MODUL RADIOFIZICĂ

ATOMUL, ÎNTRE SIMPLU ȘI

COMPLEX


PROFESOR: MIHAI FLORENȚA
ELEV: STAN GABRIEL-ANDREI
CLASA: AMR 1A
DEFINIȚIA ATOMULUI

 Cea mai mică particulă a unei substanțe
 Nu poate fi divizată prin metode convenționale
 Neutră din punct de vedere electric
 Păstrează toate proprietățile chimice ale substanței respective

 „atom” provine din „atomos” = „ce nu poate fi tăiat”

 Orice solid, lichid, gaz și plasmă = atomi neutri sau ionizați

 Atomi → element chimic

 118 elemente chimice – 92 naturale + 26 artificiale

ISTORIC AL TEORIEI ATOMICE


MODELE ATOMICE PRECUANTICE
MODELUL DALTON

 Materia este compusă din atomi
 Atomii nu pot fi creați ori distruși
 Atomii aceluiași element sunt identici,
dar sunt diferiți de atomii altor
elemente
 Reacțiile chimice au loc atunci când
atomii sunt rearanjați
 compuşii chimici sunt formaţi prin
combinarea atomilor diferitelor
elemente
 Atomii diferitelor elemente variază din
punct de vedere al masei și al
dimensiunii
MODELUL THOMSON – MODELUL
COZONACULUI CU STAFIDE

 Răstoarnă ideea că atomii sunt
particule finale, indivizibile, de
materie
 Masa redusă a electronilor încărcați
negativ este distribuită prin tot atomul
printr-o mare uniformă de sarcini
pozitive – a fost dovedit a fi incorect.
 Atomul are forma sferică, sarcină
electrică pozitivă uniform distribuită
în tot volumul, iar electronul, încărcat
negativ, oscilează în interiorul
atomului datorită câmpului electric
care se creează.
 MODELUL RUTHERFORD –
MODELUL NUCLEAR


 Atomii constau dintr-un nucleu central mic, dens, încărcat pozitiv înconjurat de
electroni, încărcaţi negativ, care se mişcă pe orbite circulare.
 Modelul este în contradicție cu electrodinamica clasică
 MODELE ATOMICE CUANTICE
MODELUL BOHR – MODELUL PLANETAR
 Electronii ocupă doar unele orbite în jurul
nucleului. Aceste orbite sunt stabile si se
numesc orbite „staționare”
 Fiecare orbită are energie asociată cu ea.
Orbita cea mai apropiată de nucleu are o
energie de E1, următoarea orbită E2 etc.
 Energia este absorbită când un electron
„sare” de la o orbita mai apropiată la una
mai îndepărtată și energia este emisă când
un electron „cade” de pe o orbită mai
îndepărtată pe una mai apropiată.
 Energia și frecvența luminii emisă și
absorbită poate fi calculată folosing
diferența dintre 2 energii ale orbitelor.
MODELUL SCHRÖDINGER
 Louis de Broglie avansează ipoteza cum că toate
particulele se comportă până la un moment dat
ca niște unde
 Erwin Schrödinger a folosit această idee pentru a
dezvolta un model matematic al atomului, care
descria electronii ca forme de undă
tridimensionale
 În acest concept, pentru o anumită precizie în
măsurarea unei poziții se poate obține o gamă
largă de valori probabile pentru impuls, și vice-
versa
 Descria zone orbitale atomice (norul de
electorni) în jurul nucleului unde un anumit
electron este cel mai probabil să fie observat.
 STRUCTURA ATOMULUI

 Un nucleu central dens (încărcat pozitiv) în jurul căruia gravitează electroni
(încărcați negativ)

 Masa variază de la 1.67 ∙ 10-27 la 4.52 ∙ 10-25 kg.

 Diametrul variază de la 62 pm (He) la 520 pm (Cs)

 Neutru din punct de vedere electric

 Cel mai simplu atom = hidrogenul – 1 proton, 1 neutron, 1 electron

 Cel mai mare atom din natură = uraniul – 92 protoni, 146 neutroni, 92 electroni
 IONI

 un atom (sau un grup de atomi) care are o sarcină electrică nenulă. Un atom neutru se
poate ioniza prin schimbarea echilibrului dintre electroni și protoni:
 Dacă cedează unul sau mai mulți electroni → ion pozitiv (cation)
 Exemple: Na+1, Ca+2, Al+3, NH4+
 Dacă acceptă unul sau mai mulți electroni → ion negativ (anion)
 Exemple: Cl-1, O-2, N-3, OH
 IZOTOPI


 Specii nucelare cu același Z (număr de protoni), dar cu A (număr de nucleoni) diferit.

 Aceleași proprietăți chimice, dar proprietăți fizice diferite
 Același număr de electroni, același număr de protoni, dar diferă numărul de neutroni.
 Exemple: hidrogen-2 (2H), heliu-3 (3He), carbon-14 (14C), oxigen-18 (18O), uraniu-
238 (238U)
 NUCLEUL ATOMIC

 Alcătuit din particule compozite numite nucleoni:
 Protoni – încărcați pozitiv – conferă sarcina electrică pozitivă a nucleului
 Neutroni – neutri din punct de vedere electric

 Protonii sunt particule subatomice din nucleul tuturor atomilor, încărcate pozitiv.
 Se notează cu p+. Au sarcină electrică relativă +1 și masă relativă 1.
 Numărul protonilor din nucleu se numește număr atomic și se notează cu Z.

 Neutronii sunt o particule subatomice, fără nicio sarcină electrică.

 Se notează cu n0. Au sarcină electrică 0 și masă relativă 1.
 Suma dintre numărul protonilor și numărul neutronilor din nucleu se numește
număr de masă și se notează cu litera A.
 ÎNVELIȘUL
ELECTRONIC

 Acea parte a atomului în care electronii orbitează în jurul nucleului atomic
 ÎNVELIȘUL
ELECTRONIC

 Electronul este o particulă fundamentală a atomului încărcată negativ
 Se notează cu e-. Are sarcină electrică relativă -1 și masă relativă 0, neglijabilă.
 DEZINTEGRARE
RADIOACTIVĂ

 Fiecare element are unul sau mai mulți izotopi cu nuclee instabile care sunt supuse
dezintegrării radioactive, făcând nucleul să emită particule sau radiații electromagnetice.
 Cele mai frecvente forme de dezintegrare radioactivă sunt:
 Dezintegrarea α
 Dezintegrarea β (și capturarea de electroni)
 Dezintegrare γ
 Alte tipuri mai rare de dezintegrare radioactivă sunt:
 Ejecția de neutroni/protoni/grupuri de nucleoni/mai multe particule β
 Fisiune nucleară
 Fiecare izotop radioactiv → perioadă de timp ce caracterizează descompunerea =
timpul de înjumătățire = durata de timp necesară pentru ca mărimea valorii unei
cantități să scadă la jumătate față de valoarea ei, măsurată la începutul perioadei.
 RADIAȚII

 Radiația = emitere și propagare a energiei sub forma de:
 unde (radiație ondulatorie)
 corpusculi (radiație corpusculară)
 Clasificare:
 Radiații electromagnetice: unde radio, microunde, infraroșu, lumina visibilă,
ultraviolet, raze X și radiații γ
 Radiații corpusculare: radiații α, radiații β
 Radiații acustice: ultrasunete, sunetul, undele seismice (dependente de un mediu
fizic prin care se transmit)
 Radiațiile pot fi ionizante sau neionizante
 RADIAȚIA RÖNTGEN


 Radiații electromagnetice ionizante

 Lunigimi de undă = 0,01 – 100 Å
 Frecvențe = 30 PHz – 30 Ehz
 Energii = 100 eV – 100 keV
OBȚINEREA RAZELOR X

UTILIZĂRI MEDICALE

UTILIZĂRI MEDICALE

UTILIZĂRI MEDICALE
