EFECTUL DOPPLER

Biban Vladut
Fizica Aplicata in Medicina
Complemente de fizica atomului si moleculei
 ISTORIC
Efectul Doppler poartă numele descoperitorului său, Christian Doppler. Domnul Doppler s-a născut
în 1803 în Salzburg și a murit la 49 de ani în Veneția. După absolvirea liceului a studiat matematici și
astronomie în Viena și s-a angajat la Institutul Politehnic din Praga (la acea vreme în Imperiul
Austriac), unde a fost numit profesor de matematică și fizică în 1841. Un an mai târziu, la vârsta de
39 de ani, a publicat cea mai cunoscută lucrare a sa intitulată simplu „Über das farbige Licht der
Doppelsterne und einiger anderer Gestirne des Himmels” („Despre lumina colorată a stelelor
binare şi a altor stele din ceruri”). Aici și-a postulat Doppler teoria cunoscută astăzi sub numele
efectul Doppler, conform căreia frecvența aparentă a unei unde depinde de viteza relativă a
observatorului faţă de sursă, el încercând astfel să explice culoarea aparentă a stelelor binare. De-a
lungul profesoratului în Praga a mai publicat 50 de articole în matematică, fizică şi astronomie. În
1849 s-a mutat înapoi în Viena, iar în 1853 a murit în urma unei complicații pulmonare în Veneția.
 EFECTUL DOPPLER
Efectul Doppler apare la mișcarea relativă a sursei față de observator și constă în recepționarea unei
unde având o frecvență diferită față de cea emisă de sursă. Astfel un observator aflat în apropierea
unei căi ferate va percepe sunetul emis de o locomotivă care se apropie cu o frecvență crescătoare
(sunetul se aude din ce în ce mai înalt (ascuțit)), iar în cazul în care locomotiva se îndepărtează de
observator frecvența sunetului auzit de acesta este descrescătoare. Pentru mecanicul locomotivei
frecvența sunetului este constantă, deoarece el se deplasează odată cu sursa. Dacă două
autovehicule se apropie reciproc, șoferii vor aprecia că sunetul emis de autovehiculul în care se
găsesc are frecvența constantă, în timp ce sunetul emis de autovehiculul ce vine în sens invers se
aude cu o frecvență tot mai mare. Când vehiculele se îndepărtează reciproc, frecvența sunetului
emis de celălalt autovehicul scade, sunetul devenind tot mai slab (tot mai jos).
Unda este recepționată de observator la momentul:

Intervalul de timp între două sosiri succesive ale oscilației la observator constituie perioada
oscilației primite de observator. Această perioadă este:
 Dacă sursa se apropie de observator frecvența oscilațiilor sosite la
observator este mai înaltă decât frecvența oscilațiilor emise de sursă:
Dacă sursa se îndepărtează de observator, atunci frecvența
oscilațiilor sosite la observator scade:
Dacă sursa este fixă, iar observatorul se apropie de sursă cu viteza vO, atunci:

iar când observatorul se îndepărtează de sursă cu viteza vO, atunci:

unde emise de
sursă

observator
staționr

sursă în
mișcare
 În general:

Semnul + la numărător și semnul - la numitor corespund cazului când sursa și

observatorul se apropie reciproc, iar semnul - la numărător și semnul + la numitor
corespund cazului în care sursa și observatorul se îndepărtează reciproc.
Am analizat efectul Doppler longitudinal. În teoria relativității s-a demonstrat că
există și un efect Doppler transversal.
Dacă viteza sursei vS este egală cu viteza undei (sunetului), atunci avem cazul de trecere
de la regimul subsonic la regimul supersonic. Suprafețele de undă devin tangente în
punctul O și observatorul înregistrează un efect numit undă de șoc, cu o durată foarte
scurtă, dar cu amplitudine deosebit de mare din cauza însumării perturbațiilor
corespunzătoare diferitelor unde recepționate în același timp, sunetul fiind perceput ca
un pocnet

observator
staționar

viteza sursei vS este

egală cu viteza undei
Dacă viteza sursei depășește viteza sunetului (undei), diversele
suprafețe de undă se întretaie, iar înfășurătoarea acestora reprezintă
suprafața de undă efectivă, de forma unui con, cu vârful în punctul în
care se află sursa la momentul considerat. Axa conului se află pe
direcția de mișcare a sursei. Unghiul de deschidere al conului se
deduce din triunghiul dreptunghic MNS, unde MN și MS reprezintă
distanțele străbătute, în același timp, de undă și de sursă.
Unda este numită undă de șoc sau undă Mach.

undă de șoc

viteza sursei depășește viteza undei

Aplicațiile efectului Doppler
Radarul
Unele radare folosesc efectul Doppler pentru a măsura viteza cu care se mișcă un corp în
raport cu stația radar. Aparatul radar emite un semnal direcționat către un corp în
mișcare (cum ar fi mașina dumneavoastră). Unda se lovește de obiect și produce un
ecou care se întoarce la aparatul radar. Un al doilea semnal, emis la o perioadă
predeterminată după primul produce și el un ecou care este receptat de aparatul radar.
Diferența de timp dintre perioada de emisie și perioada de recepție este exact diferența
dintre variabilele ν0 şi ν din formula de deasupra; v este cunoscută iar vS este fie nulă (în
cazul radarelor staționare), fie ușor de determinat folosind vitezometrul mașinii de
poliție (în cazul radarelor amplasate în vehicule). Cunoscând aceste variabile se pot folosi
ecuațiile efectului Doppler pentru a determina viteza mașinii dumneavoastră.
 Astronomie

Astăzi toată lumea știe că universul a apărut în

urma evenimentului cunoscut sub numele de
Big Bang, însă această constatare nu este
tocmai la îndemâna oricui. Efectul Doppler este
fenomenul cheie care a fost exploatat pentru a
demonstra apariția universului în urma unei
explozii.
Cea mai evidentă formă de radiație emisă de o stea îndepărtată este
lumina. Dar lumina se supune legilor care guvernează undele –
culoarea luminii variază cu lungimea ei de undă. Cu cât lungimea de
undă a luminii este mai mare, cu atât frecvența ei este mai mică și
cu atât tinde spre roșu în cazul luminii vizibile. Invers, cu cât
lungimea de undă este mai mică cu atât tinde spre albastru. În
astronomie, efectul Doppler ne dă certitudinea că universul nu este
static, deoarece, conform acestui principiu, stelele ce se depărtează
de noi vor avea lumina deplasată spre "partea roșie" a spectrului, în
vreme ce acelea care se apropie vor avea lumina deplasată spre
"partea albastră" a spectrului.
 Medicina

Pentru investigaţii biomedicale se utilizează sonde ultrasonore Doppler:

-de inaltă frecvenţă (6-10 MHz) pentru diagnosticarea structurilor
superficiale;
- de joasă frecvenţă (1-5MHz) pentru diagnosticarea structurilor
profunde.

Ecografia Doppler este un mod de investigare a aparatului

cardiovascular, care se foloseste de ultrasunete si se bazeaza pe
efectul Doppler.
Cu ajutorul acestei tehnici se vizualizeaza organele interne si
poate fi folosita pentru a ghida si dirija explorarea chirugicala si
gesturile punctiei sau biopsiei.
De asemenea, acest tip de ecografie ajuta la observarea fluxurilor
de sange si alte fluide, fiind chiar posibila ascultarea semnalelor
emise de acestea.
Bibliografie
http://ro.math.wikia.com/wiki/Efectul_Doppler
https://en.wikipedia.org/wiki/Doppler_effect
http://www.capisci.ro/articole/Efectul_Doppler