Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
MODUL RADIOFIZICA
SARCINA ELECTRICA
INTERACTIUNI INTRE
SARCINI
10 10
Una din proprietile fundamentale ale sarcinii electrice este , desigur , existena ei n
cele dou forme , care au fost denumite de mult , sarcin pozitiv i negativ . S-a observat c
toate particulele ncrcate pot fi ncrcate n dou clase , astfel nct particulele aparinnd
aceleiai clase se resping , atrgnd , n acelai timp , particulele aparinnd celeilalte clase .
Dac dou corpuri mici ncrcate , A i B , separate printr-o distan oarecare , se resping i
dac A atrage un al treilea corp electrizat C , atunci ntotdeauna B va atrage C . Aceast
proprietate universal nu este nc perfect elucidat . Dar fizicienii contemporani consider
sarcinile pozitive i negative ca fiind n fond , manifestri opuse ale aceleiai caliti , aa cum
dreapta i stnga sunt manifestri opuse ale proprietii de simetrie . Sarcina pe care o
numim negativ , poate fi , la fel de bine , numit pozitiv i invers . Alegerea a fost o
ntmplare istoric . Universul nostru reprezint un echilibru de sarcini electrice pozitive i
negative , ceea ce nu este de mirare, ntruct sarcinile de acelai fel se resping .
Pentru a nelege structura electric a materiei , sunt eseniale alte dou proprieti ale
sarcinii electrice : sarcina se conserv i se cuantific . Aceste sarcini se refer la mrimea
sarcinii i , prin urmare , implic msurarea ei .
Au luat natere dou particule ncrcate electric , dar variaia sarcinii totale , n
interiorul i pe suprafaa incintei , este nul . Legea conservrii sarcinii nu ar fi respectat n
cazul crerii unei particule ncrcate pozitiv fr crearea simultan a unei particule ncrcat
negativ . Un asemenea fenomen nu a fost observat niciodat .
Un singur lucru ne este clar n studiul electromagnetismului : neconservarea sarcinii ar fi
incompatibil cu coninutul actual al teoriei electromagnetice . Prin urmare , legea
conservrii sarcinii poate fi formulat fie ca un postulat al teoriei , fie ca o lege empiric ,
verificat de toate observaiile fcute n prezent , fr excepie.
ntr-un sistem izolat , sarcina electric total , adic suma algebric a sarcinilor
pozitive i negative , se conserv .
Cuantificarea sarcinii
Experienele efectuate de-a lungul timpului au artat c n natur sarcinile electrice
sunt formate din sarcini discrete , de aceeai mrime . Aceast mrime a fost notat cu e i se
numete sarcina electronului. S-a stabilit c pozitronul are exact aceeai sarcin .
Remarcabil este , de asemenea , egalitatea perfect a sarcinilor tuturor celorlalte particule
ncrcate , ca de exemplu egalitatea dintre valoarea sarcinii pozitive a protonului i valoarea
sarcinii negative a electronului .
Aceast egalitate - dintre sarcinile protonului i electronului a fost stabilit ntr-o
experien de mare finee n care se verific neutralitatea electric a atomului sau a moleculei
de hidrogen normal . O cantitate mare de hidrogen gazos a fost supus comprimrii ntr-un
rezervor perfect izolat din punct de vedere electric de mediul nconjurtor . Apoi s-a dat
drumul gazului din rezervor , astfel nct ionii s nu poat iei. Dac sarcina protonului ar fi
2 10 9
sarcin de
e , i prin evacuarea ntregii mase de hidrogen , sarcina electric i
potenialul rezervorului ar fi variat sensibil . De fapt , n aceast experien era posibil
punerea n eviden a unei sarcini reziduale cam de
nimic ! Putem trage concluzia , cu o precizie de
egale .
10 20 e
10
20
10 13
10 11
Dup cum se tie , interaciunea dintre dou sarcini electrice aflate n repaus este
descris de legea lui Culomb : dou sarcini electrice aflate n repaus se resping sau se atrag
cu o for proporional cu produsul dintre mrimea sarcinilor i invers proporional cu
ptratul distanei dintre ele .
Aceast lege se poate scrie vectorial sub forma :
F2 k
q1 q 2 r21
r212
r21
10 9
r21
dup
r0 r21 r
care este dirijat ( fig. 2 ) :
. Deoarece trebuie respectat principiul al treilea al
mecanicii , cu privire la caracterul reciproc al interaciunilor ntre dou corpuri , este necesar
o precizare cu privire la sensul forei columbiene . Vom nota , n acest scop, cu Fij , fora cu
care interacioneaz sarcina j asupra sarcinii i , iar cu Fji aciunea reciproc , astfel nct Fij =
- Fji . Pentru cazul concret din figura 2 , forele de atracie sunt scrise sub forma :
qq
F12 F12 r0 k 1 3 2 r
r
qq
F 21 F12 k 1 3 2 r
r
n general vorbind , sarcina q1 atrage ( sau respinge ) sarcina q2 cu aceeai for cu care
sarcina q2 atrage ( sau respinge ) sarcina q1 .
q1
q2
F12
F21
F12
F21
+
F12
F21
r0
r
r
n cazul forelor de respingere , desenate n aceeai figur , expresiile celor dou fore
se schimb ntre ele . Formulele (2) i (3) pot fi transcrise i dup cazul n care am fixa
direcia lui
r0
n sens invers . Esenial rmne faptul c dac fora este de atracie , ea este
dirijat de la o sarcin spre cealalt , iar dac este de respingere , ea este dirijat n sens
invers.