Sunteți pe pagina 1din 55

1

PROTECTIA RADIOLOGICA IN
DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC
Marimi si unitati relevante in radiologie
IAEA Post Graduate Educational Course Radiation Protection and Safe Use of Radiation Sources

2
Introducere
Subiectul materiei : unitatile dozimetrice
de baza
In domeniul dozimetriei radiatiilor in
radiologie sunt necesare diverse marimi
si unitati de masura
Unele pot fi masurate direct iar altele
pot fi numai estimate
3
Continut
Expunere si debitul expunerii
Doza absorbita si KERMA
Doza medie absorbita intr-un tesut
Doza echivalenta H
Doza efectiva
Alte marimi (doza la suprafata,doza in
profunzime, factorul de retroimprastiere..)
Marimi dozimetrice specifice (in mamografie,
CT,)
4
SCOP
De a familiariza cursantii cu diversele
marimi si unitati dozimetrice, necesare
in radiologie.
5
Part 2: Marimi si unitati dozimetrice
Subiectul 1 : Expunerea si debitul expunerii
IAEA Post Graduate Educational Course Radiation Protection and Safe Use of Radiation Sources

6
Expunerea : X
Expunerea este o marime dozimetrica
pentru radiatia electromagnetica si
exprima abilitatea radiatiei de a
produce ionizare in aer .

Aceasta marime este definita numai
pentru radiatia electromagnetica care
interactioneaza cu aerul .
7
Expunere : X
Inainte de a interactiona cu pacientul
(fascilul direct) sau cu personalul
radiologic (radiatia imprastiata), radiatia X
interactioneaza cu aerul.
Marimea expunere da o indicatie
asupra capacitatii radiatiei X de a
produce un anumit efect in aer.
Efectul ulterior in tesut va fi,in general,
proportional cu acest efect in aer
8
Expunere : X
Expunerea este valoarea absoluta a
sarcinei totale a ionilor de un semn,
produsi in aer,atunci cand toti electronii
eliberati de fotoni, pe unitatea de masa
de aer,sunt complet opriti in aer.
X = dQ/dm
9
Expunere : X
Unitatea pentru Expunere in SI este
Coulomb per kilogram [Ckg
-1
]

Unitatea speciala initiala a fost
Roentgen [R]

1 R = 2,58 x 10
-4
Ckg
-1

1 Ckg
-1
= 3876 R

10
Debitul expunerii: X/t
Debitul expunerii (si ulterior, debitul dozei)
este expunerea produsa pe unitatea de timp.
In SI unitatea debitului expunerii este [C/kg]
per secunda sau A/kg si (in vechile unitati)
[R/s].
In protectia radiologica deobicei aceste valori
de debit se exprima per ora (ex., R/h).
11
Subiectul 2 : Doza absorbita si KERMA
IAEA Post Graduate Educational Course Radiation Protection and Safe Use of Radiation Sources

Part 2: Marimi si unitati
dozimetrice
12
Doza absorbita, D
Doza absorbita D,este energia absorbita pe
unitatea de masa. Aceasta marime este
definita pentru toate tipurile de radiatii
ionizante (nu numai pentru radiatia
electromagnetica, cum a fost in cazul
expunerii), si pentru orice material .
D = dE/dm. In SI unitatea pentru D este Gray
[Gy].
1 Gy = J/kg.
Vechea unitate a fost rad. 1 Gy = 100 rad.
13
Doza absorbita, D si KERMA
KERMA (kinetic energy realeased in a material)
K = dE
trans
/dm
unde dE
trans
suma energiilor cinetice initiale a
tuturor particulelor ionizante initiale eliberate de
particulele neincarcate in materialul avand masa
dm
In SI unitatea pentru kerma este joule per
kilogram (J/kg), cu denumirea Gray (Gy).
In diagnosticul radiologic, Kerma si D sunt
egali.
14
Relatia intre doza absorbita si
expunere
Daca se cunoaste expunerea, se poate
calcula doza absorbita intr-un material

D [Gy]. = f . X [Ckg
-1
]
f = factor de conversie, depinzand de mediul
absorbant

Energia absorbita intr-un gram de aer
expus la 1 [Ckg
-1
] de radiatie X este 0.869
[Gy]
f
(air)
= 0.869

15
Exemple de factori de
conversie: f
Valori f ( ([ [G Gy y] ] / [ [C Ck kg g
- -1 1
] ]) )
Energia
fotonului
Apa Os Muschi
10 keV 0.91 3.5 0.93
100 keV 0.95 1.5 0.95
16
Partea 2: Marimi si unitati
dozimetrice
Subiectul 3 : Doza medie absorbita intr-un
tesut
IAEA Post Graduate Educational Course Radiation Protection and Safe Use of Radiation Sources

17
Doza medie absorbita intr-un
tesut sau organ
Doza medie absorbita intr-un tesut
sau organ D
T
este energia depusa
in organ,impartita la masa acelui
organ.
18
Expunerea si doza absorbita
sau KERMA
Expunerea poate fi corelata cu doza in
aer sau kerma, aplicand factorii de
conversie coespunzatori.
De ex.,radiatia X de 100 kV care intr-
un punct determina o expunere de 1 R
, determina deasemeni o kerma in aer
in jur de 8,7 mGy (0,87 rad) si o kerma
in tesut de aprox. 9,5 mGy (0,95
rad),in acelasi punct.
19
Raportul intre doza absorbita
in tesutul moale si cea in aer
Valorile de doza absorbita in tesut vor
diferi cu cateva procente, depinzand de
compozitia exacta a mediului care este
luat in considerare ca reprezntand
tesutul.
Valoarea urmatoare este curent
folosita pentru 80 kV si 2.5 mm Al :

Doza in tesutul moale= 1.06 Doza in aer
20
Partea 2: Marimi si unitati
dozimetrice

Subiectul 4 : Doza echivalenta H

IAEA Post Graduate Educational Course Radiation Protection and Safe Use of Radiation Sources

21
Doza echivalenta: H
Doza echivalenta H este doza absorbita
multiplicata printr-un factor de ponderare
pentru radiatie, w
R
, nedimensional, care
exprima eficacitatea biologica a tipului dat de
radiatie
Pentru a evita confuzia cu doza absorbita, in
SI unitatea de doza echivalenta este numita
sievert (Sv). Unitatea veche a fost rem
1 Sv = 100 rem
22
Factorul de ponderare pentru radiatie, w
R

Pentru cea mai mare parte a
radiatiilor folosite in medicina (X, ,
e
-
) w
R
este= 1, astfel incat doza
absorbita si doza echivalenta sunt
numeric egale
Exceptiile sunt:
particulele alfa (w
R
= 20)
neutronii (w
R
= 5 - 20).
23
Partea 2: Marimi si unitati
dozimetrice
Subiectul 5 : Doza efectiva
IAEA Post Graduate Educational Course Radiation Protection and Safe Use of Radiation Sources

24
Detriment
Expunerea la radiatii a diferitelor
organe sau tesuturi din corp
conduce la probabilitati diferite de
efect , avand severitati diferite
Combinarea probabilitatii si
severitatii este numitadetriment.
25
Pentru a reflecta detrimentul combinat
datorita efectelor stochastice datorate
dozelor echivalente din toate organele si
tesuturile din corp,doza echivalenta din
fiecare organ sau tesut se multiplica cu un
factor de ponderare pentru tesut, w
T
, iar
rezultatele sunt insumate pe intregul corp,
pentru a obtine doza efectiva E
Factor de ponderare pentru
tesut
26
Factori de ponderare pentru tesut,
w
T

ORGAN /
TESUT
W
T
ORGAN /
TESUT
W
T
Maduva osoasa 0.12 Pulmon 0.12
Vezica urinara 0.05 Esofag 0.05
Suprafata osului 0.01 Piele 0.01
San 0.05 Stomac 0.12
Colon 0.12 Tiroida 0.05
Gonade 0.20 Restul 0.05
Ficat 0.05
27
E = E
T
w
T
.H
T

E : doza efectiva
w
T
: factor de ponderare pentru tesut sau
organ, T
H
T
: doza echivalenta in tesut sau organ T
Doza efectiva, E
28
Partea 2: Marimi si unitati
dozimetrice
Subiectul 6 : Alte marimi (doza la
suprafata,doza in profunzime,factor de
retroimprastiere..)
IAEA Post Graduate Educational Course Radiation Protection and Safe Use of Radiation Sources

29
Marimi dozimetrice pentru pacient
Tub de radiatie X
Kilovoltaj (kV)
Curent (mA)
Dimensiunea campului
Filtrarea
Doza absorbita sau
Kerma in Aer
Doza la suprafata de
intrare
Doza organ
Doza organ
30
Doza la suprafata de intrare
(ESD)
Doza absorbita este o proprietate a mediului
absorbant,ca si a campului de radiatie iar
compozitia exacta a mediului trebuie clar
definita .
De obicei, ESD se refera la tesutul moale
(muschi) sau apa
Doza absorbita in muschi este in relatie cu
doza absorbita in aer, prin raportul
coeficientilor masici de energie
31
Doza la suprafata de intrare
(ESD)
Pentru toate calitatile tipice in diagnosticul cu
radiatii X, valoarea estimata este 1.06 ( 1%)

F =

unde (
en
/) sunt coeficientii masici de energie
pentru apa si resp., aer.

1.06
air
en
water
en
~


\
|
|
|
.
|
|
.
|
|
|
.
|


\
|

\
|




32
Pe de alta parte, valoarea ESD, masurata la
suprafata de intrare a pacientului sau fantomului
include o contributie de la fotoni retroimprastiati de
tesuturile aflate mai in profunzime , care nu e
prezenta la masurarile libere in aer.
Din aceasta cauza, trebuie introdus un factor de
corectie ( factorul de retroimprastiere)
Daca masuratorile sunt realizate la alte distante
decat distanta focar-piele reala, dozele trebuie
corectate, aplicand legea cu inversul patratului
distantei.
Doza la suprafata de intrare
(ESD)
33
Factori de retroimprastiere
(apa)
HVL Dimensiunea campului (cm x cm)
mm Al 10 x 10 15 x 15 20 x 20 25 x 25 30 x 30
2.0 1.26 1.28 1.29 1.30 1.30
2.5 1.28 1.31 1.32 1.33 1.34
3.0 1.30 1.33 1.35 1.36 1.37
4.0 1.32 1.37 1.39 1.40 1.41
34
Produsul doza-arie (I)
Marimea produs doza-arie (DAP) este definita
ca fiind doza absorbita in aer intr-un plan,
integrata pe aria de interes
Valoarea DAP (cGycm) este constanta cu
distanta, intrucat sectiunea transversala a
fasciculului este o functie patratica care
anuleaza dependenta dozei de inversul
patratului
Afirmatia este valabila, daca neglijam absorbtia
si imprastierea radiatiei in aer
35
Legea inversului cu patratul
D
2D
3D
1
3
2
4
1
2
3
4
5
6
7
8
9
36
Instrument pentru masurarea
produsului doza-arie
37
Produsul doza-arie (II)
Intotdeauna este necesar sa calibram si sa
verificam camera de ionizare cu transmisie
In unele tari Europene,echipamentele noi sunt
livrate cu o astfel de camera de ionizare sau
cu metode de calcul automate
In acest caz, este necesar sa se verifice
cititorul,intrucat unele sisteme supraestimeaza
valoarea DAP reala
38
Partea 2: Marimi si unitati
dozimetrice
Subiectul 7 : Marimi dozimetrice specifice
(in Mamografie, CT,)
IAEA Post Graduate Educational Course Radiation Protection and Safe Use of Radiation Sources

39
Doza glandulara medie (AGD)
Doza glandulara medie (AGD) este o
marime dozimetrica recomandata
indeosebi pentru evaluarea riscului
Folosirea AGD este recomandata de
ICRP, British Institute of Physical
Sciences in Medicine, NCRP, BSS si
de Netherlands Commission on
Radiation Dosimetry (NCS)
40
Doza glandulara medie AGD (in
mamografie)
AGD nu poate fi masurata direct dar poate fi obtinuta
din masurari pe un fantom standard, pentru tehnica
reala folosita si instalare echipament mamografic
Kerma in Aer la Suprafata de Intrare (ESAK), liber-in
aer (ex.,fara retroimprastiere),a devenit marimea cel
mai frecvent folosita pentru dozimetria pacientului in
mamografie
Pentru alte scopuri (incadrarea in nivelul dozei de
referinta) avem nevoie de ESD,care include
retroimprastierea
41
ESAK (in mamografie)
ESAK poate fi determinat folosind:
un dozimetruTLD calibrat in termen de kerma in aer,
liber-in aer la un HVL cat mai apropiat de 0.4 mm Al si
un fantom standard
un dozimetru TLD calibrat in termen de kerma in aer,
liber-in aer la un HVL cat mai apropiat de 0.4 mm Al
lipit pe pielea pacientului (pentru a obtine ESAK, la
doza la suprafata de intrare masurata cu TLD se aplica
factorul de retroimprastire corespunzator)
Nota :datorita valorii mici kV , TLD-ul se vede pe
imagine
un dozimetru de radiatie, masurand intr-un domeniu de
cel putin 0.5 la 100 mGy cu o acuratete mai buna de
10%
42
Marimi dozimetrice pentru C.T.
CTDI (Indexul Dozei pentru
Tomografia Computerizata )

DLP (Produsul Doza-Lungime)

MSAD (Doza Medie pentru Scanare
Multipla)
43
CTDI
CTDI este integrala de-a-lungul unei linii paralele cu axa
de rotatie (z) a profilului de doza (D(z)) a unei sectiuni,
impartita la grosimea nominala a sectuniiT



In practica, o evaluare convenabila a valorii CTDI poate fi
obtinuta folosind o camera de ionizare in forma de creion
cu o lungime activa de 100 mm, care permite masurarea
directa a CTDI
100
, exprimata in termen de doza absorbita
in aer (mGy).

D(z)dz
T
1
=
+
-
CTDI
}

44
Masuratorile CTDI pot fi efectuale liber-in
aer in paralel cu axa de rotatie a
scannerului (CTDI
100, aer
),
sau la centru (CTDI
100, c
)
si la10 mm sub suprafata (CTDI
100, p
) unui
fantom standard CT .
notatia `n' (
n
CTDI) este folosita pentru a
indica ca masuratorile au fost
normalizate, per unitate mAs.
}
= dx x D CTDI
s
) (
1
CTDI
45
Presupunand ca doza intr-un fantom particular scade
in mod linear cu pozitia radiala de la suprafata catre
centru , atunci doza medie normalizata per sectiune
este aproximata de (normalizata) CTDI ponderat:
[mGy(mAs)
-1
]



unde:
C este curentul in tub x timpul de expunere (mAs)
CTDI
100,p
reprezinta media masuratorilor in patru locatii
diferite in jurul periferiei fantomului
CTDI
) (
CTDI
3
2
+
CTDI
3
1

C
1
=
CTDI

p 100, c 100, w n
46
Marimi dozimetrice de referinta
In scopul promovarii utilizarii unor bune tehnici in CT,
sunt propuse doua marimi dozimetrice de referinta:
CTDI
w
intr-un fantom dozimetric CT de cap sau corp, pentru
o singura sectiune,in scanning in serie sau per rotatie in
scanning spiral: [mGy]


unde:

n
CTDI
w
este CTDI normalizat si ponderat, in fantomul de cap
sau corp, pentru parametrii grosime a sectiunii nominale si
potential aplicat, folosite pentru o examinare.

C este curentul in tub x timpul de expunere (mAs) pentru o
singura sectiune, in scanning de serie sau per rotatie, in
scanning spiral.
C
CTDI
=
CTDI w n w

47
DLP Produsul doza-lungime pentru o examinare
completa: [mGy cm]


unde :
i reprezinta fiecare secventa de scanare in serie,
formand partea unei examinari
N este numarul de sectiuni, fiecare de grosime T (cm) si
expunere radiografica C (mAs), intr-o secventa
particulara..

N.B.: Orice variatie in potentialul aplicat in cursul
examinarii va necesita o modificare corespunzatoare a
valorii
n
CTDI
w
folosite.
Marimi dozimetrice de referinta
C N T
CTDI
= DLP
w
n
i


48
In cazul scanning spiral [mGy cm] :


unde, pentru fiecare din secventa spirala I formand
parte a unei examinari :
T este grosimea nominala a sectiunii iradiate (cm)
A este curentul in tub (mA)
t este timpul total de achizitie (s) pentru secventa.

N.B. :
n
CTDI
w
este determinat pentru o singura
sectiune, ca in scanning spiral.
Marimi dozimetrice de referinta
t A T
CTDI
= DLP
w
n
i


49
Doza Medie pentru Scanare Multipla
(MSAD) : Doza medie de-a-lungul sectiunii
centrale, dintr-o serie de N sectiuni (fiecare
avand grosimea T), cand exista o crestere
constanta I, intre sectiuni succesive:



unde:
D
N,I
(z) este profilul dozei pentru scanare multipla, de-
a-lungul unei linii paralele cu axa de rotatie (z).
Marimi dozimetrice de referinta
(z)dz
D
= MSAD
I N,
2
I
+
2
I
-
1
}

50
Unitati de baza in fizica
( sistemul SI)
Timpul : 1 secunda [s]
Lungimea : 1 metru [m]
Masa : 1 kilogram [kg]
Energia : 1 joule [J]
Sarcina electrica: 1 coulomb [C]
Alte cantitati si unitati
Putere : 1 watt [W] (1 J/s)
1 mAs = 0.001 C
51
Marimi si unitati
electron-volt [eV] : 1.603 10
-19
J
1 keV = 10
3
eV
1 MeV = 10
6
eV
1 sarcina elecrica : 1.6 10
-19
C
masa protonului : 1.672 10
-24
g

52
REZUMAT
Marimile dozimetrice sunt utile pentru
cunoasterea riscului potential al
radiatiilor si pentru stabilirea masurilor
de protectie, necesar a fi luate.
Pe langa unitatile S.I.,sunt mentionate si
vechile unitati,in situatia in care ele inca
sunt folosite in o serie de tari, cum ar fi
Statele Unite ale Americii.
53
Informatii suplimentare pot fi
obtinute in publicatiile:
Gregg EC. Effects of ionizing radiation on
humans. In Waggener RG and Kereikas
JG., editors. Handbook of medical
physics, Volume II. Boca Raton, CRC
Press Inc., 1984.
Radiation Dosimetry. Volume 1. Ed: Attix
F.H. and Roesch W.C. New York,
Academic Press, 1968.
54
Bibliografie:
Protection against ionizing radiation from
external sources used in medicine. ICRP
Publication 33. Pergamon Press 1982.
Radiological protection and safety in
medicine. ICRP Publication 73. Pergamon
1996.
Quality Criteria for Computed Tomography.
EUR 16262. Office for Official Publications of
the European Communities. Luxembourg
1999
55
Continuare bibliografie
Radiological protection of the worker in
medicine and dentistry. ICRP Publication 57.
Pergamon Press 1989.
Avoidance of radiation injuries from medical
interventional procedures. ICRP Publication
85. Ann ICRP 2000;30 (2). Pergamon.
Quantities and Units in Radiation Protection
Dosimetry. ICRU report 51. Bethesta, USA,
1993.

S-ar putea să vă placă și