete clare, de forme diverse tumat Pe o Stropire cu lixaj pe ltlmul usat

13. Puncte negre, lnconjurate de o zond mai Sub6tanle chimice nedizohate (in revelator);
licdturide substanle chimice h tlrbpul us-

Se va Fterge ecranul cu o pensub moale

14. Puncte flne, ca de ac
(nu $ lilrnul)

15, Pete ssu benzt galbene sau brune' bine

16, Pete lnchlse, neregqlatei ileseorj cu con- Uscare intr-o caherd prea caldd sau neaeratd,
tur mat inchis. Ad'ncitlai gelatitA cit spelare indelungatd in zile celduroase; filae
'n conseryate la une2@16 (culturi de lactertt)

17. Benzi sau pete negre care pornes d la Fllmul !u a lost bine impachetat.
o margine su de la un unghi al lilmului Caseta nu inchlde line

fagure, ori in Putitr revelator in chiuveta. Chluveta nu a fost

18, Desen marmurat eu h
bue mlgcat!, Revelato! caldin chl{vete rece

19. Pete clare sau opace. in sehtiuna, cornuri Fjln indoit; apucat cu trei degete

20, Linii fhe ln lomi d stea sau ile ramuri Descdrcari electrice prjn lrsare; lilnul a fost se va scoate filmul lncet.
de brail; llnii frinr4; hdsnete tcos repede din hi.tle sau dintre ecrane. ln Se va lega statiwl cu pimintul
se2onul uscqt, stattvul 6te tncnrcat.

78
 21. Lltere, cilre, linit ctare sau obscure S-a scds pe o htrtie avhd filmul impachetat
dedsubt. S-a apdsat intr-un mod oareare

Filftul a fost ps pe o tipdrilurd tq camem Cind s noteszd Otmul pus pe fontl

va
obscurd, care a rettectar tumim lorie. In ca-
setd eranle au fost tn conract cu o hirrie
tipiritd

25, Umbre de dgete Degete grase $u murdare

24. Vel albicios sau nuneroa! cristal Spab! Decompletd.

Crlstallare a htposutfttutul.

25, Innegrhe repetata spre centrul filmutui Fibul a lost prlvft prea aproape de tampd;
la developare rvetatorul se incdlzeSte h apro_

26. Pete apl@pe clare, N contur inchis Apd stropiti p tilrnul u*at

27, Adtict pe gelatin, sau topite pe imaginl Bdi prea calde sau drlerdle plea ftari <le Se va intrebuinla un lixator tnt{ritor in se4-
temperatud int.e .evelator, apn ,i fiEJ,

28. O lndolturd, o apdere pe lth, fdcut, tna-

inte de eapunere, alare dup6 ilevetopare,
Iracd este tecuti dupd ce filhul a tost
expus, nu aParc

79
 J. CITIREA$I CALITATEAUNEI RADIOGRA{.'II
NaE at ot c a p u l . E s r e o cu tie m o b iu sa u lixa li in o s oatd sl abi i sau cu, un aspectde sti cl i ; parl i l c noi si nr evi "
pdeiet care arc in interiorul ei becuri clctricc roiunde sau dente. Nu poarc fi iDrbudlnliLi prin procedeul int;iririi,
lungi (sofile). lntensitalea luminoasi a acestor becuri se caci ccea ce n-a dat impresionarea prin radialii nu se poate
poate resla cu o rezislert:]. in partea din fate. negatoscopul inl;iri.
are un geam mal sau opalin (laclescenl), incadrar de doui R adi ostal i a executatd cx ruze ptea mot.
pinn la patru perdele. Acesta fiind mobile, pot reduce Poate Ii recunoscule prid accea ci ptirlilc r]roi sint expusc
cimpul luminat dupn dorinlS. Filmul, o dati dcvelopat ti corecl insi oasele apar ca de slicld, ti&i siruclure. La o ex-
lixat, s poa& citi la lumina acestui aparat, calc, avind un puner si mai micd se vedc numai conturul exrern al pjrli-
ioc de inlensitrli $i un ioc de supmtelc, scoate in eviderli lor moi. Nu se poate imbundlnli prin procedeut inlnrilji.
detalii ce nu s-ar observa dace l,am xaEina la lunina zilei. kaA i astati a supraexpusd,, cu o cal i tate de
Este o grese.li sA nu se examineze filmul la negatoscop. razc corectd sau drrra Si o detelopate dusd la mhci,nt m.
Sint necesarc doue negatoscoape, unul in camera Apa|e mult iniunecate, firi contrasl 9i dralji. poate Ii im-
obscuri si altul in camera de citire, unde se &u iezultatele. burdlatiln prin procedeul slibirii.
Radiogra l i a 6oract e xp u sd , cu o a a lita te R adi ogral i d supta.xpusd cu rudi sl i i de
de tu e potriuitd ti o deuelop\rc rcglsmentaftL Apare .! cdtttate potriuitd. sau Avte ti cu o devetopare intrctuphi
un contrast li o claritale oplimei strlctura osoasAapare netri inainte de timp. Apare cenutie, fir; conrrast 9i detalii.
ri lutr$noa#, iar pe4ile moi sint f,ine difeientiate. parrea Intre piirlilc moi ti osoasc nu exisri nici o diferenln sub-
din filn care nu corespurde vreunei perji a corpului este slanlia|n. De asemenea, parFle libere de p film nu sint
de un negru,,cnrbunos" miforrn. negr, ci de un ccnutiu tulbure.
Radioc ra l i a s u b e x p u sd a u o ca lita te d e ln cazul unci astlel de radiografii ste bine si deveto-
taze corectli ;i o devalopari! bund. prczinti o strucrurd pnm complet ti apoi imaginca sn lie slebiia.

K. ACTIUNEAVATAMATOARE
A RAZELOITRONTGENSI A CURENTT]I-UI
ELECTRIC
A, LEZIUNILE PROVOCATE DE RAZELE RONTGEN despre radiolerapie. Toruqi, penlru ce asemenea leziuni por
lua ustere 9i in radiodiagnosric din cauza npricelcrii sau
Cadrul lucrdrii nu prcvede dctalii asupra acesrui capi- a neglijenlci, vom desclie pe scurr puncrele principale. Asr-
iol care erte com!'let tuatat de prof. Ncgru in cartea sa Ici se vor inlelcge mai bine n;surile care trebuie luat

80
 impotriva acjiunii nocive a razelor Rijntgen. Se pot produce
tri feluri de leziuni: locale, genefale 9j asupra urmagilor.
1. Lez iun i l a locala svvin cin d o r e g iu n e
di n c orp prine l l e , i n r F o t e d i n l; sa u in r r - o sr ie d q ir a -
di aJi i. o c anL i r a r ed e r a z e c a r e p r o d u c In o d iticjr i p cr -
In majoritaiea cazurilor, pielea este aceea care suferj
cel mai mult. La inceput ea piezintd o ugoare rogeal4 qi un
94q!o discret. Aceste modiliceri constlt1ie raaclia prinafi,
care dispare d.upe 2-3 zile. Dupi aceasra urmeaza un sta-
diu de latenF de citeva zile, in care nu se observe nici o
rnodi{icare. Cam Ia 10 zile, rogaja reaparei acasta con-
stituie feaclia ptincipald,, mai accenruatd decit prima gi care
duieazi mai mult. Dupi 4 saptinini pielea devine treptar
bftnA $i incet-incet i9i reia aspectul normat. Carn la 20 de
zile pdrul cade, pentru a cregte din nou cam dupn o lun:
9i jumdtate, dacn doza nu a lost prea mare, cnci in cazut
acesta remine o alopecie definitivd.
Cu o doze $i mai mare, reaclia este mai accentuati.
Fielea este citva timp uscatn 9i se exfotiaze utor. La doz
superioare, pielea are aspectul unei arsuri de soare, cu pier-
derea stratului superiicial. cu exsudat, sem:inind deci cu o
rann. Ef,isli un critem radiologic, care insd se poate vin-
deca, lesird numai o alopeie detinftivi. Dace reacJia esie
9i mai accentuati, dup; vindcale, care va Ii lentn, pielea
rimine cu vase mici supeficiale, dilatate (telargiecrazii),
permanente, sau sublire, palidi, imobili, ugor vutnerabile
qi cu tendinln leniA la cicarrizare. La doze superioare sur-
vin lziuni mai profunde, care duc la un ulcer radiologic
6 - TehnJcandiograricii.
Dacn nu reugim si vindecim acest ulcer, el se poate trans,
Iorma, cu tinpul, inir-un cancer radioiosrc.
Doze mici repetate intr-un int al de timp indelungar
produc lziurri rudiatrogice crcnice. Aestea sini modificrri
asemenetoare arsurii, dar produc ulcer idrn tcndintn b vin-
decare, ;i care se poaie translorma in cancer_ iDceputut ma,
niiest;rilor este cu atit mai insidios cu cit dozele care au
produs arsura sint mai mici. ReacJia primare poaie lipsi,
prinul semn fiind const uit de relangiecrazii. Unghiile de,
viD lriabile fi prezintd SanJud longitudinaie; pielea este
uscatd 9i solzoase. DacA se coDtinue expunerea la raze, te-
gumentele i9i pierd elasticftatea, devin groase
9i 1nai tirziu
se atrofiaze. In special la miini se constati ngi cornofi
9i fisuri. Negii se pot detaEa,ial {isurile se infecreazi secun,
d a r d:no narrere l a ul cere. care qe vj nd-ca nai
sreu deci l
ulcerul radiolosic acut. Rezultatul ste de multe ori un
cancer. Mulli dintre pioniedi radiologiei au pierit in acesr
mod. Din ferictue, astdzi se cunosc cauzele
;i arsurile se
pot evita. Doza tolerabiln pentru miini, dacn numai ele
sint atinse, est de 1,5 / pe septemine.
O piele care a fost mulr timp expuse razelor R6ntgen,
cum este aceea a radiologilor, chiar daci nu este prea
afetati, remine sensibild 9i l'rrlnerabild la atte insulre,
deoarece iti pierde vitalitatea. Asrfel, o haind care fteacn
pielea, cndura umedj (termolor), expunrea indelursate la
soare, i talia pielii prin transpiralie la nivelul pliciior etc.,
cu alte cuvinte, orice ageni care produce o rogealn exage-
/ati unui epiderm sdnAtos poate provoca leziuni dace acest
epiderm a lost in prealabit expus la razle Riintgen.
8t
 2. Lez iu n i l a generale p o t ii a cu r e sa u cr o -
nice. Forma acuta este cararul radiologic, ,,rdul de raze",
,care survine mai I'ecvent dupn o
Sedinld de radioterapie ti
excepJional in radiodiasnostic. El se prezintn cu cefalalsie,
oboseaH, grejuri ;i vdisiturii este de scurti duratn ti nu
prezintn nici o gravitate. Forrna cronicn se intilnegte la
personalul radiologic inprudent ti se caracterizeazi prin
modificeri ale singlui. Aceste modiiiciri se pot face evi-
dente cu ocazia unei boli care in felul ei ar fi fjr, inpor-
tanln, de pildn o sripi. Neutrolilele scad muli si apar de
obicei eozinofilie 9i limfocitozi. Eozinofilia este un semnal
de alarmd 9i se intilnegle precoce; de asemenea, apa ,tia
limfocitozei, care se transforna in tmfopenie, ste un
avertisment extrem de grav, iar descoperirea unei timfo-
penii absolute, persistente, sau a unei Ieucopenii
;i mai
ales a unei neutropenii indici prezen,ta unor leziuni se-
Atingeri grave ale sirtemului hematopoeric pot duce
la un sindrom leucemic, agranulocitozd, sindrom hemora-
gic Ai panmieloltizie.
Doza rnaximn tolerabile pentru inireg organismut este
de 0,3 r pe snptnnind.
3. E lec t u l , asupra utn a titr o r . Or g a n e te d e
. reproducere sint sensibile la razele Rijntaen. O sterititaie
poate Ii oblinutd, o sarcini poate ii intrerupta, ereditarea
este tulburati de o caniitat; oarecare de raze. Nu xisti
o unitate de vederi asupra rlaliilor d la carri la efect,
i ar ex perienl e l e I i c u t e p e a n im a le n u p o t fi to r d e a u n a
valabile pentru om.
82
Nu trebuie exageratd ieana de razele Ritntgen, tot aSa
cum nu este permis sa se hcreze f:rn nici o nnsura de
protecJie.
Organele de reproducere (ovarul, testicutut). penrru a
nu fi alterate, nu trebuie se primeasci o dozn zihic; mai
nare de 0,025 /.
4. Mdsul i l ,e de ptotecl i e. U n radi otos i nce-
piior nu reugegte totdeauna radiograiia de la pdnut exa-
nen, si chiar uneori cei priceprli sinr obligali s-o repte.
Se pune intrebarea. care esre limita rezistenlei regumente-
lor la caDtitata de raze pe care o pot pdmi Inri a avea
onsecinle nepucut? in prima ern a radiotosiei, acum
40 de ard, expunerile erau de minute 9i nu rareod era
nevoie de 8-10 minute pentru a obline o inagine intre-
buinlabili; aceastA expunere, cind se repeta de doui-trei
ori, constituia o adevdrati radioterapie. Unul dintre noi a
avut ocazia se vade leziuni grave ale peretelui abdominal
dupi 3 radiografii ale iinichilor. Cu aparatl moderne de
astezi, cind exprnrile sint de secunde 9i chiar de {racliuni
de secundn, pericolul este mulr indeperrat.
Totugi 9i acum, $edinte Iungi de radioscopie urmate
de radiograiii in serie poi peiiclita pacientul. Ca orientare
generaH von menJiona limita pedculoasi cu 70 kV max'
I mm {iltru aluminiq un cimp de 9/9 cm, distanla focus-
piete de 30 cm, la 1400 n,4r (nuln,Arul miliamprilor X
seundl expunerii), sau de exemplu 20 nA tlmp d.e 70 d.e
secunde sau 4) mA timp de 35 de secunde. C{r alie cuvinte,
cu un resim de 20 mA se pot Iace 14 radiosrafii de cite
5 scunde iiecare. Merirea distantei {ocu&piele inseannd
si merirea numerului de rnAs care poate ii suportai, 9i
anume iD raport u pdtraiul dislan,tei; o trecere de 1a 30
la 40 cn focus-piele insearnni innul,tirea datelor de Inai
sus cu 40':30', adici aproxinaiiv 1,8. Ridicarea tensiunii
inseamn inmullirea aceloraEi date cu raportul reciproc al
p:tratelor tensiunii sau, ridicind teniiunea de la 70 la 80,
le vom multiplica cu 0,7. Dacn intrebuinjim ur tiliru de
0,5 nm aluniniu in loc de.l n!m, von reduc totul la, 0,50.
Se va intrebuinla insa un liltru de 1 mm aluniniu, care nu
jeneazi claritatea imaginii-
Vom intreba pacientul dacn a mai fost examinat 9i cite
examen i s-au fecut; vom cerceta pielea spre a constala
dace pfezinti semne de edtem. In general, dupn o pauze
de 14 zile, tegumentele suporte incd jumniate din doza
elitem, dacn prima da16 i s-a aplicat aceasta. Ca orieDtare
gerlerale den la pasjnile 85, 86 9i 87 trei tabele de
expunere pentru aparatle curente (cu '/, undn, cu 4 ven-
tile qi cu 6 ventile). Itr penullima coloani se arate nume-
rul de / internalionali pe car ii prim9te pielea in timpul
unei expuneri, iar ln ultina coloane nurndrul expunerilor
.are, sumale, dau 100 /. Se vede ce o radiogralie de pli-
mini poate Ii repetati de un mare numer de ori iiri a
produce vreo leziune (daca, bineirJeles, bolnavul nu a tost
supus unor gedinle de radioscopie prelungjte) in timp ce
una de coloane hterali nu suporte prea mult repetiri.
Pentru radiolog, regula generau este de a evita manipu.
larea cu miinile sau expunerea oricnrui organ in iasciculul
direct al tubului radiogen. De aceea va pu'ta un gorl 9i
meDrgi protectoare. 9orlul trebuie se acoper claviculele,
intreg toracle, abdomenul ti coapsele pinn sub genunchi.
El va avea un echivalenl de 0.25 nn plumb minimum qi va
inconiura aproape tot corpul. Mnnugile vor acoped miinile
p e l oat: supral al a l of. nu nurnai dorsul . precum ri j um;-
tate din antebral. Ele vor avea un echivalent de 0,15-
0,25 nn plumb. Se va lucra toideauna cu diafragma micn,
plinbind (la radioscopie) lasciculul de raze de-a lungul
organului xamhat. Nunai in cazud exceplionale este tre-
voie de dialragna mare.
ln aiarn de pericolul radialiilor directe, mai xisid
pericolul celor secundare (de diluziune). X1e iau na;tere
[lai ales in coryul pacientului ti se propagn in toate dirc-
1iile. Pentru a cunoagte locurile unde cad, se lipesc mici
buce,ti de ecian intiritor acolo unde creden ci ar pDta
Ii. In obscuritate prfccti 9i cu un ochi bine adaptat le
vedem luminate in timpul radioscopiei. Cantitatea de raze
car poate Iace fluorescentn o suprafa,te de ecran inraritor
reprezinte cam 0,1-0,2 / pe minut. Aceste locuri se vo!
evita sau apAra cu mijloacele obignuite de protectie. Per-
sonalul se va tine totdeauna depart de tub qi de pacient.
Masa de comandd va Ii adeposfite dupn un paravan de
plumb, iar atunci cind trebuie se ne apropiem de paciert
in timpul expunerii, vom purta torlul protector.
b, PERICOLUL ELECTRIC 9I MASURILE
DE PROTXCTIE
Curentul de joase $i cel de inalri tensiune pot prinei-
dui viala celor care ii manipuleaze. Aparatle moderne,
83
blindate, sint asiguiate impotriva curentului de inalte ten-
siune, dar mai existi un numer de aparate care nu prezintn
aceastn ameliorare. Personalul care lucreaze cu ele se
obignuiegie treptat Di se apropie din ce ince mai mult, pinn
cind vigilenla scade, dlnd oazie la elecEocuteri, care pot
Ii chjar mo ale. La astiel de aparate, dace cineva se
apropie de tub va Ii atent ca a doua persoani se nu fie
la nasa de comandd ti si inchida curentul in timpul
Cel ce sti la masa de cornanda va fi atent ca nineni si
nu lie ]ingn tub.
Prsonalul trbriie instruit ca in momentul pericolului
sd intrerupd imediat curentul ti se nu alerge acolo pen-
tlu a ajuta pe cel accidentat.
CureDtul alternaliv este de patru ori mai priculos de-
cit cel continuu. din cauza aciiunii sale excitomotorii. Curen-
tul de inalti frecventn este insd mai pufin ofensiv. ln ra-
diologie lucrdm cu un curent alternativ caie vine de la
oraf 9i cu cel de inaltn ftecventa produs de aparatul nostru.
Gravitatea curentului se merette cu iDteNitatea 9i mai pulin
cu tensiunea 6a. na depinde 9i de dinensiunile supraflei
de contact cu curentul, precum 9i de umiditate, care favo-
rizaze un contact nai bun. S-au vBant ca lli. modale chiar
cu tensiuni joase. ln principiu, in cazul tensiunii ioase, la
un contact pe suprataF micn, fari umiditate, se dezvoltn
in tsuturi o Io4e contraelectromotorie care inirineaze
trecerea culentului.
84
Eletroutatul are o senzalie de opresiune qi d 3paim6,
datodt! tetanizerii mu9chilor intercostali, 9i dureri difuze.
Po4te ulnra imediat moartea. Local se produc arsuri sim-
ple sau profunde. Se va intrerupe curntul, nu numai pen-
tru a lustrage electrocutatul de Ia actiunea sa plelunsitn,
ci 9i pentru a feri pe cel ce rrea sn-l ajute. Se va face
respiralie artificialn $i tratament aniigoc. S vor ingrijj
arsurile.
Ca misuli de precauti la instalarea unui aparat radio'
losic se vor cere anumite aianjamente: translormatorul de
inalti tensiune se va instala intr-un Ioc accesibil numat
persoanelor tLnice care cunosc pericolul. Daci este asezal
intr-o camerd separate, u;a acesieia va li a3tlel construitd
ca, aiunci cind se deschide in tinpul {unc,tionnrii, curentuJ
s, s intrerupd automal. Dupi incetarea serviciului se intre-
rupe complet curentul de la orag. Toati instalalia va fi
conirolate cel puJin o datn pe an. Conductele vor fi astlel
situate ca si nu se poatt face atingerea cu tensiunea inaltd.
Podeaua va Ii rdu conducetoare si finute totdeauna uscati.
Masa de radiografi nu tlebuie legati la p:imint; daca este
bine izohtn, nu poate decit si incarce static pacientul. Leg6-
tura cu pimintul se lace numai la rnasa de comandn 9i la
aparatele cu care lucreazi mdicul.
Unele aparate de sistem mai vechi degajeaz; ozin qi
vapori nitrosi, care prodrc cefalee, anorexie 9i obosealt.
Penlru a evita aceasta, se va ventila des camera de lucr!,
 Tabel .te erpunerc pentru aparut cu undd
'/,
!1 de exlme,e
*3

! i!e

70 75 20 4-5 33 $5":x' l 70
Vezicul, ,
65 40 3--4 5 20

Craniu
70 7A 20 3 33 Ba z i n 70 75 2t) 4 25

70 75 20 4-6 5 20 i0 JO 20 2-3 I 100

Iatefal
70 90 40 8-9 24 4
tibio-
I, 20 5-6 2 50

Picior 50 40 2A i-6 I 100

Pldmlni 150 55 80 0,2-0,3 0,06 1700
UInar 50 50 20 2-3 40
Plamtnl 150 90 80 0,r-0,2 0 ,1 1000
Cot 50 45 20 5--.6 t,5 06
InimI 150 75 80 0 ,1 - 0 ,: 0,0E 1250
50 45 20 4-5 I 100

7A 80 80 0,2-0,3 I 100
Mrna 50 40 20 3-4
I o'u t70

70 80 80 0,2-0,31 I 100 Dinl l JO 40 20 0,6 '\70

i Doza asid calcdrtE l. !n flltru de 0.s ns Al, D.cr sd rdrelatnteazl m lili.u de I nm Al. rumlrul explnerllor penlru 100 / se rldlcb cu tDrotlnrlt! 60%.
 f'bet .le etpunete penhu dpatat cu 4 .enlile

r*
-- t-

RiDichi I
Craniu ,4 P 70 75 40 3 33

Crannr 7D 40 i 33
7A

70 11 40 2-3 2A 20 I r-2

,o ,,-'
70 90 40 4-a l5 7 |

PlSmlni 150 55 ,00 0 ,1 0,0; ,0 0 0

Plinini 150 90 80 I,l- 0 ,2 O,L 1000

,15 20

Inimd 150 60 200 0 ,1 0,06 1700

a;]uo
70 80 200 0 ,1 100

7D EO 200 0 ,1 100

. Doza esro calctrtllI la !n lilru de 0,i mn A], Dsdt sd htrelrriricaziu llltru de I nm AI, ntrmrrd e{plnedlor pcntru lco se ridic, cu 3proximarit 50%_
'

86
 Tabel de erpunete penltu apatol .u 6 uentile

; . E; :
5!ia
Rinichi
Ganiu A P 100 7; i00 3 33 7A m r00 5 20

100 70 70 100 5 20
75 100 | ,2 5 1,6 63
Bazin 70 75 t00 !5
7Q 75 100 4 2i
50 4A 20 5 100
7Q 90 t00 l5 7
50 40 20 2-3 0,7 140
Plenlni 0,07-
15 0 47 400 0 ,1 t0 0 0
0, Piciof 50 40 20 6 100

20 0 r00 200 0 ,1 0 ,1 1000 Un A. 50 50 20 t-2 0,1 66

lni mn 150 60 300 0,05- Col 50 40 !0 1,5-2 0,!l 250

0,03 0,06 1700

0,0i- 50 4U 20 t70
60 80 200 niinii
0,08 l 100
Mlrn 50 40 20 3 0,5 200
60 80 200 0,05- I
0,08 i0 0 Dinli 50 40 4Ll t2 200

' Doza este calcda a un tllitu de 0,5 Al. DacS se tnlrebllnieazi un nlru d. I 6n Al, nonrrul exruneritor Dent.u lco t 5e rjdicd c! aprorthaliv 5o%,
'16
 L. RECOMAn*DARI
PRACTICE
a. PROTEJAREA CABINETELOR DE RADIO- . 6,5- 11,5 mm srosihe
DIAGNOSTIC . 100 mm grosime
. 4,5 rnm grosime
. 60 mn gr@ine
E le k ebu i e p r o l e j a t e n u m a i ta ln d e r a ze le se cu n d a r e , . 3,4 mm grosime
dacA protectria IaJn de radiatia primara este asisuratA prin 4,10 mm grosime
conshuc,tia tubului. Matrialele opace inbebuinlaie in pro-
tecJie sint de obicei din plumb. b, CONSERVAREA SUBSTANTELOR CHIMICE
Reddrn cilrele pentru grosimea strarului de plunb lald
de anumitc calileJi ale radia-riilor intrebuintate: 1. Subttanl a del i cvescenta ti substanl e
a dre se oxi i l eazd utor tra asrj carbonatul de
potasiu, metabisulfitul de porasiu, potasa caustici, soda
75 caustce, suilitul de sodiu, merolul, hidrochinona. Se vor
100 pestra in ilacoane astupale cu dop de pluta ti paialinare
125 2
150 sau, mai binE, cu dop de caucilrc. Aceste dopuri sirt de pre-
ferat celor de sticli, care nu au aderenla necesard. Se mai
Acest daie sint relative qi pot ii considerate exacie
reconanda ca flacoanele pentru hidrochinona se fie de cu-
pentr! 1,50 rn distanln de h locarul tubului la paravanul
loare irchise.
protector $i pentru 30 r debit pe minut. Inlelegen c, pen-
2. Substanl e care nu necesi td precaul i i
tru razele secundare (de difuziune) srosimea straiului pro-
speci al e: al aunul , bromura de potasi u, carbonatul de
tector va !i mai reduse.
Pentru construirea paravanelor protectoare 9i a pereri- sodiu, fericianura de potasiu, hiposullitul de sodiu.
lor cabinetelor de radiodiagnostic putem intrebuinta mar,
riale diverse. Rednm mai jos, dupe creciqkin, echivalenga c. CONSERVAREA FILMELOR NEEXPUSE
diyerselor matedale pentru I mm pluncb
SI A CELOR LUCRATE
C!.imidi barihH . 14,6 mm grosime
Ciment baritat . 7,5- 10 mn grGime Filnele neexpuse se pestreaze in cutiile lor odginate,
Beton . 47 - 60 Im grcBjrne in dulapuri separate de substanlele chimice. Vor avea o
cdtdlnidd . . . 80 -110 rnm slosnne
Clment . , . 80 -100 mm srosime
aerisire bunl 9i vor li Ierite de umezeald.

88
 Locul de pdstrare va fi Ierit d acliunea razelor Ritirtgen, f, INDEPARTAREA PETELOR DE MUSTE
Filmele lucrate trebuie clasate asrlel incit se fie ugor DE PE COPIILE FOTOGRAFICE
regnsit cind bolnavul revine. Pnstrarea lor implici o aten-
Se spau cu sdpun dizolvai in alcool.
Ite deosebitd cind poedem filme cu suport intlamabil; de
aceea vor fi pastrate int!-un loc bine aerisit.
g. INDEPARTAREA RUGINII
d, iNDEPARTAREA PETELOR DE REVELATOR
Se dizolvn la rce 9i pine la saturalie buceli nici de
Se imbibi citeva minute porliunea petad cu perman- zinc nr acid clorhidric.
ganat de potasiu 50/0. Se spala in ape, apoi se spald cu Se lasa sn siea o zii se decanteazi Si hchtdul servelte
b i sul fit de s od. u l 0 0 i ; r i , i n l i n e . d in n o u in a p a . la scoaterea petelor de ruginn de pe lenjerle sau alte
Daci nu s-a reutit operalia se poate repeta. Pe slo- obicte. Dupa aceasta se spald bine.
,le colorate permanganatul poat scoate qi culoarea, bsind
astil altn pate, de aceea se va ince'ca pe un coil alhainei. h. SPALAREA STICLEI
AItn metodn: se udi stola cu apd, apoi se trece peEte
a cu linctura de iod, cu o pensuln, pinn se obtine o cu- Chiuvetel si alte vase de sticu cu care se lucreaza in
loare negru-brun. Se picn soluJie de fixaj, pinn ce stola i9i laborator au depuse pe pereli siruri ce nu se spaln cu
ia culoarea de la inceput, apoi se spala. Dacri pata este api. Se lace soluJia:
uscatd se va scoate mai gru. APn 1000 cml
AIta metodi: se pune tincturi de iod citeva minute pe Acid sulluric 60 cm3
Bicarbonatde potasiu s0 s
pati. Se toarnn apoi api oxigenair. Se pici amoniac. ln
cele din urmn se spald bine in ape rece. Solulia este corozivi 9i se intrebuinJeaze trurnai cu un
tanlpon de cirpe la capntd unui bil. Se va evita atingerea
cu nrina sau de haine- Cu ea se spaln bine tancul de leve-
e. INDEPARTAREA PETELoR DE NITRAT
lator. La preparare se toarni cite pulin acid suliuric in
D E A R G I N T D E PE M T INI
solutrie de bicromat 90/1 000, ti se amesteci continuu.
Se spaln miinile cu sldbitorul de tiime sau cu api de Tancul se freacn pe toatn supratala lui cu mici cantitdli,
Jav1 urnata de hiposultit de sodiu. apoi se spald cu api rec de citeva od.

89
 i. IIPIREA COPIILOR K. PENTRU A OBTINE UN GIAM MAT
Se lace cu substanle gisite obignuit in .otrlerf. Se poaie Se expune citeva secund un cli$eu sau lilm la lunina
tntrebuirla o solulie de Iipit seivegie la repa- unei lumin,iri, asliel ca se fie voalat omogenj se develo-
rarca camerelor de bicicleie. Esre o solulie de cauciuc care peazn pine dedne cenu$iu-i4chis, se lixeazi, s spau, apoi
se prePare astfel: se sliberte intr-o solutie de subtimat 50/q, se spah din nou
qi se usucii. Se obline un geam mat mai fin decit cele din
Bucili de cauciucpu! Es
Benzind 100cm5
Dace avem un geam mat din comr1
Fi dorim sa apare
In citeva zite solulia este gara. Se intinde un sirar sub- cu granulalii Ir1ai fine, il urgem cu o cirpi imbibaii in
tire, uniform, in jurul fotosrafiei, la margine. Se atazn gr;sime, apoi il gtergem utor de surplusul de grisime.
copra pe caion 9i se apasd cu degetul imbrecat inir-un
tilon.
i. PENTRU A OBTINE UN GEAM COLORAT

J. RESTAURAREA UNEI FOTOGRAFII Un lilm expus (vechi), de pleferat un cligeu de sticle,

VECHI se introduce intr,o solulie de fericianurn de potasiu, pinn
dispare orice urmn de imagine. Dacii intrebuinFn filrne
SiI1i copii de radiosrafii, care, fiind vechi, se ingelbe, sau cligee de sticlii neexpuse, le vom debarasa de snrudle
nesc si imagina ru mai este net vizibitd. Se dezlipesc de de argint, jinindule irtr-o solulie de hiposuuit de sodiu
pe cartor ti se introduc in: pjne devin conplet rransparente. Apoi se spau bine june,
tate de ofi tu api curgdtoare sau le ltuem o ore gi jume-
Apd 1000 cmr tate intr-o chiu!"etd cu ape. curatd, pe care o vom schimba
Bjctorurlide hercur . a,26g
Sare de bucetirie 2,iO g de patru-cinci ori in acest interval.
Dupe ce s,au indepirlat sirudte de argint, prin pro_
Imaginea dispare complet sau rrece ta negativ. Dupa cedeul de nlai sus, cliqeele sau filnele se introduc i4bei cD
l0 minute se spa16 bine cu api, apoi se introduce in amo- diferiie culori de anilinn.
niac 50/0; imasinea apare rapid, brund-inchis. Copiile foarte Penrrugal oen: rarrrssi .a 2 -J pa,trp,. I0o
vechi nu dispar complet in baia de sublimat, dar aceasla Penbu porto.aliu: c.isoidinE 0,1-0,2 pdrtt pt. 100
nu are import a n t ac ; c i c o p ' a r o r .e va in .ir :. Penhu vioter: vrotetdemeril 0,1_0,2 pdrli pt, 1OO
Pentru albastru: albastrucarmin1 -2 pd4i pt. 100

90
 Gelatiru de pe lilm sau cligeu se coloreaze in culoarea I. Permanganatde potasiu (MnO{K) 20 g
Apd 4 litrl
aespctivn, iar intensitatea culorii variazn cu cantitatea de Acid sullulic 40 cmt
co l o rant diz ol v a r .
Se dizolvn prmanganatul in puJine ape fierbinte, apoi
Dupn ce au stat un timp oarecar in culoarea respec-
se adauge !stul de apd. La urme se adaug; iqcet acidul
tivd pe care dorim s-o oblinrn, cligeele sau filmele se
sulfuric. amestecind continuu soluria cu un bil de lemn

Dupe cum an spus mai sus, se proleri cliseele de sticln, II. Bisullit de sodiu (NaHSO, 40s
4 lihi
.u gelatind pe o singuri fale, deoarece dupn uscare se
aranjeazd doue cite doun cu slatina fate in taln ri se Se freace tancul cu solu_tiaI (cu o perie cu mirer de
lipesc marginile lor cu hirtie. Se obline astfel un filtru de lemn), se cuteEte cu api rece, apoi se lreace tarcul cu
lumina, care absoarbe toate culorile afari de culoarea sa solulia IL Se spald.
prop e.
Filtrul uetde se obtine lipind de un cligeu galben unul o, INTARIREA GELATINEI DE PO FILM
albastru, iar lilttul rctu lryind. un cliteu salben de unul
violet. Aceste sini culorile componnte. Daci vren se imobilizim gelatina pentlu a usca filmul
la o temperaturn ddicatn, il tratim timp de 3-4 minute in

M. CUM SE LIPX$TE O CHIUVETA SPART.{

Se trece prin sitd praf de var stms, se amesteca .u

albug de ou pin,i se obline o pasin semilichidn. Cu ea se p. PENTRU A CONTROLA, DACA HIPOSULFITUL
lipesc buci.tile sparte. Alte metod;r se iace un terci din DE SODIU S.A ELIMINAT COMPLETDUPA FIXARE
silicat de sodiu (solulie cornercialn) ;i caolin sau sulfat de $I SPALARE
6ariu fia. Se agteapta o ori pinn h uscare.
Se prepare solulia:
Apd 100 cm3
n. SPALARIA TANCULUI DE FIXAJ
Permangeat de potasiu 10 cg

Se spale cu apn calda. Dacd exista depozite de argint Carbonat de potasiu 10 cg

?e pereli, se inirebuinleaze solu_tia pe care aEr dai-o la Aceastn solu,tie are o culoare violete. Se picd 3-4
spdlarea sticli sau urmitoarea: piitud in apa in car s-a spelat filmul. Daci se decolo-

9l
reaze, inseamnd cd hiposuuitul nu ste complet eliminat; 1ie apoasd el nu-9i conservn energia decit citva zile; ado;
d acd c uloare a p e r s i s t i , s p a l a r e a e ste b u n a . solulia sHbe;te treptat, fdre ca aspectul siu se se moditice.
Alte metodi: se pune puune apd in care s-a spilat
fillnul intr-un vas alb (de po4elan). Se arunce un cristal
I. CARBONATUL DE SODIU SAU DE PoTASIU
mic de nituat de argint ti, 4drd a se amesteca, se ageapte
ciieva moment. Dace apa mai conline cit de pu,rin hipo- Cel de sodiu este cl mai intrebuin_tat. Este cdstalizat
sulfit, se forneazi in iurul cristalul i o aureotn gatben6. 9i anhidru. Un sram de carbonat anhidru poate Ii inlouit
cu 2,7 g carbonat cristalizar,
q. SULFITUL DE SODIU CRISTALIZAT SE POATE
iNLOCUI CU JUMATATE CANTITATX DX SULFIT DE s. METABISULFITUL DE POTASIU
SODIU ANHIDRU
Poate inlocui suliitul de sodiu in uneie revelatoare. El
Sullitul d sodiu arhidru are avantajul d a putea fi mai port inlocui bisulfitul de 6odiu lichid sau cristalizat,
conseryat mult timp in stare uscati, Iara a se altera. in solu, in beil de tiraj.
 TE H N IC A R A D IO G RA F I CA

Pentru a ugura descrierea unei pozitii s-au inirebuin,tat L . . . . . localizator; uade nu este menlionat in-
prescurtiri ale unor expresii care revin mereu in cursul ma- seamnn ce radiosralia se face Inri el.
4ualului. Acestea sint: nA s ..... mi l i amperi 'secunde(vezi partea l gi di c-
lionarul).
A P..... a n t e r o - p o s i er io r .
OAD ..... pozi .ti a obl i cn anteri oar: dreapte.
Bh . . . .. d i a i r a g m a oscila to a r e Bu cky ( sa u a lta OA S .. ... pozi l i a obl i ci anteri oari sti nga.
simihrn); unde nu este menlionat Bl in- OPD ..... pozi ti a obl i ci posteri oari dreaptd.
seanmi ca nr1 este necesar. OP S .. .. pozi ti a obl i ca posl eri oarasl i nga.
DD ... .. d e c u b i t d o r sa l. P .....pozi ti a care trebui e datn bol navul ui .
DL . .. . . d e c u b i t l a t e r a l. R -....regi mul tubul ui ; este dat cu aproxi naJi e.
DV ... . . d e c u b i t v e n tia l. Fiecare iii va ahetui un tabel cu iegi'
mul aparatului Bau.
.F . . . . . Iixarea sau nodul curn treb ie a9zat
RC .....raza central n (vzi pari ea I qi di cti o-
bolna!'ul pentru a se realiza o imobili-
narul).
tate cit mai perfect5.
Majoritatea radiograliilor se lac cu ecran intari-
Fm . . . . ccle mai potrivite dimensiuni ale filnu- toare. Acelea care se pot face ferA ccrane sint menlionate:
lui pentru a cuprinde regiunea de radio- fnre ecrane. La dinli, unele pozilii cer o inclinajie a razei
or,li2r {i hnil"l ,"m r c a ta za . centrale de un unghi minus. De exemplur -5' inseamnn
F-F . . . .. disranla focus-filn, dci nu disranla tub- ci unghiul este deschis sub orizontaH. Regimul dat in ma-
film
ti nici aceea cupoln-film. nual la Iiecare pozilie este al unui aparai cu 4 ventile,
hv . . . kilovolti. tub T2o. Se va line ins:i same de diametml rgiunii.

93
 REGULI
1. Irt literaiurn se gdsesc o mullime d poziJii 9i inci-
denle pulin deosebite una de alta, dar al ciro! rezultat
esle aproape ideniic. Ele poard numle celor care le-arl
descris ti pot produce confuzii. Pentru acest motiv ddm
nurnai poziliile u rezultate optime. Hsind pe specialigti s:
le imbine in divrse felu , fapt pe care nu-I rcomandnn.
2. Este util 6e aven in laboratorul nostru un craniu
bine preparat, pe care sn incercini tehnica (pozitie, incn
denln) inainte de a executa o radiografie noue ti pentru a
n da seama ce von obline pe filmul nostru.
3. Un exarnen radiografic de craniu trebui Incut de
Iajn ti de proiil (lateral), exceptind anumite resiuni care
nu s preteazi b aceasta (de pilde, ureche). ltr seneral
vom lua ca bazi cele trei direclii ale spaliului, adicd inci-
denla sagitaH, frontaU 9i verticah (axiald), el comple-
tindu-se ula pe alta.
4. Trebuie sA ttim ce llexia capului este aplecarea lui
i nainre, iar e x r e o s i a ( d e f l e na ) : a p le ca r e ain a p o i
5. inainte de vom u a se scoalem orice
corp shiin opac allat in p{r (a, pipteni etc.), in gurn
(proteze dertare mobile), p!cu[l Ei ornamentele (cercei,
coliere). De asenenea, la Iemei, parul strins in conci va
fi desficut.
6. Leziunea presupusn se va ageza pc caseti (de pilde,
iDtr-o hemiplegi stingd se va a$eza partea &eaptn a cra-
n iului p c a s e t d) .
94
PENTRU CRANIU
7. Leziuni ale capului, la care ne a$teptan si gisim
o lips; de substante in bolte sau o inlundare, vor {i radio-
grafiate cu o incidenln iangentrial5 $i nu una tip.
8. La nivelul unui traumatism este bine de lipit pe
iegumente un crc de sirme d plumb pentru a Idmuri ra-
portul dintre leziunea osoarn 9i acesta, lucru necesar chirur-
gului in caz de intervenlie.
9. ExaErenele se pot face ti in pozijie verlicali, iezul-
tatele fiind aceleati ca ti in decubit. ln acest scop sint
necsare dispozilive speciale, care irnobilizeazn capul boL
navului. Ne pulem insd disp{Na de ele in majodtaiea
in pozilie de decubit, {ixarea se face cu o banda de
pinzi, htn de 10-12 cm, la extremitd,tile cileia se atateaze
cite un sac de nisip (fis. 25). Pentru a evita durerea pe
care o poate provoca ap;sarea pe regiunea bolnavn, banda
va fi a"ezard mai crani al sau nat caudal de l ocul bol nav.
Narcoza nu este necesare. Cel mult se poate adminisEa,
sajia,1.rlqr4. lnsi, in uneie ca?url atit la sugari. cit 9i ta.
copri-rdci. este necesard:a:_cOla-ft3-t'i cloralhidra-
..-
l ul sol uti e 3',. ci re o l i npuri t.i D e an-de vftsti
In gereral, pozilia pe care o ddmlotriii,ului trebuie
sn lie nedureroase.
 l0 Psru
- -qs-lsllglslljl1qlltstrgb-gia1aa4ia-
lrasm a anddi l u z o a r e ( B u c k y , L ysh o lm ) . Pe n r r u p o zi!iile
cu -raz ; c enlr a l ; o b l c E . d i a l r e sm a a n tid ilu zo d e n u e ,r e
adecvati. Ne putem dispensa de ea, deoarece qaniul, avind
pu,tin perJi moi, dn putine raze secundare, care ar putea
si j e nez e jf las i n e a . I n a c e * e c a zu r i e ste i4 sd n e ce sa ru r
locat ?alor c on i c ( l o c a l i z a l o r M a ye r ) . lu n g d e 4 3 cm , a
ci rui des c hide r es u p e r ; o a - ; a r e u n d ia m e n r d e 2 cm , ia r
ca i erioari de 7,5 cn. in locul localizatorului se I}ai
poate inllebuinla o llanti cu deschizetura de 1-3 cm.
Aceasta va ti agezain h cupole. Rezultatele obtinute cu
localizatorul conic sau cu flansa sint chiai mai bune decit
cu diafragma antidiiuzoare.
ll. Pentru a cunoaste exact directia razei centrale este
materializim printx-un centror liniar, care se
fixazn h cupold qi care se poate scoate dupd c am asezat
tubul in pozilia doriti (fis. 23, pag. 25). Cind lucrin cu
localizatorul conic nu mai este nevoie de centror. Mai sint
panglicri'metru, un echer 9i un raportor, pentru
a mesura distanlele 9i unghiurile.
12. Manualul cuprinde cite trei imagilri penrru fiecare
pozilie. Prima arat, bolnavul in poziJia corectd. Modul de
{ixare (banda de pinze sau saci de nisip) nu este tisurat,
pentru a nu jena detaliile pozilieii se men-tioDeazainsi in
descriere. A doua imagine reprezinti cranrur
terializarea razi centrale (incidenfa) ti punctele ei de
intrale 9i itire. Inclinalia razei ceniraie va fi cranio-
caudald, dacn este aplecat: cranial 9i se indreapti spr
p ici o are; ea v a l i c # - c r a n i a l a d .ca a r e o d ir F cr ie in ve r s.i
precedenti. Aici se mai lxenlioneazn nerinea iilnului 9i
situalia casefei, precurn 9i regimul apronmativ. A treia ima,
gine arat: rezultatul radiografiei, sub forna unei schite,
Iiind lrenlionate o parte din elementele anatomice, iar cele
mai bine vizibile sint subliniate.
13. Cel care vrea se execute uD examen aI unei anu-
miie resiuni gesefte mai jos o liste cu numerele pe care Ie
poade pozi,tiile cele rnai favorabile.
14. Esie sreu de dat un tabel precis de expuned. Regi-
mul ste supus nai multor iactori, i in9i9i variabili. Apa,
ratul generator de te$iune, cu Iorrna sa de curent, tubul
cu locusul s,iu, ecranele intdritoare, filmul, revelatorul,
distanja locusjilm, diametrul regiunii exardrtaie, sint tot
atitea elemente care trebuie bine armonizate peDtlu ca re-
zultatle si fie bune ti constant. De aceea Jiecare i9i va
studia aparat l Si accesoriile, akituindu-ti un tabel de
expuneri propriu, luind ca baz, datele noastre, care nu sinr
decit aproximative.
15. Pentru pozitionarea craniuhd ti orientarea razei
cenlrale ne sint necesare citeva cunogtinle despre punctel
craniometrice, liliile Si planurile craniului.
AtIel, fig. 69 reprezintd puntele craniometdc utili-
P unctul mentoni er (progoni on) (I), punctul
cel mai proeminent infero-anterior, al mandibulei.
P unctul al veol ar (prosthi on) (2.,, si tuar medi an,
la marginea anteiioare a arcadei alveolare superioare.
P urctul spi nal (akanti on) (3), subnazal , i n
centrul virtual al spinei nazale ante oare.
95

P anc t u l nazal 6 a sio n ) ( 4 ) , situ a t la b a za n a su -
lui; este punctul median al suturji fronto-nazale.
Fie.69. - Plnctele craniomcir'ce cle nii intrebuinJaie ca reperein
D oti tronareac.pul uisi or'ertarJrazcrc n rrl e. I punctrlmeni o
;i "rt 2 - run,tul al i eol r,i J puncul -pi nrl : 4 puncl ulnazrl :
5 - glabel^i6 - bregmai7 - vrtexul;8 - lanbda;9 - inionul;
/0 soni orul i// - p-nctulauri ul ar; /2 o."l mal ar;/J - ap'.-
l .za ?.A an"ti ca,/./ 5ul urdcoronl l d;l r - 6ul i ,o"l a; /0 - dtl
sl enoi d(ma'earri p )i /7 - sol zull emporal ul ui l E; o{rl pari cl al :
/9 - suhrralantbdonli;,, - osul ftcipital.
G I a b e I a (5), punct situat in planul sasital intre cele
dou:i arcade sprincenoase. Poate fi o proeninnli, o supra-
fa,tn phni sau o deprcsiune.
Bregna (6), puncrul de i nti i ni re al sui uri i coronal e
cu cea sagitaU. Corespunde la sugar cu marea fontaneli
bresnaiicn- Poaie ti uneori perceput, la adult, prin piele.
V ertexul (7), punct care corespundecu vi rful bol ,ti i
craniene. Locul siu variaze dupi lorma mai mult sau nai
pulin convexa a acesteia.
Lambda (8), punci ul de i nl l l ni re al suturi i sagi tal e
cu surura lambdoidn.
Inl onul (9), punci ul cel mai proemi nent de pe
protuberanla occipitale externi (proerninen$ ne1a la limita
dintre regiunea occipitale ti cea cervicali).
Goni onul fl o), punct l ateral , si metri c de partea
dreapte $i stinge, corespunzind unghiului mandibulei.
P unctul auri cul ar (l l ), si tuat l ateral , si metri c
de partea dreapte 9i stinsi, in cenilul orificiului auditiv extern.
Fig. 70 I qi II reprezintn phnurile 9i liniile cranio-
laciale utilizate ir manual:
Pl anul sagi tal (A B) este pl anul medi an care,
trcind prin toate punclele median,..imparte capul in doud
junntali simetrice, dreapti ii stingni,'i

96
fig. 70 - P" pr .z en1" r c apl r nnnl or i i I'ni r l or .r .ni o fo( i ata u( i ti z ate
n danuol . /. - c r r ni u de l al 4 /- B - ptanul s gr tat; E. F _
pldnul onzonlal: /-J linir interorbirari. ,/ * iraniu larsat:
-
C-D - planul hontal bir{rtcuhr; E-a - planlt orizortal C fl -
linia bazald

97
 P lanul Irontal b i a u r icu ta r ( d - D) , n u n it - Masivul petro-mastoidian la adult:
planul vertical, trece prir vertex cele doud conducte . masiotda comparativ de faJd 80.
Si li
. mastoida ti urecha nedie 125.
auditive extrne. Este perpendicular pe planul sagital 9i cel
. urechea medie (arlrul, additus ad antrum,
P lanul orizontal ( I -F ) tr e ce p r in lim ita in le - casa timpanului, perelii conductului audiiiv ex-
rioare a o.biielor $i marginea suprioare a oriliciilor audi- trn) 131.
. stincile de fa,tn 7l; vrtical 98; ll3
bazatn ( G H ) u n e g te u n g h iu l e xtcr n a l . s'j rca cu ure(hea i nrernn, margi nea superi oal a
LiDia
ochiului cr1 orificiul auditiv extern. virlul stincii, ori{iciul auditiv intern, ganlul
Linia interorbitate ( I I) e ste p a r a le H la nerltlui acusric 113i I28.
planul orizonlal, unind unghiurite externe ale ochilor' Masi!'ul ptro-mastoidian (urechea medie) la su-
sar 101.
- Maxilarul 83; 86j 89
POZITII FAVORABILE PENTRU CRANIU
Mandibulal
. ramura orizontau qi vrticali 14,
Arcada zisonatic, 89; I 19-
. rnandi bul a d" far: /r: 7at 77: t1.
- Articulalia temporo-maxihre 125; 119
. simliza mentonieri semivertical 116
Baza craniului, vedere generald 113; elajul niijlociu
Orbitele de fa$ 71.
9i anfeiioi 1t6i 119; 122; eral postefior 9t'
- Canalul opiic 1.3'1. Orbitele de profil 104.
Cnile l^ctimale 77t IAl Osul mal ar 86; 89t 137.
- Celul e l e e i m o i d e 8 3 ; 6 6 ;1 1 3 ;1 1 9 - Osul occipital 98.
- C(aniul 9i oasele felei de {a1e, vedere senerau 71; - Oasele proprii al nasului l0'{; ilo
74; t-'7i 95. - Sindrile anterioare:
. maxilare 83.
- Craniul 9i oasele fe,tei de p{ofil (]atral), !dere
gene r a H l 0 { . . tuonrale 71i 74i 89.
Fanta slenoidah 7'1. . anbele 86

- Gndrile 9i canalele osoase a1e bazei craniului 113; - S i nuri e posrcr'oare86; 92: 113: l l o
116; 119; 122. - $aua turceasce 77; 1O4; 107

98
:;,:-'r:., i,.'...7
l_ig. 7r. P DVt antc'ttra-
tele in ilexic, se reazemi cu
Craniu P-,4. frunte nas film a
Xta .:,,t palnele pc m asii;Ir lniea
glabcla hpitn de caseti: naml
cu

p.L
( accipito-ltotltald)
uiof lunil Planul sagiial
pendiclrlsr pc cascti
'-j
:
":re f - Band; de iixa.e peslc
caPi sac d. nisip sub gleznc

Fig 7i. - Vedere Cencr.lti

- Bolia. Sutura ironiopafie-
ialn (t) Siiurilc lrontale
(2) maxilare (4) ti elmoi-
dul (5) sint parie atopuite
de laza cr ar iului Si l nr i l es c
pro'ectcazti in orlite -- ,\1as1oi-
dclc ar)

Fig. i!. {C ferpflrdicnlari

rc c!set:r; inirii la un lat dc
dget de!supr . inionului; i.sr

tM 23x30 ( l8t2l) dn, in

lung; mftginea su!fioari de-
pi5cr te caDul cu 3 lailr i de de'
gct; nur ginile lai$alc la egaiS
dislanl, dr r b!ul s.gital
R- f l: 7i dn; L; Bh:
ti ll; li]1)r r ls

99
Craniu P - A: frunte- nas - film b
(supraacciPi.to+rcntaw)

Fie. 71. P Dl'; aniebtalcle

if, flcxie. se reazerni cu Palmcle
pe m asc; lr untea cu cl.hel , l i '
oit; de r itetir na\ul u5or r unr l .
irlanal sagital perpcndicuiar Pe

F - Bandl de fixate Pesle

.ap; sac de nis' P slb glez ne

Fis. ?5. RC iDclinati $annr

.aii.tat t:o' cu PcrPerdhuhra)i
inlr i 1a 5l.htr i de degd dea-
_lnninionului: itse Prin trr$on
s!Dia
2,1x30 ( 18x94) m j n
luig nr .' r gid.a suPe' Loamo
Disestc c,r ' u cu
gci: n" gl l. Lct.m lc Ic egal , Ii g. 76.- V.d r e c ! a1 . Sn" r i hl 'o'l ar r '
n slanlS tlt flar r ul s.r gr ial r r i m ar l " n ( 4/ O" - l m .r ar /5r ' ur l r r er
R. / /j=;i Lm l dnl
t2r . t nl J l enatd.ta ( r ) s r r c tr e r b.r +
7E hV; lO0 mAs pr oi c c G3z ! s uL or Li i r ' M as tol del ' ( /r '

100
Fig.77. - P DYt ant.br a - Craniu P - l: frunte - nas - film c
lele ln llexie. se reazemn cu
palmele pe mlsnt irdntea cu (subo.cipito.Jt ontald)
glabela lipii; de caseii; nasul
!sn,..tur tit. planul fu
lFnor cur cr pe caseh - sagilal
I Bandil de lixar peste
ca!r sac de lrsrp sub grcznc,

Fig- 78. Rc trclinaii ealdo

c.ar ialt n,lr i Ia 4 latur i de de -
gcl dedesubtr l ini@ulli j ies e

.fu 24X30 ( 18x2,1) cm , nr

lung, m ir gr ner supLroar d de
paietle ciFtr l cu 3 4 hiur j de
degelj Drarginile lahrale la e-
gali djstJnlj Je plcnul sca tr l
R F i= 75cn L,8f,
7j ltv: 1r 0 tuls.

F i s tq. D obum s l l ae ( /) . - Sl i nc i l e( !) .
Aapa m i c i a s l enoi dul ui ( 3) . M as toi -
dele (a). Ceirlele etnoidale a5). - Sinul
naxitar (6).

l 0l
Craniu P ,4: Irunte nas - iilm d
(s upr aot ciPilo I t ont aI d)

fig. 80 P Dl'; antebratelc

iD Ileii.. sc .eaz.d. cu nalmel e
pc m ls:ir hunlea cu glabela Pe
mijlocrl casiei; lasul ulor 1uF
iil, Planul sagiiat t..Pcndr cn l .f

I Band;i ,1. iixarr Dcslc

cat; s!c de nisip s li glr zne

"t

| : .2 ur r " . ( //. \ti r .,l F /2, M tr a

.P:i t,aar n," r ') lJ) Pi nur . J . r l ^n'; :

Fis. lJi. RC inditat, cr anl o'

caudal; inir a la do!i latuii dc
deqet dr a$Pr . inionuhi; ies e
n'")',i"'fi'.i", cm, ii runs
ll8 x21 cn in lat)
R I t- :35 ci; L; B h:

itrn!bri' l.f ril dGirntx

i ,' ,.. ' 1.:.., J" ,j :.. ' ;:o " " ,1' ,' ' .i .' ' ' .' '

102
 t'ig. 83. P - DVj .r"
tebrrlele in fleric, se rea. Craniu P .4: birbie - nas film
zem i c! palm .le !e nasii (sup/ aaccipita-nazald
)
caP!l in lrsoaril cxicnsie,
sc rcazem; cu birbia pe
casetii ndsul uror turtit.
Pldiul sagital p.r pendi

I Bandil dc iirare
ncste cap; sac dc nisip

Iiig. 84. /lC perpendi

cularii rc cdsctir inlri
pr in lanbdJ: icsc pr in !ir
ill n.suhi ,ln 18X24 cm.
itr lLugi margina inl.'
rioari la un lat dc degcl
ddesubiul bijrbiei; nar
gifile l.icr ale la esalii
g,taI
' lisiJntJ dcr lanu I s_d
L) Bk: 75 kV; lAl h1,1s.

Fig. 85. - Sinuril. lronialc f|). - Siavile naxilate $).

o b s e r v a t i i. leDtru . p(nc rn evid$li' u trdlxhL tichid rr siLntri, a\r htnLl
O l 'i r .l " t?,. O. .l n" l s r ( 4J . - 5.i l J ,t- r 6) s p D r .
i c L.az ' s u .i _ur .l m r '\.1" - e. .\'1i ,a ar 'pa a dtr oi di r l r i
:;K"l,i,j"i!,'L.!:i'ri:,)'iii":'l!r'zr"nt"i, ( ;) . - ,r IJ 5L.i dc l e l 7l .

103
Craniu P -.4: birbie - nas-film, cu gura deschisA
4,,. ,'i ,,i .,
(supruoccipito-alveolard)

Fis. 86- P - DV; .t-

te6ratcle ln llexic, se rca'
zemii cu Dalmele pe nast;
capul, in u.soarn exiensi..
se rcazerni cu ba.bia pe
casetb;Cr r a ldr g de{ hjsi:
nasul atinge cJsela. PU-
nul sreilal perpendicular

/: - B.rdii de lilare
peste cap; sac de nisiP

lig. 87. {C pcrl)endi'

culari pe caseft; inhn
Drin lanbda: iese _Fn
Drin
'prnctul Alveolar
18x24 cn, in lung; m a.
ginea infer ioaln la nn lat

r,jl'9'i,llfflllii6',l.-
de deaei dede llul biF
bieit marginjle laterale la
ealn distanl:i dc rlanul !t;.li; ;,;,i,ililijjl'tral,1?;,"
R - l' l:=75 cm ;
lr Bb 66 4Y, 100 tAs

o bsA . s ! . M/ fe eerhdt RC
',3!cL Nuft F lid p'rr/'r: a3:cv Pozrl'l
; P; n. 1: lebo J,. o I hlr e "
'o" *l,.lh
rJC .! bs '1 Isrl at
r{4Jj
U,6tt\.
I {J.1
 fjg.89. P - DY; an-
iebialele in Ilcxic s. .ee- Craniu P - .4: bdrbie film
zeme .u palrnele pc masi; (seilco-na2ald)
capul, in exlensie, se rea-
zemi cu b;rbia pe casetd.
Planul sasital per pendi.

f - Bardn de fi\are
peste crp; sac de nisip

Fig. 90. RC pcrpendi

culara pc casetiii intrir
fdn vericx; iese prin na
sion lru 18x94 cm, ln
l1'ngi narginea inte.ioarii
cu un lat de degct dcde
suLtul birbieii mareinile
laler ale la eAali distante

{ - - lq tr =75 cm ;
L; Bk: 75 hY; \0a nAs

f.g.Cl . .- q'nunl Il oi tal e aIl c u r c e'* i . Lt.aar bi l r te. - - Otoi tel .

a2) apur dpl o- ai e. - Si nu.ur i l c r nar .l dr r ( ?./. oa.c tp nr 'd.e ( 4) .

Observrlii. Se ml nuneFte torli. sennaxlall. Iso Doale rac cu 0s*yi 125 nrJj tfun rt

t05
C ra ni uP -,4: ber bie na s - fi l m
(!enlrico-dentaft,trunsbu&l)

Fis. 92. P Dl; anlebr a

tele nl llerie, se reazere c!
p.lmelc te nasil; catul, ir !
ioari c\trnsie, sc reazen'il cu
r ir bia de caseii; gur a lar g { les -
9
r hcili navl atinge casela. Pla '
oul saeiial pe.pendic!1,. te ca '

/r IlaDdii de ii\arc testo

I
cap; sa. dc nlsip sub gleznc

Fig. 93. 4C inclinatil o.njo-

ca!dali inlr:l prin v.rlcxr jese

. 17, l8x2l cm , in lunltim ar -

gr nea supefloar j la livel!t."-
pr lur i nr ar gir ile laloale la esalj
dhtaDti dc pla,,ul s!eiial
R f-| = 75 cii: t,: Bt.
70 tl' i IU|) n,ls

.hs!r r r l,. l i s .91. Si r ul l r o,l al ( /) . - Si .ul m ar i l dr f2) . Si !!I

N,n i ,.ziLB t.nor J dl ( J r . - r l /r c i n'a or l r tar ; ( .1) . Par l i no p :n. .
lanserii.l (J). Stinca (6). - Celtrlelc nrasloi{liorc (7).
Sc ti ul n6z al ( 1i ) . C el ul el edm oi l al e ( r ) .
 Craniu 4 P: occipital- film
(fronto-suboccipitbld)

Fig. 98. P - Dr; nembrele

srpe.ioare de a lnngut corprtuir
capul in pozitie medie, cu pla-
nul sagital per pendicularpc c a-
sciri se,reazeinA q! occipiialul

I - Bard:i de ii\arc peste

Fig. 99. nC inclinat; oanio-

caudal; inr r il lr int. un pl]r c 1
situat l. !nir e. 1r .inr ii ,ni Pr i -
oarc d' hcnne. medie a liniei
naslon lese sub occipital
r n 'nioni
l8X2,1cm , in lung; m aF Fig. 100. Sutufa pa.ieto occipilal; (1). protuberanl2
gnea strperioari Ia limiia caDu- occipital; inienr5 (2). Cdurd @tipitutd (3) cu arcll
luii m ar sr n,l" lat.r alc la es ;l .r tosierior al ailasului. - Sntllra lemporo ftcipilali (4). -
,jisr antij de r r ar ul sapr tat. - sli|rite (5). Masianlcte (6). Condihn nandiblllei (7.).
tt - f | = ;i .n1, L: Bh
75 tyr 100 2,1r

o b sc rv r t i i. t.cldenin b!n5 p.itru dngnini.rr tumorjror

Se nri nNm.sre
.f sa Fxl. lacc c' 70 nyj 123 nAs: thttj Bk

.108
 Mastoida sugarului.Transoculardoblicd

F,e l0l P D D . @ci D i l a l ulceva nr i

su; L lc c c n l t u l c i s e te i : se tl e cte a zaca!!l
.u nenionul ln piept plnd ce ppieclia er' Fie. l!3,
frnii a antrului ajunce in dreptrl trf' .1 - Marginca orb11a.i s!peri
oari. 2 -- Mica aripn a sf.noiduhi. J llar
shillui exlern al o.l,itci (arhul cilircite gLD.a superioari a slntcii I -- Canalul
pe orizonlala germane). Apoi se rotcite
s c m i c i r ( !l ,r s r pdr i o.. 5 fi c l c r l . 6 C a,
latersl capll cu l'n lnehi de l0 l2r. Lo_ n.irl auditiv inhn
calizatorui se .i:32:i !a.oniu.ul o.bitci 6i vi.Iul stincii. Z -
C .s a ti npanr hi . 8 C ondi l ul handi b!1.i .
9 - Ipoti z a z i gonr ai i c i , /, C anal ul s c ni '
c i r c ul ar .r i z ontal . 11 - Antr ul . 12 - F anr .

Fjg. 102 (C nlhi tangent c! conturnl

intcrn al .rbitei, nr dreptul rildiicinii na_
sului, trece prin oriiicjul ncuro-auditiv ii
nf lrd . n f a s r t r u l rcg i un c, tl i ntre mcl c ji
re lo rd dl o f b , t d r F In l 3 vl 8 mp ;r{i t ln
cIi r f'a l i i .
douil pil4i egale printr o Lucati de piumbr sl g r ( l s. adoarinc

De ac.lasi iiln se iac ambele mastoidc o ri,reNrli pc kiro.

'
R - F-F = 80 cm; tr lvlayer: 60 tYl
hiervir rn gj 5o
40 nAs, lltJ' Bh. de niDtrle. Nunil, si pDzilia Brl.b.n,

r0 9
Craniu lateral: a
(redere generald)

Fis. l0l. P ,l/; umi tul

ridicat djn partea in care cste
tutob cap!l; antel,r atul,ile c tat,
se re.zcni cu mnra pe masii
capul i ors cu 90", cu planll
sasilal paralel cu caseta, se rca-
zenl, cu rg1lned tenporo pr-
r ictal:l pc m ijlo.ul cascici; U ni r
inlcr or titar ii per pendi.ular i pc

I Bandi dc lixare Psic

cr fi sr ci de nisip suL unnr l l
ddicai ii sub glezne

F i g 106. - Si nur i l e l r oni l l c ( /) . - Or bi tel e ( 2) .

- celulel-" dinoidale (3) - Sinuril naxilarc (l).
stture ironio-parieialil (5). Saxa lrrceasca
/tl. - Donul ii (7). S!1ur. occipito parietal{i
\5J .
f1s. l1r ;. RC per pendic ul ar i
pe cas.ti; intr i la un lri de
des.t r L( ..sr pr am ijlocnlui l i i i c i

fr i tjx30 cn ln lat, m l t
gjnea sr p( iiod il dep:i.s.ilec apul
cu don, 1.lr r i dc dcgr ii m ar
glnca anlerioarii si posterloaril
la cgaln dlsbnl:i r le c.p
R F |=r - ic,L; Bh
65 il;80,r { s

' ,.d tr,| i o' r,

"1,
r fi,/. p.p"ndia l"
"
: .ibi(ei, se rorlc tacc cu 60 ry; ri{ r.1:; irrii 61.

i l0
 r:ig. 107. P Dt'i umiirul ridicai Craniu lateral: b
din paftea in ca.e esle ittors .apul;
anlebratul, ileciat, se reazemn cu nina (|aua turceascd\
De nasn; capul into.s cu 90', cr planrl
saCilal. paralel cu carta, se_rcazemiL
cu rgrunea lempord p.rrcrara pe mll
lccul caseleii linia intero.biiara pF
r'endicular; pe casetn
f - Band; de Ji\ar e Pes l c c apr
saci de nisip sub umilrlll ridiclt ii

Irrg. 108. ,aC perpendictrlarii !e ca_

seu; inl.i la u lat de dcgci deasrpra
nijltr hi linici 1,aza1c
l.n l3Xl8 cm , in lat.
R localizald I'layeri BAi 66 it;

Fig. lll!. ClinoiLlelanie.ioare (/). -- DoF

sul teii .u clinoidcle postffioare (4. - Sinu-
rile sienoidale (J). .

Observ,lii. ti riixt prin Drmnul srins inirodn\ srl' hitJi!

ia dktantr I l hxi mare de 1
.Dcui,.u e ,
o ftar:! cu de.c{7!trc R. r0.." .,.".,

llt
 Craniu lateral:c
(oaseleprcprii ale ndsului)

Fig. ll0 P - Bolnav ul Ec -

zinLl; capul in pozilie m ed i ei c u
in' le\ul m linii dr eptc t ne i i l m ul
lipii de partea d.eapu a nasu-
hi
/' - Suport la spatcle caPu-
lui

Fis. lll. nC pe.pend i c ul ar :

pe filmt inhn prin mijlocul ielei

Fft 4xO cn. invelit ln hir-

tie neagrn, l;rn foli; agezal in
' R- F,r =75cm t 5 0 l Y; Fig. ll2. osul razal (t). - Rndeclna razah
100 ft,.js (?). - Mareinpa orLfari. parlea natats (J). -
Sutura nazcnaxilarn (4). * Spina nazald ante"
.i'oari (5).

ob s.rv a lii. sc Doile oblnr rcessi radiogr'fre

in Dozilie lateral:i culcxil.
 FiC. ll3. P Dt; m em b.c -
i/i r;, ,-
1c sulerioarc de a lungul coF
Craniu vertical: vertex iilm
prlL,ir capll l! exlcrsic tortau, (subm?fila-"e||i.ald)
d planul sagiial p.r Fndiculaf
pe caseti, se reazenrdq renciul
pe mijlocul qasetei; planll di-
zo.lal par alel cu caseta
lc - Saci de nisip sub !m$i

Fig I l,l. iC p.rpendicnlarir

pe c.scli; intri r'rinir-un p!nci
siltrat r!1in i'rainfea mijloc!lui
liniei care uDcste urghiurile

l:n 18X24 cm, ln lLrngi ca-

seia uiot ridicatd din partea
oani.l5, pcrtru a niclora er-
iensia iortratli ]a indivizii cu
glt scurt. Marginea superioara
dep;seste capul c! doun laiu.i
de d.gii ma.ginile laierale la
cr alJ d6tanta de plr nul sasila l
- R- f ,r .=8U.m : L, l.r r
Bk; 1; hV; IUJ tuAs

Fig. ll5. - Baza craniului in general - Marginea supe'

rioard a orbilei (.1). Osul malar (2). - Fosele nazale
ob , \.r' P . ..' b . e ." .'" t1) .- s nuti tc s tPnai ooc ( 4) . C el ul el ePl noi date( i r '
'. .L,..t,r p: oo/:t" _ \ooti r . /i s om ,r ,c . ( 6J s ti 4.i \7) . A.l a,ul ( o,.
. . ' f it r .c i a L i.. r ' .,1 r ' ..0 di r "' cn"r r' i .:^., ,,,,
" kl o l sH' /

3 - Tchnica ndj0srallcd.
113
Craniu lefiical: birbie lilnr, bolnavulculcat iltcft!-
(\.rriicosubLneniali)

Fis. 116. P DYr an i ebr al el e n]

Ilc.\ie. se rcazcna cu palnele pc mas;i;
c.pll n1 extensic ntrlalr, ctr Planlrl
igr hl pspendr cular pc ( ,i .t;i . s e
r ".LZ.nr ; cu l.r r ir De c1\et!; Pl anul
or izontal, pc cii esle posih i l , \'a i i p.'

F - Bandi dc ii{ ar e n.s 1c c aP;

sr c dc nisip s!h gltzhe

Fiq. I17. RC inclinati i ftani oc au'

dali irlrii Drjn lreimea poslerioarn a
lini.i !er lei- elabclii iese l a doud l a_
turi de d.gat lhapoia sinliziei m.n

Lr 21x30 i18x24) c m , i n l une:

nr r g r iL.L ' ulr "r ioa.A dcp ;l $tte c i p!l
cu tlor r lr lr r i dE dcgc r i m ar g i L c l r . l l 8. Ol l totl tl ) O'L" atar ( 2)
laicfale la csal:i distanli dc Pl ar ul 1;nl ,2a ::pan i r { ;, F r r g: .1 r or i er oa r '
'R ur - .r a,o- 't r ^J r ,e ( 4r . C c l uk te ?tnai da
I, [ = 75 $t: L; i3k; 78 k\,: ti ) . S * 'e .J " " i .tate ( u) _ \'\a1l i bul , //)
I00 n.,1s. qfol ,,1 ./:l r . o..i _i r : /8) - Sl i ? t
' "lu
( 9) . - Ar l as l l ( l r ) . - os ul oc c r PM L ( //.)

obs.frr{ii I' r.sorn.lc (1 gllul scort se ridici r'i3'eri

, n,i"il L D.
n,.s1! ;ozilr! rri.iz rt1). Se porl. lsca cu' 70 aL'j r!3 ,',1ir rllr:i ra'

I l4
 Fig. l19. P- Bolnalnl Craniu lertical: bdrbie filn, bolnavul qezlnd
iadc pe un scatn aP.oape ( -,rert i ca su bm enl al d )
d. masii capul in extcn
sie {ortati, cu planrl sa_
git;l ner pendir !lar pc,a'

bia p. casetiii pianul ori'

zontai, cii mai Paralcl c!

f Band; dc lixar c

Fig. 120. nC perPen-

dicular i pe casetA; inlr i

l.n 18x24 cm , ]! llnei

narginea superioari dc-
pi$etle capll cu doue Ia-
tr.i de degcti margilile
later ale la cgali disiar ln

R - I- - I= 80 c ;
L; ler i Bh: io kY;125

Ls . l 2l . \4" r s i nr i .ur e,:'d, or r i l .i ( /) . - On.l

"
dal"r r2,. .- fo.'..t nal;r" t r. Situt c lpnai.lrl'
,,t) . C At,,pte etna. i ,t" {:l - \pot:z r ( 6t.
" i g.na'r A
- . s /i r ! ( 1.) \'l i . | ,,e,. - .\poti z o o,r oni odr 1

I o.. ,,r e.' .bl.c Ltli

'D J ii'd

ll;
Craniu verticaL:biirbie - lilm, pe lilm curb
|aLi.)
(rcrlico'subn1e

Iris. 122. P DV:

menbrele superioare dc-a
lunsul corpuluit capul 1n
cxlcnsie io(atr. cu planul
sagital pcrpcndicular pe
lild. se reaz.ni d' bir
I'ia $i regiunea submento-
ccnicah pe film ll nulat
cu.b pe un sac de nisip
I - Bande dc lixar e
peste cap: sac n'slp
'ie

;ai
Fie. 123. RC incli' r at:
cr;nio caudal: inire
dou; laiuri de deget ina-
intea vcrtelllui; pa.aleln
la
\-r (
fft 24X30 ilSX?41
( m . In lxig, inpachctar ,
lm Dr euna cu cele .0ua
lolii. ln hlrtic neagr, l i * . 124. Oi bi l el p, p" ?l ,l F uf.r :or ( /) . S u,i l e
R - I-ln = 75 cmi ,n;s nate l !) . - l Adnr :br ra 'J l . Sppl ul n" z r 'l ( r ,. -
L; l*a Bk:66 hv; l2D sibttite sletoidate (5). - Apoliza ba,ilarn (6). -
stthcite (7),

I l6
 S4;:)9*
Fig. 125. P ,Y; unirll C rani u obl i c: mastoi di -. i i l n
ridicai dir parlea in care este
inlors capul; aniebratul, tlcctal, (tenpora-limpanid)
sc reazemi c! mtna pe rnasilr
caprl lntors c1r 90", cu tlanul
sagital paralel cu caseia, se .ea.
zen, ar orili.iul alditiv extern
pe caseiii, la doui latur' de de'
gei mai sns de mijlocul cii pa-
vilionul trechii dat inainte
F - Bandn de tixare pesl.
cap; saci de nisip sub !nitu l
ridicat ti sub glezne

liig. 126. nC inclinau

cranio-caudalr intr; la ?
.n deasrpra oriliciului
anditi! extcm, iese prjt
orificid audiliv dterr ditr
panea de radiograliat
Fft 13X18 cm , in Inng
4 - lmalizator Ma-
!er; iiri 8r; 65 FY; 160

Fis. )27 - Ltnita poste.ioatda nastojiei ltJ.- Vnfut

nastoidpi(2).- Contlt\tt superiofal stincii fr). - Viriul
sitncii (4). - Condilulmaxilaruluiai).

ob .r . ,' , , i,dq.'la
oe po.t \omnre, "r..q ndkr,,
s" n"' po"le e'<ui" r':1 lo" riai. vs!"r, la d.'
!i Ilansi cu dcschiz:llLtrl 'l '1

|7
 Sralrea\
Craniu oblic: orbiti, nas, umdrul obrazului- film
( o cci pit o-z i ga tnat i ci )

Fig. 121i. P DYr partea supe-

rioarii a toracelui indeptrlati de
masii anlebralul, ilcctat, se .ca-
zcnii cu palmcle pe mast; cattrl
lntors cr planul sagital lncinc
cu caseta un rlnghi de 45o; se
rcazcni cu nasrl. arcada su-
p.aorbilari ii urnilrrl olrazultri
din par ta de r adiosr afi at pc
m ijlocul cas.iei. Bir bia ui or i n-

I Bandd de iir ar e pes t.

capr saci de nisip sub m r i fi

Fis. I30. -- PerctclcIateralal craniultri(/). '- Mastoida

(t). -- Contwul s,petior al stincii (t). - virlul stincii
Fig. 129. RC lnclinatii caudo- (.1)-cordilul marilarului (r-).
crani!lr intre printf'un puct
situai la ri lai de dcg.t dcas!1_
pra si nr alara prolubcrunt3i
@ciritilc e\lernei i.se prin mij-

r n 13x l8 cn. tn laii c as el r ,

ridicati in partea sUperioaril,Iace
.! masa rn lnshi dc cca. 10'
R - Io.alizaior Uaycf, iiri
aki 65 fYi 160 nAs

obrc.fJ' I od|qri
.u,, ne.rr: m.,: | "- r
,rlor \Grr, la dhi,ni, I lq-7i l00 am ri lix.ili d '.'blo.3l
deschizl_

1l B
 lI,4tec
Fig. l3l. P- Dr ; m ' nhr el e Craniu oblic: mastoida- film
srperiode {le a hrgll coeulur;
capll llectat si inlors de partea ( I ra nl o-mas loitl iatd )
{ le.,diogr afiat, cu !lar ul sagi
tal liciid cu masa u unghi de
,15'i se r.azcmi cu masioida Pc
cas.tii palilionul ]'lrechii dai

r. Bandd de iixare Pcsle

Fig. 132. fC inclinati ctanio-

caudali inir ; la 7 cnl deas' P r .
unshiului exier n al or bitei oPUs c
cxainin;riii iese prir nastoid.

Fn l3X l8 cm , in lunei na' gi

nca suFerioarii la trei laiuri de
des.t de?srpra orifici!hi audi_

R -- lmalizator }iay.ri iir:i

ai; 65 AY; 180 n,,ls

Fig. 133.- Virlul masloideif/). - srinca (:2).;

cclulele nastoidiene(3)..- ,antuL (a). - conur

ob scrv d t I i. Il.fo.. )',qident$

.i(u1r rrri localtsior
d.schi/11{r d. r,i.m nr dianetr'

I lc
Craniu oblic: orbiiA.nas. umdrul obrazului lilm
(telnporo'arbitar'i)

Fig. lr l4. P Dt;

m cm br elc supcr m ak de- r
I nqul cor pur ur : capur ,
lniors, sc reazem, c! ar
cada s!praorbitaril, unl
r ul obr aznlli $i nasul pe

]r - B,ndi de lir ar e
pesie capi sac de nisip

Fig. I35. RC pcr pen-

dicllar, pe casctiii inbi
pr in c!dr anr l postefo.su.
pcriq a1 pariefal!lni dnt
par tea otusiii iese !.in
unghitrl ertern al orbii!L
dc cxaDinJl; lr ehtr ie s.'
iormczc cu tlanul orizon- I s . t!o. tr aLl a opt- n | /r . \\.r s n ? ntb l ar : ( 2 J )
ial un unAhi dc 4il' , iar - - \pof.z a hontar ;r a os u I r l J r ( 4r . - | anul .l t'l oi _
:u plam l sagital unul dal f5) . - Si oul honl al ( 6) .
de 50'
f,? l3xl8 on in 1ai
R l@alizator M aler ;
il.t ,t, 70 ll: lllll n.l3

120
 t'ig. 137. P DY; urnirnl
orus p;rtii de radioerafiat ridi'
Craniu oblic: umirul obrazului - film
cati pacientul se reazema cu mi. (zigonatica mdbrd)
na pe masij celnlrlt membru
supedor de'a lungul cdpuluii
capul se rcazemi cu maqinea
extern; a orbiiei ii malarul din
pa.tea de .adiograliat pe mijlo

I Bandn dc lixare pcst.

.ap; saci de r isip sub gleznc ;i

Fis. 138, lC lnclinalli postelo-an-

lerlor ir unshi de 50"; inhd fua'ntea
.onductului atdiiiv e\tern. sub arcadN
2igomglic;i iese prin malarul de ra-

fd l3xl8 cm , in lunAi m ar gi nc !
inlerioari ln dreptll bnrbici
R - F-F = 7?t cm. L: Bhj 65 kr';
100 ftIs.

Fis- rii]. Osul malat de ptolil (1V).

- - Or Li ta r O,. - Aoofi z a z i gom ati c ;
tz t. - Qs r l l r ontal {F ) . - Lr m i l a
cl,ser!e111. )i uriiri 9i poziln cfrnrj. se DoxLeIa.a ri c! 60 *f, rlD,rlJ, inierloarn a eiajului mijl@iu (E).-'
I{r[ ar; F a-lmcm. Arcana denta.a srperioard (ts).

12l
nlandi b ula:r am ur aor iz o n ta l d fi l m

Fis. 1,10. P - DI; usor inclinal le

sp;tc .ar ul cadL ldr ' r al Pc c r 5d;,
Lr r E afe nr r lg nea
in unsl,i de cc..20' iali dc Pl dnul
mcscij capll ln !ioirii cllrnsic
,F - Saci dc nlsir la sp r te

F i g. 142. M r ndi h!l a i n i unei atc a s a

drcapii, respecti! stjnge

Fis, l4l. nC inclinaii c ar doc fu-

ni;l ( cc,. l5 20"1 .ii c;tr e bi r bi .,
inir n la r lo!n Iatur i dc deg el l napoi a
r nghiului nandib!l.ii icsc pr i n r i i di -
.ina rliimului nala. din pa.tc. ,lP

a/n 13x18 cm . ir r lat: tr ar Al nc a

lnlcfi.,rii Llepiieite mandibula cu un
lal dc degci; narginca attoioar,
depi$.r lc bnrLia cu dolA l atur i de

R I F = 78 cni l,; fl i r i at;

55 ti'; 60 ,u,ls
o li: e rr r 1i L Nln,ni ti pozilir
rxr . clnd ardi
d:itri rxselei o xnlrnlie niirii ;i 3rropifm Lrrbia de
',ai
 Fis. 1.1.1. P - DY; antebra_ iVlandibula:nas, birbie - film
leli in flexie, sc reazcmn cu PaL
nelc p m dsa;.ar ' ul in lls oar a
exi.nsie, cu planul sagital Pcr'
pendicular pc casel?ii se reazc_
m i in bir bier nasul,atinee c a-

f - Blr da,1e tixr r c Pc s te

cap: sac de nisip sr b elczr e

Fie. l+ .1. RC inclinati crudc -

craniali este in flanul sagiLal,
t) ar r leU la planul or izontal ; i n-
irn prnr .eali, tiniird birbis
/rfl l3x 18 cn, ln ltngi ma.-
ein.a inicfioa.ii depiiett bir'
hia cu douil latrri dc deset;
nar qin l" lr tcfa c l3 Fer li l i s '
tin1,,l. r jantr l saAitr l.
R - I F= 75 cdi t, ni ;
65 tl' r 80 m Js

I F . ) t\. - l l a4ai o l a J P, _'. Se m 1i v ad :'l r '

l :l \.n r l nd,.l ( /1. - ur i h m " r 'l a e ( :) . -
Apoi tN odonl oi di i a !x hul N . -

obser!rlil. se nrai porle Nectrlx cn bolnirul reTind r. nr suu 13 trrri,n Ds.j.

l2?,
t r {andi b ul a : bir bie lilm

Fis. 116. P - - Bolnalul

sade pe un scaln la trar-
girca mcseii captl ln
rtoa.i cxlelsic, sc rea-
zeni cu berbia pe iilmll
ntrlai clrb pe un s.c dc

f Bandi de tixar .
5

1,.,\-_
fi g. .18. - Im agi neJ J e tal i d m andi l .I- Il c i s i \.i
.up.- .or i . 2 l 1c i .i f,i i ni ei ofl . i Gau2 m enl odi ej- I -
I:ig. 147. 4C llclinatii
de sus in jos ti dinanrb
inapoi; lintcrie Iata an-

Fa l3xl8 cm , ldin
ccrane, inpach.tat in

R- i F:25 c' n;
L: Iar A Bh:55 kV; 80

o b serv o I I i. NuDril, si pozilia Brolto'-

Se !o,te execda
lig. 1.19. P Dlt: ,[landibu]a:articulalia temporo-maxilari-[ilm
!na.'rl ridicat din partea
ln care .sie irrtors captrli
aniebrai"l, Ileciat, se rc,-
zcm :i cu palm r Pc m asii
capul lntots cu 90r, ctr
planul sagital par alel ctr

ar ticnlalia icm por o,m axi

larii dc radlog.afiat pc
nijlocul caseteiicufa m r lt

t - - Bandn de il\ar e
Pesle calr sac de nisip

fig- 150, RC pcr pen-

dicllart pc casctai intrii
prin ariiculalia tenporo-
naxilari. opusn celei dd

/:ft l3Xl8 ( m ; in
lung
R - Tlbul in contacr
cu pielea bolnav!lui; lnrii
ldalizato., ltiri ae; 55 Ii g. 151. / - C ondi l tr l m andi bul i .2 - Al ttc u-
hV; 60 tuAs btia tenporo.maxilarr. J - Arcada zigonaiicr.
.l - Apofiza coronoid:.

t25
 RECULI PENTRU DINTI
F4, 152-195.

1. Exanenul radiosralic al dintilor trebuie sA preceadn b) Metod,a i ntrabuaal d seN ette pentru toa
; i \ a c ont r o l e z e o r i c e i n t e r ve n !ie d F n la r d . dantura, insi cu greutate pent molarul III inferior. Ea
2. Pentru orientar ne sint necesare citeva date anato- se face punind bolnavul in decubit d,otsal sa.u in pozilie
mice. Acesrea Ie rezunnm in schemele din fig. 152,153,154.
3. Existe doue netode de radiografiere a din.tilor:
a) netoda extrabucau, b) metoda inrrabucale.
Metoda e x t r a b u ca l,d se r ve ;te p e q tr u o b -
^\
tinerea unei inasini de ansamblu a mardibulei, pentru mo-
larul III inlerior (greu de radiografiat prin meroda intla-
bucale), pntru leziuni ale mandibulei de origine dentar:
ti pentru bolnavii care nu pot deschide gura (lrisnus).
Aceasta melode este descrisn la poziJiile 140, 143, 146.

,-'\2
Fig. 152. Arc.di d.n-

^l,i
lard superioari la adult,
/ incisivll centfal
sllng; 2 - inccivll la'
ter al; r - caninuli ,-
p.imul premolar; 5 al
doilea pr em olar ; 6- pr i Fis. 153. MandiLula cu arcada dentar; infrioard la adtrlt / - inca
mul nolar; 7 - al doilca siv-ul cenilal sllns: 2 - incisivul laleral; , taninuli 4 - primul
m olar ;8- alticilca Dremolari i - af doilea prenolar; 6 - primrl nola.; 7 - al doila
molari I - al lrcilea molar.

12 6
 Fig. 15,t. .lnatomia dinielui
v:izuta pe sectiunca !n'1i molat
inl.ri@ conplet dezlo11ai. /
sm altul com anei; 2- deniina
aoroaneii 3 - pulpa; .4 - stp
tul alveola. (interdentar); 5 -
spatriul alveolo'deniar {perio-
doniall; d - peretele alveolei
r Adicina;8- ca-
dentar e:7
nal radic!lrr.
Dintcle se conpune din co.oana
ri l-3 rddicini. Coroana are
snall (I) dentin; (?) Ei o ca.
vitaie tn interiorul ei. Porliunea
de la lernina.ea snallului pinn
la deschiderea alveolei denla.c
tezindd. Cea in de,ubit dotsal permire o fixare mai buna
a bolnarului, precum qi examenul ceior care nu pot pnsha
pozi,tia gezindi. Pozitia tezindd este mai comode pertru bol-
rav 9i mai ugoarn pentru opratorul obitnuit
proieclii. Pentru praqticara ei este nevoie de
rezemitoare de cap, care poate fi fixate la diierite niveluri,
dupn inrl,tinea boliavului.
Oricare ar ii pozitria bolnavului, cl trebuie se stea liber,
neconlractai, iar capul sn fie bine lixat. Se aranjeaze in
prealabil regimul de expunere, se agazi bolnavul 9i apoi
s e i n'roduc e lil m u l i n s u r i , a * f e l ca e xp u n e r e as. u r m e ze
imediat dupd aceasia.
Radiosra{ia inirabucali di imasini reduse, iocale. Ea
trebuie de multe ori completatn cu una extrabucali, pentru
explorarea lecindtrtii mai indep:irlate a dintelui.
Exisd doun va ante, dupi felul cum este aqezai lilmui:
lilnul in suptafata de ndsticatie ti filmul .,pamlel." au din'
trl" (reiroalveolar).
In tehnica cu filrnul in suprafala de masiica-tie, aceste
sie introdus in guri; bolnavul mugci ugor laiura mare a
lilmuluij astfel se obJine un paralelisn intre film qi planqeul
b u cal (l i g. 155 A).
ln tehnica cu filmul ,,paratel" cu dintele (reiroalveo-
lari), {ilmul (de obicei de 3 X 4 cm) este atezat pe IaIa
interni a dintelui Si menJinut in aceaste pozitie de indexul
sau policele bolnavului (fig. 155 B 9i C).
Pntru arnbl s inirebuinteazn fiLne de 3 X 4 9i de
4 X 5 cm, dupe cum se nenlioneaze h fiecare pozijie din
rnanual. Fiimul este invelit intr-o hirtie pergament pentru
a {i lerit de umiditaiea din guri 9i in hirtie neagrd pntru
a-l led de lurninn; va avea collurile rdiunjite pentru a nu
jena bolnavul. Unel lilne sint livrate de Iabricn avind o
foaie de staniol atezati pe lala opus, razei incidente, pen-
tru a absorbi razele secundare date de lesuturile noi. Al-
tele sint duble, avind un singur strat de selatini sensibilni
astfel realizeazn lilmul obigDuit radiogra.iic, care are un strat
sensibil pe anbele ie.te. Peniru exanenul complet al intregii
danturi este nvoie de 10 lilme (Iig 156).
ln ambele tehdci ale metodei intrabucale sint doui
reguli de pnshat: raza centrald sii lie ortoradiaH, adici in
acelagi plan cu axul dinlelui, ;i si lie oriogradi, adice ast-
Iel inclinatd incit si proiecteze pe lilrn dintel in mnrimea
sa naturale. Prina (ortoradiale) se rcalize zi, aducind tu-
bul in dreptul dintelui de exaninat, astfel ca raza centraln,
127
 t D
vltl x
A k

I ig. 1 5 5 .
lrA h e : 2
RC - raza centrala.
Pri n .i pi l e merod e i rrraLucale peDLr u r .d,ugr air r .a d' r l lor ' /
axu l d i nte l L:: t - t.lm . ?

,4 - Tehnica cu lilm in supralaF dc masticatie Rc,

Liier r odr pd u.Ph,ur ,,r to

RC, perpendiculari
pert
m dL de ar
- s uPr al r l d de m a'
uL di nt'l u. ri

!e bisetto,rea (1) u]1ghil'lui

de Il n:
/Z \6
-lrt
46U f,
r

lt't/
ioinat
l.' mar d de e aaxul
r ul dintehi (2) 5i
d i nte l ui (2/ trl m ((J),
>i lilm J) , linteqte apexrl d.ntelui.
l,nLc!le ape\,,1 dir vl
a - i"h;G
ii-- Tehnica diilmcu iilm
iilm;paralel'cu itiiiele
dnrtele {rai.oaiveolari).
{rei.oalveolari). Rc,
{rei.oalveular;). FC, perlendiculard
Perpendicular; le bisecloarea (4)
[e bisectoarea (4,
unshirltri
u n e r ' b l u i lldmat
d n at d dee axul -pirilet'cu
-paralel'cu
a rul di
dintelui
ne l u'(2r
f2) 1i Iilm (f3),
si lih J) , tinteste
linler lp ipe\ul
apexul dinlelui
le' ur '
'I
? T . h n icd .u frl m ,,p a ,d l pl _f: oin( ele .ieir oclveola ar . \unai l2 m ol6i i ,r i eti or : :e por l e r e" '
liza asezarea filnului lnti o pozilie ap.oape paraleli ctr axul dinlehi.
fj s . 156.- tt" m enu. Iadr ogm i r c al J er l i l .i Pr r n z F ." Ii l m ede3 4c n.
dj nl i i suprio.ir
.4 - dirlii s uD r i or i ;B
A - di,l i nti i i ni er i or i
Vom inirFhninl,
Vom intrebuilla umbioarele
urmiioarele not;ri:
axul dintelui 9i filurul sn fie in acelali plan (fis rss J). o,nl ris.ppri ofi . .8ZPj l rj r'"'r 'l ?J45678
A doua (ortogiade) se rcalizeaze inclinind raza cenrrali .l i nl r i l hnori .... b7654 J 2 11 1l 2i -r56-- 8
astil ca si cadi perpendicular pe bisectoarea unghiului Ir- Asltel. Decelezec. filne von obtine:
p eL..2l tl l ..87 61i
cut de film ri axul dinielui (fis. 155 A, A, C). Penlru orien- l l l peIL.543l i pe
lare, se ridica cu mina buza bolnavului 9i se centreazd p el V ..13a5; PeV . p_Lq
asupra dintelui, care este astlel vizibil, sau se va cenlra pe p , vl ..21 l l . r' V l t . i r 3,-; pFVIl l .8Jt:
liniile apexuiilor. Pntru din-tii superiori corespunde unei p e rx.. aI F x.i 6 7 &

-3
128
 Irig. 157. ProiNlia pe obraz
a aPexurilor dentare. Linia in-
lrerupti superioar; de la tragl1s
la aripa nasului, corespunde a-
g
pexrrile dintilor s!perior'. Liria
lnlrerupti inlerioari, de la lo-
^--J
P;Fry
$4
l,ulul ur.chii la proeminenla
bArbiei, corespunde apexuriloi

E L]
-
m E
liR 158. In,i ,l enl e penl r u o,s s r " r .a r " dac i r l or m oi ar i l or :uper i or i
' I an.er 'or : i 4 . t;." ,tta uc c m ez i al a ( v es ti uul ar a/: P - r i dd.
,r na p !l al i n;: D - r ;da( i na buc o- d..l ,l a ( v eJ i bul " r S) .
/ l nc i oenl a ur 'or adi r l ; PC . " ' I dr 'l 'l ui ) i i l m ul s p g;s p{ l n

linii care uegte tragusul cu aripa nasului; peDtru dinlii // Incidenla disto-excenirics; pune in cvidenln riidicina Luco
inleriori, cu o thie mergind de Ia lobulul urechii la pro' /// Incidenla rnezio.excentrici; pune tn evidenl: rddicina
-
eninenta b;rbiei (tig. 157).
IV. Molar supcrio! cu cele hei .idicini. P - r:decina lalatini;
Cind dorim sd disocien optic canalele radiculare, rnai celelalte dol]n riddcini sinl vcstibularcr D - buco'distal; qi,rlt --
ales la nolarii supeliori, care au trei ridicini (fig. 158 IV),
vom perisi tchnica cu raza centrali ortoradiala. irtrebuin-
lem o decalare meziau sau distali, in raport cu incidenla
obi$nuitn. Realizem astfel incidenla mczio-excentdci sau
di sto -ex c ent ric ;( i i g . 1 5 8 9 i 1 5 9 ) .
Incidenla mezio-excentric,i sau disto-excentrici este Fig. 159. Calc dupi radiogtalis
rareori intrebuinlate pentxu molarii infedori. rolarilor superiori Jl incidenia
La premola r i i s u p F r i o r i . r i d ; c in ile
" e su p r a p u n in :..i- 5 - Situl maxilar superior;
den-ta obisnuiti (ortoradiaU), de aceea in anumite cazuri l' - r i d;c i ta D al ati ni i r l 4 -
rrd;cira buco-m.zialii D r;
intrebuinJem o incidenii dislo-excentrici de circa 10'.

I- rehnica r.diocarkll. 129

Incisiyii superiori; bolnarul iezind a

lrig. 160. P Bolnalul iad. Pc

!n scaln cu rczcnrarca.e pcntru caP.
Capul in pozlJic nr.dn' cu planul me
dian !ertical; strpralala de flasticalj'r
or izoniali.

Fi s. 161A . R.

Fis. 161. RC inclilaia cu c ta.

.l--5s" Dc $rprriata de nasti
calie, anlcl ca si1 cadi PcrPo!
dicular pe bisctoarea ungnl!'
lui lo!n;t de arul dinielui ,si
l ln; r ihr lr cca. I cm deas uPr r
r ir lulur ir .ulfi ( ! ii r ig r bl

In 4x5.m , inl.odlts or i F i g. 162. Inc i s i v i i

zonial n i.idr ,; Ir tut, ai te!f
oar a ( Lr , ' l 4 cm l usor sL r Lns a
r ntr e Lr ncP;icfte in ar r r a
(u /r ' cri
linti,
R r f:in tt' t o" C ani ni i -

oiser!a lJi. Se rl risre.U o nnDliLiIrc perndi, do

 fjg. 163. P - Bolnavul ia dc lncisivii superiori;bolnavul Eezind b
oe un scaun iezcn.roare per
ir u cr !. Cr nul Ln loz 1ie m edi c ,
c! nl!nul m c lir n \Fr liLali s r _
pr aiata de m asticalieor izonial r '

Irjg. 164 A. R!'

dintetui ii iiln (li

Fis. 164. RC indinalii cu c c r .

,15' pe srpralata de maslicd-
1ie. anf.i ca sn cadd Pcr p.n di _
cular pe biscdoar ea ughiulLl i
Ionlal de axul dintehi ii iiln;
ini.i la cca. 1 on deasnpra !n_
r !lui nasulLli ( v. r i Iis. 164 A) .
fd ilx4 cm , aifr at pe fa l ,
intear:i . incisi!ilor s!perio.i ir
iixat de polhcle bolnalrlui. Lr'
lura inf{ioar:i (c.a de 3 cnt
r - cn' .
' lc!.1+ ) te dinli, ' u
R - f f:io Lm , l, ;0

F i g. 165.- Inc i s i r i i

ds prcteri,'ll tu nP i!e.

l 3l
Incisivii superiori;Lrolnavulculcat

Fig. 166. P ,Di capul in Jlexic

accentlrati; pcnra riunghiulard sub

Fig. 167 A. R.-

telui ri film; 5 -

f) g. tti- PC per pendic!lr r i p!

bi*ctocr er unehiului lor m at de ax uL
dintelui si tilm; irtrn Ia cca. I cm
deasupra lnlului nasului (!. ii fig.
167 A) .
rft 4X5 cn, inhodus ln Eu.e, ln
supralata de masticalie; latura ante" F i & 168. Inc i s i -
rioaii {cea de 4 cm) u$or strlns,
lnire dinli, ii depilse$e ln alari cu

R - F-rr 30 cmi L: 5A kV)

- C ani ni i .

observ3tiL Se !a .especl3 o irobirizare Frlecui da DrcIe.

si ooale excaur' si cu ,i,mr' para,e, c" dn'i.'e
l',1f",1i,.:it"f
 Caninul gi premolarii superiori;boinalul Qezlnd
Fig. 169. P Bolnavui
5ade pe un scaln ctr rc-
zemaloaie penlru cap.
Capul in ptzilic medie N
tlanul rneditn vertical;
$praiata de maslicalit

Fie. 170. RC tnclinai; la cca.

' 40. !e snpralata de nrasti
calie, astlel ca sii cad; Pe.Pen_
dicular De bisccioarea unghiul'ri FiC. 110 A Reptezeatdrcd schenalid a ihcideklei I -
iornai de axul dinlelui ii iilml slp.afa1a de nasiicalie; 2 - axul dintelui: , obec-
intr a De linia aPe\ur ilor , lintin d loarea lnghiului Iornat de arlrl dintclui ii Iin,L; e -
r r en;lar ul i \v. r , Iig. 170 A.).
fd 3^4.m , asczat Pe r r tl
interri a cani.ului ti premola_
r ilor r i tL\aL de in' ler ul boln a_ F i g. l 7l . - C ani -
\ului upus r eCiunii de r ad,o'
sraliai. Laiura inl.lioari (cea
dc 4 .d) depi$eqte diniii cu 3

,R F I : 30 cn; .i,j 50
I'l ol ar ul L 7- M o-
l ar ul Il ,

p - " i : 'l i ul p o d a ,Jo o

o b,".r"lir. DDi . : ' _p , I " . ') , d( s.
jimll "D1""..' rirdo^
e ' di,,D " J, : . ' lLnader 'm dl: R.
a0-r5a trl, de n,r'i13 dc frrsticarie. ",:
-[lolarii superiori; bolnar,ulsezind

Fig. 172. P Bolna-

lul r ad. Pe h staun cu
rezemaloare pelitu caf.
Caprl ln pozilie mcdie cu
Dlanul m adir n ler tical;
sr lDr ar ala de nasticatie

fis. 173 A. 8c
prezentarea sche'
naticd a ilcidenlei
7 - s up.ai ata d.
n,sticalie;.? - axul
molaruhi; J - bi-
sectoar.a unghiuhi
iomai de axul din-
iehi r i fi l n; 4 -
r aza c enhal i .

!- is. 173. RC lnclinati cu c c a- +30'

Dc auprahl. de nasiicalie, astiel ca sn Fje. 174. Molarii
cadil Frp.ndicular pe bisectoarea {n_ -
shirlui lormat dc axul diniehi ti lilmi
inir; pe linia apeturilor. tintind mo.
lar ul il ( v. ij iig. 173 A).
fd 3 4 Lm , a;scz/t pe l al a i n
ter ni a r r o r r ilor si Ii\al dc i nde\ul
Lolnavului opus rcgntnii de radioera-
liat. Lalura inh.ioarn (cea de 4 cm)
deDnscslc
' l? dinlii .u 3 nm . r ul IL 8- l \'tol a-
- I F:ilo cm i ,; 50 PY; n'l i l L

ob5(friLii. i obilizare Dflie(ir de rrer!'

134
 Fis. 175 P- DD) tr{olarii superiori;bolnavul culcat
.apul iniors cu 90r dc
rartea oprsn regiunii de
radiograllat, cste m!11 It
llectat. Pe.n; iriurshiu'

Fig. i76. RC per pn Fig. 176 A. Re-

diculari !e bisedoarea
unghiului lornai de a l
diniah!i si iilm i jnlr i
pe linia apex!ri1or, tlntind
molartrl II (v. ii lig. 176

Ih 4X5 cn; iniro-

dus in gu.e ln supratata lelui si tilmr 4 -
de rnasticatie; laiura m2re
rcea de 5 cm) este sirir-
sd ntor lntr e m olar i.
-4 - .ir f :30 cm; Li g. l ?7. - M ol ar i i
| ; 50 kV; ,lll hA! supeiiori ln intre-
sine c! proieclia
s i nul ui m ar i l ar Si a
osului molar. .?
C ani nul ..l - Pr e-
nolatul L 5 Pre-
molatul II. 6 -
ob l M ol ar ul l .T - M o-
't '4 i. o" D rt,1 . u o-P t0\ i4
t$dul efji. se "'
Fft.ctit; de' rrefe.inl,
l ar ul II.8 - I'l o-
l ar ul IIL

135
Incisi\,ii inferiori; bolnar,ul5ezind'-- a

Fig. 17& P - Boliavul tade

pe un scaun c! rezemaloare Pen_
lru cap. Capll in cxtensie cu pla-
nul m cdian ver tical; bir bia m ul t
Fig. 179 A. Re-

tel ui r i l i l m i t -

Fig. 179. iC indinatn cu c c a.

- 50r pe s1lpfaiala de masti-
calie, astlcl ca si cadi pcrpen_
diculaf rc bisedoarea !nghiului
f(trmrt de arul dintelui ii fjlf,.
Inhi trin bnrbie (v. ti fig. Fi& 180. - Incisi-
r79A.).
.i:n4X5c'n,irtrodusin gure
in srpralata de nasticalie. L!-
tlra anterioarn fcea de a cn) Incisivii laterali. ,
jrror strinsn in din1i, ii depi:cite

R - I l' :30 cni l; 50

 Fig. lEl. P - Bolnavul ta de Incisi\,ii inleriori; bolnar,ulgezlnd b
te un scaun cu .czcmaroare pen-
r.u cap. Capul in pozilie medie
cu planul median ve.tical: su-
praiala de manicatic orizontalii.

F'ig. 182 A. Re

Fie. lt2. RC inclitrala cca.

20r pc supr ar ata dc m .sti c a.
tie, asif.l ca sn cadl per pendi -
crlar pe bisdto!rea lnghiulni tel ui i i ti l ni 4
iornDt de axul dinielui ii liltr.
Inlr; prin birbie, lintind srati'11
.are s-"pari apexul incisivilor
cenhali (v. ri iig. 18! ,\).
Pn 3x4 cn, asezat pe lata
intcrn, a i'rcisn'ilor ii iixal de
indcxul lDlnavului. Latura s!'r-*
.ioar ; ( cea de 3 .m ) depltette

R- aI- 30cnj LiD

.L e, q" t
1:

137
lncisir,ii inieriori; bolnalul culcat

Fjg. 18.1- P - DD; capul, in cr-

1cnsi., sc reazenn cu !.rle\ul pe un
| .a sa. de nisip P.rnir iriunglrntla.n srb

Fjg. 185 11. Reprezen

lt1tea sLhenali..i i ihci-
derl.,i. / - sutra la de
n'as l i c al i e; ?- ax l l di n.
l eh'i ;,t - fi l m l l ; 4 -
bc.ctoarca unghiuhi lor
nat de ax LI di nl el ui i i
Ii l nl : i .az a c entr al i i .

fjg. llis. /lC irdiiat, caudo.

oanial; Ior m eazd !n l]nshi dc
(a. 50. .! slpraiata d. mas-
licaln..sitol ca si cad, De. D c n-
dicrlar ne bisccloarea u;ghiulli
lornr:rl d. axul dinlelui 5i Iilnj.
Inlr ; pfl,r r !fhie lv. ii l i e.
r 85 A) .
r n 4X5 ( nr , intr or luspe g!r :i
ln supr ar ala r Le m asticatic. La-
lura a.lcrioa.ir lcea de 4 .n)
u9or slrn'sii in dinti, ii depi

R - F-I 30 cnri l; 50
olisr, \ ,1,i.
:rc i,(rn,iL\eolat. o iJnoriliz.ic Defle.ldi de

138
 Fie. I87. ?- Bolna- Caninul qi premolarii inferiori;bolnavul gezi:.rd
vu iaoe pc un scaun cu
rezenitoare pentr{ cap.
Capul in pozitie rncdie,
cu pl.nul m cdian ver ti-
calr $' pr alata d. m asli

Fis. 1il8 A. ReP'e.2n

tdrea schenaticd d ntel'
dehlei.|- sr qt^lalr te
nasti.alic; 2 ar r l di n_
lellii .r - bisecloarea un-
ehiului ior m at de .x ul
diniefui si iilm; .l r.ze
ccntr ala

Fiq. I88. nC indi' r ataicu c c a.

- i0' r e slDr alala de nastic a'
1ie, astlel c! s, cadii per per di .
cular pe bisecioar ea r nghnrl ui
fonnat dc axul dintclui ri iihn.
Inir i pe linia apcxur ilor ,liniin d
prenrolarll I (Y. ri lis. 188 l).
fn 3X4 cn. ar ezai pe lata
inleftn a canimlui ii premola-
rilor ,si iixat dc inde\ul bolna
tr hi. opus.egiunii de r adi .l fjg. 189. Cani
graiiat. lsic nnpins ln planicul
bucal, aslhl ca laiffa supe r i '
cara (c.a de ,r cn) sii depii-
io.sci dinlii nnr nai cu 3 m n.
R F - f :30 cm i 1, 50
6- M ol an'l LZ -

i r;9 trlt de strrrihla de n'3nL.iln. cind xl,L,, lfd tiinrn,i pe irlx i'trir
nLDrdrrr d.r mrni.x1h.

139
,\lolarii inleriori; bolnaiul Eezind

Fig. l9Ll. I Bohavr l Eadc

pe un {a!n - cu rezenLtoarc
pentr u eap. ( iapul ir ' pozitie n'e,
cu planul r r cdi.n r e.Li c al i
' l' etr .r .tu a.
sr m anicaiic or jz on

l:ig. llll .r\. Re-

Fig. l1) 1. RC nr lin!t;cu c c a.

5" pr r ipr al.lr de nastica l i .i
lnnr ite t p.\ul lr olanlhi ll,
Dc Ijnii r pr \r r ilo. 1!,;i Jiq F i g. I92. - Itol l r i i
r 91A) .
/:r 3)< 1 .rn, agezat pc lal,
jnlcrn:i a m.larilor
ti lixai de ar t l t.6 ,\'l ol .r !l
ind.xll bolna\uhi or us Dn r l i l j l i ol ar ul l l .
1. 7
de r adiogr alixi. Isie jm tins 1n 3 - ,\'l ol ar ul l l l . )
plante!l bu..L,.silel c, Iatttr a
n'perioard hf. de 4 cn) s, de-
piiteasc:idir lii num ai cu 3 nn.
n f I rJ0 cmj lr 50 s
. lil ' hr 'r - 1;
'o
 REGULI PE NT RU OASELE TRUNCHIULUI
Cutid totdcicii.
ln aceaste paie studiem radjografierea cuiiei toracice,
coloanei ventebrale 9i bazinului (fis. 196).
CUTIA TORACICA
1. Ne intreseazi grilajul costal Si slernul, deoarece
radiograliera clorlalte oase .omponent ale cutiei tora-
cice - centura scapulari 9i coloana vedbrald dorsaln -
este expu8i la regiunile rspective.
2. In rnanual se arate cum se face radiosra{ia de an-
sanblu (P-A 9t lateral) a srilajului costalj de multe ori,
inse, trebuie si iacen nurnai radiosralii parjiale, pe ijlne
mai mici 9i centrate pe leziun.
3. E prelerabil sa agezen porliunea de coasti lezati
parall cu casetai de aeea, toracele este afezat in pozilii
oblice Iatd de cast6, dupe nevoie. Este bine se cunoagtem
oblicitatea plintr-un examen radioscopic prealabil.
4. ln radiografiile de ansarnblu, cind benuin o leziune
inlr-un anumit punct, se agazn regiunea bolnavn mai
aproape de caseti (A-P sa''] P-A), iar raza centrau, peilen-
dicularn, se indreaptn spre nijlocul casetei (in special peD-
tru ftactudle sau leziunile coastlor inferioare, sub a lX-a).
5. Pedtru a obline coastele infedoare din stinga, se
p oat e adlx li n i s t r ab o l n a v u l u i u n a m e sle cg a zo g e n .ca r e n ;-
reite Iornirul gaitric ai creeaze condtii bun de vizibjli-
l a re. S e mai p o a t e i n s u l l a c o l on u l cu o p o m p 5 .
t42
Calodnd bettebtald. Ba2ilul.
6. Vom avea grijn se scoatem proieclia omoplalilor diD
cimpul srilajului costal
COLOANA VERTEBRALA
1. Coloana vertebrali se poate impiili in trei segmente:
cervicai, dorsal 9i lombo-sacro-coccigian, in raport cu con-
diJiile difelit pe care le prezinte in ceea ce privegte tehnica
radiogralirii 9i in funcJie de curbura, forma ;i raporturile
aratomice diferiie pe care le prezinti liecare segment. De
asernna,coloana vertebraln este foa e variati de la indi-
vid la individ. ln afarn de curburile norrnale, dilorrnitefle
$i anomaliile 4u sint o raritate. Chiar la indivizii consideraji
Dormali se gisesc uqoare grade de cifozn fi scolioze sau
ambele asociate. Aceste modiiiciri de direclie ne oblige st
examinin coloana in mod variat, dupi cum se prezintn.
2. Pentru a se obiine imagini corect ale vertebrelor
s e l ac radi ografi i regi onal e: C r-C z; C o-D r; D s-Lr;
D12-S1; L3-cocci!. Centrim in mijlocul regiunii 9i inire-
buinJdn un localizator care o cup nde corect.
3. Chiar ia unle verrebre al aeleiagi regiuni existt
condiJii care cer radiograiii cu thDici sPeciale. Astfel, prF
mele doun vertebre cervicale (axis qi atlas) se radiografiazi
separai in pozilia ,4-P; primle vertebre dolsale, Ia care
imagirea radiografice hteraH nu se poate interpreia dir
cauza suprapunerilor altor element, iecesitn radiografie-
rea in poziJia obLcej corpul veltebrei Ls se radiosraiiazi f' er ,l z :6 sr I 056 r t r un,f,,r u: {,or .c ,.- r or oana v o ebr ar d
cu o inclinalie a razei centrale diferitn de aceea a restului '.m

coloanei lonbare.
4. In unete cazuri se fac radiosralii mai mari sau mai
mici, dupn nevoie. Din cauza poziliei vertbfelor 9i a curbu,
ritor oblinem detalii de lorni 9i meri!1e mai precise nunai
pentru 3-4 vertebre din apropierea piciorului razei cen-
trale, insd este necesari o explorare mai largi a rgiunii,
deoarece lezimile pot li mai intinse decit b,inuim noi. Tot,
deauna Ieziunea va fi atezati pe mijlocul casetei. De ase,
menea sint cazuri (scolioz intiDse, merastaze vertebrate D1 - Prirua \$tebrn
rnuliiple ;i la distanln) cind explorim regiuni mai mari pe
tj - Prima vertebrd
acelaqi film.
5. Se recomandi sn se facn cel pulin doud radiosrafii Cr - Coasta iniiir
Ctr Coasta a do!e-
ale aceleiasi rgiuni, in pozirii perpendiculare una pe alta,
ae h6 (A-P) Si lateral. Este bine se facem chiar doua pro- / - marubrill stcrnali
2 - apendicele xitoid;
Iiluri (D S qi S ,), pentru a pune in evidenli teziuni 3 - corpul slernuluir
, aripa iliac5 silngl:
i - articulati, sac.o'
6. ln pozilia de tati (A_p), bolnavul trebuie si rie iliace dreapti;
_
bine agezat, ptanut lrontal paralet cu nasa, altfet vertebrle
apar rotit. De asemeneavom avea grije ca bolnavul si nu 8 - pubisrl drepl;
stea sirimb, ceci pot apirea scolioze. f - ishionul dreDti
.1, saura obturitoafe
7. ln pozi\ia laterali vom Ii atenli s; reducm even-
1tElele scolioze produse de umerii prea larsi ta barbat
sau de bazirul lars la feneie. EIe apar in regiunea lom-
barin. Peniru a corecia curbura scoliotica se pun saci de
nisip sub ttazin sau rorace, dupe 4evoie. Mai pulem intre,
buinta o pernn pneumatcn specialn sau rnateriale neabsor-
bante pentru razele Riintgen, care reduc scolioza chiar in

143
 dreptul ei. Deci, la radiogralierea laterah, regiunea respec-
tiva a coloanei vertebrale trebuie se lie paralela cu caseta
8. PeDtru punerea in videnli a unor elernente ale
vertebrei (articulaliile mici, istmul, sndrile de conjugare)
intrebuinlnrn pozitiile oblice 9i special.
9. ln prezenJa unei scolioze trebuie sd n gindim la
posibilitatea unei anomalii ii sn ceutim o hemiveriebra
cuneitormi, precum 9i o maliormajie a vertebrei Ls, care
poi tri cauza ei. O vertbre Ls de fornn anornaln poate
aluneca inainte, provocind o viciere a baziltuluii aceasti
alunecare (spondilolisteze\, .avze a disiociei 9i a diverselor
rulburnri. se poate pune in evidenln priatr-o buni radio-
gralie laterali. De asemenea trebuie ciutate maltornalii
congenitale (dezvoltaie incomplte a unor corpuri verte-
brale sau a sudurii arcurilor ori o spine bilidd etc.).
ln morbul Pott ilrcipient, cind clinica il suspeclazn
ti examenul A-P 9i lateral nu arati leziuni, vor li necesare
incidenle oblice pentm a pune in evidenle k2iuni car altll
ru se vdd. In majoritatea cazurilor, co$urile vertebrale
sint cele afectate, de unde necesitatea examenelor laterale
(modificeri h nivelul unui disc intrvedebral, decalciiicare,
uzuri ale corprlui). Examene repetate la intervale ne ajure
sa urmarim evolulia botii,
10. La coloana vrtebrale cervicald in A-P, in care apai
nunai ultimele 5 vertebre, supralelele articulare se supra-
pun gi pot fi considerate gr9it drept linn de fractura. Un
examen oblic aratd bine apoiizele articulaie cu suprafelele
respective 9i gaura de conjugare, demonstrind eventualele
linii de fracture si luxatiile-
t44
Examenul latral al coloanei cervicale s poate lace in
doue pozilii: in flede 9i in extensie maxime peniru a se
vdea punciul in jurul ceruia migcnrile sini limitate (se
xceptazd cazurile de ftactura). Pe e:<amenul lateial apar
si laringele, cariilajul tiroid 9i osul hioid.
11. Coloana dorsaU nu di imagini izoione pe toati in-
tjnderea sa. In exarnenul A-P, resiunea superioari este mai
permeabile decit cea inferioara. De aceea esle bine sA se
radiografieze separat cele doui regiuni.
12. Pentru radiograiirea coloani lombare ti sacro-
coccigiene, colonul va Ii in prealabil evacuat. Administem
boinavului un purgativ ugor cu o seatn inainte sau 1-2
clisme cu apd cauuJn cu doui ore inainte de radiografire
13. Fixarea bolnavului se face cu saci de nbip sau cu
o bandi de fixar (vezi partea I). ln seneral, pozilia t!e-
buie se fie co'node $i nedureroasn. Inainte de expunere se
explicn bohavului operaliile care lor urma, pentru ca sA nu
lie surprins 9i se nu s migle tocmai la declangarea curen-
f4. insemnen partea dreaptA ti stingn a filrnului, rs-
pectiv a casetei, prin [terele D Si S confeclionate din plumb;
astfel vor putea fi rcunoscute dupi developare. Mai exist;
9i alie miode, descrise in pantea I a manualului.
15. i n ai ar; de regi unea cervi cal d a col oanei . care ,e
poate radiogralia 9i l;re grild, restul oaselor trunchiului se
vor radiografia cu grila antidifuzoare. ln laport cu aceasta,
cu Eratedalul intrbuinlat ti cu reSiuna de radiosrafiat,
se stabilelte ti se aranjeaze regimul la masa de cornandd
inainte d pozjJionarea bolnavului qi fixarea lui.
 16. In manual, ia {iecare poziJie, se inlelese ci radio-
grafiile sint frcute cu ecrane interitoare; acolo unde se
poate lac 9i lira acestea este menlionat ln plus
17. Pentru araniarea filmului, respectiv a casetei, in
raport cu regiunea de radiografiat vom lua puncte de reper
corespunzaioare pe fa,ta anterioard 9i posterioare a trun'
chiului. Astlel: Cr corespunde unghiului mandibuleii C6
cariilajului cricoidi C1 ate apoltza spiroasa proeminerl:l
12 - rj corespund lurculitei sternale; ?3 - ?., corespund
lirii care unegte spinele omoplalilor; ra trnghiului Louis
(a1 doilea spaliu intrcostal anterior)i 17 se gase$tein drep-
tul unshiului inlerior al onoplatului, cind bolnavul stn cu
miinile de-a lungul corpului; no corespunde apendiclui xi-
foid; Ia Iiniei creslelor iliace; .L3 linii spinetor iliace antro-
superioare; S, liniei spinelor iliac postero,superioare

BAZINUL

1. Se compune din trei oase. Cele doue oase coxale, la-

terale, se unesc inainte in simliza pubiani ;i sacrul, care,
gisindu-se inapoi inte cele doue coxale, se leasi de ele
pdn ariiculajiile sacro-iliac (fi8. 196).
2. Facem radiosrafii de ansanblu ale bazinului cu si-
metde perfecln - planul Irontal al bazinului paralel cu
caseia sau parliale, ale diferitelor regiuni (orul coxal,
'sintiza pubiane,
articulatiile saro-iliace). La tiecare re-
giune. radiogralierea necesite pozilia optimi in raport cu
siluatia regiunii in centura pelvian; (bazin).
3. Vom avea grijA ti aici, ca qi in regiunea lombo-
sacraG a coloanei, si pregetim bolnavul cu un purgativ
uqor Iuat cu o seari inainte sau cu I 2 clisnc cu api
celduJe cu doud ore inairte de xamen.

l0 Tehnicar.'ltossfic:i.
145
ToraceleP -,4

Fig. i97. P DY; bratele de a

llngul cortului ii roiiie ln p.o-
nalie exagcrau, cu palmele pri-

I S,c de nisip sub fiuni.

Fig. 198. nC perpordicularj

pe crseti; inhn la doln lattrri
de dget deasurra nijlocllui li-
niei car e tr eccpr in uneliu l i nl e-

tn 30x40 cm, l'n llng sa!

ln laij nr a.ginea c.aniala a.a
selei depi$este !1Berii cu hei
latur j dc m ar ginil e l ai e.
' legel;
r ile.h cgal:i dislaitd de pl anul

n a- r :100 cm i l , cu
Afi 68 iY; 160 tuAs

i i g. l o') . - V^d" . d.a ." .nol u C - i aj ul . .o.ta.

du!;r inspiralie protlndl. Radiosirti: !.
obrcrvalii
reziu.ea este pc ar.ui
\,,ur i . r n'.'r o.r ..u d,.,.l i a n' j o. r . i n.unr r u.
iar corcaritatca ln sus; cele postenoare se indreapii
lf, jos ti in atar5, prezentlnd concaliial.a in jos.

146
 Fig. 200. P DI; bratele
r inicale dasutr a capuluii p l a- ToraceleIateral
nul ir onisl pcr pr nd cular pe

. f - Sac de nisip rczemai

liig. 201. RC perpendicularn

pe cascti; inhd prin centful li.
nici arilate anierioarc, la doui
laiuri de deeet inapoia ei.
fn 30. ]U Lm , in lung, fla r
ginca cr aniali ; .a1tei dcp;.
tette cu irei Iatfti de deget axilai
marginea ante.ioari qi ce, pos.
leiioarn la egaln disianii de pir-

R - F-tc : 100 cmi I, cLl

Bk: 72 kV: 160 nAs.

FtC.202. - Ctilaiul co!.td!tater6t, r , Ou-

r i t61c data de par l r l c do,. ? - M ar ub;i ut
s tc m l ..t - C or pul s tpr nr l 4 - Om optal ul .
c tl oua s i , z ec ea D /,
,j // : v er tebr L[ dor s j l e ; J oua r i a doj a.
spreze.ea. Lj:verlebra irtii lombarn. Au
lost reprezentate nudai coaslele din apro-
pierea lilmufui.

t47
Sternul P -A

Fig.203. P - DY, capul l n-

brs nrtr o parte; bra-tele dea
Ilngll corpului ii roiite ln Dro.
natie .rageraid, palrele rrn,ind

i Saci de nisip sub c ap

Fis.205. t - Ex tte'
miiaiea interni a .lavhu-
culei 2 - ManLlbriul sleF
nal. J AP c ndi c el e x i _

Fis. ilo1. RC inclinat:i caudo_

d;nihl ri dinalarn inrmtrul
ini.:i la un lat de Palma l a
dr eapla sau siinga liniei m edi a_
ne, ln ir cptul lui D:; iesc Pr i n

Ffl 18/24 crn, in lung; mar'

g,nca .faf a :i a casetei deP;'
scstc.r ,loull latur i de d.gc t
t!r culil, ster ialr . Ster nn l i Pc

n f /:.- 100 cm ; t; c u
Bk; 68 kV; t2i, nlls.
obscrrriii s. lrcr.a2l in 3pn. Se porte lace o brahlr:.
d,u!. 1<. r.bu :..1 r' co'ir I .u r
cd;tu i". * ;..1rd b.'' .', n o4D tl
de caseilli Ra cslc Dcrrerdiclllri De.r\e{lt si tntr, ln dreplul tri

r48
 Fig.206. P Dtr hr ukl. adr s e l a
spatq piellul scos inainte i l l annl Siernul lateral
lr onlal al cor puhi pe.pendi c ul ar fc

f Saci de nisip su| .ap Si s a.i

dc nisip r eznati de abd.m en r i

Fig. 207. .{C perpendiolarn }'c

c.sein, tangcntai 1a sler nj in tr :i pr i r
ir .im c. nr ijlocic . sler nr l!i.
fd l8X21cm . in lungi m ar g i nc . c r a
niali a ca&iei d.piii.slc.r 1 r .i l ahr .1
de d.gel Iur Nlila sier n.lii m .r gi nex
.ni.rioarii dcr,;Setle ru doti l.lui
dc dr g.t planul ar ter br r l t{ ac ehi i
R it j' :i00 cnr li Bt; ,r 0

Eis.20E. 7-l 'r l a anter i .ar r

,;Lanut,r iului s tc r nl l . ? S1n
condroza .liIlre nanu|ri! ii
.orpll st.rrrlui. ii Spa1tul
rerrosten,al. I Lrml,ra cardio-
.dli., t D i ai r agnr .
r)bservr tii.
n' !or1ic 5.zi'dr, r.rilionrrc: j3 dtr! r!dn:!rDjc.

r49
Atlasul Si axisul ,4 P

Fie.2Ag. P Dr, ntembrele

suPe oarc de-a lulgul corpului;
capul, cu pldnul sagiial perpen-
dicula. pe casele, .ste asczat
aslfel c! sulrafa16 de masticatic
a dinlilor superiori sl iie p.'
pendicrlarn pe caseli, Gura des-
chis:] la maxiDrun cu un dop
sau t! un carton g.os.
f - Banda de fixare, cu saci
de nisip la capeic, resie trurfc.

Iris. 210. RC perpendiculari

pe cascil; lni.i p.in mijl@ul

.i:m 13X18 cm . ln lunginar - I.i g.2l l .- I - ,\tl as ul . ? Ar i s ul .

ginca.r aniaU a caselei dep i -
terle cu doue lalnri de dcget
!r otuber anla or cipital;.
1? - - l' I:100 cm l L; i,ir t
At; 60 ll'. loil r:,4s.

o r, r. rv a t i i. r: h Dozilic rezird!.

t50
 FiC. 2i2. P DD; membrele Coloanacervicali ,4 P
supcrioare de'a lungul corpuluii
capul in qtensie, cu Planll sa-
sital pcrpendicular pe masii
b:i.bia rmli ridicafi.
.l - Batdi de tirare, cu
saci de nisip la clpeie, Peste
irulie; sac de nisip rczemat de

Fig. 213. lC indinaib u 9or

caudo-cranial (cca. 30o)i intre
prin regnhea iiroidiani.
ffl 18x21 cn, ln l!ng; mar
ginea craniali a caselei dcpi-
iette cu doun Iaturi de degei
protuberanta cipital:ii margi
nea dreapta si cea stinga Ia
egali disianln dc Planul ne-
dian al gilului.
.R f-r: 100 oni t; illri
,44. 60 iY; i00 r,1s.

F i g. 214. - / - - Apol j z a s pi noas ; C {.2 T r beF

r nl ul .n( p,,ar C ,., T uhpr .ul ul po:l er i or .,..,
ob B e rv x l ii. oblicitara ic ra Il .lit nal .ccentut5 cu clt curblr
.oioanci estc nai pronrnlali. Pintule doull vri.brc cerlical Apol i /. ,an r c r a C . C t - V- tebta | .. D t,,-

l 5l
Coloanarcerlical:i lateral (o)
:a

Fis.2l5.- P- DL;( n..i'

l. s;lL n jo' , r ,lt. fiiir Pr
cur puLui:.aPUl, in ur oar li llc \r c
se reazema c! obraz!11Pc casera
ridicalli rrc srci dc nisiP, astlcl
ca !1anul coloanei cerricale si
iie pafulcl ( u planul nesci
l. Slc (]e nisip rezemat

[ ! ! r j. ( C, Pcr Pcn,lic tr l .r i
jr e i,nl r , r ir 1.; !r in m i.l l oc ul
linici r :r e pr el!ngeite in j os
nar gin.x r r le.io,.ii a m asloidei .
a/u llJxl8 cm . in lr ngr d ar
ginea caudali a caselei esle
rult itrrfins. iir unar, cea PoJ fi e. tl l . - t O, r t 2 - l " Ler ,ul ul po t.
lerioar:i doDa.setle.tr dou, Ia 'l l l C.
r l r al ta.. tu r t,., a Lr l * V.r i " b,r
tur l de d.tfL nir lile m oi. "
R _ f tc _ 75 cni l,; tiiii

obs.rLrtii, Itr rcrst:i o.,ilic rertebrr c? nu sprre l'.

 Fig.218- P- Bolna- Coloana cervicalrilateral (D)
vur 9aoe pe !n scaun cu
spaie; se reazemi c! {
mirul de suporirl caseteij
um 6ii lisali cu l.a!.le
.tlrnhd de-a luneul co.
pullii planul m cdian al
capllri ii corpll'li rlri'
lel cn caselai birbia npr

f - Deas"pra tr!..hii
sc poarc pun. !n .arron
orizonlal ini.e cap ti s(-
porlll crselei, !e carc
lllnaltl xFas:iuior catul

t,ig. ,19. RC perpen-

didlar i pe cascti: inl.n
prjn nrijlorul liniei .a.e
prclnngite i! jos mar
sinc, anlerinari a na+

fft 13xl8 cm , in llnsr

narginea inierioar; a ca'
setei cu rr lat de deget
sub nivelr l udnm lul; n,.'
sinea posicrioarn depi-
ieite p:ntile noi cu do!,ii

4 - .1. t:150 cn;

L; Itun Bk: 70 kV; 125

t-ig. 220. I Occipitllll. 2 - Tubercuhl poslerid

qr l o:l l u . ? T ,r h;, r . L,?/. Venebr a C ?.
"l

153
Coloanadorsaii superioari,4 P

,r,
Fis.22) . P - Dr ; b futel e de- a l ungl l
.or tuluir spstele ti utner i i s c .c az end bi ne

l: Sac de lisip s'b c.atii.

o'-
Fie. 23. ,/ \rert.bra D,.
ty - Vertebra Ds.
,v Ver l el r a D j L.
I Coasta I. 2 Coasra a Xll.a.
t ,\poliza spinoasii a vertebrei D..

lis. !i:. RC ler pendi ol .r i r c ni j l oc ul

/tr ,1X30 cm . in hngi nar gi nea c r a-
niali a caseiei defiierlc ctr doun lahtri dr
legct rtrkrii. Coloara estc aiczatn pe rnij-

I ]. f:100 cm ; l ;.u r 1, 75 tYr

o b r e rna ! t t. d!!il r.srnato lrorund5. O*. **". ,/

!{lebrc, do sceea re.oni:.drs st se r:4nr$aii.z. D. rJ ll
nrndr c$e !n sestrrenl de trd lenebre,

1 54
 lig. 221. P D.Lr bfatele rldicatc, Coloana dor.r la
planul irodtal al cotpului perpendicula. laierd.
"llperioara
ti genuncntr u9o.
F - Sac de nisip r.z.nal de ab-

Iig. 226. D r Vertebra

D3. Dr - Verlebra Dr. I
Onoplalul. ? - lnim6 (ventri-
cul sthq) .3 - D i ak as m a- 4- -
Gaura de coDjueare Dv - Drl
5 Pediculul vertebrel D6. al
- Apoliza spinoas; a vertebrei

I:1t1. 225. nC perpendicular: pe

.aseir, jntrd la nivelul vericbrei D6.
pe o linie sil!616 la trei lat!ri dc de.
sei inainiea planului spatel!l.
fd 2a.30 r m , ln llngi m ar ej ner
cr anial; a cnsctei depStetlcc u i r ei l a-
turi de degct alil.; cea postuioar;
dep:r.ite cu 2 laturi dc dcget plarul

R F r :l00 cni li c u BF ,'

75 ,tf; 160 a.{s,

O\ 'i. r! prorlldl. Prr"l" )-

r" ro,itte sc.,ihicnti.

tD o
Coloana dorsalS superioard semjlaieral

Fig. ni. P DL ( dr ep1sau

sthg) aplecal pe spale asli.l ci
tlantrl spatehi iace cu planll
m esei un unghi de 30 40' .
tlenbrll superior ccl mai apro'
piaf ne m asii cste adr s inainlc;
nirr slb rip Ncml,ill superio:
din par ier oplsi, dai inapoi, sc
lcazenaLp. stitatul rnli scaun.
Coapsclo ti srnbcle rror tlec

f - S.. de nsif r czenai

r le r egiunca lcm Iar ii.

Irig. 228. -4C pdplndhllarn

pe I1lm . hlr :i lr ln m anulr i!i

- F 24X:jo ( nr , n1 hr gr nar - Irig. 229. Colo,la dorsai:i trcimea perioar:i iI

eir ca cr a.r alii l, nilehl ler tr . ',1. / C l ar i .l l a. 2 - I'i anul r i ul . D t. ,i
br ci Cr ; stin.lf !.r tcbr alc co- tclrclc inlii tr a tipiea do6ala. Crl/ - rertebra a
r .spnnd m jto( r lui r r s.le!.
{-i } 100 cm : a; c,
Bh;75 kV; 16r ,tAs

obscr1.:tii. n, ?nN.:r Nrfr, do(11. rne rnr

'crebF
.'olondoio.''|''''.

156
 Iris. 2.10. P DD; rrf.tcle de a
lungnl .o.puluii spatcle ii uner i i s e
Coloada dorso-iumbara.zl P
reazenri rLne pe m.srir gnhchii ii
coat&le tlectaie. picio,rele rczem.t. pc

f Sac dc lisit sr h .if-

Fig, 2r ll. RC per yendic ul ar e pc

caseliii intr, la lrei lal!ri de dceet
deasupr a.ncn.lic.lui xif oid-
Im 24x30 cm , in hngj mar gi ner
cfaniali a caselei cu lrci laiuri de de
sct dcaslp.a virlulli inferid al omo-
!lr { lo.. Cnloa r a tste a5czalr D c r tur -
T^nl .a5clEi
R - a ,' - 100 cm r ar c u AAj 75

Fig. ?32. Dv[r - Verlebr! Dj

/ - . Ver tebr a Lt.2 - Apal i z a
artic!Laia superioari a vericbrei
Lj.

t57
Coloana dorso-lombariilateral

Fis. 213. ,P - DLj bralelc aduse

in;inte, pltr ul hontal al corpul ui per
Dendicular pe llanul m eser i LoaPs ei c
i saflUclP m ulr fle!l.ie
- f SdcL dc nisiP r ez efl i {' de
-
onollati si hazin: saci de nisiP sub

Fiq 2J5. Dll/ Ver l eLl a- D i

Dar l - Velle br a D ,, r / - v er
telr a LL C' r C oc s l a a \l a

!r l1. 2.1, l?C ler penJn!13r , Pe

.aar ta. inltu I; tr ei laiur i de degel
\!.r ttlui 5i h.r lai!r i dc tl eget
' r ar nIJ i ij \cluldi apend,c]ui\r toi d
deasupr
fd 24x30 on. in lunei msrgrner
cranial?i a cascleicu irei laturi de de_
sel deaiunii \ir tul!' Inler Lor .r l om o'
ijtatului, m .Lr gr n.r PUster ioi r i depi _
pl anul
r eFte_c! doui laiur i de dcgel
' P f F 100 cm i l; c u 8&i 75
il:i 200 tlrls

oble'\i dtpd i1"rr",i" pu | i'd i/:t

h.b.r3 'i .1o cbo'r. Pc 'd!
s...n! , "lcr'tid'rnd
-!

15 8
 Lg.2.1e. P- DD; br atetede- a l un
edl .or puiu; genun.hii m r l t Il etah. Coloana lombard A p
lc - Picioarele rezenate oe un sa.
de nisipj sac de nisip $b cap,

I;ig. 238. - ./ -lvlarsinea anterioarii

a suprarejcr srrperjor.e L,. 2 _ Mar
g nea poslerioari , supraietei suDr-
r ioafe L,. t- M ar sin et D os r er i .,r l
supr aleler inienoar e 11. 4- M ar s de3'
anter ioar ; a supr afetei i nl eJ i oar ; L.
5 - Apofiza hr ns\ eAa L;. a - o| -
fir iul sdp{ r ur al c anatut!r s r c r r t.
/,Yr - ver r ebr a Dr ,

r iB. 237. RC per pendicu tar ,D e c J

r eli; intr ; pr in nijtocut lini ei c r r e
uner te apen.lir elcr foid cu D U br tuj .
fn 24Y30.n. in tuic , m ar g,-
nca Lr anr ati a casetei la dour l aLur ,
de deget deasupra nivelului aDendicc-
h1i xifoid. Coloana asezaG mijlc

R I- I:100 cm : Ii c u Bti
7t 4Yr 160 als.

.qi,'_l'"1,:;"
" ;;-:;:;." ,: ; i,'i::.3,rr;i i;:.;,.,'J,"["iil
d;":i:; :",i
::'ir;,1:*1?il.i:"i'l1l#l,,i "up'n,,
i : II ;"ii-".;;:r,i'L
159
 Coloana lombar5, semilaieral
tig. 241 - Xlt Vcrtcbra
Du. /-l Cdc cinci \'e.iebfe
ldnbarc. / Apoiiza spinoasd
a r..ietri I-:. 2 - Apoiiz. \
lransvNa departe de iiln a
!.{ cbr ci Li. a lDofiza l r ane
!e.si, aproapc de illm. a leite-
brei Lr. ,l* Pedicul!1, .DroaDc
de iiln, al lcrtebrei L3. t -
Apoiiza ariiculari inl.rioara,
apfoapc dc film, a l'crtcbrei L,.
Fig. 2 4 ? . P ,or; al hca t n rJoo j: olanul d - Apoiiza ariicll!.ii supc-
i ron ia l a l c . r n i , l ! i tu meri t cx p l ai i t mciei un r joa.t, aFr oapede lilh, a !c r r .-
rnglri dc 45". Coloana perlcl Darrlcln ctr caseta.
Br a le l. d r a n , n t L ;coa n .ct. i can b e te .( tatr
l" - SJ c e n i si p suL rcrp ; i a .i d e nisit r e

Fig. 2.13. RC prrpordicul.rl

pe casclit inl.i la r alr u l.llr i
de dcget deasupra cfcstei iliarc
ti la l.ei latlri de dget tuain-
tea plaftnri sfaiclui.
,Fft 24 X 30 cm, nr ihg:
nargine, danial; a c.sctci la
doui lallrri de dgt de,supra
nlYelrlui apendicelui riloidi .e,
tosrerioari lntrece cu doni Ia
tLfi ' r c dr sLt !lanul sDatehi.
P r r lOU Lm i lr .u
Bh; 80 hY: 2rfr ,tAs_

l 6l
Coloanalombari, lateral

lls. 239. P Dl; blalele adnse

lnainii planll honial al cotpllui peF
Dendiculaf Dc Dlanul mesei; coapsele
ii sanliele iNli llertai.-
f - Saci de nisip rezcnali dc
om or lali ii hazini sac de ni s i p s ut c al .

l' lg 2l l . - /- ,\l ol i z a ar ti c r _
larii inierioar:i l). 2 '\Poltza
r r .n+' r .c 1.. 1 APU i r /i 'D i
noasli L,. 4 .{Poliza anicu-
lard superioari Lt. Dxtt -Yer
tehra Dj,. 1-r V.rtebra L:.

FLe. 24u. ,eC p!r pcndic ul r r ; nPLr '

:et! r nlr a IJ patr u Ialur i de degLt
deasupra crestei iliace 9i la lrci laturi
de .lcs.i inaini.a planuhi s pai c l ui .
fn 21:/. 30 .6, in lung ; m ar gi n.a
crani,l:i d casetei ta doun laluri de dt
pet deatup.a ni!elul!i apndicehi xi_
Ioid; marsinca posterioari dcpiteite
r u dor i lr iL' L,lE dcgct plan ul \!atc l !i
R - F I lLr lr ( m ; L, c u 6F ,
n5 hV;2511lflAs

obscrv^ItL altee.colo?nr ir.snettlvanoiiz.lcspinoas.)

.l n. ru'rb rol-.;d.1. rrl.ile n

r60
VertebraL; 9i sacrul J P

Fig. 245. P - DD) &alele

de-a lungul corpuhi: genunchii

f Saci de risip sub pi-

aat. cioar .; sac de nisip sub cap ,

iX, , rrr,

Fis. 21li. RC inclinaii c au-

do:.r anr r l cca. 2ff) : ir ir ; l a
patru 1.lri d dcget deasuprt
sir nfiz.i tubi.ne: icse pr in s pa F g 241. - Ltt Vefhh- la
liu dinr ft, l.i ii SL.
/t, 2.1X 30 cm, nr lung:
nr,.sir.a cfanlalii a casetci de_
pili.\l( c! trei l,iud de degct
cfcstcl. iliaccr colorna Pe mij-

.l.l | .F - 100 cn. t; cu

Bk 75 kV: t60 ,nAs.

ob a,.. Ap' b'. ir|,Arcb'Ai I .o. ior

' , rn r'r d,n p,:t 1 'u

I rn: n J.

162
 Fig. 248. P - DDt nienr
brcle iltoioare rn ertensic ri Sacrul qi coccixui,4 P
apropiate; cnlcfiele uior inde-
pirtate; bazinul perlect orizon-

. l_ Saci cu nis'p pe gamte

Fig. 249. lC per per di.ula.i

pe casctiii irl.d la iri lai!.ide
degel deasupra situlizei rubicnc.
z ra r'
.i:,r 18X24 cd, in hnsi
lrarginea ca dali a casei.i la
nivdul marginii inlcrioare a
Nbisului. Linja inierfcsier; pe

R - F I:100 cn1; L; cu
Bk: 75 kV; 16A tnAs.

o b, crv a 1i i. Se v. Frepa, bolnalul prnnFu prrg,llv u{or sdnniistrat N

. . |n(). tn LIni?:G /.i ..
'r'ue
ts's. za\. I }larslnea p;icrioar, a articulatriei
d' colltrrile r.lflrjrta. allrcat 9c rn crrlon de acccasi nlirime si invcliti in hiljie saaoiliace.2 - Margineaantcdoarea articltaliei
cerail n.egfJ. rrcnlentr Rd r.!.r. rrre'i! i. s!r obtinc o j,rrgine d!r3rirla. sacroiliacc..t - C(.irul. l,v - VedebraLr.

163
Sacrul gi coccixullateral

j:
Fr s. 251. P - Dl. L,rutel eadu'e
in;intet planul Ir ontaLal co r pul ui pet
Y- pentlkulr r pe planul m piei : Loaps c l c
I gam lle m ull ilc!late
.ir-- Saci de nisjp rcze'nati dc spaie
..:

r ,s 2i2. PC pPr pcndic ,,l r !; Pe c a_

\ei;. ntr i a uo lat de dPs e{deas upr a
pli.ii interlesicre ri la doun laluri de
desel inainla planului posterio. al

,F/n 2,1X 30 cm, in lung; narginea

caudali a casetei la nivelul narginii
inkr inar r a sim tizci pubien " .
R F- F .100 cm i l, r u 8F ;
85 kV; 2t)t)itAe.
l - r e. 25J . - I - C r d.r a 2- c r nal " l
s aar ul ui ., - c oc c i x ul . -4c _ul
- u'.
C apol l c nor al .
Z r ' - Y$tdbr a Li .

obs c r \ a1i i , Se \r r \ea gr i j r Ll eo bui i i nnobl l i r ar e.

 FiC. 25{ P-DL De nartea
bolnavn; bazirul aplaaf ina. Coloana lombarS,gdurile de conjugare
inte; planul slr frortal face cu
m asa un lnehi de 600; Dlanul
tr ontal al tor acelui r anine !cr .
pendhula! pe plaaulrnesi. Bra-
lele duse iraintq coaDsele si
genrnchii ugor flectali.
r - Sac de nisip sub ca!;
saci de nisip r.zmali de abdo-
mer Fi torace. Se Iudcazi lr

Fig. 255. 4C ildinati cranio_cau-

dal, se giserte ln ptanul lrontat al
corpului $i lormeaz?i cu vcrticala. ne
Iin a r poJizelor sninoase.u! uns hi i l e
l50. Tinlcsie sl V.lea snatiu inte;!erie-
l,r ali ie.e apr oxr m .tiv pnn r ee unea
din par iea de r adios ;anal
Vcr lkala r e l,nia apoiizelnr s;i noa5c
' nguinalS
se coniundn cu vcrticala De iiasa de
eran'nal cind coloara lmbari este
paralele cu caseta; va avea o tncti-
nare drnio-caudale clnd coloara ior
m edzd o sr oliozS ( u conve\ilatc a s !r e l tg. _256.- Lttl
casr ti; va a\ca o inclinar e caud o- c r a- Venebr d Lr . t/L- Vr r tebr a
Lr . Lr ... Ver tehr aL5S - Sac r ul . t, 2, J ._ t) l
nialA cind coloana lombar! torme,zi
r n.l u tr r i g;ur i de c onj uAz r etom bar e.
o scdlio2A cu concarilate, spre casel;.
,Fd l8 24 cm . in Iung; m i j l dul
cnscler cor esr unde punctului de i c i i r e

4 - - I- - C- 100 cm i.Lr cu,tr

t0 lY; 200 h/s.

gtllr*j$i$a,',*1T1;i1*jHjf,:d;j;,r*
i:*."'ffi
165
Bazinul ,4 P

,-1

Fis. 257. P DD, nter!

l)rcle infcrioare 1n exlensic ii
atrotialei calcliele trior ilrde
pirtatc. i'lembrcie sulerioare
de-a lursul coolhi. Planul
spinelof iliace ani..o superioare
sirict faralcl cu tlanul nesei,
F - Virluile picioa.elor lc_
gale cu o iaii. Saci. de ni s i P
sulr cap 11 le acnuncnr

fi s . 259. - I Os tl i l i ac . .?. S,.r !i . i " Pul i i s ul .

4 I Si nfi z a pubi ar i i . i l s c hi or ul . tr VeF

lr!s. 2;i. RC Frrcndilularii !e ca-

sctn; irt.ii pri! mijlocul liniei car.
llner to om bilicul cu sim iiza I utr i ani .
l.,t l(r >< .10 cr!, t! l.tr nargina
cr!fl!lil ! casetci depntetie cu ifei
hturi ,lf dcgcl cresicle iliacci narg'
nile hldalc Ia cgali disian l i l d. l i F

n I F .100 cm i l i c u At;
68 i1; Ililr ,r ls.

' I !l .r^.'ip,.illd l!, I:or I'ddn". e'sn'n'rur'

1 60
 Fig. 260. P Dlj bazinul lnclinai
inairte lcca. 45o): rn.mbrul snndbs Osul iliac lateral
din parlea s;nntoasi fleclat, cu ge-
llnchiul rezcmat pe un sac de nisip;
membrul inlerior, din partea de radio-

_ f - Sac de risip rezemat r'n lali,

I'jg. 261. 4C pdpeidi.ularii pe ca-

seii; intrA la dorn laturi de desel
inapoi! eriremitilii supcrioare a plicii

Fn 24X30 cm, ln hng; margi

tea craniali a casetei deptFrtc ctr
irei laturi de deset deasta iliacii
marginea posie.ioa.e depiieslc cu trei
laiuri de deget planul Iesei.
R - F F.- 75 cna L: .r Bk :
68 *L'; 160 4,4s.

F i g.262.- l - C .eas ta i l i ac i ., - Ar ti c l l -
latia saclGil'acd. ,? - Fata externi a osului
iliac. 4 - - Arliculatia corcfemoral;.5- Capul
9 b. 1. 1t il iemoral. 6-Marele trohanter. 7-- Ischionul.
8- - Ver l ebr a L5. 9- Sac nl . /, F ata i n-
l .r ne a os ul ui i l i a. /./- Pr bi s nl .

167
PubisulP - A

Fig. 263. P DV:

gambele utor flectatei
pubisul se reazema pe

.i: Perni strb piepti

saci de risip sub ganbe.

F i g. 265. l - Sac r ul . ?- C aur a obtur atoar e r - l s c hi onul

4- Si m l i z a pubi ani . S C apul i em or al .

Fig. 264. RC perpendicula., pe ca.

seiii intrii prin treinea ilrperioarn a
plicii iniericsicrei iese prin narginea
suprrioaril a pubisullri,
fd 18 X 24 cn, in lal; pubisul Pe

R - l--t: 100 cmr ,a-r o 8t;

68 ftY; 160 r!,4s.

observatIl. Rc se roxle lncln,s lsor caldo crnial Dentru a Doiecta @cci-

lc \. D,.D,rr 60.nr.n orlnu.Ln D.trEcrv.)or sdmini'
zr cu o iq'; i-2 .ll r. de jrJ ., d r;..r" I d.m.reJl!
' 'r;, '
 Fig. 266. P DD; planul
spinelo. iliace antero-suDenoar Articulatia sacro-iliaci/ P
terlcd oizortal. Mii;ile pe
piepfj memb.ele inlerioare in

lc - Sac de nisip sub capi

s;c de niiip pe gdm Lr adr n par

Fie. 267. RC usor tnclinai6

.audo.$anial ir dinafar i- iniun-
tr u intr i pr in hni, insui -
nali. la un lat de deeet ;ub
slina iliaci antero{uDeiioari.
In 18 X 24 cm, in lat; afti-
culalia de. radiocraiiat pe cer-

R - f-I: 100 cm: tj c! T .g. 268. /. \e e,r a l a.2- Ver l pb,a 16..1- A,-
Bt; 68 tYr 160 ftAr. 1i ( uta'r a s ar o.j l i ac a dr eapl a. 4- Supr al ata nea,r r u.
l ar n. Ar l i c ul al ,a s ac 'o- i l i dc " 5L ng; pr i ns s tangen.
I.al 0- Sni i d r i ac , po+" r u,nr qi " - i a. 7- s ac r ui

oq " . . '. r.

cirduLs ts.!rr In d mi'realr r\dmeru r

169
Micul bazin axial

Fig. 201). P - Bolnavul gade

pe casela plsn la ftsrginea me-
sei; co.prl aplecat lnapol c
cca. 45", in Iordozi lombar,
exagerau; se .eazenn ln miini.
lc - Picioarelc atezate pe !n

Fis.271. .i - Sacrd vazut scurtat. 2 - Pronontoriui.

.j-Cdcixtl. 4- Simiiza pubiani. 5- Spina ischiatic5-
6 Aniculatia coxo{emorali. 7 Capul tenoral.

I:ig. 2ia. -4C perpendicrlar:i

pe caselll, iniri la doli latrri
de dget inapoia sjmtizci pu-

lu 24 X 30 cm, ln lat; nraF

giner anlerjoarn a caseli de'
piletlc .f dou: latur i dc tleget
.im f za I' LLlr ini Ldia inter i r -
sieri !e mijl@rl casefci.
R f t -. 100 cm; L,'
l;ri Bi; 65 it; 200 a,4s.

adhinirirai cr o searl lnainie. sau p.in l-: cllsne cu arI clldtr1l,

icfic h din i"erl. eramcnurli.
 REGULI PENTRU
Cind se radiosrafiazn schetetut menbretor, trebuie se
urnim anumite reguli, date in generat in partea intii a
nanualului. Repetem unele din ele Si adiugem aci citeva
reguli particular pentru menbre.
l. Se hotireqte dacd este necesard grila antidifuzoare
eau nu ii daci radiogralia se lace cu ecrane inHritoare sau
IerA. ln raport cu acestea, cu marerialul intrebuinfat, cu
regiurea de radiosrafiar, se stabilegte qi se aranjeazi regi_
mul la masa de conande inainte de pozilionarea
9i Iif,ara
bolnavului
2. Prin mesurarea diametrului regiunii se poate hotiri
kilovoltajul necesar. PeDtru a objine {ine,re, tucru important
la oase, intrebuintnm o tensiune mai nici, un foca! mic,
o disianla focar{iln (r-r') cit mai mare 9i acoto unde
se poate ne dispensim de ecrane intdritoare
9i srita anti
3. Se alese un locatizator (sau se potrivegie diafragna),
ce acoperd in intindere numai regiunea care rrebuie radio,
graiiati.
4. S inseamni iotdau.a pariea dreapri
$i stinga a
{ilrnului (a casetei) prin ljterele , ti S coDtectionate din
plumb; astfel vor putea fi recunoscure dup; devetopare.
Mai sint ti alte metode, descrise in partea inrii a manua,
lului.
5. Dace nembrul esie in aparat gipsat, se ridici iensiu-
nea cu 8ly 9i se meregre timput de expunere cu jumatate.
MEMB R E
6. ln uranual se geselte poziJia ctasin (standard) in
care trebuie lacute rajoritatea exanenelor. Uneo trebuie
{dcute inse examene atipice, pentru a pune in evidenln
leziuni care nu ar apirea prin poziJia standard. In acest
scop esie deseori necesari o radioscopi prealabile pentru
a g ;si pozi !i a cea mai l avorabi l a.
7. N u ne vom mul l umi ni ci odar.i
radioscopici acesta este utilizat penrru reducera fractEitor
ri luxaliilor. Va Ii urmat totdeauna de o radiografie.
8. Radiografierea unei regi ni a scheletului mmbretor
se face cel pulin in doui poziJii perpendiculare ura pe alta
rA-P ti lateral); se prefern ca acesiea sA lie ticut pe
acelasi film. Astiel se oblin imasini care se cunos in mod
cla sic.se por coo-paracu normal ul fi sj nr uror de ci ri t.
Se pot radiografia pe acelagi iilm mai mare doui po-
zilii, acoperind cu un cauciuc plumbat restul fitmului, in
timpul expunerii uneia din ele. Spre exemplu, pe un Jit1n
de 24 X 30 cm, Iacen cotul A p pe jumdtate de Iilm qi,ta-r
teral pe cealalta jumdtate.
9. Osul va corespunde cu mijlocul filnului, iar raza
certraln pryendiculara pe casti, acolo unde esre posibil.
r0. Pariea bolnavn este asezate in conracr cu casera.
p e n ir u ca i masi nea sd nu i i e del ormar,i .
11. Regiunea aiectatl se va proiecra in cenhul casetei.
Astfel obJinen pe film 9i regiunile vecine, care por preznra
leziuni nebnnuite de noi.
17l
 12. Cind se executi un examen al mui os luns, se vo Fig. 272. - Retrezenlarea sche-
prinde una din extremitdlile vecine penrru a mrtce a oaselof mernbrului s!.
9t se ne orien, perioi ti ale cenlurii scapulo-
tem h citire (de exemplu: la o fracrurj a treimii medii a
Iemurului se va cuprinde pe iilm $i senunchiul sau articula- ,4 - or r opl atul ; B - .l av j -
crlaj C - nnnerusrl; D - ra,
tia coxo-Iemoralr). o'usul; E - cubilusulr lc --
13. S prefern se se execure radiogralii comparative oasele cartulni; G - oaseleme-
iacarpiene iprimul nelacarpian
ale resirDii bolnave 9i ate ceii sennloase. i:r acest scop, la police, al cincilea meta.aF
bolnavul est atezat simeiric Aj, cind esteposibit, ambete re, pjan la degeiul mi.)i /t Ja-
lrngele degctclor llalansa pro-
giuni sint radiografiaie pe acela;i film. Cind regiunite sint xim a l d ( l al angal , f,l anea ne-
departate una de alra (de elenptu: arliculaJia scaputo, dLe_( i al angi na) 5r Ial anga dr s
humerali, articulaJia coxo-femorale), se fac doue iilme nai 7 - apol i z a c or ac oi di : 2-
rnici, avind srijn ca incidenla razei centrale Acromionuli , ariiculalia
9i pozilia bot, -
acronrio-claficulari: 4 - .avila-
navului se fie aceleagi. Developarea 9i iixarea se iac simul, 1ea glenoidei 5 - capul hune
tan, peDtru a obline aceleaii rezulrate. tal, 6 - mic6 tuberoziiatet 7
14. Sint cazuri cind vrem se scoate.o in eviden,ti unele nara tuberozilaiet E - epicon-
dilul ; 9 - epi tr ohl eear10- c u-
oas peste care se suprapune imaginea alrora (de exenplu: puioara radi6lAi 11 - apotiza
sd apare mai bine roiula din suprapunerea eltrenftelii sliloidi fadialir t2 - apaliz3
dirlale a fenurului). Apropiem rubul (care cste protjar) de
bolnav pine la atingerea cu tegumenteie, asrlel cj oasele mai
apropiate de tub vor fi proiectate muii mdrile
9i slab vizi,
bile, iar cele apropiate de casetd vor apirea bine descmnate
(in cazul rotulei, radiograiia se execuu genunchiul liind
cu rotula lipite de caseii, deci in p-n). Facen o bra-
hisralie.
15. Fixarea bolnavului se face cu saci de nisip sau cu
banda descrise in partea intii a nanualului. ln generat, po,
zilia trebui s: lie comode qi nedureroase. La extremitzili
se obi9nuiesie si se pune ciie un sac de nisip in parrea su,
perioare $i inledoare a resiunii, care asigurn mai bine imo-

172
Fie. 97i1. - Reprcznia. bilitatea. inainte de expunere se exptice botnavului opela_
rea schemaiicn ; oaselo.
membrului inlerior si ale jlrre ce vor urma, pentru ca sn nu {ie surprins
fi sn nu se
mifte tocmai la dclantarea curertului.
,4 osul coral; a
- sacrul; c fenurul; 16. Personalul ajutator trebui astlel instruit ca o dali
D l i bia;E- per oneuli ce cunoa9t o pozi.rie g un regim sd nul rnai schimbe sau
f - oasele tarsienei O -
oasele netatarsiene (pri- sn nu faci inova,rii, cum au Elulti tendinla.
mul mctatarsian .si. me. Daci la un xoomnt dat radiogralia unei regiuni nu mai
d i al );H- laTr ngelede-
se l el or lf alanaa pr oxim ali reuqfte, trebuie cnutat factolut sau iactorii
l l a l an c3) r ' Lansa m edi. dificat sau au fost modificali din initiativa tbnicianutui.
1 raraf,g,nal,r a anga dr \.
kl e (talangeta) 1. Daci aparatul 9i rubul nu przinte nimic deosebit, cum
ar
r - plrbislrlr , Ii sciderea volrajutui pristar (desrul de trecventn), nefunc,
ischionuli .? - cavitaica
cotiloiddi .l capul le- tionarea regulate a intrerupdtorului automar, imbetrinirea
rno ral ;i - m r .elet.o- tubului etc., ne vom sindi ta defecte ate filmutui sau la lip_
hantert d - iiicul ho-
hanteri 7 -condihl in
suri in camra obscure_
te.n (m edial) i8- con- 17. Tehnicianul trebuie se aibi noJiuni elementare de
diltrl ertern (lateral); 9
anatomie descriptiv5 ti topograficd a scheleiului
- capul peronuluir /, membretor.
-roiula; .Lr - maleola li9. 272 )i tig. 273 schem tizea.zeaceste noliuni.
tibiali (interni); .l?
naleola peronieli
18. La citirea filmetor este bine sn intrebuinlnn o tupn
{ex
descoperim fine rnodiliciri de structure osoase,
avind $i o lumind bine atease h negatoscop_Lupa mereite
ti lace se apari detalii pe car nu le vedem cu ochiul liber.
nste necesar se cunoalten
,i incidenla in care s-a fdcut

19. In manual, ta liecare pozilie se inlelese d radio,

srafijle sint fecure cu ecrane intirftoare; acolo unde se poi
Jace ti fdrd acestea este rnenJionat in ptus
Reamintim cn o radiografie fncute cu ecrane intaritoare
are detalii nlai pulin fine decit aceeagi executatnfdr,
ecrane.
Acolo unde se poare, prefernm radiograiierea Inri ecrane,

173
Omoplatul A-P

Fig. t71 I DD; tio! irl

dinat spre farrca de radiogra-
Iiali Lr ahl r idicdii m lna pe c ap.
f Sac d. nisip sr b uD ;-
r!1 s;nitos fi s!b coi!l !1enf

lie. 276, / .\cro_

mionul. .? CaDul h!-
nrcral. J - Ilarginea
exlcrni a ooroplaitrlui.
.? - APofiz! coracoidA.
i Cl.victla.

Fig. j?is nC rerperdicularn

pe .asrli; irL{e la doli laturi
dc dogcl sub axili, langer tl al

1m l8 X :.{ cn; nr lsr gi

m ar gin.. iil.r ioar i a cas. l ei
.u doti lal!r i de deget s r t
unshiul inli,riof al onroplai'f
hi; nar gin.a Ialr ali dpii.ti c
iu douii lal'rri dc deget leg!-

R f- F : ?0 cDi I-; Iiir:i

,[; 60 il', 60 ,,4'.

obserrali! Se l!.rc,,ii in npnee orrrlrlrl apar6

i74
 FiC. 277. P - DL; uior Omoplatul lateral
aplecat inainte; bratcle tidica-
te si d$e inrinie; capul se rca-
zem5 pe ur sac de nisip.
r - Saci de tisip rezenali
de iata ante.ioarn a toracelui.

Fi,s.279. / - Acffr
njonul. 2 - Capll hu-
neral..t - Corpul cmo-
Dlatului cu iala extemn
ii cea internd. 4 - Cla"
vicl]]a. 5 - Apoiiza co_

FiC. 278. 4C perpendictrlari

pecasetd; lnbA Prin marglnea
medial; a onoplatului, l, un
lat d paln; deasupra unghiu-

.i;ft 18 X 24 dnr in lungl

marsinea inferioarn a casetei
cu doud lalu.i de deget sub
lnghiul inlcrior al onoplatului;
marginea Potterioari dP;sctte
tor uccle cu lr ei latur i de deeet.
R - I- F- 75 cm ; l; fhr e
Bk: 6a kV) w nAs.

ob s er na l ii, se luraaz, ln aonoe, Este uiilizat{ penhu

IlagnEnreLor ri haiurle onorlarului. ,i rn poriliE rerttcalr.

175
ClaviculaI P oblicil

Fis- 280. P DD;

capul aplecat spre paF
tea sinilloasS: L,ratul li-
pit de corp; caseta re.
zenati oblic pe un sac
de nisip, iacc c! masa
un tr nghi d cca.45o.
l - Sac dc nisip r.-
zcirat de bratrl din tar-
ica dc radiog.aiiat.

Irig. 2ri2. / Clavicula. ? A.ronionul. 3-Apoliza cora-

Fig. 281. 4C perren- c oi d,. r ' C apul l um er ai . S C av i tai a gl er oi di . d- U nghi ul
dicular:l pc casetdi inlrn sntero.int.rr al onoplal!lui
la nivehl ircihli nijlo'

frr 18X2,1 cnri in lati

clalitula hebuie si se
proi.cleze rc nijlocul ca-
setei; Draieinea mcdial:1
in aiingPr c_
LU_.Ailul

L: leri Dh; 55 hV) 6n

', ."..1 do.5'"i i

,! Fo.,r.J Tr,r... b
,ie.!n rl uchh'l supcroinl.rn.l o'noplattlui
 Fig. 283. P DY; caprl
inlors lnspre partea sAnitoasS; ClaviculaP-,4
clavicrla lipju de caset;. Bra-
1ul rn pronalie, palma Drircrle
in sus- Umirul opus, ridicat pe

Fr q . 285. / - C l av i c ul .. 2 . Ar l i c ul al i a aaonl o.c l av i c ul ar d.

3- A r r i .u al i a .l er Gc l r \i c ul afti . 4 Ver l eb- a D r .
Fig. 284. RC perpendicrlare pe casetn;
ini.d prin unshiul supero'irtdn al omolla'

Iz 18 x 24 cni in lai; nargirea late-

rald a c.seici la nivclul Diililor not ale
unirului; narginea qaniala depiteite cla.
vicula cu t.ei latu,i de degel-
R - I'-F:75 cn: Ij inrii Et; 5a &Y;
Ob3ervz1ii. xrmore, s. trce ]n aDnec.

t'77
I2 - TehnJca
dios.arlc5.
Clavicula P A conparaiiv F\e. 287. - RC pdpendicuiart pe caseiir
icse prin lLrrculila sternala-
fD 15X40 c inr lati mfs i nc a s p$i oar ,i
a caselei cu pahu lallri dc deget dai s11s

R - - F- F.=75 cn, Li l i tA Ak ; 55 k l :.
60, s.

Fig. 286. P DY; catul in utoarri

exlensiei claviculele lipite de casein;
bralele de a lurgul corpului.
lq Sac de nisip sub birbie ti

fig. 2118. .I Claviculi

(sigeala arati articrlatia a.ro.
n r i o{l a vi c!l a ri ). , - M ar tr
briul (!rnrl (sligcata arala
! r t i cul ati a stcl no d a vi cular i)

obselvatii.
ln pozilie Ye lcrrr,

178
 Fig. 289. P- DDr capul pe !n ,4 P
sac de nisipi bratul ltor dcpar.
Articulalia scapulo-humerald
tat de corp; mina Frpendi.ulari
pe nase prin marginca sa ctrLi
talil (dacn urtiirul dc radiogra-
Iiai este deparie de caselai * \-)
apleaca !io. pacicntul sprc Par
tea dc radiog.aliat punlnd un
sac de nisip sub lrmiirll sena-

I - Sac dc nisip pe antc-

fig. 290. RC lnclinat:i uior

cr anio caudal ti diniunlr u in
atarr; intr, Ia doui laturi de
degct deas!pr a axilqi.
fft 18X24 cm , in l!ng; m ar '
gin.a slpelioari a caselei de-
paie$te uneml cu doui Iaturi de
deget; m ar ginca lar cr alS depi'
*!te par lile m oi cu duu; latur i

R - r - r :75 cm ; Ij liir i
Bh;55 kY) 65 nAs.

F'ig.291. 1 Capul huneral 2 Urghntl supcroertern al ono-

platului., -- CIavicula. .4 - 5 - .qpofjza coracoidi.
^cronion!1.

a lfrl!l!l cnpinalie) obli'rer diveree rozilrl ale c,puluj hlneral. ln !n.re

i1i1 culcatli liind rin n,porlall
nr eollir sedrdil, Rc tiind ofizontali.

t79
Articulatria
scap[lo-humerali
P ,4 oblici

FiC. 292. P DY;capul inlors

citrc ranea sinetoasi; lala an'
tcrioa.i d umr.llui pe caseli;
bratul rn abdlclie; coiul lleclai.

I - Sac de nisip de cca. 3

cm innltine sub colt sac de nj-
sip sub umdrul sinnlos.

Fig.293. 4C - Tlbul atezai

deasupra cotului esle apoi astlel
inclinat ca RC s; vizeze capul
hutncral dea!upra acronionului.
ta 18x24 cm , in lati m dr -
ginea supe.ioare a caseiei de-
paicite pidile moi cu pa1.u la-
iuri d-" deClti marginea laiersl; F'ig. 294. .I - Acrcmionrl. 2 - Capul hundsllui.
depi$e$ie pirtile moi cu doui J - Clavicula. 4 - Apbltza cofacoidi. 5 - Caviiatea
cl.noid!. 6 - Marginea lateraln a omoplatuhi.
R - F-.4::75 cn; t; ii.n
Bh: 55 kV; 70 nAs.

obse.y.lii. se ttrcf*,! nr apnce. iccasr! ,ozrite s.

huhcmr nr lunLllre recidi!aDte.

r8 0
 Fig. 295. P - DD; uior in- Articula{ia scapulo-humeraliIateral
clinat spre pa.tea dc radiogra-
Iiati br ahl ddicat, nnna pe .ap.
f Sac dt I sip sub u m a-
r ul sinitos, sac de nisi! sub c o-

FiC. m7. / - Omo-

pl atul .?- C l av i c ul a..,
- H r m er us ul .4- Ac r o-
m i onul .S- Apol i z ac o-
r ac oi dd.6 - C av i tal ea
glcnoidi.

Fig- 226- RC perpendkularb pe crset;i

intr ; in m ijl6ul a\ilei.
/:n 24X30.n, ln lung marsinea inle-
rioar! a casetei la un lai de degei sub un-
ghul inicr i.r al om oflaiul ui i m ar gi nea l ate-
r nlii la dnu.i laiur i de deg et dc p;r tr l e m oi .
R - F f:75 cn: L : Ier A Bh; 55 hv i

obscr\rlji

181
Articula{ia scapulohumorald Iateral, pe iilm curb

Fig. 298. P - Bohavul nr

pozitie gezlndi; bralul in abdue
lie, se reazen; cu cotul pe rna.
s;; axila 9i fata iniernl a bra'
lului sc fcazemn.pe lilntrl nulal
curD pe un sac oe nrs,p.
,f - Pozitia esic lixau de
hsuti bolnavul prin nina snnn-
xoasr $r aplccarca caPuru!.

Iiis. 299. RC perpendicular'

De fala superioari a um:irului;
lnlr e pr in iir lul at r om ionul ur .
r n 18x24 cm ,ln lunsi ax i l a
in mijlocll lilmului.
R - a-f :75 cn: l; idrii
,n; I;rd ccrane intiriioarei 55 I C apul fum " r al .2 - Om opl s i ul
l i u. 100.
J - C l av i c ul d. .t Apul .z a c or a( oi d;. 5 - Ac r c

obscrrriii. Se luc'erzl ln lptrP. c! cdane tnttd_

1orr., drci lrvs o dset, cuib! s!4lal consi'ult, pentru dc.asla
 Fig. 301. P DDj bralul lltd ,4-P
Humerusul
depinat de co.p, se reazema pe
casetb prin lata sa doreald; Iata
lalmari a mlinii privetteln sus,
I Sac de nisip sub urne"
rul din partea sinabasd; sac
de nisip pe ,ntebrallrl di, partea

Fig. 302. RC perpendicuiarn

pe caseid; intrn la unirea trinii
srperioare cu tfeimea mijliF

Im 15X40 cm, ln lungi nar

ginea p.oximald a casetei dep;-
ieife umirul cu do!6 lattrri de
deget; m?ryinea laierale ti cea
nediald la egali disianJ; de

R - I- I:75 cn: a; fi r n
Bk: 5Q hlt: 70 nAs.

F i g.303. / - Ac r oni onul .2

- Capul humeral. , - Cavi'
taiea glenoidA. 4 Diafaza hu-
inerusului. 5 - Epicondilul. 6
- epiilohl@a. 7 - Condilul.
8 Trohla.9 - Exltemitatea
or,! | rv a t ii.
I-|"pko,Jio
Iiri drane budlolraj
,olr,Jn l' b.:e:B lte pa'dr.
.xpuner.a 15 1115. proxinald a radiusllui. ./O - 7 I
\"4r'r,roBh1t j.tnd n. E\tr em i taha pr o\i m al i a c ubi - o
oart"h a,luaa',iu. e.ij.3! prnd"m fn,
tus r l ui 10

183
f l u me ru s ullat er al in !,o z i l i ec u l c a ra

Fig. 304. P - DD; bratLll utcr

depnrbt de corp, se ieazem, pe
casei:i p.in tata sa internS.axul
epicondilo-etitrohlcan pcrpendi-
cular rc casctii antebralul llec-
tat; mlna lnloaN! privette cu

F Saci de risip sub nina

ri .pe anrebrahl din parlea de

F i g.306. t - Ac r om i onul .
2 -- Capul humeral. , - Dia-
liza hune.usului. { nxlre.
mitatea distald a hunerusului.
5 - Exlrenitatea rroximaln a
cubilusului. 6 -- Exlrcmitaic.
p.oxinaln a fadiNrlui.

Fig. ilo;. ,RC perpendicularn

!e c,sciit inhi prir nijlocul

Ih 15X40 cm , in Iuns ; m ar -
ginci pr or im ali a c,selcr depa-
te!tc um ir !l cd dur ; lJlur i de
deget; narginca laloau qi .ea
rediah la cgali distanti de

R - I l.:75 cr ni I; fdr i
Bh; 50 kV; sa',l 275 nAs llril

obser vatll, De.elc nal m u1l eon s e ei ec r u nunai r adl o.

e' I' p,nl,le ale Lr ner ucd l ur,fnd
, In.r Bnj . 6r p,:ndemp.
r , e.lr d dup! !r z .
'Lr ti ,
IB4
 Fie.307. P Boltr alul i ade Humerusullateral -- in poziJiegezlndii
pe un scau! alroape de nasi;
bralul muli dep;rtat de co.p, se
reazem! de caseld prin fala sa
internir antebralul iledati axtrl
epicondilo'erilrohlean perpcndi'

r - Saci de risip sub an-

lcl,ralul qi lnina din partea de

Fis. 308. RC perpendicllarn

Pe .caseGr intrn tr'n rrijlocul

fu 15x40 cn, ln lnngi mdr

ginea proxinali a caseiei muli
impins; in axiui marsina Ia-
terald ri cea nediale la cgaln
distanl, de pddile noi.
R - F F cmt L; leti
-75
Bk;50 kV;70 nAs; sar ns tuAs
lard ecrane lnttriioare-

Fig. 309. / - Affomionul- 2

- Capul humeral. 3 - Diaiiza
humerusului. 4 - Exhcmitaiea
distala a hlnerusului. t - Ex-
iremitatea proximali a cubitu-
o b ee r v r I . c nd 3bd, clia care' 1p0.ib.,, cr et, rnl,c b.riu. botav sllui. 6 - Exhemitatea proxi-
".errd

185
Colul A-P

Fig. 310. P- Bohavul lczindi mem-

brul superior, ln xlensie si lipit de
nasn pe loatt intirderea sa, se reazcmn
cu ol(ranui pe mijl@ul casetei; fal.
palmarn a miinii prjveste in sus.
I - Saci de nisip pe ,llebral, sub
antebr al r i pe bFl.

Fig. 311. RC popendicuhr ;

pe rnijl(tll inlerliniei artic'rF
lare (la I crn sub ep'cond'l).
ln l3xl8 cn, in lungr llaF
ginea latoalii ai cea mediali a
casetei la egali dislanln de pnr
Fiq. 312. .t - Humerusul. 2 - Fos!
ole$aniann. 3 - EDicondilul. 4 - Epitroh'
Bh; E0 hV; 5A nAs. ]{a.5 - ol ec r anul . 6 T r ohl eea.7 -
Arliculalia humerccubiiali. 8 - Artic!laJia
hlmeroradiah. 9 - Capul radiusului. l, -

observatr: se Doaid.tdiosrafia ln DD, tn a.easti pozitie se oblrne hai

usor pozilra b,rlulrd ri rnleLralLrl!l pe rcclad !lan orizolilrl,

186
 Fig. 313. P Bohavul rezlnd men- Cotul lateral
bfui superior, i'n exiensie !i lipit d.
masn pe ioati intinderea sa, se rea-
zcme cu ep'irohleea pe milldul case-
tei. Antebralul. uior llectal, se rea-
2emb pe masn pr partea sa dbitald;

r - Saci de nisip pe antebrai,

s'rb atrlebrat ri pe b.al

Fig. 314. 4C perpendiculafe

pe ca*te, tree rlin mijldul
unei linii care unesle Punctul
ccl rnai preminnt al olecranu.
lui cu cupugoara radiaH.
ln l3xl8 cm ,ln lungi m aF
giiea lateraln qi cea medialela
csa]n distanla de pi4ile noi.
R - r - r :75 cm r L; l d.5
Bht 55 kV: 50 m As.

F i E.315. 1- H r m c r us ul . ? - Per ete

inire ioseia oleoaniand ai ce6 coronoidi
J - Epit.ohlea. 4 - Marginea mediale a
hohleei. 5 - Olecranul. 6 - Apofiza co.o-
noid;. 7 - Capul radirsului.

Ob." \ i|.,. . opllli Edl.,ru. L n

Jr' brdr' .1 ilerit_ srad. de prcn f. s.
r odk e.ec,la cr :n ,etr l er:e r vu d ir sein"s de l, flc, 315)
-olul

167
Cotul .4--P pe film curb

Fig. 316. P - Bolnavul sczind pe

ur r aun Ilngii tr a J; m c m l r ul s up-
r ior , n tle\it, s" r cazemd .u ol ec r a-
n!l pc m jjl@r 1 lilm ului as ez at.!.b.
.f - Saci de nisip slb bral ti

F i g.3t8. / _ l l uner us r t.
, - losa ole$ani,ni. , -
Epicondilul. .1 * Epjhohl.ca.
t - OIc.anut. 6 - Trohleea.
7 - Ariiculalia humero cubi,
fali.8 - Articntatia hurnero
radialn. 9 - Capul radiustr.
ui_ .r0 - Atotiza coronoidii.

Fig. 317. RC perpendicular; rJe m!-

si, se gnscite i! planul bisccioarei
urghiuiui lormat de brat si ariebral.
Ih l3Xl8 cm. ln luns: fiirn ecrane
lnlrritoarc qi in lnvelit ;pac; se nu,
leazn curb, rczemlndu-se D. sacii de

riri ecrane; 50 lY; 250 a,4s.

o o se !va 1r i, Pozitie bun! leniru &nclrilozr corllut, se Doale radlolratia

,o l ln rleyle cu f:ta ,p'.od b ie L nlt nu zl (u.b oe Ln sac d. nis:D, h
d.i\l i!z,.bolnavrl _' Dl. i,r fc, hr'; rt3nut b:pclod,i

IBB
 Fig.319. P - Bolnavlltczind
Pe un scaun ling; nasS: lor c-
Olecranul,4-P
( e e alr ecr t inainte 5i spr e m a.
si, anteb.alul, cu lata doisald pe
masn, se reazcmi cu cotul pe
mijlocll casetei. Fata palmarn a
m iinii pr ivelte in sus. Br atul
m ulr Ilectal pe antebr at.
/: - Saci de nisip pe ante.

Fig. 320. RC perpendkllartr

pe caseii; inira prin fata poste-
rioard a bralulni. la 3-4 c
deasrpra oledanului.
lcn l3Xl8 cm. ln luns.
4 - f-l:75 cmi l,,.fn.:i
2
Bk:5A kV:70 nAs.
3

4
5
Fi g.32l . / - H umerusul .2 R rdi u-
oD""IvrIIL Cmpt"rrl: r3dioerufi.h,4.p rr h.crat,
rh h,.m._u.u.ut. Rzdioc_,fr
sul . 3 - C ubi tusul4. - E D i-dndi tul.'.
pozrtte nvebs, s- BAau, balu pens{! srut ,lat,r.}cGrd "s - ol ecranul .6 - E pi frohl eea. 7 -
' dnr"l rslulul. F u.t.3rul

189
 ,4 P
ArrtebraJul

11p.322. P - Bohav ul * z i nd t,e

uri scaun llngn nasi; anlcLfahl sti,
ne todtr lunq m ca 1ui, pe c as eti , !ti n
iila sd tlos.l.j: palm a i ntj ns c , pi ,_

.f Sac dc nisir !c ml ni .

fie. 3:.1, / Condlhl hu-

D c ;al . 2 - R adi us ., - C ubi -

liE. 323. RC perPenoiculrre Pe

caaoininhiipr inm ijlocul anl el ) r a1ul ui .
.i:a 12X30 cm, in llrg; margrnel
Fo\im r lr s cisctci dcp;! r +r c oi ul c tr
tfci alur L degeti m atgi nc a L,r Pr a.r
' lc
!L cca m .diala lJ cgil; i r i d!n1:i d!
- r I:- 75 c$ l etn Bh; 50
4
tY; 00 uls san 2,10 m.4s Jerii arane

obserralii ror a!.. crijrl c. snrebmltrl sli irD ln s.pinalie D.rhctd, pcnrnr
d cele do!, oise sn nu se tnc ciseze,

l90l
 fig. 325, P - Boldavul iezind Dc
rn scarn llnsi nrasn; antebratul sti. Antebralul lateral
pe toati lunginea lui, pe caseid prin
rnarginea sa cubitalii nina cu poli-

F - Sac.de ni!ip r pucat ,,r tr e po

,.

rig. 326. 4C prpendicula.d p!

casu; iniri prin mijlocrl anlebratutui.
In 12 - 30 cn. In lung; m ar gi nc a
tr or naj. a cr sefei dcpi5c5t cc otul c u
hel latur i tle dcscl. M sr gr nc a l ater al .i
ii cca meniah ]a egale distanln de

R - I.. -l: 75 cnt: L: tArA Bh:

55 Elr 60 fr/s sa\ 25A nAs ttti

Fig. 327. I - Capul iadiu'

sulli. 2 Condtldl humeral. ,
- Trohle^. ? - C bitlsul. 5-
o !re r v a i i i. I'r xeastl ro,lie, .te doun oa$ ale snrebratului se 3upraptrn, R adi un'1. 6 - Seni hnar ul i i
tub!l lateral sau si aiczrm sntebralul 1'r scaioidul..T - .\poliza sliloidii

191
AriiculaJiaprmntLluiD P

Fig.328. P- tsoinavulle z l nd
pe un scaun liigil masn; antc-
bratrll ii mi'ra, ln pronalie, se
reazemn c! lala palnar?i a af
liculaliei pmhll1!i pe mijlocul

,a:- Sac ( l.nisit peir hbful .

Fig.329. nC peilcndiculrri
lc ci"el5; inr r i pr in m i j l dul
ldi"i .ar c uneste !ir lur il e .po-
lizclor stiloidc radiale qi c!bi-

].ft 13X18 cm, in lung.

R - f-F .=75 .ni L; tiltt
Bh; 43 kl' :40 nls s au 175 F ,s .331r . / C dbi l us ul . ? - R adi ueul .J -
u,4s, l,lri e$anc iniiriloarc. s e;,l unc r ul .4 Pi s i l or m ul .5- Pi r am i dal ul .
6 - Osul c1t clrlis. T - Ci.licll osllui cu
cirlis. E - Scaloidul. 9 - Osul nare 10 -
Traiezordrl. ./.1- 'lraPezul. / - himul m.ta-
c.rpian. ! - Al cincilca meiaca.pian.

p.r n h.. nq rd i bl o- Inacr:!

''' ' '1 "
re' l-n. : .D.l o'
'
lDumDul cu lslil dor:al, pc .aer.),
 Fis. 331. P - Bolnavsl oezlnd
pe un scitr n linga m as6i anLe"
Articuiatia pumnului Iateral,cubitus-film
hr a( ul r i nr ina se r eazem ; pd
nasi prin narginea cubitaliir
ariicllatia pumnulli pe mijlocLrl

I - Sac de nisip pe ante-

F,g. .{ 32. FC pcr per dicul,r ;

ne car eli; inhi pr in apolLz a

.irft l3xl8 cm, lt lung.

R - f- F:75 cm ; li lir d
Bk; 45 kV;50 nAs sa! 2AOnAs,
fi.n c$ane tnt;ritoare.

F i q. 333. .l - C r bi l us r l .2 R adi l l s ul ., Pi s i i or nul .

4 - Scafoidrl , * itapzul. 6 - Osul nare ./
Prinul neiacarpian. /./1 - AI treilea rnetacarpian.

\" po, r ob,'.

pc..,,.i \ i{'b ,l i -r ? ,l"l,ru. lcb. r}.1.1, o3s.1.,,
',.d;i,
cNDulul .d 3le

13 -Ter,rica rxJiocfrrkii 19;l

Articulatia punnului laleral, compatativ

Fig.334. P- Bohr a-
lul +zind Pe rlr scaun
lirgi nasii antebratele li
miinile se rcrzema pe
mas6 prin margin.a lor
crbitalA; dgetcle se a_
iina; adiculaliile rmliilol
punni ( it m a' r ffoape
una Llc r lta, pe nijl&ul

I Saci de nisip Pe

F i g.336. 1 - Pr i m ul nei ac ar pi an. I - C ubi i us ul .2.- R adi

ns ul . J Sc nr i l unar ul .4 - Pi s i i or nul , - Sc ai oi dLl l 6-
'l " | ,,e/u1.7 Pr am i ,l al u.t Oul .uc r r r g.9- T r apez 'i _
I lL. J 5, PC p".P.ndi ar l , t0 O ur m ar r .
cular i pe m ijl@!l casdei.
lm 18X24 cn. in lat.
R - .ir r :75 cn r i
L: tnre Bh: 4b kV; 50
aAs sa! 200 nAs, lefe

ob s e. va ! ii. Ptrnnll lreblle rsezr{r r^

 Fis. 337. P - Eolnavul se- ScaIoidul
zl;d !e un scaun llngi nassr
aniebratul pc masi, mina, in
$oar; pronalic si abdlclie (cu'
bitalS), sc reazemi pc nijl@ul
caseiei prin mareinea cubitah.
Ca' r ta pusi pe un supor l la Lc a.
5 cin d.asupr r nivelflui m c s c r
( pr nhu ii\3r eJ abduclLeim iini l ) .
F - Sac de nis'p !c anl!-

Fig. 338. {C perpcndlculart

pe caseG; ilird Ia l5 mm slb
interlinia radio-carpiane (!e

rd l3xl8 cm, rn lung.

n - lc-lq:75 cm; l, ti.i
Bk; 40 hV:50 d,4s sau 200
,r4r, f :irii ccrane h1;riioare

F .s . J J g. / Pr i - ul l e a,ar pi an / R 5di r .u.

pdre 1', eride'], 2- C ubi l u,dl .r - Sc .foi d- l 4 Sm .l unar ul
Obs..v,lii. scaloidrl rcdefornrl, conplet..zi radiosralia

195
Mina D -P

Fig. 340. | - Bolnavu l t.z i nd

pe un kau llngi m asi ; m l na
s r dazom ; cu iaia palm ar , pc
mijlocul .asetei; degeiele ntor

I sdc de nisip p l ni c

fig. J,11. lC r cr pcDdi c ul ar n

pe car r l:i; inlr : pr in capu l c ehi
d! a1 1r .il.a m ( acar 0ian.
a/z 18)42,1cm. in lhgi dxr
eina distali a casctei dcprisciic
vi.lul dogLel!. cu I - 2 l al !r i
de dcgclr nr r ginc! Iale r al i ei
ce, n.diai,l la cgalii di s i anl :i
dc .l!! !l Dic r r _p!li e. ,

Bh; 4i hV: 40 n,4s sru 175

ir.1s, Iirn ccDnc intiLiioarc.

Ii t .t2 / tdt" n.r r , t,.r Li .,.,

se or,Lir. .. r.nr:. l' '!- ../ O J r ''r u./- fr i nr .
fl r l .r r ar !i 1n. y " ..
\l Li r .i t.d tr r tr .ar p .r r .

t9u
Fig.34& P- Bolna-
vul $czind pe un scaut -['liini]e D-P, comparativ
lingn nas;; anteb.alele.
usor llectat, stau pe m.-
sA; mlirile, cu degelele
usor lndepedatu. se rea.
zem, cu iala palmar; pe
' Saci de lisip pe
.F -

lig. 344. iC perpen

dicularn pe nijlo.ul ca-

rn 24X30 cm, in latl

mareinea dishln a case-
iei depiicile virlrl de'
getelor q' lrei laluri dc

L; letn Bh: 45 hV: 40

Fi g 345 I F al ar e.l a. 2 - - Ir al anC i r a.J F al anea 4 - Os

scsanoid. i Carprl. / Primul nelacarpiln. y -- AI circilea

197
Mina lateral

Fig. 315. P Bolna v ul

$zind te un scaun lingll masai
pe nasni Din, se
,.:',
'. -, aniebratul
rcazcnr, pe casciii prin mal
einea sa cubilale ti csie u tor
I Sac dc nisip pc ax i e

fig. 318. I V celc cltri

m etac ar fi .ne J n o.di nea l or n!-
merici. l-5 - lalarga dislali
(ialang.ta) a cclor cinci degele
ln o inea lor numcricii.

Fig. 317. RC pcr pendicul .r i

pe casetn, cade pe mijlocrl ce
lui dc,1 IVlea a' ctacar P i an.
rn 18x24 cn. ln lu ng;
m ar gincr didalr d.!.ielte c u
duua l.r tur i dP .lcect ! r l ul

R - r-f :75 cm i Ij ii i r e
Bk;45 kV; 5A m ls sr u ti r i
.cr anc inliir ito.r . 200,/a

ob .., . .:r br{i..r" ri a .d,op:" r'.. di pl1'1.

d.. r. ,,r,
.onslrlrr.r d!Dx3i'il.r

t !8
 FlC. 349. P Bolna L ie' Mi i ni l e l ateral ,conl paral j v
zind pe un scaun llnge masei
antebralele ai coalele pe nasti
miinilc, uior aplecate ln alari
$i deparle la 7 cin r1na de alta,
se.eazem d cu m ar einea lor c tr .

I - ' Saci de nisip pe an-

Fig. 350. RC pdpcndiculara

p. mijlocnl casetci, lnt.e ntiini.
.r ft 18X24 cm , ln lalim aF
ginea dislaln a casclei dcpi-
leie. cu trei laturi de dcgci

-Q I l.:75 cn, l; fi .d
Bk; 45 kV; 50 z/s sa! liri
ecrarc lnliiritoare 210
'ns.

]iiS- 35L l-- V .- .cle cirrci nreiacarpicn.

ln ordlnea lor nlnrrici. I 5 - lalanga dh-
i al i i ( Ial r ngeta) a c el or c i r c i d.s c i . i n ..di ne2
oDser! alij. porLie lolosfi, penhu llxali
ri deDla3nrrde fi.ercnb nr Iracllr,.

199
ilina ln pozitie semilaierali

Fig. i152. P - Bolnavul ie-

znrd pe !n scann llngi masa;
antebralul ti cotLll pe masn;
mira sc r.azcmn pe caseu cu
f '.r j nrargirea cul,iialn a deseirlui
m ic ti aiinge cascta.u l i r l ul
celorlalte deeeLe indepinatc

l Sac dc nisif" pe ante.

F i g,354,
1- R adi us ul
, CubiirEul.

f1t!. 3a:i. l?C p.r fcr dr c ul a,i

!c crseii; cade pe a.thulalia
nctaQr po lalangiani a d.getn-

f,r 13Xl8 cm . ln l ungr

m a.ein.a distali depit.ilc m i
na cu doui laturi de deget.
.R -- f lq:75 on; .I-r liri,
Bht 4, kV;50 h,4s sau i i .l
ecmne fiiiritoare 175 ?nns.

200
 lig. 355. P Bolnavl l i c z i nd pe PoliceleP--f)
rn scarn lingt maiei mina. ln prona-
te lor tath, Lu !alm a pr i\in d i n s us \i
in atar ;, se r edzem i cD tJ l a dor s al ;
a polircl!i Pe mijlosul crsetei.
/F -. Saci de nisip pe ii sub antc-

Fig. 356. RC pcrpcndi.ularii pe .a-

sel:i; iItri prin a.liculalia mciacarpo'

fft l3Xl8 cm ( sau di n 13x 18

',
R . I- F:75 cn: L ; l nfi Bk :
45 trV: ,0 nAs sau {iri ecunc lntiiri-

Fig :j57. I Falangeta- 2 -

otrcr\ rl,i Clsel. s, slea Dc !n !rori, rstf.L ri minr se ljc cii nLri sls Iralansina. ,ir - Oase sesamoide.

20
 P o l i ce l eD P , c om par a i i v Fig. 359. RC popen-
dicularn pe ni j l @ ul c ."
sctd.
fn I3x 18 c m {s au 1/,
din iSXI8c n) . i n l uns .

L; Ii,rn Bk: 4i kV; bo

d,4s sa! firi eqane in-
idritolrc 175 u,js.

lig. 358. P Bolnavul

tezind pe un scaun ling:
masi; artcbralele intinse;
rnlirilc, c!Dfinzird h
!alnc o criie, sc rcaze-
a cr iala palnarj a
anrb.lor policc pe liln!l
xr lzal dc.nlDf. cltiei.
-F - Saci de nisir slb

lis . 3 6 0 . ' / - L Ia n '

gela. ?- Iralangina. ,?-
Oasc scsamoide, ./ I'le- obser'f1ii.

202
 [ig. 361. I Boinlvu] rezird I)e Policelelateral
rn scarn Ilngn oasn; anlehralui ti
cotul pe nasi; mlna, cu degeiele llcc-
tate, se r eizem :i c! tula pr l fl ar ; pc
r r scti; poIcEle lipiL Lasr tr .
' le
F -- Saci dc nisip srb ri pe ante-

Fie. 3ij2. RC lerpendiculari pe ca-

\eiji iilr ; p' in ar t( Blr tia m c tac ar N .
r J r anar .rnr a por icer ur .
Ffl l3xl8 cn ( sau r ll d i n l 3x l 8

R - F- F- 75 ctnt L; l dti Bk ;
45 hV; EO tnAs sau liife ecrane inliri-

Fig. 363. r ilalarg.ir. ? Fa

o b s o rv a i il. RJnlltrtul cel mri bxr eds tirn lar gina. ,- Oas e s es anoi de.4 M e-
tacaitianul L 5 - T r apez ul .
Indexul lateral

Fig. 364. P . Bolnavul i.zind p.

!n scaur llngii masii; coiul antebra-
hl si nina sc r.azemi pe nasn prin
narginca lor cubilali; lilmul, prins
irtrc indcx ti medius. sc r.azcni p.

I - Sac dc nisip pe an l el r al .

F1e. 365. 4C pefr s) dkul ar i i pe dl j

Fi s.366.
ifl 5 X ltr cm. lnlelit ir hlrile
opacr ti asezal in hng.
R F F- III .n\ L : l i ti Bl t;
4i hl': 175 n,ls.
lig. 367. P - DD; membre
le inicrioare l! cxtersie ri li, Articula{iacoxo-iemotali,4 -P
pitej calciiele !s@ lndeririate:
virfu.ile picioarelor, lcgaie cu
o lrF privesc ln sus. Spincle
iliace atriercsupericare sinlpe
un ptan para[l clr masa_
F - Saci de nisip sub cap
Sr Pe samhi. Dacd bolnavll
nu poate e\lindc bire gambele
se pune !n ec rohtnd sub ce-

Fis. 368. RC perpcndicrlari

Pe caseia; intrd la doun laturi
de deeet sub mijl@ul linici care
unette spjna iliac; ente.o supe-

aft 24X30 cm , tn lr n g;
mrrsrnea Droximali a caselei
la un lat de d.gel ,leasLrpraspi
ner r / aceanr cr oiuDer i.ar c,m 6r
ginea latcr al; dep;r cr te cu l r ei
latur i dc deeet Dar tilc r noi.

Bk;70 hY: 200 hAs.

Fig. 369. / - Capul lemoral 2 , C|ldl lemorat. j _

C .v r 'al .r c or i l oi d" . ? - Spati ul ar ti c utar . _ l .c ni dul
6 Marcle Lrohsnter. 7 - Micul hohatrrer. "

2aJ5
Ariiculalia coxo-iemoralilateral (a)

Fis. 3?0. P - Dt cu uqoa.i

1* lnaiinatie lnainte; coapsa din
barlea de examinai tn uioara
'ileaie: ccalalii. nult Jledatli.
sc teairn:l cu ecnu.chiol Pe u

f - SBc dc njsiP s!1, c ap;

saci d. nisip r.zmati de to.acc

fis 572 /- F l ndl l

.aviiiilii coliloiile.
2_- CaP L'l J em or al
3- ,\tarelc lrohanler.
4-- Oitul icmoral

fig. 371. nC !"r Pendnul i r ,i

pe r asctS; inha tr in Ies J di n
par{ea de exaninat; iese la
ni!elul marhi trohante..
fn 2,1X30 cm , ln l !1ngi
ma.ginea p.o{imal; a casetei
la doln latlri dc deg.t dea_
sltra $estei iliace, cea Posteri
or r d d.piiietle.! doui latur i
da desel n. r t lc m oi.
R f- - F' - 75 cm , l ; tu
Ah;70 kV; 2AA nAs.

206
 lig. 373. P D semi Z; axut
:.ansversal al bazinulni {ace c! Articulatia coxo,femoralilateral (&)
Planul mesi un ungli desctis
hapoi de 45-500; coapsa din
Par tea dc r adioer r ir at, in ab
duLtie 9i llectatr p,ni ld un-
ghi drept cu bazinul. se rea-
zemi cu ecnunchiul pe Dlanul
mcsei; gamba ilcctnt; De coao-
si; nenli.ul celilali i; exi.ir-

r - SJc d. nis;p sub c aD :

sr ci de nisin ld tDar e si;e
sam ha fleclst;.

Fie- 374. RC perpendhulari

pe cascli; intri pe faja intc.n:i
a coapse,,apr oape de m jr t@ ul
plicii jnAuinah.
.i:m 24 X30 $n, tn l!ns.
narginca p.oximah E casetii
la. doui_ latur i degei deas up.a
sprner rracc anrero snperioarc;
m ,r gr nea anler ionr ; dcpr tes te
pr r tr r e m o' cu tr ci Iatu.i d.

4 F- f ,75 cn: L LU
Bk. 70 hV:200 nLls.

F i g. 375. / I- undul ." v r l al i i c oul oi de. ? .C aoul

i - \r ar S neo po, er uar ; J . Iar c l e hohdhl " r . u _
obsi.yatit. sc hIrebtriiieaz, cifld.ne Doribiti tLectareacoaDs.t U i r ul l em or al , 7 Is c hi onul .

207
.\fli(ulalij, c , ' \ . , i p t l r ' , r n l j . ia t.r :' l l, t

Ir,g. 376. P tD Coals.lf

r:,t\ r .r il
dL,' I attri L t rn Ingr l'l
'l'rt rior
.i.rLrl rcea'1.r PaIl(
'jin (li'1r i.'ezal.,
rort in.urrl
nr lat, f.rp.ndi.!16rr le n-lJ
nll rn.s.i. I nnlr cu o n'Ln I
d. l'.cient. rsr'inrPrn'i.u r
darLinc,1,{str!'1n cn5LLI r Lrrrc
tj .nfel r funjrl,L .a /la sii li(
titt,(ndiculita l,r e..
l' Snf,n ni:irr snb trf.

F,g lii. . RC Pr r !r r r J r c ul ,.l f g l7f'. / Is.hio.nl ,r Coinl inr.trl

D. .asetr , lor nr r z.r cr c oap\r I 1i r l r ,j ." nl .r . :/ (t | : \1I( L
in lnghi dc .c,, !( i r j ntr l "r ".
fr i:r i!1a ifl.t' r a. cor ls er : l r
r i( l.r cita ( i. r .e dexs!| r a r n'

L lfu21 Lti. i. lr l
rl I t lllcn.l- ; i t;r

208 t
 Fig. 379.
chii lipili;
P - DD; Cetli)r-
picioarelc rezenaie
Femurul .4-P
I - Saci de nisiP sub caP ti
pe eambd.

Fiq. 381. I - D i al i z a feno-

rali , - Micul irohanier. .l -
Mar.lc trohantd. 4 CaPrl le'
noral. 5 - Ischionul.

Fig. 380. Rc perpendicularii

pe casdn, cade pe mijlocrl

fa 15x40 cin, in lungi naF

gin.a proxinal; a caseiei dc-
petelle ma.ele hohanter cu hei
latuti de deget; marginea late-
rali ti cea m.diale la eeali
dislanti de p;irlile moi.
R - F--r: !00 cmi I; c!'
Bhi 70 hV; 150 nAs.

ol!crvall af.a ai dkral, rdhl c3 .a p:'JFn r-"n,..

r"au I5m B ns're ' tr i - La dn rrd'r.d m c se inJ
anbelc eDitize Idno.alc, 'i.r, 'p

T.ehnicrfrriioq
l1 fieil
Femurul lateral

[is. 382. P DL; qamba, u5of i l et'

tr ir ,.c r caucm , pe sali de ni s i p, anfc l
ca aenunchiul sn lie lipil de cascle;
eennnchinl stnitos, ln llexie, esle lre-
ai inaintea ncrnbrulni cxaminal $i
se t.azem i le !n sac de ni s r !.
l. Sac de nisip pe Camb,.

lig. 384. .1 - Dialaza Jemo'

r al i i . 2 - R ol l l a., - C ondi l ul
ex l er n al tc m ur ul ui .- 1 - C ondi -
' lul intern al lenurllui.
Din ca!za proieLliei coapsei
sinifoase, epiliza superioar! a
l " m r r ul ui nu , t.r e.

Fis. 38i1. (C perPendicrlarjj pe ca_

seGi cade pe tlijlocul l el ei i nter ne,
coapser .
.i:n l5:40 cn. in lu ngi nr ar gr nea
Drorinali depiltc$te marelc lrohanler
c! doutl laiuri de dogeli marginca an-
ierioari si cea poslerioari 1a egalj
dislanls dc pitlile noi.
,? - r r :100 cn r l - , c u af,
70 hV; L0 tnAs.

obscrvrtr,. La boli,'ir crr.

n.s.i, intre coapse, Rc tiitLd !ft.ntar.

2t0
 Fig. 385. P - ,D; gamba ln ex- Genunchiul,4-P
lcnsie; picioiul perpendicularpe rnrsii.
,{ - Saci de nisip pe ganba ti

,r)-tL.;''L"";\flt
.,
lie. 387. .1 - Condi_
l,il inten al iemlrul|'i. J, f',a-j ;'a-",:'l
, - Condihl exterf, al
ieir ur uldr .r t s pi i i ti '
hici. .? 14ar gLneaan_
terioarn a glcnei mcdialc.
i - M!.sinea anleriorra

Fig. 386. 4C perpcndicrlarn pe ca_

seii; inhe la !r ].t d. deget sub vir_

Ih 18x24 cn, ln lung; narginca

proxlmaln a caseici la un lat de min, i
dcasulra roirlei; narsinca mcdirliti \
cca lateralii la esali dislantii de pnr
1""d'1
o-o ', ru cmtL) t:dttrr\)
60 hY; 60 nAs.

.L -o.{.. d Dco Bo.,,i

innin:rie.:,ooc'anal d ,n ptidq., -.te.,.
J. -
"L'1 o Pi't:I " 1
,.F c0, tr "-'
ld. e'rre e c .ir ' o'ar'u, br:..d^.rli
n- l"i!o"a.r.'..cJro'Llsp".d,. c .J nJ oer', .r"bu.slhr.ri

2tl
Genunchiul lateral

Fis. 388. P ,l; iaia lateral5 ,

ccnridriuhi de ladiosraliat se rea-
teni te caserdi gcnulchtr'l silndtos,
ln tl$ie. este trccut inaintea tnembrtr-

t - Saci dc nisiP P. coapsa !'

aam bi din par tcr de r adjogr ati al : s ac i
ae n,!,p suh eenunLhiul s i pi .i or ul

Fie.lgo / - C ondi l ul
int$n al J .nr ul al ui .2
CondiluL lateral 6l ienu_
r ului. J - C ondi l ul l ate
ral al tibiei l - Cotdi'
l!1 medial al iibiei

ljs. 359. RC fer pcndi oi l ar A Pe c a_

seie, inl.a la Par lea anie r i oar i a i n'
ler linii ar tic!l3r e.
f, l8)<2+ cm. in lungi marglnea
Droxirnali a casetei l. l1n Lat de t'ini
ilasuDra nivelulni rotuleii marginea
anleri;ari ]a doui laturi. de deget de
iala a rolule'
' R anierioaril
- F- F:75 cni L l i te Bh;
6C ,tYj 60 tl4s.

oorcrrrlrl. (l'dDllP lnu sq nrhl "rIogI1

a o ridlca dc 1a nrs5, Rc liind in rcede cazni oriT.iL,rr'

.4C r" abr o :uJo "1r,l, i' piF" oo lj id r,la ,' iLr
'o.' " 'brcinlr'r dola (cu lsla medial: pe crsai!)
pe casetl) si ctunio.csldxli

212
[ig. 391. P -- DD; regiunea po' Genunchirl A-P, pe iilm curb
t'litee pe iilnul mulat curb pe un
I- Saci denisip sub 9i pe gambl.

Fig. 393. ./ - Rohrla.

2 - Condiltrl nedial al
Ienu.ului. t - Condilul
lateral al lemurului,

Fig. 392. RC trsof lnclinati caudo-

craliali intr; pe linia mediani sub
rotule, paraleli cu planul platourilor
libiale. Gr.drl de jnclinatie lrriazncr
gradui llexiei genunchiuhi.
,Fn l8x2.l c'n, Iiirn ecranc; ln ln.
vcll opac, nulabili se aiaz;i in lung;
nargine! proximal! a Iilmuhi la un
lat de paldi deasupra nilchhi rotu-
lei; marginea medial; si c.a laterali
ia esali dislanl:i de p;4ile m oi.
R - l: r = 75 cf.t L: letl Bhl
60 hV; 3bA nAs.

213
Rotula P ,4 oblicd

Fig. 394. P - DV: genun'

chr ul u!or IL{ talr cilciiul r oti t
iniunlr!; .oiula se teazena Pe
casda D!in iudr iate! m e di al ; a
lelei s;le inter ioar e. Mc m btul
inierior serdios esie dat if,.-

lq - Sac de nisip sub told:

sac de nisip sub picior.

Fis.396. .I - C m di .
lui medial al lcmlrulD'
2 - Condilul lateral al
I.m ur ulu., - Aol ul , r
4 - E\tr m i tatea Pr o{i l
m alr aPer oneul r r 'r -
Ertrenitatea Prolimald a
tibiei.

Fis. 395 RC Per pendi c ul ar i

D- car li; Inka Is nNelul r o ul .i
_
In l3xl8 cm . ln I ns ; r o'
tula DeIniilocul ca' etei.
n - r F= ?5 cn, l i l i r d
Bk; 55 hV: 55 nAs.

no.uz " Do," r0drogr,ria r P - 4 bolrssul l:in! n Dv

rctu-' !e cx*r!, D'l .ior oe Fe m'n(le rb'tDrsdog?rre)

2t4
 fic. 397. P DD; genun.
chiul flcctat; planla pe masil
R otul a axi al
caseta tinuti cu o mlni de pa-
cienl pe coapsd. Mernbtul celn-
lalt in exlensie pe m asi,
r Sac de nis'p pe dorstrl
picioruluir sac de nisip rczcn8t
de fcsa din pariea de radiogra
iirt.

Fig. 39& (C inclinai; cau-

do-oanialj trecc in irtetvslul
cuprins intre condilii f.morali
Iata a roiulei.
' ii r n l)osierioari
l3xl8 cm , ln lr nsj m ar -
cinea distau a casetei cu tri
la.uri de degei inainlea genl]n-
chiului: m ar einea m cdialn r i
cca laterali la egale distanli

R - r-F = i3 .nt L; tilti

Bh; 55 hV; 55 tuAs.
Fig. 399. .1 - Exheniiatea pro-{inal6 a tibiei. 2 -
Caful peroneuldi. t Condihl nediel al femtlrl1lui. 4 -
Condihl lateral al -femumiui. 5 - Roiula.

oL. .. .r:..
s5p ner I Fvrd-n(:
ln Dy, eemb3 mult Ilectall pe corpsli. caseta sub exirenll,li dr31a1da lcmu.
hillocur ci, Rc n'clnrli ltor caudo cranjar

215
Gamba A- P

Fis. 400. P - ,r; membrul inl._

rioi in ertensiet virrul piciorului din
Danea de radiograliat lrtor rotit tnr_

F Piciorul rczcmat pe un sac de

nisipi sac de nisip pc coapsn.

Fis.402. ,l - Condilul
l ai or al al i m ur ul ui . 2-
Condilul nedial al lemrL
rului.3 - Peroncul. 4 -
T i bi a.

Fig. 401. RC perpendicula!, Pc

r iilocul gam l,ci, la un la i de dc get
lalcr al de oeasfa libici.
l.m 15x40 cm. ln lungim.; margi
fea pr o\r m .li J caseleila n \dul c on
dililor fedofdLi; m afsiner m e'l i al ; r i
cea laler !li la egal:i disianl n de pi F

R - F- [ =75 cm ; lj i i fi Bt]
55 fY; 60 rr.4s.

3 rt.t. | ,i D L
' ale g3 i -1' Dol n _ | -dd:og l: l3
' d c' jr 'r PrFdq '

210
 Fis. 40J. P - DL. gamba se tea_ Gamba lateral
De car ei; nr in iala s, l al er al a;
'este
eda usor tleclata; vitful pi c i or ul ui
alinse m asa. Cenunchiul s;ni i os , i t
Iter ;. este lr cut inaintea menLr ul ui

f - Saci de nisiP Pe coaps n qi Pi '

cior ul din p.r tea de r adiogral r aL:s ac r
dc nir ip .su- b tl pi c i or ul
- genunchiul

Lc. 404. r QC uior lnclin aU di na_

!d lnair te: ir lr d tn m ijlocu l m ar gi ni i
'
ffl tSt4A cfl. lf, luns; m ar gi n4
Dr or im alb s tasetei la nivtl ul c ondi _
ir lo! iem or ali; cea ,nte!io;ri ti c ea
postelioari la egaln distatti de p54ile

R r - F=75.6: L; l etr ' Bt:

55 FYr 60 mAs.

Fis.405. .r - Condilul
nddral al lernu.ului. ?-
Tuberozitatea enterioare a
libiei. J - Pe.oneul a-
Maigirea anterioare a
fJ,ii',,*in.il$
"F;iiil :ii'l;l#ldirii$
*,idi*'Jj"*'ri'qid:f"jfi tibiei.

2t7
Articula{ia tibio-tarsianiil-P

Fig. 4c6. P - DDi m.otirul iner

tensie; planta se reazema pe u sac de
nisi!; picior ul llcctat plan i ai .
F - Sac dc nisip pc gam b5.

Fig. 407. ,QC inclin.i:1 .auilo{ra

nial ti dinaiarl' innuntru (apmxifta
llv 20'); int.n la nivelul liniei articu'
Fig. 408. ./ - Exhenriiate. {li"tal;i a
fn l8 2+ cm . 1n lunAi m ar gi nc i l i bi c i . 2 Spati ul ar ti c !l ar ., As tr agal ul -
Jistalx a cr s. ei l, ir pr lai dr i .l c de. J - ,\'lalcola latcrrlS.
gei sub calcaneu; mareinea medialn ii
(ea lalcral:l la egal; distanti de piF

,_ \..- - - F 1:.- - 75 Lm i t . l :i r a al j

4bsc'."lll ,omoJr,'."
'.{'-f.: d.irr D" In d.
oxrcce n! se loaie da jnclinelia n..e$r{ ,ec, -d..

21 8
 Fig. 409. P DL; atti.ltali^ Articulalia tibio-tarsiandlateral
.u fata l.tcralS pc caseld; ge-
nunchiul sinnios. in llexie. esie
irecut lnainlea lnembrului .ra-

le Sac de nisip pe ganbg

din par la de.adiogr aiiaii sa.i
de nisip sub piciorul ri eenun-
chiul nenbrulLri siniios.

Fie.4ll. / - Er i r e-
nitatea distalil a tibiei.2
- Exhcmitatea dislale a
teroncul!i. s - Spatrnrl
articrla., 4 - Astragalul,

F'ig. .110. nC perpcn-

dkllarn pe caselir intri
la tn lal de deqet deasu'
pra virfului nrlsli in

r n 18X24 .m ,ln lung;

ariiculatia lihio-ta.siand

R I a:75 cm ;
L ldti Bhj 55 hV;55
n,4s sau fn.5 eoane ln-
t:]riloare 55 PYr 2t0 nAs.

:"!"i"";:
rc.larl,
ii,:'-5"1iir?"l""nJi'li"'ti'll"*'J"?i;"11'lllili',;,*X'ii',1''':l;ll
210
Piciorul D-P

Fie. 412. P DD. senunchiul

fleci.tt r lant, pe nr ijl@ul c; \el ei .
.,4: - Sac. de nisip aiezat Ye.ti.al

Irig. 414. .I ,- _lvialcolanre

di al :1.2 - M al eol a l ai c r al i .,
- C al c anetr l .r ' ,- C uboi dr l . t
Sc ai oi dul .6 - pr i m ul c uei
Ior m . 7 - - pr i m nt m etata.s i an.

Iig. 413. nC lr r clinati .audo- c r r -

nial ( et 20' ) , jnir il pr in baza c el ui ds -
.l Il l.a helalaFi,r
fd 18.21 cm , lung; mr r gj n" i
a ca5elei detitcr
'n le dc Aetc l e
' r i5trdor
cu li i latur i dc deget; mJ r gi ne,
nedir li si cca latLhli la eEJ h di r
ianli de peililc m oi.

55 hV; 55 flAs sau te!?i e$are inlilri-

toarc 55 ,tYj 2;0 /n,,ls.

s,1un.h . J:"dn,,
':
. , d- ' d ./ooeri r",r . i, b,L t.
se rct lnrebrihla fiecnDe absorbrrte.d.grodanle spJciale_
 Iiig. 4i5. P - DL; piciotrl
de radiogfaliai aplicat cu frta Piciorul laieral
sa late.ald pe mijl@!l caselei;
gerunchill sinitos, in tlqie,
este i.ecut inainlca mcmbrllui

F.- S:ci de nisip \ub ge-

nuncnr ur tr pe gam 0a 0r n par '
t.a de r adiogr atiali saci de ni -
sip sub. piciorul ti genunchiul

Fis. ,116. RC perpendiclla.ii

pe casetii; ini.i la un lat de de
ect dedesubiul ri inainiea ma-
Ih 18X24 cm, ln lung.
R - [ l:75 .nt L: li t;
Bk; 50 hV;40,r .Is sar l i r ;
ecr.nc lnt;riioare 50 At'; 25r,
Fi. 417. .1 - Maleola nediali. ? - Maleola laterali.
j :- C al c ar eul .4 - As i r aEai r l .5 - C uboi dul .6 - Sc a_
{oidul. 7 - Primul crneiiorm. 8 - Primui metaiarsian.
I - Al doilea metatarsian. .10- Al .incilea metata$iaL

ob,-'rsl P-Jo e...r.p. ..n.

r e i De Idld m'triJ$ "',3 p.-
11 idDe.df z"d,. /.,r..;t

221
Piciorul pe film curb P-D

Iiig. 418. P DYr dorsul picioru_

lui sc reazerta pe lllnul esezal cufb

f Sac dc nisip pe ganrbi.

F i g.420. /- P.i m ul
ntcLataAian. Y Al cin'
c i l c a m el al aN i an. 1-
C uboi dul ., Pr i nul c !-
neiiorm. ii - Scaioidul.
l - As i .agal ul .5- C af
.r n.ul .d- tr l al eol al a-
tc i al i . T - .ual .ol a ne-

Irig. 419. RC !io. inclinali catrdo_

cianial (aproapc rcrpendicular, !e

/r/z 18x24 cm, lh lnngr iiri e.ran:

inliirjtoare, invelit in hiriie nc.gr:i.
I' tar ginea disiali a tilm ul ui l a unl .t
d- Llegette \ r tul pr cor ul ui i m r r gi -
r ea nr edir li ti cea latcr c l i l J egal ;
distanli dc pir lilc m oi.
R I F = 75 cm i L ; l i tA Bhl
5n hV; 2aA nAs.

observr{ij Plre riii bi& ii evjdenli r.N!l Fl mri ales concllomcle dccl!
pozili' t'ciderla , 4
222
 Fig.421. P- Bolna_ CalcaneulD- P, a
wl ln picioare Pe masa
aplecat lnainte ti spri-
jinit cu mlitile. de un
scaun: genurcml uFo.
flecialii plarta picidtrlui

a - Se lireaza caseta
penlru a nu altneca.

]is. 422. RC 1'rcunatii dinapoi lna-

inie (cca. aso cu planul mesei); intri
la un lat de deset deasupra iube.o'

Iu 13x18 cm , ln lungi m ar gin$

rosieriorri a casetei dePaFiie calca_
tenl cu doui laluri de deeet; narginea
r.ediali ri cea lateralt la egali dis'
ldnta de par tile m oi.
R - F l:75 cm . I iir i nlj
l)S hV; 45 nAs sau iari ec.ate i a_
.iioaic 55 EYi ?;0
'14s.

F l s .42. v \l c 'r r c i l ea el atar s i an.J - M al F ol r

m ad aD . 2 ,\'i i j g" l ul ?: c .l 'dn. r l s uPr .pul r . J -
ni .,.ut" r '" n. r por l r unea
- po'l6c r o-
A'tr ag8'ul
t^t- t^i s - -M
s .l- "o"
l Pol
* l-";eea'a
r P,,l r .5
\,r i .u,;l r a a . aC al o_c - l ..nr .nd l Por l i u 1er " n'er ''
i ;i '" i i j . z r r c / a tak anc ur ui s - ru *'
Se tot excd a r.dtosralti Fftpar.tlld pe
Observaitl, r nz r l al eapo.tc .i^;or
oJ r c'/d a c al c anc uLur '
:cdrJi liln Isx2.l cn. ln la1,

22i
CalcaneulD P'b

Fig. 424. P - DY; Planta sc

reazcnii pe caseta atezaia ver-
ticr l si spr r j,nitr Pe un sulo'i
in unghi !r cPt. Pi.ior ul in Ilcri c

F - Saci de nisip sub !r

!r g. 126. I - Al c i r r c i l c r nr etJ tar i an

, - ,[,bl eol a m edi al t, 2 Adr agr l ul 11
I ic. 4 2 5 . RC i n cl rn d l i .ran i o.a u 'l ' l
c al LJ nc ul s ur r apdtL. r Ar ti c ul al i a as tr :_
I ri!. 4 5 o c u ra'el a), rnL rJ l a !n laL
dc deeet deasupra tubcroziliilii calca_ c al o c ,l c . dc c ant ( fntl i unc a Pos r .r or ar c r i i i ,
4 - M al eol a l ai em l i . i _- As tr agar ur 'o -
marginda \r i i LU l i l F as l m gal o_c al c J !c ec nrlipor l i unea
- F , ! 1 3 x 1 8 cm, i n l Ltn g l ar hr u nc d a i ) . 7 - Apol r z . di i c a a
superioar; a casctei depdtetie calca_ _
ncul cu doud lat$i de tlegel; margrnca r ,r l ur . 6 T utr oz r tater po" tc r i ol r t 4'arc a'a-
rn.diali 9i cca laterali la egali dis_
t a n t i d e l n r l il c mo i .
P - F - F = 7 ; cmr l i l i ri A n;55
Av; 45 m,4s sau lir, ettanc iniiritoare out..',Lr r Se Por .\{r g
55 hV; 250 hAs.

224
 Fig. 4n. P - DDj geiun- Calcaneullateral comparativ
chii ri coapsele flectate. coatsele
in abdr ctie for tatd; picioar eles e
r eazem spc caseta pfin iaia l or
erlerni; cildiele ti planiele sirt

F - Saci de nisip sub t' pe

Fig. 4r& RC porpendiculare pe Bijlcul

caselei, lntre cel.iie.
F d l a./24 .n,l ^ l ati m ar gi nea pr o\i nal ,
. c as c l ei depi r es te c al c aneul c u doud l atur i
de degeii marginea drapfi ti cea sltnga la
eg6li distanti de regirne.
R - F-F :75 cm: L; ldne Bl: 50 kV;
40 ft,{s sar liri ecrane lntnritoare 65 nyl
2rO aAs.

Fig. 499. I Malcola rnediali. , Nalcola

Astragalul. -l - Calcaneul. i -
pozitie rczrnd' De ftasi
o b serva 1i i. La lnii bolnari rldiogrxfia re obtnle nr
 R E GULI PENTRU
Resuli penttu Ptdnint d invnd
Aeguli pdttu tubul digestit
Reguli: pentru
Regulile speciale Iiecerui organ sint date acolo unde
este desc!tue tehnia 1or. Radioscopia nefiiDd preocuparea
acesiui manual, o prsupunem cunoscuta
1. Majoritatea organelor interne sint milcatoare; ele au
migceri respiratorii propdi sau transmise, altele au migcnrile
lor proprii 9i altl 'nitceri traDsmise de contracliile car-
diace sau dE pulsaliile vaslor. Di+ acest motiv este necesar
sd s e inr'eb u i n l e z e e x p u D e r i stu r le ca r e se r e a liT e a zecu
i n ren; i; rt i m a r i ( i n ! u r u l a 1 O0 n A) ti cu u n kilo vo lr a j d
asemenea mai ridicat (in iurul a 75 lv). Acasta nu in-
samni inse ci nu se pot lace radiogralil 9i cu un regim
mai mic (50 mA sau chiar mai puJin); totul este ca produ-
sul milianperi-secundi sn fie acela$.
Dxarnen'-rl se face in apnee inspiratorie, expiratorte
sau nedi, dupe cum cere organul pe carel examinem'
2. Bolnavul trebuie sn ia o poziJie libere ti nesiliti;
i se va exPlica se lacn corect apneea pe care i-o cerenl de
asenenea este necesar se nu s mitte in timpul expunerii
Pentru a realiza toate acestea, inainte de examen r se va
lirnuri operaiia ti se va lace o rpetilie pentru
a vedea dace a inleles explicalia noastrn. Nu declanqim
cureniul imediat ce bolnanl a fecut inspiralia sau expiralja
recesard. ci agteptem citeva secunde, pentru a avea o pozi-
lie linigtite.
226
ORGANELE INTERNE
Reslni peh*u tlcdt
Relull pe^ttu ,eziculd bilidt'i
aPdtutd !nn6
3. Coxaenzile de rnanipulare a aparatului, p care le dn
dredicul tehnicianului, trbuie standardizate, Iiind totdea-
una aceleali. Spre exemplu, nu se spune o datd:,'inchide
corentul'; .ltl date, ,di d-"nul" 9i iar alin'dati: ,,gata"
sau in alt lel
4. Uneod o radiografie trebuie precedata de o radio-
scopie pntru a alege cea mai bunf pozilie' cum este la pld-
nfni sau la tubul disestiv. Este ceea ce se cheami o radio-
graiie lintitn 9i trebuie fecutn de nedicul radiolog' nu de
thnician. Poziliile date in manual sint insi cel clasic'
ti deci cele nai des intrebuinJate
5. Pentru organete abdominale este indispensabiln grila
antidifuzoare (Bucky sau Lysholn). Pentru plemini, srila
se intrebuinleazi cind exist:i opacit,li dens care ocupa
porliuni mari iD supralaln ;i in prolu'rzime sau ciDd se
tolosegte tehnica dure, care cere insn o aparature specialn'
6. Cei grav bolnavi nu pot li examina.ti vertical, ci vof
fi pugi in pozi-tie gezindr rau culcali
7. Diagnosticul unei afecJiuni grave (cancer' tuberc'l-
loze, ulcer) nu se comunici bolnavului, ci mdicului curant'
folosind expresii pe care bolnavul nu 1 inJelese
8. Filmul nu se dn nici bolnavului, nici medicului cu-
rant: el r:mine in arhiva serviciului 9i poate Ii demonstrat
medicului curant la negaioscop, atunci cind o cere ln
 schinb, radiolosul trebuie sa dea un buletin bine alceiuit
ti insolit de o copie sau cel putin de un desen corect.
9. Pe film se scriu nunele, data Ei pe scurt tehnica in-
trebuinJare (pozitia, F-F, bV, nAs, Bucky). Niciodaizi sinu
se uite si se mcnlioneze dreapla Ei stinga, chiar acolo unde
ar parea inutil.
10. Filnlele se pnstreaz:i fiecare invelit in hirtia lui qi
Du unul pste altul, cici sc zgirie qi inagirlea sufere.
11. Fiecare filn este insolit de o scurte foaie de obser-
valie 9i d diagnosticul pus in colaborare cu clinica. O ra-
diograiie firi aceste date nu are nici o valoare.
12. Filmele sint pistrate in filnotecn, dupn afecliunj
9i dupe nume, pcnlru a fi ugor snsite la nevoie.
Fig. 430. Pozilia rrontald pentru
Flimini. lncid.nti P.1. Brklc lncru-
REGULI PENTRU PLAM1NI $I INIM,{ cilaie llaintea carct.i.

l. Pentru executarea examenului radiologic al plnminu-
lui 9i al himii, precun ti al celorlalte organe inhatoracicc,
trebuie si execulem radiogralii in pozilii diverse. Daci in
general se executn radiogralia in pozilia hontala cu inci-
denln ?,4 sau AP, si in poziliile laterale, cu incidcnln D)^
sau SD, mai lacem radiogralii in pozilii oblice, mai ales in
OAS ;i OAD, amtr]c cu incidente PA, prccun 9i in pozilia
lordotice, cu incidenli fA sal] AP.
2. Poziti^ tuonlale in inciden.tn PA esle pozilia de prc-
Ierat pentru ob,tinerea unei imagini de fa-ti (fig.4309i431).
P - Boinavuleste examinatde obiceiin picioa.e,cu rata cate
ecranulporlcasetdsau cdtre un sulort pollcast6,fiind cit hai liPit
de acesta,Parteasuperioalaa toraceltt {9or inclinatd inainte.Calul
in utoari extensie. cu b,rbia .ezematd, dacd este posibil. pe marglnel
superioari a cadrului portcaseld, Bralele orientate astll incit omor
plalii sA nu se proiecteze ln cimpurile pulmonare, ceea ce se realit
zeazd cerind bolnavului sa rezeme miinile pe lese, cu tala palhare i!
aiare ii policeie in susi coatele date inainte ti {merii mult ldsati in
jos lau i9i ljne bralele de-a lunsul corpului, cu coatele rotab in
afd.,9i lmerii hult hsalr jn jos; sau duce bralele incrucitato
inaintea suFortului portcasetd.
F - Se lucraze in apnee dupi insPiralie.
RC - Este bine ca centrarea sd se lacn radioscopic, Cellrtm ll
nivelul vertebrei D!, raza fiind orizonhla, cu incidenid PA, La perr
so6r . tc c u r or d.e l otum i nos , Lp. - am .4d nar l os .
afl - 50X40 cft, tn lung pentru bolnavii cu torace lung ti in
lat pentru cei cu torace scuft. Se prelere t'lmele de 35x35 cm.
Margines crdniald a casetej depdgeFteumerul cu trei laturi de deger'

227
 R - a-a = 1,50-2 metri; I, mare; ldra Bkt 65-70 kV, 3i-44

Observalli. Regimul este in ralort cu puterea aFratuluj

9i cu grosimea toncelui. sint necesre aparate care sd pemita exe_
cuta.ea unei ladiogralii bune cu un timp de expunere scurt (0,2 ),
aceasta nu numai pentru pl6minl, dar 9i pentru inimd. Penhu itimd
se poate intrebuin9a un lilm de 24X50 cm, in lung, cuprinzind lma-
ginea inimii ti a vaselo. de ta baa el.
3. Pozilia frontal, in inciden!, AP se intrebuinleazi
mai ra!, cind leziuni nici, situate in pa ea posterioari a
toracelui, nu apar pe radiografia in ircidenle PA. Aceea;i
atitudine a bolnavului ca la pozilia frontala, incidenln P4,
numai cd se alln cu spatele lipit de suportul portcasetd. RC
orizontaH iese la nivelul vertebrei D6.
4. Poziliile laterale (de pro-
Iil) se executi cu partea dreapti
sau siingi a toracelui spre ca' Fig. 433. Pozilia O.4D penhLl Fig. 434. Pozilia O/S pentrr
pl r nr r r I pl - m i i i , ni m .
seti. Se prelera se se pune par- 'hi m ;.
tea bolnavi in coriact cu caseta
Fm - 30x40 cm, in iung. Marginea craniald depd$ette uheriicu
(fis. 432). irei laturi de deget; cea anterioar{ t1 posterioard la egald distant,
P - Bolnavul in piciodre (sau
gezind). Planul lfontal stfict perpen- Il - F-ii = 1-1,20 metri; tr ftare; fefe B/.; 70-80 tV; 50-
dicular pe caseta. Se reazemd cu
partea dreapti sau stinge 3 toracelui Obs er v ati i , N ec es i t! de r s em en un tl m p de ex puner e
de suportul Foltcaseta. Bra;e]e ridi- scurt (0,2-0,3"), mai ales pentru inime, Penbu ilimd se va utiliza o
cate cu antebralele pe cap. Este bine distante r r hd mare (1,50-1,80 m), ti deci ti regimul va fi mai
ca poz4ionarea sd se lacd ladioscopic.
a - Se exlune in apnee dup.: OAD fi OAS sint d multe ori utile,
5. Pozi,liile oblicc
mai ales pentru si vasele de la baza ei (lis.433 si 434).
inind
lcc - orizontala; intri la jum;-
Fig. 432. Pozilia late- Fentru in:m;i se mai pot eaecuta radiosralii $i in poziliile
raln penlru plimiJri ri tatea roracelui, la egol6 distante de
faJa antetioaid 9i poslerioard. oblice posterioare OPS 9i O,PD.
in i m n .

228
 P - Pozitia se partea poste.i@ra a cimpului pulmonar drept, cu malea sctzuri,
stablle*e fadioscopic, lrecum 9r cu scizua medie. se mal obljn traheea 9i esotagul umplur
6col'nd astlel in ev1- cu bariu. inima tl vasele ma!i. ln OAi Ee obtins pdrea posrerioard
denlE elementele pe a clmpului pulmonar sting cu sci4ra mare sttnga; traheea ti esotagul
cale dorim se Ie ob- umplut cu bariu; lniha 9i vasele mad,
linem disociate pe !a- 6. Uneori esl util se se execute radiogralia toracice
diografie, Bolnavul,'n
in pozi_tie Iordoticn cu incident; PA. Aceasta o tacen nai
pjclode, cu laia la
ecraq este fotet Bpre ales l a c er c etar ea pr oc es el or i ntr l obar e ( fi g.435) .
drpta sau stinga, P - Bolhavul cu tala la ca*tr, ir picioaie, Se reazemt cu
astfel ci hdml abdomenul de sulortul potcaset6, apoi se lasi pe spate ti 6e cu
d.ept sau sting atln- injjnile de statlv. ctpu! este in e*ensie.
'ine
ge partea posterioara a - Bobawl se henfine lD pozilie apucind cu miinile latu.ile
a ecranurur porrcase- stativului, Se expune in apnee dupa insplratte.
td, BE sl de petea nC - Se centreazi radioscopic, potivlnd ca Fza certrala.
cea mar aproPiatd de orizontale, sa heaci la nivelul procesulul de pus in evidenld, Sc
4ran este rldicat cu roata cenrra la nivplul ve.tcbrei c'6,
hhe deasupra capu- Fm - 30X40 cm, in lung. I\'argin6 superioar6 a casetei dep6-
lui; celdlalt bral in tette merli cu tei laturi de deget; cele laterale la egaH distanti de
abductie ri protu'ie
exagerata sau ridicat. R - ,-t = 1,50 m: Z mare; fard Bk; 67-72 kvj 50 mAs,
F - Se expune 7. Cind bolnavul nu poale sta in piioaie, radiosralia
in apnee dupi inspi- 3e executii in decubit, pe masa orizontau, tubul deasupra
Irig- 435. Pozitia lordoticS cu incidenle mesei;i la distan,te cit mai mare. Dacn este posibil, 1,50m.
P,,Jj (nrmitl ri pozilia Fleischner). nC - Se cen-
ireaza ladioscopic. In, BoLnavul se ataze in decubit ventral sau dorsal. A;ezares
cidenla fiind PA, ra- filmului 9i entrarea se lac la fel ca la pozilia velticaE.
za centrala, orizontald, int.i prin spate ta nivejul vertebrei D6. S pot iace pi radiogralii in pozilii oblice. Se va avea gdja
Ea - 30 x 40 cm. in luna. s; degaJ dm bi ne tj m pur i l e pul m onar . r r j gi nd om opl a!i j i n
R - r-I = I,o 0 metri : L;sre; tar a A&; 68- 72 kvi o( ) ,!4s, aiarA prin rotatia in afar6 qi inainte a aoatelor.
observafil. cind nu urmdrim sd oblinem lentru inihe o
imagine cit mai apropiata de dimensiunde sale resle, putem executa Radiogralia in pozilie culcati
se mai poate execrlia
radiografia lao distan9aF-a de 2 m. AceaBta neva pelmitesadiso- bolnavul liind iD decubit lateral drept sau sting. RC per,
ciem hai bire inima, aorta fi cot@na yertebrala. In OAD, obiinem pndiculare pe nasn. Iillnul $i cenirarea ca Ia pezilia ir

229
picioare. In aceeaqi pozijie putern face insd radiografia cu
RC orizontaH, iar filmul peryendicular pe masa de exami-
Ilat. Aceaste radiogralie este utili pentru depistarea lichide-
1or din narea cavitate pleural:-
8. Radiosrafia celor grav bolnavi se va face 1a patul
lor, cu un aparat poftativ. Deoarece bolnavul nu poate face
nici un elod, il putem totugi pune in pozi,tie tezindn, dace
trecem sub spate un ceargaf pe care un aiulor il apucn de
cele doud capete qi ridici incet bolnavul, pinn il aduce in
pozilie gezindi. Se agaze tubul inapoi, iar pe piept caseta.
9. Dace radiografiile se executi in pozi-tie culcata sar
gezinde, tebuie si noten in buletin poziJia, pentru a evita
o interpretare gregite, deoarece imaginea radiografici pre-
zinte anumite deosebiii ia,ti de cea executate in picioare.
De altfel, pe diecare liln gata lucrat ste bine se se scrie
poziga in care a lost executat qi resinul fF-F, [V, mAr),
pentru ca la un examen ulterior sn se facd o radiografie in
aceleagi conditii, lucru important pentru conparalie.
10. in ceea ce privegte regimul intrebuinJat, pentru a
obline o radiografie bune existd doud metode: cu raze dure
si cu raze moi. Cea cu iaze dure intrebuilleazn un kilo-
voltaj de 105, insi nunai 2-5 rnAr (cere aparate speciale
qi intrebuinlarea diafragmei Bucky), pe cind la cea cu raze
noi kilovoltajul este de 65-75, a9a cun au iost date;i
regirffrIile de mai sus. La executarea unei radiografii pulmo-
nare,9i mai ales pertru inime, este impodanti expunerea
surte (0,05 - 0,2 ).
Grila anlidiiuzoare (Bucky, Lysholrn) se inlrebuinleazi
pentlu obezi ti cind lolosirn un regim cu raze dure.
930
11. Pentru a objine iftaginea miritn a unor leziuni,
deci ca acestea si apara nai vizibil, s-a recomandat de
catre unii aqezarea casetei la distanla de 10 cm de bolnav
(bolnavul nu mai este in contact cu caseta). Aceasta se rea-
lizeazi corutruind o cutie de Iemn de dirnensiuni potrivite
(30 X 40 X 10 cn).
Caseta se agaza de o parte a cutiei, iar bolnavul se
reazema de ceal al r:!parre.
12. Ca o conduiu senerali in executarea radiograliei
pulrnonare, vom respecta urmdtoarele reguli:
a) vom ciuta, pe cit posibil, sA execudm radioglaliile
pulmonare cu aparaturi care sn ne permit, o expunere cit
mai scude, la o distan,te F F nare (1,50-2 metri);
b) materialele intrebuinlate (filn, ecrane intnritoare,
casetn, matriale pentru developare) sn fie de cea mai buni
calitate:
c) bolnavul va Ii radioerafiat de prefrinld tn picioare
;i dezbra(at pi ni l a ral i ei
d) in raport cu pozi,tia, cu ceea ce dorin se obtinem
9i cu grositnea toracelui, aranjnn regimul Ia masa de co-
mande inainre de a aleza bolnavul ;
e) poziJionarea bolnavului se face, pe cit posibil, radio-
i) nu vom uita proteclia personalului care lucreaz:i;
g) developarea va Ii completai
h) citirea {itnului se va lace la un negatoscop bine
luminat 9i a cdrui lumini poate varia cu ajutorul unui
reostat care pernit varialii de intensitate ldminoasn.
 REGULI PENIRU TUBUL DIGESTIV
. 1. Tubul digestiv se examineazi radioscopic Ai radio-
grafic. Tehnica radioscopice nu intri in cadrul acstui ma-
nual. Ceea ce trebuie qtiut este ca o radiografie a tubului
disstiv trebuie precdata totdeauna d o radioscopie. Me-
dicul radiolog incepe prin a examina bolnavul la ecran 9i
ir momentul cind apare o imagine patologice interpune
caseta intre bolnav qi ecranul radioscopic, schimbe regimtil
si tace radiografia - este ceea ce se chearnn o radiogralie
,,lintid'. Un examn ra&ografic al tubului digestiv lecut
de cel mai bun tehnician, in poziF standard, f;rn radio-
scopie prealabil,i, elte un exame{ orb. Metoda recomandat,
de unn, de a se lace o serie de filme in oltostatism si de'
cubit, care apoi sa Iie citite de rnedic, este complet insufi-
cientd. Pentru acest motiv, dace o radiogralie de lchlet,
de pldmini sau de rinichi poate ii fecutn d pe$onalul aju-
tor Gori sau tehniian instruit), una de tub digesliv tr-
buie xecutate de medicul radiolog, care, pe linge cn posedi
tehnica radioscopiei, are cuno$tinle complete de anatomie,
fizjotogie 9i patologie.
2. Pentru radiogralierea tubului digestiv ru pot Ii date
pozi,tloneri ca la celelalte organe; este sulicient ca bolnavul
se fie rotit cu 5-10'la dieapta sau la stinga peniru ca un
ulcer sau un neoplasm si apari. O conpresiune utoar; cu
distinctorul sau cu mina, f,Acuti irir-o directie sau alta,
poat pune in evidenld o leziune impoitante; o schimbare
de pozilie, in decubit lateral, dorsal sau ventral, tterse ima-
airea ca mai nein a nrui neoplasm vazutn in ortostatism.
Deci, o datn tehlica radioscopiei bine cunoscute, rimine
sa se aleaga reginul optin pentru radioglafia ,,tintiti-.
Pentru un aparat ca cel digestiv, eare i9i modificd con.
tinuu aspctul in tinpul Iunclionerii sal, trbuie fecute
mai multe radiografii pentru acelagi proces patologic, adica
ceea ce se cheame un examen ,,in se e". ln acest scop este
aparat puternic cu accesorii potrivite (mard
basculantn, g E antidifuzoare, localizator, posibilitata de
a trece rapid de la reginul de radioscopie la cel de radio-
grafie, intreiupitor la indemina medicului, Iil.[rc $i ecrane
interitoare burE: distinctor Holzknecht).
3. Pozitiile clasice, in iurul cirora re examineazA, sint:
P-4, OAD, OAS ti nai ar A-P, OPD 9i OPS, atit vedi-
cal, cit ii in decubit dorsal, ventral ti pozilie Trendelenburg.
Poziliile de decubit lateral drept qi sting sint uneori utile;
pentru aceasta este nevoie de un dispozitiv special, care sA
permite examenul cu raza centrala orizontali, bolnavul
fiind culcat pe o banci ingusti de aproximativ 40 cm.
4. Radiograh mari, care si cup nd! intres orsanul,
sint ncesar cind vrm sd cercetem o leziune intinsd, o
pozi,tie vicioase, o deplasare de organ, o tonicitate sau o
motricitate patologici. De cele mai multe ori, insi, o radio-
gralie limitati la procesul patologic, Iecuti cu dialragmn
micn sau localizator, cu compresiune dozatn 9i ia pozilie
optimii, este Eai clari, rnai precis,Aii aratd detalii care nu
a Dar pe exaorenulde ansambl u.ti aci pri cepereanedi cul ui
radiolog este pusi la incercare, pentru cn un procs patolo-
sic incipient nu este pus in evidenli decit de un exarninator
experimentat, atnt $i minuJios.
231
 5. Se nai cer o bun, preparare a bolnavului, o suspen-
sie bune a sultatului de bariu 9i intrebuinldea celorlalte
mijloace indicate ta fiecare caz, ca insuflatie, iarrnacodina-
mice, pneumoperitoneu, clisma opaca ti altele.
6. Regimul va fi in iurul urmetoarlor date: F-F
:7 0 c rn; 80- 9 0 l V ; 5 0 - 8 0 m At; cr Bk.
7. Ca regule gererali: niciodate un sinsur xamen,
chiar cind ni se par cA tabloul este tipic.
8. Dac, bolnavul este un constipat, va face, in seara
care precede exarnenul, o clisme cu 1 litru de apn calde.
nxamenul se lace dimineata pe nenincate, qi niciodatn
dupt nasi.
9. Substanla de contrast cea mai frecvent i trebuiniatn
este suliatul de bariu chinic pur, care se lglosegtesub lormi
de suspensie in apa.
10. Pentru stomac se face o suspensie de sulfat de ba-
riu cu api rece in raport de 213 (2O0 s bariu qi 300 crnts
ap6). Cantitatea de suspensie baritate suiicientn pntru un
stomac este de 200-300 cml3. Suspensia sA fie perlecti.
Pentru aceasta se amestece loarte bine cu un instrument de
letrul, format dintr-o tiii la extremitatea c.ireia se afle un
disc dinlat (la fel cu acela intrbuintat in bucitdrie) Nu
trebuie Esat mult timp de la preparare pina la ingerare,
deoarece bariul se depune in pahar.
Nu este necesar si se adauge vreun corigent sapid- Pr-
-paratelc din conert, cu diferite gusturi fi mirosud, nu sint
cele lnai bun. Sulfatul de bariu chinic psr (Bariun sul-
luricum purissiDum pro rdntgen), de calitate buni, cu gia-
nule fine, este cel mai recomandabil.
232
Stoxnacul se mai poate insufla cd o poJiune gazogenE.
,^sifel, iD doue sticle se dizolve separat:
I. Natriu bicarbonic 100 g
100 g
aFa distibta q, s. sd 500 cm.
135g
130 g
ape distilali q.s,ad
Se de un pahar din I, apoi o lingure din lL
11. Pentru esoiag se poale da o pasti sau crenn de ba'
riu, care se face tot numai cu api.
12. Pentru intestinul sublire (jeiun ti ilon), adminis-
trarea suspensii baritate variazi dupn radiologi. Una din
metode esle de a se da 80 s suspnsieopaci (4 linguri) si
a se urmiri progresiunea ei de-a lungul traiectului intesti-
nal, prin examene repetate din 15 in 15 minute. Se poate
obline o umplere globala a intrgului jntestin prin metoda
prinzului inghe,tat. Se dau 50 g sutfat de bariu cu 50 cmo
solulie clorurati izotonice la tempratura normaH. Dupi
o orn se face o radiosrafie. Apoi se de 250 cllp soluJie clo-
rurata izoionice h sheali. Se lac radiografii din 10 in 10
minute, pina ce capul coloanei opace aiunse la
'rnghiul
hepatic (in cazurile normale seintimpli in 30-40 de mhute)
13. Colonul se xamineazn per os 9i per clisna Exa-
m enul per os esl e o conri nuare a cel ui gasl ri c. si nu are
nevoie de o pregntire special,i.
Exanenul per clisrra cere o evacuare periecti a colo-
nului, care se realizeaze printr-o clisrnd de 1 litrr ape caldi
Incuti cu o seari inairtea examenului ti o a doua clisnn
iecute cu 1 2 ore inaintea ac$tuia.
 Cantitaiea de suspensie opac,i variazi cu capacitatea
colonuluit in general, un litru - un litru 9i jumitate sint
suJicienli. Suspensia cuprinde o parte suliat de bariu 9i
?atru pir,ti apn.
Se preferd insd concentratii rnai nari, chiar de 2/3,
adici la fel cu cea dat,A pe! os.
Clisma se face incet, cu irigatorul la '/.: n deasupra
mesei, ti se intrerupe de cite ori bolnavul percepe nevoia
Exanenut cu suspensie opacd poate ii completai cll o
insuflalie (netoda Fiscber); bolnawl evacueaz:, la scaun,
o parte dh suspensia baritati introdusi, aPoi revine la
xamen pentru a i se insulla, cu o pompn aspiratoare-res-
pingnioare, I 000 - 1200 cm8 aer, introdus de asernenea
incet fi cu precaulie.
Pntru a studia relieful mucoasei colonului se nai
poate intrebuinJa solulia de tanin 1o/0, fie ce acesta s
introduce chiar in suspensia de bariu in proporlie de 106,
iie cn se iace o clismn cu o soluie de tanin 10/0, iar dupn
evacuarea acesteia se inhoduce suspensiade sulfat de baiiu
TaDinut are doui prgprietnti: accentue,Ti contractilitalea
muscularei mucoase, Incind asdel mai evident relieful mu-
coasei, ;i in acelaqi timp ajute h evacuarea aerului.
14. Pentru apendice se administreazi, cu 7-8 ore
inainte, acaqi cantitate de suspensie ca la slomac Dacn k
primul examen apendicele nu este vizibil, se da a doua oarn
o cartitate mai redusi de suspensie opacn (150 cn3), in
care s e diz olv e 4 - 5 g s u l f a t d e so d iu , ia r d u p :7 - 8 ore
se lace examenul.
Apendicele se poate face vizibil 9i prin clismi o date
15. Metoda larmacodinamici anelioreazd imaginile 9i
pune in evidente leziuni care nu apar piin netoda clasicd.
in nod curent se intrebuinleaza norfina, iftulina 9i ipeca.
Morlina se injecteazi subcutanat, l cgi electul suwine
dupi 10-20 de mirute; sau se injecleazn intravenos 1,4 cg,
efectd aperind dupi 5-10 minute. Insulina se adminis-
treaze h lel, cite 10 uniteli. La sfirsitul exametului, se dau
bolnavului 4-5 bucnf de zaher. Ipeca se administreaze
per os, sub Iormn de sirop (20 c) sau doue cagete cu pulberc
de cite 0,20 g. Efectul apare dupa 10-20 de rninute.
REGI1LI PENTRU FICAT
1 Radioscopia ti radiogralia ficatului se Ia peDtru
a cerceta varialiile volumetrice ii moditicnrile tonattnlii
organului (chisturi, colec.tii, calculi).
2. Exanenul se face pe gol sau dupe opacificare cu
soli iodali (hpato-splenografie, veno- 9i portosrafie). In
ambele examenul se compune dintr-o radjoscopie urmati
de radiogiafii luate in poziJie verlicald (P-A) $i expiralie
proiundn, in aceeagi pozitie ti inspilalie prolundi, in pozi-
Jie laterau, in decubit ventral (P-A).
3. Pentru a se constata volumul ficatului se lace o orto'
diasrard mnsurind dod diametre dupi metoda Lasarenne
(fig. 436) care se poate compara apoi cu examene idctlte la
intervale d timp. Toaie aceste diamtre hebuie iudecate cu
oarecare aproximatie, ele sint Dumai relaiive.
2.?r3
 Conturul superior al licatului este ugor de explorat, se dn o poliune efrve.cente (4
Iiind coafat de diaflagma; cet inferior nu este insa rotdea_ s acid tartic in.1i0 m3 apn
cu zah{r, apoi 4 g bicaibonat de sodiu in 50 crl8:abn). in
una vjzibil. ln acesr scop se insulle stonacul cu sonda sau acel a?i ri mp se j nsufl ; fi cotonul . Inrunal i a
sasrri c; arare
(u preci ?i e Iobul !ri n8, cea col i ca restul conrurutu'
tnfIi or.
Ul ti ma przi nl d dezavaD rai utcj , uneori , cotonul se ri dj ca
spre di afragmd, l ui nd di n opaci ral ea hepati ci . Mi crorarea
aoarenraa di mensi uni l or se vedei n examenutl ronrar (p_,4):
i n cel l areral . i ns:. fa!a i nferi oard apare bi ne del i mi rare,
pe.ni.tindu-ne se aprecim varialiite volurnetrice eventirale.
O altn metodn de examen consta in inveluirea intresu-
lui ti cat i orr-o ai mosfer; rransparenl i de oxi gen sau. naj
bine, de bioxid de carbon, printr-un pneumopritoneu.
4, Radioscopia este indispensabili penru a explora
integritatea domului hpatic. Esre necesar si variem inci-
den-tele,astlel ca raza ceatraln si fie o dat6 perpendicutare,
alte data oblica caudo-cranial ,i, in line, obhci cianio_
caudal, fiind tangenti cupolei diafragnatice. in monntul
cind am gesit o pozilie optimi, pentru a pune in evidentS
un proces patologic, se {ace o radiografie tinrid.
5. Radiosrafia in pozijie fronraH (de IatA) se executn
dupe cum se vede in fig. 437.
Pi decubit ventral; bratetede,a luhgul .orpurur.
l.. sci de nisip sub glezne.Se lucreazi jn ap.ee
FC i Inci natacaudo-cranrst rcca.2i ); i nrrs l a doua tatri de
degetla drspta verrebreiLr; ieseprin reboritulcosratdfept.
amr 30X40 ch, tn tung. Ma.gine cautlalda caseteils trei
laturi de degetsub creastailiacn,cea laterah ta dou, laturi de deqet

Fic.436. Crn sc misoarn dianetrele ficatrlui. ,4-B : dianehri

Rj a-a = 100cmj localizator4a!e; cu B*i 80_90 ty; 250ftr{r.
tcro-apical; .4-C : diamehrl freno{ahidian. 6. Radiogralia in pozitie lateral,i se executn astfel:

234
 biiiselec'
Fis. 437.- Pozilir diferite Dumiri (bilasnost' iodteiragnost, tetraoid'
Ior-
tan, sombrabyl, telepaque, iodeikon, triodan, pheniodol'
ta l; in ,V. Ea se ad-
iod, opacol, tetradol, colecistocol, bilisrafin etc )'
de
ministieazn per oral sau parenieral (intravenos) Modut
lilnpul dint{e administrare qi'rnomentd ra'
administrare fi
colo-
diosrafiei sint indicate de iiecare labricn in arnbalajul
in dupn adminisirarea per oraln' timpul
*niurui. seneral,
Existn
este de 14 ore, id duPe aceea intravenoase de I ore
metode rapide, in care radiografia se face dupd o ora 9i
;i
substan-te'
iunetate si chiar mai pulin. Astfel' cu o noud
in 60-90
;ihgrafin, opaciiicara veziculei se obline chiar
corpului
P, Dlr drept; brdtele aduse inainte: planuL tlontal al
gambele usot l-celale'
rprpendiculo. pe pldnu me)e i coapsele ti
' a . *i r',". C t aceasl asubsl an!n se mai pol pune bi rc i
r: *ci ie n,"'p de spaie ti coapse: ss' de nibip sub
".t".",i evidenta cn e biliare intra- 9i extrahepatie'
ca!, Se lucreaze in apnee pe sol in
Ac: perpendicu;rd pe casetAr inhd la nivellL reborilulut
costa! S"ame""r s" compune d;ntr-o radiografie
o zi inainte de administrarea co-
tateral, la eg;h distante intre peretole anterior 9i ce1
posterior al decubit ventral, fScuti cu
lorantului (pentru decelarea evntualilor calculi opaci) sii
cu trei
am: 30x40 cm, in lung Matglnea caudaE a casetel din cl Dutin doue radiogralii excutate dupn administrarea
depatette
latui ile deget deasupra simlizei pubiene; cea anterioari u."",oiu. l"tt" aestea &n urmi se administreazi uE
prinz
D d rlil p m o r c u rr.i l atu ri de d e !'r' q ras (Boyden) pen'ru a studi a modul de evacuare i i con-
Ri l-f 1 C Ocrl l o csl rzd rorra- "i ' u a*" 80- 90 kyi 250 d' r '
- r r actj e al vezl cul ei R adi osrai i a se tace Ia 45- 63 de mi nul s
dupd adminisharea prinzului Bovden
PENTRU VEZICULA BILIARA lac
REGULI Prepararea bolnavului este loarte importanti Se
doun
1 Examenul veziculei biliare pe gol se Iace
pentru a o cllsmi cu un lthu ti jdnodtate de apn cilduid cu
pune in videnln calcuii, biu \alcicn sau calciiicarea pere- ore inainte de administrarea substaD-teide contrast Dact
este un consiipat se va recornanda de aserneneaun Purga'
lilor veziculei
2- Peltru ca vezicula sd fi vizibila se opacificn cu tiv cu 24 de ore inainte de examenul radiografic Este bine
ali-
substanF de contrast (fenolftaleinat de sodiu tetraiodat sau ca bolnavul se evite cu o zi inainte de examen otice
ape
acid iodoallionic). Se executn astfel ceea ce se num9ieo cole- ment care poate produce gaze (piine' paste fainoase'
Gazel colice se pot elimina
cistogralie. Substanta de contrast se gesette in conerl
sub sazoase, le;"me uscare etc )

235
cu o iniclie de extract de lob posterior de hipofjzi (pitre-
5h), 15 uniteF, facutn cu o ord inainrea radiografiei. Dacd,
pe prima radiogralie. erecutatd dupe administrarea sub-
stanlei de contrast, apar gaze, se face o clismi care va de-
plasa gezele. Se pune I/z pahar ape oxisenad la 1
irisa,
ior plin.
3. Radiogralia se execura in pozilia urmitoaie
(Iis. 438).
Pr Dy, usor rodt spre sthda, depdriind a5tfel partea ilreaptd a
corpului de masd. Capul inrors spre drpta. Membrele superioare
de-a lugul corpului sau tidicate rn sus. Mameledreapr6(ta remei)
ste datd in su6 sau lateral,
a: sc de nisip sub crsra iliaca drqpa, care se .lepd.teaz!de
basd N cca, 7-8 cm. Sacde ijsip sub glezne.Se lucrcazdjn apnee.

fig. 439. - Proie.lia veziculei billare In raDorr cu

r i n'c l i J l hl l i c al ul . ? . v er k ut. bi ti ar r . 2 . gi t!l
pozili, v ez i " ul ei i J - r i ni ,hi ul i 4 fi c atutt J - ( oa.r a a
Fig. 43E. - peni.u radiogalia vezictllei biliare. XII ai I V =c el e 5 dpol i z e r r ans v ei s e l om ba( .

236
 ECi lerpendiculd, pe casetA; intrA h patru laturi de deget Ia
dreapta aloltzelor spinoae Lr-ta (ls untrea t.eiirii $perioare cu
cea mijlocie a dlstantei di.tre uluma coasra ti dasta iliace); iese
eub rebordul costal, in ulhlul pe care-l face ac6ts cu ltnta mediani
Fmi 24 X 30 cm, iii lung. Marginea caudaE a casetei la trei laturr
de deget sub creasta iihcd; cea lateiala depdtette pe4 e moi cu un
Rr a-r = 100 ch; localiator; cu 8tr; 80 &V; 200 mAs,
Observalil, t p i cni cl , F C jntr e h 6 htut de deget ls
dr@pta lul Dr'-Dtrl penhu sstenici nC intre departe de colosn{ $j
la nilelul crestl iliace, Unii pretre cr hemlrul sup*lor drept sn fie
tiiltcat in sus, iar cl sting de-a lungul coipului; !e ajote astfel la
rotirea bolnavulul spre stinga.
nadiograliile urmdtoare se pot face po liirne mai hici (18X21
ctn), dule ce s-a co.stltat pe prinu! pozilia vezic!1ei biliare.
Radlogratla se poate lace ti in DD, precum ti ltr pozltie verticali,
pentru a Btudia mobilitatea vezlculel ti nodul de Bedimentare al
lrllel, Cea verticala se tace dupA o Fealsbil6 radioscopie (ndiolrafie
tlnfte), In DD, raza ceohala intra h 2 cm deasupra rebordulul costal
tj la 8 cm la dreapta lniei mediane (cu varielile neesare menlionale
mai s$ la licnici 9i astenicl).
4. Radiosrafia in pozilie lalerald se execute h fet ca
$i ea hepatici (vezi mai sus). Ea se execute in rnod obif-
auit ,,pe go1" $i se utilizeaze cind vrem si precizdm dacn
un calcul care se suprapune peste rinichi, in pozilia fron-
13le (P-A sau ,4-P). este in veziculd.
5. Vezicula biliarn este indreptatd in jos 9i inainte;
lentru aceasta, mdiografia in pozilia verticald qi in DV
ne aratn polul inlrior bine uinplut ii sedimentarea conli-
nutului ei. In DD se umplu colul 9i canalul cirtic.
6. Dacn la prirnul exanen vezicula nu apare, se va
radiogratia dupd alte 3-5 ore- Dacn nici de data aceasra
nu se pure in evidente, repetim examenul adniristriDd
bolnavului o noun dozi de colorant chiar in ziua primului
7. Se pot umple stomacul 9i duodenul cu bariu qi se
tadloglafiaza pnt.u a se veda raportudle. Se face radio-
g r a ri e l i nri ta 9i i n D V .
8. La cei operali recent (colecistostomizali), cerct^
li ea drerat vezicula printr-ur dred in ?, se iniroduc
20 ctrl! lipiodol sau o solulie de oxid dubtu de toriu, cu o
teringi. La radioscopie se uuertte progrestunea lipiodo-
lului ti se opreqte iniectarea cind a inceput sA intre in
duoden. Se radiograliazn in aceaste pozili cu tubul sub
mase.
Cotransiosa.fid este rprezentarea radiosrafica a cnilor
biliare (canalul cistii, canalul hepatic;i coledocul) pentft
cercetara unor calculi mici rnnagi dupd operalie, pentru
studiul morlolosic al colecistului 9i pntru acela al luncliei
caibr biliare extrahepatice. Colangiografia se lace inaint
in timpul ii dupn operalie.
l nai nte d? operdl i e (sau i ndependentde aceart|): se
cautd sa se suryrind; momentul cind colorantul tlece prir
caDal. Aceasta se intimpld cind se umple sau cind se go-
legte vezicula biliare. In acest scop se injecteare intra-
vnos 2 fiole dintr-un preparat hexaiodat (6iligrafin) 9i se
mdiosrafiaza la 30-60 ti 90 de minute; sau dupi ce s-a
umplut vezicula, adice b 2 ore, se administreazi prinzul
237
Boyden 9i se radiosrafiaze Ia 30-40 9i 50 de rninute Dup:i
cum se evacueazA vezicuta va Ii nevoie de mai multe sau
mai puline lilne. Alte netode plevede a&ninistrarea pero-
lale a unui preparat triiodat (cistobil) in dozd dubH, radio-
grafierea Ia 14 ore, administrarea prinzului Boyden ;i radio-
grafierea ca nai sus Ia 30 40-50 de rninute.
In timputr operultei: bolnavul pe nasa de operalie, sub
care se introduce un tub radiosen (construclie ,peciah)j
se practici laparotoria 9i se injecteaze 20 cm5 substanlS
opaci (ioduroF 300/0) direct in vezicuE, in canalul cistic
sau in coledoc. Se radiosrafiaza !i se developeaze extenpo-
raneu. Uneori se adapteaze un manontru iD curntul colo-
rantului fi se lac radiografii in serie pentru a vedea sub ce
presiune sint invinse diversete siinctre (manometrie biliare).
Se poate observa ti radioscopic. cu ajutorul unui criptoscop
bi- sau monocular.
DupA opetutie: lehnica este sinpln Se introduce incet
substanji de contrast (ioduron 3096), ugor incilzite, pri.
tubul in ? care este lisat 1a operalie pentiu &enaj. Radio-
grafia se face in inspiralie adince 9i se repeti dupn citeva
Unii autori trlai recomande cohngiogralia (ca 9i cole-
cistosrajia) pe cale intramuscularn. Se injecteazn 20 cm3 bili-
graiin diluat cu 7 cm3 api distilad Ei se adaugn 10 u hia-
lurodinaze, penlru o resorblie rnai buni. Radiogralia se
face la o orn dupe injeclie. Colangiosrafia se mai poate exe-
cuta cu ajutorul laparoscopului, asociind ca precaulie $i
antibiolice.
238
in rezunat se poate spune ci preparatele diiodaie
( care i nl ocui esc acrual rnenre fFnol l ral e:na l el rai odard)
(iodobil) sint adecvate pentru a studia funclia mucoasei
colecistului, cele triiodate (cistobil) pentru reprezentaiea
veziculelor cu inllamalie cronicn' iar cele hexaiodaie (bili-
sralin) pentru reprezentarea canaielor biliare.
Metodele de colorare a colecistului 9i canalelor biliare
sint mulliple 9i variate. Nici tehnica nici colorantul inire-
buinlat nu au fost incd siabilite. Ar Ii greu de dat resuli
deljnitive despre o metodzi care se mai gisesie incn in curB
REGULI PENTRU APARATUL URINAR
1. in cadrul accstui capitol se studiazd explorarea
rinichilor, ureterelor, vezica, precum 9i uretra 9i prostata
ta birbat.
2. Aparatul urinar se exanineazi radiologic ,,pe gol"
9i dupi administrarea substan-tetorde contrast. Fiecare din
accsle netode iti are indicaJiile proprii, dar ca regdn gene'
rali se incepe totdeauna printr-o radiogratie ,,pe gol-.
3. Oricar a. Ii metoda de exaroen, prepararea bolna-
vului are o rnare inportanF, avind ca scop ob,tinerea unui
colon evacuat 9i tar; gaze. Acunulnrile de gaze par a fi
nai jenante chiar decit opacitatea relativi datn de con,tiru-
tul intestinal.
Pentru a evita lorrnarea gazelor, bolna!'ul va urna,
doui zile inainte de examen, un regim alimentar l:16 piine,
paste fiinoase, legune uscare, ape gazoasetc.
 Cind se va execute un examen crl substanli de coD,
trast. bolnavut nu va lua Dici un tichid rimp de 12 ore
inainte,.pentru a obline o concentra.rie mai bune in singe.
rnamre de examen conlinulul vezicii.

I i g. 4 40. qrd i r u l u , j n f i l p o ? ' lipf.o n la l5 .

Va pestra mai mult un regim hidric, co.rpus din supe,

ceaiuri, lemonate etc.
Se mai pregite$te bolnavul prio adminisirarea, cu o zi
inaint, a unui purgativ ugor (de preierai un purgativ
uleios) sau prin doun clisme evacuatoare cu apn cnldul5.
de un litru 9i junntaie, la care se adaugn XV picnturt dc
laudanum Sydenham, sau r/, pahar dc apzi oxisenatn.
Prima clisnn se face in seara care precede zilei exame-
nului, iar a doua cu 2 3 ore inainrea exanenului. Bol-
navul nu va sta in pat, ci va circula. Gazele colice nai pol
{i evacuate printr-o injecJie subcutanad cu retropituitrinn
(pitresin) 0,5 cm3. ficuti cu o orn i1rainte de examen.
Un alt nijloc de evacuarea gazelor este adrugarca de Fig.44l . - C " l c dupJ ,adi ogr afi " I ni c hi tq,,D e eot" . i n ooz i ti c D r .
lanin 10 grame la litru la a doua clisni. r."i,hii,2 n,r.iiurp.o..:,\7/. vaiebrar.,i
. llil* " l , i l i " ,

239
 4. Radiograliain poziJie frontale s va executaasltel Se mai poate irtrebuinJa ,,tehnica filrDului dublu'
(is. 4$). (lic. 442). 1,i acest caz! se face rnai ioiii radiosralia rinichi-
lor ti a jumatelii superioare a ureterelor pe un liln de
P: DDj brateie de-a lungul corpului; capul ridicat pe o perne;
.oapsele 9i genunchii mult tlectali 24X30 c[l, agezat in lat. Bolnavul in DD; RC perpendicu-
ai sac de nis! sub virful ptcioareior. hrA pe casetn, intrn pe linia mediann Ia nivelul marginii
ACi perpeniliculdd pe casetE; intre prin llnia medbna a corpu_ inle oare a grilajului costal. Apoi se ra&osraliazt vezica
lui, la nivelul ombilicului. urinari g jumatatea inierioare a ureterelor, pe alt lilm de
fnj 30x40 cm, h lung. Marginea caudald a casetei la doud
24X3O cm. Bolnavul remine tn aceeagi pozilie. Tubd re-
laturi de ateget sub nivelul pubi$ilui. Colosna vertebrab pe hijlocul
mine pe loc, dar esie astlel inclinat incit RC are o directie
R: cmi I marei cu a7t; 75-90 kV;250 mA3. cranio-caudald, inirn deasupra pubisului. Filmul este astfel
'-F=1OO
Observalii. Se lucreaze in atitudine respiratorie medie' a$ezat ca RC si cade in centrul sdu.
DacA se radiog$fiaze numai rinichji, se lntrebuinteaza lih de
5. Radiograliile laterale sini necesare pentiu a dile-
24X30 cm in lat, lar RC la un lat de mlne sub apendicele xlfoid. renlia unele opaitn1i patolosice (calculi ienali, ganglioni
F g. 442. - Tehnica calcificali, calculi biliari). Ele se executn astfel (fis. 443):

Fig- ,I43. - Rinichii

240
 Pi Dl drept ssu sling (dupecsz);.breteleaduseinainte Planul
lrcntal al corpulul lerlsdiNla! pe tuasa d examinat. coalsele ti
gonunchli utor fiectali.
!i Sscl de nisi! reEm{li de spate Fl coapseisac de nisjp
RC: perpendiculardpe caseE; intre h nivelul ulumet coaste 9i
!a p.tru latllrl de deget jnalntea apolizelo! spinoase.
afri 30X40 cm, in lunsi harglnea cranlald la ntvelul apnill-
celu!xlfoldi cea,losterioaradepdseFle d doue hturi de dgetPar9ile
Rr f-r=100 cm; , mare; cu B&; 80-S0 lV; 500 n {s.
Ob s erv al i i . S e l u c . e a z di n litu d r n er e sp ir a to r ie
medF.
se poate ladiografia nunai regiunea linichilo! pe un dlft de
24x30 cm, atezat in lat.
6. In aparatul urinar, contrastul se obline cu substanle
organice iodate qi cu aer. Substanlele de conlrast iodate
sint numeroase $i poarti diferite numiri de fabdcalie (uro-
selctan, abrodil, perabrodil, pyelan, umbrenal, srsozin,
novoiodur. uronbral, terebryl. diaBnorenol, iodulon, pylurn-
briq umbradil, lrltraren, &odon, diodrast, nosy&ast, pyglec-
tan. uropaq etc.). O solulie mai ieliina pntru pielogralie
(ascendentn sau retrogradn) este iodura de sodiu 10-200/0.
aiutorul substantrlorde contrast se fac: urosrafie.
-Cu
pielogralie. pneumopielqgralie, nefrografie, urokimogtafie,
Lrotomogralii pneunoperitoreu artificial, pneumorinichi,
retropneumopedtonu ii pneumoxoperitoneu; aortogialie;
cistograliej pneumocistografiej urelrogralie; prostatogralie 9i
veziculogralie. Toate acestea, fiind metode de puri specia-
litate, nu intri ir cadrul nanualului nostru, ce are ca scop
numai manipulerile radiografice care duc la obJlnerea !:nei
imagini bune.
7. In urografia intravenoasi, caniitatea de substanl.i
de contrast se injecteaza in 3-5 minute. Mai inainte se
va face proba de toleranJd a bolnavului la substan.tade
contrast. Pentru aceasta se injecteazt intravenos 0,5-t cm9
din substaala de contrast pe care wm s-o utilizdm 9i re
aSteapti citva momente pertru a ur&eri ieaclia produs?i
asupra bolnavului. ln caz de intolerabilitate (idiosincrazie)
pentru iod, apar un eritem la nivelul feli 9i siiului, o con-
gestie a co4junctivelor bulbare qi a mucoaselor bucale 9i
nazale, precurn 9i o contrac,tie la nivelul Iaringelui-
Se xecutn radiosrafia in pozilia frontali DD (A-P)
pe un film de 30X40 cm. Pdlna radiosrafie se face 1a
7 minuie de la inceputul injectnrii substanlei de contrast,
r,r doua la 15 minute. Id eazurile cu eliiine ' intidiate
Iacem un al treila Iilm dipi 25-30 de nimrie 9i chiar
lln aI patrula Ia o ote.:S va executa.prescriptria tabri.ii.
8. O radiogralie urinare ttbuie sd cuplindd, binc vizi.
bile coasta a XI-a qi a XII-a, vertebrele lombar. iu,ipo-
Iizele txanlveise, nutchii psoas, umbrele renale, oosele
iliace gi marsinea superioard a sirilfitei Fubienel
Filmele luate in exanienul cu substdntd de coitrast
trbuie sd surprindd inceputul , oisai{icarii .avitalilor; t5
lixeze imaginea in moErentul opiciiicnrii mal<tri qi 8t 6r.
mereascii progresiunea li.hidului opac pinA la vzii.
9. Sd se indice corect, in afari de numele ,bolnevului
9i data, unde esie dreapta 9i stinga, iar la urogr.dfi?,'ti4pal
scufs intre injeclie ti eicutarea radiograiiii.: ' . i
t0. N u se tsce ni ci odarj radi ografi a unui sl ndur. i i .
nichi, deoarece esre necesara o exarnlndre conparativd: se
qtie ce simptomatologia clinice este uno intelitoare.
241
 11. Cind iacem o radiografie fenela este bine sn redu-
.rn lordoza lonbari. in accst scop se llecleaze genunchii
9i se iMlln capul, ru porliunea superioare a toracelui, pe o
pernn. Controlnm dacn coiectura este bine realizati, in-
cercind si tutroducem nina inire bolnav 9i mase: dacn po-
zilia este corcti, aceastd nanevrd nu se poate face. Bol-
navul ne poate ajuta cerindu-i sd ne inpiedice si introdu'

12. Compresiunea nu cste neccsari; grila antidifuzoare

(Polter-Bucky) in asocialie cu localizalorul este su{icientd
pentru oblinerea unei bune radiosralii.
l3- Expunerea se face in atiludine respiraiorie medie,
nu in inspira,tie sau expiralie lorlale. Inspirala fo4atn se
Fig. 444. - Pozilia lrontali lenlru vezici (cisiocfalie).
insole9le de contracjia muEchilor abdominali si cobodrca
diafrasmei; se aduc astlcl gazcle din stomac ti din unshiul 17. Penl r u .i \'ogr ai i e re ev ac uea/; \ez ;.d pr i n u.i .
splcnic al colonului pesle unbra renald. nare sau sondare (cea
9i se introduc substanla de conirast
14. Pentru a desaja polul superior al rinichilor, in mai icftini este iodura de sodiu 10-20-0/0 ) prin sondd sau
special cel drept, cste binc ca RC se tie utor inclinati cu ajutorul scringii Guyon. Se radiosraliazi in poziliilc de
ca udo-c rania l ( c c a . 1 5 ' ) . ,D, incidcnli A-P, in poziJiile oblice dreaple stingi
ti Ei
Poziliile oblice nu sint uiile. in poziiie lateraln.
ln pozi,tia vcrticala. rjnichiul esie rareori vizibil dacn a) i n poz i ti a tr onl al i de r r , i nc i dc nu A- ?, r adi o-
examnul se face fird substanu de contrast (,,pe go1"). gralja se caectrri astfel (lis. 444):
Ea se inlrebuin,teazi dupd urogralie sau pielosralie. P: DD; bratele qe a lungul corpului sa! cu antebratele fletate.
15. Pentru a studia mobiliiatea rinichilor se tac radio- ilasa aplecata cu 10' spre cap (ih ugor Trendelenburs).
grafii in diverse pozitiir ,D, DV, ,L, poziJie vertical:i 9i Fi sac de nisip sub cap.
pozilie gezindn. ncr utor inclinata c.anio caudal (cca. 15"); intrn pe lnia he-
diani. la nivelul spinelor ilra.e ante.o superioare.
16. Se pot lace radiosralii lintite, ca la tubul disestiv, Fm:24X50 cm, in lat; cas.ta va li a$ezatd asiiel ca AC s5
ficind o radioscopie (pieloscopie cu substanld de conrrast) cadA in ft'jlocul el.
unnatn de radiosrafie nj I-a = 10C chi !; cu Btj 80 lV; 200 a,As.

212
 O bs erv aijl . S e l u d e a z di n ap n e e .
b) in pozifile oblice, bolnavul (iis. 446) ste into{s
spre stinsa sau spr dreapta, plecind din pozilia de Dr,
planul frontal al baziDului {icind cu masa un unghi de 60".
Fie. 445. - Calc dnpe radiogralia vezicii !.inrre cu srbstant; de
cfthasl, in pozjt'e DD, incidenld A P. I - \ezi.a urinari destin3i;
2 - simfiza pubiann: J - proi.lia unei pn.! din baziri 4 - sPini
is.niatic;t 5 - secrul.
Fis.446. - Pozilia oblici pen1ruvezid icistografie).
RC perpendiculare pe casetai intre prin spina iliace artero-
superioarn cea mai depnrtata de mase. Regirnul este acela$i
ca Ia pozilia DD.
c) In pozilia laterale, bolnavul este a;zat in DI strict.
Menbrele inferioare in extensie. RC perpendiculari pe ca-
sti; inhe printr-un punct situat la doua htud de deget
in a inrea marci ui l rohanrer. R : F F-100 cm; L; cu 3l ;
a O bV ;200 mAs.
18. Uretra se poate pune in ev;denld dupd umplerea
sa cu o substanla de contrast (se poate intrbuinJa iodurn
de sodiu 10-200/0, care este mai idtinn). Se utilizeazn
dou, metode: uretrografia in tinpul iniecterii substanlei
(uretrografie ascendentr) 9i uretrografia prin micliune
243
(uretrografi,e dscandertn), cird se radiografiazd in tim?ul
evacudrii substantEi de contrast introdusd anterioi in vezica
ur i n ar; .
Radi;erafia se xecutd in pozi.tie oblici, 45' fatd de
casete, fie in DD, Iie in pozife verticale. Film 18X24 cm,
in lat. RC este perpetrdicularl pe casetd la doun lafuri de
deget deasupra simfizei. Distanla f-F:100 cn; -L; 50 &V;
70 mA$
19. RadiografierEa prortdtei,.pe\u1t punra in evideDtd
n'o" ri t"c".la aeeleagtpozilii ca 9i la
" "u"t*ti "a,"ir,
vezica uriDare. Se poate intrebuinta qi pozilia de Dy. In
acest caz, RC este utor inclinati (cca. 10') caudo-cranial;
in r r e pri n anus.
Pentru a dilerenlia umbra calculilor vezicali de evetr-
tuali calculi prostaticit se face o radiogralie in pozilie
Trendelenburg, in care calculii vezicali se deplaseazn spre
Iundul vezicii. RC este peryendiculari ti intri deasupra
pubisului. Se poat completa cu o radiografie obIce, rotnd
bolnavul utor spre dreapta ti stinga (calculii vezicali se
dplaseazn, cei prostatici rdmin la nivelul siEfizei).
 RE(iULI PE NTR U SI N

1. Radiografia
sinului se lace fnxe nici o presetire, Sinii mici nu se por radiosrafia. Se radiografiaze an-
sau dupe introducrea in canalele satactofore, a unei sub- bii sini pentru conparalie.
stanle de contrasi (0,5 1 cmi utei iodat lluid: lipiodot,
iodipin, opaiol).
2. in ambele .azuri intrebuin,rem aceeaqi pozilie de
Iadio:.Iatiat (tis.447).
Pi Dr, aplecari slre spate, astfel ca sinul de railiograliat se se
aplice bine pe cosetd. Aceasra se reazema cu harginea exre.!6 pe un
sac de nisip. Bratul de parrea de radiogratiat ridicat, capul .e2ebat
pe er, cu cealaltd m'ne bohava rfage in ldruri sinut o!us. dsc6 esre

tj sac de nisjp rezeft.t de spate ti sub umtrui opus regiunij

nC; perpendicubli !e casetd ti targenta la peretele toracjc.

Fn: 24XiA cm, tn lung, cuprinzild ;i axila. Sinul coreslunde

Rr F-F = 80 cmi I-; tdrir a&; ZA XV; 25 mAs,

o bser va I il. se lucleazi in alnee Se iace 9i o a dou3
radiografie cu raze hoi (45 AyJ,
s F m e i r e c o m a rda umr'orut rp q tr - /_r = 60Lm ; /; t6r a Bl; Fig. ,147.- Radiograliereaslnnlui.
tdrd rol"i J0 iV; 5 a4s de liecrp cm q.o.i,na,
se poate radiografia ti vefticat (de sus in jost
Injectarea substanlei de conrrast este o metodn det-
3. Radiografia se poare face numai dace sinul este cata 9i ru lipsite de pericol, complicajiile inilamatorii fiind
destul de nobil laJn d pererele ioracic. frecvenr" (masri re,aLceseer... )
' e la r i v

245
 REGLILi P E NTRU RT\D I O G R A F I ]] R E A IN OBSTETRICA

SARCINA

1. Diagtrosticul Je sarci se pune radiolosic prin

'cn-
statarea imasinii scheletului leiului pe lilnul radiogralic
Deci, apariiia inagj i este condi,tionatn dc dezvoltarea
scheletului acestuia.
' Exanenul radiograiic se intrebuinleazn pcntru coniro'
]u] poziliei si dezvoldrii f;tului, Iiind singutul carc pertnte
diagnosiicarca precisi a sarcinilor multiplc
2. Radiosrafia pentrtr sarcid in luna III IV' cntd
I.ilul este in pelvis, se lace asllel (fig 448):

ijig. 449. - Pozilia Peniru s!rci!1i ln ,l'

P: DYi bratele d$e jn sus.

F: saci de lGip sub glezne
RCr lpr inclina6 caudo_cranial (cca. 15')i infe rnlediat surr

au:24x30 cm, in lut Margi.ria caudali a casetej la niveldl

siftin,ei pubienei cele l.terale la egali disranli de Pn4ile noi'
R: F-F = 1OOcm; L; cu BLj 80 tV; 300 d,4.\,
D ac e fdtul
obs er v a J i i . s e er pune i n apnc e dupi ex pi r al i e
ru apare, se race radiograiia cu w kilovoltaj m3' redus'
3. Radiografia pentru salcina inainlaln (dupi 6 luni)
se lace in DV sau DD, dupi cum poate suport' lcmeia
( fi g. 449 Ei 4s 0) .
r'.ig. 118. Pozilia p.nh sarcilir lua a III a a lV !

246
 a) Pi DV; pentr! a inhtura presiunea obdomenulul pe hasi se
pune o pe.nE sub piept ti 6ub pelvis, coat.le liectate. miinile sub
liept. Capul intr-o parte.
aj saci 'ntors
de Dlslp sub glezne.
na: perpendiculard pe mas6; iese pfin pmctul cel mai proemi-
nent al abdomenului (intrli .proxihativ prin Lt-
Faj 30Xq0 ch, rn lurgi marginea caudalaj a casetei la nivelul
p{bisului; cele leterale la egald distanld de pdrlile mor,
Aj r-F:100 cmj a mare; c u 47r ,.90 nV;500 m As.
O b s e r v a l ri , S e l u.rea z, i n aphee dupa expir alie. Este hai
buni d@it pozit,ia DD cu incidenld A P.
b) P. DD,.plarul froital al bazinului strict Ffalel cu masa ile
examinat; hehbrle inlerioare llpite, c! genunchtt usor llectafl.
tr seci de nisrp sub vidul picioarelor.
IlC: perpendicilarA pe casete; intre prin partea cea mi proe-
h in p. l d 3 s b d otrF n uL : ,asF ap rorr n8r v la la, Fig. 451. - Pdzitia perlru sarcini Da.

tar 30X40 cm, ir lung; marginea caudald Ia nivelul sinfiz.i

nL b 6np: .ol odr a v pn" br at6 pe ni j to.ut c ,- e ei ,
R: r-F = 100 cm: L mare: cu Bn; !0 nV; 300 4,4s.
Obs er v al i i . Se l uc r eaz i i n apnee dul i ex pi r afi e.

4. Pozitia lateraH esie uneori necesarui pentru prc.i-

zarca pozi\iei, pentru numirul feJilor $i pentru dezvoltarea

Se face de asenenea cind abdomenul este foarle dcz-

vohat id sen, antero-postrior (1is.451).

Pi Da drept sau shrg; blatele duse inainte; coapsele 9i genun

Ii saci de nlstp rezehali de spate ti coapse,

ncj lerpendiculri pe masa; mtre h niveLul lui Lr, la jumdiatea
Fig . a 5 0 . - P ai ti a p e n tru sa rci n i Dy. liniel dintre rabis 9i peretele abdomiNl antefior,

217
 Fai 30X40 cm, tn lungj marcinea caudal6 a casetei la nivelul
slmflzei pubiene; cea antertoarA 5l posterioare h egal6 distaf,te de

R: E-a = 100 cmi I, mare; cu Bn; 95 ly; 300 ftAs,

R A D I O P E L V I M ET RIA

1. Aceastn metodi permite se se determine dimensiu-

nile diametrelor strimtorii superioar 9i inlerioare 9i prin
aceasta raportui dintre capul ldiului 9i bazm-
2. Inainie de a expune tehnica radiopelvimetdei tre- AB
buie sn ne reanintirn citeva date anatomice asupra diametre-
lor strimtodi superioare Ei inferioare, dupe cum rezulte din Iiis.452. - Reprczcniare schenaii.n a bazinului. in carc se vad shim_
to;rea suDerioire cu diameLrcle ii si.lmtoarea inlerioarii din Proirl.
tiE. 452. A - !{iirne sagiiald p.in r.znr; -a - vedc.e axiali a slrlmlorii
3. Dintre diametrele cunoscute ne iniereseazn, in radio- supcqoare.
pelvimetrie, mai ales cele antero-posterioare qi transvers I - diameirul promonLo{!prapubian (conjugaia an6tomicr) de
ll,5 cm, dc la prornoDtoriu 1:r paiiea supqrioarn a simiizci pubiene;
ale strimtorii supedoare ti diametrul aniero-posierior al /' dr am dr ul r 'n r {" on;Ls d'8 ad'v i ,al i
sirimtorii infedoare. Pntru aceasta facem radiografia bazi' iusal. \er a) de l l c m de l , pr ,m o tn'i l i I;r 1" , n.dts r s i m l tc i
iu- i.no; i dLm .Lr ul n,oF on,* i on oi .n d- 12,5 .m . dp Id pn-
nului in pozilie sernisezindd, incidentn axiali qi in pozilie nonto r u l r ' m r - g n.a i nl er i odr a a p- hi " ne: 2 di dm el r " l
transvers util de 13 cn se drce la csali 'i ,nl i z .idisianF de pronontofiu 9i
IateraH in incidenle DS sau SD.
simiiza pubiane; J si 4 - dianeheltoblicelrepi ri silng de 12 cm.
In aceste pozitii vo]n avea grijn ca dianetrele sllimto- de la eminent, ilio-pectinee dinir-o parte la aniculalia sacrc-iliacn
dlor se lie paralele cu caseta. Jin par tea opus ;;,5 - d:am " .r ul s ac r c 's ubpubi ande 12,5 c m , de 1.
vir lul s a.r ul u' l a m a s r ea i nl er i o.r a r >i m fi z 0i pub:er p: 5' - di i -
4. Radiosrafia in incidentn axialn se iace astfl meiful cdci-sl1bprbi.n; de 9,5 cm, ln situalia slaiicd a coccixului, do
( Li s.4 53): la virhl.o.cix!l i la narginea rnlcrioard a simljzei pubiene.
Pj pozitie gezindd,aplecaE pe spate, lormind un unghi de
55-60', descbishapoi, Cenunchiiridicati pe un ac de nisip, Daci rj spdtar inclinat dupa poziila fetueii.
este posjbil,genunchiiFint atezoti la margineamesel,lar picioarele FCr perpendiculard pe caseE; irtre pe linia hedlana, intre
rezemate !e un scauh, Marginea superioarn a slmflzet tl apofiza spinele iliace antero-superjoare.
slinoese a vertebreiL! 6int situate la egald distanld de casetd fzr 30x40 cm, in lat; miJlocul filmului corespunde ezei
(fig, 454), In ielul acesta,strimtoareasuperioari a bazlnuluieste
Ri a-r'= 100 cm; l; cu Btr; 80-90 rvi 250 rras.

248
 fig. 4ll.l. - Pozilir Este imtortant ca baziid sn lie aqezar strict orizontal, indiie-
rent de cit este apleca6 teneia pe slate. Poz4ia cu incli.are de 60'
fat, de hasd este cea bai buna, deoarece apaie 9i crahiul tatuhi.
Existd ti mese speciale penlru pelvnetrie, prevazute cu o grile
cu sectoare, care apar pe lilm suFrapuse leste ituginea bazinului, De
plumb legat <le un lir arata unde a cAzut FC,
5. R adi os r al i a l ater al i s e i ac e as ti el ( fi s . 455) :

Obser va I ii, Cjnd po2itia este corectd, !e imaginea radic-

graijc6 apar giurile obturatoare acoperite de pubi6 g isclioane,
Nu se va uita sa se noteze distanla I-F tt cea simted - filn
ti locus - simrize, ca sa deterhindn dinensiunile
diametrelor strihtorii superjorre.

Fig. ,154-- Reprezentarea schenaiicn a situaliei bazinnlui ir

radiogralierca strlmioiii supcrioare in incident; axiali.
, 4-A .planul shintorii superjoarei P -, simiiza prbian,ll
.Lr - loteb.a Lj: S - sac li ,Q raza centrali: t; cef,trlll
ias.iculului de r.ze, aie cnror limiie sint reprezentate prin linji
i rr r.rup l e; 1,, - ma:" de .xam nolt O q it. .n id.tuzoar :
f - ca se tacu fi l mul r a' l,opr ajic.
Irl " n u l srrmrd i i luper ioar e L/4. B) c.r F pdr "tpt ,u osa.,
3d n ; margi nF a sup e r ioar ;, r .m lizFi pLbiener i spinoa.a
a te rteb rF i L., p ,i n ( ar e r r sp r .pn plan, r r "pofizr
e;- \ t;,g' 11

249
 noteaza distznla F-F ti cea simriza - filh sau focus - stmfiza,
la dererhibarea dimensiunilor diametelo..

v
I

Fig. 4$. - Pozilla penhu pelvinelnc Dl.

I
Pj DI drept sau stirg: planul lrontdl al bazinului strict pe.pen-
dicular pe masd. Bralele duse inajnte. coapsele qi genun.hii usor
fletali. Pulisul qi apofjza spinoasi a veftebrei L5 sd fie la egali I

a: 6aci de nisip rezenralr ile spare 9i coapse.

RC: perpcndicularA pe casetd; intrd printr-un punct sirlat la
6 .h dofsal de srnfiza pubiana. pe o linie ca.e unette aceash cu
apcfiza spinoasi a vertebrei L5.
fm 24x30 .m, in lat. Mijlocul caserei corespunCe razel
ffFd
!ig- 4i6. - Reprezentare. schemaiici a t.orjei tritnghiurilor
a:e'n.nr i c u aj tr t..!l c nr c i a s e pol der .!m i n, dnnens i uni l er .al e
ale dianrtr.lor slrlmlorilor, in pelvimelrie. Ne baza iormrieir

R: I-F 100 cfti !,, cu al,. 80-90 ry; 300 m-4s. /: l: - distanta focus - Iiln, exprinatd de o; ,4-, - h'ngi-
-
o b s e r v a !i i . E ste u ri l e p enr r u cohpletar ea datlo. r ezultate mea diameLrului cercltat, exprinati de xj ,1' ,' - h'ngiflea
din deterhlnarea diametlelor stihtorij superroare in poziFa tezind,, i nagi ni ' pe i i l ,n ! di am er r r hi ,{- 4, ex p'i nr .tz i de.; r .-
incidenld axiala. Astfel, in po2ilia laterald determinam diametrul d.. ar l a l a ,a,. s " C " v i r H m et de ( c r c pr " r l e l l ,,r . r 'r i '
r r v dr " dnl a s r m /; pi r - n.'l i . au -Jl ,,. i t.n^, \" r l 'br ei
promonto-subpubian (conjugata ver6) ti cel cocci-suLpubian, Se "

250
 6. Pentru determinatea valolii reale 3 corecteazi dia_ Eseoplu: nesurtm pe filmul oblinut in if,cid4A
metrele nesurate pe lilm ia modul urnitot: arlali lungimea diametrului anleto.postdiioa gi oltiindm de
- drcem dismetrele pe imaginile obtinde, din pozi- erenrplu 13 cm. Cind aln ficut ladioBraJia am Erilsurst
gile de mst su& rts cum vcdeE pe schilele din fig. 452: distarta F-F:110 cm, iar distanta simfiza prrblePn-filEl
- hd4lqtn di&enstunile acertor dlametrei b:27 cnt. Aplicind formula obgnem:
- rin'sfb apoi dimensiunea realA a diameuelor inlre- l l 0-21 t3xR 9
--
X:IJX-:
bdirFnd torn,rla, , : *"J, dedust din teori. hiurStuu- li 110
tli. " A
r{liir (fic. .456) }r ia crre )t este dimensiunea reaH 10.3 cm esle dimenslunea reald a diaoetrulut antero-porle-
"s"-"tt", rior, promonto-pubian. Astll putem obrire dimensiudle
a dianebului cercetat, c: dimensiuned acettui dlametru pe
tlB, a: distanta F-F, le\ b &ttanla sirnliza pubian5- reale ale celorlalte dia$ete.
-
 ]]EGT]I, I PENTRU AP.qRATUL GENITAI, I.-EAiININ

1. Organele gedlale lelnhine nu datr. pe lilnul radio-

aralic, o opacitatc proplje! care s:i 1e diierenlieze de orga-
nele vecine. Numai in anumiie cazuri patologice se pun iii
eridenln modilicnri ale imasinii radiogralice. Astfel puten
obline, pe o radiosraiie simpli a bazinului, imagini de calci-
ficeri ale unui libron sau Dconogcniteli daie de incluzii
dentarc sau osoasc in chisturi dermoide ale ovarului.
Cavitnlile urero-tubare se pot pune iNn in evideil;
dupn injeciarea lor cu o substanle de conirast (ulciu.i iodale
sau substanle organo-iodate apoase). Facen
nerlc histerc'sdl pingoBml ie.
2. Substanla de conlrast (de prefe ntii uleiul iodar-
lipiodol, iodipin, opajol) ugor nrcnlzite, se introduce dc
catrc ginccolog, pe rnasa de radiosraiie. Injeciarea rub pie- lig. ,15;. Pozillr !drtru hisicto slirii'gogralie.
siune sc face cu un aparat special. a cirui sondri astupa
conplet colul utcrin. ilr prcalalil sc lacc o ascpsic completn amj 18X2.1 ch, in lat. Marginea caudale la doua kturi de degt-
a vaginului. sub simliza pubjanii cele iarerale la egald distanF de plenul median

3. Se ur'r;reqte radioscopic prosresarea substaniei dc

contrast ;i se face radiogralia in pozilia urmitoare (fis. 457):
Pj DDi bratlede-a lungul corpului;planul frontal al bazinului
srrict pafaielcu casetaihembfele inierioarein extensie9i uqor ind4-
pertate (aparatulliind merlinur pe loc de ginecolog).
ar sc de nisi! sub cap.
pe casetd;intrd ia S latufi de degetdeasrpr!
RC; perpendicula.d
sinlizet pubiene,pe linra mediane. Se Foate face o radiografie
Rr F-I = 100 cm; l; cr Bk: ?5 kV; 200 As.
4. Se pot i ac e 9i r adi os r al i i obl i c e !i l al er al c ( ac el e.;i
^ ^ ,+i i
ll
-a
5. La 24 <le orc laccm o noui radiosralie in aceraqi
pozilie, insi f;r; control radioscopic, peniru a ne da seana
de pcrmeabilitatea trompelor.
ln intervalul dinire cele doue radiosrafii, bolnava va
sta cul cau Isereconandd i nj ecl i i cu peni ci l i D n(400 000 u.).

252
 REGULI PENTRU RADIOGRAFI EREA PARJi LO R I{OI

1. Radiograiierea pirtilor moi este utib pentru a c,iuta
colec,tii supurate din rnugchi, rupturi musculare sar tendi-
roale, un emfizem subcutanar, o sangreni gazoasi, miozite
osificante, neurofibroame, ilebolitri, calcificiri
chi st uri, hem aro a m e ,l i p o a m e . r u m o r ; Ia r in g ie n e .
2. Este nevoie de un kilovottaj redus (20 30 !y). Nu
se intrebuinleazd ecrane interiroare, deoarece nu sint exci-
tate de o lungime de undd atir de nare
Se lac mai multe radiografii in aceeagi pozitie, cu ace-
1a9i kilovoltaj, dar cu timp de expunere diierit; apoi se
conpard lilrnele Si se utilizeaz; acla care arari mai bine
nasele musculare.
intrebuinlnn urnriiorul regim mediu; F-a:.75
80 rn,4s; 30 lV; fdri Bucky.
3. $i pe unele filme expuse cu regixo normal pentru
oase se vid detalii rDusculare, dar rezultarele sint mult mai
constante dac;i intrebuinlem raze rnoi, deoarece pragul d
apadlie aI unei structuri este mai jos la tensiune ioasd, iar
diferentele nici de grosimi tisulare nu sint perceptibile cu o
4. Tnsiuea mare nu trbuie totugi compler indepeitati.
Ea di o irnagine mixti in care se suprapun imagini detaliate
rezultate din absorblia undelor lugi,i imagini uniloime,
arteriale dar pebunse, rezultind din absorbtia undetor scurte. Ina,
Sinea globau di inionialii asupra ropografii tesuturilor
moi 9i in acelagi timp asupra texturii osoase. gcoata suedezd
intrebuinJeazd voltaj rnare, distarja focus_film si disranr3
obieci-film de asenenea mad. Americanii folosesc kilovoltai
mare, Iiliru de 0,1 nrn cupru fi Iac doue expuneri, una
cu filtru ri alta Inrn liltru. Engtezii lilireazi cu 5 nm alu-
miniu 9i devlopeaz,i cu un revlator care di o inaeine
a lb a qrra.
5. Subdeveloparea, ca 9i tensiunea, esre bunt cind do-
cmi rim sA reprezeniim o rnare game de opacirag ale aceleiaqi
regiuni cu prelul pierdedi diferen.telor slabe de htensirate.
6. Un ali miiloc consti in oprhea circula.riei membrului
(u un 8arou, dupd o preatabile exprimare
a stngelui.
7. Radiografierea pertilor inoi, pntru a fi utile dia-
gnosticului, nu se va mirgini ta un sirsur film.
Tlebrlie
variate regimul ti pozilifle peniru acea9i regiude.

4tn,.
6"'
 TOA\OGRAFIA
Tonogralul este un aparat cu care se poate radiograiia
numai o secliure din corpul onenesc. groasn de ci,tiva mili
P rinc i p i u . T u b u l r a d io g e n $ i ca se ta sin t lixa te
ficare la extrmitnFle unei tije care basculeaza
'netalice
intr-un punct, ajustabil dupe dorin,tn, nunit punct local,
astlel cn migcirile tubului sint transmise casetei sincron,
dar opus; de exernplu, cind tubul se migci in sus, caseta 3e
dplaseazi in jos, iar punctul local rdmine fix. ln rnodul
acesta, toate obiectle siluate in planul punctului focal sint
in constanterrelalie cu tubul ti caseta ti vor apirea pe fillI|ul
developat cu contururi nete; toate celelalte planuri situate
inapoia sau inaintea planului in care se afle punctul local
vor apdrca iterse sau, cu alte cuvinte, nu vor apnrea de
loc. Von obline o prinn radiografie a unui plan ales dupd
voinfa, planul in care s-a allat punctul focal. CuI} inse
punciul focal este ajustabil, a doua oarn il vom schirnba
mai inainte sau mai inapoi ti vom lace o a doua radio-
srafie, pe car de data aceasta va apnrea net planul noului
punct focal, gtergind toate celelalte planuri, dci qi pe acela
cepetat din prima radiografie. in felul acesia putem face
nai nulie radiografii, care 6; reprezinte diverse planud,
la dilerite adincimi, dupn curn am aranjat punctul focal.
254
Migcarea pe care o imprimim tubului 9i caselei, cu aiu-
torul unui arc spirali, poate fi nunai pe un plan, ;i apara-
tul se nume$te planiyal salt sltdtigrul. Acest aPaiat produce
$tergerea planuritor extraiocale trunai intr-o direcJie. Mlgca-
rea se poate face inse rnai conplicat. imprirnind tubului
(9i casetei) o deplasare circulara, spiroidi, balansantn ti
transversi, aparatul numindu-se laninoyal s^\1 tana{al,
(1omo: Iel i e).
Rezultatul este 9i mai precis, deoarece se realizeaze
qtergerea planurilor extrafocale in toatc directiile
Expunerea iilmului duieaze tot timpul cit dureaza mi$-
carea; acest timp este 9i l reglabil dupn nevoie (can
1,5-2"). Se poate lace cu sau lirn srili antidifuzoare Se
intrehuinleazd 5A 75 mA, ]a 65 70 lV, cu ecrane intn-
Se intrebuinleazd la examinarea fracturilor din regiu-
nile greu accesibile, ca articulalia tenporo-maxihrn' articu-
lalia ailanto-occipitali, procesele articulare ale vertebrelor,
articulalia stemo-clavicuhre, hrinsele, sinurile fetri, !oas-
toidele. Ca Eai mare valoare o are insi in exanenul pln-
minilor spr a depista tumorile blontice, cavitelile 9i alte
procese care, in examenul clasic, se suprapun ua peste alta;
de asernenea,in studiul pediculului vascular al ininii
Fig. 458..- Rep.ezentarea$hemaficn a pritcipiului

,4-- Dlanul fu care s mtscd iubuli S-planll

de secli ne (plsnul punclelor l@ale); 1- slativul; \:-:-\ -- ..- ..-
l. - planul ln care se misc, lilnul; f' - tilmLrl
.-
vizul de iati; a - un lement din hemiloracelc - --]-\ --
drept, care se siserle ln planul de secliu,re (s); I --- - -i-
, - !n elment situal ln mediastin (pe linia me-
dianl). ln planul dc sectiune (s); c - un element
siluat lnairlea plarului de sectiune ri in henito-
ft c e le d t e p t ; o ' , U ', c, { resP eclr vinag nile
r
ef e m e n t e l o r b ,., tI ct, c" , d /, d - r .ct..r iv
i n a s n i ' e e h' ,m c n l are a si d i n d e p l aqaleD. iilr
S(he m a r e p r ez'n ,) t,ei l are su cc.civcil,II.Ill) .
\l-
ln tinp ce iubul se deplrseazd de sus in jos, filmul il
se deplaseezi in sens invers, adicn de jos in sus
{ srq . t i l . ) . l m a s ini l F a ' >i ,'a 'e e l cnent"lor a r i 6
s ilu a lp p e p l a n u l d p te,l i u n e (S ).a d lor d..lna ir
a'e ls s i p u n c ' a l Ii l mu l ui , j _ I mp u l c Flor lr er i,ze
s lp n i i i a a r i . i h r u u r l u f'l mi J(rfel ir ag r ea lor + /l ,
,/ i^-\\
este ret inpresionaii. Acelasi lucn penlru toate
p u h 'i. l d d , n p l arul .l e sp cl i Jn .. D i npolr iva, ele- -/--g
n e n lo ' e s i l u a l e l n sl rru are5 l ui n l an, iic in"r nte
II lL
(.), Iie lnapoi (d) s proiecteaza in puncte dilerite
ale tilnulni (c, c", c"' ti tt', d", d"') ii iinpul
deplasrrii sistemultri tubJilm. Asllel, opEcitilile
acesto. inagini, insulicicni impresionate ri me.eu
-:_:=_--:::__*-
-f-i'
-{--{=; ; -q!:

deplasate, apar cu aspcf ttes sau aproape

irexistert. /il

955
 KI,\IOGR AF IA
Xste o metodi ladiogralicn pentru a inrsistra pe uD
film migc;rile unor organe (inina ti vasele nad de labaza
ei, tubul disestiv, aparatul urinar, diafrasma, coastele).
Aparatul consta dintr-o srib de plumb, care are in lala
ei un loc pentru introducerea unei caste radiogralice obi$-
nuite. Deci, sdla de plunb se va sesi intre bolnav 9i iiln
Grila qi caseta sint astfel aranjate incit una din ele se se
miSte itr timpul expunrii, iar cealaltn sd rdminn li!i. Misca-
rea se face automat din nomenlul cind se inchide curentul
Grila este construiti din benzi paralele de plumb de-
pdrtate la 0,5 nm una de alta, dord ciie doud, iar acest
sistem este separat printr-un interval de plumb de 12 nnt
sau, cu alte cuvinte, Ia liecare 12 mn existi o iantn de
0 ,5 mm .
Mitcarea gdlei sau a casetei se face perpendicular pe
direc-tia Iantelor $i este aceeagi sau mai mice decit spa.liul
dintre fante, adicn de 10 mm. Ea se face automat.
Se pot inlrebuinla 9i grile cu spalii de plumb lnai rnici
sau mai nari intre lante, f anume de 6 9i 35 rnm, dupn
necesiiata examenului.
Timpul cit duraze n\carea, care esle reglabiln, va-
riazi cu regiunea esaminatn (nai scurt pentru inimi, mai
lung pntru stonac). Expunerile lungi se fac cu un mili-
anperaj mic pentru a nu prejudicia tubul radiogen Spre
e xe mpl u. penl ru i ni ma 7b kv, 80 uA, 2 'ecunde, i -F
"-120 cmi petrtru stomac 80 Iv, 5 ,14, 60-90 secunde,
F - F :75 cm. l n ni ci va trece peste l i mi ta
superioard a rezistenlei tubului.
ln cazul grili nobile se obline o kimosrame numire
plann; in cazul casetei mobile rezulte o kimogramd cutrePte
d scarn. O'-ki4ggralon arat:i silueta organului exa4inat in
mitcarea lui, avind contururi dinJate, formate deci din in-
trinduri 9i itituri ascutile. Un intrind aratn o contraciie, o
iegituri aratii o relaxare.
Detalii se gnsesc in traiatele de specialitate.
 BIBI-IOGRAFIE
UELOT J. et LEPENNETIEn F. - Anatomie radiogralhjque du sque-
iette normal. Edrt, Am6de Legrard, Parjs, 1927,
BRONKORST W. - Kontrast unil Schirle lm Rdntgenbltde, Edtt. C,
Thieme, Leipzig, 1927.
COLIEZ R, - Essal de shndardistion jrternationale de l'exp.esBion
des incidences en radiooraphles, tohographie et rdntgentb6raple,
,loumol de Rd.Iialogie, t, 35, 1954, nr. 3-4.
CLAR& &. C. - Positiod in Radiography, Ed. W. M- Heomann,
DELIIERM et MOREL KAHN - Les prlncipale positioG uttlises en
radiographie. Ed. Maloin, Pafis, 1959,
EGGERT J, - Eintiihrung ln die Riintgen-photographie. Ed, Agfa,
1931.
FINKELTTEIN S, I. - Desprc radiografiile scheletului jn incidente
oblice. yerani& rentgheaologhli i taaliotoghli, 1954, N. 3,
FnANKE 11. - Der Doppelliim und 6eine Teclnik. Edit. Ba.tels ud
golfe. Hamburg, 1926.
CENERAL ELECTRTC X-RAY CORPORATION - X-Ray stuiltes jD
adFnced radiographic tehnic, Chicago, 1931.
HASSELWANDEn ALBERT - Anatomie des menshlichen Xorpexs
ir R6ntgerbild. Ed. J. F. Bergmann, Miinchen, 1926
EAY AIFRED - Photog.aphBches Praktikum lilr Mediziner un,l
VJbsenschaftler, Ed. Julius Springer, wlen, 1930.
HEnZ R. * Die photographi$hen Cudagen deB Rtjntgenbildes. Ed.
G- thien,.. Ieip2iq, 1927.
HLEBNI(OV V. V. - Directia razei ccntrdle in radiograrirle de prclii
a,e teii turcetti, Vestntk rentghaologhil i rddiologhii, nr. a\,
JABIN B. F. - Pozjlia bolralulut pert.u radiografia lncturilor co-
lului apoflzelor articulare ate nandibtllei. Stamdtologhiie, 1954,
rr , 1 r , a g , C l .
JEFMAN ED. C. - Moilen X-R5y rechntc. Bruce- Publishing Co,r-
PnJ. $inl Pan!, 1928.
l7 - Tehnicaradiogfafics.
JURCEN H, LANCENBACH - Riintgen-Einstelltechnik, 2. Autlaqc,
Ed. .rchan Ambrosius Bafth, Leipzig, 1952.
LEDOUX-LEBARD et CARCIA-CALDERON - Technique du Radio-
diagnostique. Ed. Masson, Parb, 1943.
LILIENFELD A. - AGlilhrung der Autnahmen in hterne Ritntgen-
rljagnostik in der Massenlraxls. M, tlaudek, Ed. w Maud.icl,
MAIKOVA V. S. 9l STROCANOVAS, A. - OaBelti artlculaliile in ioa-
ginea liintgenograticd. Kostl I sustdL'i , reitgenootkon izo.
btdienn, Medshiz, 1952.
MAYER ERNST - Otologishe ndntgendiagnostik. Erl. Jutius Sprln-
' ger, Wien, 1S30.
MAYER ERNST - Anordnung der noaallsterten Rbntgetuuf-
rahften, X. Adlage, Ed, Urban-Schmrtzenberg, Berii., 1943.
NEGRU D, - Radiodirsno8tic clinic, EC. Welther, Sibiu, 1944.
NECiRE A. et ROUQET F. - Prcls de technique radiologique. Ed,
lvraloine. Paris. 1943,
POBDES FR. - Radiographlsche Da6tellung der e'tzelnen Zahne
und der Kiefer. Ed. Urban Schwarzenberg, l,!'ien, 1919.
PORCI{ER P. - P4cjs de tehnique radiognphlque. Eil. Cauthier-
VillarE. Parls. 1938.
SANTE R,, M, D. - Manlal ol Roentgenologlcal Techhique. Ed,
Ed*rds Brothe$ tnc., Edilia XL Michlgan, 1944,
SARLIIIXANIAN V. O. 9l HEROBIAN F, A. - Nrcleografla (dlsco-
grafia) discurilor interve$ebrale lonb*e. Eirur1hlid, 1954, nt. 2.
THIEL R. - Riintgeldisg.ostil< des Schiidels bel Erkrankugen des
Auges und seiner Nachbarorgane. Ed, Juliu Sprihger, 1.932.
WACHSMANN. BRENNER K, sI BUCFIEIM ERLANGEN. Clundlsn-
gen uhd Erqebnl$e der Hartstrahlteclnik. EorkchrLtte dul ded
Ceriete det Rdf,tgensndhbn, Bd. 76, E. 2, 1952.
WESTENDORFH. - Dunkelkammer-Handbuch fU. Photon$ndler. El,
Agfa, 1930.
257

al termenilor de specialitate din manual
de la linia
ADdzcfl?, Miqcate de ileprrtale
,bsctsd. Distanta unul punct raia de orizon:
tala slstemului de oordonate lolosit in re_
prezent&lle graftce.
Absotbtid ftzelot nantgd. Procesul iotern'
atomic, Bulerit de un lascicul tte raze care
stldtute un colp material Practic ar ii
dilerenta dinhe cantitat4 de fadialie care
patrunde in @rp ti cantttatq care 1l pi-
rdstte. Absorblia razelor Rdntgen urmeaza
anumite legi in raport cu greutatea ato_
micd a corpului haversat, cu densitatea.
Aciil dcetic, Acld organic, honobsztc, prepa-
rat prin distllare. lemnulul uscat pe cale
sinteticd din scettlend, din vlnuri fermen_
tate. Llchld incolor, transparent sau Bub
fome d c.istale, volatil, cu mtros *
gust loafte acld, In solutie 28y0 este lnte_
buintat in radlologle cs flxator, intdlitor.
lentru a evita topi.et shatulul de gelatina
Acid bromhiilric. Htdrogen cu brom; se des-
cohpune uaor la incalzire. Gaz cu mlros
,nte!ato.. In $lulia revelatolulut redlta
dih hidrogenul din apd (redus de metol
9i hjdfochlnona) cu lromul din greun9ele
de bromura de arg'nt.
258
DICTIONAB
Actd clorhliltic. Redlte dln comblnarea clo-
.ului cu hidrogenul; se prepaid din safe
cu acitl sulfuric, Este gazos ln stare !urd'
inroseste hirtia de turneel 9i are gust
acru, Solutia de acid clorhid.ic se obtine
prin dizolvarea gszului rr spa. loma sub
care se gdsegte in labolator. Cind solutia
Nprlrltle 25-58% acld clorhitktc. & nu_
mette concentat ti luhege la aer' Din
acesta se olfjne. prin adaugale de ape'
actd clo.hidrlc dil'lat.
Flinil un acid putefric, forfteaz, clorui
cu metalele
A'oftio'. Formaiiune osoasn (aporiza) aqe-
4td imediat sub piete, pe fala posterioari
a omoplatului, formind lfoemiienta the_
rulul
.4ctinic. Proprietltea unui lasctcul de raze
emursia '":::J:1'J:[1i",::i:T::ii5:,:"":,i:
din,uminaso,arddea rhpresiona
lotogralicA 9i tle a p.ovoca fluorescenla
unor corpui, Aceste raze au tuhgimea de
undA foarte mlc, (0,4-0,2 F) Fi sint re_
prezentate de ultarlolete Ele poseda o
mare activitate chimica ti llologba. .
Acumulator. Dispozitj! ce inmagazineaza
energie elechica, pe ca.e o restitlte la
nevoie. E iormat dintr-un vas cu apd 9i
actd sulluic in care se intrcduc dor$ phci
de plufrb prin cafe se tree un curent
electdc (primar) cind pldcile sint pline de
!69icute inherupem curentul Priftar tt
coruiatim prezenla uhui alt curent dat
de pleci, numtt secunda!, cuent pe carej
putem folosi la nevoie curentul proilus
csle contiDuu'
Add@fie. Mqcate de aplopiere de linia me-
dlanr-
Agfqn1locitozd. sciilere a globulelor albe de
ti! granulocitar (polinucleare) rezultatd
dintr o alterare a lmcliei gratulopoetice
a meduvei oaselor, cauzata de o cantltate
de laze ce depe$eFtedoza tolerate de or-
sanis.
Akontiofl, Vjrt\tl spinet hazale = punctul na-
zal.
Aiofld Alidj de cupru 67y0 tl zlnc a3'6.
tie apoas{ au gust leqtedci indbashesc
sotulia sau hirria de turne$I.
Abpecte. Cdfere a prrului, parfjah sar1 to-
tala,
Atutuiniu, Metal trtvalent, toarte rdsptndit in
natuli (8% din scoarF pamintului). Este
alb-albistrui, loarte ductil 9i haleabii;
poate ii bAtut in loi 9l tras in flfe subiirir
e utor ca sticla, conduce bine cdldura ll
el4tricitstea'
Alun de potasiu. (Piahe acre). sullat dtrblu parl din nitrobenzen cu ajutorul hldroge- lambilotde, occipito-mastoidlene tl parle:
de alumlilu tl de pot6lu. soud Incolor. .e
dizolvd utor in apa h cald. Solutla Ele Anilina servegte la preparares unel serll . ttds. Prima vertebrA cepicald.
gust acru-dulceeg tl este astrlngentl. tntregi de materll colorante, numlto cu- Attdct;e electrutoticd. Tentunta de unire a
Aaanidc. cambinatie de azot cu hldrosen. atomilor cu sarctni el@tilce dilerit.
Caz incolor, lute, cu miros intepeto!,. .4uior. Ion incdrcat lozitlv. Autottandormdtor. Tianslormator cu o sh-
Amonlacul llchtd * labrlcA prln dlzolvarea .44od, Eletrodul pozitiv al tubulut de raze gurd inl6luare d trel bobine, dintre care
lui h ap6. Bazd puterntc{, Cu solulia a !e care-t loves elechonii veni9i dtt ca- doud extreme (pentru teDsiunea inalti) 9t
.multe sdrurl formeaz{ precipltate albe ssu tod. Este ticut dirtr-un metal cu numer trna intemediard (pentru tenslunea joa8a,
atomic rure (platine sau tungsten) din impreuna cu wa dln cele extreme). Aceas-
cafe se conle4iones26 numal pledia pe
Aaper, vnitate cu care se ne;oare hten- td lnfdturare sefie$te ti de prlmar $
sitatea unul cuent. InteBitate de u am- care o, loves el4tronii, restul ahodului de ssn&.. Tensiunea va li mal mare
per aie acel curent continuu @start fiind Incut dh cupft, lun conducito! de sau mai mlcA dupe nM&ul de spire lolo-
care in d4rs de o seunde separa dlq- cnldu!6, c8re este rdcit prin diverse dis- sit, nudr care se modilic6 cu ajutorul
tr-o $lutje apoasd de azotat de arsint
1.118 mg atgint, se mai numegte tl antlcatod.
Ard. Linla care tece pra mtjlocul corpuiui
Anole.ie. LjpsA de poltd de mincare.
Ampetuetla. Aparat de masuat lrte$ita- sau sl rmul memlru.
Anttul rnitildtulul. Cavitrte d aer, paranl-
tea lmui cu.ent. Este fomat din dol mag- Ad?r. In direclia aaei vertical. a corpulul.
ah, aqezate in oasele mailare tl care
neli !n lorn, de potcoav6 cu polli de 116. A dou vertebd cervicaE.
dreneaze ii ms, numi6 ti sinul maxila-
acelati tal rald in rala. In*e polii mrs- rului sau caaitatea Highmore. Az (A.ot), $)mh tt nitrogen; metaloldi este
netuhl se afla o bobh{ cu lir gros ir- Apd de tdoe e. Solulle de hlpoclorl9i care un gaz incolor, indpld 9i jnodor, cu den-
ldturat pe o placa de metal, Placa cu di- libreaza ugor clorul. sliatea puth mal mice decit a aerulul. Nu
recija Bpre poli e8te in ldturd cu un 4per. virlul unei Etructuri pilamidalei de intreiine arderea. Se cohbind cu oxigenul,
lndtce 9i un cadran, glailat tn eperi. Cind exemplu. porliunea supe.ioard a pldminu- dind dile.ili ordzi sub intluenla descrr-
nu tr4e (xent, irrlicele este la 0, cind lui, teminalia rdddcinii unui dinte. cirilor lectrice, Se combina c! multe ele-
tece cufent pfin boblrd! ptaca metalca Apflee. Opfte a rspirariel. mente la 30000 (tehperatura arolui vol-
este atrasa cu dlectis spre a*a bobhel: Arohnoldd, S,jatll libros mijtociu al me- taic), dind azotui. Se combin, cu serit
jndicele, mit indu-se, 6ratd o cilra care nlngelut care inveleite creierli. lnhegt rle materii organice, limd un com-
reprezlntd Intensitatea curentuld. Atttcutdt:o ocromio-ctdriczldrd. A.tiNlalia ponent insehnat al substantelor lrotetce.
.{tllitd. (Fenilaminn). Lichiil incolo!, inso- dintre clavicuia ti tuberozitatea acromiali. In naiun cilc'rH dh atmosfera in plante
lubil in ape, solubil in alcool ti eter, Se A.t/ild. Inflamalia unel articulalii- - p{mint - anihale.
oxiilaz6 la aer, ,rnegrindu-se. Se pre- Arfenbr. Punctul de lntilhlre al suturit Bdl,r, Metal m@le, galben-alburiu. Se pre-

259
 pa.i pe cale electrica, din clorura de ba
Bariul se oxldeaze cu u9urihla h aer, des-
compunind apa cu de*oltare de hidro
gen. In natura se gnsegte cohbinat (ba-
rjtina, witerita), Comlutii sdi sint ohavi-
tori. Cei volatili coloreaza llacera de gaz
su ite alcool (clorura ti azotatrl de barlu)
intr-un verde fArllos, tiind folositi la
locurile de artiticii. Sullatul ile bariu se
intrebuinieaze in medicina (h exametul
radioscopic al tubului dtgesuv), l, vop-
sitorie, agrlculturd, la shopltul sfeclei de
Se gasette curent in comert ca preparat
oiiginal in cutii sub denlhiiea de cifo-
Benlgn, FA1A gravitate, de natura bune.
Bleu-cdnin. Colotunt organic, Binretic, pre-
parat in indushie. Face parte din gtupul
culorilor de aniline.
AoDird- Este iormat{ di! fir metalic, de ob!
cei cupru, rdsuclt la spirale, cu grosihe
ti num6r de splre variabil. Boblna primare
are firul herallc gros, izolat in lesdrura
de bumbac, .isucitd h numdr mic de
100-200 de spire. Bobina secundarn are
firul metalic subtire, lisuctt in toarte
nulte splre (100000), dispuse in dlscuri
legate in se.ie ti izohte una de atta prin-
tr-un izolatof pEstos.
Botnele tubului. cei doi electozi.
B/egad. Punctul de intilnire a suturii co:
260
sagitalr. La sugari se ga-
sette marea lontaneh bregmatica.
arom. singuful metaloid lichid; otrdvitof,
rotu-b.un, cu gusl acir-afzebr ti cu mi
rcs nepldcut, inecacios. It nature se gi-
sette sub forma de s6tul humite bomuri
(broura de sodiu, potasiu, magneziu),
in ala har or, in sele ape minerale, in
Etonurd .le a/gint, Corp solid alb-gebui,
solubil ln ahoniac ti hiposulfit de so-
Este prepafat dintr-o sare de argint
(azotat) tratatd cu bromurd de soili! sau
de potasiu. Bromura de argint este loar-
te intebuintati in radiologie. datori|a
celor doud hart insuqili pe care le are:
aceea de a fi iftprosiohat, de razeleR6nt-
ge4 9i de hhlna actlnlcd 9l de a li solu-
biH in niposullit de sodi!. Bromura de
aroint este lncorporat, in gelatina lll
hului radiogEflc, constitulnd princlpala
parte a emulsiei serojbile, Sub acfiunea
razelof Rrintgen, bromun de argint este
astlel hodlficatS incit din ea rezulta
grdunte de argint metalic ri brom. cum
nu toate particulele de bromurd de argint
pot fl reduse, la operalia a doua a lucrd-
dt uui lilm radiografic, adicd la lixare,
baia de fi:ator care conline hipGulritul
de sodtu indeprrteaza aceste particule de
bromurd de arolnt ce au hai ramas sau
se trahsforhd jn hjposulfit ilublu de so-
diu 9i de algint, rclubil de data aceasta
in hlposuuitul fixatorllui.
Btonufi de potdsiu. corp solid, in cristale
inolore, solubil in apa, pa4ial ln gllce-
rine, na1 pulin in alcool 9t tnsolubi! tn
eter. Are Oct sirat. Folosit, in medicina
penhu actiunea ss calhanta, In revelator
jncetineste sctlunea substanlelor reduc-
toare Fi mdrette contrastele.
Brcnhie de dtendj. Bronhis prin care se eta-
cueaza coleciia unei cavttrtl, indiferent de
ce naturi, din parenchihul puimona. la
suprafa96 prln trahee, laringe, cavltatea
c (catbotutl), corp simplu. Metaloid, loarte
imlortant element a1 vlefii. Rdspindit in
cdlbunele de lemh, grafit, diamant, are
ce hai hde putere de combinEre po-
Cu hidrogenul dd acetileha, cu oxige-
nul da oxidul de carbon, gaz ohavitor, in-
sipid 9i inodor, care ardere6,
exhed ile periculos; in 'ntreline
combinatie cu he-
moglobjna din singe d, carbo*ihemoglo-
bina, comprs toxic. cu o? da bio:idul de
carbon, gsz tncolor, inodor, care nu in-
trelihe arderea. Foarte ldspinaiit in !atu-
re, datorit arderjlor, respirdtiei 6nimdl-
1or, temeniaililor de descohpunere a ha
te.iilor organice 9l vulcanilor. Este r'n
permanentd circglalie in plante, in anirnale,
in atho$era. Cu apa, bioxidul de carbon
da acidul carbonic, cesegdsegte ln multe
ape de izvor cu aplicalii hedicale (Bu-
 ztat, Covasns) ti ln siron De carbonali
actzi tl carbona9l neutri, foart rlsplnil4i
tn hatur6, de pilde calbotratul de edlu,
de calciu. In olganbmul uman. la o greu-
tate de aproximatlv 70 kg, 12 sint lepre_
zentate de darbon sub lorma a diverse
combinatji organtce.
cd (Calcilt), Metal bivalent, lisplndit ln na_
tu.{ in numeroase combinatll (carbonali,
suualj, losla9i, Bilicafi); este alb ca ar-
gintul. se p&treazi h glicelina; in aer
umed se oxideaze; de*ompune apa cu
de4oltare de hidrogen, se piepara prjn
electrollza clolurii de calciu toplta. In o!-
ganismul uman 5e gdsesc aproximativ
700 g de calciu, indeosebl ln oase, sub
lome de apstite microdtstaline care for-
. meaze partea hjnerala a osului, Este
opac la raale ndntqen.
Cdblu bliadat. conduce curntul de la trans-
formator la tu!. Blindajul $te format
dhif-o f4ea setallcd legata ia p{mlnt,
pe deasupra cdreia se afla o impletitura
de bumlac sau liele, ced ce permite atin-
gelea cu mjm chia! in cursul funclio-
Cdlc$lcne. Depozit,Iea sSrurilor de calciu
Corcnl. concreliuni (pietrjcele) cale se ror'
mesze in vezicula biliard, rinichi. aezica
uthatd eic. fi care dau imagine radiolo-
sica nmrl cind rint ltnpregngli cu sn-
Calitdtea razelor. Numite ti duritatei este
detinite pritr tenslunea de la capetele
tubului ladiogen 9l se mEsoard in kito-
vol*j.
carcet ddiotosic. complicalie liMl6 a le-
zjunilor rdntgeniene cronice, dezvoltate de
obicei pe keratoze ti ulcere. Ale acelesqi
caractere ca 9t canceful pielel de alte
Cantitdred electricltdlll. Intensitatea dren-
tului care fuaverseazA un circuit, Unita-
tq s de masure este amperul,
Copsuld unei dtticuldtii. Manprul libros ca
re inveleFte o artjolalje.
Corbohat de sodiq. Sare a acidului car-
bonic cu sodluli este alb, c.jltalizat (eda
cdrp. Crup de 8 oase care forheaze legd-
tua dlnte ontebral ti mina prcpfiu-
zisd. Sint dispue in doua rindurj de pattu
osci@rc: scafoidul, semilunarul, pirami-
dalul, pizilormul, tlapezul, trapezoidul,
osul mare ti osul cu cirlig.
Cdtd, radi.logic, Se intilneite la pacienli in
cursul tfatamentului riintoenlan. const!
in ameth, sldbiciwe, greatd, drreri de
cap, vdsrturl. datorite resorbliei de pto-
teine elibente prtn scfiunea razelor, pie-
cum ti oenului tl yapo.ilor nitotl din
sala de fuat ment datorlfl efluviilor ele,
trice produse de conducrele de inalri
Cdtiok, Vn ion care se iqdreapt6 spfe @to,
dul unei ceille eletrice sau al tubului de
Cdfod, Polul negativ al tubulul. Ebte lormst
din tungBten montat irc spirald sau linlar,
jn jurd cer.rla se geseSte o pllnle conlcd
sau plramjdala numit, piese de concen-
Cdzddl. C[tre picioare,
Cooetnd, Carltate o peret propriu ln ure-
le orsane (pldmin, oas).
Cdalee, Datere de cap conthue. Cefalalgie
este durerea de cap tfanzitorie,
Ce,zloid. Sub,stanid o4anicd perlect elas-
tlce, solubiH ln alcool, loarte inflamabili.
Este un amestec de nitrocelulozi ct cam-
tor la 60". Foarte lolosli in ind stia fii-
mului, a lacurilor, la impregnarea hlrtiei
Celulozd. Srbstanle organica ce 3e gAsette
in plante, bumbac, hadu1,a de soc, lemn,
se scoate dln agchli tratate c! suutt acld
de calciu, apoi cu hidrali alcallnl, acid
clorhidric di/udt, alcool tl eter- ServeSte
la fabricarea hiruel, nltrocelulozel 9l a de-
rivatjlo. sii, rnetsii artiltclale, vatel etc.
Circuit primar, Circuitul electric care tfece
printr-o bobhd Sl dd nattere unui cimp
de lnductie. Se mai numeqte ctrcuit in-
Circuit sec4rdal. Numit 9i indusi este cir-
cuitul in care se induce lorla ele.tromo-
Ciltosldfi. Radlogralierea vezicii urhare cu
subtanta de conlraEt.
261
cinp electtondgnetic, cimPul hagnetjc care
se lomeazA in jurul unul conducior la
Citup hdgnetic. Porliunea de spatiq in care
un magnet lace se se simte acqiunea sa
CUsmn baritotd (dubld, .Ie cantrostr, Metod{
prin care se cerceteaze inteBtinut gros tlu-
pa c s-a lntrods bariu printr-o cltsm,
obitnultr, Dup, evacualea lui de catre
pacient se inhoduce aer, cafe comple-
teazi studiul colonului.
Clarurd merculicd (sublinot cotozia). s$e
albd cristalizat{, solubile. loarte otravl-
Clorurd hercuroasii (denumitd ,i calomel,
Substanld albd, insolubila.
coflpton (*ect). Intilnit la procesul de dr
luziune a razelor cind s*6bat un corp;
constd in dislocafea unui elechon (pefi-
leiic) slab legat de nucleu athci cind e
lovtt de un curent de mare fredentd, dind
nattere la o radialie corlusculard. Aces-
tui eletron ii revine o mice parte din
edelgia cintica; redul Be tlansmite mal
departe cu o lrecvenF mal nicn.
Comrtdfol, Intrerupabr de curent, Mlc apa:
Et c! ajutorul crruid se poate derchide
sau inchide uh curent electrlc,
Con. Piesd tubulara de metal care se pla-
seaza inhe tub ti pacjent pentru a tnita
cimpul de examinare $ a ajuta la cen-
Cond@titltdte. Proprietatea corlurilor de a
262
lesa se h@cd lrin ele cdldua sau elecl
*icitatea ti de a le transmite corpurilor
contiouitdte. clnd doua formatiuni, leziunt
etc,, sint um linga alta lard a se Pd-
tunde sau a se suprapune.
Corrlalr. Deoselire izbitoare intre alb 9t
negru, umbre ti lumidi.
Conoetseitd. Dteclta razelor care se in'
tilnesc intr-un punct,
Caolidse (tub). (De tip unirersal): tub cu
catod caldi se bazeaze pe emisia de elec-
troni cu elect temionic. catodul, in forma
de spirala, din tungsten, e a9ezst intr-'$
cilindru de nolibden care dirijeoze ebc-
tronji spre anticatod, fdcut tot dln tungs-
ten, Spirala, lncebhd de u curent aui
Itar, emlte eletroni care izbesc anticato-
dul. dind o emisie de raze Rdntgen.
Coro@ elect. Descercarea curentului de
inalti tenstune sub forna unei mdturl
, (perii) in puncte ascurite 9i unghlurt.
CoronoLld mdrtillbulel. (Apofiza coronolde).
tamr triunghiularA situata in parta ant-
lo-supelioare a ramurii mandibulare tl pe
care se insera mutchiul tempolal-
Coro.io. Care toade.
Cadotub. lnitatea de mdsurd elechostatlc! !
cantititii de eletricitate, cantitatea de
de electricitate tracmise de un curent
de 1 mper intr-o s@undE.
Cranial, Caftre cap.
Cledrta iliq.d, Marginea sup.e.i@6 a osului
Crisoidihd, Matetie coloranta azoice bazicd.
Coloreazd in portocaliu,
CaDotd. os eurt, neregulat cuboidlt. atear
ln partea externd a labei picioruhl,
Cuptu, MeIh\ rotu-galbut, foarre maleabil ti
ductll, bun conducetor de cdldura g de
etectticitate. se intrebuinieaze b fabrica-
rea diferitelo! allaje, in monetdrie, blju-
terie, pentru vase 9i in dilerite ramuri ale
industriei chimice.
Cuent olteddtit, Cel care intr-un anumit
timp, numit perloadA sau ciclu, trece de
la o tensiune cu valoare haxjmi (cu pola-
itate pozitiv6) la una minind (cu pola-
Cuteft co tinuu, Cureht elecftic intr-un sin-
gur senq de plde ctrentul galvanjc, cu-
Cwent de saturdre, Marimul de cuent dlnj
tr-un tub ti care loloselte tofi electronii
catodului pentru producerea razelor X.
Cuteht de tekstuhe loasd. voltaj mic, de pil
de 6-12 volli.
Culent de tel.tAme t d,td. Voltaj nare. Un
loltaj ce trece de 10100 vo4i.
Cute4t electric, Migcare de electoni lntr-un
sens, din cauza unel diferenle de deniv.-
lnri de potenlial.
Cutonat. care aparline pielil.
Deblt ninlt, Csntitatea de raze care cade
intr-un minut (unltate de tinp), misu-
mti la o dlstanld arbitrar aleasa, in ge-
Decubit lstetal. Pozitie culcata pe o parte-
Dellcuesceflt. care de proplietatea de a ab-
sorbi umezeala din aer, haGlormlndu-so
din solid in lichid.
Dehsitdteo absolutd (d u&l cotpl. Masa uni-
tetii de volum din acel corp sau raPortul
dinhe masa tl volumul s{u,
Derfldl, Cdte dreapta,
Dertra-sikistral. De h dreapta la stinga,
DtdJird, segmentul su corpul \1nul os luns
atezat jntre cele doud extremiteii numite
Dialrogmd. Dtspozittu opac Ia razele Rontqen
foloslt pentru delimitarea lascjculului de
raze jncident 9t radialiile secunilare !ro_
dse la nivelll tubului 9i la nivelul aerului
traverst de lazele Rontoen
Didgnorti.. Recunoaqterea unei boli de cale
alerenle de poterfid,. voltaj, varlatle de
nergii potenliale pentru urdtltea de sar-'
cind intre doua puncte ale unui cimp elec-
Difiactie (dghi de). Unshiul dint.e o iaze
incidentd ti o razi difraciati.
Dirdm. Presurtare din maginA dinamoelec-
tdcd. Est o matind de lnductle care pro-
duce un curent eletrlc 9i in care ctrlul
magnetlc e fonat din electrcmagneli.
Diploe. Tesutul sponsios dinte ceie doue
lame de lesut osos cohlact, numite tl
table. ale bol9ii cEniene.
D$fdl. Care e inilepirteaz! de centu.
Atetgent. Raze carc, de$ pleace dln acerati
punct, se deperteaza din ce in ce una de de cehloid peste care se atazd stlcld ce
cuprlnde in ea sdruri de plumb, prot4-
Dorsal, Care jntre pl'n slate. t@re pentru ekminator, In spatele loii
Do$o-palnor. Cale int!6 prin dolsul miinii de carton 6e pue ca proteciie pentru el
qi iese prin palfr6-
Do$a-pldntlt. Care btre prin dolsul picio- Edq. slmptom al inflamatijlo! locale, albo-
llrlui Fi lese prh tal!5. lilor de linichi, ile inim6, constind in adu-
Doruo-oolor Sinonim cu dolso-patmar. narea de liclrid h cohjrrncdv.
Doa a care poate fl
Dord de toleta1fd, Efect totocttnic, 'e$.ulRdntgen au proprie-
Razele
iradiat in timp nedelinit un tesut fArA a tatea de a lrnpresiola s!ftrlle de arglnt
i se pmvoca leziunl, Aceasti doza este de de pe o pbce lotogftficd; acliunea se
0,005 r/ninut, adicd 500 r h 15,9 ani. Fe- petece la priferia atomului de bromu6
vizultd i! 1949, este de 300 milirdntgen pe de argint, constind in ionizdri care dau
sdptamina, adicd 60 milirontgen zilnic (36p- o subhalosenurn senBibild la actiune unuj
tdmina de 5 zile) su 7,5 milirdntgen pe corp reductor, preclpitind ergintul ca o
or, (ziu de I ore). pulbere finn nsgrd,
Ductllitdte, Prcptietatea unor corpurl, tn Electtlcitdte stdticd, Elec*tcttate in stare de
speciat mtale, de a se putea bate 9l lntin- repaus. nemitcate.
de ltr foi subtiri 9l ln flre, ftue a se nrpe. Elec*oc1ttdt. Aeldentat prtntr-o puternice
Duo.ld. Pri6a porliune a intestinului sub- dscdr@re eletrice.
9ire cde urmeazd stomacului, Electro/rlagnet. Di5pozitiv lolmat dintr-s
Dwa mater, FoiJa.extetnE a meningelor. conductor in formi de spirali, in interio-
Dan dfe. lGugirea de a li ts!e, lezjstent ls rul cdrula se afln o bucat! de fler moale
zsLierea cu ulr virf ascltit, de pild6 ,a care la tuecerea de cureht prin cohductor
minerale, pentru care s-a alcdtult o scar6 se va ompoEa ca un magnel
ce servette la apleclere acestel dtrfltati. El@ttun. Partldli elementara ti indivizibild,
Ectan ft@rcscent, Dislozitiwl pe suprarata cu sEina negativi, din care 3e compune
cdruia s produce iroginea ndioscopica
provocata de lalciculul de raze Rdntgen tiptrc. De lorma unui cerc turtit,
care a lost in lart abGorbit ta nivelul Emlsie electtonicd, Razete catodtce stnt ra-
organelor haverste, Este lofmat dlntr-o dhtli corpusculare N o viteze loarte hare,
substante fluorescentd repartizate ontform de a0 000-100 000 kn/secundd, cu sar-
p:intr-un material adeziv de o loaie de cini electrice negative,
carton, lllnd protejatd tn lata de un stEt Emplasttu (ptdstute). Banda de pinze cauclu-
263
 caH, adezive, care servette ]a
Enukie totostdlicd. Emulsie rorhate din se-
rurl de argint (b|ohud) lncorporate in
getstlne, consrltulntl statul senslbil al
Iilnului radiograllc; este a9eatd p un
suport ile acetat de celuloza.
Energie lutuinaosd. Energie care rezulta dh
actiunea razelor Fdntsen aspra cristaie-
lor de tungstat de calclu care lormeaze
partea esenfraH, activd, a ecranelof lnt{-
rlloare. Aie o culoare albastre-violed.
Eneeie rbntgehldnd. Enrgle radlantd ondu-
latotie su raze R6ntgen d lungime de
und! foarte mica. oblinule prin frinarea
Eozlnofil, Clobll alb din singe caracterizat
prin reactia acidofiE a protollasmei,
aptcord,t, tuoeminenle osoase situatA pe ex-
tremitat inferioara extemi a humel!-
sulul, pe care se imeri mutcnii epicondi
llenl Si un llgahent al aruculatlel cotului
Eprderm. statul extern al pielii.
tpitizd. Ertremitatea uui os l'.mg.
Epiglatd. Cattllaj al larilgelui care foce se-
pdalla inte laringe ti faringe.
Eptletir. Tesut de
Eptlroftlee. Puternica'nvelig.
proemilentd osoasa
triunghiuhra sjtuati pe eafemttatea in-
fero-internd a humerusulut-
E.ifd. Inrotire a pieui,
Etitroclt (heftdlte). Clobrt totJ.
264
iixarea Eroziuke. Roadete, dlstrugere a substehlei
E cerfric. lndepdrtat de centf!.
Ertolier. Desprindere, cedere.
E.ortord, Proeminenti osoasii anolmala-
E.pirofie. Actll prin care se elllnine aerul
E prtele. Supunereaunei radiogralti la ef4-
tul luminii sau al razelor X.
Ectearie. Intindere.
E ttd. Ptetix care inseahne in ala.i de,
Fdscicul cdtodic, Totalitatea $zelor care
emand de la catod, ti care izbind anodul
produc razele R6ntgen.
Fdscicul enegext. Fasciculul de raze de la
obiet la film su ecranul iatlioscopic-
Fascicul incitlent. Fasciculul de raze de la
sursa la obiectul de radlograljat.
Fdscicrn polictomtic. Fdcicul cu dilerite
lungihl de undd.
Fozd. (Studiul unui tenomen periodic), Lh
punct in mitca.e o$ilatorie are o faz{
determinatn, aalicd la uh hohent dat
pu.ctul se gesette lnh-o po2ilie determi
nat! de-a lungul undei de propagare faF
de locul de pleare (originea timpurilor).
Fenollt^leifld tetrqiodctd. Preparat cristallh
albasfiu-deschis sau albastru-cehuqiu, ce-ti
inchide culoarea cind este expus la aer.
cohline loil i! proportle de 61%. solubil
in ap{ plnA la obfiner@ uej solutii de
40rll0, Se pestreaza h Etiel de culoare
brune inchis, expunerea la lumhA n5-
riudu-l toxicjtatea. Se utilizeazi pentru
explorarea veziculei biliare, licatul svind
o actiune elective asupra coloranlilor care
conlin grupul fenol; preFratul este mai
lntii fixat. apoi secretat sub forme de
computi halogenaii ai lenolului, eliminarea
iecindu se prin bile,
Fetlcidnurd de pof6i&, Plisme rogii solubile
ln ape cu ac9iune oxidanta. Se intrebui!-
teazi ca slebltor al filmelor supraexpuse
ti supradeveloPate.
Fildmdt, F1r sublire Liniar sau spimltat.
din tungsten, cu punctul de topire ra
5200" .
Fih lddtosrofic. suport de celulozd pe care
s inthde o emulsie de brohuri de argint
sensibila h $ze Rdntgn.
tiltru. Plaeit de netal (din plmb, cupru,
aluhiniu sau zlnc) prin care tre razele
Rdntgen inainte de a cadea pe organul ce
tebule exMinat sau tratat, Aceste liltre
au rolul ile a omogeniza lssciculul de
reze, de obicei neomoge! chtar la tensiunl
ELdfor. Amestec de hiposulfit de .sodiu
(300 s) cu hetabisuujt de potasiu (500s)
jh ape G 000 cm3) in care se introduce fll-
mul ladiogralic dup6 ce a iost relelat ti
Flerid cdpulut, Aplecare inainte a capului.
arerrrd. Indoiturd (flexura cotului, a mtes-
unulul gros etc,).
Eluotescmtit. Proprietatea unor substanle, ca
 platlnoclanura de barlu, tDgstatul de cal
clu etc., de a deveni lmino@ b acllu-
nea razelor x, luhina lor fiind d alt6 cu-
loare d4it cea alerbitd. Emtsla se op-
rette o datA cu lncetarea sbsorbliel de lu-
min{. Aceasta ploprlehte lace posibild
ezlstenla eranulul fadloscopic. A nu se
onlunda cu lostorescenta.
tl@/orcopl. Radloscople.
ro.dr optic. Supralala vdzutd i. proteciie a
anodulul lovltd de electronli are o incli-
natie de 16oi focarul e loarle mic Ai
hasoard de la unut la c'tiva milimetri.
rocdr ternlc. suprafata totald a anodulul pe
care o lovesc electronii venitl de la catod.
!o/te. Eclan intdrito. care scurteaz, timpul
de exputrere. E loftat diitr-un carton pe
care se lipett o sub6tan9a lluorescentd ri
loslorescenti, care Eub inlluente *zelo!
devine luminoasd, mirlnd inpresionatea
lihului qi cf jqi continuA actiunea qt
dupi ihcetarea razelof R6rtgen.
rorouer, Descblzature in os pentru. hecere
vaselor, nervilor etc.
ro4d etectrcmoto/ie. Slnonim cs diferentd
Eo*orescent, Proprietatea unor substdnte mi-
neml (cum sht foslorul 9i unele combi
naill ale lul) de a emlte lumhA dup, ce
au absorbit o radia9ie luminoasd, Ac@std
emisie de lumine continud (diminuind din
ce in ce) ti dupe jncerarea absorbtiei. A
nu se conlunda cu ltuorescenfa care este
proprtetatea ecranulut radioscopic Fi a
eranelor int{ritoare.
ffecue.fd. Numar de oscilslii in tlrnpul unei
,/ontdl. Pa*lel cu truntea.
Clarela. Proenlnenld osoasAde pe lrunte sj-
tuatA ibediat deasopra rAdaclnil na{lul.
Qleioldd, Caiitarea osoasd se$ind la articu-
lalia unei proeminenle osoase (@ndil),
de ljlda articulalia umdrului, tenpo-
ro-ruxllard etc.
co4or. Unghiul mandibulei.
Grcutdte atot icd. Numirul care aratd ra-
pornrl dint.e greutstea atomului unui e1e-
nent Fi 1]16 parte din gteutatea atomului
G/eltdte specificd. Creutatea untetll de ro-
l@. In practlcd se htelele prin 0leutate
specilice, greutat@ specilica relative egaH
cu mportd dintle greutat@ unu' corp fi
greutat@ unui volum gal de apn distilatd
la tempelatura de 40,
Gtil,i @tidituzoore. Dispozitiv lomat din la-
mele de plmb mobild sau lixe, ilestinate
66 olreaFca ra@le Becundare dirir-un
corp stldb6tut de raze Rontger. (Grila
Potter-Bucky, Lyrholm, Schonander, dupn
!ur4e1e fabricli care a prodG-o).
E (hid/ogd), Caz incolor, lnorlor, lralpld,
hllambtl. Se combh{ cu o{genul, lor-
hind apa. Moleula lul contine doi atomi,
este blatoftlca. so ob9ine prin electrcliza
apel ti prin actiunea sbu.ului aBupra lie-
rulul ltuotlt, Hidrogeh lber so gdsotto in
cantltate lodte mlce in atmoslerd, dar
combinat existe in nenumdrate corpuri
compuse, ca in lacurd, cdrbuni, plante,
animale, unde se a a combiEt in sub-
stantele componente. Un om de 70 ks e-
prlnde aploximatlv 6 ks de hidrosen.
Ealogeni. llwe cohun peniru elehentele
Iluor, clor, brom qi lod, care au proprie-
tdtt inruilite, ce vadazd cu crerteres greu-
He@topoetic. Cnerator de elemente sr-
guine lotii ti alb, ca mdduva oa*lo! ti
Eidrochinona. corp orsanic (lenol biacid),
solid, cristalln, aD, sotubil in apa caldd,
' alcool, eter, cu o mare putere reductoare,
pentru care e in*eluinlat in loaogfalle ca
developator. se prepari ilu chlnonA trin
reducere in bioxid de suu fi se topette
la 169J.
Iripe.. Prelix indlcind un grad de marire
(ale pildi, hiperteGlune = crettere a ten-
Etposutftt de rodla. corect, hiposuust de
sodlu; loarte lntrebuintat in mdlologle la
fixdea fljrnelor. Di4lvd p{rticulle de
bromurd de argint nereduse, ca.e siht
sensilile la radialiile lminoase. Din acest
moment imasinea nu va mai f: inrluenFH
de hici o radialie, adic{ ir4aglhea a iost
265
 lhoqine lotentd, lmagihea unui corp radio- prin hulocul dialrasmei. In tlrnpul !a- noase lnalnte de tavelsrea shatulul sen-
grafiat pe s film 9i nedevelopati. Apari diograllerei este scos de la aparat. Ejbil tl du!6 travelsrea acestul strat,
tia ei se explicE prin modiflcndl. pe cale Ikductie ele.tricd. Producerea unui cur4nt Intrerupdtar, Aparat de intlenrpere a cuj
le sureri bromura de arslht sub influenta eltlic intr-un circuit cu ajutolul rnui rehtulul electici poate li aclionat la co-
fadia!iilor Rijnrgen. curent dln alt circuit sou cu ajutorul wui mandE sau automat.
l/adgine tudiogtaficd, hsginea unui corp tozte, Unitatea de mdsurl a energiei; repre-
radiografiat cale apare pe un lilm expc lnduct:e mdgheticd, Fenomenul obtinut chd zjntd energia unei cantite9l de electricitate
_ l3 radiatia Rtjntgen dupA revela.e fi lixare. aptopiem u pol magnetic de o bucati de de un coulomb suluse dilereniei de po-
Olacitdllle sint inegale dupe dileritele rier moale. Fierul se maghettzeaz6, daf tentlal de un volt.
medil shabdtute de raze. iar i,aaginea o!-
itl pierde proprletatea cind indepertam Kenottua, Vezi ye tll.
iinuta re!rezlntd natiwl. Kito, Prellx cu sennilicalia 1000; de o nie
ltultd trecEftd. Fredenta cuprinsi inire Inion. Cet aai proemjnent punct de pe pro-
cifca 100000 ti 60000000 ciclt pe seNn-
tlrbennta occipitaH externe, h llanul Kilo@att. Unltate de putere egald cu o nie
dd ai unei mil.arl ondulatorii.
'lncdadescekt. Propdetatea unul corp soliil
r pilaf,e. Intoducere de aer h plimin. rilorolt. O mie de volli; are simbolul kV.
sau lichid de a emite Iumjna dupa ce a
rnteastfofs, cantltatea de elect.icitate caie Kilotolt elatitr. Valodea pozitiva naxin6 rl
ajuis la o temperaturA destut de ridlcata
trece printr-un conductor lntr-o sond6. valoarea negativi maxima plin care trece
(anlicatodul tubulut frdiogen este iican-
Se mdsoare in Mperi, curentul altemativ.
Ior. Atoml su grup de stomi incircati cu Kiloltultnerru. IrotMent destinat se m5-
lncidenfd. unghtul fdcut de raza cafe cade pozjtiva. Razele X produc
elecbicitate soare tensiun@ elchica in kllo'\,!ltl.
pe un corp radiograliat cu raa hotrala, ' loni prin descercdri de gaze. Iactesceft. Lepbs.
in punctul de incldenl6 la 6upratala cor-
Ionizte. opqatia sau actiunea care duce Inmbdd. Pr'ct'ul de unire sl sutu.ii sagitale
la formarea de ioni dintr-o substania in- cu sutufa lambdoidi.
lndicdtor d,e polaritdte. Dispozitiv (hlc gat- tr-un mediu oarecare, Ioaerul. DisianFt de liria meiljand.
vanometru) cafe constatd alternanta cu- ttddioSie. u<pnaerea wei fiinte su a unul Icga coasetudrn erergtd. Energia nu poare
.entului ce herqe spre tub (la apaEte cu obiect la radialii elechomagnetice. Se li cleate su dlstrur, poate ll numai
contact tunent). intrebuinleazd in mod gretit expresla de tanstormatd dintr-o lormd in alta. Deci
Itrilicdtor
ate rdzd ceftrdld. Dtspozitiv de for- radialie care insma depdrtareo radisrd vechea lege, nimic nu se piefde totul se
ma unei ttje metalice care se adaptsza
la tub la centrsrea unel rgiunl !e care hnesnre ptupne a tiln!2tui. se delinette Iegq incldenlelot tongenfiale. Cind o 6zd
vrem sa o radiografiem. adtd direcgia prin logarlthul zeciml al raportului care incidenid atinge tdgential o suprafatd, de
lazei cenhale, adic6 a aceleia cDre trece exist{ inire inteDsitstea Fdiaijilor lurni- o besiturA bine desenatd pe imaginea m-

266
 dlolollali clnd !a2a lncldente este tangen- o sumafie a lndglnilor acestof elemente, cldent 9i in acelati timp de 6 comprlrna
il6u l. o creasta a*ullt!, nu va da !ar- shebetlte succesiv de lascielul de raze rellurea examinati.
tere unal taslturi precjse, c, unut lontur Iasodtm zectuat dl;portzlal. Detnegte h-
ttels td degradeu progresiv de nuanlei tercopenie. Scedere a nmAruld de glohrle hegrlrea su densltatea unel imag,r obil-
clrd rara lncldent! cade perpendlculsr albe. Este contrarlul leucocltozei cate hute pe rilmul radiografic; este rapoftul
nu va da nicl o trdsdrur! pe imagines inseamna mirirea numdrulut lor, dhtre lntensitatea railialtlor lumlnoase
Linlocitozd. c.fegtete a nuhnrului de lim- tnahte de a traversa stratul seslbtl al
leged Oth. Intensltatea unui curolrt care tilrnulul 9i dupd ce l-au uaversat, Se ma-
tfece p ntf-un conductofi este pfoporlio, Limtapenie. scederc a nrmdrului de lidlj soar6 cu un aparat speclal, numit loto-
nal6 cu lensiunea sau cu lolra etecrrono-
torle apucatd la capetele conductorutui ti Lingura Eolzkflecht, lnshument de lemn fol Lotrgituiliaal. In dire4la lungimii unui os,
hveE propo4louald cu .eztsrenla lrt, losjt la examinar@ tubulul dlgestiv, pu- oryanl reglo! orp,
Leged ptoiecftei. qrplice lormarea imEgtnh thdu-se lace pelpi.i sab ecran fdrA a *- Luminitcentd, C8lltatea unui corp de a emtte
pune mlna h !aze,
sdiologlco dtrpd lege geometrici a optjcii ladiatii de lumtnd sub innuenla razelorx.
h proleclla conic6. Imasinea radiolo(icA tt,1ld bdzdril, Sinonim cu orientala Oemanni Lugime de ,{dd. Distanla dintre doui
este cu atlt mai male cu clt tocarut ra- este linla c8re unette margjns lnlerioard puncte sueeBive pe direclia de p.opagare
diogen 6t. mai aproape de tilm sau cu a orbitei cu mergtnea $pedoare a con- a unei u.de !riodice ln care oscilatia
cit obietul de examinat ste mai de- ductulul auiutiv. Se hai numeFte linlc atinge aceeati elonga9te.
parte de lilh; imagtPa e deromeazn Llshtlm- Schononder, crile antidifuzoare lixd
clnd proi49ia este conici obljcAi oli@tul Liflii de lo/fd etectricd. Ltnll dintr-un ci,np extraplata, 4 o grosine de maxlmum
dd imaglni dllerite dupA cum este plasat electric care in orice punct sint tangente 3 !M. Lamelele apar pe lilm. Imaginea
ln conul de raze; tot ace8srd lege explic! la directia cimpului, lor nu jen@ze calitatea radiografiei de-
dephsarile jrnalinllor de obiecte situale in Linid iniM-ndzion. Linle curbi carc unette oarece grGimea lo! 6te redus{.
lldul dlferita cind deplasrm tubut de Mdgret, Cotp caE poate atrage obiecte de
Eze ssu obieci6l6 in an$mblul lor. Anid lnterorbitard. Linia jrieryupilali. fte-
Leoed swnetiei pkruri,o/. haginea radio, buie sd fie perpenillculari pe lilm pentru Materlal inociddbit. care ru se combind cLr
loglc! s udei regtuni a corpului omencsc ca craniul 3a fie ateat bhe in examnul
rcplezinti suma Inaginilor dileritelor ele- Medtdt. Citre mtjtoc,
mente ale segmentului traversat de ra2ole Incahzdot. Dlspozfiy snstruit dintr-un
Rdntgen, elemente dFate la ilvelul dife- materlal cu marc pondde atomjcA (lehn Mendaleeo. 3arant rus (1834-1907), nds-
rite h drumul l@Lltilulul de raz, hagl- su stlclA plumbati), cilindrtc su conic, cut la Tolbosk. A studiet Ia Petersburg.In
nea rezultata nu est6 deci attceva deit care are rolul de a Umlta lasciculul in- 1869 concepe slstelnul perioiuc al lemen-

267
 telor care 6e bazeazi pentru clasilicare
greutatea atomtce.
Metcd. Singurul metal lichiil la tempera-
tua obltmlta. Are o culoare albe-argin-
tie. Este lolosit ln metalurgia aurulul, ln
Iucrdrile tl la f6bricarea hsttumentelor
de taborator (termohete, barometre. ma-
nomete) etc. aliajel sale (atualgahe)
sint lolosite ln dentisticd. Compugii
mercurului Bint ot.ivitori: unii din ei slnt
folosili in medicine, aalometrul cu care
se masoare presiunea aerului este tormat
dinh-u! tub lung, d6chis launcapat, um-
plut cu mercur 9i introdus cu capdtul llber
in poziiie verticah intr-un va6 care con-
line de asemeneahercur; inalfimea_coloa-
nei de mercu pe care pfesiuea atmo-
sferlcd o poate susline la un moment dat
meeard preslunea athosferica din acel
mohent, egaH la nivelul herii cu 760 mm
cu barometrul Ee nisoa.6 ri vidul t'rbu-
rilor de laze Rontgen,
Metobisutit de pof6ia. Substanfa folositi la
p&paia.ea fixatorului, Fiind acid, oprette
brusc revelare, care se lace nuhal ln
mediu alcalin. De aseftenea oxi-
darea hjposul(ilului. 'mplerlicA
Metacarp. crtp de oase separate idre ele
pfln spaliile lnteroease cafe fofreazd
scheletul regiunii palmare, Se numeroteaza
hergitrd dlnspre degetul mare insple cel
268
pe m ,c ( analom ic, dinspr c.adi u6 s pr F c ubl
'fefolo.r, Grup de cincl oase lungi care
lomeaze sheletul labei liciorului, Se nu-
m 6r or eaz, dlnr unr a r 1 6far a, a" tfpl .r
pr ' m ul m etatar i asr A .cI aal i r 'er n! i r
ai cincilea cel extern.
Metol, Cohpus organic alb, oistallzat, lolosit
la developiea *diografiilor, Metolul i3
oxioenul din 3pa soluliei de r c v c l ar t.
pune in libertaie hidrogenul, ca.e .!
bromul de acidul bromhid.jc, iar arglntul
dh brohura de argjnt a emulsiei loto-
grafice se depue sub iorha de graunle
negre, deoafece este oyigenat.
Midro4. Unitate de masurd egala ctr a mia
Palte dintr-un htlituetru,
Mttiozper. Subnultiptu ai dmperului! egal c!
a mia pade dintr-un amper.
Milianpern trl. Ampermehu sensibil gradar
. Manocrcmaric, Calltatea oricdret tadidtti ele.-
homagnetice de a avea o singufe l.c-
venta Cunsime de undd).
NoJion, Punctul central al suturii tronto-
nazale, unirea fro.talului cu oasele prc-
plij ale nasului.
Xeg .o/ros. Formd de cance. al pielii.
Negdflr. Iixpresie inhebuihlatE i. lotogra-
fie pentN a indica imagina jnvelsA a
unui oblect pe filmul fotoqrafic.
Negdtosco!. Cutie de metal sau djn leftn
avind ln fa,ti un geam mat, luminaie in
inrerior cu bcuri electrjce, la care se pol
examlna lllmele radiograiice, Lumina este
reglat, cu rezlstente.
?Vezftottl, Clobul alb pollnucleaf cu gra.u-
Neut/ofilie. Creqterc a numArulul de neu
Nerf/operle, ScEilere a rcutrofilelor.
Nitnt de orgint. Corect: azotlt de argint:
este o sare a azotului cu aroirtul, albd.
Nitrocelulozd. Un acid al celulozei obilnut
prin tratarea ei cu un amestec de acid
azotic Ai acid sulfuric. Se folos jnairte
la fabricarea suporiurilor lilmelor radio-
srafice, daf s-a renunFtl liind loarte in-
Ilamabil, 9l perlculoase, deoa.ece dezvold
gaze toxice cind este peshat6 lh locuri
Naduli miliari. C4nglomera! de glanulalil,
prin gfanulelie lntelegindu-se lezihea
elehentard de tip pneumonic exsudativ
intilnitd ln tubefculoza de lormd granu-
lici,
Nlndt dtanlc. NumEJul de o.dine al unui
element in bbioul periodic Mendeleev
care reprezihte numerd de safcini pozi-
ijve ale nucleului din atomul resi{tir.
O (a.igen). Caz inorlor, incolor, activ. care
formeazd aproximativ o cincime dln at-
mosfere, Arderea 9i resllralla se pbduc
pe bazd de cohbilalii cu oxisenut_ Com-
putii sei (orlzl) sint foarte resplndtti in
 r.tu.rl, 9. pr.p.rA prin diltlh!.a lr.cllo- prjn actlunea descArceribr electtice itr d., culoare purpulio-tnclri!, lolubll! !n apl,
fltl r ..rulul llchid. in care dd o colo"atle mtiatlcd. Are o pu-
6oclput, c6at6, regiunea poslolloarl r apu- P (lasfot). EaistA sub mulae torme alotro- ternlcd a4lune oaldanta.
lut. pice, dintre care cele oblgnuite sint fosfo- Pldn blau/lculdt, Planrt frontal cale tre6
Obllcd cdudo-crontdld, Obllcl dlnrpr plcloa- rul aD 9l cel rotu. Fosfonl alb ste o prln vertex Fi oriliciil auditive erdem6.
re spre cap. sub6trltd moale, slbe, loaire tntlambld Pla, Jdctal. Planll frontsl care tre@ prin
obicd ednio-edulldld. Obllcl dlrupr cap ti o*evitoare. Foslorul mtu este un pral
mtu-lnchis, neofuAvltor, mai puth infla-
PldA frontdl, Paralel cu l|utd; este per-
On4. Unltsba d6 lezktenfd olectrtcd, Rezis- malil. !n miurd se gdsegie in compugi, in
pendlculai pe cel sagital.
tenta prln caro o dilerenta de lotentlal spcial in lGtatul de calciu. E de mare
Plan meaudf. Plan ante.o-postedor care
de un volt p@duce un curent rle u. iEqnndtate pentru vletuttoslq toltatu1
trec prln ae verttcaH a corpului tl-l
de calclu llhd principalul component al
inparte in doua lumdtali egale ti simetrj,
ofjcd. Ramurd a llzlcll care se oculd cu
ce, dreapta ti stinge.
studiul lumjnu tl a! fenoftenelor tuni- Pawnielotti.ie. Alectlune caracterizrta prin
Pldn ori.ontol, Vezi oriantala gemand.
insullclenla totale a meduvet hematopoe-
Pldn sagital. Toate planurile paralele .c!
Odonotd. D6tanta mui p6ct lale de ver- tjce (a oaselor), tradula prin&-o sladere
suplslala meiliand, Este paElel cu pldul
. . ticala Eistemulal tle coordonate foloslt h masivd a numErulul) de eritroctte, leu@-
&tes-poste.ior care tree obl'gatoriu
rcprezentirile sratice in plan (coordonate clte, trombocite.
prin axa vertlcali a corpulul,
ftetene). Pdrdldrd, Fetolt datorit, proiectiei cont-
Platinocionuro de bd.rr. trrlb$e crlstalind,
On?ortdt. Paralel cu pimintul, ce a razelor Rdntgen. Imagtnile obietelor
gsbene-veraie, solubih b apd, h special
O.i.ontald Amdnd. Plo$rl care tr4e prin s'tuate in planurt diferiie, adtcd la dts-
le cald. Folgsite la lab.icard ecranelor de
$le doud linil bazale, dreapti qi Dting6, tante dilerite ile planut prolectei, !91 hdloscopie. Devine l@inoas6, cu o luml-
Ottogtdtl. h dir4tia axei, rErpendlcular p schimbd lozlfiile una lal6 de aua ctnd de-
nin entA rerate, sub acfiunea iazelor Rdnt-
lllm. llasim obiecrele in anssmblul lor tn co-
gen. Razele R6rtgen produc in platino-
Osteodzd. 'ropire cu distrugere de os. cianura de bartu djsloclrl ql rcconstituiri
0314 bregwtlc, osul parietal al @nducrrlui Pwtrdlle. EagJttatea radia9iet de a pahun-
la pe.lJelia atomulul de plathoclanuri, de
de ti de a tree prjnt-o substDld. Ea aceea cuantul eneigetic va fl hlcj trec-
este supusa anuhitor legi. renfa emistel va li ti q relativ mbe, b-
Ozofl. FonA alotopicd a oxigenulul, contr
rfhd trel atmi de oxigen intr-o holecde. Perioddd, lnterral\l de timp minim d!!d cit nzel p.oduse fac parte din acelea
caz albdsirui toarle actlv. ln strre lrurd @rc se re!.oduc, in aceeatl ordln, ace- pe care le percepem ca lumind,
este foalte nFtabil ti se descom!@e in lea9l st6ri caracteristice als unel tudrimi Potdtitde. lncdrcitura electric6 pozitivd sau
osigen ob4nuit. Aerrd o?onl2at este un negattvi a lrnui @rp,
amest4 de ozon cu aer obitnult, obtinut Petmdngdndt de potdsta, Sate qistalizate, Pr@D. Metal cu aale greutate atomicd, alb-

269
 albiltnl, moale. Respinilil in naturd ca
sullurd de plmb eu galene. Intlebuintat
h radiologie la confeclionarea sticlei. ecra-
nului, menut:lor ti a ro4urilor; se intrc-
duce in perelii ca.e formeaze pe$vane pro-
teguitoare, avind rolul de a apira exMi-
natorul de razele secundare. Grosimea sta-
tulul necesar se socoteqte fatd de trn nu-
mar lix de kilovollt, la o antrmitd distantg
tj la un anmit debit de r pe minut.
Patasd causticd. Eidrat de potasd. Bazd pu-
ternice de culoare albr-galbend sau ver-
zuie, foa.te cauBticd; abEoarbe utor bioxi-
dul de carbor di! aer, t.anslomindu-se
in carbonat de pot3slu siropos. Se prepare
prin elecholla solutiilor de clorura de
Potentldl electtlc. MArime caracteristicg lntr-
un p'inct al unui corp eletric, egalS d
lucrul lnecalic Incut de lo4ele electrcsta-
tice chd deplaslzn o unjtste de srcina
etectdca pozitlvd dlntr-un punct cdruia i
se atribuie potenlialul 0 phe h punctul
Pottet-BLckV. Djalragme anddifuzoare, nu-
mtti ti gritd sau liltru artldifuzor, plasatd
intre pacient tl filmul radiog.afic; este
u{l din dispozitivele cu care se elimina o
importantd cantitate de radialii secundare.
Se coftpune djn lamele de plumb cu o gro-
sihe de 0,1 mm ti cu ineuimea de 0,5 mm
depdrtate unele ale altele cu 0,3 mm, ate-
ate laralel. cu o inclinatle care sn co-
270
resphdb conului de raze. lnclinatia aceasi
ta date hmelelor se numegte focallzare
ti este fixata pentru distanta de 1 m.
Grila ste mobiE, deplaslndu-se lntr-un
anumit timp, hobllitatea lllnd datoriG
unui sistem mecanic comandat eletric su
Prus de tftpresioaare at emultiei tudiostofice.
Fluorescenla ecranelor intaritoare nu im-
lresioneazd emulsia fotografice decit la un
anmit numdr d kilovolti ti de mjliahperi
Procet de atloiziune. Inpragderea radiatiei
primre prln devleri ln toate serourlle ale
cuahtelof incidente. Este lnlluentat de
medlul in care a latros radiatia p.j-
Prognior, Cel mai ploeminent punct al man-
dibuleij Ee mai numegte punct mentonier.
Proratie. Inioarcer@ miinii cu palma in jos.
Prostior. Rrnctul alveolar - punctul cental
. al marglnll anterloare a arculd alv6lar.
PtoxinaL Aptopiat de cehhu, cetre railrclna
membrului sau a capului.
Puact olr@laL Punctul central al harglnil
anterioare a arcului alveola. superlor,
P@ct .te impact (focotut dnodutut). Pt{clla
de tungsten pe care o lovesc electronii
fes.iculului catodic. Se lolosette tungstenul
pentru cd este un metal greu luzibil, cu
punct de topire riiljcat, la 3 200", Fi care
lezista la bombardamentul electronilor cel
tncilzsc pini la rogu-alb. Acest locars-ar
mai putea conrecfiona ti dh ptrttnd, dar
ea are punctul de topire mult mal eazut,
ia 17000, tl nu ar rezista.
Punct ndldr. In cearJll osulul malali punci
Punct supfoawiculal Punct pe !6ddclna pos-
terioara a arcului zigohatic dea3upra o.i-
ficiului auditiv extern.
Pteliot. Punctul silut in centrul ariel ch-
culare cu acelasi rume, unde se intilnes'
parietalul cu frontalul,
Rddiatie Rijntgen in.tde{fd, Radiaiia de ta
surs6 (tub) la co4.
Ro.tiodidg^astic, PoBibilitatea de a pune un
dlagnostic, de a prrciza o boaH, cu aju-
tul ftzelo. Rijntger.
nadtoscopie. Examharea unui corp opac cu
ajutorul unbrei proiectate pe un ecran
fluorescent de razeie Rijntgen care ttec
Rddir. Element radioactiv cu greutate ato-
hlcd 226,05, cu numer abmic 88; metal
foarte Er. Are pioplietatea, ca ti alte ele-
mente grele (uranlu, torju, actiriu tc.)
se s deagrege spontan, cu emisie de ra-
ze 4 (adice nuclej de hellu lnc6rcatj cu
elechicitate pozitive). raze p (elecironi)
tl mze 7 (radial:i electromagnetice). sta-
diul final al dezhteglirii ladioactive il re-
lrezinte unij izotopi al plumbutui, nazele y
seamena cu cele R6ntgen, dar au o lun-
gime de unda mult mai mjcA (abia citeva
miimi dint!-o unitate ;ngstrom), slnt
 lorrr. ,!uh Dl pot sidbat6 o pl6cd do
plumb do l0 cm groslrne, El rlnl lol8lte
ln modlcine. avind acelatl sctlunl blolo-
glco .supra lesuturllor vll ca fi $zele
Rijnrgen, dar adminbtraror lor cere o do-
zare .jguroasd ti o d.o$bltn atllle,
Aaa noffild. Raza dln centrul lasciculului
care cade Pefpondlcular pe suprala9a 4a-
minatd, Iess pih centrul deschizeturil
dialragmului lte ce este pafat sau cir-
Rdm p iclpdld,
Raa care vine ile ta focarul
unui tub de mze K perpendiNlarE peaxa
Iungd a tubululi de aceea acesre raze pro-
duc cele mai putine delormattl lntr-o ra-
Raze actinice, Ra.liatie a spectrului cu lun-
giml de und6 l@rte mlci, htre 0,4 ti 0,2
micronr, carscterizate printr-o mare acti-
vit.te chimicd 9l blologicd, lmpresioneaza
puternlc emulsia fotosrafica $ provoacd
lluorescenla uror corpuri.
Xdze p. Electohl emlgl de atomii elehente-
lof radioactive cu o vltezA exbem de
mare, putjnd 3i meargd pine h 270000kn
pe scudd: datodtd aceslei viteze, razele
B sint roarte penet,ante. Se impart in iaze
p moi Fi dure, tulmele slnt op.ite de un
shat de 2 mm aluhiniu, celelalte de un
strat de 7 hh aluminiu.
Raze durc. C! o mare putere de peneilatie
ir tesuturi. Se caracterizeaz6 prin lungime
de undd mica, dar frecventd haie.
Rn e tumtaodse. nadialii eletromagnerice
care imlresioneazd retina ochiului ohenesc
ti care, in lenomenele inttlntte mai des.s.
prezlntd ca radlalil ondularortt. Este o lu-
mine compuse dir fadia9ii elechomagne,
tice de msi multe lungimi de undd, c!,
prinBe intre 0,7 ti 0,4 p,
Rda noi, C! mlci putere de lEnerratle; au
lunghe de 6d6 mare 9i fr@ven9, mtc6.
Cu cit sint mai boi, cu arir se absrb hai
mult la suprala9a corlului,
Rdze R6ntgen. yezl taze ,<.
Rdze secunddte. Raze car le-tomeazi intr-
un corp matedal strdbetut de raze x,
nd?e X. Unde electlomgnettce asemdnetosre
.u tumina, da! de o lungine de und! mutt
mai mlc6. Se produc cind rszele catodice
(cuent de elehont) se lovesc de u
obstacol, Razele X au putelea de a she-
bate prin unele lubstanle opace la lumjne
ti lmpr$joneaze o ptaca totogralicd la fel
ca tl luhlna. Au fost de*opertte de Ralnt-
gen in decembrie 1895. Deoalece erau ne-
Moscute
!in6 ta aceasri dard, Riintgen
re-a numtt raze x.
Redcl:e pnmdrd. Numttd qi precoce, pentu
ca se oblervi la scurt inrelval dupa ira-
dlere (1-3 ore). se produce o inrogtre a
pielli, asociata uneori cu un edem t!ec!-
tor al straturjlor mai profunde. Aceste te-
nomene dtspar complet ld 2-3 ztle.
Reactle priacipdld. Reacitt c6.e apar pe piete
la aproximatir 10 zile dupe iradierea unei
regluni; coGtau in accentua.ea modlticarlj
reactiei prima.e, ta care se adaog{ p,g_
mentarea ptelii ti cddera perului. De obi-
cei, sceste modificari di6par in 20 de zilei
pElea este homal coto.ata, iar in 6_8
sdptdmini perul este ti el regenent. Une-
ori poate rdmine totuti o ugoare pbmen_
tare, care sd se heniind ani de zile_
Regiufted pop tee. Siruatd pe tara posterioa-
ra a phnurllo! osoase ca.e formeazi ge_
nunchii; dprinde aase, nwi! gangliont.
Seortdt. Rez,stentd bobhata cde permtte
intfoduceEa unei rezistente vartabile intr-
un circuit electlic,
Respitotie ortiJiciatd. Mitcari executste su_
lra cutjei toracice de alte pesoane su
cu o apalarufg speciald. pentru a suliea
lesptaFa absenrd.
Rerelqfof. Solulte format! din chhicale .t!
zolvate in apa d oie se batazd o placd
radiograflc6 penhu s tace'si alard imagi-
nea obietului fadtogratiat.
Rezlstentd de ircdtzire, Rezistentd e:ecrdc6
in Iormi de conducti, i! care erelgia etec-
hlcd se hanstormA in cdldura, h vedelea
R%istenld ahmicd (Rezistentd etect/icd). Ra_
po.tul dl4t.e tensiu@ electdce spljcsr!
h circuit fi intensirar@ curenrului care
il strdbate_ Untatea practtn de rezistnlI
se nuhetre ohm,
271
 Fi2ician germt
Riintgefl (Wilheln Xoalod).
(1845-1923). A descopeJit razele Rdntgen
sau razele X h 1895; liclnd experiente cu
raze catodice, a observat c6 un fragment
de plstlnocianuld de bariu, aflat ilin in-
tlmplare pe mas de lucru, a inceput sa
se lumineze. Cm acedstd luminare nu se
put datori razelor catodice din tubul cu
care experimenta, 9i cale era inchis intr-o
cutie de calton, a reietit c6 e vorba de o
noud spela de raze, pe care le-a f,uhtt
R\ntgekterdpie, Foloslrea lazelor Rdntgen h
S4tifor. Pdalel cu planul hediani este an_
tero-posterio. vertical.
Sdrciflij electncd. Proprietatea pe care tre-
buie s-o allrd un corp pentlu ca sn se exer-
cite asupra lui o lorfa ctnd se gesette
inh-un cimp ele.trlc. Sarcintl el4trice
sint de dou6 felui: pozitive 9l negative.
Sarcinile de acelati lel se resping, cele de
tel conEaf se ahag,
Settizd!.fie. Iiiluctia produse intr-un clr-
cuit de varialia intensitEtii curentului care
suabate acel circult.
Snunr. Rezistenfd elechlc6 hontate in Para-
lel, folositi pntru hicqorarea lntehsita?ii
printr-un
curentului el4tric care tree
apbrat sensibil, cum ar fi un galvanoftetru
Simfiz4 pubiqnd. Articulatia dinhe cele doue
oae pubiene care lorm4zd regilnea an-
terioara a bazinului,
272
sindfon henorogic. stare caracterizatd pfin
hemoragii de djverse ceuze, ca: trombo-
penie, altereri vasculare, tuLburdri umorale
in procesul de coagulare.
sindrom leucertuc scadere a globulelor albe
(leucocltelot) Prln lezarea organelor hema-
Sirist/di, Sprestinga.
Sinistro-derttdl. De la stinga la dreapta.
sotld Nusticd. Hidroxid de sodiu su hidrat
de soitiu, cohpus chlmic neorganic, a cd
rui molecuh conline gruparea hidroxn -
oH,
spectrL Aspect luminos datolit desompu-
nerit radia-tiilor de unde erectrotuaonetice
i! pe4jb lor componente, de lungimi tle
spongioasa ostlui. Tesut osos situat slrb
compacd: se prezintli ca un b{rete, fiind
lomat dir hici cavltdii tuhite areote;
aceste cavltdli Bilt separate prin desp6r-
lituri osoase de dilerjle grosimi, ce se in-
tretaie 9t se anastomozeazain toate dtrec_
!iile.
Stdtir. lnstrlmeht destinat sd Buporte tubul
Rdntge! 9l sa permite deplasarea acest'iia
in toate direcliile,
Stepftdrior, Punctul in care linia temPorala
se tniretaie d sutura coronara.
Sublinat tarazin. Vezi clorura merddca.
substatle rcductoare (net1l, hidlochi@nd).
Substante cu mare afinitate pentru oxige,
!e cnre-l
jau din apa sollttei in care se
gase*, eliberind astfel hidrogenul.
su1at de sodiu. sare a acidului suuuric cu
sodiul, 8lbe, cristalizali, solublld in apd"
Sulfit de sodiu, Sare a acldulul sulfuros.
Sulfuft mi.td de coddtu 9i trc, sare dubld
a acidului Bulfhtddc. Se inhebuinleazd la
labricar ecranelor, prezentind o fluo-
rescenin de h verde la ve.de-galben, care
corespunde sensibittefi maxime a ochiu-
S"ptndtie. Intoarcerea miinii cu palma in sus,
SuprcIata me.tidnd. Plan median.
Sututo sdsitald. Sutura sau unire a oaselo.
craniului care merge dinainte inapol pe
Tdngdtiol. Carc atinge o suprafata culbt
Ialr. Masiv osos compus din 7 oase cate lor-
mesze apfoximativ jumatatea posteriode
a labej piciorului. Ele sint dispuse ln doue
rinduri: unul posterior, in care exist,
suprapuse osul astragalul sus 9i calcaneul
jG, 9i unul anterior, format de scaloid.
cuboid ti cele trei cuneiforme.
?afrosird, Materie colorantd, derivat al ani-
linei; coloreazd jn galben.
lela4giectdzl. Dilatare a vaselor mici. a ca-
pildrelof (in special in reglunea nasului 9l
a pometilo. objllor), care aps. ca ftici
'
lir4oare rogii su linete pe pielea iradiat6.
felerudiagrofie. Radlogralie executate cu tu-
bul la 2 h de regiunea resp4-
tivi. 'ndepdrtat
Prln hdepertarea tubllul, iasciculul
de raze paralel evit6 delormarea ti miri-

r.a dll.lltelor detalii snatombe nolm6lo
|.u patologice a1e pldminului 3!u hlm,l
T.ntluie etectricd. Dilerenta do potlnllll ca_
3au
ro exlsti intre doud corpurl .l.cldce
intre doui pscte ale unul clmP elctrlc
se md5osr6 ln voltl.
aIensl\fle putsatorie (dreftutlud) Iift_o 5e-
cundn, anoilul iubulul are de un numer
de ori potenllal pozitiv ll catodul negativ'
tl alternatlv, de acelatl nuhar de ort ano-
dul are potenllal negstlv ti catodul pozitiv
ktmotoL lnsl'lrmenr incelzit cu apd calde
$u electrlcttate, lolosil Penhu inc{lzlrea
unei regiuni a corPului.
Tetanizate flufchilaf. contmcturi & sul
mutchi sau a unui gnp de mut hi, cot_
secutive unei excltalii anormale de ordin
chimic sau electric.
rtubaut osos. Lame miai ile tesut osos care
parttcipd la structura osurul
Ttunslaffiotor d,e iaoltd tensiune, DispozitN
bobliat cu care !e hanslomd curentul de
tenslune electice mica al uzinelor, de
110-120 voltl, in curent de t.nsiune elec-
trlcA ridicatd, de la 10000 la 100 000 aolti.
rre d.elenbury (pozitte). Decubtt pe o msa
inclinat, jn aFa fel incit partea superloari
a corpului se lie mal Jos decit cd inle-
' lovesc ace@ri suprara9a,c
noara. Inclinalia poate fi ile gradeva.iate.
r/olee. Fire neizolate sau cu lzolatie subfire
din bumbac, inf{turate Pe un talnbtr cu
arc, iloua lire pentru troleul catorlic ti
unul pentru troleul anodlc. Nu au nlci o
proteclie conha inaltei tensiuni, din care
13-T ehnicaradiograricr.
cauze spropierea la o dlstanii hai mica
ile 10-15 cm, la aparateie cu astlel de
trolee, ste perlculoasa.
Tub Coolldge. Balon N doua p.elugirt t'lbu-
ta.e su tub de stlch in csre se lace un
vid putelnlc, de ordinul 1/1000000 mm
cobane de mercE. In tub sint montaii
doi electrozi, un lilament (catod) care
poate 11 adc ]a lncandescen9e, ti o phca
(anod) dintr-un metal cu numir atomic
mare tl greu fuzibil.
Tub cu 4@d tit. Care nu se rotegte in
tlrnpul uei exPueri tadlograficei se folo-
sette la tnstalatiile cu putere hicd, de
1,5-10 kW.
Tub cu @od rotdttr. Folosit La aparaturile
kw.
cu putere harei de 12-20-22-40
Se roteqte jn timpul expuerii radlografice,
ircli elecironii bohbardeazn o supralali
Trb cu focdt d&Dir, Unul mai mare pentru
o puteie mai mare (pentru un curent ele-
ironic mat inte.,s) ti unul mal mjc pentru
o putere mai mica (alent elecfuonic rdl
pllin intetrs). Focarele pot ri construite 1n
spiral6 sau liniar, Ele se pot monta ln
doui lelri: - elrctronii ambelor locare
tajul unei centrdrt pertecte la radioglafie,
d@arece lasciolele de mze pornesc depe
aceeeFi suprarald, da., cum o parte @te
bombedatd de electrcnii ambelor lilamente.
se poate degrada !9or i
- electronii flecarui tocar lovesc supralele
dilerite una lhqd alts.
fub electrc ic. aub in care curentul este
constltuit de eletronll eliberatl de s me-
tal incAlzlt la incandescente. Exemple de
astlel de tubud: tubul Coolldge, ventllu!
tub tudiogen. Care ?roiluce raze x.
?arqrter. Metal aur cu punct de toplre rid!-
cat, Ia 3 2500. Se gesette h stare natura6
su! lomA de wo]lnmit 9l sheelit se ex-
ftage prln transfomarea hiner4lul in
6xirl ti leducera lul cu c6rbuhe. E folosJt
in lllamente la bcurl electrice 9i la slte
dlspozitive eletrice, pr4um $ in allaje
lunattdt dE calciu Proiluce sub actiuea .a-
zelor Rdntgen o fluorescentd alba*ra_vio-
letd, adiatie lumjn@sn f@rte propice pen_
tN lmpEsionarea emulsiei ensibile.
Tesut coniunctlo. Telut animal costituit dtn
fibre * celule care au rol de sustinere $
de leg6turd a organelor tUn corP
ulcet rddlalogic. Datorit lezEril elementllui
coirunctivo-vawlar al dermului, lh care,
la acli$ea repetata !0ntgenian6, ftbrele ti
colulele tastlce ti conjunctive degene-
rez6 i vasele obstruate iluc la procFe en-
doflebiuce ti afteritlce. Glanilele se dist lg
pielea se subljazn, e uscatA, se Pjgmn-
teszd, apar zone de hiperkeratozei care pot
c6dea. dind ulcere trolice $u ragede
Este, de oblcel cronic ti se vindecd greu
27',.'
Ultrdutolete. Doner\i,ll radialiilor invizibile, substsnF de conhast pentru examinarea Vetticdld aurlculdfd, Pldnul perpendicular pe
sltuate in sperrul dincolo de violet, Ra- adiologicd a apaFtului urinar ti s siste- oriantala germana care hece prin cele
djatiile ultraviolete sjnt aseftlnntoare lu- mului alterial, cu un conlhut de 520,t iod. doud oriticii auditive.
minii, de care se deosebescprlltt-o frec- se sase*e in comelt in tiole de 10 sau Vid. F6r6 aer, slaliu gol. Acest termen este
venld mai hare (lunglrne de unda mai lolostt ln general pentru a desemna un
50 cm3, in concentrali ile 40% pentru
hici). Au efecte chlrnlce 9i biologice, Epatiu care crntine aer sau a1t gqz la o
uografia lntalenoase 5i 70q0 pentnr ar- presiune lo8rte scAzutA (foarte rareflat),
Umd.. RegluDe aMtomica, al cerei schelet
teriogBlii, angiocardiografii, sortogralii
este lormat din articulatia sapulo-hurne- a cdret valoare deptnde de scopul urmerit,
rald. Votf. Unitate practica de mtuuli a lortel
Urcgfttie descendentd. Exahinarea aparatu- Uloselectdn B. Derivai al piridinei. S'rb"stan!6 electlomoto.ii ri a dilerentei de potenlia!.
lui urhar pdn lnjetarea unei substanle de contrast pentu rplorarea aparatulul Voliul irtefnalioDal este lo4a electomo-
de contmst (pe baze de jod) pe cale intra- urlnar, cu on conlthut de 51,5% Iod- In torie apllcate ud conducto! cu o rezis:
veh@d; ellrdlnarea substanlei prin rinjcbi. @merl se gisegte in ljole de 20 cm3. se ten9! de un ohm lnterralional, care lace
la 10-15 minute dupn injectare, pmite adhlnlstreazA intravenos. ca acest conductor sd fie sbAb6tut de un
explo.area radiologici anatomtc! 9i func- Verail. lub elect.orlc care serve9te ca re- anPer intemallonsl.
dre$. ai cuentului altelnativ; este lo!- Voltdj. Forta eletromotorle a unul curent
Urcsrdrte tetrosrodd (oscenddtd). Permite hat dlnt!-un baton vld. cu doi electrczi, electric masuat in vol9i.
eemlnar4 aparatului ulinar prin intro- Vorfflettu. Aparat penEu millrarea diferen-
uDul din el lthd lncande$ent in timpul
du@rea BubBtentei de contalt (de oblcel let de potenllal dlntre doud puncte.
ioduri ile lodlu 13,5% su brcmura de so- Wcaf. Unitate de putere egald cu un joule
Vertro-alotsal. Dlreclia unei linll i,naghare pe secunda; puter@ unui Nrent el4trtc
dlu 2i%) prh o.jliclul vezical al ureteru-
Iui, frrd a introduce enda in ureter. ci cate intrg prin late ti iese lrin spate, de un ampe! care stdbate o djterenF de
numal in oriliclul acestuia. verter. t'uncLul cel mal proentneni al boltii potentlal de un volt. Se lolossc multipl'
u/omb'dl. Monolodometlsulfonat de $d1u. watrului. de pilda 1000 watl = 1 kllow.tt.
solutie apoald neuha, stabili, lolosttl ca Vedico!. Perpendicular p limint. Woltrm, Vezl tv gtten,
 TABLA DE MATERII

Ptlln.
L Dbpozitlve pentlu ellmtnarea r.rctor rdund.r. . 25
PARIE/\ t Dfallagrna tt locallzrto.rel. 2?
Dispozitlve de compreilun 2?
GENERAI,!TATI
Cdla antiduuz.sre . 2t
A. Intatntt4 necesatd etecutdtll tudiognlitlor 9 B. Ellmul rddlogtullc, Ectdnete intdfltoore, Cdteteta t2
a) Tubul de raze Bitntgen tl produceroa rszelor ROntga 9 a) Filmul milloglllic s2
b) Natura ti pmpfietittite .sator R(,nrgen cu apucath ln 1. C6ncterbtlc{ !2
mdiclnd . ..I2 2. Structur6 !2
c) Pure@ tubutut . lz b) Eclanele inttltosre !2
d) Tladformatorul de inatte tsnstune . rt l. Principiu . st
e) Ventllul , 16 2. Structuri . ts
t) Tleralormatorul do hc6lzire . 10 5. Caracterhticl tl
s) Autotfamlormatorul L7 4. Ingrut6 5{
-
h) Mrs d6 com.ndil (n lianpe.metru, tdlovottm6&u, klovollt c) C5!tels 3{
maxitnau, electlvt 1? c. Actlt&eo rczetat Raintsen atuptq litmatul tudlosmlb x5
i) rroleB tl cablurl bllndate . , 18 a) Elestul ile tnngrlre , S5
j) Tlpurl de lplare . . 19 b) Crlbels d hnegriro 35
1, Apatat cu JLr{t t (le und{ nercdE5.t{ . 19 D. liuctrca ldlos.ancL. Bszere tdcc . t6
?. Ap.rat cu undt ndralatt Zt a) Proprietdli ale razelor n6nBen totostre in tolmarea
A p a r a t c u 4 r n ttl ,,. , 2t llhasintt J6
A p . El c n 6 w n ttl .. , 22 l . Pm pagar ea -. &5
AParat cu contact tumant . . . . 22 2. Electul de lurninrscnin . - s?
k) Strtvul z{ 3. Etetur lsupE ,llrnulot
- , . B7
r) A c c e $ f i t . 24 4. Abcorbth .
-. a7
1, hdtcstorul de lazd cantrald , , 24 6, Calitate tl canritate g9
2, DiEpozilive de tbrare , 25 b) Formarm lnaghl! ladrogrsfics 1lO

275
 Paglna
' 42 4. lnstalatia de ap6 . 66
. 4f, 5. lncebirea g rAcirea ievelatorutui 6Z
. 47 6. Dlspozitive pehftu uscrre 6Z
. 47 d) Procesul lucrerii filmelor , 67
legile 1. Devetoparea 6s
' 48 2, Spebrea iniemediaie 70
. 50 3, Fixarea ., , iO
. 50 4, Spebrea finald ?1
. 51 5, Uscarea ftlmeto! 72
, 52 6. Sbbirea tnaginitor radiografice suplaexpuse 72
, 54 7, Intdrirea imaginitor radiografice slab developate _ 23
. 55 8. Copiile de !e filmele mdiogratice 7s
' 55 L ReguU de conduiE in cahere obscura Z4
. 56 1. Delectele ladtogrdtiitot. Caue, Remeatii 7i
. 57 Tehnica expune.ii ii
, 57 Lucrarea filmului 7E
, 58 L Citireo g caltate unei radiogtulii 80
, 58 Negatoscoput 80
, 58 Radiografia corect expu.si, cu b catitare de raze potrlvite
. 59 9i o devetopare reolementard , 80
. , 61 Railiografia BubexpusA cu o calitare de raze corectd ti
. 6t o developsre bune OO
. 63 Radioq.aha executatd cu raze prea moi B0
. 65 Radiografia sulraexpusi cu o caltate de.aze corete sau
. . 63 dure ti o developare dusa h maxnhurn 80
, 65 Radiografia supraeapusd cu radial,l do calttrte potrivira
. 64 $u dure ti cu o developare intreruprA inajnre de rjmp SO
. 64 K. Acliunea fitdftdtoarc d tdzelor R,ntgen ,i d cu/dtului
. 64 el@ttic , , 80
. 65 a) Leziunile Fovocare de raze Rdhtgeb 60
. 66 1. Leziunile locale 81
. 66 2. Lnurile ge.erale - . A2
, 66 3. Elatul asupra urnutllor . - - a2

276
 Prgrnr
4. Mdsurlte de protectle 82 Craniu ,4-P . 107
b) Pericolul electdc ti rngsurle de proieclie 84 Mastoida sugarului , 109
L, Reco,nakdd/i practtce 88 CEniu lateral . 110
a) Prctelarea cablnetelor (le radlodiagnostlc 88 9aua tu11jeascd . 111
b) conservarea substantelor chlrnice 88 Oasle ploplii ale na6ului . tt2
1. Sub6tan9e delicvesente ti substanle ce se oxidzd utor Craniu vertical , 11t
Ia ae. 88 Ctaniu obUc . 117
2, Subsiant ce nesitd plecaulii speciale 80 Mandlbula , 122
c) conservarea rilnelor neexpuse ti a celor lucrate 88 Resdi Wntru dinti . 126
d) Indepertarea letelor de revelator 89 Incislvii superioli , 130
e) Indepertar@ petelor de nltrat de arglnt de pe mnni 89 CaDlnul ti lremolarii superi,od , 133
f) Indeparrar@ petelor de mugte ile pe coplile lotograltce 89 Molaril supertori . 134
g) hdepnrtar@ ruginii 89 hcisivii lnferlorl . 136
h) Spilaiea Bticlei 89 canirul ti preftoldii inle.iori , 139
i) Lipnea cipiilor 90 Molarli inleriori . 140
j) Rstauarea unei lotograrii vehi 90 Reguli peattu oosele tfl.nchiului , , , . 142
k) Pentru a oblide un geam mat 90 Cutia torscicE . r42
I) Pentru a oblins un g@m colorat 90 Coloana vertebrah . 742
m) Cum s lipette o chiuvetd spate 91 Bazinul . . . 145
n) Spahrea t$cului de llxal 91 Toface P-r4 , 146
o) Int&trea gelatinei de pe lilm . 91 ToEce lateral . 147
p) Pentru a coitrcla dacd hiposultitul de ediu s a eliminrt Stemul P-A . 144
,
complet dupe tixare $ spebre 9t Sternul lateral . 149
q) Suuitul de sodiu cristaliat se poate inlocui cu jumarate Auasut qi axbul A-P , 150
cantltate de sullit de sdiu dhldnr . . . 92 Coloana cerltcali A-P . 1tl
r) Carbonatul ile &diu sau de potastu . 92 Crloana cervlcali latelal . 152
5) Metabisulfltul de lotasiu 92' Coloana dorsald superloa.{ A-P . 154
Coloana dorsld superioard lateral . 155
PARTEAA II.A
Coloara dorsah suleriodA semtlateml
TEITMCA RADIOCRAFICA
Coloana dorso-lonbErA A-P , 157
Reguli pertru crdniu . 9, Col@na dorso-lombd lateral , . 158
Pozilil lavolabile pentflr cra u s8 Col@na lombara A-P . 159
Cmnlu P-4 99 Coloana lombarn lateral . 160

277
 Coloana lohtlar{ milareral . 161 Mtna D-P . . 196
Vertebra L5 tl sa$ul A-P - 16S Miinile D-P, comparativ . 197
Sacrul ti coccihl A-P . 165 Mlna lateral , , 198
Sacrul ti co.cixul lara.al , 164 Miiaile lateral, comlrrativ . 199
col@na lombara. sdu,le de conlusare Mina tn pozitie *mllateral6 . 200
Bazrnul A-P , 166 Policele P-P ' 201
osul lliac laleral . !67 Policele D-P, comparativ 202
Pubisul F- A . 168 Policele lateml ", 205
Alficulal'a sacro-ll.aca 4-P . 169 hdexul lateral , 204
Micul bazin axlal . t70 Altic1rlqlia coxo-ldorali A-P . 205
Rc1dl pc1tru nenbrc . \71 Artlculalla coxo-tenoral6 latelal (a) . 206
omoplatul A-p Articulalja coxo-lemorah lateral (b) , 207
Omoplatul laleral Articulalia coxo-remorale raterat (c) , 20&
Clavicula A-P oblica . 776 Femurul ]{-P . 209
Clavicula P-A . 77? Femurul late.al . 2!O
Claviculd P-A cohparaUv . 7?A Genunchiul A-P . 2t1
Articulalia scapulo-hunerala A-P . 7?9 Cenunchiul lateral . 212
Artlculalla scapulo-hme.ali P-A obttca . . 180 Genuncbiul 4-P pe film curb . 2t3
Articulatla scapulo-htrera16 laremt . 181 Rotula P-A obucn . 214
Articulatia scapulo-humeraid hte.al, pe titm drb . 182 Rotula axlal . 215
HumerusLl A-P 183 Gamba A-P . 216.
H@er$ul Lateral in poz4lF culcard . 184 Camba lateral . 217
Humerusul lsteral rtr pozilie Fzinda , 185 Alliculslia tibio-larsiand .1-P . 2r8
C o r u l A-P , 186 Articulalla tibio-tarsianA lateral . , 219
Corul !al,eral , 147 Piclofrl D-P , 220
C o r u l A-P . !e trl m cu b . 188 Piciorul lateral . 221
Olecranu A-F . 189 Piciorul pe lilm curb P-D . 222
AntebFlul l-P . 190 Cal@neul latel . 223
Antebralul lareral . 191 CalcanNl culcat . 224
Arrlculalja putnnulul D-P . 192 Calcaneul laleral compdativ . 225
Artlculatia puftnulul lateral cubltu8-liirt . 193 Reguli pef,tru oryanele interne , 226
&tlcutafia pumnulut bte.al - compsrattv . 194 Regull penhu !$mini jninn . 227
ti
Scaloidul . 195 negulj pentru tubul dlgestiv . 231

278
 Pratt.
Paniru . 236. Begult penttt apatdd gedtol tmtf,ln .
wdq$r 3"r . 235 Regdt pentru .4,dlogrqfletd pdttilot flot
.lontd urlirl . 254 to ost.ld . 25{
,c'ltru !n4 , 245 Kbnogr6Id .. 28
betfia tdogtltlercd b\ obtt.tttcd .2 $ Btbuos.afle .,67
3.!!ira , . 246 Dtcllotut . . -16'l
fu(l|op.lvlmet!h . 248

I R AT A
I^ l dc d.e: Sesacili: Din si^a:

Jie. 5,8nndul
Edilurii
Editu.ii
lig. 145rlnd{l I
axisului axbului (3) Editurii

Tehnica radiog..ficn
 T. 2190
Rod.clor dr qr16: Dr, H. sLclnbrr
Te,rnor.dlcror: Dltrrrcb rerrch
Coretor AdonY Bala
D.t l4 cula t6.11.t9*, Bun d. ttts tt.lx.195a, fbnt:
.tn r70, Htdt o.1t4 t!\t!r. n el^ rL mxrq& i.l
7fi tu Ht.tE ,,K$tttru-t" rm .tn. ft. 7Dx tNk6, Cotl
-
dddbL: ,,61. col fit c t75. A: 2Wt956, ppnti 6tbu&
tu d4nqt.. 6t5--o3,r55, a ttr! bltup-

nprrul ffitrt L InireDrindce poHtr.ltct Ohd.r,

dr, ,rbed.l 5, - R,P.P.