ELECTRONICA Imagistica medicala cu rezonanta magnetica nucleara Cuprins 1. PRINCIPIILE GENERALE ALE IMAGI TICII ME!

ICALE " Tomogra#ia $ %. IMAGI TICA !E RE&ONANTA MAGNETICA N'CLEARA ( Principii ( pectre de rezonanta magnetica nucleara ) ". PECTRO COPIA RMN *I!IMEN IONALA 1+ $. RELA,AREA PINILOR 11 (. IMAGI TICA !E RE&ONANTA MAGNETICA -IRM. 1% /. IN TALATIA 1" 0. E,EMPL' !E O1ERTA COMERCIALA !E I TEM RMN 1$ Imagistica medicala #olosind rezonanta magnetica nucleara Principiile generale ale imagisticii medicale intagma imagistica medicala se re#era la o2tinerea de in#ormatii pri3ind starea #iziologica ori patologica4 pe 2aza interpretarii imaginii unei portiuni a corpului. !e#init in #elul acesta termenul este #oarte larg deoarece imaginile ce se pot o2tine se 2azeaza pe #enomene di#erite4 deci poarta in#ormatie di#erita. Ele au totusi unele elemente comune5 reprezinta imagini construite4 #olosind mi6loace te7nice a3ansate4 pe 2aza raspunsului organismului la interactiunea cu #actori #izici. 1ectorul #izic poate #i purtat de un #actor c7imic4 de e8emplu radio#armaceuticele. In acest caz4 interactiunea are loc intre ctructurile 2ologice si #actorul c7imic4 cel #izic #iind insa purtatorul in#ormatiei. Interactiunea cu #actorul #izic implica cedarea unei cantitati de energie tesutului. Cu cat energia cedata este mai mare4 cu atat in3estigatia respecti3a poate a3ea e#ecte colaterale mai importante. Imaginea se construieste de la gradul di#erit in care un parametru al #actorului e modi#icat prin interactiunea cu anumite tesuturi4 deci #unctie de caracteristicile acestora. 9alorile parametrului respecti3 sunt con3ertite in grade de luminozitate -nuante de gri sau culori asociate con3entional. a imaginii. Cu cat di#erenta intre caractericticile tesuturilor4 din punct de 3edere al #actorului respecti34 3a #i mai mare4 cu atat 3a #i mai accentuat contrastul imaginii. Calitatea imaginii e data de contrast si de posi2ilitatea de a distinge mai multe detalii4 deci de sensi2ilitate si de rezolotie. Calitatea imaginii e a#ectata de zgomotul suprapus peste semnalul util si de e3entuale arte#acte. Acesti parametri depind de raspunsul tesutului dar si de caracteristicile radiatiei incidente si de prelucrarea te7nica a raspunsului. Imaginile o2tinute prin di#erite te7nici di#era de intre ele4 #unctie de5 #actorul #izic si parametrii acestuia: mecanismul de interactiune cu materialul 2iologic: mi6loace te7nice #olosite pentru aplicarea #actorului #izic si inregistrarea raspunsului: modul de construire a imaginii4 de regula pe calculator4 cel putin la tomogra#ie: in #elul acesta se poate im2ulnatati calitatea imaginii. Principalii #actori #izicii utilizati astazi in imagistica medicala sunt5 radiatiile , -radiologie4 tomogra#ie , sau tomodensitometrie.4 ultrasunetele -ecogra#ie si tomogra#ie cu ultrasunete.: radiatiile ionizante emise de su2stante radioacti3e4 #i8ate4 de regula4 pe trasori speci#ici tesutului in3estigat -scintigra#ie4 tomoscintigra#ie sau tomogra#ie de emisie.4 campul electromagnetic -tomogra#ie RMN.. Tomogra#ia

re#erat.clopotel.ro

Cu oricare din acesti #actori #izici se pot o2tine imagini tomogra#ice. Termenul de tomogra#ie 3ine de la gr. tom;<sectiune4 deci inseamna o2tinerea unor imagini pe sectiuni. Prima etapa este sta2ilirea sectiunii ori sectiunilor pe care se #ace inregistrarea. In continuare sectiunea se imparte in elemente de 3olum -3o8el < 3olum element. si tre2uie o2tinut un semnal corespunzand raspunsului indi3idual al #iecaruia. Odata inregistrate aceste semnale imaginea se construieste de catre un calculator in asa #el incat #iecarui element de 3olum sa=i corespunda un element de imagine -pi8el < picture element.. 'n parametru al raspunsului tisular4 cel mai adesea intensitatea4 dar nu numai4 se traduce in grade de luminozitate -uneori culoare. a pi8el=ului corespunzator4 ast#el incat matricea reprezinta o matrice de elemente -puncte. de luminozitate. 1iecarui element de imagine corespunzandu=i un element de 3olum4 cu cat matricea e mai mare4 cu atat elementul de 3olum e mai mic. E3ident4 nu se pot distinge detalii mai mici decat un 3o8el. Micsorarea 3o8el=ului duce insa4 de regula4 la marirea zgomotului. Prin inregistrarea unui numar mare de sectiuni adiacente4 se poate construi4 pe calculator o imagine tridimensionala -"!.4 care apoi poate #i e8aminata in orice sectiune5 planuri di#erite si ung7iuri di#erite. Imagistica de rezonanta magnetica nucleara Principii O particula in miscare de rotatie e caracterizata de un moment cinetic -L.4 3ector perpendicular pe planul traiedtoriei4 dependent de masa si 3iteza particulei si raza traiectoriei4 deci descrie caracteristicile miscarii5 L>m3r. O sarcina electrica in miscare este in#luentata de un camp magnetic4 deci se comporta ca un mic magnet4 caracterizat printr=un moment magnetic. Momentul magnetic e tot un 3ector perpendicular pe planul traiectoriei4 sensul depinnzad de semnul sarcinii. Electronul are un moment cinetic si4 respecti34 un moment magnetic or2ital4 corespunzator rotatiei in 6urul nucleului4 dar si un moment cinetic si4 respecti34 un moment magnetic de spin. Acestea din urma ar putea #i interpretate intuiti3 ca #iind corespunzatoare unei miscari de rotatie in 6urul propriei a8e. In mecanica cuantica4 momentul cinetic de spin sau spinul - . e cuanti#icat4 depinzand de numarul cuantic de spin -s.4 4 ce poate lua 3alorile . Momentul magnetic corespunzator -de spin. are 3aloarea5 : ?@A<BCT unde5 D<eC%m<raport giromagnetic: g<#actorul lui LandE4 constanta ce depinde de natura particulei: 7<constanta lui PlanF: <moment cinetic de spin: s<munar cuantic de spin4 s<1C%4=1C%. Momentul magnetic se masoara in 6ouleCtesla -BCT.. Marimea @*<D7C%p<7eC$pme se numeste magnetonul lui *o7r -me<masa electronului. se poate considera o cuanta de moment magnetic. In mod similar protonul are si el moment magnetic de spin. e de#ineste magnetonul nuclear4 @N<7DNC%p<7eC$pmp4 in care s=a inlocuit masa electronului cu a protonului -mp.: DN este raportul giromagnetic al protonului. Magnetonul nuclear e cu trei ordine de marime mai mic decat magnetonul lui *o7r deoarece masa protonului este mai mare. e constata si se demonstreaza In mecanica cuantica #aptul4 ine8plica2il in cadrul mecanicii clasice4 ca neutronul4 desi neutru4 are totusi un moment magnetic de spin4 egal cu al protonului. Ca si in cazul electronului4 nucleolii se asociaza in perec7i de spin opus -G1C% si H1C%.4 ast#el incat pentru un numar par4 spinil total e nul. Pentru un nucleu4 cuprinzand un numar & de protoni si A=& neutroni4 momentul magnetic de spin total se o2tine prin insumarea momentelor corespunzatoare protonilor si4 respecti34 neutronilor. unt posi2ile trei cazuri5 atat protonii cat si neutronii sunt in numar par -A si & pare.: rezulta un spin nul:

re#erat.clopotel.ro

numarul de masa -A. e impar4 deci #ie protunii4 #ie neutronii4 sunt in numar impar: rezulta un spin semiintreg -G1C% sau H1C%.: A e par si & impar4 ceea ce inseamna ca atat protonii cat si neutronii sunt in numar impar: spinil este intreg -1.4 deoarece spinul semiintreg rezultat pentru #iecare tip de nucleoni in parte se aduna4 dand 1. !aca o particula4 a3and un moment magnetic nenul4 e plasata in camp magnetic -*.4 asupra ei se e8ercita un cuplu de #orte4 ceea ce imprima o miscare de precesie4 precesia Larmour4 a3and ca a8 directia campului magnetic4 in urma careia se 3a orienta pe directia lui *. E o miscare similara cu a unui titirez. 9iteza ung7iulara -DL. si4 respecti34 #rec3enta -DL. miscarii de presesie sunt date de relatiile5 DL<gD*: DL<DLC%p<g-DC%p.*. Inmultind #rec3enta cu constanta lui PlanF4 se regaseste e8presia magnetonului. !eci 7DL<g-D7C%p.*<g@** I pentru electron 7DL<gN-DN7C%p.*<gN@N* I pentru un proton. !eci DL4 #rec3enta Larmoure a protonului4 e proportionala cu inductia campului magnetic si cu magnetonul nuclear. Ea este de ordinul MJz4 asadar in domeniul de radio#rec3enta. !aca o particula a3and un moment magnetic se plaseaza intr=un camp magnetic uni#orm de inductie *4 ea 3a a3ea o energie potentiala e<=@*<=gN@N*s. Comparand aceasta relatie cu e8presia #rec3entei Larmoure4 rezulta ca la o 3ariatie a numarului cuantic de spin cu 1 unitate -intre H1C% si G1C%.4 energia 3ariaza cu De<7DL. !eci intr=un camp magnetic4 protonul se poate a#la in doua stari energetice4 cea mai 6oasa corespunzand spinului G1C%. Cele doua stari reprezinta o orientare paralela -p.4 respecti34 antiparalela -a.4 cu directia campului. La ec7ili2ru4 intr=o populatie de protoni4 repartitia pe cele doua ni3ele este data de relatia lui *oltzmann5 4 in care5 Np si Na reprezinta numarul de protoni a#lati pe cele doua ni3ele -paralel4 respecti3 antiparalel.. *<inductia campului magnetic: F<constanta lui *oltzmann: 7<constanta lui PlanF: T<temperatura a2soluta. Raportul are o 3aloare putin mai mare decat 14 deci pe ni3elul #undamental se a#la mai putini protoni. In consecinta4 la ec7ili2ru4 @N rezultant e paralel cu inductia campului magnetic -*.. Pentru ca un proton sa treaca de pe ni3elul #undamental pe ni3elul e8citat4 tre2uie sa i se #urnizeze o energie egala cu De. !eci el poate a2sor2i o radiatie electromagnetica de #rec3enta egala cu #rec3enta Larmoure: este #rec3enta de rezonanta. upa cum reiese din relatiile de mai sus4 aceasta #rec3enta e proportionala cu inductia campului magnetic *. pectre de rezonanta magnetica nucleara O populatie de nuclee cu spin nenul4 plasata intr=un camp magnetic uni#orm si constant se repartizeaza4 asa cum am 3azut intre cele doua ni3ele energetice con#orm legii lui *oltzman. !aca peste acest camp se suprapune un camp electromagnetic cu #rec3enta Larmour4 spinii a2sor2 energia si pot trece rapid pe ni3elul energetic superior: ei intra in rezonanta cu campul EM. Reorientarea spinilor induce o tensiune electromoroare intr=o in#asurare ce incon6oara pro2a. Aplicandu=se un camp electromagnetic de #rec3enta 3aria2ila continuu -in domeniul de radio#rec3enta.4 #iecare specie nucleara cuprinsa in esantion 3a intra in rezonanta la propria #rec3enta Larmour -D<DL.: s=a realizat ast#el un 2aleia6 de #rec3enta. Inregistrandu=se semnalul se o2tine spectrul RMN4 A-D.: #rec3enta liniilor spectrale corespunde #rec3entei Larmour a nucleelor4 iar amplitudinea numarului de nuclee care a2sor2 la #rec3enta respecti3a.

re#erat.clopotel.ro

Operatia se poate realiza si alt#el5 campul EM aplicat are o #rec3enta constanta4 dar peste campul * se aplica un al doilea camp4 de intensitate mult mai mica -D*. si regla2il. Rezonanta se o2tine pentru gN@N-*GD*.<7DL. =a #acut un 2aleia6 de camp. In prezent4 spectrele RMN se o2tin prin aplicarea unui semnal de radio#rec3enta su2 #orma unor impulsuri scurte -@s.4 de #rec3enta #i8a. Acestea induc o pertur2are a spinilor. !upa incetarea impulsului4 ei re3in in situatia de ec7ili2ru4 printr=o precesie Larmour li2era4 corespunzand unui semnal sinusoidal amortizat4 speci#ic pentru #iecare specie nucleara prezenta. e inregistreaza raspunsul sistemului ca o #unctie de timp #-t.. Printr=o trans#irmare 1ourier se o2tine spectrul A-D. al sistemului. 1rec3enta Larmour4 depinzand de inductia campului magnetic in imediata 3ecinatate a nucleului4 e in#luentata de campurile magnetice ale altor nuclee prezente si de norul electronic ce incon6oara nucleul. Acesta realizeaza o ecranare4 ce se mani#esta prin #aptul ca nucleul KsimteL un camp magnetic nai nic decat cel aplicat -*.. Consecinta 3a #i o deplasare a #rec3entei de rezonanta #ata de cea a nucleului izolat. !eplasarea e de ordinul 1+=/ din #rec3enta de rezonanta si se e8prima in parti pe milion -ppm<1+=/.. !eplasarea poate da indicatii asupra mediului am2iant. !e e8emplu4 #rec3enta de rezonanta a protonilor in grasimi e deplasata #ata de cea in apa cu "4"ppm. La *<1T4 #rec3enta Larmour a protonilor #iind $%4/MJz corespunde unei deplasari de 1$+Jz. E8primarea in ppm are a3anta6ul ca nu depinde de intensitatea campului. pectroscopia RMN 2idimensionala La e8citarea cu un camp de R1 a macromoleculelor4 interactiunile dintre protoni sunt multiple4 deci spectrele ce se o2tin sunt e8trem de comple8e4 multe linii spectrale suprapunandu=se4 asa ca de3ine destul de di#icil de e8tras in#ormatia. Acest lucru este inlaturat prin spectroscopia 2idimensionala. E8titarea se #ace in sec3ente. Intr=o prima etapa4 pro2a este iradiata cu un semnal de R1 care 3a e8cita toate nucleele. 1iecare insa 3a a3ea o precesie cu o #rec3enta ce depinde de campul local4 deci de interactiunile la care ia parte. !upa un timp t1 3aria2il in trepte4 cand spinii 3ar #i de#azati in #unctie de propria #rec3enta Larmour4 se aplica un al doilea semnal de R14 care 3a a3ea4 e3ident4 e#ecte di#erite asupra #iecarui spin. !upa un timp t%4 timpul de ac7izitie4 se inregistreaza raspunsul. Operatia se repeta pentru di#erite 3alori ale lui t14 asteptandu=se4 de #iecare data4 re3enirea in starea de repaus. Prin analiza 1ourier a raspunsurilor inregistrate4 s-t14t%.4 se o2tine spectrul 2idimensional4 #unctie de doua 3aria2ile de #rec3enta4 D1 si D%4 corespunzatoare timpilor t1 si t%. pectrul 3a cuprinde o serie de 3ar#uri a#late pe diagonala4 reprezentand spectrul unidimensional4 dar si alte 3ar#uri4 asezate simetric #ata de dagonala. Acestea indica interactiunile dintre protoni5 un 3ar# a3and coordonatele -Da4 D2. si simetricul lui de coordonate -D24 Da. indica interactiunea dintre un nucleu cu #rec3enta de rezonanta Da si unul cu #rec3enta D2. pectroscopia RMN 2idimensionala e #oarte utila pentru determinarea structurii proteinelor si a altor macromolecule 2iologice. Rela8area spinilor !aca peste campul magnetic uni#orm *+4 care a orientat spinii pe directia lui se suprapune un al doilea camp4 campul de e8citare -M.4 3aria2il cu #rec3enta Larmour si orientat perpendicular pe primul4 spinii 3or iesi din starea de ec7ili2ru. Ei se 3or orienta pe directia campului de e8citare4 deci normal la directia campului *+. Magnetizarea pe directia lui *+4 pe care o 3om nota cu D 3a de3eni nula4 iar cea pe directia campului e8citator -M.4 notata @84 3a #i ma8ima. La intreruperea campului M4 spinii 3or re3enii4 dupa un anumit timp4 la starea de ec7ili2ru4 e#ectuand o miscare de precesie cu #rec3enta Larmour. 9ariatia campului magnetic rezultata poate #i masurata prin t.e.m. indusa intr=o 2o2ina. emnalul inregistrat e un semnal sinusoidal atenuat -dupa o lege e8ponentiala.4 cu #rec3enta DL. Constanta de timp de atenuare se numeste timp de rela8are. Amplitudinea semnalului scade datorita cedarii energiei moleculelor incon6uratoare. Timpul de rela8are inregistrat pe directia longitudinala -z < directia campului

re#erat.clopotel.ro

*+. se numeste timp de rela8are longitudinala sau timp de rela8are spin=retea4 reteaua desemnand ansam2lul moleculelor carora le cedeaza energie. e noteaza cu T1. in care @+<magnetizarea -momentul magnetic. in repaus4 orientat pe directia campului *+ -z.: @z < componenta longitudinala a magnetizarii. La t<T14 @z<@+-1=1Ce. > +4/"@+ 4 iar la t<"T1: @+ creste la +4N( @+4 deci practic a re3enit la 3aloarea initiala. Timpul de rela8are inregistrat intr=un plan perpendicular pe *+ se numeste timp de rela8are trans3ersal sau timp de rela8are spin=spin. e noteaza cu T%. in care5 @8+<magnetizarea trans3ersala in momentul initial4 deci dupa e8citare in momentul in care incepe rela8area: @8<componenta trans3ersala a magnetizarii. La t<T%: @8<@8+-1Ce. > +4"0@8+4 iar la t<"T%: @8 scade la +4+(@8+4 deci se poate considera ca a re3enit la +. T% este mai acurt decat T1. E8plicatia este urmatoarea5 inmomentul intreruperii campului e8citator4 toate nucleele au aceasi orientare4 deci oscileaza in #aza -semnalele sunt coerente.. Pe masura rela8arii4 are loc un sc7im2 de energie intre nuclee -de aici denuluirea de timp de rela8are spin=spin. ceea ce #ace sa se piarda coerenta4 deci rezultanta se 3a anula inaintea re3enirii pe directia re3enirii pe directia lui *+. In ta2elul de mai 6os sunt dati timpii de rela8are pentru unele tesuturi. T1 s=a indicat prin doua 3alori ale campului magnetic4 deoarece depinde de acesta. Timpii de rela8are ai unor tesuturi Tesutul T% -ms. T1 -ms. -*<+4(T. T1 -ms. -*<14(T. Adipos )+ %1+ %/+ 1icat $% "(+ (++ Musc7i $( ((+ )0+ Materie al2a N+ (++ 0)+ Materie cenusie 1++ /(+ N%+ La pierderea coerentei contri2uie esential si neomogenitatile campului magnetic e8tern -al magnetului. si suscepti2ilitatea magnetica di#erita a tesuturilor. !eci4 de #apt4 constanta de timp inregistrata 3a #i determinata de aceste neomogenitati4 macand constanta de timp

re#erat.clopotel.ro

caracteristica pro2ei. e de#ineste o constanta de timp T%O data de neomogenitatile campului. Intre aceste constante de timp e8ista relatia5 T%OPPT%PT1. Asa cum am 3azut4 numai nucleele cu spini nenuli sunt sensi2ile la aplicarea unor campuri magnetice. In plus4 momentul magnetic depinde4 in a#ara inductiei campului magnetic si magnetonului nuclear4 de #actorul LandE -gN.4 speci#ic #iecarei specii nucleare. Asta inseamna ca sensi2ilitatea di#eritilor nucleizi e mult di#erita. e de#ineste ca sensi2ilitate relati3a raportul dintre intensitatea semnalului produs de o anumita specie nucleara si a semnalului produs de acelasi numar de nuclee de 7idrogen -protoni.. !ata #iind concentratia mare in care se a#la in orice tesut 3iu4 este elementul cel mai indicat pentru inregistrare RMN in 3i3o. 'neori se #ac si inregistrari ale #os#orului. Imagistica de rezonanta magnetica -IRM. Imagistica RMN -IRM. are ca scop realizarea imaginii 2idimensionale dintr=o anumita sectiune a corpului din care e posi2ila o2tinerea unei imagini tridimensionale4 pornind de la un numar mare de sectiuni ori c7iar a unei inregistrari tridimensionale4 a raspunsului tesuturilor la un semnal magnetic ce induce RMN a protonilor4 o#erind in #elul acesta in#ormatii pri3ind starea #iziologica sau patologica a tesuturilor. Parametrii masura2ili care mi6locesc aceste in#ormatii sunt densitatea de protoni si timpii de rela8are -T1 si T%.. Primul parametru -densitatea de protoni. este4 e3ident4 legat de 7idratarea tesuturilor4 iar ceilalti doi depind de starea apei in tesuturi -apa li2era4 apa legata.4 deci de interactiunea ei cu moleculele 2iologice. e o2ser3a ca4 spre deose2ire de alte molecule imagistice in care se inregistreaza un singur parametru4 radiatia transmisa4 pentru razele 84 radiatia re#lectata4 in ecogra#ie4 ori gradul de #i8are in tesuturi4 in cazul scintigra#iei4 imaginile RMN pot inregistra " parametrii4 ceea ce inseamna o mai mare #le8i2ilitate si o cantitate mai mare de in#ormatie4 dar si o comple8itate sporita atat a aparaturii cat si a protocoalelor de lucru deci necesita o reglare mai #ina a parametrilor #unctie de ceea ce se urmareste. In plus4 prelucrarea raspunsului pentru o2tinerea imaginii e si ea mai comple8a. Marele a3anta6 al imagisticii RMN este #aptul ca nu utilizeaza radiatii ionizante -, sau D .4 deci noci3itatea este incompara2il mai mica. Imaginea se o2tine4 ca si in cazul altor #orme de imagistica4 prin di#erenta intensitatii semnalului inregistrat in zone alaturate4 corespunzand unor caracteristici di#erite. !eci pro2lema care se pune e con3ertirea 3ariatiei parametrilor inregistrati in modi#icari ale intensitatii semnalului. In ceea ce pri3este concentratia protonilor4 c7estiunea e relati3 simpla4 dat #iind ca amplitudinea semnalului de R1 de rela8are creste monoton cu aceasta. Pentru timpii de rela8are4 intensitatea semnalului depinde de momentul in care se inregistreaza raspunsul si de #rec3enta stimulilor de e8citare. In #unctie de acestea e8ista mai multe regimuri de #unctionare4 dand e3ident in#ormatii di#erite. Pentru im2unatatirea contrastului se #olosesc si Kagenti de contrastL. Acestia sunt4 in general4 materiale paramagnetice4 su2stante cu electroni neperec7e: ele au o suscepti2ilitate magnetica ridicata4 ceea ce duce la o distorsiune locala a campului magnetic si deci la modi#icarea timpilor de rela8are. Instalatia Corpul pacientului este introdus in interiorul unui magnet care genereaza un camp magnetic uni#orm. e #olosesc magneti permanenti4 electromagneti ori magneti supraconductori. Magnetii permanenti sunt mai putin costisitori in e8ploatare -nu consuma energie.: marele lor deza3anta6 e greutatea4 care poate a6unge la 1++t. Electromagnetii au un mare consum de energie si dega6a o cantitate importanta de caldura4 datorita didipatiei pe rezistenta in#asurarilor4 ceea ce implica necesitatea unui sistem de racire. Pot genera campuri magnetice de pana la +41(T. Magnetii supraconductori sunt electroma#neti raciti pana la =%/NQC4 printr= un du2li circuit cu azot si 7eliu lic7id. La aceasta temperatura4 rezistenta in#asurarii de3ine nula -#enomenul de supraconducti3itate.4 deci consumul de energie e #oarte mic. Pot genera campuri de pana la %T.

re#erat.clopotel.ro

Pentru sta2ilirea sectiunii si a elementelor de 3olum de pe care se #ace inregistrarea se aplica4 pe anumite directii4 campuri magnetice neuni#orme liniar 3aria2ile in spatiu4 suprapuse peste campul magnetic principal4 asa=numitii gradienti de camp. Acestia se o2tin cu a6utorul unor in#asurari cu geometrie si orientare adeg3ate. emnalele de R1 e8citatoare se aplica prin intermediul unor 2o2ine prin care circula un curent alternati3 cu #rec3enta de rezonanta -dependenta de inductia campului magnrtic.. 'neori4 aceleasi 2o2ine se #olosesc si pentru inregistrarea raspunsului. Prelucrarea semnalelor inregistrate si construirea imaginii se realizeaza pe computer. !at #iind ca se lucreaza in camp magnetic si cu semnale electromagnetice de radio#rec3enta4 pot aparea interactiuni cu mediul incon6urator4 in am2ele sensuri. Omogenitatea campului magnetic poate #i alterata de prezenta unar o2iecte #eromagnetice cu deose2ire daca acestea sunt in miscare: in3ers4 campul magnetic poate pertur2a #unctionatrea unor aparate electrice cum ar #i5 stimulatoare cardiace4 monitoare 3ideo4 suporturi pentru inregistrare magnetica -discuri4 2enzi.4 tu2uri de radiatii ,4 etc. emnalele de R1 inregistrate #iind sla2e pot #i pertur2ate de semnale captate din e8terior. Pentru e3itarea acestor interactiuni se #ace o ecranare a incaperii si se e3ita introducerea de surse de radiatii -e8emplu5 iluminatul #luorescent.. E8emplu de o#erta comerciala de sistem RMN JITACJI Medical Corporation Baponia AIRI TM II istem de Rezonanta Magnetica Nucleara = cu Magnet Permanent = +." Tesla = AIRI II este unul dintre cele mai per#ormante sisteme RMN disponi2ile la ora actuala4 o#erind o gama larga de #unctii si #acilitati de ultima ora. pre deose2ire de sistemele cu magnet rezisti3 sau supra=conductor4 AIRI II4 datorita magnetului permanent4 are costuri de intretinere e8trem de scazute4 precum si o #ia2ilitate #oarte mare. Tinand cont de conditiile speci#ice din Romania4 AIRI II este ideal atat pentru spitalele de stat4 cat si pentru clinicile particulare4 costurile de intretinere mici #iind e8trem de importante. AIRI II = speci#icatii te7nice GantrR cu magnet permanent +." T4 cu camp magnetic 3ertical !esc7idere %1+O in #ata si 0+O in spate Circuit magnetic #ara curenti li2eri EddR istem gradient 1( mTCm4 sleS rate "+ TCmCs istem de transmisie si receptie radio#rec3enta ( FT4 iesire pe $ canale Masa pentru pacient *o2ine *o2ina desc7isa U! pentru cap *o2ina #le8i2ila U! medie pentru corp *o2ina #le8i2ila U! mare pentru corp *o2ina pentru gat si articulatii *o2ina U! pentru genunc7i Computer control si procesare a datelor Computer RI C 'ltra parc4 /$ 2its Procesor de imagine ".(VV C N G* 7ard disF (.%(VV C %./ G* disF optic Monitor color %1VV Pac7et Gating Gating ECG 'nitate Gating peri#eric

re#erat.clopotel.ro

Pac7et scanare rapida Jig7 Resolution 1ast pin Ec7o C 1ast IR Pac7et Wdual sliceW Pac7et MRA %! C "! TO1 %! C "! PC Accesorii standard Cutie #iltrare 1antoma de cali2rare Matlasare masa pacient Inter#on Optiuni istem de compensare a #luctuatiilor magnetice *o2ina pentru san *o2ina U! pentru genunc7i *o2ina pentru articulatii -L = mare. *o2ina pentru articulatii - = mica. Iesire IC1 semnal !ICOM " *o2ina U! pentru inc7eietura mainii *o2ina U! pentru umar4 pre#ormata *o2ina pre#ormata pentru umar Wmultiple arraRW Xit Wmultiple arraRW *o2ina pentru cap C gat Wmultiple arraRW *o2ina U! #le8i2ila pentru corp - = mica. *o2ina TMB *o2ina pentru cap C gat 1luoroscopie Rezonanta Magnetica *lindarea camerei pentru radio#rec3enta -$ 8 ( m4 o #ereastra4 o usa. Aer conditionat Imprimanta laser )0++ ec3ente EPI - E C !T. Instalarea se e#ectueaza de catre un inginer JITACJI Medical Rstems Europe4 cu asistenta din partea inginerilor MATE=1IN. Transportul sistemului in camera RMN este supra3eg7eata de catre inginerul JITACJI4 iar dupa instalare acesta 3a masura undele electromagnetice de3iate.

re#erat.clopotel.ro