1) RADIOACTIVITATEA (notiuni generale)

Radioactivitatea reprez. modif. spontana a compozitiei nucleului atomic, care are

loc intr-un timp mult mai mare decat timpul nuclear (10 -22s). Aceasta modificare
spontana a compozitiei nucleului s.n. dezintegrare radioactiva.

Sursele radioactive sunt de 2 feluri:

- natural: cosmic, solare, uranium-plumb
- artificiale: industria nuclear, radiografii
La o radiografie incasam in jur de 1 mSv.
In Romania limita de iradiere incasata intr-un an este de 2,4 mSv/an.
Activitatea sursei reprezinta nr. de dezintegrari pe unitatea de timp.
=

dN
dt

2) DEZINTEGRARI , ,
Dezintegrarea radioactiv este fenomenul spontan prin care nucleul unui
izotop radioactiv instabil emite radiaii nucleare. n funcie de radiaia emis
putem avea dezintegrare alfa, beta sau gama.
Radiatiile reprez. emisii ale nucleelor formate din 2 protoni si 2 neutroni.
Radiatiile sunt practic niste nuclee de gaz, He (heliu).
A
Z

A4
Z2

4
2

Radiatiile sunt de 2 tipuri:

(pozitroni) si

(electroni)

Dezintegrarea este un proces care are loc in interiorul nucleonilor si nu a nucleului.

Aceste radiatii sunt emise de nucleul atomului. Radiatiile
keV) au sarcina electrica cu + sau dupa caz.
1
0

n 1 p

1
1

p 10n+ 01

0
1

radiatie

radiatie
+

au masa de repaus (511

A
Z

A Z1B+ 1

A
Z

A Z+1A B+10

Radiatiile

sunt radiatii electromagnetice (tinand cont de dualismul unda-

crepuscul/fotoni) de inalta energeie, ionizante, penetrate si care apar prin

dezexcitarea nucleului atomic. Prin radiatii
tensiune. Radiatiile

intelegem radiatii de inalta

sunt cele mai periculoase; nu au masa de miscare, nu au

masa de repaus, transporta energie.

3) LEGEA DEZINTEGRARII RADIOACTIVE + FACTORII DE SCHEMA

Constanta de dezintegrare reprez. probabilitatea de dezintegrare a unui

radionuclide, raportata la unitatea de timp. Este caracteristica fiecarui radionuclide
in parte. Constanta de dezintegrare nu depinde de timp.

-dN = N . dt
nuclee

-dN = variatia numarului de

= constanta de dezintegrare
N= nr. de nuclee
dt = intervalul de timp

dN
N
dt

N(t) = N0 exp( t) legea dezintegrarii radioactive

Nr. de nuclee ramase nedezintegrate la un moment de timp scade
exponential cu timpul.
Constanta de dezintegrare, timpul mediu de viata, timpul de injumatatire, ale
radionuclizilor sunt importante pt specialistul de mediu:
a) Daca timpii sunt mici ( mare) avem de-a face cu o contaminare
radioactive a mediului care genereaza un flux de radiatii puternic, dar pt un
timp mai scurt. Trebuie luate masuri de protective a operatorilor si a
populatiei pana la decontaminare sau pana la eliminarea radionuclizilor.

b) Daca timpii sunt mari (

mic) avem de-a face cu o contaminare

radioactive pe termen lung, pericolul nu este iminent dar poate fi considerat

permanent.

Factorul de schema (si) reprezinta nr radiatiilor de tipul i (indiferent de

energia lor) care apar la dezintegrarea unui nucleu.
Timpul de injumatatire reprez. timpul dupa care jumatate din nr. de
nuclee initiale au ramas nedezintegrate.

=
T

1/2

ln 2
T1
2

ln 2

4) TIMPUL DE INJUMATATIRE + TIMPUL MEDIU DE VIATA

N(t) = N exp ( - t) : formula dezinteg radioactive
0

Timpul de injumatatire reprez. timpul dupa care jumatate din nr. de

nuclee initiale au ramas nedezintegrate.
ln 2
T

1/2 =

Timpul mediu de viata ( ) se defineste ca raportul dintre suma timpilor

de viata ai tuturor nucleelor radioactive si nr initial de nuclee radioactive
(N0).
1
=
= constanta de dez.

5) EFECTUL FOTOELECTRIC: interactiunea dintre o radiatie

si un electron

in urma careia radiatia isi cedeaza intreaga energie electronului. Efectul

fotoelectric ne ajuta la panourile fotovoltaice (energie regenerativa).

6) EFECTUL COMPTON: interactiunea dintre o radiatie

si un electron in

urma careia radiatia cedeaza o parte din energia electronului, ea fiind

deviata de la directia initiala de deplasare.
7) MARIMI SI UNITATI DOZIMETRICE:
Dozimetria masoara marimile care permit evaluarea efectelor biologice, asa
cum fotometria masoara marimile fotometrice care permit evaluarea
senzatiilor luminoase.
Doza absorbita (D) este marimea dozimetrica fundamentala si se
defineste cu raportul dintre energia medie cedata de radiatia incidenta unui
volum de substanta iradiat si masa acelui volum . D =

E
m . In cazul iradierii

unei personae, doza absorbita reprez. doza mediata pe un tesut sau organ.
In S.I. unitatea de masura a dozei absorbite este

J
Kg , care se numeste

gray (Gy): 1Gy=1 J/Kg.

Debitul dozei absorbite ( D ) se defineste cu raportul dintre doza

D
=

absorbita in intervalul de timp dt (dD) si intervalul de timp:

Unitatea de masura a debitului dozei absorbite in S.I. este Gy/s. (1

J
W
=1
s kg
Kg ). Ca unitate speciala se foloseste

dD
dt .
Gy
s =1

rad
s .

Doza echivalenta reprez. doza absorbita inmultita cu factorul de pondere al

wz
radiatiei. H= D
<H>S.I. = j/ kg = Sv

Tipul si energia radiatiei

Fotoni (toate energiile)
Electroni si miuoni, toate energiile

wr
1
1

Neutroni cu eng : < 10 KeV

10 KeV pana la 100KeV
>100 KeV pana la 2MeV
>2MeV pana la 20 MeV
>20 MeV
Protoni cu eng < 2MeV
Particule , fragmente de fisiune sau
nuclee grele

5
10
20
10
5
5
20

Doza efectiva (E) este suma ponderata a dozelor echivalente provenite din
expunerea externa si interna, efectuata pe toate tesuturile si organele
wR
wT
corpului. E = D
. <E> = j/kg = Sv.
S.I.

Doza efectiva tine cont si de tipul tesutului iradiat.

Tesut/organ
Gonade
Maduva osoasa (rosie), Colon, Plamani,
Stomac
Vezica urinara, Sani, Ficat, Esofag, Tiroida
Piele, Suprafata osoasa
Restul organelor si tesuturilor

wR
0,20
0,12
0,05
0,01
0,05

8) DEBITUL DOZEI EFECTIVE LA DISTANTA FATA DE O SURSA RADIOACTIVA

PUNCTIFORMA:
Toate sursele de radiatii emit cu egala probabilitate pe orice directive.
Contributia la iradierea unui corp aflat la distanta X fata de o forta este data
doar de radiatiile care ajung la acel corp.

2
E
(x) =
x
= Constanta ce inglobeaza informatii despre: tipul radiatiei, energia
radiatiilor, calculele privind geometria de detective
= activitatea sursei
X = distanta de la sursa pana la punctual la care se face masurarea.
Activitatea sursei reprezinta nr. de dezintegrari pe unitatea de timp.
=

dN
dt

Ecranele de protectie au rolul de a micsora doza efectiva si debitul

acesteia intr-un anumit spatiu. Functionarea acestora se bazeaza pe
interactiunea radiatiilor cu substanta prin ef. fotoelectric, Compton sau
generare de perechi electroni-pozitroni (+imprastieri elastice) .
Prin diminuarea nr. radiatiilor care ajung in acel punct se micsoreaza
energia cedata de acestea, deci scade doza efectiva si debitul acesteia.
Un ecran de protectie care are grosimea egala cu cea de injumatatire,
injumatateste si doza si debitul dozei efective. Grosimea de injumatatire
depinde de materialul din care este facut ecranul ( adica de densitatea
acestuia).
Materia
Densitatea
Grosimea de injum
3
l
[kg/m ]
[cm]
Plumb
11000
1
Cupru
8900
1,2
Alumini
2700
4,4
u
Ciment
2200
5

K=

E mas
E max. admis

q= nr. straturi de injumatatire

9) EFECTUL RADIATIILOR ASUPRA ORGANISMELOR VII (IRADIERE EXTERNA +
IRADIERE INTERNA)
Iradierea interna: D.p.d.v. radiologic iradierea interna este cea mai
periculoasa forma de iradiere. Acest lucru se explica prin faptul ca indifferent
de directia de emitere a radiatiilor sau de tipul acestora (, , ) intreaga
energie a acestora va fi cedata prin interactiune celulelor corpului uman.
METODE DE PROTECTIE IMPOTRIVA IRADIERII INTERNE:
- evitarea inhalarii si/sau ingerarii substantelor radioactive
- evitarea contactului cu pielea a surselor de radiatii
- ramanerea in locuinte pe perioada indicata de autoritati
- pentru operatori, purtarea costumelor de protective si a mastilor de
respiratie
- folosirea surselor de apa de mare adancime sau imbuteliate inainte de
producerea incidentului.
Pt iradierea interna se defineste timpul de injumatatire biologic al unei
substante radioactive. Acesta tine cont atat de timpul de injumatatire al
radionuclidului, cat si de timpul necesar metabolizarii respective substante.

Iradierea externa a organismului se datoreaza unor surse de radiatii aflate

in exteriorul acestuia (de ex: echipamente si aparatura medicala: radiografii,
tomograf, RMN, etc.)
mpotriva iradierii externe, exist trei posibiliti de protecie:
Creterea distanei expunerea este invers proporional cu
ptratul distanei fa de surs.
Micorarea timpului de expunereiradierea este direct proporional
cu timpul de expunere.
Utilizarea unui ecran de protectie se produce o slbire a
intensitii radiaiilor denumit i atenuare.