SCOALA TEHNICA POSTLICEALA

HENRI COANDA
REFERAT
ORGANIZAREA LABORATORULUI
PRELUCRAREA FILMULUI RADIOGRAFIC
PROFESOR ELEVA
DR.BUTUZA ALEXANDRINA KIMPIAN EDIT
SPECIALIZARE
AMR I
ANUL 2011-2012
Fi!" #$%i&'#$(i)
Este constituit dintr-un suport transparent care de obicei este un
celuloid si pe ambele suprafee se aplic trei straturi succesive:
a)o substan adeziv;
b)straturi de material radiosensibil cu bromur de Ag
c)straturi de protecie
Filmul radiologic cu care lucrm n laboratorul de radiologie este
fabricat n Romnia la firma Azomures dup licena Fuji iar
substanele de developare sunt aduse de la aceeasi firm! Filmele sunt
aduse n cutii de carton nvelite n "rtie neagr si separate ntre ele
prin coli de "rtie de mrime corespunztoare filmelor pentru a nu se
lipi ntre ele! Filmele trebuiesc pstrate la loc uscat cutiile trebuie s
fie nc"ise etans pentru a nu ptrunde lumina! Ele trebuiesc
manipulate numai n camera obscur! #ensibilitatea filmelor fa de
radiaiile $ depinde de mrimea granulelor de Ag si anume cu ct
granulul este mai mare cu att filmul este mai sensibil la aciunea
razelor $! %in acest punct de vedere filmele se mpart n trei categorii:
a)filme cu granulaie mare foarte sensibile la radiaiile $ dar
imaginea obinut este de calitate slab;
b)filme cu granulaie fin care sunt mai puin sensibile care dau
o imagine cu o foarte bun definiie;
c)de obicei se folosesc filme cu granulaie intermediar care dau
o imagine convenabil!
Filmele radiologice se pot folosi ca atare dar noi deobicei lucrm
cu ecrane ntritoare care sunt construite din substane luminoscente
ca si ecranul radioscopic! Ecranele ntritoare au rolul de a mri
efectul radiaiilor deoarece apariia de lumin n zonele de pe ecranul
ntritor care coincid cu zonele n care radiaiile $ ajung pe film l
impresioneaz n acest fel se poate scdea tensiunea si intensitatea
curentului fapt ce duce la scderea iradierii persoanei si eliminarea
uzurii aparaturii! Ecranele ntritoare au subsana fluorescent sub
form de granule si n funcie de dimensiunea granulelor ecranele
ntritoare sun de mai multe tipuri:
-ecrane cu granulaie foarte fin
care dau imagini cu claritate mare si detalii bogate dar necesit timp
de e&punere mai mare;
-ecrane cu granulaie mare care permit timp de e&punere scurt
dar dau imagini de o definiie slab;
-ecrane ntritoare cu granulaie diferit pe aceeasi suprafa
care permit radiografierea unor organe care au diferit importan de
absorbie pe acelasi film!
'n laboratorul de radiologie se folosesc ecrane standard
compudse din substane luminoscente ale cror cristale au dimensiuni
mijlocii dar se mai folosesc si ecrane cu folie rapid cu granulaie
foarte fin!
%up e&punerea filmului radiologic lsm bolnavul s stea pe
mas mergem n camera obscur scoatem filmul din caset la lumin
rosie si ncepem prelucrarea filmului! (a e&ecutarea radiografiei se
folosesc litere ca semn de dreapta si cu iniialele bolnavului pentru a
scurta manoperele pentru a umbla ct mai puin cu filmul si n cazul
n care nu a iesit corespunztor se repet radiografia corectnd
deficienele de la prima radiografie iar cnd radiografia este
interpretabil eliberm bolnavul!Filmele radiologice pentru a putea fi
folosite n vederea efecturii de radiografii trebuiesc introduse n
casete radiografice!
)asetele * sunt construite din metal se desc"id pe o singur
parte si nu permit ptrunderea razelor de lumin n interiorul lor! +n
caset se afl ntotdeauna ecrane ntritoare si nc"iderea corect a
casetei asigur un contact perfect ntre film si ecranele ntritoare cei
doi perei ai casetei sunt construii din metale diferite peretele prin
care ptrund radiaiile este din aluminiu iar cel din partea opus este
dintr-un metal mai greu sau c"iar din folie de plumb!
C$!*#$ &+,)"#
,!-articularitile camerei obscure
+n camera obscur imaginea latent de pe film se transform n
imagine vizibil prin intermediul unor procedee c"imice! .
developare efectuat n condiii optime si totdeauna aceeasi poate
decela erorile de e&punere si corectarea lor pe cnd o developare cu
erori sau defectuoas neglijena duce la ani"ilarea efectelor unor
te"nici radiologice perfecte! +n camera obscur procedeele reprezint
/01 din calitatea unei radiografii! . camer obscur trebuie s aib
dimensiuni suficiente pentru o bun manipulare a filmelor si s
asigure o ventilaie lipsit de praf! -ereii trebuie s fie vopsii n ulei
mat de culoare galben! -ardoseala trebuie s fie din ciment sau
mozaic cu scurgere central iluminarea trebuie s fie cu filtru
inactiniu rosu-rubiniu rosu-crmiziu verde inactinic sau lamp cu
vapori de natriu si filtru adecvat! )amera de developare trebuie s aib
o mas de lucru un dulap considerat locul uscat bazinul cu ap
curgtoare si tancurile de developat numite locul umed! )amera
obscur trebuie s fie prevzut cu mai multe prize electrice pentru
aparatura ane& si anume:
-dulapul usctor de filme;
-aspiratorul de praf;
-lumina inactinic!
2!(ucrarea filmului radiologic
2!,!Revelatorul * poate fi gata preparat de ctre firma
productoare sau pregtit n laboratorul fotografic soluia gata
preparat are avantajul obinerii unei granulaii foarte fine pe film dar
deobicei revelatorul se prepar prin dizolvarea n ap a unui amestec
de 3 feluri de substan:
-reductoare
-conservatoare
-alcaline
-atenuatoare
#ubstanele reductoare sunt metilul si "idroc"inonasi reduc
bromura de argint n argint metalic n acelasi timp o&idndu-se si
completeaz reciproc efectul o&idant avnd o mare putere de negrire
prin aciunea o&igenului din aer si ap de aceea trerbuie adugat sulfit
de 4a ai crui ioni de sulfit dau cu o&igenul ioni de sulfat blocnd
o&igenul n e&ces! #ulfitul de 4a face parte din substanele
conservatoare! #ubstanele alcaline asigur ntotdeauna un p5 mai
mare de 6 si fac ca revelatorul s aib o aciune dur rapid granulaie
si contrast mare! Aceste substane alcaline sunt:
-"idro&idul de 4a
-"idro&idul de 7
-amoniacul
-carbonatul de 4a
E&ist si substane slab alcaline cum ar fi bora&ul care duce la o
revelaie lent si o granulaie fin!
#ubstanele atenuatoare sunt : bromura de 7 care mpiedic
reducerea bromurei de Ag nee&puse si menine clar poriunea
nee&pus mpiedicnd voalarea filmelor! +n caz de filme suprae&puse
se folosesc revelatoare cu mai mult bromur!
Revelatorul trebuie s aib o anumit temperatur si anume de
,89) temperatura mai mare avnd efect asemntor cu
suprae&punerea iar temperatura mai joas are acelasi efect cu
sube&punerea!
%e obicei se foloseste revelator normal cu un timp de developare
de :-3 min! a crui compoziie la litru de ap este :
-met"ol :/ g
-sulfit de 4a ;0 g
-"idroc"inon < g
-carbonat de 4a 30 g
-bromur de 7 :/ g
%up ce am e&pus filmul cu constante electrice bine alese n
funcie de regiunea de e&aminat mergem cu caseta n camera obscur
la locul uscat sau la masa de lucru unde cu minile curate si la lumina
inactinic scoatem filmul din caset l prindem n clame si l
introducem n revelator! %eveloparea se termin odat cu apariia
complet a imaginii radiografice!
2!2-=aia intermediar
>rmeaz apoi introducerea filmului n baia intermediar care are
un p5 usor acid cu rol de a ndeprta resturile de revelator de pe film!
#e foloseste o soluie slab acid cu un volum de acid acetic la ,0
volume de ap unde filmul este agitat de 2-: ori introducndu-l apoi n
baia intermediar de ap simpl curgtoare unde l inem /-,0
secunde pentru a ndeprta treptat revelatorul! Apoi se introduce
filmul n fi&ator!
2!:-Fi&atorul
Are rolul de afi&a filmul prin eliminarea bromurii nee&puse care
este n cantitate de 60-6/1 ! =romura de Ag trebuie dizolvat prin
transformare n combinaii solubile n ap! ?iosulfitul de 4a nee&pus
cu bromura de Ag dau tiosulfatul de Ag si bromura de 4a! -rin
continuarea fi&rii se obine ditisulfatul argintal de 4a care se dizolv
usor n ap si astfel procesul de fi&are este desvrsit si dureaz n
totalitate cca ,0 min!
Fi&atorul care conine numai tiosulfat de 4a sau "iposulfat de
4a se descompune repede si degaj sulf formnd astfel "idrogenul
sulfurat! -entru a nltura acest neajuns se adaug metabisulfit de 7!
>n fi&ator normal trebuie s conin 2/0 g@, l ap de tiosulfat de 4a si
2/ g de metabisulfit de 7 la , l ap! %up fi&are se trece la cealalt
opareiune si anume splarea final si uscarea! %ac un film nu este
splat cum trebuie substanele c"imice din procesul de developare si
fi&are rmn n gelatina de pe film si produc nglbenirea filmului
ptarea lui si c"iar degradarea imaginii radiologice!
2!3-#plarea final
#e face n bazine de ap curgtoare cu circuit invers de jos n sus
si o splare bun dureaz apr&imativ ,/ min!%up acest proces
lsm filmele pe rame la scurs iar dup ce s-a scurs apa de pe ele se
introduc n dulapurile de uscare! %up uscare se scot din clame de pe
rame se ndeprteaz colurile si se trec pe film datele bolnavului si
data e&ecutrii apoi se introduc n coperi pe care sunt nregistrate
tipul aparatului cu care s-a lucrat constantele electrice si datele
personale acest lucru fiind necesar pentru ca la un eventual control s
folosim aceleasi constante electrice si s putem compara imaginile!
+n unele laboratoare de radiologie se folosesc diferite metode
pentru a grbi procesul de uscare al filmelor A stergerea filmelor cu
burei de vscoz pentru a nltura surplusul de ap sau tamponarea cu
"rtie poroas dup splarea n alcool de <09 care se evapor rapid si
acioneaz si apa odat cu el )! Aceste metode pot duce la degradarea
filmelor! +n multe laboratoare de radiologie sefoloseste uscarea lent a
filmelor prin cureni de aer cald n dulapuri usctoare se folosesc masini de
developat care folosesc soluii gata preparate!