'1 ra';

'.'i,.i o ,1
dr;art i',",tcr: lnc,ita
. air f. iOS r'-;l

ilF.tiil" tr- il"L.i:|f

:r iiRAii lcll",.
 $ITINER
EDUCAIIEI,CERCETARII
MII'IISTERUL EIULUIi
QoSu*
SimonaBratu
AdrianMotomancea
lonApostol
?*.:x,

Flzici
clorqoXl-o
Monuolpenfu

F1

<at
,E d
qElP
c[r
EDITURADIDACTI peorcocrcA,
n.l
I
uanualula tbsraprobarprinOrdinullnjtusrrutujEducarLci!i Cercctirii D.47,12dn
ll Cr7.2006.
r^nurma evalunriicaiirativeorganizalede carreConsjlirl Natjonal Dentru
E\"hdca 9i Drfuzuea manualelorii .ste rerlizat in conlomjrare cu prosLamaar;litici
aprobatiiprn Ordinul ministru[LiEducatieiii Ccrcetirii nr. j]j2/t 3 02 t006.
De\.rierea Ct PaBibliorecii
rrrionaternonriniei
BR{TU,SII,IONA
Fizici:11:nmualpntruclasaa XI,a/Simona Bmhr.
Adran Motomancea, lonApostol-Bucue$i Edrrura
Didacticiti Pedagoglce,
2007
ISB\978-973-30 1883-.1

I. Motom.ncea,Adrian
Il.Apostot,lon

5r(075.3s)

O EDP2007.Toatedreptudleasupraacesrei djnrsuDt.zervateEdituriiDidactice
fi PrJigogi.cR.A. B,.c',re.rr.
O r.epr-l 6re pdnrall,.u inregrtrtrl.
r re\1,t,rj
saJa InJler..,lului
grafird r|cea.rdlu.rr'e serJLenumJicu acofdr. scrt
al diturii.
Contributir autorilor:
SnnonaAratu:cap.l. cap 2 (2.1 ?.5),cap..l
Adrirn Motomancca: cap 2 (2.6-2.8),
cap.5
lon Apostol:caf l
llferc"(i:
Academici. prci dr ing.Radu R VOINEA - Universitatea politehnica,
Btrcuresrj
Prcf.univ.dr MarclDOBRE - Univrsitatea pothehnica,
B cureiti '
EDITURA DIDACTIC-{ $I PEDACOGICi, R.A.
Str.SprruHaretnr 12,secrorul1, ood010176,Bucure\jti
Iel.:(021)315.38.20
Tel./iirx:
(021)3l2.28.8s
e.mai1:ofiice@edituradp.ro

Comenzilepentru aceastilucrareseprimsci
. pnn po$tarpe adrsaedilurij
. pdn e-mail cornenzi@drruradp.ro
markering@edituradp.ro
comercial@edituradp.ro
'prin lel./fax:
(021)315.73.98; (021)313.34.70
Rcdactoriprof lzabeltaTilea
Tehnordactor:
Liviu Pilcurar
Desenator:
Auric! ceorgescu
Coperta:
OtiliaBort

Numerdeplan:52129/2007. Formal:16170 x 100

Bun de tipar:august2007.Coli de lipar: 15,75
Tiparulexecurat
Ia DON StAR, calili
m
w
 OSCILATII MECANICE

Un fenomcnsau o mi$carcse nume$tcperiodioAdaci se repelarla inteNalc

de
np egale.lD naturi intalnirn nrulte lenorncneperiodice.ca de exenrplu:
alterranra
. li npLrfiluf.altern,rnla/i.noaprc.ttrrrul yi rctlurrrt,Ui,i,f";",i,,ii.
*i,.",._
-lL||lor. raIgaJLlri ruliul unei nr\<. \ibrarirlc lir relc. Llc cU.,{ ;nlr, |l...
: :iIIonrc.vrbratritc atomrlorrn .olide inJurul|oziliilur dc <rlrrlihrrr cr..
U calcgorieimponanlide t<rrornc||e pcri^drcco rcprc,,i,rri u,. ilflliil..Ar(.r- |
'- -ard(lefl/ei,/.ipri !drilrlidpcfiodi\a , linrp i r;ri l.f (:rrr..rr.ri.rie.
':r'.\r^flnarcJe ergiei.pcriodrc.dirrrr_o .. rrir
Iu nd il| rka.
Oscilaliilepot fi:
- mecanjce(energiacineticl se transtbnnir in encrgiepolcutiah $i irrcrs):
- electromagnclice (cnergiaclectficarrecc in energ-i ,i
"gr"ti.a ii i",,".ri,
le llicc. r cazul \ari lrci pefiodiLcr r.n,,,.i ,,, ,,,,,,,,..,.,,..
.. l,dr.rrrrelnlo,
|flmurcapitot.rtircestui rrflnrtalc.tc,lcdi,atsl ilr,rl i o,Lil:rliil,,,rr(L: ri. I
japitolulal doilea- propagarii in spatiu$i tinp a oscilaliilorprin undc.
0xpcrimcnto

'/:./')
-7\ <27
-)
/i\
EJ

U'
/rb
*_7 YI
6tu
t
/lA. 1 / l.lcnrnlc
dcoscit.rofi:.)
pcndutefuvilrljonrti
It pcrdut
ctrsli.:
c) fcndut
cuI c t.nrctuid)cobrn.i
dcrpr oscihnn.
l.. Dc r fir hrr)gti irrcrrcrnibil.u.ncndirrr
rr cnrr p( (:rc.t:codl! r it,.r.rr, | . / .
,
de cchilihruffirrir\a,i d, I o Llc\ialicpreaInflr(nrli dc pozirr,r
dc n 1,:rrrsr
r tr:
(,reurarcjr
corlrut t .uipendirt!ir dclcn inr rc\crirea lui rrtri |^/ilr:r d. {-
Un astfbl de sistcn estc t1rr1litpendal gtu\,italional.
De.un resortsuspendimun corp $i prin inrennecl;ul lui rragcnrrr-
.2,
Jos-LAsatliber,sistemolsemi$caiDsus$iinjossubaotiuneatir(ci;1air...,.
esteun exempl de/erdul eldsttu(fig.1.1,b).
 3. O bandl de otel sfixeazela unuldin capere(fig. L i , c); celAlalrcapdteste
deviatSi apoi lSsatliber.Lamava vibra (oscila)intre doui pozitii extrem;,de-o
parteti altaa pozitieide echilibru.Sistemulsenone$tependulcu arc lanelat
4. ^de
Intr-untub de sticldindoit in formdde U turnim api. AstupAmunLrldin
capetecu un dop $i sufldmaerla cldlaltcap6t.Coloanade apaestepusi in mircare
Si,ca urmarea acestuiimpulsinitial,va executaoscilafiido-opadeaj de altaa unei
pozilii de cchilibru.Este vorba de o coloandascilantdde lichid. (t\e. ]1I, d).
In toatecazurilede mai susareloc o miwarecontinuide o pafie$i de nlta a
uneipozitiiinitialede repaus.
N l i r r :rc:, r. i.L,,rl Ni !l.la:rhr ".riiln tcrg a t c $si c { t rs liif o rris irn c rric
I.rti de, r Doz ilif , l c (c h i l j h ru s { ' L i L r,rtl . d i :si .j rc osci l 1l rori c.

I.2. NIARIiVII CAITACTERISTIC},]

MtgcARtroscu,AToRtr
Pentrustudiul migoirii oscilatoriise definescumdtoarelemdrimi flzice:
l. l'ctioadl| i$cirriioscilllIrii, T. rct)rezi,,rji
rimput nrccsnroliltuirii
u |l c i os ( il. lii r ot r ' p l e 1 0
Dace notAmcu r? numarulde oscilatii completeefectualede oscilatorin
inlervaluldetimp /, atuDciavem:

Unitatea
demesure
iDS.l.este:
lzl" = ls'
2. l,i.ccvcrh nri$ciirii,D, csrc nuntatrulde oscit.rtiicornptrt( tt('(lulrtr i
uDitltle:r(lc tiDrt).

Observemce frecvenfagi perioadasunt marimi inverseuna aheia:

T
Deaceea
rezulte:
[u]' = 1r' = lHz'
3. [long:rli:r mi$cnrii,.r,,rcprcznrl:i{ttD,i.rrr. ],itr!rrtr) ,)scitarorrtui
l:ttii de Dozitii de cchilibm ti nn nx,mrnr dll.
In 5,1.unilaleade misurAa elongaliel
esremeuu;:
trl,,=1..
 -l
I
I
a
,1.Amplitudineamiicirii,l, estelongatiamaximi p crre o poatear. II
.r:cilirtoml in timpul oscilaliei.
Amplitudineasemdsoariin S.L ca ti elongalia, in metri. :
Dacain exemple le prczentate
in fig. I -1 lisamsistemele (corpurile)sdoscileze
un intcrvaldetimp mai mare,observem ce amplitudjnea de oscilafiescadein timp.
Oscilaliain timpul cireia amplitudinea scadedatoritefo4elor de rezistenfa
(frecare)senume$te oscilalicamortizati.
Amortizareaoscilatiilor libere ale unui sistem mecaniceste cauzatade
pierderilede energieinevitabilprin frecare$; rezistenla aerului,datoritdcdrorase
cedeazd mediuluiinconjuretor energiesubformade cdlduri.
Dacdinse amplitudinea de oscilatierinane neschirnbati de la o oscilatiela
alta,estevorbadeoscilrtic nermortiTrtir.
Un exemplude mi$careosciiatorieneamortizate este ilustratde urmatorul
experiment:
fxprimnt
Pemarginea unuidisofixdmo bild.Rotim
disculouvitezaunghiulard constaDtd(fig. 1.2).
Cu ajutoruluneildmpide proiectio,proiectam t
pe un ecraDmi$carea bilei depe disc. I
' ' --.--i l
Vom constata ce umbrabilei areo mi$care
simetdcifaF depozitiadeechilibru.
periodic6, +
Migcareaoscilator'ea umbrei bilei are
amplitudine constartd ln timp, deci este
nearnodizat6.
_ / , Proiectiape un ecnn a un(i
Fr!.
mircd!icLculircuniibnnc

1 .3 . O S C ILA TOR U I,LIN I A I T A I T M O NI C

Oscilatorulliniararmonicesteun oscilatorideala caruiamplitudinenu scade
in tjmp,
In exempluldin figura 1.2 am intalnit o
oscilalie neamortizati(a umbrei pe ecran).
Exista o legaturtrintre miqcareacirculara
uniformi 5i mitcarea oscilatorie lifliar
armonica,
,r'':
Sa urmdrimin acelaFitimp milcarea
cDpeun
circularauniforma c$ vitzaunghiulara
cercde razarR a unuipunclmalerialP de masa o
?r, 5i mi$careaproiecfieisaleP' pe axa Oy
(diametrulvertical)(fig. L3).
ObservamcA i|l timp ce punctulP de pe
\*
cerc face o rotalie completA,proiectiasa P'
efccNeaTa o oscilalie
completa cuamplitudinea Frs / J. Mhco,eaconco'nitenll4
,4 = R (egalacu razacrcului). pun.tuluiP ti a prorectLei
saleP .

{
 Pentrua stabili formulele caracteristiceoscilatoruluiliniar armonicvom folosi
analogiacu mi$careacirculara.

1.3.1.Relatiiintre nlirimile car'lctcristicc

ll I :' rrr!irlr ' \ v a oscilatorului

la un momentdatt se obtineprin proiectare
pe
diametrul vertical a razei vectoarece caracterizeazipozilia punctuluiP de pe cerc
Ia acel moment dat.
y :oP '
DintriunghiulOPPr
sin tP=Z
R
Rezultel- n sinq.
DarR =l $i

deci elongatiaoscilatoruluiliniar armontc are

expresra:
/ =l sin (ot + Qo). rll\

= os";t"1iitor,
un4/ .lor nuls"fia s
i.9,= faza
iniliald, =
lqoln rad.
DaoAln fi9. L4 oscilatorulP'ar fi fost la
momentulinilial ln P; (corespunzitor
punctului
Po de pe cerc),faza la momentulinifial ar fi
fost90.
FE ,/.1Proiectia pe
miicariichculare
Atunci, Ia momentul t, faza este
diamtru.
Elongalia O-ot+qo. Unitalra de Inisurd ln S,l, pentru
fazaeste
v -
[q]sr= d:.
2. Viltza oscilutoruhi liniar armonicso
obtino prin proieotareape diamehu a vitezl
liniarerp a punotuluiPaflatln mi$carecirculare
/", uniform6,
MNv
o lnall4fr\r,coso=-=_.
' MP t ,

Rezufter = ,p cos q.
Dar viteza liniarl a puncauluiP est (de la
F. ./.J.Vitezaoscilatorului
liniaf mitcareacircularduniforme):
va: oR
 este
J'
\\
Rezultd:
v - ol cosf(D+ qo). (1.2)

3. Accelcra!iaoscilatorului liniararmonic C
E fi obfinutdprin acelagiprocedeu:proiectem
F diametrulvertical acceleraliapunctuluiP
tEcelerafia cntripetaa.e= (D?.
aig. 1.6 Accelemliaoscilatorului
liniar
A B a=
ln Nlf lt, s\n a = - -,
BP a*

intrucdtrnigcarea
lui P'este in seDsulpozitiv al axeiO iar acceleratiasaeste
fodreptatd
iD senscontrarsnsuluidemitcare,rezulta
a=_rr:rRsing=_or/
dica
a = - o14 sin (olr+ 9o). (1.3)

4. Forta responsabild de mipcareaosoilatoruluiliniar armonicse obline

4licAnd principiulal II-leaal mecaniciine$tonienet
F= ma.
Rezult6i
.tr'=- zo14 sin(ot + eo). (1.4)
lntrucdtpentruunoscilator
datn ti o suntconstante,
notdm
(r.s)
unde* se numestecorJtakld elasticda oscilatorului liniar amonic.
de migcareaoscilatoruluiliDiaraflnonicse poate
Atunci, fo4a responsabiltr
scrie:
(l. 6 )
Definilie.An punctm teria|caresemi$ci subactiuneauneifor(e de for i
F= - l), senume$le oscilalorliniarrrmonic.
5. Perioadaoscilatoruluiliniar armonicse deduceprin analogiecu migcarea
circularduniforma,und" .,
1^
o
 Ih denDfub a c!.tstantei elastice a oscilatorului rezultd
'flgiEa

(1 . 7 )
m

ObservAm cd perioada
oscilatorului
Iiniararmonicdepindedeprcprietafile sale
ine(iale,prin ftasar?,$i de celeelastice, prin constanta
elasticd,tii nu deDinde
de
c n nd iliile
i niti ale.

Pendulrrlelastic
.,JL 'Irnrn: Determinarea constanteielasticek a unri resort
'-tP prin metodastaticd$i prin metodadinamicz
tx El
Matcrinh cccsrr.c
HFI
gBl _ Se folosetteun oscilatorarmonic simplu confeclionat
dintr-unresortdin sarmesubfiredeolel fixat la capatulsuperior
HEI de uD suportvertical.De capatulinferiorse suspendb un mic
,l, El plataDprevazutcu un ac indicatororizontalgi cu un cdrlig
a*gl penbuagelarea dileritelormase.Resortulimpreunacu platanul
qi greut5lilepotoscilain fatauneirigle verticalegradatiln rnrn
tl $i olr.lndicatorulorizontalpermitecitireaexact!a deplasdrilol
(fie, 1.?).

Modul(h lucru
G (A) L Metodastatici
Sesuspende de platandiferitenase marcat. Se
masoara$i se noteazddeplaserilecorespuDzatoare
fiecAreigreutA!.CitireadiviziuniiestecorectA
atunci
cAndochiulobservatoruluiti aculindicatorseafli pe
aceea$i orizontala,
Sefaceo reprezentare graficeluendpe ordonati
valoritegreutdliiG@) iar peabscistrdeplasiriley(n/
corespunzStoare (llg. 1.8).Dr acesl 5e va
v (m) dterminapantadrepteiG =,b/, adicaBrafic conslantak
r'A. .l 5 D.r.minaraconstantei Intrucet se lucreaze cu sistemul aflat in
lanace t F.in merodasratici. echilibru,aceasta esteo metodAstatice.

8
(
 ll. Mtodadinamici
Se cantare$te
resoftulcu plalaDul;i cu nasa corpuluisuspendat.
Se obri..
Sepunesistemulin oscila(ie.Secronometreazi timpul I in careseefectueaze
: oscilafiicompletc.de exemplu20 de oscilatii.Secalc(leazAperioada

-, 1

Daf $im cd f = 2n F;..

T.
Rczult?tele
sevor treceintr-untabeldc fonrra:

Nr T 7,",
crt. (kc.) (s, (s) (N/kg) (N/ks)

Se vor facecale 3 nisurilori pentru3 masedilerite,calculandu,se valoarea

medtc,
Pentruun acola$iresort,valoare^consta[leielastice,t determinaG
prin metoda
statici treblriesi fie aproximativegalecu ccadeterminatiprin metodadinarricd.

CUn oscilatorliniarce oscileazd ,y'= 2 cjn se alli dupt

cu anrplibdinea
/r =0,01 s de la inceperea ={2
fti$cirii la distanta.l,r cm de poziliadc echilibN.
Secer:
a) perioada oscilaliilor;
b) vitezaoscilatoruluiin pozitiadat6;
c) acceleratiaInaxiDAl
Fazainitrialia oscilaficipste
nuld.

elongafieil=,4 sin((D+ e0)darele

inlocuimin expresia problemei
li obtinem
Jj=2sin<o.0,01

.t5 n
=
dec is i n . o .0,0i , adici cD0,01=
2 4
tl
Rezulta
1007r -- rad
4s
a)

r =:i:= 1= 0.08s.
(rJ25
o)
vr = (Dl cos co/l
Dar, de mai sus, avem ce
1t
')1. -' -;

deci y = 25n.2.g6s!
=25\f2^!A= 1,1rn.
4ss

c) a^,.=62A =62r' .2,10" =t23,2m/s".

Un oscilatoroonstituitdinh-unpulot materialcu masa,rr= 1,6. ]0-, kg,
- V d capetul unui resort,
atemat vibrcazd sub aotiunaforfei elastice a resortul.ii,
rcualia longatieiavandforma:

y =,u
. ^_ l] I
s,nlrr 7tl
+i.Jtn).
Aflatil
a) prioada;
b) vite?amaxima
c) forts Inaxitd ce acfonazAaruFa puoctuluimaterial;
1;
d) in ct rbp r cald e&.tE'i nEd d,eh jumdtateaamplitudinii la
din amplitudilc? f
Rezolvarc
a) Prin identificarecu ecpaliaeilrroolui liniar araonic, g6sim ce:

,e=ro-,m,
o=ff riv"=fraa
Deci 7 =446s.

b)
YnR= @A= 3'92ctnls

10
 c)

lA
d) Dacala momentul4 elongaliaera /r = iar la momentul4 elonga{ia
2

, t u i n . ''u.= fl atuncir=A -1,

2

/1gtimcd jl=sin(ror'+qo),rezuke ce
Darcumla momentul

s i nl ; r , + i l = ; . 6 s s1; r + I= I
\d 6) 2 I 8 6

Obtinem
oa ,3

Analog: ",[ sin(o)l^+o")

2
-,.1=,4
l;
, t1r 7ri vJ
adic[ sm -1" +- =-.
t8'8' 2
f lnf i
deol
8'8 3

5
Rezulte,
'3'

4
adicl

(JJ Ecualia oscilatiei unui punct material de mase m=10 g este

v = z n.r 'lU 'l Sln) a_-COS )L

\ {r )
a) Se se determinefaza iniiial[ ii amplitudinea.
b) Sd se calculezefo4a maximdoeactioneazaln timpul oscilaliilor

ll
 Seprelucrenziexpresia elongatiei$i,prirtr-unartificiude calcul,sescrieastlel
':rjr :a \e poa!afol05ifofmulalrigonomerfici

sin(o P)= sinc[cos B- sinPcos0

Astfel,inmulfind$i inpnrlind cu 2 $i introducand in parantezd {i oFi"
(t; I )
_ .^ vJ
'| - 4 lU \Ir5r -co\5/
2
12 )
t-
y=4
'\66) l u c o s -s rn)1 srn cosJl

adici

l=4 1 0 sl n )/ _.
\ o./

. A =4.10,m, ia rq , ,= j:
b) '-
A = lO:. 25.4.I 0 r = I 0jN = I mN.
F,,,,= n@'z
(! Ur'r" sr.rspendatde\un resort executaoscilalii armorice. Daca l^
modentulIr "orp
areelongaliaI = 2 cm li la montentul12elongaliaeste)r, - 3 cm. iar
vitezelecorespunzitoare
acestormomeDte suDtr1 = 5 m/srespectiv
v, = 4 m/s,aflati
valoarea amplitudinii
$i a pulsafiei.
llczolvarc

[I r' r'
--r =sin'rcot,
-q",
r _lsinrcrr +q.,i |
\A j
lu -urlcos(6r/+q I I v. ,:
-cos't<':t
-\' t
lL J
Adunemecualiilemembrucu membru.Rezulti:
.r: vi
__+__:_r=t,
A' 6'A
Procedand
analogpentrumomentlll/", obfinem:

+r_+ L
A- uiA
 Ultimeledouarelaliifoflneazeun sistemdin carerezultii:
.":
_l
ri
._-
. i, ,:
': ..+_;'
A' d'A' A U )/'

& unde
,u a
o, -irF;r
", "l i l ' - ' ! ,..
"r-tr'r{ - '"1
"":
Din prima relatieavem: l' = xi + j, $i inlocuindu-l pe o rezuitd:

5. CarcesterapolluLdintreperioadele de oscilatiealeunui corpsuspendat de

&)ueresorturiavdndconstantele elastice,tr 9i /.2 legate intai ln serieli apoi ln
Fralel?
Rezolvare
Pentrucazul legarii in serie (fig 1.9. a)
! = l t+ l z
F _ F *F _ t =l +l
k^" k, k, k"" kt k,
E
ft-i- ,\
ir
ti r. =2",1!=z".ln1-+-1.
r'
llkr. ll \k' l
I Pentrulegaxeln paraleli
F=4 + 4
k",! = kty+k,v k",,= k, + k". Fig. /.r. RcsonurisedsauParalel
Deci -

f^
Tn=2tr
tre,.t,
T, k ,+k ,
r!, .lk,k,
6. Un tub in formdde U conlineo coloandde lichid de lungimet SuflendIa
din-cap"t"Gtututui, seproduceo denivelare
on,-rt a lichiduluidin celedou6ramuti
coloanei
Si seexprimeperioadaoscilatiilor de lichid
 Rczotvr!-e:
Egaldmfo4ele din cele doua ramuri (fi9. 1 10):
F+Pds=P,s+G
unde.t= secliunea tubului,iar G = p 2r ' S g (gfeutatea
niveluluide refednfdin ramura
lichiduluiridicatdeasupra
din drcapta).
RezuliA
F = 2psc r = la, fo46 detip elastic,undet = 2psg
Atunci, daca masa lichidului oscilant este
1./0.Coloanaoscilan$ m=p.I/=p.S / , re z u lt d

,=r^fi=r^ffi=t
E
sauF pentrucelefalse.
AlegetiA pentruafirmaliileadevdrate
amplitudinea
A F intr-o oscilatieamortizate in timp
oscilaliiloresteconstanta
2. A F Fo4a responsabila de mi$careaoscilatoruluiliniar annonicestedirect
proporfionale cu elongaliadarde sensoontraracesteia
l. A F Dacd doud resorturielasticesunt legatein paralel,constantaelasticI
echivalentaesteegall cu sumaconstantelolacestora
,1.A F Vitezamaximea oscilatorului liniararmonicesteo?A.
oscilatoruluiliniar armonicesle
5. A F Defazajulintre elongalie$i acceleralia
Aq = r rad,
6. A F Perioada estedirectproporlionalacu pulsaliaoscilaliilor

o miscareoscilatoriearmonicddescrisl de ecualia
L Un com efectueazd

I = O,f.i" * 1J-. Calculalivalorilemaximeale vitezei$i accelera{iei

in
lZ^r
cursuloscilaliilor.
R: 1,256n/s; ?,88m/s':.
o mi$carearmonicddescrisade ecuafia
.1.Un punct mate al efectueazd

= l0.i'f 2o,- I ]"'n. Aflati\ iLeza

samaxime.
'u n \ 2)
R: 20 cm/s.
14
 ( i I n punct material de masa m = 20 g executi o mi$5le o"cilalo.b dscrisa
\_/
r): r..uatia r'-sJ:Isint0r-*costorl.
\J3
rsaprasain timpul migcdrii?
l
Careestelo4a maxtmece acnoneazi
Ii
ra R: 20N.
1. Un mobil executi o migcareoscilatoriarmonicddescrisade excufia l
I
i :-1 sin (ru + qo).St;indcAla momentulinitialelongatia
saeste2 cm iarvitezaeste I
ts. lT.m/s, sa sedeteflninefazainitiali q0. :
tte R :1.
4
5. Un punctmaterialefectueazd oscilatiiarmonicecu pulsatiao. Stiindca la
i = 0. x = Jro9i v = v0sdseafle amplitudineami$cariioscilatorii.
l. j
n :,a=,Jxj
+j.
6 Un oscilatorliniar armonictreceprin punctelede coordonate rr : 3 cm li
r- = 4 cm cu vitezelevl = 4 m/s,respectivv2= 3 m/s. Dacdmasaoscilatorului este
i = 20 g, calculaticonstantaelasticia resorlului.
0p, R: 200N/m,
e0l 7. Un oscilatorarmonicliniaravandmasa100g are,in cursulmi$cfuii,viteza
marimi 0,1 m/s $i acceleratiamaximi 2 m/s'?.Calculaliconstantaelasticaa
resonulul,
lca
R: 40 N/m.
8 Un corp suspendatde un resort idedl oscileazEvertical cu perioada
l, = 0,6 s. Acela$icorp suspendat pe verticalecu
de un alt resortideal.oscileazh
ste prioadaf? = 0,8;.Aflaliou ceperioada vaoscilacorpuldace estesuspendat decele
dout resonurilegateln serie.
R: ls .
9. Un motor cu masa128 kg estemontatpe patru resofturiidenticeavend
fiecareoonstantaelastioak = 2 104N/mCalculatiperioada$ifreoventasistemului'
R: 0.25s: 4 Hz
!lia
1.3.2.Encrsir rlsciltloruluilinirr rrntonic
i in
caresemitcasubacfiunea
liniararmonicesteun punctmaterial
Oscilatorul
= satotaleeste;
uneifo4eF - /9,.Energia
tls'z, mn te'
ofia
t=r.,_".=_T-_f

, . [Y = ,-4sin lorr+ <P,)

tnloculml
Lr = co,4cos((Dl+ qo).
Er,/s.
t5
 Rezultd:
m.r'?l'cos:(ol+ qo)
-
= tr.Atunci
Dar m(D'?

r =$F*'6, +e")]adica
* e,)*sin'(tor

(1 . 8 )
2
Erel.gia ostilrtorului lirrirr nrnronit eslc
const:rntriin litrrpi de$i energiilecineticAqi
potentialavariazecontinuu.trecanddintr-ofonnt in
alta.sumalor remane aceeasi (fi8. 1.1I)

intru"at ;=192= 2n2m\r2Az rc irt6.cA

2
ene|gia totala este proportionaldcu petratol
ampiltudrniitr cu palratulfrecvenleioscilatiilor'
Observim ca portlieide echilibrui; corc'punde
Fig / ll Eneiaoscilatorului valoareaminime a ene.gieipoteDtiale

I Unpurcrmalerial
oscileazi y = ,4.i,tI n,- | ll,n , nn"ti
dupalegea
\ o,/ 'apo'-
= fl4
tul dintre energiilecifietica9i potentialaate punctului materialla monentul
'L
de la pornhe.urldef esleperioada oscilaliei
llezolvat'c
Fazala morlentultt estei
Tlr

dar
I = ,= - = lt.

clecl

o = ,! --= -rao

l6
 A$adar
Lt1
jj-
t-, =asin:0, $iE , = cos:ql
'2Z
deci

b^ = 3 =!.
z e, tr r
c in,
3
r)
pe odzontalaconformecualiei
i. Un oorp cu masazl=10 g oscile^zd
le
$i energiacineticd9i ceapotenfaldin
.r=o,zsinltonr+ll1m). sh se calculeze
n ' \ .. o)
momentelein carc elongatiaeste un sfert din amplitudine(se considerdtt'z: 10)
)i Rczolvare
Prin identificaiecu ecuatiaoscilatoruluiliniar armonic rezulte
!l
[, ,4=0,2m $i 6=16n31'
rc s
Agadar
I = r.r = 19 16-i 1g'tr = 1gL
m
iar

E =u. _10.e..t1.),
-22
= o , 2=J 2 o om J .
t.-
f
potentiald
Energia vafi
lt4 .(e\"
- rr" -14)
"r= 2= 2
adicd
n
-t'
= LL=!=n^s^t
t6 2 16
l T

.E c=E H.ft
_ UT"_ _ T
_ . _ L, |=_ ,.l
_15.E=
_ r 87,5.J.
t6
=
3. Subactiunea uneifo(r tr'= 1 N un corpde masern 100g atarnatde
cu.t = 10cmfa16depozitiadeechilibru
cap6tulunuireiort sedeplaseazd
 Secer:
a) pulsafiaqi frecvenfaoscilafiilorlibere;
b) raportuldintrenergiacineticd$i enrgiapotentialila o distanfdde origine
egalAcujumdtateaamplitudinii.
Rctolvrr
a)
F

Dar

u =9= 1,5Hz
9
o)
.( A \'
kx'
-
\2) = 1i a ' = 1i"^
"'= r= , ,
=L-L =L - t^ l-
t! -L=-L,
44
Deci

:!= -L = 3 .

L Un p|lncl materialde maser'=5 g efectueazao migcareoscilatorie

armonicaco fiecvenFD = 0.5 tlz gi arnplitudinea,4
= 3 cm.
Calcutali:
a) vitezacAndelongaliaesteyr= 1,5cm;
b) fo4a elasticama)dma;
c) energiatotala.

R i a)8,149; b)1,4?mN;c) 22pJ.

s
2. Un corp de masem=4 kg suspendat de un resortoscileazivertical.
uneiforfe-F= 10N.
Resortulseintindecu Al = 0,1m subacfiunea

18
 :.r-.ula!i:
: Fnoada;
: rulsatiaoscilaliiloI;
: amplitudineaoscilatiilorcorpuluisubac(iuneaproprieigreutdliG= 10 Dr^:):
:, energiile cinetici $i potenfialAin pozilia in carc viteza estejumitate din
r::: :xa\inie.

s;b),] = 5 4;c),4 = 0 , 4rn ; d )/ . = ! = 2 1 . 5 0 = 6 1 .

R : a)r = 1,256

Un punctmaterialcu masam = 10g oscileaze

dupdlegeay '. 5 sin1l (cm).
Se
forlamaximi ce actioneaze
asuprasa;
il energiatotale;
a) expresiilpenfu energiilecinetice$i potntiah.
f,,:
R:drll l0'N:brJ.42 J : . rF - ' . 4 1 t 0 ru

E " = r.4 2 .r0 , irr' { rr. lr.

'6

I Calculatielonga{ia liniarannoDicin punctelein carcencrgiA

oscilatorului sa
- :3lici esteegalecu energia
sa poteDliale
elastici.
,a"l-
l l :+ lll
2
5 , ID ce raportsegasesc energiacineticeli ceapotenlialA
a oscihlonrluiIini?rr
a:nonic ?n punctele in careelongaliaestejumllatcdin amplitudine?
It:4.

( , . Ur p L r n ct n l, rllr. , lrt . , , i
Ina terial
oscilea/a leE ea') 2 s ir' l' r
drrpa r' . , 1 ' ^ r-
\. 1.1
:rl diDtreenergiilecireticA9i potentiali puDctuli matorialla nromentLrl 1r= 7ll,1
:e ld pofl)ire.
unde,esrc ?erioada ^le
o5c:lirrie
R: L
l. Un punctnaterialavandmasarr=4 10'kg oscileazi confonneclratriei:
I t'
: =-sin 2 ) tr - -" \ l ( ml.Calculali cinerrcl ;a mo me n rd
energia / l l0 . d c la in c e
ln \ 4)
:e.ea mi$cdrii.
R: l0

l9
 .. I nl
o+
8. Legoa de mitcare a unui oscilator liniar aflnonic este ))= , { s rn l ].
7'
Calcula-tiraportul dintre eDergiilosale cinctica $i poteDtiah la DlomentLrl' 24
I
R:;

I 3.3. I'tlidrrlrrlgravitrqionrl
Un pendulgravjtationalesle format dinlr-un
corpde mici dimonsiuni, cu masa,?, suspendat de
rrrr fir ine : ' t e n s ibcilu ma s a n c g lija h ilSs i c u
lungimea/.
Daci pendululesledeplasatdin pozitiasa de
echilibruSi ostelasatliber,elva oscilaintr-un
planvertical ^poi
datoridforteidegravitafie.Traioctoria
degcrisa de Dunclulmatcrialc\lc urr arc de cerc
lonelc careacliorea,,a asupratui surrl: d -,ri )i
tensiunea in firf(fig. Ll2).
in timpcecornponenta lui d pedireclia firului
G, se anuleazdcu leDsiunea din fit componenta
tangenlialA G, va delenninarevenircapendulului
''d chtrepozitiadeechilibru.
A$adarfo4aderestabilire este
r / /? l:ortelecarcnclioncu2i
c s ut r ap c n (u ru ru L F = G , = -mg s in 0
intrucAtforta I nu estepropoqioDale cu elongatiaunghiulari0 ci cu sin e,
rniscaredDendulului nuesleo rriscarrarmor)ici
Totu;i,peniruunghiurilnici 0 < 5', putemscriesin 0 :0 in radi^ni,dLrp6 cum
reiesedin tabelulurmAtor:

Un-qhiule
sin0
grade radiani
0' 0,0000 0,0000
0,0349 0,0349
0,0873 0,0872

fo4ei de reveniredevine
apro\imalie,expresia
Folosindaceasta
F=_ n & .
ExDrimamunghiul0 in radiari,in functiede lulgimeaarculuisubintirs(care,
pentruunghiuriniii, coincidecu lungimeacorziir) $i de razacercului'/

I
20
 1i:dar fbrla de reveniredevine
f = mx-..'' I
=_ki,

rr; ..il {ii .l( j,ricar.IIIljll|(liIc (0 -.:5,)lnftl (h rcrl]|ljrc.inr,lc riI ct,r\

ri,,i,lirl ,r\l!
lrLi o rnii(irr,rr,sLijrlofie||rjo ricjl
_'",."' , peloadaProprredc o:.citrliea pcnd,rtutui
/ - ),,_/,r- dc\in.
7 tr {

r = 2^E ( l.e)
1g
l_.ennm.i perioadanendululnigr.rvilalionrl ene indepcnd<nra d< mas.rs.r.
.-rru.rl. pcnt r unghirrri nrici. pcrioadr pcndUlrrlUigra! itational csre
:.:<nder)ri dc amfliludine. pcnduhl po.rlefi lolo.ir lfl Int5urrreatirrp||lui
?endululgfavitationaloferA o metod6simpld penlfu deterninarcavalorji
J:rrie.gm\ ilalionaleq. deoarcte/ 5i f por fi u)or ,i pr(ci. mil.urdtc.
' --

I'i{rrtfilrfncrr"l,'irrlu; :'r,l1 i1 1 : rlif i rl

I crra: Determinarea
valoriiacceloraliei
gravitationale
g.
l l :rl . r ir lr
' t . c s r r.
- iir lung$i subtircclt lunginea/= I n, suspendat
la ur capilt;
o miceslbrdde plunrb, otelsaubfonzcu dianrelrul
dc 2-3 cD);
cronontelru,
-1 I$r f r ' ldt r f u( r r

- construj(ipendululgravitalional,
atiotandsfemDrctalicA
do fir;
- scoatelipeDdululdin pozi[iade echilibru,
deplasAndu-l
tutiidc vcrricalicu
-- unghi0 cafesADudep:$easci 5o$i apoilisatri-llibcr;
- cronometratri
un anunitnumir de oscilatii04. dc exenrplu 20. $i obtincli
'r:npull.

pelioada7 =1;
<letermirraqi

ln l.
calcul.rilccelcrrragrd',ira'iorlrU- -
-7 .i\\
.-1
- facetiInai nulte determiniri; ret l
- trecetirezuliateleintr-untabelde lorma:
,v
21
\ raY
&
 Nr t T T. g 9,.
oscilalii (s, (sl (m/s'z) (m/s'?)

l.
2.

Un pendulgravitational
esteamplasatintr-uncdruciorcarese miqcArectiliniu
cu acceleratiad. perioadade oscilaliea pendulului.
Determinati
llczolvaro
DacA pendululeste supusacliunii mai multor fo4e, in locul acceleratiei
gravitalionale
g apareacceleratia imprimad de rezultantaforfelorce acfionaze
asuDra Dunctultlimaterialde masam.

Din figura1.13,sevedecd:

' +g'
decr

l. Doua pendulegravitalionale in acelaqiloc cu fiecventele

oscileaza
Dr= 2? llz $iD?= 9 Hz.Careesteraportul
lungimilor
lor?
r, I D, I = 9 .
R:

2. Un pendulesteamplasat cu acceteraFaa. Sd
intr-unlift carese deplaseaza
sedetermineperioadade oscilaliea pendulului:
a) ctnd liftul urcd;
b) cendliftul coboara.

x,:a)r=2n.p:; b)r=2,
lg+a
E
l/ g - "
22

L
 II
I
3- Un pendulgravitalional fixeazi de un cadru a$ezatpe un cirucit- I
se mrtce pe un cerc de raza R in Dlan orizontal. Care este Derioada I
lui? I
I
I
F '"--r^- a
tr"'*,*
4. Un pendulsimpluoscileazd 200 oscilaliipe minut iar altul,ln acela$iloc,
300 oscilaliipe minut.Sb se calculezerapomrllungimilorcelordoui

R: L = 2,25.
t1

5. Un pendulgravitationalde lungimel0 are perioadaf0 la t0=0"C. DacA l

Eperatura mediului exterior devine,, iar coeficientulde dilatare liniard al firului
e cr,careva fi perioadasa?
n:r =4Jt+crr.
6. Uh pendulmatematic atdmi detavanulunuilift ln repausqi arepeioadade
cilafe fo. Dace liftul urcl uniformacceleratcu a=0,5 g, caloulatiperioada
Fdulului.
6
R: I = "l:1",

1,3,4.Reprezcntarcnmirimilor oscilatoriilinilrr armonicc

analitic,grafic Ai
Mtrrimile osoilatoriiliniar armonicepot fi repfszentate:
fazorial.
a) Reprezentarcaanaliticl se face sub forma unor funclii matematice, de
exemplul
I =,4sin(or+ qo);
v=o,4cos(ot+qo);
a=_o'lsin((ol+qo).

b) Reprezcnlarea grnfici sefaceprin desenarea formeifunc;ieirespectivein

fig. 1.14suntreprezentategraficfuncliile), = y(t), v = 1'(t)9i a = a(t).
Vitezaestedefazat5inaintecu F/2 (sau r/4) faF de elongatie iar acceleratiaeste
defazat6cu n (sar Tl2) fati de elongaiie, adice este in opozitie de fazd cu
elongalia.

23
 6'A

l,'1.-'r-^ ,' Jl^",

(Dl
A .i(\.;;
li - -. -,1.,i
i_i\li\ ,. i,-,,i
.i ,:/ j t
/ ''. \, '. \i
"r \i /tr\i !
. I il r\ !37 l! :rsr \rr !LI / 2r
\ari\,,'1,-K-1
,i 7,\i T l \ Fi,YiT/
-A :, l" -\,,iX7
.<nA .r .;..r'i ''---l -. i
.. ---- - r . - 7- - "- .' '
2
IJJA \..i-l>{!---- - - - -- - -,, --,'--l/
litezei ;i accelratiei
l.iq. /./4. Graficeleelonsaliei. liniararmonic(90=0)
oscilatorului

c) ltct)r'(Tcntrreafnzori:rl,ise facecu ajutorulunor vectorinumili trzori.

Frzor'rl cste nn vcctor rotitor ce reDrezintiio nrlrimc ilter itiv
s;nusoi{lAli(y, v saua pentruoscilatorulliniar armonic,dar sitensiuneaelectricd
sauintensitatea curentuluiio curentalternativ).
Fazorulare urmetoarelecaracteristici
1. Modulul fazorului este egal -care c
amplitudinea m6rimii oscilarorii pe o
reprezint6.
2. Frecvenlade rotalie a fazorult
coincidecu frectenF marimii alternativ
sinusoidale pecareo reprezintd.
3. Unghiulldcut de fazor la nomentul
initial/ = 0 cu o axaarbirrara fdeobiceiOr)
reprezinte faza rniliala Q0 a Inlrirnii
pe
oscilatorii care o reprezinta.
4. Unghiulfaculde fazorla un morner)
FiA. 1..i1 Rep.czntarea
fazodaba oarecarede timp l repreTindfaza m;rimii
vilezei$i acceleraliei
elongaliei, oscilatoruluiosc ila ro riila a c e l mo me n t .q = o r+ 9 ,
liniafarmonic

perpendicularr
peprima o."ur o:,:"q,if""r.3';l#l'i:"*ff'",lt
(deci
oscilatoriirespective. 'XT
Astfel,elongalia, in migcarea
vitezaSiacceleralia amonicesuntdatein fiecare
momentde proiectiileextremitIlilorvectorilor d modul l, 0/, respectivoid;
ultimiidoi suntdefazaticut/2, respectivcu tr fafnde vectorulI (fig 1.15)
24
 i.,1. L-ONIPLINERi'}\()SCnl,A I'lIf ,OR

i: numeroase situaliiintalnitein practicirtncorpestesupussimultanactiunii

r.: -::rkor forte care, dacd ar actionaseparat,ar imprirla fiecareo migcare
r- : : r r i e .
} exemplu,intr-uncorpsolid,particulele (atomisauioni) seafla
constituente
r-'r- ;ontinui vibra-tie in jrrul unorpozilii de echilibrustabil Mi$oareauneiastfel
jr: ::-,1icule esterezllltatulcompunei oscilaliilorindependente imprimateacestei^
:! -:sracliunea cu fiecarevecinin parte.
\lIe exempleintatnin in cazulcladirilot podurilor,solicitatesimultande mai
_. 13acliuni exterioareperiod;ce(vibratiilesolului ca urmarea traficuluigreu,
:':-. in rafale,varia{iitedete,nperaturizi-noaptc). Un cotrcmursolic;ti o cladirc
i . r.atii iidependente orientateperpendicular una fati dc cealaltA.mi$careade
:,-.:rbh a clddiriifiind rezultatulcompuneriiacestoroscilatii

LJ-1. ( onrpun.rt'il|oscilttiikrr lrrtrrrkle(L: lltIrIrrl| ':galc

Prin suprapunerea a douaoscilatiiarmonicede acoea$iffecvcnp qi aceeagi

, r:.!ie se oblinetot o annon;cdde aceea$i
oscilatie frecventi$i aceea$i direolie
Dacdcoledori oscilatii
care secompun au amplitud;nidiferiteai t; $; faze
l:'r
' : alediferitetplsi q2,atunciecualiilc lor sunl:
lrlongaliilor
i rj = a , s i n (0 t + { p r)
l , = d : s i n ((1 )l + q :)

Elongalia seobtineprininsumarea
rczultatir $i}' adioi:
elongaliilor,'r
!=)\+vx

I =,'1sir(ol+ q). ( r .r 0 )
ProbleDraaflarii amplitudiDii I $i fazer
- rialeq a oscilafieirezullanteserzolvi usor
:.:ci folosin rcprzontareafazoriali. Fle
-:rorii a. $i 4; core5prrrr/atori cclor doulr
-rl.Ari cornponenle. carc lnr. li llromcnllrl
- rial. rurghiurilear. respecli\o. (rr ari /,v
''r Ll6). Ulrelliuldir rlrcccidor!cclori vjr li
'.j-q Ar )i\arirnarrcacelirrirn r.tlir'rprrl
:ilcArii, deoafeceamb;i vectori sc rotescctl
:.eea$ivilezi unghiularao. OJ
Vcto lrezullatI = a- + 4este rrror',rr
. r i l : r l ni r r r u lln n {i. Conpunscaoscila{iilorprin
Din figura1.16rezulta
Ay
Ax
15
si tinand sea$a ca pro;ectia vectorului rezultant pe o axa este egalecu suma
recroriloicomponenlr
proiecriilor oe aced.x; re/ult; ca:

EA=_I lt:, deci

' ar, + a.\

o sino
rga= 'i-'1 -I (1 . I
lrrcosqi + d. cos9:

Obsrvam ci fazairiliala I a oscilalieirezultantedepindede anPlitudiniles

fazeleinilialealeoscilatiilorcaresecompun
a-ptltuain.u oscilatieirezultanteesteegali cu modululvectoruluil- 9i sc
obtine,conformregulilorde adunare vectoriala, dupi formula:
(r.1 :
l' = ai + dj + 2d,a,,ros(q.
- 9,)

Din aceastarelafierezultace amplitudinea oscilatieirezultantedepindedc

=
diferentade fazdAq 92- Qr,dintremitcdrilecomponentc.
a) DacI Ag - 2*'I, atuncicos2,{"fi= I 9i obtinem:
A= a j I _ 2 .

Amplitudineaoscilatieirezultante oscilafiilot
estcegalacu sumaamplitudinilor
in acestcazsespunecAoscilafiile
componente. suntinliTi (fi9 1 17,a)
b) DacAAq - (2k + 1)r, aturci cos(2k I )r = I ti oblincm
+

'a=b-4'
Cele doui oscilatiisunl in ol)oTilic(le lir,':iii aDrplitudinea va I
rezultanlir
rninimitfig. l.l?.b1.Dxci,r ''r-.os. tatrasc 'rinr':c

a) D.l

A s /./Z O s c i l a l ire a) -r= ar-ar;

a z trh a n tar b) A = a| -a)

c) Dacd AA=(2&+l)1, atuncicos(2k+1)I=0 $i oblinem

t6
 Obscrvatii:
L Dacd frecven(cleoscilaliilor componentediferi intr ele, oscilalia
=:ultantAnu mai esteannonicd.
Un interes deosebitil prezinta a$a-numitelebitiii care se obtin prin
:::npunerea a doudoscilafiicu pulsafiiorfio), foarleapropiate.lncazulincarecele
r ji oscilafiiauampli dinileegale,seobline:

J -r,, t - ,4 .ino/,l .i ".r-:,r* .[9--i :,2l, l| lf l^ ' , 1

t )\2 )
\a liaproape.inrr"oidal?r.
O.cilaliarc,,ulranta de put.rlie 11,.l rr'r,). a\dnd
')

::,: amplitudinea ] o -o,l

lentvariabilecu pulsaqia 1Ag.t.tS1.
)'

ar- pr""',10;t
Fig /./& Fcnomcnllbdrliktr
L Melodafazoria16 pemtru compunerea oscilaliilorpoatefi gener^lizAta
pentru
:.:nnrucfiarezultantei Lrnuinumafoarecare de vibrati;pamlelede aceea$i frecvonF
.jrr arnplitudiri;i fazeini[ialediferite)prin regulapoligonului.
Dacaun punctmaterialestesupussimultanacliuniia patrufo{e elasticede
5ieeagidireclie:
y, =djsin(ol+qr)
)': = al sin(cDr+ 9r)
y3 =d,sin(o/+q,)
y4 = a4sin(col+91)
li:Irci nigcarea oscilatorierezultanti va fi:

r =)r +.l'" +),r +ya =lsin(ol +q)

r.Je valoareaampliludinii A 9i faza iniliali

u ie obtindin fig. Ll9. (
\4etoda fazoriala de compunere a Fi& / /9. conpunereafazo'ialii-a
maimullof
:irimilor oscilatorii liniar armo;ice va fi vibnlii panlele
deaccealitlecvenl!
_l:.r.'le
utila in capitolul 3 la studiul curntuluialtrnativ.
27
I

1.,1.2.Compunerea oscilaliilor perpendiculnre de frecven{e cgale

Vom presupune cd un mob;lestesupussimultanla doudmi$cariosc;latorii
fi".'.ni. igut.ip"rp.ndiculareinlreele.Aleg;ndceledouddirecliide oscilalie
iuonut Oi ri by, elonga!iilemi$carilor componente \ or fi:
^.rit t: dr sin cDt9i )' = 4z sin (cD+ q)
Pentrua gAsitraiectoriatrebuiesi eliminAmt'mpul intre cele doui ecuafjr
Pentruaceasta, le scliemsubforma:
lt = slncot
;

it
a = sinotcosg+ cosortsinq.
laz
cua douailrmultitecu el) $iobti
cucosq, o adunem
inmullindprimaecuafie
!cos,p-l = -c o s o rs in o
dt at

Ludmdin nou primaecuatie9i o inmuliimacumcu sin I Obfinem:

Isin <P sincursino
al -

Relatiilenotate(l) Si (2) se ridice la patrat9i apoi se adunl membrll

membru.Rezultd:

I Zl -
I iL I rsi.',0-cos'tr)-?2.**'
a oz
[o,,] !a: J
= sin':q(cos:t:t + sin:ot)
adicd

4 *4 a:
-2"o r ,o =r in q
: . ( 1 .1 3
2ut ai ap'
Curbadescrisade aceastd
este in gneralo liPsa ai c
oarametridepindde diferentadefaz6
iint.e cel" doue oscila
perpendiculare care se compun (fi
1.20).
Agadar,prin compuneiern o
oscila(ii n{jrpendicrlare de
pulsrti|j sc obline tot o mi$c[l
oscilatolic irvi d traiectoria
elipsi
 \ ( o b \en a ca p e Drnr
o I) t:o =o a ecua!iealip s edr e \in e :

--+!-=1 ( 1r. 4 )
.e reprezintiecuatiaunuicerc.
-3..r
DacA,insd,q = i1runde&= 0, l,2,3,...,ecuatiatraiecto
ei devine:
(r.ts)

!: :ii punclulmaterialsemi$cipeo dreapticaretreceprin origine$i facecu axaOx

-r :nghia cAruitangentiesteegali cu 11.
()i ,n r. \ it ii: :

DacAtiecventeleoscilatiilorperpendicularecare se compunsunt rli{cril(!

t,-:.tul dscrioo traiectorio
complicate.
A srlcl:
dac6raportulfrecvonteloresterational(adicnraportde Dumereiotregi),
t::3ctoriaesteslabilA,dar fonnnei depindcqi de difefentrade fazd.Traiectoriile
:r::nutesenumesc in acestcazfiguriLissajous
(fig. 1.21).

EE Iis /2/ |isuriLissaious

- daci raportulfrecvenlelornu esteralional,punctuldevineo curbScare
!- )perAtreptato arie,

Carva fi legeade migcarea unui punctmaterialsupussimultanoscilatiilor

r =4sin."1;
i,,=:'i"l,r+fJ;
r,=5*'1./-;J.

29
 llezolv:tr
Aducem,mai intii, toate ecuatiilela ateeaqifunclie trigonometrici'deci
I
u.= s.in[.r* 1).
i
-' \ 3)

Trasem diagrama fazoriald (fi9 1.22)

T
fazoriloroblinem:
Din compunerea
--. ' ---a., + a.,)' +(a\ + a,, + at,)' =
A= "l@t,+
r- --- -;
= l,+* o* t t'r I o* z* 6 {l I =to,o'1
li { 2t
l\

^ ^..!5
u+r +o - i,zo ,^^- ^^
l7
4+0+6.:
a1 2
f'is. | 22 I = 45"50' 45,83'= 0,0799
= rad.

va fi:
Ecuatiaoscilatieirezultante

r(r) = l0,04si((Dr
+ 0,0?99)

A sauF dupi cumafirmaliaosteadevarati'

Citili afirmaliileunnaroareAlegetri
respectivfalsa. ltr
t
L A F Daca doue osciialii paralelede aceeatifrcventdsunt ln faz6
amplitudinilelor seaduna

2. A F Doueoscilaliiparalele deamplitudiniegale fazer

sestingdacddiferentade
dintreeleeste2tt radiani
3. A F Fenomenul betailorseproducecendsecomPunoscilatiiperpendiculare'

4. A F Amplitudineab;tdilorvariazi [ent,rimanandpracticconstantipetrmpul
mai muLtoroscilalii
de aceeagifrecvenli
5. A F Un mobil supusla doua oscilaliiperpendiculare
simultansepoatemi;carectiliniudac6diferenla fazAestezero'
de
 FigurileLissajous
seobfinin cazulcompunerii
oscilatiilorperpendi.ulr.
deaceea$i frecvent?i.
cj
Un punct naterial supusla doui oscilatii perperdiculare
de acecasi
frecventeSiamplitudinesepoatemi$cape un cerc.

t. Se compunmi$carile paralele:l = r sr n[] +- ]sr

o.cilaroriiarmonice

Si se scrie ecuatiani$cirii rezultante.

\. 2)
R: l = 4,35sin(lI1+l,t83).

2. Un punct material executi o oscilatieannonica.compusi din doui

:rr1cflrese propagi pe aceea$i direclie9i au ecuatiiley =+si"zrfr+]l9i

\ 3/',
. l i i n 2 n l+:.Ca r eva fi lcgcasade niicare?

R rJ= 6,76sin(2nr- 1,27).

t,, Ce mi$careexecutAuDpunctnatcrialsupussit'Dultan
oscilaliilorparalcle:
/ f\ /
n)1 i:1,=5sin tot+;- l ?
- l s i n rr r t;/,=zls6 5l
\ J,/ \ 2)

R: t = 8 , 8 8s in(o 1 +0 . 9 0 7 ).
a.
Q\lr,n compuDerea
_:-:r
a douemiwdri oscilatoriiarmoniceparalelede aceeasi
eitti, cu anpliludiDi3 cm $i rcspectiv5 c|n, rezoltl o migcareoscilatoriecrl
:_::itudinea de7 cm.Determinafi:
a) defazajuldintreceledoudmitcdri;
b) vitezamaximAa unui punctcareexccutimi$carea rezultanti.dacaviteza
: r'.imaa unuipunctce cxecutaccadc-adouarni$carc estedc 0,4 m/s.

R: a ) d rp = f r b ) r = 5 6 s r, 7 ,

5. Cetraiectori
va aveaun punctnratcrial
supussimulian
oscilaliilori
ul
r(t)= 3s,nr!(r+ l)(cm)
$ir0)=:.inlnr* l l(.,n)?
\ 2)
Ri cerc cu raza/ = 3 cm,

3l
 in cazul cdnd pierderilede energieprin frecareale oscilatorulu
nesliiabile.enerqialotaldscadesensibilin timp'
- tum energia esleproporlionala
oscilatorului cu paralulamplirudinil
_u "
2
inseamnicd amplitudineo scadein timp, adica sesting .
o-soilafiile
6. i" .-"f .iscarilorinir-un lichid
mediu cu sau
\ dscozitate,tnica
"""tpf,1.il. subI m/s,fo4arzistenta estepropo4ionald cu vi
"-"f -mi.-ii'f" "" "itezi R = -t v ( t .t
under senume$ecoeficientdc rezisten!..
estedec
Ecua a oscilatiiloramonizate
md=-b-n (1 . 1
sau
( l,r
a-2btt-az o x = 0 '
unde
b =+
iar
estecoeficientulde amortizare

este oscilatiilor izate

propriil)eamofl
--'' Dulsalia
"dupi"urnu"tiun"urezistenpi estemaiputernicd
mediului saumaislabd
acdunea dupacumb @osauD< oo) por
(concrer,
elasticititiioscilatorului >
urmdtoarolooazuri:
1. Cazul frecirilor relativ inin
(b> q )

ln oursulmigodrii,osoilatorul
paltea pozifieide eohilibru
de aca$i
tece o singurddatdprinpozitiadeechil
Este un regim aPgliodlc de rnigo
(fig, |,23), idr |> 2"lkttt

Fl& .1,23.Milcafe emortizltil a!.!iodica"

 :. Clazulamortizirii c tice (tr = o0)
Oscilatiilesistemuluisuntin acestc^z foarte
Epedeamortizate (fig. 1.24).
Cazuloscilafiilorcritic amorlizateestefoarte
dportant in practicd intrucat foarte multe
,li+ozitive de amortizare (amortizoarele
.roYehiculelor, amortizoarelehidraulice ale
echipajelemobileale instrumentelor de
-.ilor, etc.) trebuie sd funclionezein rgim d FiE 1.24.Amonizre ctitca
ri$ra
critici, penhu a evita oscilafiilesistmelorin jurul pozitiilor de
-rtizare
dilibru. Rezistenla mecanicA pentrucarese oqlle mitcareaaperiodica criticAse
n tte rezisrcnticriticdti arevaloarear'"- 2!tr/r.

.r. ( x/rl lic(.:iril"rrrlxtir \l:rtntl, c'r,,

r,rur 2r/i,rrrt.
Oscilatorultreceprin pozitii situatede ambelep6{i ale pozitieide cchilibru,
Ltra de miqcarefiind:
), = '{,e-" sin(cDl+ qo)'
( r .2 0 )
Amplitudineascadeexponenti^l ln timp
(1 . 2 1 )
A1t) = = 1on-;'
'tne-'
ou pulsafial
oscilatiase realizeaze
- (1.22)

nnirn 9i |scrrkrpLrlsalic;
ea estemai
rii decetpulsatiaoscilafiilorproprii
@mortizate, dooarece frecdrile
irotdeauna seopunmi$ctrrii
$io lntarzie
.irind perioada, adic6 micaorend
tlcvenlaoscilatiilor.
Osoilatiileamortizate
sunt de tip
{nusoidal, dar cu anplitudinea
,lscrescatoare (fig. L25).
exponerltial
Raportul elongaliilor sau al
laun intervaldetimpegal FA. /.2J-MircareaanoniurAperiodica
-rplitudinilor
dr perioadaIeste:
!{r) ,{^e-"sin(or+ (0^)
y( t A "e""'"sinloft-T), o o l
-T)
Logaritmulnaturalal acestuiraport se numeite decrenrentlogrrilnic al
o6cilafiilor:

33
 (r.21)

a amoftizlrii oscilatiilor $i estc

Decrementul logaritnic este o masuri
de amoiriz.|rcb=l
adimensional,spredeosebircde coeficientul
(carc se ndsoarl in r ')
dupa car amplitudineascadela
DacI nothm cu ,\i numarul dc oscilatii

iumitate,avcmcondilia:
,,,"* ,,,,t
=f,,tc,,.
logaritmic:
a decrementlrlui
de undcrezultAexprcsiauti16,practici'
ln2 0'693 (1 . 2 4 )
n- --' -
'N"N.

Caztrlcelrnaiflecvcntin6lnitinpracticzlestccazuloscilatiiloramodiT,atc:i
\c conser\' 'rsremrrr
."','*"ii":;;i" :;'';';;lor :,lrirc.rnrnirtarede o-ilalie ntr
nrictorarrdu-'c
oscilnliilor corrlinutrprrn
pll)"',i ..i'i',", crr(rtsictrmplirudrnca
6=-i milarcl \a !l 'tr rtat llrri rapid
,r"..'i. irr,u'.ir locluruldc arnunizar(
c'lre
mairnarc iif masrprlnclultrimslcfial
rri (u cir r'(/i{lcrrprncdirrh-ricrtc
..Ir.11:,,
c)iccrrLirnilc0rea. oslcnal mlca'

l, ! r r.:r' :rrrr

constantelorcare caracterizeazA oscilaliile amorlizate:

Detcrminar'oa r'
6 9i coeflcicntulde rezistenla
oe amortizare
logrritmicl-),constanla
decrementlll
l, r r , tri r' .trl r:' r
l" *plt"l::iYt::,*,.:1
. ljn penduletasticdin sermasubliredeolel fixat
pre\?l/Utcu ilc |tld|.j\Ior
plalan
o. *palul libcl \c suspendjun n]ic
'--. '"ni"ui' rlrei 1gl< gradate
.rLorl'"f. q.uf indicaroroscilerrzIn fald

1,1
 . Masemarcate.
. Cronometru.
. Balanln.
\lodul dc lucru
1. Suspendemde resort o greutatemarcattrr,? $i notam poziiia 1,0 a
Hcalorului, oititt pe scalasuportuluivedical.
2. Deviemgrutateain jos pendla o anumitbdiviziuner, deci cu amplitudinea
J =/-/o si ii ddmdrumulsaoscileze, pomindtotodattr cronometrul.
3. Numdrim oscilaliilecompleteNo pandcand amplitudinease reducela
ji-Etate ii citim timpul corespunzbtorfil2 = No?.
Amplitudinase reducela jumatatecend acul indicatoreste in dreptul
Siziunii:
I,
Y o+-Q-Y ).

4. Decrementul cu formula(1.24)i
logaritmicseoalculeazd
0,693
^

5, Coeficientulde amortizare
va fil
, D ln2 lnz 0,693
- T NOT TI' T"

6. Seva calculagi ooefiointul de rezistenpr =4, undeln z intrl 9i masa

2m
r-ului platan(dao[ a fost folosit),
7. Se repetdexpe mentulpnhuo alt6 masi mdcatd m, calculenddin nou
de mtuimilede mai sus.

35
 1.6. OSCILATORI MECANICI CUPLATI

I '6.1. Oscilnfii mecanicefortnt

Un oscilator real executeoscilatii amortizate,datoritd fo4ei de frecare care

consumadin energiaacestuia. Pentrua inhetineoscilatiilese poateintervenicu o
forfd din afare care sd compensezepierderile de energie datorate
frecdrilor
De interespractic estecazul in care din exterior acfioneazao fo4d periodicd
F= ao sin Ql. (r.2s)
Pentu aoestoscilator, conform principiului fundamentalal mecanicii
Rewtoniene:
ma= -kx - ra + FasinC2t. (126)
impa(indcu m 9i folosindnotafiiledin paragrafulanterioroblinemccuafia
iicirii oscilalofiilo{ate:

= llsinClt.
a+2b + lt,l'oy (1.27)

Experimental se constatdoAdupl un reghn tranzitoriu de scurtddurati se

stabilestercgimul porm{ncnt in careparticulaefectueaze oscillllii irrtrelinlrtcde
amplitudineconstante9i cu frecveDta fortei periodioeexterioare!numiteoscil{ii
for{ate.
Amplitudinea oscilaliilorforlatedepindedel
- amplitudinea Fqa forleicareimpuneoscilatia;
- valoareapulsaliei proprii a sistemului(oo) $i valoareapulsatiei impusede
forta exterioe5 (OX
- valoareacoeficientuluide amortizare,.
Amplitudinea9i fsza initiab a oscilatiilorfo4ate nu depind de condiliile
initiale. Pulsatiaoscilatiilo. forlate este egale cu pulsatia O a forlei exterioar
Oscilatiile forlate nu erot amortizlte de$iln sistemexistdfo4e de fteoare(cate
influenFazevaloareaamplitudiniioscilatiitorfoqare)ln regimpermanenl energia
rdmaneconstant6fiindci sistemul absoarbe continuu enetgie de la sutsa forlei
exterioarc,ceeace compensaziPierderiledatoratefreoerii.
Exemplede oscilatii fo4ate intahim la: difuzoare,generatoarede ulhasunete,
lu[datiaunui molor,numeroas sistememecanice vibranteetc..ce suntmenlinule
ln vibratiedatoritauneiforteextemeperiodice.

36
 t.i t. F. ^i. o: t : r ir li

ir cazul oscilaliiior fo(ate. atunci cend frccvenla fo4ei exterioareO \ ariaz:.

:rplitudinca,-4 a oscilaliilor fo(ate var;azl Maximul ampliludinii I are

-J
(1 . 2 8 )

Pcntruaceasti1'recvenli elongaliilor;aramplitudinea
areloc rezonanla dcvinc
-r\imd:
(1.2c))

CLrrbele din figura 1.26senumesc

' , I ou cil mnximul .4
.,1' nai iralt $i cufba mai ingusld,cu
r it rczo0anlaeste mai .,ascutil2i"iar
-_.ficicntulde amortizafeb estemai

DacA amoftizareasistemLrluicstc
_:i.i atuDcirczonan_la

K
se produce la o
:rcventn de excitatie apropiatAde
-:cventa proprie oo a sistcmului
t.ilant. /.1
La rezonanEr putcrea absorbiti
::Ic rnaximA.

o
' ; i, :i " , r f i_i / l& / 16 cL r h c d o r c z o m i {i i ( r L . : / , r . : r r )
: !i "ii!ri'i

'f':,ii
Crc$1crcaamplitud;nii la rezonanli cstc cu alilt Dai nrluc ctr cilt |rnorli/rtLr
:fodusi dc mediueslcDai nrici.

Fie un sistcmnecaDicE (pe care-lnuDin ) ce electtreaza oscilalii

:: onicede pcrioadd7fi exercilAo acliuneasupraunni alt oscilalor
-11care arc
rerioadaptopric dc oscilalie7; (pe care-l nomim ). E\perimenlal sc
cu perioadal
o miScarcalnroDicat
:rnstati ci sislcmul R are r^ntodeituna pc care i_o
_rpuncexcitalorul.Acliltnea meoanicAoxecutau dc excilator asuprarezonatorulLrl
<n me$te ,:i

37
 Oscilatoricupla{i:Rezonan{a
'fcma lucririi
Studiula doi oscilatorimecanicicuplaii.Rezonanta.
Matcriale necesnrc
in experimentele urmatoare atetsistemulexcitator(cel carecedeaze
energie)
cat gi cel excitat(cel cfuuiai se cdeaz!energie)vor fi pendulegravitalionale
cuplate.
Moduldc lucru
E)tpcritlrcntul 1
Calitativ,condi$aaparitieifenomnulul
derezonantisepoateverifioacu dispozitivul
din fig. 1.27.Pendulele 2 ti 3 innd in
oscilaliefiind penurbate
de oscilalorulI. dar
anrpliludircr unuiadintrcclc va crc$lefoanc
mull dacii discul cxcilatoNluicslc priDs
aproximaliv la:rccca$iin:rllir)ccu disoul
pndulelor 2 sau3.
L:lpa nte tul 2
Fiedoutrpenduledeaceeasi IungimcI ti
de aceagi masa, legato printr-un resofi
elastic (fig. 1.28).Scoatem dorr unul din
penduledin pozitiade echilibrusi ll l6sam
apoilibersd oscileze.Energiamigcariiseva
transmite,datoritecuplajului,qi la oelalalt
F. ./.22Dispozitivp.ntruvcriticrrcr pendul.
condifieiderrlnatl|l Pe mesurtrce amplitudineaosoilatiilor
pndululuiI scadesprezero,amplitudinea
oscilaliilor pendulului 2 crtt spre
maximum, apoi procsul se desfdgoar6ln
sens invers. Energia oinetioatrece succeslv
de la un pendul la cElalt, ele fiind ln
rczonanti.
Observam cii. irr iaztrl rczorrrtrtci.
oscilalie scpoalemcntime cu unrninimunde
cnergiqp6s6 un osoilatorurmeazadeci sa
oscileze neamortizat,energiai serransm ite in
Fii& 1.28.Pendulesimplcuplde. ritinul frecventeisaleFoprii.

38
 t trl l;l rtrl!i,1{--/r"T'd
I l. t {}l-"lSirl{l:f'.1 {

i:unci cind un sistemmecaniccarearco frccvenFpropriede vibralieu0este

r:: .u un alt sislemcareoscileaza ! = !0, mi$carea
cu frecven-ta sc ffansferide
l: !:nemla altulin regimderezonanF. Putemintelniacestlenolncn,uneori,ceDd
13 \ibrcaza si ftcpidoazdla anumiteviteze; atunci,oscilafiileciclice ale
, -ilLri sau alo rctilof care trcc pestedonivelarisunt aprcximativdc aceea$i
.nracu irecvcn-ta proprjca uneianumitepA(ia matiDiicareva intrain vibfalie

-r-.nanti.
a3nonenulde rezonantA trebuiesAsteain atcn-tia dc nraSinisi a
constnrotorilor
r,.--rctorilorin general.De exemplu,dacAturafiaunui motorcrc$c pan6c6nd
r,::de cu frecvcntaprcpric a sistcmuluiin care este incaslral,atunci motorLrisc
:: jinulge din suport,care se fisureazl.
:recverlapropriea instalaliilortrebriesi fie catmai difcritade ffeovenlaunor
-:batiievcntualposibile.
.:1I940,podulTaconaNarrowsdin SUA s-apdibu$i1; dc$iaveanumai10 luni
-! larea in fblosinli, el s-a rupt in urma oscilatiilorexlremc ale puntii sale.Aceste
riii au fbst provocate de raf'alelede vant cnre intorveneaucu o lrec\'enlA
:.iatarde fiecventapropriede oscilaliea punfiipodului(fig. 1.29).

Fi& I 2, Podul'liiconM
Naross

Pentrua cvita pericohl ca un podsi intrer^nvibratiecu o liccveD(ir upropiata

&:_.eovenla sa de rezonanlA,atuDciceDdbupede militari travcrseaziun pod.se
r:.rzicc nlar$ulcadenlat$i senrerge,,iDpasdc voic".
i]r timpulcutremurelor, vibra{iilesoluluifacclidirile sirbalansezcintr-opalle
r -r alta.Daci liecvenfami$cirilorpiunAnlu[risc potrive$1c cu lrecvenlaPfopriea
j -iJirilotatunciamplitudiDea oscilaliilorcl:dirilorva cre$lcprogresiv penAla
r:buiirc.
Clidirilc loarteinalteau,qi ele,fiecvenlepropriideoscilalie.Arhitccliitrebuie
;.:.proiecleze accsteclAdiriastfelincetlrecvenlclclor propriisi lru sepotliveascicu
:.cveDtelerafalelordc vent.

39
 Uscrl:rliilemecanierriblal,il(rp'rfi uli errrrcn/ul aflicaliilorulna-rrnerelor'
\icrlr<r beloanclor<lc)':r'rJirrn;loire(\rbrJlrrle
-loer,dtrlei.r r Ira)inilorTcrrlr"
t,rnJu.ede Inolonfele rruvclorpreselor'rnr>inilor-utreltc
alo:'r,el"r..' rornol'rlclor'
1.rr.,nco-."r.lor et. I.AceJe\ihalri 'c pol Irarr\rnile lacorprrlncrci r<lri'rtlului
sau la f'Lrndatia clidirii li pot constitui un pcricol aiat penffu structuranaver cat.Sr
pcntfu clddi;i. gi rlai alis pentru qamenii care le folosesc'ceea oe impune studiul
izolirii sauelininarii vibratiilornedofite
oscilaliilorulilc, ca apljcatie
Din categor;a
amintim, ; : Prin intermcdiul
, t.,',, , i.tl, "r,"
tranqmite
energianrecanic:r inmagazinata sub lbnni de encrgle
potenliali in r, i ' ) tt.tt) (iig. 1 30) Roata
ie'rulatoarepunc r^rfLrnctitrnemecanismulceas Lui.
inir-un ritnr cotespunzitor ljn sistem de toli dinlrte
punc in mi$carelinbile ceasului
Diu categotia dispozitivelor prin care se pot
atenuavibratiile cu amplitudinimari, evil6ndlr-se
/ r)j / Jll. Mce is ul c c . \ uldi apari!ia lenomelrului dc rezonaDld, amrntrrn
, .., r. ) , (l) (ng. l.3l) ilizdl in special la
antovehicule.El este fix^t coaxial cu arcul (2) avand
unadin tiie pe caroseric. iArcealalti pe Ina din ,lxcle
puntii.CandfoataintAlre$t{j o dclrivelare a drunrulur.
,rrr rr'.epcsi o\.ile/( ralrrtle c.rro.erie O'cil.rtiilc
urclrur! J( flri srIil I.rpid irrrrurli/xtc de lrro rTul
' li nu dc fi ecana lichi_
acestuia
intnrciirmi5car'ea este
dului dill interior,oscilflliasc stinge dupi 2_3 cursc.
DisDozitiveledc amorlizarc po1 ll folosirc $i in
construciii.La SalonulInternalioDal al Invcntriilor
lthnicilor $i ProdusclorNoi de la Cereva 2006,
proplls n i !'' r!
invenlalorii romAni au '
i, i ,i i .1i i i 'r penl nl
ii;:, 1 : i 1(,"i ;i '1i .:r
' ,,i
care au lbsl prcmiati(fig. J 32) av/ind rolul de a
Droteiaoonstructiiloinaltc de el'ccleledistruglioarc
alo cutrerrurelor. Un dispozitivsc conrpuncciiDtr'uD
ciliDdruin interiorulcarLriaovolu(:azI.intr_unfluid
subprcsiune, doui pistoaneAceslea, imp'cunircu on
sisterndc arcllri, prclau cca mal mare pime olll
enerciadistructivd elibcralat dc undaseisnidr energia
trans'misd clndirii esle anihilati in propor!;cde
?5 80%, ca urmarea cursei de amorlizaroa
di.puTiliv u lud ei rc a lU . rr' ! < rrlrrraA " p e jirrc-e
.nriiirri.ji-r.ozitiretcdeamon;/ir{ccmi>capefiodic
::i I l) ! s r oz r lllc dt il iirrp cc corpuriledispozitivelor$i cenhrra',B"
.-. .j ,.::-:,'. r . r r Lnf \ c jer ic c : pc loc (fig l 32)
j :. r'npfcNrico cledirearatman
-:, : I ' : r . . r n. lc

\._
 UNDE MECANICE
2.1. PROPAGAREAUNEI PERf URBA1'1I
lN T n - U N M E D I U I j L A S' t' lc.
T'RANSIIIiRIIL, DTI[i]N[,R{;II1]

Sa presupunem cd aruncArn o pietricicAintr_un

|lri :nistit.Di'l punctulin carea cizut pietricicase
iilr-;ieazdo seriede cercuricarese rdspendesc spre
6l.Tiorrllg. 2.11.Spunern cd pe suprafflla
rpei 5-a
thrT:ato undd.
Nt:r ,\r, lir,,rrrrr|ll (l( I'r,,1'i'r.lxIrx
""ti
rt-:urb1r1ii din uttr"rtt)c i|l lt,roilci in (irrrl,
r -:r o rcgiurc r stalil'loi itr rllr.
ValurileDroduse de venl Lrndoleseisnicesunt
a:mple cunoscute. SunetulestctraDsmisprin unde
3_r se pfoprga prin atrnosferii dc la sursa la
|r.rhator.Muhadirirre fenomenelc prodLrce
deluminE
{r e\plici
e\Dlicicu
cu leoria
leoriaondLrlalor;e.
ondrLlarorie.
UndeleILrminoase
Undele au. }is 2 r Fomared
ILrminoase
au. undetor
Dc
_
i [dpt. aceeatinalur; ca 5i uDdeleradro.uDdele nplarilAapci
riarosii, uhrAviolelele.razele X ti razele gAma
Urid;lesuntprezeDtepretutindeni l conjuretoriarexemplede
in mediufnoslru
inomeDeondulatoriise gasesoh loate domeniilefizicii Conceltul de undh
.--greziDtd
unuldintreceleirai imponaDteelemente din fizice
unificatoare
I rrrlcrl:r1li':(
Mediilorconrirrue lsolide.lichide.gaze). darorita dinrrepsnictllcle
inlcractiunii
: \mDoncure fmolecule. atorni sau la
ion--i) este rlelocalizabili(alea
caractcrisLicA
:<iiatiilorldacaunaiinlrc paflicule oicileaTa,vor osciladupi ex 5i panictrlelc
se!or propaga
Oscilaliile in mediudc la prniculah panicuta subfonndde
'ecine.
.rnde.numiteundccIn\ticti
intr-oundeelasticaparticulele mediuluiseafli in ni$care,deci-posed; energie
:inetica,iar este
mediLtl deformal, deci posedd energie fala
potentiald, de cazul in
:areundaesteabseltr.
Propagandu-se in mediu.undaelaslica punein mi$carede oscllalienoi $i noi
la n i cu l e. P f in ur lnar e. rrl r,l r l frl l ' l ti r" " -
Acest ftansDortde enerqienu este insolit de un transportde substaDtd;
rarticulelemedirituinu sedeDhseazd intrpuncteleintrecares_apropagatunda,ci
.fectueazd egatecu ceaa sursei,fiind insdin intirziere
doaroscilatiicu o_frecvenfa
','atide aceasta,
 Experiment
Folosiliaparatulweller aflatin laboratorul $colar(tig.
2.2).Bareleorizontale pot osciLa in plan orizortal, fbrfad,
rvenireprovenind din risucirea sistemului de fire vedical,
care cupleazi toli oscilatorii.Acfionendo sinql
,,veftebrd",provocalio undi ln acestsistem$r pni-
din lateralobservatipropagarea pefturbatiei.Energiase
prin
transmite trccerea ei de la o ,,vertebre" la alta,nu plin
deplasarea la distanli, po vefticale, a barelor orizonlale.
' Obscrvali cd transmiterea pertutbafiei nu se face
instantaneu cj este necesar un anumit interval de limp
penrruca perturbalia produ-d de sursasa \e propage pani
, F / 8?2 A p a a L u l W e l l e rintr-unpunct oarecare al mediului elastic.
'l ipuri do undcchstice
Considerand modulin caremiscarilepaniculelorde substan-tdsuntcorelatecu
d;recfiadepropagare a undelorputemdistingemai multetipuri de unde:
r) Dacamiscerileparticulelor caretransmitundasuntperpendiculare
materiale
pe direcfiade propagarea undeiavemo tLnditrans\cf\rrlr.De exemplu,la aparatul
Weller(fig. 2.2) orice vertebrdoscileaziin plan orizontal,pe cind propagarca
oerturbiriisefaceDeverticala.
Ur) model de undi trirDsversali cslc
reprezentat de dispozitivuldirr figura 2.3.
Oscilaliileseexecu!a verticaldarpfopagarc
sefacepe orizontalA.
Daca sculuramperiodic sau lovim
rronsversalcapAlLrl unei franghii.1l unui
fununde cauciucsaual unui resodelaslic
prinsdc uu corpffig. 2.4.a) vom obline.oe
asemenea, undetransve$ale,
l)) Daci insd milcareaparticulelorcare
lranspona o undamecanicinreloc inainlet
F 2J Modeldeundl lansversall inapoide-a lunguldireclieide propagare

b)

a)

uneiunde:a)transvcsal:bllongilldinallnf-un resorlcldtic
Fig.2.4.Propagarca

12
rr-i-:i a\em o Lr!i't lt. :rrL'iliNrli I)e asemenea, daci la capatulunuiresortelanic
rf ::.r o perturba,tie pe aceea$idirectiecu a resortului,se va propagao undi
, .::rdinala de-alungulacestuia. Spirelevor vibra inainteSiinapoiin directiain
r--. .. propaga perturbalia (fig. 2.4, b).
\lt exemplude undAlongitLdinah:propagarea perturbalreiprcvocatede o
_jii dati cu ciocaDulinh-o baramotaljca.Comprimarea bareipdn lovituri este
:,:-:-isa din aproapein aproape. Putemverificaacestlucrudacnla capitul opus
,, - .acareseproducepefturbalia sepuneo b;li alaturatedebarafixaterigid.Bila
: ' rroiectatape direcfiabareiin sensulpropagiriiperturbaliei.
l . I , r , r ir , r l f r ( r | (i l t,f,J o ,ru frl i r i r r(' l i (i ,rr:ri t l i i n l l LLi rl ttl l cl r,l c :r
i , t ; ' r L |l( l! lf lii rf:.r:r:rr1 . \L r i L ,ll ,i l ,IrrN rL Ii ,r ri i r.(l l ;.,ri l f,:.i ' l Ll ,l
ir fluide Duse pot propagadecatundelelongitudinalc, deoareccla lunocarca
r':i::rilor de fluid unelefttA de altclenu aparfoft.eelasticede rcvenirecarosd
: :..rliti oscilatiiletransversale.
Uneleundenu suntnici purlongitudinale nici purtmnsvercale. De exempiu,
r ::zul undelorpe suprafalaapei,particulelede apase miqcdatatin suscat $i in
' rdt inaintecat Fi inapoi,descriindtraiectoriieliptice.
pot
-ndele fi clasificate, deasemenea,in unde,ri .hi titlhltItt'1t\it\rtl. drtpl
. irul dc dirrcn.iuni in carcelepfopcgi
energia.
andele carc se mi$ca de-a lungul unei corzi sflu unui resort sunt
-:':imensionale- ljndeledc suprafafd produse prin cidcrcauneipietricele in ltrc
i.i-:bidimeDsionale. ljndelesonoreemiseradialde o sursdsunttridimcnsionale.
. : f l, r'i!li.; jN1 , rr ( lalo.

Si considerdm (ridimcnsionali.
o pertlrrbalie
(.rprafelele ilc carurplncle se rfla irl aceea$i fazd a mi$cdriise nurness
| .r r ,r es .;'r| ', . ,1,',/
Daci frediul esteomogen$i izolrop,direcliade propngareeste intotdeauna
rsrendicularipe suprafata de undA.
Linia peqendiculari pe suprafelele de uDdi,careindicddirecliade propngare
i - ri d e i se num es le r i' lil
Suprxlalade undi cea mai i'rdepirlati de sursi se numesteI ' ' .
Irronlulde undareprezintio suprafalice separiparteadin spaliucuprinside.ia
:c:rocesulondulatoriude aceapartedin spaliuin careunda,Peni la acelmonrenl
: iimp,nu a ajuns.
Dacapenurbaliils propagaintr-o siDguridireciieundelese numescLrt'lc
Suprale{elede undi suntplane$i razelsuntlinii drepteparalcle(fi9. 2 5, a).
DacAsursaestepunctiformisausfericd,suprafetele de undi sun! sfere.iar
_r.lc suntlinii radialecarepleaciiD loatedjrectiile; acesteasuntLrr'jcslcrrc!)
::,r.2.5,b).
Depaftede sursa,fronturilede undasfericeau o crrrburefoartemicd $i pe
':jiuni limitateelepot fi priviteca plaDe.
 ais.:'J r) undiplaiir b)undasfcricd
r'
de egali fazAsc numc$teLrrrl'rrrL'
Distantadintredou6puncteconsccutive
til"ii#i;3Jilt*a' deesald
puncto
doua
dintre
" distanta
parcurse
r unda
fazi, adicn;\. lazei (se mai
Dace1, esleviteza de propagarea rontulLli de unda'adicAa
nume;te $i \il./ii il. li./a)atuncr
l, u
y=--)"
T
(2 . 1 )
I
a undei
propagare
undeu estefrecvenlaoscilafiilorpunctclordin mediuldc
F
f ilc r l' ( l t l )ro P:rg trrcI' r r{ l ' i
o \ i tez' tl ni ti
P f oDaEi l re al rn d e i n u s e fa c e i n s l rn ta netlci cLl
\ire7n de
1;il"; ; i;;;'" disrinclieinrrc viter^ dc prop'garc I urrdeiTi
oscrlalre
' '' a uneipxrtic le atins6de trndA^
de proprietalile
Vireza de proprgarca undclor in rnedii elast;cedepirrdc
_'--'e-.sf.t. pfopagare
p.nuu i Lrl l irri'\tr: rl' se poatedeno straci vltezacle
estedati de rels!iar

unde: = N;
coarda,[7]"_/
"=,fr (2.2)

la careestesuPusa
ieste tensiunea
p estemasaunitilii de lunSlmea corzll'
tl (1
u =7, IFI = ks/m'
mediului
este dependentade caracteristicil
Vilr/ir Lrrrdcl.rl" irrl ^LLrr.llt
conform relatiei
(2.3)
 _ \ In :
j e.,e rrrodululde ela\licilale{nrodrllullui\"ungr' Itl
medirrluirrr(dre se pr'pagi unda lpl Kg m
- esleLlell-ilalca (a rn cale\dmeoll
sunettrlurl
.rlj \ ilezade pf.pagarea rrndcloflorrgiludrnale
I ::npcraturat= 20ocl.
Substrntg
140
1450
argint 2800
5240
5100
3600
1600-4000
s cln 5000
granit 6000

Cel:hlt capit lrece

UD caDdtal unui tub de cauciucestefixat dc un suporl
.",,. u"-;";;;;rdi'i:! o distanli /= 8 m dc capdl l fixat.li supodd o sarcina
/t?r= 600 g
ll=-': ig vo'.o tr',lurui intrc capdtulfix fi scripetecste
ai tare esteviteza undelortransversalein tub?
;, P;;;r;; frecvenla'r r ibraliilorlLrrrs;mca de !ndir arll-tr--"
t-t]:t^^-^,,',.'
mcsi corpurul
cr Cutn sc rnodificavilc/a dc propagcrcdaci 5e drrblc:r/a
,-r?enda1?

a)
)
I=,ng=2k s9,8+= 19 ,N
6
kB= o,o7s
o,6o kg.'n'
u =11=
- I 8rn

u =E='0.,.'
Ur t/r,

3) l6r
u =a =- -L =4 6 1 - 1'
I 04nr
45
 c) Masa corpului suspendatfiind m =2 m vitez deviner'=

vitezelorste:
,'F
v ll ?
s= 4'2 I0 ?mz este
2. o sarmecu aria sectiuniitransversale
dintr-unmaterialcu dnsitateap = 7 900kglm3 Determinaii:
a) masaunitetiide lungime;
bj tensiuneanecesarepenhuca prin aceastesarmAse se propageunde
vi te za v- 5 00m/s.
Rzolvare
a)

v =i ={=os =t,z .l 0' 7 e 0=03 , 3 1180 j k s / m .

o)

r,=1E =+r=rLv=:,:1
' 8 . 1 02j 5 . 1 0=48 2 9 ,N.
5

J. O conduotede otol cu lungimea/ = 100m estelovitd la unul din oapete'

persoaneaflatd la celdlalt capit aude doud sunete,oa rezultata doui un
longitudinale,unain conductaiar cealall[in aer'
"DuaA.odulul lui Youngpelltruotel esleE=2 101rN/m'7iardens
oteluluip = 7 8ookglmr,careesteintervaluldtimp dinheceledouasunete?
in aerestec = 340m/s.
sunetului
Rczolv.rre

'*
, =11 r=

"=1;l
"f=t"
- ' 1 " 1E-
-,(L- lr
=0,27s.

46
 \.rra Do centralaa pianuluicorespunde D = 262 Hz.
uneifrecvenfe
Allati lungimeade unda a undei sonorecorespunzato,re din aet la
, = i40 m/s).
,-are este lungimeaoi de unda in apd la 20oCdaci viteza undei este

J40
= - = l. J Um .
262 H7

. 1450
v 26)H7

:ier va l n o e lir lr . . c r . f r r I e i L L I(l cJ I !f ,rriri r.rl rLILI rrl trLL.

r,Irl :L r i rl ri rl ,i Irl
- proPrr!rrrc.
se s(:hifrlJi.,ilLLlri r(f (1. II(1.j. Frccventanu se schimbA,
egalAcu frecventade oscilatica sursei.

undeli cu A sau F dupi cum afirma{iaesteadeverad,respectivfalsd:

Undeletransporttr
energie.
Pe timpul propagiriiundei,are loc transportde mas6dintr-oregiunea
spaliuluiinalta.
Undelese propagbintotdeauna
i[stantaneu,
irdiferentde distanF.
irrtr-o undd loDgitudi,rald parliculeleoscileazedupi o direclie
perprdicularipedirectiade propagare.
F Sunetulesteo undelongitlrdinala.
IF Undeletransversale
sepropaginunraiin mediisolide.
IF La trecereaunei undeprin diversemedii,frecvenlase pastreazd
dar se
schimbilungimea deund5.
TF Undelelongitudinale
sepropagA
Dumailn mediisolide.

47
 1. O und6produsdintFunmediuelasticstrdbate distanlado 8 800m in 4 s
). = 22 m' sasecalcuLeze:
$tiindci lungimeaei de undaeste
a) v;tezade Propagare;
b) perioada;
c) frecventaei.
R : a)v = 2200I; b) I= - Ls; c) u= loo

2. Un fir de otelcu lungimead 6 m aremasa60 g $i stesupus

de 1000N. Careesievilezade propagare in fir a undeilransversale?
R: r= 3 i6
l. Un caDatal unei coardeorizontaleeslo ataqatunu; diapazonactic
pesle
electric,a cer;i frecventdde vibratiestede 240 Hz Celelaltcapettrece
r".rp",l St.rp"na * 5 kg Masaunititriide lungimea coardei
0.02ks/m. "o.p "u.uru
ai CaroestevitezauneiundetmnsversaLo ln acea*acoardd?
bj Careestelungirneade und6?
R: a) r, = 49,5m/s;b) ). = 20,6
.l Unui capdtat uDeifrAnghiilntinsoi se imprimao mi$are tra-nsvrsall
ftecventade 10i{2, Fr6nghiaareo luDgimede50 m, o masetotaldde0,5 kg si e
suolrseuneitensiunide 400N.
a) Aflati vitezaundeigi lungimeadeund6.
b) Dacd so dubleazetensiunea, cum trebujeschimbatafrecveDlaPentru
lungimeade unddsaralnanaaceea$i?
R: a)200m/s;20m; b) crottedeO
5. De caDatul venicalcu ramurile
aSezal
unuibraldediapazon in.ios3e
un fir cu lunqimea /=2 m 9i masan=12 g De fir se alirnl un corpcu
U=SIO ,.
-Ce frecvenFcorespunde lungimiide unde ) =5 cm a un
carese propagaprin fir?
transversa-le
R:u= 800
6. Un capatat unuitub de cauciuclungde20 m, cu masa1 kg estelegatde
suportfix.O coarddprinsedecehlaltcap[ttrecepesteun scripete9i sllpoJtd-Llnrc
;;';; ;. l0 kg. Tubul suferao lolitura ransversalata urruldirr capete Afl
rimpulnecesar seajungaIa celatahcapat
pe;tru ca pulsLrl
R: r = 0,45
7. intr-un mediu elasticcu modulul de elasticitatet=6768,9 10?Nln:
densitateap:2,? l0r kglmr' se propagavibralii cu frecvenlaD = 50 Hz Calcu
propagate
lungimeade ulda a perturbaliilor
R: i, = 100,14

48
 lrl rrn(i-)rrre
' n Inurrcrlufde la crlea leml,r lo\c)le 'u rio'anul 'irl'i
(sl(
\rrrretLrl :ruuitdupa 0 2 ' dc.rrr' Jl do'ler
.,:rJ ^ und.1lungiludinalir'
' pe Cc di'tantr ctlc rnr_e dolrrrr'crl rl
- idre a.culla; tlrechca 5irra 'cr

: -: : :raestedin olel cu p = 7s00kg'n' $i t = 2 l0 +?

R: r/= I 012 m
lin d"rnerrttl d'
leclrcaornulL,i<sre'.rr'ihili ll rrrrdelel'neirrrdirrdlc
. ...uprirr.,rprorrrnatirrnlre2UIL' )i20 n(r0|r/ rrlJrrrrr'rrlqLl'rrrrL'
l
'"lj"l
',,:rnzalloare accstorfrecveote:
: in aer(c = 340 m/s);
', ir1api (viteza suneluluiin apaeste I '150m/s)
bar'r
ljn frasmont clemetal este analizatmisurand viLezasuoetuluiinu-o
-'. alll-u.".ii""tul. I]araarc nrasa30 kg $i volumLrl 2 10I mr' Viteza sllneiuhi
-r:r este4 000 m/s.Caloulafinodulul de elastioitate
R:, = 2'1 l0 " N'hr'
Ll0di sororii
l^rrtr-o
Careestedistanladinlrc dolrdregi ni mrcfiatcslrcccsire
-:.\'enla ! = 120 Hz a c?ircivitezh este360 nr/s
Ii:r/-r'"-lrn

dc undi rcprczillliLrrrsi:Lcnrdc Ilurc l)'rralclt rrrf

i-a 0ndeleolanesupraletele
;i Ili .ii f- '" .',i"i "r.] J .',n.r'rr.rrc z i nrr' ' ' r ' r ' r r " i r r" r ' t r'i
Lrl."l" ,'^1.r" ri,'i",'"rnrnrl J. '*' riJroi'lJrc ri rrr"r''r :" "' l ' : : 1,.
lor rl prot':rr,irri
undci,irr.'rztrlrrrrJrlor r'rr'i '1'''' Jr( r'rJr ''rlr'rl'r'll
,' - d.rrrLrrrrinrl r1errd:r't'1' t
.lc o'cil.rtori'lrpu rlnrrrrrl "1'
" (lc
rj" t."nsmisirficcilluioscilrtor'dcci ii rmPlitL irrca oscilttlro:
""i"",1,,",g.
cslc lrccca$ipcntruloa1cPrlnclclcrr cafc rtiun.nc liolrtul dc trrrl'i ln cr/ l
':r of plano;
scarlepc nr?lsurI cc Lrndrse Prop'rgii ii crTrrlundcislcttcc
, ,rr.iclcrirno'rrrlrr1'lrrrri,Ldfc*l'rlnir,iir'|rr-rllrrln]r'r'Il:''l''i r"'li i 'rtt
{lirrr' ltrrnl :r.u 'r
. r,rdirt'n(lc,'.cilJlicirrrrtrn'rlLrrr'rclor'lir'rrrc'lirrl(lirccli'r
' i""i" p"ni.uf"l" ;ituatonrlr;r planPeryerrdicular pc llc fftrplltrrc rl
: :.! oscileaz6
-'O"-u"""n idcrticiD undaplaDa
do
sI urnarimce seinlilnpl:rdoardc-rtltrngtrlrrrrcifrr''c
".t" ",n";"tl
--i^la cu lilc/ir corrstitnl' !
sc propag; firi atcnuaroiD difcclia axci
')r
, :rLndde""4^ la sursaplasati ilr O a cdrei lege de miicrfe este:
= sint ol'
l' '4
r de sursii oscih{iilcvor
,rii inlr-un puncloarecafe1l situalpc Or la distanF
rge dupn timpul t in carc au pafclrrcaccasli distanli' adrcn
=;'
"
+e
6'1.,,, ,
PunctulP va incepesa oscilezecu o intarziercr faf6 de sursd.Deci, I
momentul1,punctulPareaceeaqi
elongafiepecareo aveasursala momentul(t r).
adicd:

I =,esinrolr 1]
\ r ,/

inlocuindro:2rar qi v = l rezulti:
T
(2 4)
v(x,t)= Asit.tz^(: l'i.
\r r.l
Aceasdecuatiedescie lni$carea tuturorpunctelordin mediupeni la cara
ajunsfrontulde undi. Ea esteccLrali.undciplaro.
Elongatiileparticulelor,
masurate de la pozifialor de echilibru.x,pot fi alatin
direcliade propagarea undei (undi longitudinaln) cat ti inlr-o direcfie
perpendicular6pe directiade propagare (unddtransversal[).
Observem cd:
. expresiacareindicelegeadeplasiriiprrnctuluimaterialde Ia pozi{ialui de
echilibruareo dubledependenF: spafiald, prin r gi remporala,
prin t;
. propagarea uneiundedepindede mediu,prin vitezacu carose deplaseaza
undain lnediulrespc1iv;
r propagarea uneiundedepindedesursa,prinfrecventa de oscilatrie
a acesteia.
l)ul)h prrirxlicihtea undei
poateardtacAundaplaneesteun fenomencu dublAperiodicitate.
. Se FuDclia
.),f"r,, esteperiodicaln timp cu perioadaI Si in spatiucu ,,perioada,,
egal6cu
lungimea deund,),.
Astfel, dacer, esteun numariDtreg,pestrADd r constanlgi inlocuindI cu
(t + n?-),din ecualiauodeiplanerezulta:

y\t + nL. r) = A sin2n(t+r - l) =

\
^ ^)
=,l.inznfl * n- r') =
!r x)
f,

- , r s i nz , r ' l - i - 2 , " ' = .tt;n zo l!- !) . y1 ,.,1 .

L '7 ' r, ) \r
^) '
Procedend
analog,pistremt constant
$i inlocuind, cu (jr+ ,),), rezulti:

v(' t ,;t,r)=,t "i,,zr(i - ri4) =

\r ).)
50
 ' t f r xr ^ I
. /'i" 217 - l=
;-, l-,4'inl2n[---J,t'
/'
=,lsinznlT_\)
"-)=n(,,0.
temPofali (cu PcrioadaO cit Si
Asadarunda planalprczinti at:rl penooicitalc
(cu ioada"r'')
F,:.:::ilate spalialii ..per
Drfrzaj ul dintre doi oscilrtori
considedmdoioscilatoriaflaliladistanlaxlrespectiv'2desufsadeoscilalie,
lor sunt:
momentElongatiile
t-a a" t"aa, la acelasi
p J";l
/, . \
,, =e.i"z^$_;'Jqi

+i
''="'"'t+
Atunci defazajuldintre ei este:

4r9=q,-o,=zrt[]
r_r, - ll .rf=_+'l_
\t
].7
^.t
=?rr,,-r,).
(2.5)

Oltservx!ii:
esteLrrrr)rulli|]ltr|l! (te
l. DaodAt, diferentade drumdintrecei doi oscilatori'
. I atunoidefazajuleste:

w=fu'f,=zn
i'':pa
.,'""','''' dc)./2'
""',:'fi*?:',',:Hi':'J:11tr1ffi:::'(ft1"'#?;ili"T;
aruncidefazajuleste
*o=f {z*+t)L=Qt+r>"
g i c e i ilo io scila torisuntittola:ili(ttcil:adeo d re c e s in [ c ' + (2 1 + 1 )t ] = -s in o
51
 1. Puncteleuoui mediuin cares-auformat undexecutimi$cariperjodice
de legea:
descrise
=
l=2 10-rsin(120trl - 0'25 r)
Aflati:
punctelormediului;
a) frecventaoscila,tiilor
bj vitezarraximda oscilaliilorpunctelormediului;
c) lungimeade und[;
d' vitezade DroPaP,are a unoel;
.j fuf. ai.*ltr" ."-unaaouapunclcalec;rofoscilrtii'unl delazale mdi
cu ,116

Rrzolvarc
expresieidatecu ecuatilIundeiplane,rezulta:
a) Prin identificarea
t = 120"19
s

= 60Hz.

b)

= 120^.2 10-i=24nll-'1=0,75L
u* = (,),4
s
c) Tot diDecuatia
undei planereailta:

6.25,=?8.6" un6"1= L =gn,o.

7' 0'25
a undelesle
d) Vitezade p.opagare
,.=1 =l u = gn.oo
=+ s o n I=5 0 7 4 .
Is
e) Din expresiadefaajului intre doi oscilatoride pe directiade propagare
a
undei:
t'
-\o = lfi: 6 1=
rezulr 2n41.
6 Un
decr

& = ? 1 = :' o q .
3
i a red ea l u m;nA
2 . C a D e r eulnee b i uB o( ilea/5dupaccualiile)r - l0 l0'
pr
' e pr opaga
s i n 2 5 2 0 n1ii y,=2 0 l 0 -rsi n2 5 2 0 n or'scilaliile inbar asubfor m i

52
ld .nde longitudinale.
Se cunoscpentrualuminiu: p=2700 kgm: ::
densitatea

-' = 6,86.10''
r dululdeelasticitate +. Secer:
a) perioada$i frccventaoscilaliilor;
b) vitezaundeilongitudinalc prin baral
c) lunginrea
bareiStiindcAinh-unpunctC al bareisosescundelcplanedalede
j. -rti i l e, i0 r u . 'n f r r r o n , I i r r , - 2 0 r 0 ,i"f usr o ^ , Il
\ 1') ' o

4
|' -" .u ,o l 0 .
a 252011

u = ? ! ? 9 = 1 2 6 s p"
2
b)
il r o r or - 5- -i )5{
. '
" -{" ! ,.' ,n s
c) Sc identificdecuatiaosoilatiilor
carevin de la solsa,.1
/
")
,yL=10 10'sin 252ht-:
\ r,
:r ec nndeiplancla distantalC=jrLl
^tia
= . f:rr 2u )
-t " 4s l n -
tr
-
)\ )
ir rezultir:
r 2u
_=_ ).
totca rr =_,
ADalogpcntruoscilatiilecares-aupfopagatdin, in C'
/ .\
= 20 I0-'sin 2 52yrt ;
-y: \ o./
ie identiticacu ecualiaundei planc la dislarla 1lC = jrr:
(2 t 2 ttt.' \
, , = r ". " l.. / t J
5i rezulti
'),
i)" 12

53
 Lungimeabarci ste:
l. 1. ).
L = A C +C B =\+ x ,= i+ i= 1
Dar,
m "^
tr=v ?=5050- U./Y ]u s,=l,gqm:4m.
s

Decl,
L ='=
^,
l n\'
A
este pusd intr_o ml$care
l. Extremitatea I a unei coarde elastice lungi
deformaj"=l
oscilatorie mitc[rii oscilatorii'
"t*:::,f:) *'a"da I frecvenla
perloaoasi
a) Sa se detemineamplitudinea' =:s tit
u;r"ta^u
*'t"'"""i. orio"til" Lngutto"li cu mi$carii
ecuaria
este
care
;l"U"::T:t;iL'"-i'i;iliii' ""ii-"-'"*'ot'"i
t 6i 5 cmdeextremitateaT?
v ti,",, r" -
"""iiui* ;"Pt
:i!:I ::i:"J'.1l,'J#;ft lY :::::ll'.:::,Ti:"::f"
direclie
peaoeeaei
ailate
a
dproPasar
t JJ;;ilffi;';=;b "''
perturbaliei.

Din ecualia sursei

oscilaliilor
) = 4 sin20dt(om)rzult6:
a ) , 4 = 4 1 0 -'m
intrucet
o = z o nsO
! 9 +t= ? 1 = o ' ts
I
u=-=l 0 Hz
T

v = 2,5- $i apllcamrclaliainttetr li f
b) Secunoatte '
)'= \' T=0 ' 2 5m= 2 5 c m
= cm de sulsae$el
EcualiapunctuluiM situatla.' 62'5
6 2 ' 5 c m)-
- f -'l0t- -t1;
^ sin2tl
i -il=
v = 'esinzrcl + 10-: rrwrrr i=
/
tT t'J \
'
(20nt- 57t);
= 4. lO-' sin2r(l0r - 2,5)= 4.10-':sin
 Ao = 2r4
'I
40.10' 16
Aq = l ,I-
25.10',
-= -J !ra d 5
n rad............18 0 "
t6
*7! rao.,....,,,..
aq

+ l9 = 19.1s6'= 576.= 216'

L O unddsonoriplani estedescrisd de urmetoarea lege:

I = 0,05sin (19801 6-r)(cm).
Aflati:
a) frecvenfa oscilatiilor;
b) lurgimeade undd;
c) vitczade propagare a undei;
d) viteza,ne\imdde oscilatiea particulelor.
R: a) 315FIz;b) )" = 1,04rn; c ) r, = 330 m/s;d) v,,,,,= 99 cm/s.
l. Oscilai longitudinale cu frecvnlav=500 Hz se transmit intr-unmediu
rtr5lical ceruimodulde elasticitate estet= 4,32. l0r0N/m, $i carearedensitatea
.! =:,7 . I03kghnr.
5e sedetermine:
a) vitezadepropagare a undei;
b) lungimea de undi:
c) dislanladintredoudpuncteale mediuhriintte carediferenfade faz, esle
l,a = ,I rad.

R: a)r,=4. 1 0 1 1 1 b )). = 8 |n j c )lr= -1 n r

s
l. O und, transversalise propagAin lulgul unui cablu elasticcu viteza
, = l5 m/s.perioada vibraliilor
cabluluiestef= i,2 s.
Sese calculeze:
a) luDgimeade und5),;
b) fazae peDtruun punctal cabluluiaflat Ia distanta.r = ,15m de sursade
js;ilaliela momentul I=4 sj
c)diferenfad fazAAq a dor.ripuncredepecabluaflatela dislanta.rr= 20 m
$i
rspectivr, = 24,5m de sursade unde.

R : ari - 18m:u,,,p=z1-l
.l l - , o ln = 1 0 0 . r c , a o - n r a d .
\.r I . / 2
 .{. O sursi de oscilafiiaflati intr-unmediuelasticemiteundeplanede forma
l,=0,25 sin l007[t (mm). Lungimeade undl a undelor longitudinalecare se
fonneazdin acestmediueste1.: l0 m.
a) Dupacettimp va incepesi oscilezeun punctsituatla distanlarl = 8 m faF
de surcd?
b) Ce defazajexi$e intreoscilaliilepunctuluiaflatla distantairr de sursa$i ale
sursei?
c) La ce disianlAsunt situatedouapuncteale ciror oscilatiisuntdefazatecu
,! .^

3
d) Evaluali dintredouapuncle
defazajul situate I = 1.
Iadistanla
2
R: a)1.=lomsib)o . -8 nra d lc )a -t -1 6 6 m: d ra ' o -rra d
5
5 CapeteleA qi B ale unei bare oscileazAconfonl ecualiilor
,, - O.0lsin{ tOonr I l 9;y, = 0.62'ill lO0n/.O)cilctiile prinbarasub
sepropaga
fonnaunorundelongitudinale. intr-unpunctC al bareisosescundeleplanavand

e cL r a li,i l -e: -]l qi y , . -o . oszinl t o o ' t rll.

0.0rs i nl room
\ b) \ r
p=8000 kg/mr 9i modulul de elasticitate
Materialulbarei are deDsitatea
-i /
L =9.2a8ir0' 1. Si secalcLrlcTe barei.
lunghnca
R: l= 1 7 m.
6. Care este modulul de elasticitatet al unei bare ,netalicecu densi_
latea p = 8000 kg/rn3 dacd ln ea se propagd unda plana longitudinala
l=4 10-'z - 0,5.t),
sir 27r(I000/
R: ,6= 3,2 10rl)N/m:.

2.3. REFLtrXlA $I IIEFI{ACTIA

M ECANICT ]
T J N DEL OR

2.3.1. I'rincipiul lui Hulgcns

Fizicianul qi astronomulolandez CristianHuygens

(1629-1695)a fofnulat in al sau,,Tratatdesprelumine"(1690)
Huygns un principiu care acum ii poarta numele. valabil pentru
Cdstian
(1629-1695) propagarea undelorelastice.

56
 frulr Orice puDctde pc o suprafati de undi poate fi consideraica un n.L
1 :: oscilatie de la care se propagi ilrainte unde sferice secundare.
ri:::rrca fionturilor undclor secundarecoostituienoul front de undi
.l-:e\tprincipiuoferao metodade construire de undi in figura
a suprafetelor
c* dateconstructia fronturiLorde unddpentruundaplanA 9i respectivsfericA
+licarca principiuluilui Huygenscatorvapunctealefrontuluide uDdi.

st

.t2

sr

Fig. 2.6.ConsttrtrerfronluiloLdc undl pen1ru undellanc (a)

s i u n d es l e ri c (b
e )

Principiul lui Huyens este iluslrat cu

imentulprezcrtat in figura2.7:o cuvi cu aDi
studiulundelor este impdrtitdln doudprin-
perete avaDd unorificiudedimerrsjruli miciin
r cu lungimeadeunda.Injumatateadin sdnga
g 2.7) se produc unde de suprafaF, unde
ulare, care se propaga pana la peretele
,tor. Se observac6 ti irl cea dc a doua
atatea cuvei apar(nde ciroulare,careau insa ,.1.g2 7 Un p ncxde pc o suprufalh
I in orificiul din paravanuldesphrtitor,ca ti dc undlipropagnundeidenticccu
celcplodusedc sulsopnm$d
acoloar fi plasatao sursddeoscilaliideaceeafi
'enlAcu sursaprimare.

2.3'2. lleflexia qi rcfractia undelor

Candundelecaresepropagd intr-u11mediu caie-lsepardde
ajungla o suprafata
m alt mediu.are loc un fenomeD de schimbarea de
direcliei proPagare$i anome:
- intoarcereain primulmediu (reflexia
undelor);
tecerea in cel de-al doileamediu cu schinbareadirectieide propagare
Irefractiaundelor).

5'/
 j

I
I
ne rene\ie inldl|lim in calul undelorl
K :',:::^::;,;
^"^,,."": lac:seobsena cA.drrp;ceaceslea
l
-..unui
Wq miil,\"l lar,,l' , irll"is r' I
.c Indrcapta.pferuprafalade separare al
_ ce |oro ou am eqI l5enu|nes ! , 4r ' i/ ' l' l' - ' ' ! Ejc ! d j g 5 C |
Intorc. ,,,,./.,i 4 . ,.r,. rarcere(arcrrccrnarooleameorul
:E
-tEH- pot li c\plicdtecu ajulorull
Legilerelleriei>i relracliei
/.9 .)8 R<fle\io
undelor
principiului
lui Hulgen.dupacurn urmea/a:
- I
l{cfl(\i,r
\il
I
R(llr\ir r\tc fcnornc'rul,lc \chir"bJrr tl rlireclici.lc propaqxrr x
xrflrci cir'l inlSlnqrr 'rndoi
sup'xtrt:r
;'rto:rr(orri'r ntcdirl di" c:rre:r I'r','rcnit.
'lel
\cl:rrx'.oilintro do''i
''re(lii. I
in figura 2.9.a lrontul de [ndi incidenlAB {perpendicular pe direclir oel
propagare a undeildtingcin A )uprafatcde separare d;nlredou6medii:
I
2v
\1 "\ '\
\\ n //\ \ vn i /ll1
1 11 / \ /\' /l

,h. \ irRAa/B A h)B 'A crU'l

undlor
Ii& 2.r.Reflelia
\b*/ |
I
CandrazaI a atinssuprafala deseparare, punclulAa devenitsurs[deoscilaliel
de Ia caresepropag6undesecundare. ]
Toatepuncteledintre-ASiB' devir, succesiv, pe mdsurece suntatinsede undLl
sursesecundare deunde.InlasrrrSloarca fronturilorundelorsecurtdarc la un motnentl
darconstituie,conformprincipiului lui Huygens. nor-tlfrontdc und6. I
In figura2.9.b. noulfrontdeundain momenlul atir)gerii
suprafetei deseparare
in pLrnctulB decatreraza2. esleA B . Acesta conslituie fr't'tul I'ndti rrltralxlq
Pentruralionamente geometriceurmdrimfigura 2.9,c. Se observacil
AAA'B'= AAB'B deoarece: I
- suntdreptunghice tfiontuldeundaesteintotdeauna perpendicular pedireclia
depropagare a undeir I
- auAB = comuna I
- AA '= B B '= v^t I
undev estevitezade propagare a undelth mediuldat 0i Ar estetimpul ln careundal
incident[a ajunsdin B in B', iar undareflectata a ajunsdin A in A'. I
Din egalitateatriunghiurilorrezulti I
=
{B AB ' * A ' B ' A
(2.6\
{castdegalitateconstituie lcgcafefleriei uDdclc'r:
: .r relr\ic. unghiul de ircidenli estcegnlcu uughiul dc re0exie.
jl func,tiederaportuldintredensitatea
mediului
sepropagA unda9i ceaa mediuluipe carese
fenomenuldereflexie poateavealoc in doul
lri. Astfel:
r' dacd mediul reflectant est mai dens decat
:l:r care provine unda incidentd,reflexia are loc
r.:imbarea sensului elongaliei, unda relleciatA
: fazd opus6 fale de faza undej jncidente
fazase schimblin ceaopusala o distan!6
f \__-,<_
:u jumataledin lungimeade unde.o a(lfelde rrs .?/A Rcilexiauneiperturbatii
ie cu schimbareade smna elongatieise mai nansversale
ti rrllc\ ( eL pi.r,l.r. dc ). I
:10, a).
: Reflex;ape un mediumai putindensnu produceschimbareasensului
i $i spunemcd avemrcllexic1:irapicnlerc
dc Li2(fig.2.10,b).
q. frx ctin

-i:ffxcli. cstc fcnomcnul(lc schilnbrrc n dirtt(ioi dc propng.rreI urrti

ir lrcccrc:rdin(r-un |ncdiu i" rllrrl
L figura 2.11 fronlul de undd incidentAB (perpeDdicular pe direcfiade
.8.are in
a undei)atinge, A, suprafala de separaredintrernediulO 9i rnediul@
\ incepsd se propage, conform principiuluilui Huygens,unde secundare.
esiv,toatepunctele dintrcA $i B', pe mAsurd ce suntatinsede unda incideDtA,

a)
It& 2.//. ItefnclinuMclot

i oscilatie si devinsursede undesecurrdare.

::i:luratoarcafronturitorundelorsecundare ia momentLll candundaincidenta
!spunctul B'vaconstitui l'x)nltrl fclrircl
trlr(lci le A ll In fig. 2 1l, b observim
irEu.at segnentele AA' $i BB' suntparcurse in acelagiintervalde timp dar cu
Jiferite,ele nu mai sunlegale.Dacdin mediulO undasepropagA cu viteza
'r mediul@ sepropagdcu vitezav2,atunci

B B '=vr'A l
59
 2.5. INTERFERENTAUNDELORMECANICE
2.5.1.Conditia dc coerenti
De multeori 'intr-unmediusepropagiundeprovenitdela douesaumaimu
surse.Punctelemediului,fiird solicitatede mai multevibmtii, vor aveao mi
careva ti rezLlltanta
mi$cArilorpe carele-arexecutadacAar fi supuse,pe 16
separat,fiecdrei unde.
Fcnonlcnuldc suplrpunerc a douii sAu nlni multc unde in icelati
poarll urncle (lc interfercnti.
Interes deosebit il prezintd cazul a doud surse care oscileaza cu
liccvcrrli 9i careaudilclen(irdc fazr-r o oscilaliilorconsl rlar.Astfel de surse
numescsursc cocrL'rlc.Tabloul de interferentd,in acest caz. este station
amplitudinile oscilaliilorin diferitepunctesuntconstante in timp.
Un modde a obt'nesursecoernte sturmatorul:
It\perinlent
Ilalcrialc neccsnrc
Cuva cu ape pentru studiul undlor, lam6 vibrantd actionati de un m
lectric,doue varfuri conica.

Nlodul de lucru
- se fixeazI veduril conice pe lama vibrante;
- \6rfurilelrebuiedoarsealingesuprafafa
apeidin cu\a:elevor consrhui,
pornireamotora$uluicarepunelamaln vibrafie,sursede aceea$ifrecvente
in fazh(decisursecorente),
oscileazd
(brstr(iri
ln luminanaturaldse observtrlntre su$e o serie
zoneimobilealternativluminoase$i lntunecoase. A
zonesenumesc rriIri,,it'Irt(rl(r.ll I celeluminoase
lfnrir dc rmplitudinor ariirniiiar celeintuneoate su
lianicdc unrplitLulincnriniruii.
ln lumina stroboscopicd, imagineade
arateca l[ figura2,14,
2.5.2. Explicarcxft,rmirii maiinlohr
Fig.2 14.Inrcfiercnlaa $i minimclor dc intcrlcrcnlit
Considerdmun punct oarecareP din campu]
La el ajungoscilaliileprodusede surselecoerente,Sr
interferenfa. $i S, (fig.2.1
dupdcauparcursfiecaredistanlelexr $i respectiv
irr.Elonga{ijle
mi;cbriiosci
imprimate punctuluiP vorfi, conformecualieiurldelor plane:
=,t. L-IL]
-v. s;nurl
\r 2 ,,
,in2nf1 ir).
r. =,,1.
\.? r ,
62
 lilerenla de fazd intre oscilal;ilecare se compun i'n
:-l P este:
(2.e)
A,?=2"\+
l,-nform calcutuluide la compunerea
:le de aceeaqi frecvenlA
oscilatiilor
(paragraful 1 4 1 ),
I
I
::udinea va
rezultanla li: L
I|
/.,s r.1J Perturbaliile
. a ,l A" A '2 A A .co'2|.'' L 12' 0 ) produsode strrsele.!rti .t:
-----.
Y^ ajrngintr'unPunclarb'trarl)
dupace au parcursdistanlelc !
\fdrinea amplitudiniirezultantein punctulP
.le de diferenlade drun Ar-i, {r a celordoua
=riicaresesuprapun.Astfel: T
i
Amplitudinearezuhanta va avoavaloareama{imi ,l =,'1r+12 in cazulilr
;r: -\9= 2&rsau

7r iI
r
^,I
2
l l fci r ||r pli( u{ li' r et r r./trl l i !trl ri 1 r
.rn l r ( lt ( lr ut lr t s l' r (l l a l i (x
tn n tr t lir it r lr ql ( lir ,1 " ).
(.k=0.1,2 , . . . )

l i r)rtt\i D t i i i n l )rtr(l ' l t

( 2 .r )

0t' r(rrt ' rrc

rrn u unri r prl . tl t stnti l ungi tri i (l t
I
': minimaA =lAt-A2l in cazrtl
valoare
Amplitudinearezultantivaavea in
:.!r3l9 = (2k + l)r sau
2 r!=Qkn +\)n
1"

x , t =t|k +l l L (k= 0 ,r , 2 , . . . ) (2.r2)

A$adartrnrl,litudinea t'clr'll:rDilit'r li minim;-r nt IUtrti(le l'etrlj" (I'

.'.."'itu ,1" drirrrrcstctgrrli (t' un trt'rr::rr itrrprrr(lt sen'ilnnsirrri
1it rtld:'
DaceamplitudinilecomponeDte suntegale'mi$carea inceteaza'
acestor.puncte
r::.elese,,sti;g" reciproc,ilterferentaavaDdun caracterdestructiv
ObservAm cd locurilegeometrice alepunctelordin canpul de interftrellacare
valoarea amplitudiniisunt
r- ,rceea$i date do relalia
'l2-.nl = consmnr.
la douApunctefixe esteconstantise
PuncteleDenlrucarediferentadistantelor
:r:.ipeo hipe;boli.De aceeavorbimdehipdInrle(leirrl(rl'rc li
 Fig. .?./6. Irari de intcdcren{d. I-iniileplinearaLd
locurileundecrcsleDrovenir
de la susa.tr
inLalnes. dcslc dc la.!r, cu oblinerea decresreduble(inr{brcnlaconsrnrctive)

In conclLrzie,
la suprapunerea a douesistmed undecirculareprodusede
excitatoricare oscileazi cu aceea$ifrecventegi cu aceea$ifazd, figura
interferen6constxdintr-oseriede hioerbolede iDterforen
pe carese afle punctecu amplificarenaxirni 9i puDcte
extinc(ietotala.
In figura2.l6 estedesenattabloulde interferenld
de doud surse puoctiforme^lt gi &. Observamsim
hiperbolelor.DiagramaaratAclar loc rile undeo valede
se inlalnestecu o creastdde unda Dfoduce,rd iDterferen
destructivd.In acelepurrcteapa0nediul) sdeplaseazd.
'ru dirnrcccled
obscnarorodal;c, franjacerlrali t|nedian6)
surseestunade amplitudiDe
rnaximedeoarece,
de-alun
lc'? ? /Z lnterferenlaaxei de simelriea celordouasurse.diferenlade drum e
imaginc deintcrferenldruld.
slabilli La iDterferentaundelor
coerente pozi ile franjelor nu se modificd,
observalldu-se o figurd de irterferentestabila
(fie.2.I7).
Fenomenul de interferen{a
estefrumosilustfat
de undelede suprafatA caresefomeazi pe ap5la
aruncarea simllltania doui pietricelela o anunita
distanleintre ele, sau h cadereapiciturilor de 2./8. Urde inLerferiud
pe
ploaie(fig.2.18).
 l. DouesursesiDcroneSl ti S, aflatela distantad:3 cm
de cealalti.producoscilatiide frcventa! = 500 Hz $i de
qfitudini,a' - I mm $i respecli\ ,4:= 5 mm.
Calculati amplitudinea de oscilalie a unui punct situat la s,
=
fuita t, 4 cm de sursa,sr, pe peryendiculara dus6din s2 pe
'-eclia ce unesteceledou, surseVite/ade propagarea undelor
ri mediulin careseafl6 surseleestel - 10m/s.

Rzolvare

in figura2.19observimci x,=
AtunciAx =.xl - 12= I cm

intrucAt ! =2 ,1 0 -'n , rezultdAg = 2n4I =t rad.

este:
rezultantd
Amplitudinea
=J25+ 9 + 2 5 3 c o s 7 r= 2 mm
A'z= ,|Ai+A : +2A tA ,cosA qr

2' Un punotP dintr-unmediuelasticcu densitatea p = 7800kg'nr 9i modulul

deelasticitate, = 10r'N/ml estesupussimuhanoscilatiilor:
),r = 2sin(1500ttt- tt) (cm)
l, = 3sin(l500ttl- 3't) (cm)
Aflalir a) vitezade propagarea undelor$i lungimeade unda;b) ce seproduce
in punctulP, un maxim sau un minim?;c) amplitudinea oscilaliirezultantein
FrnctulP.
lirzolvrr0
a)

A=y.t | ?580
r !_tr=: : _ r, , , , , ,,. ." _
- nr 1500n 750J
o) Ae = 2n, decise produceun maxim;in P oscilaliilesuntin faza'

A =.,1A:- A; - 24,4, cosLa = A r,4 =) cm

65
 l;i,,'iIf :f ::"J.'"::ilifl:."':i:T i: iiY.i*:.',i.:.::'Jf':: ::
"."",';, l
drD=I intr-on punct,rezltltdo oscilatiecu amplitudiDea $tiind
cd undelese

:::if,:l#:i'$,::Till:, il ;[;il'l;,iT:,ff,ff "f,:l.i:i':i,'il':il

Rczolvare
a)
= 5sin 27rDl(cm)
.yi

I znut-i | (cm)
va fi
Oscilatiarezultanta
zr"r" ''"1'*'-] )l
I - r, sfsin
AplichmrelatiatrigonometricA:
o - q.or9:-q
sino-sin9-2s in - )

$irezultd
/ n) n
2sinl2 f iu 1 -; c o s ; =
"v=5 \ o)

=s .2.9s in l2 n u-r; l, s a u
2 ! 0/
l .\
y= 20oonr-; l(cm)
' 8,66sinl \ o/

o)
A,AQ
^
1 r. 6

l. Doua unde care se propagape o coardein acea9idirectie,

*"::'i*:":nllnfl
l; ff,:l'i:iiTi:'10""x'""Xi.',
It^
"'T",,'n
sunt defazate

cm R: 5,19
3
sunl
2. Dou[ sursede oscilalii.Sr $i S: emir undeale caroramplitudini
!ilezade
e5tetr- 160Hz iar
l r = 3m mti,42=5 t"*. i.it."f, undiloremise

66
 fl-
q
I
!':c;gare estev = 320m. Sdseafleamplitudinea deoscilaliea unuipuDclsitualla a
l*rla.rr = 6.5 m de.!r 9i r, - 3213m de $ dacdsurseleoscileaziin lhzl I
R: 7 , 7 4mm a
I
i. ExtrenitateaA a unui resodestepusi ir migcareoscilatoriecu elongalia I
, =: sin20ru Si secalculeze: 9i frecvenfa;
a) amplitudinea b) mi$carea oscilatoric I
s,_r"rpagd in lungulresodlu lLricu vitezade5 m/s;aflalilunginea de undi; c) ecuafja I

driei intl-LrnpunctB s;hat la 50 cm de extremitatea A; d) in punctul B unda

La intalnire va exjsta I
fijjneste o alti undda cdreiecualieestey'- 2sin2r( l0l - 2)
t! :::rari[rsauun minim de interfbrenli'?
R: a) 4 m, 10Hz; b) 50 cm; c) v = 4sin(20'tl- 2r); d) naxin
J Doud sursede undeplane,coorente$i de aceea$iamplitud;nese afli la
!:rsnlele.rl'r= 4,5m ti i!, = 5 m de un punctin careundeleinlefcri Daci vitezade
rroagare a undelorestet = 100 m/s iar lungimeadc undi c_ste )' = 2-Dr,sA se
!:.;;iDe: a) frecvenlaoscilafiilor;i diferenladefazain punclulde intefercnldlb) I
?E\.rluldintre amplitudinearezult^ntd9i al]1plitudiDile oscilatiilorcornponcnte
R: a)s0ltz.Iractrb) 16.

5 Douasurseoscileaze intr-unmediuelasticconfotmecuatiilor:
I =4 sin 10r (cm)$i
l2 = 3 sin lOnt(cm)
dacd vitezelede propagareale celor doua undes nt egAlctvilod vak)aloa
, = 2 rn/s, calculati:a) perioada9i lLrngimeade uDdalb) Ampli!!dineaundci
rzultante intFuD punct in care difererla de drum intrc cele douii urrdeeslc
:r = 10cm; c) careestevaloareaminim6a AmplitudiDii reztrltantei'
Rt a) 0.2s.0.4m; b) 5 cm;c) | cln
- )n
r ,.Fie o scilat;iley =6.irr'rlrrmmt $i i -8 s in : / rn 1 * r (: rr. n ro -

:ltc uDde.
Sase calculezcamplitudinea undeirezultateprin iDterferentracclorclolritrndc
=
ir-un punctP, ttiind cd diferentade drumesteAx 0,5 cn1'vltezadc pfopagrrc
. = 0,5crn/s9i perioada?= 4 s
A rt
R: A (l= 2 T l0 mm
T=:, '=
-. Doua sur( care oscilerzacorrformectt'rlrilnrI 3'ir' {r'crr I 1i

.' 4= 2sin?11(cm)emitundeplane.Si secalculeze amplitudircaundeirezultaltc

intr-unpunct in care diferentade drum intre cele dou; unde esteAr-5 rnm
titezete de propagareale celor douAundesult egaleSi au valoarear= I cn/s
Rr 4 . 9 l0 ' n r.

6',l
 2.5.3.findesta!ionarc
Un_caz
padicular
de interfercnli
il constituie
suprapunerea
uDdeiincidente
unda reflectati pe aceea$idirectie. Cele doua unde sunt caracterizatede
frecvenF$i au diferentade faza constanta,
deci satisfaccon.litiaae coeren
Expcrimcnt
O coardd elasticd este legatA
capdtul ,,1 de lamela metalica a u
vibrator electromagneticca in fi
2.20.Cel:laltcapat,8, susnne
un ta
pe carese a$azio greutatc.Porfiunea
coardill poatefi coDsideratica un
fixat la ambele capete. Vibrato.u
a1a 2 r/, Dispozitivpentruproduccrca
rndelof lmprirnd.capAtului .,1 o miq
stationdre oscilatoriearmonicape o directi
pcrpeDdicularipe ll. in coardi se
propag,o und; lmn5vc|sala de la ,J.pre p. Acei\lii urdii \e refleclAin , Unde
rclleclal,se prop:rga
sprc,.1
S. ij erferAcu,rnddij)Lideula.
Acestcazdeosebitde intcrlerenld seDumc$te umdistationara.
lrnd.r sh!ionrri nprr-'jrtunci cir(t douarundc rocrcnto,dc t Dgimi(le
undi egnlo,crtlc so protr:Ua:i
in scnsurio(, 1r.:t't(,1s.
srrprnpun.
Undastatrionara
prezintela distaDleegalecu
L locuri iD care oscilaljaestestins6compleL
N2
trut\1iteoduri de oscila(ieSi,intre ele, locuriin
carepunctele oscileazhcu amplitudilre maxim6-
/.lA 2 r/. tJndllslalionadiirltFuDfrr ilui\\ite \)entre de oscilafie (diD
iixat k' capcr. r= vcnt,\r,N = nod fraDcezd.
vehtrc- bufte\(ftg.2.21).

2.5.1.1.Nodl|.i$i vcntrc
Penlrun explicaaparitialodurilor9i a vcntrelor. si considcrarn
un Duncr
oarccare-/'
arbirrcrales.de pc fintl inlinstfi8.2.22).Fcuaqiilc
undciincidcnrc
5i
unoerreflccla(e
caresesupraput) ir p sunt:

y/ = asl.-fl
n 2l r --l
tI
( 2.r j I
!r )..l
tr
| - ,* -..1 )
fls 2 22. irr puncrulp dc pe fir sc tnlatnesc
r,=",,"v- L2) Qu.
undcleirrcidcnttrsi rcflcrat,

58
 S-a.tinutcont de faptul ci pe nediul mai dens,ilr ,, reflexia are loc cu pierr:r:

:. I qi s-a oonsideratfirul ca fiind mcdiu ncdisipativ (amplitudineaoscilaljilLr:

::-'raneconstantdin tinp, unda reflectati afe aceea;i amplitudire ca $i unda

-:identd).
Dif'erenlade fazi intre celedoui undeoarese suprapunin punctul / estc,avend
-\ederecAir =/ r'

A(P= .l x r.

Ampljtudinca rezullanti este:

/ ."r&' ( 2r. 5 )
v t, ',,,.1" t6;
relatia1+ cosn= 2cos:1. obtinerrr:
ADlicand
2

"f ,*;4t =r'"o,otl.

\2 2
Dcoareceaftplitudine?reste,prin definitic. o mifine pozitiv:i, fezultn:
| ]i
,4= 2.rjcos-t 2_-.r-: l. (2.16)
2'\ 2)l
Dirr accasl6lcla!ie obscNann oii amplitUdinca oscilalicifozLrltantccslc
idepondcnli dc linrp,darvariazlperiodic ilr funclicdc poziliapunctului
pe llr (cu
:istaDla.r fati dc cap6tul
, al llrului).
ir) PunctclcpcDtrucarc anrplitrinefl 0stc naxi'ni (,r.- 2a) sc nLrnrcsc
- r ,c Sicorcspund valorilorIuiir pcnlrucarcmoduhrl cosinusuluicstcunu,adicii
nt".. t'l ,.-
l\. 2)

=(2 k,1 \+ G= t . 2. 3. . . . ) (2 . 1 1 )
"
h) PuDotclcpcnlfu carc irIlrplitrdir..r,tfc \jrlJ,Ur nri|linrl r I n\ \(
valorilorlLrir peDlrLr
,iir i $i oorcspund cafccosinusulcslczcfo.l)in
nf:*r i l=r:l* rrn
2,\. 2) 2

(k =0.1,2 . l, . . . ) ( l ls

vrnlr'clcsl|nt silrul( irln {l,r li1 lr o rli!l!r,rr: (,rtrla, r

'::rpilnl
nrp,r'(lc slcrluri rlo lunginri {lc r"xLi rr, ,,r,rr,litrrrji:r
fi o!ril{.r/ii
 rrodurilesurrtsituatefali de oapdlulfil la o dislanli cgalacu un numir par
de slcrturide lunginride undi (nurnirirrtregdc semihnrgimi de urrdn)ti suntnr

Poziliilenodurilorgi ventrelorpefir nu se schinb6:punctelecareoscileazicu

amplitudinemaximi, respectivminima,ramentot timpulaceleaqi, de aici ti numele
deundestaiionare.
Distantadintredoudventrestu doui noduriconsecutive este:, iar dintreun
este;
nod$i un ventruconsecutive
l, nodtrrile rnloLulvenlfelor
din
hra pierdefe
i r crz-t re0c,'rei '2 de setormeaz:r
cazulanterior,gi (fig. 2.23).
- ilrvers
A$adar, in unda stalionard amplitudinile
V l/ V I oscilaliilorvariazdde la un punctla altul $i serepe6
la distanfegalecu lJ2.
Toateoscilatiilese produccu faza egalesau
opusi, asttel:particulelesituateintre dou; noduri
/.e 2 .?J'ro.'.rd,i^ ,,.r.'iri..ircces ire o . c ilia z a { o a re iDf a / 6 (ro a re s e d e p
'ododu rhrercclpeft rrr{
se apropiede poziliilclor de cchilibru trec
'au
simultanprirr poziliile de echilibru9i simultanating elongatiilemaxine); la
traversare;unui nod tazaoscilatiilorse schjmbdcu 7rradiani(elongatiaschinbi
sernnul).DacainFo partea noduluielongaliaestepozitivl, in cealaltAparte,in
acelaqimoment,va fi negativA.
ObscN:r(ie : Imaginileundelor
statio[aredin figura2.21fi 2.23sunl
doarrezultatulsuprapunerii perethda
mai multorimaginialefirlrlui, carese
succedcu vitez6(datorit4persistente
imaginilorpe retinA).In realitate,
intr-o perioaddf firul tlece prin mai
mullepozilii succesive. In flglia 2 24
Fig. 2.21 Conrdala non.nlc dilcdto sunt reprezentateelongafiile parti'
culelor?n monente succesive; in momeutul3 din figure toate particulelelrec
simultan prin pozitiile lor de echilibtu.

in n(l:rs1:r!ion.ri
2.5,3.2.Distribr(i:retrcrgici
in cazul undelorstalionarelipsegtetransportulde energiedeoareceLlndele
directe ti cele rflectate,in urma suprapuleriicerora apare unda stalionarA.
transporte energiiegale'insensu opuse
Lnerciaetielocalizath in ventrele
deoscilalie
inlr-;urdaslalionsracnergia<urseir)usemai do\adAfiindexislerrl
transferA
nodurilor.carenuoicileaTa. En;Bia fiecarui (ercePl"and
pur)ct schimbi
nodurilel.se
drn encrgie ci'relicain energiepolenlialA.dar pe ansamblul lrrulu' energla
rdmane aceeaSi.
'70
 -!
:

,;I',-ru;:1x,li."#itili*l'
,;"fr';,'':f",',"$l
h*:;
:;*lll!";!li:-il:f
."",T,'.it'|'i:ff t,: [[J[{}i#xtxli""".if
i:**liltrlli*]pi.l
.,=rsf[i:.::ll*irm:""ll'",l;
,,il*trt**,':.. #d:11.t:i
:i+*T:i'f
*'illji*i#:tf
rmcntlrlinifial I

lt:iiil$,::ffi
'$*ffi if*[d**il{:$[h
jmai peDtrusuplinlcntarca
:- ofiizcazarrepedesl
encrglclolslp
drsPare
2 5 -l -] '\rrliorr;!i-ll{ro!''n1::

Splcdeosebirc de un pcndulsimplu'
.-c irc numri o singufii fiecvent'r
.Dricde osoilalie, o coardar intinsi (sar
'r sistcmccarcvor ll disculateultcrior)
:-: nrai nLrhe fiecventc naturslc
intruc:it l'r capclcls
-1,prii). intr-aclcvarr.
'\i alcooziipot ll sittatcnulnarnodufr.
:/ulti cii lunginrcaoorTiitrcbuicsi1lic
nunliirilrlrcg dc.itrlniliiiidc lungiml
(llg 2 25):
:: Lrndr-t
t=,L i;lllil'
2 l)iillllL'l'iiill,'liJl'l.iiJ,l
"r",,:,iil,
I)ol

:tF.'-
1-L
).\,
poi l e o\ci l rt (sl i tl ror)rf) ntrmal
Rezull?icir o coardii li\at:r la amblc
.rnritcfiecvenlc,numrlc
,F ( 2 .r e )
" ' = ttr u'
7l
 liJl"fll:Hi,
,,".,,:ifi :::ilil,l,"',:'i ffi*f' fffi ilffi l:S:S
ili,:,,;ili'i
**r16lt']!i"il1.]t;"""0,," u2,,.,3,...,numite o:
amronici
rrecvenlere
b, c)
(fig.2.25,
o r d in u l2 .3-...
Evident
ur=2!r Si r)] = 3 ! 1 .
oricarear fi valoarga1) a frecventet
in coardi se vor forma undestalionare,
"'o'^fi:1";:t:i;3;tl; prcpriialecoardei
esEesalacu unadintrerrecvenlele

:ijit:"l:n*:.:::ni;l"il*:u*l;x;;:;
tensiLrnea
variind
Deaceea, deexetpllqtit,1".-91i31",1^g-*.
f dincoarda,
*""il'ffi ; ;;i"it "-ftt."il:l^:i,.i:t:li'',0"
ilr;;;');0.'
" '"iiii'
ii",'.I"i,llTlii 'i!:'".::Tfllf,'i:
"",1ip.'*"-"",,";,.
".'il',iii i"' n*^" inseamna ca':--rl:I lll,glT"i
' I i,,: 1'
#;;;"i."i
:;."tt,:;"'.il; i rri
: ' : i l i : : i :il:' i' :;;'''--ll :'.'''
(l e !' rzo
"i''l'.
pf c / inl t lr NC l c ri \l ' c i l c L rrrtril i ro n tc n ^n(i '

'72

I
 lilrmlidf interlene tci rn{lelor ii!r.'ca i{e
in corzi ellsti'te

undelorstalionare
$i observarca
Obtinerea
U : il.!i,lr rc$ sa i(
prezentatanterior(fig. 2 20)
" dispozilivulpcntru producereaundelorstaliolrare
' sursa de alimentarc cu c.a.:
' Dase marcale.
hl'!(l{!ld( h!r'rrr
Modificand tensiuneadin fir prin addugareasaucobor:ireade pe platana unor
:orpuri suplirnentare,sc poate varia numirul ventfelor' Aceast?ischimbare se
j\plica prin faplul c5, modiflc6ndtensiu0cain fir, se schimbi viteza de ploPagafea
6
-rndeiv, =./1 si, in consecinli.lungimeade undi sars se calculeazicu relalia
\lp
1.= v, . ?i Astfel, lrrirind tensiunea,vitezacrclte ti cfe$lcsi lrnginrer de undi Cum
iilreagalungirnea finrlui trcblriesarfie un numauintregde senrilungimidc undi'
runrarulde vcntrc soadecend tensiuneaclc$te.

l. Oco da de otel cu densitatea p = 8000ks,int' Ei lungimea / = 1,5 m qi

Jiametruld= 3 nnn eslelixatl h un capiitiar la celllalt esteplrsain vibraticclr
=
riecvenlat 500 112.
La ce tensiLucln coardiraparLlndestalio[arecu un ventrula capllul pusirr
\ ibmtrie
$i cu patruDoduriintermediarc?

Pentru sinra[ia ceruti irr problsmi,

aspectulcorzii este cel din flgura 2.26. Se
observica lungimeacorziiesteun multiplu
intregdesferturidelungimideundii:
, ^L
4 l-ig 2 :6

Deci
tt)
I=-- -rn.
t3

13
 l=v ?=I-r=l u
in coardieste
a undelortransversale
Vitezade propagare
tr
ll tr
deci

de underezultd
',
f;=^
I= lb'F.
Dar
m py

t/=S I rezulta
$iintrucat
F=p J = p---

Astfel,
f =t: \"'P+
4

r =1.2sto's to' 121!1=ezsol'l

94
= g fixar^cuo
.1. Un fir de bumbxccu lungimea/ -- nr ii masa'r 0 45 eslc -
cu cealaltade un corpcu Inasc luu g
de b|alulunuidiapazoll
extrernitate 5i 'l
a firuluieste/ = I m 9ic6in fir s-auformat
iii""i'"iii'"gr'i""' p"iiiuniioi"izontaie
trei ventre(,,fuse"),sa sedetermrne:
al frecvenla produse
\ ibraliilor dedlapazon'
b) sreutarea de llrpenlruca In rlrui
pecareartrebulsao aibecorpulsuspendar
doualuseconsecullve
sasetbrmeze
orizontal
liczolvrre
a) Asa cum rezultadin figtva 221'
-firului
lungimea orizontaleste un multiplu
. )"
ilrtresde-.
-2

F te 2 2 1
 Dar

tr mtg
1t
I
Deci:
r--
tnlst
1l-
lm
'21
3
numeri(e
ticend inlocuirile ti calculele. u - ?0 71H7
obtinem
b) Dacivremca in firtrloriTonlalsase forme/edoardou' luse dtun'r
l=2:L*L',=1.
2
D^r

"=,F
.tr
ll p
de uuqe

nu seschimbe)'
rliecvenladiapazonului
r'=+ t")'=ntD"
SeobfineT'= 2,25N.

este50 g La ce
1. O coarddde violoncelare lungimea/=l rn Masacorzii de
*n.iu* dac6eatrebuiesi vibrezela frecvenlafundamentale
66Hz'l "ri" "upu.a"ourda
R: 8?l N
'2
cu lungimea 1= g m fixad la un capatprime$te la celilallcapat
2. O coardA
it".".""ate de micaamplirudine u - I Hz virczade
cu frecvenla
irp"i*i,liti""

'75
 de und;:
estc!- l8 m \' t aree5te:ar lurlgimea
a o\cilaliilor;n coard:r
Dropaqare
de fusecarese forme.T;rncoardd
Lt numarul
2t
R: rr6 m: b )r= t = J

diitr-un fir metaliccu lungitreaI = 3 m 9i densitatea

3. Careestetensiunea
cind emiletrnsrrlletfundalnenlal flrtrlui
de 50 H'/. Diarnetrul
t.ro !9 aLr,nci
^=
ested= 2 mm.
R: 847,8N.
rrr d ^ ia mc lru
'1. o co ardi melalica(p-105 10 lg m ' c u lu rrg ime/ -a 2 )i
pLrsi irr \ibralrccu lrec\enu
d-2 mm e\le fixalala un capatiar ld cel;lallcsle
\enl nl l :l caf' al ul pl l s l n
u 450 H7 L a c e l c n s i u n e a p a l u n d e sl rl i ol l al e cl l un
vibratie$i cu cillci noduriintermediare?
R: l53l,l N_
/- 2 rn 5i rnasa4 045 gesle firrt crro^errremllrle 0e
5. L n fircu lrrngimea
Inaca --luu g
branrl unui diapaTon)i cLrcealalli de un corp cu '{/ }tlrno-ca
orilonlalcn firului c\le 2 m )i ci pre/illl; a5pe'luluntrr srngurlua
lunsimeaDarlii
I ibraliilordiapazonLrlui: b) maia cofnulrrrstr'penoal 0e
sasiecalcrrlezc: a; trecvenla
fir pentru ca firuiorizontal sd fonneze doua fuse consecutive'
R: a) 23,58Ftz;b) 4,9' l0'kg

2.6.ACUSTICA
2.6.1, Introduccro

Acustica estcaccadi\ i.liunea fiziciicaresc ocrlpicu sruditrlprodLlcerii ii

Pril) sunetdefinilnicea perceplic atrdrtl\a prootlsil0:
oroDaqarii sunetelor'
i..iri"i.u orin*, r*, altrncd;u) a \ ibmliilorunorcofpurilrebuicin56rrrenlron
't prinaer;i njLrrrse lx orgar]ul Lruditi\
-Lrrechca su'tr
ia-[" i"ut" iU*riif" propagate
de infrasunete ultrasunete
o"r""put" d" suUie"tutrmari Acisteapoani derlumirea $i
si voi intr-un
fi str.rdiate
'-s-" subcapllol ulteriot
" produserntr-unpunclal urruimediuelasric 5epropagh io
"iut"rtle
"iai"i.ifon"aie undein gaze. {decl!i iDaerr!i in lichideaceste llnde,sun
,".f il"a;u.uU
a\and proprretilrleundelor,elasrice dupa curn accleaF
unde longi(udinale.
;;ie;iis; resasesc 5i la undaionori irrmediusolidelastic
'-'t"',i"i* de Newrorr'
i""r"i.; stabilita vrtezasunetLllui rrrnredrrrsoli'le
estedatAderclaiia:
f;
v= l:
ll P
a materialuluiiar p
unde-E estefrodulul de elasiicitalelongitudinala
acesluia,

't6
 in gdze,in condilii normalede presiure$i temperaturl:p0=1,013105atm 9i
:r=:73 K, vitezasunetuluiareexprcsia:
t; (.2.21)
"=ifr
rice l estocxponentuladiabatical gazului(p C/CJ iar p0densitateagazuluiin
rroditii normale.
de presiune
In cazulunuigazaflatin condiliioarecare $i temperalurl:
G
v = ,l : = rL ,v L + o / (2.22)
ll p
.r..1e
a=l/Tt=l/273Kt.
in aerde exernplu.r,6=332,4
m/s,acoasta in conditiileuneiatnosfefeuscate$i
:)rsiderandaerulca pe un gaz perfect.Pentrul=200C,vitezasunetlrlLri conform
: 12) esle1o344,6rn/s destulde apropiatade aceeadeterminate e\perimentalli
:-ueesterF344m/s.
in cazulatnrosferei relalia:
umedeseutilizeaze

r- I r) (2.23)
-'.l r-0 .r6 -
\ /,/
jide-a estetensiLlneavaporilordin aerulumediar/ prsiunea
mesurata.
In /icrid? vitezasunetuluisecalculcaza
cu fontulal
I (2 . 2 )4
\=--_
J^p'

-ndeK-l E estecoeficieDtul de compresibilitateal lichidului.in cazulaperde

3\emDlu. rE1420m/s.
Esteinteresant de rcrnarcat
faptulce la deplasareaundeide presiuhein apade
viteza,
:nare,interviDrnai mulli factoricare iDfluenteaze cum ar fi temperatura,
rdancimea gi salinitatea.
O formul[ oeaproximeazd satisflcetorvitezasunetuluiin
3Dade mareestl
v =1410+ 4,21t + 1,14r
I + 0,0175d
- 0,03'l"l (2,25)
under I - temperatura (uC)
d- adancimea (m)
("/oo)
s - salinitatea

2.6.2. Evnluare pc|.ccpticisonor|j

Omul pefcepesuneteleprin interrnedhrl urechii.Calitalileacesteiasuntcele
care au irnpusintroducereamirirnilor de aprecierea intensitafiislnletuluisalr
zgomotului.Conform legii lui Fechner$i Weber,senzatiaacllsticavafiazdcu
logaritmulexcitatiei,a$adarsensibilitatea urechiiesteunadiferenliale.Prinumare,
varialiasenzatieiacusticeesteindependenta de m6rimeaintensiteii,ea depinzend
i,rmai devtrialia rclotivr:a intensitafi
i acustice.
71
 custa!'fheodorFechner WilhelmEduardWcber
( 180 t-1 8 8 ? ) (1804-rE 9l )

Vom considera doLldsenzaliiauditiveJ/ li S, ce au intensititileacusticemedii

4 $i1r.Sepoatescrierelatia:
s,,q =61, : 1 ' Q.26)

depropo(ionalitate.
underKesteo constanta
relalia(2 26) devine:
in cazula doui senzaliifoarteapropiate,
dS=K: (2.27\
I
careprin irtegrare devine:
S = 1(ln,/sauS = KlC./ (2.28)
Scriind relaiia(2.28) pentrudoud senzalii9i ficand diferenta,rezultd:

S :-S L= K lc f (2.2e)

PentruK=l vom avea:

s^-s =ds= le4 (2,30)

S-aconvenitca unitateade masurtrpentruzl,9sd fie relr1 denumiredaidin

memoriainventatoruluitelefonului,GrahamBell. In practicese utilizeazelns,
pentrumasurarea acustica
niveluluide intensitate o unitatede zeceori mai mici ce
poartd denumireade decibel (dB), care reprezintdvaloarea aproxinalivd a
diJerenleide tival acustic.e poatef delectaldde cate urecheaumand
Niveluf de intensitateacusticdeste definitdln raport at o intensitate.le
refeinld, IFldzwlmz considetulaca pragul de realizare a percepliei acustice
Norend cu I nivelulde intensitale sepoatescrie:
acustica.

, =r61n11da1 (2.3
r)

'78
 i,- .:iird ca inlensir.lea
acrrslicrmedieesre.

, p"l
(2 . i: )
pr,
tr;: r-.;estepresiuneaeficace(efec1iv6)ce producesenza(ie
auditivl,r esteviteza
l;r:uluiin mediulrespectiviar p0densitateaacestuia
in conditiinormale.
Inlocuindin (2.31)rclatja(2.12),seva oolrne:
r = l0tel-= 20ls? [dB] (2.33)
)r'ci p0=21.0'5 Pa $i reprezintivaloareaninimi a presiuDiiacusticecareproduce
r.]3tia auditivi.
.F,olosind relafia(2.31),observdm cd uneiintensitAti1=1010ii corespuncle
un
r :l Z=10dB, uneiinrensita(i_a=10010 ii corespunde
nivelull'=20dB, iai pentruo
rr::sitate apropiatede pragul senzalieide diere, t-1|iatx,."r"ftA
n r . , u l u iL =1 4 0dB. ";;;;
lnsumarea a doueDivelurido intnsitate acusticise facetinandseamacd de
ircr-seinsumeaza intensitifileacustice
alecelordouasunete(zgomote).
De er,ernplu. dacbI -80 dB ri t_- 0 dB reTulra.; arcrrr:/- l0s/nsi
-.u ./0. aSadarj tcnsiralcatorala va i t
tt /.: l.00l.lrrr/0. Rezuju:
-- llg(/10)=lI0+101s1,001=1 10,0041dB.

2.6.3. C:rlililile sunclrrtui

Caracterizarea subiectivAa sunetuluireceplionatse face in mod diterentiat
1t^.:tusunetepurc,sunetenelodioasesat)zgomote, in functiede seDzatiile
acustlce
:t .'areacestca.teproducSide aspecLele cdlilative $i cantitali\e
pecareurechea le
:r.:re5etecla,ln. ace5rseDs.aDaliza percepliei sonoretrehuielhculAdiferenlial
:\::rruullndloarelecalitlfi alesuDetului:
t:r"ra.ir dttineasi tinbful.
2.6.1.1.Nivrttltdc lridc
Caracterizareaglobalda su[etelor$i
::rmotelor le impartede regulAio r/dre
: t/1 . tA CAZUI UnOrSunetepure (de
:_..ventd dau), se coDstati cA doui
:i-neteavandacela$inivol de iDteDsitate
lrrstrcd, de exemplu,r=30 dB pot fi
ftr.epute di,r punctde vedereal auzului
;:.pt suneteaudibilepentruo frecventi
-=1000Hz $i nu pot fi delocauzite
Frlrur-l00 Hz.

F,a ?.?8 Curbed. cgalniveldetdrie

'79
 Se iniroducenoiiuneade nirel de ldtie:
/ (2.34)
A = 20lg!l-\
\.Pt ) F!'l

valabiladoarla ffecventade 1000Hz

Unitateado misur; a acesteimirimi este/rtd carla frecvenlade 1000Hz
demAsuripentrunivelulde intensitate
(clB)_unitatea
estoeealcu alecibelul sonorA
ii celece urmcazevon introducenofiuneade curhade egal niwl de tdrie ce
relev5perceptiasnbicdivaa emisisisonore'plecandde la prcl.''isa
ascultdtalului

iigurdnd locLrlgeometrical puncteloroe reprezintisunelope intreagagame

de freclvente,la diverseniveluri de intensitate acustica,dar percoputela acelaql
nivel de terie ca cel cu frecvenlade 1000 Hz, in figura 228 sunt reprezentale
fLrrbelede nivel de tarie, fiecarefiind caracterizatdde numarulde foni'
"gal acusticl'in dB, la 1000Hz
nufrericegaliu nivelulde iniensitate
in tu6"tuta" maijos suntextrasecatevavalori pentrua oferi o inraginemai
clara a sensibilitaliiurechii umane Se observaca in intervalulaproximatlv
2000 Hz-6000Hz, aceastaestemai sensibila$i scadein sensibilitate' diferenliat
sDre slrneteleioase. Rezultd deci ci sunetele de frecventdinalta suDt mal
oerituloa'e penlrtrrtrechede.;l celede frecvenlajoa'a

Frecventa(Hz)
Nivelul de 1000 200 100
tnrie (foni)
Nivel de intensitateacustici (dB)
20 20 27 36
30 30
40 40 43 5t
50 50 50 59
60 60 68
'70 70 69 '77
80 80 78 85
90 90 88 94
1 00 100 99 104
I l0 ll0 ll0 lt4

:.() -l : l i i r ;:r strIrc(ul ui

Nivehl detdrieprezentat altcrior nu ofel.ao imagiDe clataa variafieiserzalier

auditive ca efect ai cre$terii.respectivsciderii intonsi1aliisonore Se poaE
de'nonstraci lnsumarea efectuluia douasursede intensitafiegaleproduceun ni\'d
rezultantcu 3 dB mai mare decatccl at unei singuresllrse Ar fi nortnalc&
insumeDddoue mirimi care car2Lctetizeaz doud surseidenticesx se obtina0
valoaredubla,ce ar cxprimanivelul lor cunrulat.
O astfelde mirinle estetilria runetul i' a\ andca unitatede mdsurtrso''l

80
 tiria unuisunetpur cu ficcvenlade I000 Hz
?rin definiqie.un ro, reprezintd
r :,.lul presiunii sonorede 40 dB. Legdtura dintretiria f$i nivelulde tirie \
:,i: jata derelatia:
1:l!
7 =2 i'i lsoni] (2.35)
n r: .\ estcnivelul do tdrie (foni).
R.elatiaintre/ori $i so,?ise nai poateda prin logaritmareaexpresiei(2-i5):
A = 33.lls?+a0ffoni] (2..r6)

AlexanclerGrahon Bell
Q817-t922)

Inginer $i an de .ttiil1lddnericdn.
in anul 1876, la'rA tu .le 29 da dni d
i ventaltelelonul,cd n'nlare d cercctdrilol
s.lc privind crc.|'ea \tllui linbai pril
semne pentf u sttrdo-ntult.
it anul 1377 a funcl.lt Bell Tclephone

Nolilnea dc tarie a suDetuluia fost definjti penlru un r!/'ct1"r" do iiecvenF

lrta. dar penlru a pute^ fi operalionalhill aprcciereapcrceptrjeicfelterii sausciclorii
rtensitAliisonore(ofectul relativ al sunetuluiporceput)esle nocc'sariexprinlarcaill
.ani a swrclelot conplex? 9i a zgomotelor' Mcloda cc se utiliTazi se nume{itc
.telodaSlevens;i oferdo forfiulI de calcul a tiricitotale

2.6.1.1.i ,illinrcrrsr"'01ultri
Ilste o caracteristidtimportanti a un!li sunel,alAturide nil'elut de lritic ,\i ltit itl
;tfueului. Ea rcprczirtl proprielate^sunetuluide a fi mai prolind (gmv) sau r\lai
acur (ascutit). Astfel, se pot percepc iunele .ioase ti s nele indlla' aceilsia
Sepi|jzattdde JiccwnlQ su etului dat $i de ,?ival,//dt presirurc '\onofi li lirukt

De exmplu. un sunel de frecvenli iDalta este perccput ca tln sunel cu

ineltrinea Inai mare decet unul de frecvenl?ijoastr Dar. din punct dc vedero
subtctiv, inlre doui sunetede acceasilrecventi va fi apreciatca mai iDalt sunelul
de nivel acustic mai ridicat Acest aspecl se constati mai alcs la sunetcle dc
liecventi maijoasi.

8t
 Unitateade misurecareapreoiaza unui suDetse nume$te
indl,timea trel (de la
melodie).
Deoarecevibrafiile libere ale mediilor continuese produc in generalcu
diferitepulsaliipropriiin comparalie cu caleale punctuluimaterialundeexisti o
tinguri frecvenlad vibratie,rezukaca acestcorp (mediu elastic)va produce
sunete de iiiltimi diferitc, corespunzitoare frocvenfelorpropii co pot tl
determinate cu precizie.
Sunetulemis de corp li careare frecventaceamai joasi, se nume$ter?./r?/
fundonental,iar sunetele corespunzitoate unorfrecvenleegalecu multipliiintregi
ai irecrenlei.uretrrlu, senume.cr/ntunici.\up,riodtr.
funddnrent,rl
Sunetelepureavendo frecveDtd bine determinatisunt.insi, rar intilnile in
naturi,sunetele naturalefiind defaptcompuse din sunetedediferiteftecvenfe.
Esteimpoft^ntacapacitatea urechiide a sesizaschimbarea ftecveDlei,pomind
de la o frecvenitdati, adici variatiaparametrlnu; (4f/flo/"in raportcu frecveDfa.l
Sc rcmarcicApentrufrecventenici $i intensitdtisonorenoderate(peste60 dB) se
poatepefcepedifrentarelativi de30%a frecvenfcidebazdde 1000Hz, lnshpentru
frecventede bazi cupfinseintre 1000-5000 Hz estesesizatio variatierelativade
0.J%,adiclde l0 ori mailnare.
2.6.3.,1.
Tirllbrulsunetului
'limbrul desemnoaza o caracteristica a sLnetolormelodioaseprodusedc
instrumeDte muzicalcsaLrdc vocoa unani, El este clemenlulce diferertiazd
sunetele av6ndaceeaiiinlllime $i tirie, produse insedesursediferite.
Urecheaumani pefcepe urnitoarele tipuri de emisii acustiae.sunetep re.
sunelem zicaleii zgomole,
Sntletulllrt esleo vibtafiearnoDicAde frecvenliidati, clruia in spectrogrami
(8raficul ce redi dependentaDivelului acustic defrecvenll)ii cofespndeo linier^rr
dfcplul frccvcnlcidc oscilatie(fig. 2.29,?t. In naluri,dtlpdclrm aminle^rn,aceste
sunctosc pfoducrar. Illc pot fi genemtede aparalcelectrorricc irr scopultestArii
unorcaracteristici audionletlice.PcrcepliasuDetolor pureestccxlremdeneplAclrta.

.,!.\,av-

fig 2.29a.Sunelpur 2 29 b. Sunclmuzical

82
 L
-I
|
a
a

I
*'-l
) .---.-
"'f

"-l - *' F
----------------
1
i
Fig.2.2t
c.Zgomol I
Sunetulnuzical estern sunctcomplex,foniat dintr-o fiecvenld lLlndanenhla
: Jn nunir de annonici- Caracleristicaunui sunet fundanental ce depinde de
: -uctura armonicilor se numette limblu. Se remarci faptul ca specktrl de linii
:::espunzdtorunei note muzicaloprodusade uD instrument.conlinc o tfecvcnlirclc
:r7d (fundamentald)fi un numir oarccarede a nonici cu nivele de intensilalc
iiustice diftrite (fig. 2.29, b).
Componentelearmoniceslrperioarcce insofescsunetul fundamelrtalpot avea
: Lntlniiatedc variante atat oa nlrmir cat 9i ca distribulie a encrgici acrrsticcpe
"..cvenfe(nivel de intcnsitate). Astfel, calitateasunctuluidefinili ffirl limbrl
rinnite distingerea acelcia$inotenruzicalccnrisaLde inslrunrcnlesilu vooi trfilnc

T,gomotul arc o vatialiein timp a sc naluluialcatoare. in liffPccil] dirgfrnr.l

!.ectral6se poate distiDgc o liDie conlinua (llg. 2.29. c) seca cc irrscanrnicar
rlomotut coDfirrc toateannonicilc.Un tip special de zgonlol este:g.)t,.trl/.I/, cc
irc id speclfogramd, o linie paralclacu abscisa, ccea oc inscanrnii ci cnergili
:rLrstic6esle dislribuili unifotm de-a IuDgrllinlrcliuhri spcclru (lin dornc iLll
:Lrdibil,decilo^teconlponontele spectraleau accea$i intcnsilaie tctrslrcii

2.('.,1"lllcrncrtlc d{i rturlitri liti{rlttgic:i.I'cr{tp!r1 sotri,r:i

OrtaDUl audili\pcrccpcribralirlerrndt'dc presiune5i Ic lralrsli)nnar pfinlFrLn

;onrplcx proces senzorial in senatric
ruditivi. Urcchcaumani distingeatit
Jmplit dinedrndei aclsttcecaLtiJrcc\)anla
realiz6nd
oscilaliilor, domcniidistinote dc
percepfie,atetpentrufrecvenlicAt9i pentru
anrpliludinc.
Din punctde vedereanatomlcurechca
aste slructuratdpe trci secliuDi:,/ecrcd ur eL h e a secLun.
unrana
externit, urechea mediand l:t wecheo
intem;t(1r8.2.30).Fnrn a intra iD dctalii ris : Jl] Urcchcx ut,adi
pnvind an.rtomiJri fiuiologia urcchii

ltl
umane, deialii ce pol fi gisite in orice lratat de anatonie ti fiz;oLogie umana.
considcrim util a prezentasuccint cercva aspeciede importanld majorn privittd
percepercasunetelorde citre aparatulauditiv uman
. Ureched arlern1 esrc alcituita ditl Pt^,ilian, candl .ludilh: li linpdn
Paviliottul capteazd o parte dirl urda de presiune acustici $i o d;rijcazi citre
ctrnalul auditiv. De asenlenca.pavili,-rnulnrai rcalizeazdo bcalizarc globald a
su|sci acnstice.Canalul auditiv aland o frecvenlaproprie dc aProxinlativ1000 llz,
rcalizeazi'o d|t ifi.oe apresiunii acusticeintre pa!ilion ti tirnpan de aproximali!
l0 dB. Tinpanul este o menbrani clastici ugor conici avdnd o fiecvenlSproprie
de 1200 1400Hz.
. Ureche.t trtocie este o cameri avdnd o deschideretubulari cilrc exterior
trompalui It stache ce cstede obicciinch;sl Aceastase deschidcatuDcicend
se crccazi o diferenta marede presiunepe cele doua iele ale timparlului, realizand
egalizarea acestom Si pfotejend in aoest |nod til]rpanul de stripungcre, sau
cirectind ftrnclionareadofectuoasia acestuir'in coltact cu llr?dt?//' sprc urcchea
intcmi se gise$tcciorar?r/carc la indul sau inleractioDelzacu ,ico,4/d lr aceasta
in continlrarecu scd/'/ld. Accstc trei oscioarc se constituie inlr-un ffecanism dc
n'o]tJ,1iteryi mnplif&/? r eleclului de suPrapresirrne produsde unda sonori de la
tirnpanla lcrcattru ot\t/r;. locul dc ctr
lcgatLrri urecheainterne
. Lne(:hcdintenai arc in contponcn6 ,7?1crlce primclte scnnralul pfodLrsde
soiuitaiD fefeastfaovali prirr lichidul limfatic din imcdiataapropierea fcfestfei $i
din inieriorUlmelo lui. Acesta,0ntlrbde secliulre aprcximalivcircularl,rdsucitirt
spimla de 2.75 ori, contille doui caliere despirtite dc merllbranabazilari pe carc sc
gisescapfoxim^ti!24000de lerminatii nervoase
Vibfatiilc tmnsrrriscde fereastraova16limf'ei din mclc, produ0 vibratiile
lichidLrluioo sc nanil'esll prin nici tu,bioanecc induo impulsuriterlllinatiilor
ncfvonscde pc rncnrbmn1l bazilari.traDsnisenlai dcpadela orcior9i lransjbrmalc
in scnzalicaLrditiv:i.
Un marc ccfcctitof. IIelnrhollz.cstc dc Diifcfc cit librcle nervoaseale
mcmbfAneibaziLarc(llbrclc lui Coai). sunt ascmcncacolzilor dc piAn.ovird
i11\'ibfaticll dil'eriicllec!cnlc
lungirnidiiiritc. estl'clci irr1fl-t
Fiilrd un iinonren subiccti\'.rcccplionalclilcrit dc citrc indivizi difcrili.
scnz.lia audilivi inrpure deilnifca nolitrnii dc (rrcrl//i/or aklogic notntal ce eslc
fcprczcntat de uu oln cu \'erstadc l8:5 ani. cu anz nonnal$i fiirarafcctiuDialc
orgrnului auditiv. Astf1.sc considcri cil ur'ccheaLrmani pcrcePeslrnclc iu
intervalulclcfrecvenlel6 16000Hz. ilnpnrlitr^ntr-o gami de l0 oclavecuprinscin
intcrvaleledintle ul.niitoarele ftccvenle: 16, 32,64, 125,250. 500, 1000,2000'
4000,8000,I6000 Hz.
Vibmtriileacuslicecu frccvenlenrai mici dc l6 Hz sc lumcsc inlrLtsLtncle' t l
cclc avAndfrecvcntapeste16000I [z se DUmescrrl.drrcls.
Un ah criteliLrde lirrita|ea domeDiuloi de audibilitate esle legatdc valoarea
amplitudinilorvibratiilof de pfesiunereccplionaleS-a stabilil ci limita de
pcrceplie a stlnctLrluise rcali7e^z^ l^ o valoare medie pikaticd a prcsiunii

134
 =2.10 5Pa sau la valoareade refbrinfi a intensilStiiacnsticemcdii 10=L0-:r$. m:.
\tlfol se stabile$tepragul de audibilitate1avaloareaLr"=0dB. Un aldoilea prag de
:udibilitatc cste cel legat de perceptiaurechii corespunzAtoarc senzatieide durere
:: care o produce un sunct cu amplitudinemarc a presiunii. Estc vorba dcspre
.ragtl dwe i pentru care valoarea medie p;tmtici a presiunii este ]tr=2'10 Pa
:areiai; corespundc acuslicdmcdje de 1:10 w/'n'. In acestcaz
o intensitate
:i\ elulacusticcorespunzitor praguluide dufereestcZoa=120 dB.
De asemeDea. trebuie spus cA pentru a fi pefccputi ca sunet, pe(urbafia dc
rresiunelrcbuic sd excite ufecheauD inleNal mini|n de til]lp dc 60 ms, respectivun
runrirr de 6 pedoadela 1000II7. Datoritn ine(iei urechii, senzatiadc sLrnctva |nai
-.<r.i.l:rc:In5U-bUm. LlupiinLclarcd ace\lui:r.

2.6.5. Surtc sonot-c.

Anrliza cilitativii n lunclion,irii in\trurtrcnleLrr l|luzicrlc
cu coxrdc.fi dc sulhl

S a aritat ca in general orice mediu continuu (corp) aflat in vibratie. poatc

.onstilui o sursdsorord datoriti produoefiiundclorelasticein mediul de propagare.
junt cunoscuteli studiatemai multc tipuri de sursc acusticecum ar fi: coardele
\ ibranle, tubufile sonore, tiielc, mcmbranele.placile, diapazoanelc,sierele
trulsantc,cilindfiipulsanti,pislonulvibmnt.sul'selepunctuale, organulvocalctc
in oapitolUl dc fatd vor fi prezenlate catcva aspectc pfivind pr(xluccfca
nrnetelorin co^tde vibranteSi tuburi sonore,acestcsursestilnd la bazaconstfuolici
nlultor tipuri de instruntcntc
,i functr;oniirii muzioalc(pian. viottr'ir-!ioloncel,
.ontrabas, chitafii, mandolini ctc. pentrtl coafde, orgd, llaul, tfonrpetii, nar.
;axofoD,com, lluicr ctc. penlN luburi),
a) Coardr vibrnnlir. in fizici, prin coardi sc iilelegc Lrnfir onlogen pcrltct
tlexibil(ce nu opunenici o fezistenlila defonn:lrilc traDsversAlc-pcrpcndicularc pc
lunginrea lui) $i llxat tiSid la anrbele
capete.Producerca vibr^tiilorin accstc coaKle
poate{i licuta prin ciupire (chita6, nlandolini). cu afcll$trl(vioar:t.violollccl). prin
lovirc(pian).
Propagarcapeftufbatieiprodusi intr-un Punct al coffdei se producc ilr lungtrl
acesieia$i ajuDgand la unul dintre capete pert $atia estc /'?//?ckrlr7$i sc vr
propagaln sensconlraf. rellecliDdLr-sc apoi la celiilalt capiil etc Sc Prffluce rstlcl.
ptir inlerjerenq o tu1(lastAlionariice are ,]o.Jrli la capctclccoardci r^llpunctclede
fi\are ale acesteia.
Condilia de fomrare a unci undc slalionarccste ca unda directi $i cea
reflectati si aibe aceeaii faz?i.A$adaf irr lungiDel / a coardci cstc cLrprinsrn
numir'iDtregde scmiundei
.1 " (2.31)
2

85
saucu alte cuvinte,o coarddde lungine / va producedoar sunetecLl lLurgrilea
deundil
^ 2t (2.38)

avandfrccventa:

(2.3e)
2l
rLnder estevitezasunetuluiin coardi.
Pfin unnare,frecvenlasunetuluifundamental(r7=l) va fi v/=v(2r, arnonicile
superioare obtinandu-sepentru r=2,3,.,,. adicA vor avea f(ecventele r,2:v//,
l,r-3r,(2, ;.a.m.d. ln figura 2.31 sunt rcdatscetevaforme proprii de vibralii cc pol
avealoo intr-o coard, excitati, fixata la capete.

<>eee
, -+ L .=+.
' - 2*

I
I I
I
I
.t
r=+' L= + ' r=+'
/.iS.?.J/ l\imcle 3 noduri propriidevibmliealeuncioorzidechilari

Sc observdcA existtrpllncteale coardeiundeau loc vibratii de amplitudinc

nraxinri.acestea purtanddenunrireade gi punctein carenu au loc
'anlre
acestcaliind denumiterola,"/. De rcgulA, 'ni;cAri,
iitensitateasuneluluifrudanental este
mult rnaimaredccit ccaa armonicilorsuperioare, S"aconslat1rl
lnsdci inlensilatea
relalivaa arnonicilof fal;i de aceeaa sunctuluifunda,neDt^l poalecre$tedace
punctuldc e\citareseva afla rnaiaproapedecapitulcozii. De asemenea, anumite
amlonrcino se \o. nraiproduceilt cazulin careciupirea(excilarea) corzji so face
in!r-unDodal undeislalionare. Cu altecuvintc, dacdvomexoilacoardaIa nrijlocul
sartr,
vonl coostataca nu vor nrai apareaarmonicileparecorespunzitoare pentrl
n=2,4,6,...(\use poareformaundastalionarA ,=2 din fig. 2.31,b) iar daci vom
cxcitala l/3 decapdlnuvoraperea armoDicile pe[trur=3,6,9,...
b) Tubul sonor. Acestaestedefinit ca un tub cu perefirigizi ce produce
suDet6 in monentulin careaeruldin interiorulsAuvibreazi.in ficura 2.32 sutt
prc/elllltetuburiqonore simplecompuse drndo a camere: camerc d; corrpresiune
A li camera(1ubul)de rezonanfiB. Aerulestsuflatprintr-untub de sectiunemai
mici iD caneraA, de undeestefortatsAiasAprintr-Llnorificiu mic undelove$leo
la'rr rburii,asculiri.fo4ind.osa vibreze. in aceslmomenlse produceun sunel
perceptibilSi irr absenlatubului rezonatorB. Rolul acestuiaestede a ..intAri"
dnUrnitearmolicialcsunelului compus emis.

86
 ll"ll
tl
tud,
It
a)
, J2 Tubunsnlore

S-a constatatca frecve[ta sunetuluiprodlrsde vibmlia asruluiintr-un tub

ionordepindedoarde lungimeaacestuia. A$adardiametrultubului,materialLlldin
careacestaesteconfectionatsau forma axei tubului nu influenteazA ffecventa
5unetuluiemis.
Tuburile sonore deschise(fig. 2.32, a) au un comportament in ceeace
prive$teformareaundeLor stationareprecumcel al lubuluiliber Ia ambelecapele.
Atadar trebuie sl existe ventre atat la capatl undc cxisti orificiul $i pana
B undesunetolsc va reflectape aerul
\ibratoarecat si la cap6tu!tuboluirezonalor
liber. in acestcaz vor fi intdriteacelesuDetepeotrucare lungime^/ a tub0lui
.uprirdeun nufiir ?ntregdesemiunde
7 (2.40)
l= h- h- 1, 2,
2
Frecventaslrneteloremiseva fr:
(2.4t)
2l
under estevitezasunetuluiinaer.
sunetuluifuDdamental
FrecveDta (n=l\ esre1)t=v/(21),
iar celeale allnonicilor
suntv2=v/,i,
superioarc (fig.2.33).
vf 3v/(21)S.a.n.d.

Fig. 2 J.l. Moduritroprii ln luburiledeschisc

in caztrltuburilor sonoreinchitie(frl. 2.32, b) reflexiase face pe c,lpilul

inchisal tubului,careesteun mediumai dens,deci acestase va conslituilntFun
nod,iar capdtulundese afle panava fi un venlru.in acestmod se vor iDlir'i accle
sunetepentrucAreavem:

87
 t=(zn+t)L Q 42)

Deci, frecvenfasuneteloremisede un astfelde tub va fi dati de relalia:

(2,+r)D (2 43)
4t
iniltimea
Sunetulfundamentalde frecventaD,=D/fl, emis do tubul inchis aro
gimo'
cgal[ cujumatate din aceeaemisdde tubul deschisavind aceeasilu
este
Trebuie arnintit, de asemenea,conpodaneniul luburilor inchise ce
rn.;'
cor.idemraidonraltrnuluiirrchisli un crpal )i de\chi5la Lelalall ln realrrrlc
tlnde sc giscslepand \ llrrallaaerullll lllno
rUbulrruesleconplet deschi5ln capilul
firndamentalva fi ceva mai mica in
aili parlial impiedicata Frecvenlasunetului
..olliut" t""at o"""u auta de telatia (243) Considerafii similare pot fi ficute !i in
a lungimii / a tubului
cazul nrburilor deschise, 1dese constatdo alungircaparentd
sonordcschis.cu o valo e /l=0,11d undedeste diametrultlrbului'

/'rr. 2 1'l' ModuriproP!iila luburileinchise

2.6.6. Aplicarc,runor mltsuridc protcc(ica pcrsoanclor$i a mcdiului

impotrivl eltctelot nocivt irlc sunctului
Trcbuieprocjzatch expunerea LrneipersoaDe un timp indelungatla un nivel
ridicatdc zgornot poareducclapierdertad.fttitivao 'tuzt m Exisl;i,o mrrllituJirre
dc teoriice-scocrip;crr de
posibilrtil;lor
pfediclibililatcr ri5c pr'i\ind exptrnerea.l
zgomol.Nici una clintrcacesteanu este considerata absolutvalabill' datofiti
giaauiuinrareae diversitate anatomice
a particularititilor ti fiziologiceale fiecirui
individr^rr stalisticia unor
parte.l otu$i,prelLrcrarea date experimentale a condusla
r atrruhriperrrru gnrpele de
.'".,". ii*frri' in'poiantepririrrdrisc,ldeprerdere
llrcratondin lo.uride mun"i ltomoloase. prindistrugerea celLllclorscnzorlale ale
auzului, localizate pe membrana bazilard CoDcomitent, urechea iDternacste
afectaiaprin disrrugerea neuronilor auditiei, orgalului
slructura Iui Corli fiind' de
asenrenea, in pericol.
Esteevidentdeci.ca, cercetetorii ti ilgineriic lucreaza in domoniul-pro-
tectieimediuluiimpotrivazgomotului,trebuics5 caute 9i sa gAseascd metodedt
reducerea zgomotuluila sursatle producaresausi conceapa $i sir realizeze mij_
loace de insinarizareacuJlrcdin zonelederisci'l ceeace prive$teemisia sollora
-
Pierdereaauzullli se masoarafi unildli de modifrcarea pragului de

Eforturilecle reducerea zgomotuluisunt canalizateilr primul rdnd c6tre

a
reducereaIa sur.rea zgomotuiuiqi mai apoi la protejareaindivizilor $i
comunitatilorumaDeimpotrivaefectelornocivealezgomotului

88
 2.6.6.1.Reduccrcazgomotulrila surs
a\ Surte de zgomolaeria
Orice curentde gaz poateproducezgomotprin turbulenld,$oc 9i pulsalii.
:rrbulenlapoatcavea$i conlponente tonalela treceleacurentuluide aer pesteun
:rlindru,cum ar fi un col de fum. Tonurilepot apirea$i la trecereacurenlilofde
:er prin cavitili, cun ar fi gaur;leunui flaut, sau pe langenuchiile cutitelor
doprelucratlemnul.
Curentii cu viteze mari la iegireaduzelorsau la periferiaventilatoarelor,
-a;inilor
:enereazavartejurico duc la apariliaunui zgomotdc bandnlarga.Nivelul de
:somot $i speckulacestuiadepindde vitezacurcntului,vascozitatea mediului$i
reometriaduzei.Scpoate,a$adar, obfineo rcducerea zgomot0llrinictorand viteza
:urentuluide gazin regiuneade contaclprin diminuarea diferentelorde presiune,
rtilizandd;ametremai mari,sauprilr curcntide derivalieIa ie$ireatevilor.Peotru
:educerea gocurilorgi pulsaliilorin gaze,estenecesar seserccurgi la:
. Rcducefea virezcide ,chirrrb.rre
a fresirrnir
. Evitareaobslacolelordin apropierea rolorulur
Sursedezgonot structulal
^)
- zgomotul d impact ce aparc la ;mpactul(ciocnirea)corpudlor (de
excmplu,flngrenqiele cu roti dintate).Rczulti un zgomoldc bandi lafgi' dominnl
de frecvcDfeinalte, datoritl duratei scurtc a impactului.Sunt recoDrandabile
urmdloarelc marufider'educere a ./gornotuhl;.
. Mirireadulalciimpactulu;
. MicAorarea vitezeiimpactului
. Reducerea la minin)urna nraseicarelove$teliber
. M[rireamaseicorpuluifix
- zgomotuld rulare ca rezultatal asperitetilor sauneregularitlfilordin zolra
decorrtacta suprafelelor de rulare(de exemplu,rulmeniiicu bile,cu role,vehiclrle
pe$iDe,rutiere ctc.).Se recomAlldd ca mAsuridereducere a zgomotulLrl:
. MenfiDefea netedda supralelelor derulare
. Aplicareauneilubrifiericorectein zorade rulare(la rolmenli)
. Mafireaetasficilitii7-oDeidecontflct(la pnelrrileaulovohiclrlelor)
- zgomotulprod s de fortel dc inerfie- indusde masecarboscileazi,de
plrli neechilibrate sauin rotalie.Serecomanda:
. Echilibrarca rotorilorsaucontrabalansaroa maseloril1lni$care
. Reducerea la maximumposibila maseloraccelerate
. Uniformizarea pecatposibila migcirll
- zgomotul Produs dc fo4elc de frecare prin fenomenelede liPirc .9i
alunecaie(de exemplu,la discurilcde frena,in articulalii $i lagareetc') Se
recomanda:

89
 .Reducereafreceriiprin alegerea ce viDin contact
corectda materialelor
. Diminuarea ficariiprin lubritiereadecvatd
. MarireaamofiizAriistructurii
- zgomotul produs de cimptrile magneticce apar, de cxemplu,in
motoareleelecfficepentrugenerarea cuplurilorde rotatie.Se pot lua misuri de
proiectare$i execuliespecificesimetrizirii campurilorelectromagnetice $i a
evitdriiexcilalicirezonanlelor in rotor$i stator'

2 6.62. ltcducereatransmisieizgomotulni
Zgomotul aerian corespunz5tor vibraliei diferitelor pdrli ale ma$iniLorse
Penlrureducefea
transmitein mediul r^Irconjurdtor. acesteitransnisiisuntfolosite
diferite nrijloace ce constauin: aplicarca carcasel.'r absarbanteacurlic. a
alenuato elor;i niiloacelorde dbsorhlieacusric.T. Fenomenele fizice utilizateir
gi alrr.r/blid.Sefolososc:
acestemasuricuprind/cllejrldsunetullri
. carcaseleacuslicece rcprezird capotetbroizolanteinchise Suntfabricate
din placi subtiri de metal pc tru a impiedicafeflexia zgonlotului Pentr a fi
eflcientd,carcasatrebuiecaptu$itala interiorcu materialcfonoabsorbante din
naterial poros, cu grosimca dependentd de cea mai joasA lrecvonfd ce trcbLrlc
atenuata,
. eclanelece se pol tlloota'inapropiereaunorcomponente mici ale lna$inilor
ce au o cmisiefidicah do zgomot.Eficientra acestom estc mai scizuta decatceaa
carcaielorli depindde d;recliadepfopagare a sunctuluiii de dislanlaIa sufse.
. atetwaloarcleimpiedici trarsmisiasunetuluiaerianplin dcschideri(fante'
ajutajeetc.).lllenuatoarelecu ahsorbliesunt dc tip ,,canalcaptLllilcu nraterial
poros".,lteuataarclecu teflaxieaplici ptinripiulreflexieisunetuluila schimbarea
brusce a suprafeleisecliunii
conductelor.
. panourile fola-absarbanles t releclorizanle montate in apfopierea
autostrazilorcu lrafic intens pentru protecliacolectivit6lilorumane aflale in
aproprere,
in continuareprezentam de zgomolce pot fi oblirute
catevadinlrereducerile
utilizindechipamente specifice:
- amortizoarcdevibralie- 30d8;
- izolatoridevibrafie 30dB;
ecraneacustice- l5dB;
- carcaseacuslice- 40dB;
- tavaneabsorbarte - 5dB;
- atenuatoare- 10dB;
- protectoareauditive- 15dB.

90
 -\|

2,7. ULTRASUNETtr$I INFRASUNETE. l

APLICATII iN MEDICINA,INDUSTRIE'
T T H N I C A M I L I T A RA

A. Ultrasunete

2.7.1. Infroducerc

Sunetelea carorlrecvenladepn$eqte 20000Hz, careies asadardin domeniul

cll
ibil al urechiiumane,poa(i denufrireade ulll&t tlete Acestea'incepand
ioadade debuta celui ie-al doilearizboi rnondialau ilcoput sd intrein vizorul
ca
enilorde ttiintd datoritemultitudiniloraplicatiilorpracticece seintrevedeau
re a unor caracterislicispecificeacestrilip de unde
ci elc au o
Caraoleristicltcea mai importantd a ullrasrlDeteloreste aceea
ime de undd t'odrle mic.i De aceea'ele au enisia $i propagareaasem'natoarc
audibile se
io, tu,oinour", adicd sub formd de.t'dscicule'in limp cc sunctele
a ultrasunetelor
prAgie in toaie directiile. Aceastacaracteristica ,face ,ca
se
i.ri""i"",,f a" a,2o.1ictocotirerob<lacolelorlaparidoarin calul ob'lacolelof
aproape toate
f..arte mici spre deosebire de sunetele audibile ce pot ocoli
obstacolele.
cn cele alc
De asemenea,refexia $i refraclilt ultras[Dctloreslc similar'r
principii dlc localizirii
ona"ioi ti*i''to*." Este aqadarlcine de inlelcs ci arrumite
specialeputeatl
tlsciculelor luminoasecu a!utorlrlunor oglirlzi concavesau lentile
i aDlic^te siin cazulultrasunetclor'
csteaceea
O consecinti imponantea lrecvenlelorilralte ale acestuitip de unde
ai mure decdt energia runetelor
ca cnercia lransporlatd d,2 ullrdr neteesle mult
-aceeari anpliludine Aceasta deoarece iDlensitateaundelor sonore este
6And
Jrrect Droporlional,cu pafiatlll frecvenlei'
- '-iiort'i
iinponanraa frecvenleloriDalrcalc llltrasllnclclor5c referi lx
clilsllce
'Jnomenut"ont"fi"1a
dc absorbli! ce apxreill cazul propag;riituturoroscllallllol
ca un suDetcrte cornplelabsorbhdc mcdillldc propagsrc irltlllcrcxrr0
Considef;nd
sc constadl c' otl se poxte proollce
rntelrsilatea la se reduceIa l0_zdin cea initiala
llrare de 1000 ln lar rln suncl
oroDaaare de ullBsunclein aer. Ia o dislanli rnri
de l l06 H/ esreconrpletrbsorbil lr afro\rmrhv o mrn de l'
frccuer,la
"uai'd-o
jituuti, coeficierrl de,absorblic csle
lrria. ail"ri!i in lichideur)dcu$a-nurniltrl
".,. iar in medll rcllde acesl
Je 2-l ori mai redus,dccidi'tanlaparcursieslcmJi m3rc'
aoeficientare valori chiaf mai reduse ceea ce conduce la o atenuarelr1al mrca a
intensitatiiult{asonice.
intcresant'acela
La;ecerea ultrasunetelorprin lichide are loc lnlsaun fenomen
de lichid care evidenl
de cdrilali? ce const[ in apar'i1iaunor bule de aer in vollmul
lichid til:
se ridici la suprafalaacesluisti sc sfarg. dind a)pecrulde l1:lb: ,
ale l''clculullll
Fxolicatiarezibain faptulc:r in lichid flparirr Toneledc lrecere

91
T'

ulrrr.ruic ren.irrni fo.rne rrrari. dJlorita c0cceriutliirapiJe r drl:rtarilor I

.ornpfi|lr,r ilorsur\enileiI ma.a .ichidulur. ltlomer (e Lluceli d.d'i;.a..rupere''. I
Inoleculelur ce co duce ld dirocicrc- in calUl apeide e\ernplLr gi,/(le elibemr I
sub lo||ni de brrle.orrroo.rrC'r.se inrre clc ri dand nJrrercrrnor. m.,i nrari.care I
incep si vibreze,apoi se sparggenerind presiunilocalc ioafte mari. careconduc la l
aparjlia de $ocuri hidraulice in voiume mici. Acesle locuri sunt extrem de I
pcriculoase penlru lunclionTr<.r .i 5iFurdnla:r-ralarirlorhidraulirecurn :rr fi d.
I
er<rnplupal<tel<rurbirr<l.J.du elicelorJe vcpoarc.la carc ferrolr.enrrl .le cr.irrti. I
apdreJaroril;ulLr,r.IIelelor ec|le_ile de \ ihfaliileInulorfelord"erlora. I
Dinrr( efecrerellz..o-.hinriccprodu\ede uIrJ.Ur,erein rn(diilc pc corc le I
.lribal. d..toririe.rere.ei nrrri tran.porlatc. ronr anrinti:
I
.;n.:.1/irc.rn,ed.ul-i I
.lornJrcr.i d.slrugcrcddcsislc|lredr.l,er.erellrul.ii )i .,r\ncncii-coufula'i,. I
. cresrered \ ile,/eranunritorreactii,lrrmiec.
I
rroalarer suponurilnrfntogrrfice(filrne. pla.i. lon)ri,r<ridi.lngice. l,rnr.
I
foLo(lc ). I
.Inodificarcaporentialelor elecrrochirnice .i rrpir,;vit;lriimcralelof.
I
. erplo/ia unor.ubslanlccu .rabilirre fedu.il.
I
DetoriLracesrore[e(reii proprieriridc rdrc ullrasurclclcse bucuri *a g|]silr I
de rplicrlii rrle :lccsrofirin vcriatcdorncniiale I(ri\irirrilor r.rnlre I
rrrultitu.lirre
Pcntnrd lc nulcaurili/d.ullra.Lrrctclc trchr.rernai irtLjipf.du.c Pin.r h .r Ac.cn. I
rnodalilillilcprin carconlul portc nr^ducculrra-uele lr<L'uic5a a||rirlirnca rrrrr- I
.r fost $i de rcea5rird:ui] iIlair)rcr{a. in/estr;ndlilircrrl cu un..Jprrat (le \eJci( I
rrltra.orricc:rtrernde perlbnranl.rurade\iml 'x/.r'.c fun.liuneir,/i.liui:t intr:rr- |
dclalii. pc principiulcnri5ieiunor L||rdcIltr.r.ofloreLIc licc\crrlc Iralr cc s I
rellc(t:rrurn(i cinJ inl:llne.cUDobstrcol,scrrra[rlecourc0.cl:rlfiind ru"cpti"n. l
dc r.re.hilelilrncrrlrri dupi rimpi dileriti in luDcticdc disl:rnl:r p.ini l.' ubsLrcol. i' I
rccstnrodlilir. ul rn o rcm:rrcabi16 prcci/icdc ncolirur nbstacolcl^r i\ ilc ir ,,1'cr.I
Dirtr( nr,Jrlit:itiled( producere irlifici.rli r Ihrrsunc'rclnr rncnliorrrrrr:
I
.proLi.rcerepri_Ln^m'rneh-nrict'-\rhrrliilc,rn..i.rJclcclfic.
I
. Drod.rcere p-if fir o_rcncllrccrrriec-llrricr ultr.liorlJrreu sircr)iiullrxsorror.:r. I
.prod-ce-e Dfln ie|lo|lrce 7v,:,.1. rr.i'-aoJ|lti.i dc srrcini clecLrice egrle .I
pe
de serne conrrare fereieurcr cfisrale \rlplr(c lx deloflIin dc trrctiurre r,:-l
co|1rpresiune ce iii schimbi nolarlatedla \.l||rrbarca (olicrlirir diI lrarliu||c:rl
conrpresiune :fl\crs.
$i I
r prodrrcere prrn ferronrcnc mcgnclostrict \e fdclonrrrrejtcornrrilorrrr:tgrrctr,: I
- fier:cobalt.nichel- suhdcriunea ca'npurilofmdgnelice). I
. producere cu dispoTr'!e elecrronice.
I
2 .-.2 ..\;tl i (:'tii l( utlr a\un( l( l( ' r '
I
De h descoperrrealJr sr p.Iri inazi ullrd\u|letele
)i-du g;sil intrebuind il
l|rlr-om$llirudinede domeniiale icrivira!iiomului.i cepAndcu Incdicina.af, ; :!I
abi.ile. continuardcrr indusnir rrlirrerrtari.ndrr.ri,r-rl
Inacurarilcaddr)cinriloI

q:l T
I
I
sr: ,:rarc a materialelor,activitateade invesligareprin d,rtcloscopie ltrusanicd.
/:-drla de aparareetc,
in medicini, ultEsunetele li-au gdsit tol mai multe
nrtrebuinlnri pe misure ce
calitdtile lor au inceput si fie tot
mai bine cunoscute$i irrlelese.
Este de ncconcepul astiTi o
investigalie competentd ti
complexe firl a lblosi ul1
eu:1t'df (fie. 2.35). Palpatorul
ecogralului lblose$te lascicule
de ultrasunete ill cdrof..ecof'
este prclucrat elecfurnic situ /lJr 2 3j l'loEdf
i:rrrl $i cstc transfbnnatin imagioeaecografici cu care dproape
: sLrnten obisnuiti in zilele noastre. Ca metode Si aparaturAdc ultima odl
r- lrtirn aici tonogalid |; e\ident tol1logrulitlcu hru\1lnete(|1g.2.36) folosit in
-..stigaroa$i diagnosticarca oftalmologici.ln chirurgie,dc ani btrnillu fost puse
: punct tchnici li aparaturd ultrasonici dc inter'/e:|'lic lapttro\capicd sntJ
:.lo:;copicdi[t combatereaoalculilor rcnali, biliari, in artroze$i altc afccliuni De
:--.menea.Iii-fl licut loc tot mai des in practicain\'estigAriiti tratirii ostcopolozei
..asircaotteodansitltelnlui d ultrdsu ele. IDdustfilrdc ,,fiumusefe" activitatca
i: nledicind plastici $i feparatorie foloscste in nlod cufent aParatufarcu
- rrasunetepen1rurenodehrc LotPoruld i .foci(11;1, i^I in saloanclc moderne $i
. itistc dc cosmetic:-te\isI1 Llepilalourcctt llmsu ele Sunt cullosculc in buni
-.:surI rparatcle clr ultmsuncte de dal(ttlruj,1erlar lolosite in cabinelclc de
:iimatoloSie.Dxisti cvident $i altc donreniiale medicineiin cafe se folososc
::teritc mctodcsi temDiicc neceshlincalzirilocalcale lesLrturilof, lucru ce se
_3ilizeaziclr apamlu{t special6ce lirlrolionearr cu fasciculedc LrltraslrnelFArIa
,. dori a ti exhaLrstivi. enu,ncmfea aplioaliilormedicAlcale ullrasuDotclor se v^
: p r i a i ci .
ln indllstric,.telec bscopi.t xtht^ran icd eslc
folositildc fo^rtclnUlttinrppcntruactivitatea dc
controlnedistructiv al dnunritor piscobfinulo ilr
procescle de fabricatrie. Accastl rnctodlper ilc
dcpistarea anumilordel'ccte(fisuri, pori. goluri
elc., cc pot c:\islain irrlcrionrl .rnurrrilorpicsc
motalice masive. ca urnlarc a proceselor
tehnologice la careau fostsrrptlsc. Principiuldc
/i.4 2 ?/ Dcltctoscori
lLrnctrionare al de|ecbsLopLllti(fig. 2.17) cste
iimplu.EDilitorul$i feceplorul ultrasunetclor suDtsituat dc o palle:iide altaa
piescido irrvestigat. pe
DacA direcliasursi-reccptor nu cxisti defcct,scmoalulva
rrecencatcnuat. Daci Dc aceastidircctiefiscicolul ultrasonor intelncttcun goLdc
cxeDplu,o padea seDlnalului estereflcctatpesopraf'ata dc separalie dintrc metal$i
rerul din eol. semnalulateDuendu se semniflcativAccstedifcrcniede sennralsunt

9l
prcluateSi prolucratede aparaturima; mutt sau mai putin sofisticalein f'unclie&
tipul, generatiaSi pretul delectoscopuluiAcesttip de delectoscopiepri trdnsmisi:
are insd cateva inconvenientemajore, printre carc acela ci nu poate li cunoscui
adinc;mea la care sunt depistatedefectele.Acest fapt a condus la aparilia '
dezltolt ea de.fectoscodpetarcu rcfexie (prin imPrl.rrl'r. La acestea,emilitonrl s
reccptorul sunt situate de aceea$iparte a piesei, fasciculul ultrasonor propagtr-
clu-seprin piesA,fiind refleclat dc cealaltefhli a acesteia$i fiind receptaldupi u:
anumit intcrval de timP.
Dace fasciculul iDtalnesteun defcct, semnalul va fi rcflectat de acesta$i \u
ajungcinapoi la receptormult mai devrene dece!in cazul anterior' Acesledecalaj'
d; timp sunt analizatedigital $i oferi inlormatii exacteasupn adancimii la care s'
gdse$tedefectul.
Tot in industriesunt folosite aparatede nrisuri cc fblosescenergiaultrasonici
penlru controlul dimensionalal rnor piose de complexitateridicata, p;eseal caro:

F
cortrol ou alte metode ar fi extren:
de anevoios(fig.2.38). ApatalL
oferd intl-un timp scud 54000 d.
valori ale grosimilor misurate f*
piesi. Alte aplicatii ale uhra-
t sunetelol in industrie au condus l[
apari\i^ malinilor de prelucrat fi.
erozitne, Piesele ce trebuie Pr.-
lucrate astfgl. suDt intlodllse inlr-:
cuvd cu ul'l lichid ce contirE
parlicule in susponsiedo P|e:
abrazivdLrr.
Cu aiutorul un$i generalct
ultrasonic, se pfod0ce cavitalie i.
/"r.qI l3 Afarrtdetrrllsurll interioitll lichidului. Itarticulcl.
abrazive sunt lovi1c cu fbrlc pcrcutarrte lbane mari do suprafelele picse:
desprinzAnd efectiv a$chii de pe acestea Pe acest principiu existd malini d.
prelLrcratfil1eSi de danturatroli dinlate de rectifical piese de co,nplexitat
ridicalaetc.
Telenetrelecu ullraluhele, rulelele cu ullrasunetesLlnt,de asemenez'
irstrumeniede mdsurarea distanlelor.extremde precise$i usor de utiuzatF'(
sauin locurigreuaccesibile
reliefuriaccidentale
Debitnetrulcu ulttusute/efolosettedouafasciculeultrasonicc c:
incruci$atc
mdsoaridebitelevolumicepebazaefctuluiDopplcr'
in industriaautosuntfolositcechipamente orerlizot.le parcarcc:
denLnnite
avedizeaziprin senrnaleacusticesau lllmiroase$olerulatlnci ca'rd,efectuen:
manevrede parcareapropica[tomobilulla o distanF predetennilatide vreur
obstacol.

94
) rl Sunt, dc asemenca,de amjntit aparatelecu ultrasunetepentru indeDartarea
:=Jarclor. grndacilor.obolani.orr'a ciir)ilof deresj\i.lor;ddr:r. il rcolitedc
'dl t\rj canin sunt lolositeluierele cu ultrusunete.
,l ln iDdustriade apdrarcinci din al doilea rnzboimoDdialse foloscau/electo.r"e
.9 &n-Torlce pentru dcpistareasubnarinelor sau submersibilelor inamice. Astizj
ir- irp:Iea all ajuns la un grad de dezvoltafegi performanlegrcu de imaeinat.
ritr fchnol.rgia\ A l O lbloce>re dqj,rechiparnenrecc tolusesculrrd\un(re, peIl l
r?:ceptarea 9i detonareal^ di:tanld .le secwitale a proiectilelortrase cu AG uri.
n interiorul avioanelor de luptd, vedetelorrapide de Davigaticmaritimii Si al
{:marinelor existi echipamentede^ conttul actil cu ultrasunetece oferd infonnatii
r:inrp renl asupi ,r;rii ctructurjlor ace\rorari ale uDof.Ubansartblufi de nra;<
--r:rortantice le ecbipeazi.
,lec rizarea anunilor sedii sa incinte ,,Top sccret,' estc llcutd iD multc
,:ualii tot cu ajutorul dctecliei ultrasonice.Oientaled vehiculelar-robatde l t)tat.
.:e. de a\ctne||ea.t:lcutacu echipxrDc||le cc lolo.e\c relr ulogii irr dorncniul
.:ra.onic ..Brui.rjul an milor ripujide radarefolo,irein rchnicinrilirarasaude
<iuritate are [a bazi fblosireafascicLllelorrrltrasonote.

B, Infrasunete
InfrasuDetele suntacolcsunetcc au o lrecventhsubpfagulde audibilitateal
,rccbiiumanc(0,01-l6llz).Undelcinlrasonice sc i,npri$tie iD toatasupralata de
:roprgarc.calilorcscl.r r:rridisrrrrlcli ruDrd< neofrrr.Nrr esrcneicsarao
rmplitLrdinernarc a acestorunde pentrLla pfoducecfccte rcgative in corpul
lrnrenesc, o redusacxpunerea acestuiala acesttip de suDete necesitandtimDide
\ r dr r u or
l clo r \au.hirfzilclorlcrru.rp rca\ o rb id c s p re rc v c |s ib ilillrt c a c le ; re ln r
asupru individUlui. Pc pamant aparinfrasunete pecalenaturale sauploduse deom
drr din fericircmJnir'csl,rile ertrcmeSi conlacrul cu omLrls||nrritre.Lruotiilc
1:rtrrralc rle \Lrlcnr)ilor producundc irfrasoni.e. Cjnd I cxnlodarvulillul
KrrknrorpulveriTald in Jlrnosferila pc5relO0de rnilein;lurn(o i|llr(traa ir:uli.
,-euzguduitSi spartfercslrcillc casclor aflalela pesLe1000tlc Irile d-cccntrul
eI|rplrci. Undclcde toc aLtrfeclalfltaLpArndutul cit ti ol los[efrri ru co tinni]l
linrpdecalcvrofe.
Undeleinfrasonolc suDtiDvizibile,dar lovcsctesuturile vitalesi struclurile
fizicr cu o fo4i foirle In:rre.Sellraliac5redc \ibrclie i organelor irrenresi
Jhdirilor.rul1ind clecli\ ohicclele
Io\ircdeicesltip dc uIde.in ,rnurnirc locuricl.
potducela exolozia materiei!
lntefesanlestefapfulcI anuntiteanimaleconunici prin infrasunete. glelantii.
nc excrnphr pot cornunica la dislanlcde pdDaIa l0 rnile urilizandn||relecu
fiecventecuprinseirtrc I2-35Hz.
Inliasunetele suntatAtde puterniceincetpot fi tblositepe postde armi. Un
cercctitorin domeDiulcetaceelor, JohnCody?nLlrrlaunor minutioase cercetiria
4juns la concluziacd anumitespeciide balene produc infrasunetepentru
paralizarea priziidemaridimensiuni casepii11)
gigant$i altespeciide pe$rinari.

95
 Alte surseDaturale ce producinfrasunete sunt:cutremurele,val rilc tsunami.
balansulghetarilor,undelede flux, aurcraboreali (0,1 0.01 Hz), vaDtulsolaf.
pulsatiasolad,uragarele,curenliiputernicidegaz,tuneteleetc.
Masirile produsede om, cum ar fl: moloare.autobuze, trenuri.motociclete li
avioanepot produceinfrasunete. Acelati JohnCody noteazaci pilofii de avion
expu$ivibra{iilorinfrasonice sufereo dirninuatea vederii,echilibrului,orienlirii.
qi a posibilitdlii
inteligenlei dediscornere a unorsituatii.
Depinz6ndde intensitate.infrasLrnetele pot cnlrzamodificifi ale prcsiunii
arleriale,teamd,dezorientare, simptomefizice $i mentalenegative,explozia
materiei,incapacitate sau pot chiar ucidelCu c6t frecvenlaultrasunetelor scade.
ctoctelenocivesau chiar morlalcasupraorgaDismului umancresc.Ele pertLrrb!
funclionarea nornlalda urechiimijlocii si intcroe,producand grealn.dezechilibru.
balansnecontroial. imobilismSidezorieDtare. ExpuLrereachiarla dozemoderate de
iofrasuneteducela inbolnirvire.
Prczentamin continuare cateva domenii de valor; ale frecventelor
inftasunctclorli efectelelor asupraorganismului urnan:
.7 Hz (? cicluri/secunda). Frecvenialotala pentru fiiDta unanil Aceasla
coincidecu frcc.venla
ritnului dlfa - nedian al crcierului$i, de asemeDea. ene
tiecventade rezonanfda unororgane interneprintrccareinima $i Aceasti
splina-
ffecvcnthpoateducela rupereaefectivda acestor orgaDo.
. l2 Hz (12 cicluri/secundi). WaltDisncy$i colaboratorii sii auexperimcnta:
accidentalefectul;nlrasuDetelor asupraoamenilor.Efectelesonoreale unui deser
animatce se dcrLrlau la o frecventrinormaldde 60 Hz, au fosl reproduse datorit:
uDeidefecliuDi a aparatului Hz
audiode rcdarela 12 $i amplificate$i rodate
ir sal:
do vizionare.Rezullatula fost ce dupecalevazecide secunde intreagaasistentd!
prezentatstirj dc grcafi givoml, starice au persistat
aproximativo s6ptemalri.
.43 13 llz. Perccptii vizualc red cerct lQ-uluicu pandla 77%.
alc orient:irii
distorsioniri ^lteralc.
picrderca
in spaliu. dificultAtri
cchilibrului. de vorbite
le Sr n,
.50 100Hz (frecvenle joase.dar nu infral).Senzatii irr piopts
irrtolerabile
intreagaregiunetoracica.chiar cu urechileprotejate.TLrsepregnanta. obstructl3
difi
hipofaringiani. culliti de rihn
respira(ie. cardiacperturbat.

Aplicafii ale infrasunetelor

se regdse$te
Propo{ia co\'arliloarea aplicatriilofiDfrasunetelor fu induslrir
militAri, undinfrasunetele suntfolositecr\atmede dithugerc in masd, sa|]drnl.
de imprdttierca mullitnilarlurbulenleprin inducercade senzaliii1lupotldbile.
Industria de shorv-bizz$i ca mnzicald m^i folose$te ncori ef-ecle
infrasonorcgencratecu ajutorulunofdifuzoarespeciale.de marep tcrc,in cadru
unorsoectacole desfAsurate
in aerlibersau in
uneori salifbartemari.

96
 I
i

imporrir' !ltrlitrDetelor i
Misuri de proteclia mediului ti per'soatrei
si infrasunetelor
nu <rrnlrro i\e
Ir'ebuieqpu) cA ulratull, klr disipatern rrrediulinconjtrr'lor
r<nlru orn )i rncdiu Sigur ci c\i\r'L pfe'aulii arunci carrdcle 'urrl lolusileiLr
e\errlplL la dr\lfrlgere:r
:lrmitc rparale .e lolo.e.c prcprielelilea'estora lje
urringur irnoul'de impacrcirrc crl'ul dupi catc 'e
-ln|liir", **ri, e.tc rrirnis trimisurmitorlrl$'am d''
;;i', lura optiol ef"itut, dupacareeste
'tJ;;;";tperrtruca
:..jnai ,lir, eroafede locall/'rcsi nu fie di'lru'letul lclral
a cavir"riciin 'orrdtrcre
p,J*riil * imprrrrirr.i in cazulipdfirieincconrrolale
ti i"tJ"i;'ltia.-ilil, i"no't"n de daulitoratetacestorinstnlatiicat $i
"*t."n'
ptoximitatea aceslora,prin et-ectclepe careacestgen
:e*onalului aflat'in imediata
je avarii le Pot Produce
-_
f,,."." ."'ntit"t'. inlrusunctttc' din rrrs;)iprc/(nlaf(lllnr rcie\e lirnnedcci
liinlr Lmxn6 : r aralal ?l
rccslei surrlerriernde pcriculoa" chiar lelalcp(lrlrrr
rlnele >l c'le lc'llc oe
TodalilaLca cleproducerepe cale naltlralaa acc'lui lip de
rare'
oU."tuoi"a i"tultl t"ai alesin urma unor calamitatisaufenomenenaturalc
"f" efe'telor irr{fr'onor<^c'l(
l.oo'ri"u .r,o* nu se poalelLrptaPtotecliaimpotrira
lll corlrcl
,.eeari cu a.eeaimpolri\a crlamil'lilof {adiposlircill butlc're-srllr\ol
sun{ lolu\rlc cr
corl)lrerlr
re,ter'i.tc.l in ceeuie privcslecazulin careinfratunclele
con[lijll
,r""i. t"a,r, a" o*"",i1ieestercecaJc a ntrvi rlla in /on'r'l(
' "i;;;;
i;; p"'i';'i irr lesnrrrricu rp'rfiri''|irrfi:''rrrrcrcl^fIr
."".;"; ,", "ai"'. g*"ii rnrrzicalc sc rolcs('( 'r:rr:iJc rrnflrficr-c)i
'rrr.ic
':;i "ri" cr-trlli/dL^fii'rr"r 'urcli(n'i tr
a.i"r"*. a",u"r" pu,"," 5l rrndcrrtrirrlolJc:r'rlra
l'l ll((rclrl< Jlsc rle
perrcolulel)ormpc clrc lolosifeJrll)orinlcil'ilAli'rcucticc
il poxtcreprc/cnlan'trprl ceh'r afldli ir'.pka:rrr'r dilir"ur'c,lr
unorctccrc
'onoreqllu dcfilliriva ruplllr: de cord sltl splll)il l(/lrlnl lllcollLilrc
rur/ire lelllporara
i.r"r.ifrif". t"rnporaresaudifiniLirealc crpacila{iinr"nlill(cl"
pc ^ p^srprr
L5te csirdaf rlc p|eferatca irr nstlcl de silufllii si c\rtrlr
"f".1i""'
':ll
!eo indtalea; ifu zoarelof.

2.tJ.tJNl)l'lstllsMlcl'l
2.t{.l. I||llrnlu(( r't
produccrii1i propag;riiundclorseismic({ctrlrcnlurclof) c'lc t nLr'
Mecar)islnul
de-a lullgul i!loriei acestuld^nlcnilldt'
(c_\'elll" i1 rl lcr
deitul dc coDtrovcrsat
dc rcord
Astlzi, cercetitorii dc marcirsunl url1lnirr1
i"noiu* nuturut"
"utustrofale plicilor Ic'roni" p'"'l.l'll"ll
,"'i"i. ..1'ti* apardarorit'interacriunii 'l'
"",
dD!rilieiurrorfi5rrriirr profun/irnea scodnriter<'treurplr*": '""'"illll.l'-
pnn produccrca
iipo.'i utt"t" situatela adancimidiferiteelc Encreiaeliberat'
"u ostetransmisaspreextcriorsub fornri de unde' can la fel
nl.io..."u"ni'n"nr"",
prin mi$carea
ce ia naqtere urei suprafelcde ap'rce sc
i"*'." i",autpra* cn'1sieirl
"""rgia utrtticutrctntrre'te ritJiarir
;,;pni, ",;Ci;;,.,""i-r.rl. La declansrier
l"^i. ii..itif.. n.."*, circulain inrefio.rlscoartci )i in jurul ci prin irrrcnncJirrl
cend se producc un curremur'
celortrei tipuri <lcundece iauna$ereatLrnci

9'7
 . Undeleprindre (undeP, sunt ccle mai rapide undecare apar,avind o vitez
de propagarecuprinsdirtre 1..1-9knts eceastadcpinzanddc struclurascoarfeidir.
zona de propagare.Acest tip de unde strdbatezona de foci dure ale pdmantuluid:i
ti pungilc dc apn Si chiar golurile (zone gazoase).Acest tip dc unde producei
inlpingere Si smulgerea rocilor, calrr in acela$imod r^ncarc unda sonori impinge
aerul si ,Jrece" prin el (fig. 2.39). In mod paradoxal.cu toate ci ircesttip de unde
propagi cel mai repede.ele pfoduc cele mai nesemlificative pagube$i sunt grej -
percoputcde cdtre om. S-a dovedit insi ci anumitoanimaledomcsticcsausalbatic.
pefcep acestc undc Si prir Inanifestirile lor pot constitLriadevirate senlnalc di
alarmii in ceea ce privqtc aparjlia urmitoarelor tipuri de unde, mult nra:

C o mprnrare edrnepenu.bal

Dd"e
t.-...._- _ .- . j-
--
sens d Dro0aaare

l'l.4 ,?J' Llidc lr

.Undclc secundarc (unLlcS) st\n undc dc fbd'ecare,cifculi pfin stratutile

solide ale sooar(ei,neputendinsd travcrsaslftrtufile fluide. Vileza lor de propagare
cslc inferioafi LrndelorP fiind cam dc l.? ofi mni lentc. lnlercsaDlc:r a0cs1&tx)r:
riniAnc pfactic conslant indilcrcnl dc structurngeologic:istdibirtot;tde cele doLr:
Lr1)dc. Accst irrdiciucstc iblositde seisnrologi pcntrudclcfminafcadistantrei dinlre
rln prlnct orrccafc dc pc supmihfa globului pi t7;lccrrlrrrlculrcuturllui pntlclLtl
de
ofigirc .rl \ibf.ltiilof scisnrice Vibfatiilc vLuiabilccc pfoduo undll S sur:
Nrt)ct i. ldrc (lfansvcrsalc) pc dirccliadc pfopagafc,flind rcsin1litcla supmiirE
ca o nri$ciiridc forlecare- de bil:tnsin plar orizonlal.Undflse propagi,pfecun)
mi$cafcaunui $arpcpc sol.ondulatoriu slAnga-drcapta llll de dirccfiadc inaintafe
lia lr^nspo i apro\inraliv807;din energiatolali a cufieD)urului.

lrNi
Amo
+ P a ro a d a -
__.
SensCeorooaoare

98
 \mbele t;puri de unde,P ti S pot inconjurapnnantul.puiard fi detectaleP.
dir (arcd ple"arllnda-ei.m.cri.
: upuc;p||ncrulfli
.Lndele de suplafald sut]tcele mai putin rapide,dar probabilcele mai
:jiatoaredintrocele trei tiptlfi dc undeseismice.undelede supmfatacircular
Iungulsuprafeteipamantuluisub formaa douatipuri dc Ltnde:uruleleLare
a3 L - suntcelemai rapideundede suprafati$i nli$capiminlul dirtr-o partein
:lrA) !i undeleRayleigh(undeR- sepropagiin.iurulpamintuluiIa fel cun un
.e propagape suprafataunui lac sau ocean.Efec l acestoraestc acelacir
:nrul se mi$cain sus gi in jos $i dintr-o pade in ccalalti. pe direclia de
ragare a u dei). Celc mai rnari ampliludirli resimtiteiD limpul cutremtrfelorse
L-:eazdundelor R, a ciror influenfi nefasti estemai Putemiciidecat a cclorlalte
ide unde.in figura2.41,suntprczcntatc lipuridc unde:
aceste

.ii rii.,irr.ii: r:jii: rri,irfir,:r.i!i-

lig.2.4l.li'rdcL 5iR

2.1.|.2.N'l:rgnitrrtti|lci;i i ttnsil tt. Scrir-i{lt Irprccicl-c

Ir tirici rrnui tut'rcnrur-

Magnih(lineo lnui cutfemur, cxpfimai5 de obicei pe \curo /?icrl.'/'. cslc o

mesulia tar;eiculremlrruluisaoa enorgieielibcmrcdin lbcarsub fomlaldc trnclc
geisnricc.Este o mirime spccifici unui cutremurr$i sc dctcn inl cu aitrtoNl
inst mentclorde nrisurl, folosindamplitudinca maxiDlii$i liccvcnlaoscilllliilof,
masuratardc seisnrografele ce infegistleaz:rnri$cbrilolcclonicc.
htensilalea, expri|n tA dc obicei pe rcLVaMerc(tlli t ()tlilicdl27.
cslc o ni'rsrrdr
subieclivA carc descriccet de putcrlrica fost simtrilun $ocscismic inlr-un loc dal
Ea sc bazeaz.rpe efectclcobservaleale miiciiriloL produsede un culrcnlilf nstlprl!
oanrenilor,clidirilor.lerenuluietc.
Scarr Richter a fosi introdusaliD anul 1935 de cilfe cercctllo|ul Chrdcs Ir'
Richtef de la California institlrtc ofTechnology care a propus accasfl scar?ipentru
a putcacomparamirinile cutremur'elor'Scaraestelogaritmici in $a lcl incet' spre
eiemplu, un cubemur dc gradul ? esle de zece ori mai putcrnic dccdt unul de
gradul 6. avend o eDergiede 30 de ori mai mare Cuttemurelec nragniltrdincnr.i
;icn decal 2 sunt catalogatec ltind micrc,culrcmwq acesteaputand fi sesizillc
doar de seisnografelesensibilelocale.Cutrenurele cu magnitudinealnai mare satl

g9
egali cu 4,5 grade sunt suflcientde mari pentru a putea fi inregistmtede
seisnognlelesensibilede pe intreagasuprafa{ia pAneDtului$i, de asemenea.
pentrua puteafi simtitede citre oameniiD celemai frecventesintatii.CLrtremurele
a ciror magnitudinedepd$ettevaloarea6 pe scara R;chter sunt considerate
cuftenure dri iar cele careegaleaz;saudepAsesc valoarea8 sunt considerate
culrenute catdstrofale. TeoreticscaraRicllternu are o limite superioard. Totu$i,
cel mai mare se;sminregistratvreodatdpe pemanta avut 8,8 gradepe scara
Richter.
ScaraMrcalli modificatiesterczultatulscirii elaborate de Mercalliin 1902
$i a modificirilor surveniteulterior. Ea cuprinde 12 niveluri crescAtoare de
intensitntiseismice.notatede rcguldcu cifre romane,de la mi$cAriimperceptibile
la distrugericalastrolale$i nrodificiri ale rcliefului terestru,neavAndo bazE
matematicaci fiirrd bazati pe observaliiasupraofeclelorsurvenitein uflna
seismelor de diferiteintensiteli.Stabilireaintensitifiiunuicutremurpoatefi fhcuti
doar pirr analizarapoartelor martoriloroculari$i confnrntaroa lor cu datelercale
din tereD-Aceaste scard estc dc irrterespentru populalie, fati de scam
magniNdioilofRichter(c^re iDtereseazi in nrod deosebitspecialiqtii)deoarocc
ofel.do imaginemai completeasupraefectelorrealeale sismuluiintr-o anumiti
zaf,d,
irr tabelul de mai .jos prczentbniu paralelcele cloui schri cu corelaliile
cofespunz:rtoareafereDtc:

Scari
Descricrc
Mercalli Richter
0-4,3 VibraliilesuDtirrregistratedoardeaparatuH.Oameniinu
PorceD Diciomiscare,
II Oa enii aflati irr repaus la nivelufi mai tnalte ale
cliclirilorsimtmiscbrile.
III ZgLrduitum se simtela irrterior.Obiecteleagitate se
balaDseaz6.Cei aflaii inauDtrul clidirilor simt
zguduitura, cei aflafiin exterior Du rcalizeaz| cA se
Produce uncLrtremur,
IV Vaselezangdne, nrajoritateaoarneniloraflati in interior
sinrt mitcarca,copaciiincepsAse scuture,obiectelece
atarne se balanseaza, fereslrele,ugile gi vasele de
bucetdriezingAne,aDumitioameniaflali iD exteriorpot
simtimiscarea.
Utile intrein balans,lichidele pirAsesc recipientele,cei
ce dorm se trezesc. Aproape toli simt mi$carea,
Tablourilese mi$ci pe pereli,vaselede bucitAriese
sparg, obiectelenici se deplaseaza, copacrrse pot
sculuta,
VI 4.8-6.2 \4er.ul oamenilordevine instabil.Feresrrele
se soarp.

100
 tablourile cad dc pe pefeti. Tofi pcfcep culremurul.
|notrilelese miSci, pot apirea fisuri in pefeti, detefiofiri
dle jI:jJirilor.iri(Jcio.rsc.\ . :rDrrdelerj!'riri rudiore.
VII Dificultdtide odostalisrn. Ciramizi, blocufide BC,^ sau
panouri pot cddea.Clopotclc bisericilorbat sirgure,
avarii redusc la clidirjlc bine oonstruitc,detcriof:rrj
inportantcla clidirilc paupere.gof'eriii$i sirntmartinile
,dansand"pe $osea.
VIII 6.2-'1,3 Dircclia autoturismelorafectatd.CoSUrilesc piibu$esc.
ramrfile copacilor se rup, casele cu fundatje pLrtin
adanci pol fi ridicatc de pe fundalie. slructll|ilc inalte
curnar fi tumurilc$i cosUrile se unduicsc$i se pribufesc.
Cladifilepaupcrcsufefat stficAciuniscverc.Nivelul apei
in puturi sc poatemodrlica.vers ntii unor dealuripol
crilpa.
IX Panicdgenemld. Avarieleafundatiilor.rrisipulqi noroiul
bolbolosesc din p:lDrant,clidirilc bine oonslftritesufcra
serioase deterio|iri. casele ou firn,:lalii slabc s(r
deplasoaziiLle pe locurile lor, unele conducle slrbtcrane
se sparg. pinrantul sc crapi. rezervoarclcsufbrS avarii
rrlaiore.
Cele nrai rrullc olidifi sunt distfUsc,dpaf nlLrneciLri de
1eren.apa iese din albia riiurilor'.mUllc fodUfi sl| l
avari lc, aparcfipirlUfipe suprafelcnrafi.ciile ruticrc!c
irrcliniufof.
XI 7.1-8.9 C:tilcrulicresc lnciindhaotic$i senrni{ioativ. drrlnUfiic
sc nrp. cfipih i ntafi apaf pc sup|afe{coonsicle|atrilc,
stiincilc cad. cclc nlAi ntUlteclidiri sUnt in coLrps.
rclcauadc conducte subtcmnc cslcdislrUsii.
XI 1 Dislfugcro tolali ,.Iraldufilo"undcbr scrsnr0c s nl
!izibilc Ia supnlalll solului. Schinrbafcocufsul i
urilor. SchiDrbafcA pcisajLrlLri
$i rcliclirlui. Aprorpc
totulcstcdistr.trs. Obicotclcsunlalrrnoutc itr aor.Cantitili
ufia$cdc roci sc dcplitscazil,

r) Clii.li'ilc plcvlzutcc! distr)/lrivc niscisnicc lohrot0gicatcrcnrit.

por rczisl. li
fi
nragnirudinicc
dcpitcse 8.5gklc !c $afr l{ichto

2.8.3. M:isuri de t)rrvertircSi trotc(!ic irrpot' iyn cli'cttk)r soisnrice

Daloritiivictinrelofpe care lc ftc $i a irneDsclof ptgube nratelialcprodLrsc.
cutfcnrureleau inccput si fie studialc$tiinl;tic in nlod loade serioscu dcoscbjrcilr
ulliDrasuli dc ani, clind datoriti inlelegcrii lcnomenuluiau lbst claboratemotodefi
sistemc din ce in cc nai pert'ormantede atcnlionarc o itui qlei declLtntdtii

101
 c_ulrcmureh]rti de conbdterc a elbctebr
.acestola. stabjiindu_sede,a lungul
ttnpulri, datoriti experientei acunrulate, tdeylrarc
co(luri canportdttentaie ;;
tinpul .atrcnurclor ti dupd incetarea dcestL)ra. Ex;s6
*teri f,irti
mrre rigurozirateoe indicd zonelc de risc seisnic ridicat "fJ"."i. ",,
de pe glob, ia;;;;";;
Irr.t r 'r llecFrc /o i de ri... tipul culrernurc,orcc.e pf^d l ide nrare.medic
"(i,
('r I rir.cJrdilrjcr'.t(. ltinrclc firnd cele nr:rrperrcrrlorr.er.precrrrtr1i o esrirrrarc
probabilista a dalcifi maUnitudiDii urmitorutuiseism.
PlccADdde la acesteprctnise,statelcallatc in zone de risc
scismic major $i-au
consiruit aia-nunrilcle tistenle de .lNertizatererrrnc.i. presclrftat
SAS c; iniFun
.,'!l i',, irrrc 1560 serunde,
dela aparjria.L,ndej
r ei pa"ar"
l].]]L,,lil
under dlstrugitoare S - iD fapt "i",i1i"
debutul cu inplicalii irrponante al cutfenruruhrj
poalc gel)efao avertizafece colobofaldcu o jnfbnnarc qi
educarecoresOunzltoarc
a populalieipot oonducela salvarsamultor vieli omene$tj
dezastre.Tirnpul dc prevcnireesterepfezc li
"r,;i"i*-.rfr_
tocmai de decalajultenlporrl produs
de diferlntr .rc \ irezarinr," un,rur 5i undo"itut
Rorriiljr. din punct de vedcrc scislllic. reprezinti
un cflz Darticulft.
s ( i . . . r . , r ( .,r'r\..a n .;csr<d i sri h uir i\ar irrr",iS,,r
dc.,r,"ir i,r ,ii- i:r ;,i,,,,i"i.
r...r.:r.ir*i,r dc .hi((i In:'.r,,r/ i.5,.p( r'd cpiccrirete - ,,
.r; .at.l";t;,;; ;i:,:;
surrl concenlralc intf..o arie reslrlinsi.rcgiuneaVfancea. Adencirrilc
accsttr
' IIr.jI r( .c J,f.J ( i,rrr_rrirrrcrr:rt ir.rfe-U_200Lrn V.,grrirrr,tiIit.
tor DoL
"Lrprirr.
'rr,rnictiIir l:r vl U..rri, \( tyL\ t ( ci r t..r ( rr Ufirtdirr t8U2.
l<i,errt
'I
ltr rrlr u.rcurc)lrt'.t ilnuil,. r irrrregirne Jatorarc|lrr( rUrclorcle .lrlr(,Irc
Ircr-nrc,ar,r Lr t rcrj. ruir Vr.urcci. lI Lft llii (,0
!lc..Ir, R,,jna,riJ.r !Lrl,rriL
culrcrrurcdc pirr]i]nl pulernice,cu cpicen!ru1 in Vranceadintre care sunt dc

l0 |oic|rt)ric l9:10(M-7.7; rdrir)oirc I60 knr);

.l nr:rI.tlc
197?(NJ=t.5i:l(taurcirrrc
100km):
30 augusi1986(M_-7,2taddncimct40 krn);
30 ai )990(M=6,9:adencinie 80 km).
AriI dc pr{xl ccfc a cvcninlcnlclordc natu.ii scisnrjc:i
in Vmncca arc
r( '"\ " "'r'|' 'rr'r.'|rr't
r:,r,r. rr,,.,,'(;,i J, ,';;;";;;,;;;;
il)l"l'..1
r1r' hr)r. l.'
rI r.(.(--, ,ril '|'' .1.:r\,.,
i. rr,,t,, "..
/,,t( J.c tr I r.,,rrc:rrtlcrrrrrrclede
:,,r:rrcrnrc
In\'0rJ,.rIr .jc j,f,^\ n.,.r\ '- i c.(- r dr. I|..f\rtr,icrrrr:rop,,prrl;r1ir1i
.,".'r .l( ,rritir:iti1'rrbtice.
prr-rrr r.,tr ..(.r.-i Jrrrdonr<.rir ,t",i." i,i,,;,,,ii.,,,:i
\\rrcr. Ir iie\l rlcnjrt r'
nor un.. tUj r/; c.de ci,/. rl"cri.irrrc 1i apr. ." por
lnlrcfrpe tclivitiililc roactoafelornLrclcare 5r cnrnrce.sc pot opri ilr conditii .lc
securilate a oonrunirartilofumancacivit6ii irdLrsrriale
in nrc'talLrrgl".
l"a".iri.'gr.*,
chilnic;i.triDspo]1uf i ct
In pfincipiu.un SAS trcbujesriconlini ufmiioereleclementc:
sr,tellt,lc j o ilorizxfcco .prtsd t ntrj trlr|| \en/o.t:
- trti rrfl,l( co Ili(rtii rlr timpi rerli penlnj rrdn(r,ril(fea
rhrclur <lc la
senzolrta conlputol.;

102
 unitaiede proccsarcporllruconvedireadatelofachizilonale;
sistemde producefe li conunicareradioa alarrneiseismice.
ln ceca cc privette comportamentuloamenilor in timpul cutrcDrurelof,s-a
lovcdit ci asa cum se rnanifestael !j in fata altof dezastre,acesta este unul
rtslltlctml ptim, reacfio liind aceeade a fugi din inlcrioful cladifilor. dc a
rglomera scirile. asccnsoarele, ie$ifile de urgenlii.A face a$ ceva clczordonat.in
panicdti dupd ce a inceputcutremurul,poateti thtal. AvAnd la dispozitietil1rpulde
.rvertizareS; o organizare{iri fisuri, cvacLririlcli/'sauadipostirile ir locuri sigure
:au mai putinexpusedevinposibile.
In ultimij ani industriade colstructiicivilc $i industriale s-a orientattot nr.ri
iotdret spre gisirea unor tehnologii $i tchnici dc construclic oare si pfoduct
nNctlrfi tot rnai rczistente I:r aotiunile seismelor sau. oare sA atcnueze prirl
Jispozitivcspccialeefectelepfodusede seisnreasupr:rconstrLtctiilor. in lifi
,rofund afeotate de activitatca scisnlici precLtnt Japonia, anUInite tiri din
lndochina,S.tJ.A., Mexicul ti altclc, ccrcelafeaftiintifica $i producefeade
i.hnologie pe|1b|mantdau condus cihe gisirca unor solutii constructivc
inqenioasc,unele (li]tte ele inteligentc cc Ioloscsc a/e/7ral.r'i tlc rnd(i .\(istni.n
inglobaliin strucluracle fezistcntda unor clidifi dc impo anta mare, plas tc ir
ronc de fisc seismicridical.Asesleadin ufmarau sistempfopfiu de avcdizaresi
-r,tt)artdtnant az.tq)/lr al alenualolilof astlbl nrcAl el'eotelc unui culrcnrur cle
: rgnituclinc 7,7-8 suntredusela celealeunuiade 5.5 6 l)e soafaRichtcrl
Mcnliolraftci $i in Ronraniacxisti prcocLrfirrpcrt|u prodLrccrcl dc clidifi
Jolalecu Astfelc1eclispozitivc. rccc0l.o [rornfcdc acc!1gcn a LrnLri colcclir,tic
.efcetitofidin lJucLrfcilifiind pfc iatircu mcdrliade rLrrla Salonuldc Inrculii dc
la Ccncva.in 2006.
in final. prczenlar r^nllSura1.42.clcctuldczastrLros pc oarcurrcLrtfcmLrr dc
nrlfc nragnituclinc r^lpoatclrvcllasupmunciclit(lifiobjtnui!c.

/k , l? Colap$l uncichdirili !flra urui on lur dc

nllgDirudltre
7,7fc scau Richler
a

OSCILATII$I UNDE
ELECTROMAGNETICE
Dtr CUIIENTAI,TEI{NATIV
3.I. CIITCTJITE

Introducere
UtilizareacnergioieLectrice a inceputcu paSifimvi, intrucato problemadificil
de rezolvato reprezenta producerea acosteienergii.S-auutilizat pentruinceput
sursechimjcc de curcnt continuu- elementlegalvanice fonrt scumpeli
incornode.Apoi au lost inventatemetodeelectromagnetice de producerea
cureDluluielectric,util;zindenefgiamecanici.Degiin acestemaqiniapdrea- prin
ind[ctie Lrncufentalteffativ,dezidratulingiierilor em sd se genereze curent
continulr.Drepturmarc,au fost inventate dispozitivemecanice(ingenioase, dar cu
o fiabilitalerelativ modesta)menitese transfofme,direcl lD generator,curentul
altefliAtivin curentconti,lLru. De ce contiN!? Respunsulostesimplu: pAni la
nomontulrespectiv (finelesecolului al XIX-lea,iDceputul secolului al XXJea),
toate dispozitiveleelectriceerau conceputc;i calclrlatese funclionezeiD c.c.
(curentconliDuu).Probleme, diDce h ce m^i nrarirau apirut odatdcu extinderea
relelclorde trarsportti distribuliea energieielectrice.Putefileinstalale,diDce iD
cc Drain)ari, inpuneauintensilefifoartenlari pentrutransport,deci oonductoafe
mai groasepentrua nic$orapierderile. Consumatorii publici9i casniciutilizau
tensiuni nrodeste(120V). in timplransportatorii de eDergiear fi preferatle[siuni
mafi.pentrunlicgorarea intensitatii,Inventarea tmDsformatorului electricde cureDt
allcrnaliv(c.a.)a rezolvataceastdcontradictie. Pentrutransportse marettefoade
mult tensiunea,mic9orandu-se corespunzetor intensilatea,
deci ti pierdereade
enefgiep n efectJoule.La consumator, tensiunea estecoboratdh valoareadoritl
Aslfel,au devenitposibileproducerea, transportul,distribuirea
9i utilizareaenergiei
electricela o scar6continentalA,Trecerea la curcntulaltemativs-a realizatrelativ
u$or.Cu putineexceptii,toatedispozitivele careutilizauc.c.puteaufunctriona $i ill
c.a.h schimbau fost coDcpute ma$inispecificde c.a.- mai alesgeneratoare $i
motoare- fbartesimple,foarteu$ordeintrefinut$i deosebit de liabile.
Treptat,pe mdsurdce erau studiatertelelede c.a., au fost descoperite $i
ilventatealte aplicatii$i modalitalide producerea curentuluialtemativ.La ora
actualA,curentulaltemativestestdpanin energeticigi comunicati.

10 4
 nestitionrr
3.1.1 Rcgimulstalionrr li cel

r ::":;il#:ri*il"1ffi
*:rJi[fi'r, :,=ii;
tlrl"..i ;'ji:Tjlll:'j'::
::::"ll;,''l,i;:l'.j3J.^'i
*lr;l;:n:';::1,,*n,
,.:i:r:"x"i#*,:ii:::*;l*ilJ"':"":'l':
sT:r"I'" "tiT:';
,-e(asicutnportcre?
\orn
ta ace'reirrtrebari?i la mulle allcle
:.. td r,.prrn'uli ln . elc cc urlne'/;
cl(clr'c
D.rcli vorn corr'id<r'run circ'ril
ligur ' l prrlcrnJrilrnP(
, r'plrr. ca cel din
prei'torir"
.,"i' .i,,'rfii ir' furrctii de 'r.rrerr1i
'llrcrunStoftlluiK:
avea
ai K fiind in,tattr "0 1 de5'hi') \orn
va fi rr
: = O',fi = 0 in permanenll Acesta
rtq h ht t r e ' / S r. l ' ri g
I ' nur"
^ ti b l A duc c nl inlr c n l l i l o l u l In n rre rrrt/i l ur' upJnLruD c(
aver un
, in ch i ;). lells iuiea t i i n tc n s i ta te av o r

.:l,i.,'*.-l+*$*Hj''.ti"iffi
*#rhir,
mffim
i-t$-t*$,-*L*:",':'#*t*;;t,
fi,i :i:l:iT: ::
Jl::'1'J':l'-'il'lt-"u:.1.,
;Htir,;l;*;,"x,"x'*i,r''ili'l:",ijiid.
"-'"i"'l'lm,::^'l'
rui:kki:i.:rx
ili:iifJ3f{i:",?ffi,""';;;;11f
'x1"^,*,'
,#I[r!!#;{rr.i#;;,'wiW
I2 Y (pentru.lor)

10i
 3.1.2. Rcvizuirca unor. notiuni din clcctrocinetici
(culntul electricstationar)

in olasa a X-a au fbst enuntateo serie dc legi pcntru circuitele electrice

Circuilele crau considemle ca fitnd liniue
ti aflate i', regim sra{tnar.
Linicrirat(a .Lrbrrretcee ."ptut .d pjopfreratile corpr,rilorsr.nr;,ia.pcn,f.i,rcJ.
srlurria rn cir c se afla a,e\t(d,dinrerr,rrrnile. fe,,i.li!italcr erc. nri depild de
lenpcfatufd. tensiune.inrensitarec1c.).iar strtionaritatea are in vederefaptul
ce in
circuiteleelectricenu al loc nrodificadin t;mp ale parametlor. Dste
evidentce
acestc ipoteze reprezintd o idealizare.in practjci suDt clesc situatiile
in care
crrcuitelecleclricese afla aproapedc jiniaritale.iar regimul lol de
fltnctionare
poatefl considcrat stationar.
I-cellecarene inlereseazi ir acesttnomenrsunr:
legealui Ohnr U
(3 . l)

dcflniliacapacitalii
C a unuicondensator
o
(3 . 2 )

;i dcfiDilia
inducta0teiZ
a uncibobinc (3 . t )
l
A r e\ lc le! i L l < s c ri uto rrrp o rra | c aIi rri rfa a rc,,j .l or0hri . conJcrr.nrofl rl rri
,n oDr
, ner ti :.
r D t el n s ti l tto n c i .
O bs ! r v t qic R (l , i t,J .l . h i h t,i ,.rt!,,t!.^d o\url .
, tIttn u o l ,tj i trtt. d,. t1r" .ht,
,tot . 1.I ! n. \ it t u! t r U ri i ti t. J i td r,,,t| \u n t J i t, r ot r )rl o,t,,l ,. 1i _1, ,,.anu1,1,,,1
l ,t
pr(norliondlitotc fid rezi.nenld R a circuituh.ti, jn niciun cdz hu trch ic inkte(6(i
osfel: rczi c (a este prolrorlion(ki cu te siuneo inyers c
$ fopn4iontlit
inle sit( ca (RezhtcnluR=pL, ertedirect
',s !)lol)orliotlt il cu lmgit cu li irlv(rs
propottionaU cu dria secliunii.)
Let:e( hi Ol t Nutc li consilaruti wlahild penttu conLhkbltre a cdrar
teDtpc]'dtttrtildeci ti te.i\ten!A n .\c ttloLlilicAin nbd senibil tl.toritd citcula!ici
cufenlului elcctric. Pcnttu uce.\tccl: ri legcd tui Ohn e.\tevdltrbild
i it1tinl)ul
ttc.\ld$uratrii
proceselDrtran:itorii, httrrcijt rezi.\te !o electri(ai vu itttdcperuleitn
li
de u(k,ile tetr\iuttii sau ule i ten\it.itii. A.\ibt decot\drrcbo.e vtir.fi c\nriderate
rczi!tori ohtitici (icleali). h continuLtrcyak] con.\ideftt it rezisto;ii ,\ nt i(letlti.
lrot,ricti!tl..undc:,,,tttt,,hit l, l nu,t,t,i,t,t ir t,x.t,.n.bt,t? t,n:itotil.,
ttPlkdtu.ctn i l)ot fr ,,rt,il,.N Ltuari Br.Iiqclt , ti": t,.r,,It.ryn!ri ,tu itl
gencral, o pro[und neliniurd, tlin cauzu fenon)enuhri'tle histerazis
.contpot-tut.e
t::tlne|,lc (nehorie). Dacat itxhtctxt Dqgnetic.i din niez nLt
e:te prect ntre
Qnlensttalemic.i Ltcurentll i) sepaate consideruc.i iklucta
la bahinei respettite
e,tlecanstontdin raport cu I ti deci hobina \.a a|ea o cauportare !it1iard.

106
 J.1.3. Comportareil rczistorului, bobinei fi a condensatorului
in curent continuu stationar

Studiul comportirii rezistorului,bobinei

gi condensatoruluiin c.c.stationar
I'latcri:rlclcnetrsalt
L aljmentator - (surcAdecurentcontinLru Sialtcrnativ4 - 30V)
2. o bobindcu 1000de spire(2 x 500)fird miezmagncticdin trusade licelr
3. mieznagneticcomplet pentrubobini(U+4
4. douAcondensatoare cu capacihtilede 50 $i
100Il.
5. ampermelrucu scalede lA= (pentruc.c.);
lA- $i lo0mA-(pentru c.a.)
6. !ollmerrucu 5calede l0V- (penlflrc.c.l:
l0V- (pentruc.a.)
7. irtrerupdtor,conductoare cd legatura
iuodrl rlc luc''r'
aig. J r. VcriiicarealegiiluiOhm
EldpaI curcntcontinltu
l]cnlr! boiiina(cu micz)
IA. Sc leagein seriebobiDa(m.; miez)- (X).
ampermetrul $iinlrerupltotul$i sealimenleazicircuitulastfelobtinutla o tensiune
continudde 6 y ca,h l\8ura3.2.Dupdinchiderea intrerupitorului. se misoari Sisc
noteazivalorileoblinutepeotruUli 1.Serepetenasuratorilepenru 8 ti l0 V.
Sc inlroducelniezulin bobinesi sereDeta masuratorile.
IB. in circr.ritulde la IA s inhoduceuncondensator r'nseriecu bobina(cu sau
feri miez),voltmetrulfiiDdlegatla bonrelecondensatorului
Sestabilette o tensiune de6 V. Setnchideintrerup,torulSisenoteaze tensiunea 9i
intensitatea. Serepetinesurltorilepenlrutensiunea dealirnentare de8 ;i l0 V.
Obsc'.vrtic
Awli grijd sd respectali palarilaleu condensalortlui, dacd acesla esle
elecltolilic polarizdl. leg li borna condensahtufui ntarcaki ,,+" sprc polul pozitiv
d swsei.Velicali tensiuneade luctu a cotklensatoruhi. trebuiesdle cel pulitx
12 V. in caz contrar condensatotulponte axptoda!
Dateleexperimentale sevor Dotaintr-untabel,ase,ninitorceluide maijosl

Element UlV) R= UII to-\

Bobinacu lniez

Condensator

10'/
 Concluziil
IA, Bobina rspecd legealui Ohm, rezistentasa electrici fiind aceea$iin celc
doLrAcazuri (rezistentaelectdci a bobinei nLl depinde de prczenta sau absenF
lniezului).
IB. Condensatorulreprezintdo intreruperde circuitl
Dacd wli f nai etenfi, wli constata un ,,pulx" al intensitdlii in mome td
inchiderii intfefupdtorului! De asenenea, dupd deschiderea lui, wli remdrca
scdderea trepldxi a tensimii de pe cc'ndensator.De ce?
Dtapa a II-a - curent ahematir
Dateleobtinutein aceastdetapi le notaliin
tabelulpentrucurentalternativ.
Incepetiprin :r schimbascalelalarrtelor
de misuri cu celede curentaltcrnntiv!
IIA. Circuitulva fi alimertatde la ietire^de
curentalternativ.(Figura3.3)
Bobina fIrI miez.Lr amprmetrufolositi
de 1A-. Slabilifi o tensiunode 6 V.
^sc:rla
Inchideli lntreruphtoml9i notati intensitate^$i
tensiunea.Repetatipentrutensiuneade 8 V $i AA J.3.Vcrificarealc8ij luiOhnr
apoide l0 V. ln curcntalrernari!.
Bobinx |ju Inicr. i"k(uili scala.le lA- a rmpermelrului cu cca de
100' A-.
. Introducefimiezul ln bobine.Stabjlili tensiuneado alirnentareIa l2 V.
lnchidetiintrerupitorulli notafivalorjletensiunii$j a in1ensit6lii.
Repetalipentru
I6 si 20V.
Veli obsena inediat cd, de$i tensiuneaeste mai nare decdl in etarDcjL
Ml,lnsitarcae e ktulrntai ticd.'l:rrcposibilca ink,nsitarldtd lic grcu clenki.\uro!
lt1 acestcazputeli pracedala mdri/eaten$iuniide alinentare,pand h 20_30V,
Repetalimasuratorile, dup6ce scoatetipjesain formade '?' a mlezulujmasnetic
(rniezulareformede U + 1).Darele pe carele colectafi.
le inroduceliinrr-urirand
separati Bobinefare"1".
IIB. Pu[eii unul din condensatoare (50pF)in locul bobinei.La amDermetru
utilizaliscalal00mA-.
Stabiljiitnsiuneadealimentare4 V. inchidlipentruscurttimp intrerupatorul
gi notalivalorilU $i 1in mbrica,,Condensator l,'. M6riii tensiunea
de alimenlare
la 8 V )i reperatimasurarorile.
Durara ndsurdtorilor trebuiesd./ie scurtd Q - 4 s) penb a eyita distrugerea
tonclensatorululPulefi al doilea conde0sator in paralel cu primul 9i reluali
masurebrile,datelerevenindrubricii:Condensator 2.

108
 Tabcl curcnt alternativ
Elmcnt a/(v) 1(A) R: Ut I (O )
Bobindfdrdmiez

Bobirlacu miez

CondensatorI

Condensator
2

Conrparafirezultatelemdsuritorilorcolor doui etape,folosindtabelul

unneaza:
Tabcl comparativ
Element R=UlIc.c R-a lI c . ^

Bobinr cu miezcomplet
Bobinaferd"1"
Condensator
1
2
Condensator
Qrrch ' z ii:
l. Rczistorulare acec,rsirezistentiin c.a.ti in c.c.
2. BobinA Are o ,,r'rzistcnli" UII mai rnare in c.a. decat in c,c.' iar
valoarciracestiadepindede prezentaii configura{iamizuluimagnetic.
3. Condcns[torul nu mai reprezinti o intrerupre de circuit in c.4.,
,,rezistcnta"condcnstrtoruluidcpinzandde capacitateasa (scadcla cregtcrea
capacititii).

Studiul orporimcntirlcrlitrtiv trl comportirii rczislorului,

.1.1.,1.
bobinei1i a condcrrsNtorului in rcgiot !rriltbil (t|1lnzit{,r'iu)
PentrLrvizualizarea$i urmarifeaproceselorce a! loc iD relelelede curDt
alternativ($i nu Dumai)su'rtutilizateaparateelectroDicespecializate.Aparatelede
Dresuraelectromagnetice ar putea fi utilizate doar petku frecvenfe mici
asubl0 Hz).
Cauzeleacesteilimiteri suntdoueinertr;irunamecallica a aparatelor (nu pot
,,linepasul"cu schinbirile produsein circuit)$i a doua- fiziologici (ochiul nu
poatc sesizanlifcdrile prea rapidealc acului indicator).Unul dintre aparatele
utilizatepentruo plajAfoartelargi de frecvenleesteosciloscopul catodic,al carui
a lost expusin ma ualuldeclasaa X-a.
principiude firDctionarc

109
 Cu aiutoNl unui osciloscopcatodiccu douAspoturi(sau un osciloscopsimplu
previzut cu nn comutator clectfonic de canale)sc pot unndri simuhan dou6 (;aLl
mai ll1ulte)semnaleelectrice.
ln locul osciloscopu[rise poatefolosi Lrncomputel. Existd multe progfamecc
pennit misuratori,vizuali26rifi prchrcr:ifiale scnnralelorelectriceina;ccsibile
osciloscoapelor didactice.Nu suntnccesare dispozilivespecialesaumoditjciri cje
hard. Se utilizeazi intrare! in placa de sunct a calculatofului. pe doul cnnalc
(stcfeo).Estc necesar!rn cablu slereo_previzut la un capdt cujal(ul cofespuDzitof.
1Acelalallcapit fiind arasalcsordlccU care se preiausemnalelcclectficedif
relcauastudiati.
Semnal eleLt c o tttt\iu ( (l(tt.i.ti /it gctNrol ::arifiilij in til
D prcrenini
de Ia a sursd td .fu h a p.ttiune adre(ne de eir.1tit. prifi nqmca .\a, (pt it
comportdfed tn ti tt t1 tulotii u polx tdlii
dnatei et..) a.e\tu ol;ri inlan ltii ,:1,.Vt
ttlfso itl .ot:A Sentlt.tlul e/e(t c toatc /i St nl
turtiito dt: r]li,Dtt ie. de.a i v tftxliJicd RA
't , t / t , / . . 1: . . u t,,i n ., .,t\ti ,
Ii(il( |set ndl t adul0t)
P ent r u\ iz u a l i z a re a fe n o n te n e l o rtra n z i t onr
se ut r liz c iz d u n g e n e ra to r d e i m p u l suri
X
LLr < t r ,) l lJ r ( ,fi ;. I.,tr. In J c c r\l ; s .h e r.r, Y2-dfcrptr
fcz is t or ul , 4A (- 1 0 0 O) _ j o a c i rotl rl
anr per m c t r ului . Sc m n n l L rl,,c u l c s " d e p c a ccst
fez is lor es t e a p l i o a t i n l rAri i ..1 (s t,n i g a) a /.i { .l I vi zurl l zurca
rcnsi urti
iir
o sc iios c opului fi i n v e rs a t. (h u ' e rs .rc o o c e ttui iDlcnsiLliliiiu f n).csclcLrxnlil(trli
.tcnltdl !.slc rtild. tldr n ohligutotic. Elte tild
ittr (:rit, it rtqxr't c tntasa,p nct(le Yl ti y2 au potaritdti opule g.
curho intcnsitdlii ttr itlti ,,rcisturnutd", fatd (le ccu .t tcnjiunii wzi lix 3.5.).
Scnnal0lcorcspunzartor tcnsiunii.culcsde pe X. se rplici intfirii ,,2" (dreaptA).
Sincronizarca osciloscopuhri cslc coDtutatiin
pozilia .,intcnril".Anrplilicafcascrnnnlelor se
:rlc8cpentru?Dccpul la un Divclmic ii aporse
rcglcazi dupi caz, astlil inciit scmnalelcs:r fic
bine vizibilc, clal. si fic dcfonnarc.
'ru
/Lt,t)ntnn ,t tc l.,t lt rDt,ltli,,tri n,ri \i \.
ttLun/,.\hrI'rin ..tri.t.a \Ju,.,tl4tiz,trr,t
\'titllrilar. T(iicre sartnLrlcbrpoate /i izihilii
ti t:ridenfi L{oat it Lazul bobir.i .\i d
L.tkltnsdorului Ia carc dp.lr rAr:faride curen!

In crlitate dc X, se iau pe rand: Lrn

- | rl.^,iI.r llrr:rrniezr.o I'Jbir.t (hnhi .
: - rrr!'r)tL LrncondeDsator,

llt'
 Sc urnlircsc irnaginilc de pe ecranulosciloscopuluiconcentrandarenliaasupra
r:rcclelor ce apar l<roregereafi dcscrelterea rensiuniiaplicare.(Echivatentul
.ihrderiiSi dcschidefiiintrefupitofuluidin figura3.1.)Oscilogramcle ce se obliD
, . x ilustrarcin figurile3.5- 3.7,in cares-aaplicarinversarealui I (fig. t.5 arati ti
':cin\ersat).
;ir r " (fig. 3.5).Obse^'6mcre$lefea fi descfetterca
sinultani a tensiunii
. .r intensititii-lilii Diciodcoscbire(sunrdirectpropo ionale).

:Ntri). Intensitolco rdnnne i unro te siunii, .

. feptat iulcnsilateacrc$tc.C60d iDtensitatcaaliugc ,
rloarern \imi. tensiunea deviDcconslant".
,ii,,,ir"r ,(fig.2.7). I.a aparitiairnpulsutuide "
'.nsiuucdat de gencrabr,intensitatm curcntuluiafe '
., crc$lcfe brusci. Condensatoful inccpc srl se "
.rlcafccdaf. i| primul mourcnt.lensirJneaeste "
rfrctrc 0. Apar{r dci mri intai intnsitatca ti .5
rpoi, cu intiirzierc. tensirna. Sitoatia csre ,
,rarccunaselnalnitoarc cu ccaclela bobini,rolurilc
rcn!iunii$i intensitiitii
liiDdr^nsiinvcrslrtc.

i'j,. : ;
'
'

l. Itozistorrl nu irlmducc (lecltliiintre i tcsitIltcfi (cnsi nf.

2. l cxzul l)obinci intrr\illlc (urcntuhriiDtirrio flrlirde tensiunr.
J. Co|l(lonsrto'ul inlr' luc. o i|ltir/ierc l tcnsiu'riifirtitdc intcnsitulc.
.1. Contport:iril'rtcnsiu|liifi iDic'rsil:iliih co dcns:rlorsu t irvcrse lirrii
(lc hol)ini.

i !)'.!"11/ : , , . lt t t , : lc tt u n n u t:n
litft tu^it| ItiLi trtlu ih, in.\t1'ikn(( (h tlncn '
r t t ti u h i l t it t t it lt , lt l( in tt t:i k i ti i , tu i s i ,/n i i . \u tL :i n ii i 1
(h (i , ,0
'.l i .l .. i: " . in f c ginr tftn z i (o ri u s c c o rn p o fl i L r l L l
",
cr Si i D r c gir r ul s lalio n N r: i l c s i l :rtc a c s l c d i rc cl !
t f o p o rl i o nr lli c u lc ns iun c l . i n d i l c fc n l c l i jc o D rp o rfc a .01
inlcu si ti l l i i( c r c f Lc -s c ades l u n u s c l ro d i l i c i i ).

(r.4) "
Aocsl hpt sc c\plic:t fbarte si tphr: cutctnLrl
clccltic rrpafe nri$ciiriiodonalo tr clcc |r! I 7 Incirc'rer
'sif'scircarci
condcnsrld![r(rcairlrt/ildrir)
rronilor ciin condLrctof.
Aceasti rlliicarc sc dcclin

lll
I $eaze,.instantareu" in toati..masa"electroniloratuncicandapareo diferenl.ide
potential(la fel ca qi rnigcarea apeiintr-o conductd,candse deschiderobinotul)
,,I forndlia" derpre cleschiderearobinetului (nlictorareu presiunii la un capdt al
canductei)rcprczintd a pefturbalie. Ace(rstdperturbalie se ttunsnite in nas; apei
din conducld, sub forna unei unde elastice, cu titeza sunetului (pentru apd
a.prox.1,1 kmh). Awn senzatidcd incepercacrlrgerii se declcln;eazdinstanlaneu.
In canductoareleelecttice, inforndti(r tlespremadilicorea unui potenlial se trans,
miteptin intermediulcA tpuluielectromagnetic, cuyitezaluninii (300000kn/s)...
Rezistorulpreia in permanenFenergiede la generatorulelectric $i o
transformA iD cildurd- Aceash cildurA estecorespondentul electrical lucrului
mecanical fo4ei de frecaredin hidrodinamici(prin carese degajdtot cildur6).
Energiaastfelpreluatho vom nuni energieactivl.
Bobini, chiar dacdo considerAm fhra rezistentd(ideold),areo comportare
diferitdiD regjmtranzitoriu,falAdeceadin rogimulstatiorar.
i
IDregimstafioDar curentulelectricstribatebobinaidealdfiri a danagtere unei

l
teDsiunila bonleleacsteia(lr.:0, 1L=const+ 0), penlruci nu existarezistcnu
electricd.
Daci bobinaestestrebdtutide un curentvariabil,fluxul magneticpropriual
bobineiva ti fi el variabil.irr consecinlisegenereaze tensiunea eloctrcmotoaro
de
autoinductie:
I

t.
I
. _ _ t, a r.
u.
*
c.5)

I incare 4.L r"pr".;;ntd.riro"o

AI
durorialie a intehsitdliic$entuluiprin bobiDh.
in raportcu sensulir carecirculdcurcrtulprin bobjDe,la borneleacesteia
produceo chderedeteDsiune opusdt.e.nr.de
^utoinduclie:
se

II
. Li,
uL=-ea=Lj. (3.6)
Trebuiesubliniatfaptul cA valoareatensiu[ii ,tL, ce aparein acestcaz"n!
depindede valoareaintersitatiilr, ci de vilezacu careacestavariaza.polaritalea
tensiu[ii(ln raportcu sensulcurentului)estedat6decon]portarea inte sitalii:4/,>0J
dac6ea crette 9i ,r<0, daci scade.DacAbobita prezinteSi reziste[fhRr, are
loc insumareaalgebricea tensiuniiprovocatede autoi duclie r/, cu tensiunea
I ohmicaifil,,
Raporturileenergtice pe care le are bobinacu reteaua(gneratorul) au un
caracterreactivi atunci cand intensitateacurentuluicregte- bobiDaprime$te
eDergie, iar cind iitensitateaincepesescadd- bobinareactioeazAcedaDd excesul
de energieln refea.(Energiaprimita este acumulatasub forma de energiea
campuluimagnetic:,h=+Lii.. Aceastlenergieeste similari energjicinetice
nr'/2.1
Condnsrtorul.prin construc{ie, reprezintao intrerupere de circuit.in regim
sla lio n ar.
prinel nu circulacurenr ({ 0 . U. -c o n s l-0 ). l c a ^ t l in c a re d o rim. a
modificAmtensiuneaaplicati condensatoruluj(regnn variabil), va trebui sch:::r'r.::
in mod automat sarcina q.-Cr. a acestuia! prrn irltermediul unui curenr :.
lncdrcaresaude descdrcare:
.Lq a(ar-) -. Al/ (r.,)
A, AI
Mai intai aparecurentul$i abiaapoiiensiunca,pe mAsuace se acumuloazi
acstuicurenlnu depindede valoareatensiuniici de vitczade
sarcina.Intensitatea
variatiea acesteia. tensiunii apLicatc
Sensulcurentuluidepindede conrportarea
Din aceste" motive,
>0 cand r. cre$e Si i<0 cand
condensalorullri: r. scade
condensatonrl are $i el o compotarereactivi:prime$tesaucedoazA oncrgiedupi
cum tensiuneacre$tesau scade.(Energiacstoaounulatdsub fornr:ide ellergica

w, = \t:ui = \{
campuiuielectric din condensator: . q, estecehivalcntul
elechical energieipotentiale
elasticeh'?l2.)

3.1.6 (lomp{trtnrcrl in {:rrrcnt irlt'cnrirlil

Dupa cum s-a inv;lat irl clasaa X-a. curcntul alternativesle un ourenlcil uia ii
variazi parametrii in mod pcriodic. Spreexemplutensiuncaelecllomotoarcr:
c0) = t"''- sin(ot+ q")
unde| ef, este valoarea instrntanec a l.em. l4 un monleDt dc lifip /. 1i',,,''
valoareasa maximd (amplitudinca), o pulsatia 1.em.,iar Q. fnzA ini(ialii a
acesteia.
intr+rn mod absolut aseminator poate li descrisi conrPorlarcaitr lirnp a
tensiuniir:
ll(/)= U,,,"*
si(o/+(p,,), (2.8)
saua iDtensitatii:
l(t) = 1,,,,,,
si{or + 9r) (2.e)
Diferent^
a, a'='p (2 . 1 0 )
dintre faza iDitiald a tensiuniisi cea a i,ltensitilii repfczinli dcthztriul dintre
tensiunesi intensitate.Evident,la fel dc bine, sc poatecxpri a $i dcfazajLrl
invers,dinlreintensitate $i teDsiuneg/- (p,,.De celetuaimulteori' unadinuc laz"cle
inilialeq,rdu e, va fi considerali nuli.
Periodicitateaacestor mdrimifizicedecurge dinlaplulcii.spreexeDrplu, 1c m
e seobli,redintr-omi$carcdc rotatieuniforlnide vitezi unghiulafl (,).
ReamiitimcA,intrevitezaunghiulartr o a uneini$clri de rotalie(pulsalia
miscirii oscilatorii)$i perioadaf (frecvenfa u) a accsteia,existarclalia:
( 2r. 1 )
T
Curentulelectricatternativindustrial&e frecvelllade 50 I1z (Europa.Asia
ln mod crrcnt se intelnesclrecvenfe
continentali)sau60 l_lz(America,Japonia).

113
sr Lr m ui r r lr Ll l . s .mn rl l c
com paf alir ( 1lcri rrdi i c a o

vom analizacLraluto rl oscilos-

in c,.rrlinrrare
rorLLlLri. rcLaliilc rcnrporalc (lclnzaiLrl)dirrlrctcnsiu- '"F
fca Iplicatr'i rrrruiclcnlcntdc circ it ii irrtens(atca'tr-
cLrrcrtulLri elccllic cofcsfrrrrzarlor"Sc uliliTcaz'o '!i
,lirrli;rrr'r:lrrr
s!lrcrnirort cctrtlin rr'l c rrit \ r( I I
"rr( sc r-nlocuic5tc
tigtrra3'l- r'rrcarc \ T
,1.
: . ',. r . r ..1 - r,rr.,rfIr crr rrrrrrl
' l'
"rrlrrr'rl:rr'
!
I \ /
. |n' r - rd .rl r ri ,l i rr' { rrr.rlf .l J .
r' , r ' I I r ' ,l V
' rrr'r r'tl
I r"
(rrrtt
D u l r c u rr sJe
. , , l)rrFr \f.l(
\' c .l e dirr
d rn li
l l g l rra /r.q -r, i nhobi fi l dru,l LLl csl .l
i lllr ns ilat c r r f i tc n s i trn c l .l u o o n rl )o (i i fi l cmP oral c l mrn Lui \l fnri{l ' ci rnqt0si ' * l
i,lc,rticc(tfcc sirrulirnr)rin0. Pfin valofinllxi c
-i","""i,,,""
$lrr'tLll:tlj i',":ll:'l-:ll.
illl'
ir'r'i"
.i. i, 1i tcnsiuntrisunt in lhzi in
l''l'irr:r'rr ltttrt
'r' .[r'l' ' Iarr' lr'rrrlr/rr'r T'
, r \|1r.. la'a nrLcl
'nrrSrrclrc lrclt l rrriczrrl rlc lict
I)r).arirrlro(llrccnr
\rnr ',1'\rr\rrcr'rrrs|eclLrl i rriginii (lc l)e
ir h(ihLnri 0.
crLrbll
.c,rn',1.'. l,i.i(,lLlt i '! !n(rdilifil: irrlerNitiliisc
o
Llcnlascaz.r ri i)i rri.*'r.l/i xnrIlirrr'lin'll l)rtcir ii
tsrt ri'i!irrrtri lirri de
o'.11".i,'rrLrl\ii
'i,1"""1,,'",i i
lensiure.inlcn\ir!l.r '.jiL!. 'l)f! !Lr'Ifltt (nrlif/rc)

(r 2) /' r' .Jn orrurLu!

l -0cd cnsi tl or
int c r r s iLat c ,rr' : mi n e l r L rl n rrrrc n ' L rn i i c u 7l l 4
iie",i;r e. dr!.,,in,depr,r*,
|..,,'ii":"' (r'ciql'r
srnt.
,.. .r 71.
.,"i:i.ll:lli:li:ili.ii:1,,,,,
,.r..r .rt:,r,,i.,r.,r '.... tr,....r,. j ,....1
osoilaliiin lilTa pclrtfulcnsrtrncir rrllenslllrlc n, h/:1
PenllLrcondcnsillorsc obscrvllLln
O dil'rcnF cc !cbu'e
t.rbkrrcrrc scarn:niictr ccl dc l.r bobinii(figural'10)
\uh|iniati.cstelcceac.L]eIa^]t|laresclrsinversi|lcolnParaliecLlcclcarciipil|1'
cnzulbobiDei:tersiuneu cstcin rtrmairrlcnsil'rlii

I 1'1
 3.1.7. Explicareacalifativi a comportirii bobinei
$i a condensatoruluiilr c.:1.
DatoritAautoi ductiei,oricevariatiea intensilalicurentuluiprii bobindeste
insolitdde aparifiaunui curentde ,,opozitie"Acstcurent de autoiDdctie - se
opunevariatieiintensitdtiicurentului,,principal"prin bobind Astfel' intensitatea
rezultantaa curentuluiprin bobina,,remano in u.mi" in rapoitcu tensiuneacarea
generatschimbdrile din circu;t.
Condensatorul, ca si prezinteo tensiune inhe armiruri,arenevoiedeo sarcinA
electricape armilu . Acumularead (decitensiunea)esleprodusdde un
^sarcind tensiunea in interziorofati
este
curenteleitric carea circulatanterior.in concluzie,
de curentulcarcincarcicondensatorul
Acesteaau fost exDlicatiile calitativealefeDonenelor' necesare uneimai bllne
inteleseria circuitelorde curentaltrnativ.Analizacantitativaapeleaza Ia un aparat
male;ilic foane nou pentru eleti: deri\
ate'<

n comPortiriibohinei\i
3.1.8.ltxplic{rcacanti{ativir
in c.a.
condcnsltorrtlui
in continuarevom oblineecualiilece descriucomportareaelementlor
de circuitin c.a.sinusoidal.
Ilczistorrl
CorformlegiiluiOhm r=lRi, in care
i -IR,,""sin(at). ( l.e ' )
uR=RItk*sir(trtt), ( 3r.2 )
uR=UR.dsin((!r). ( 3.13)
in concluzie,compar6nd i./rSi h constatam ca intretensiune$i intensitate nu
existd nici o deosebire de comportare temporala Spunen cd, pentru rezistor,
intensitateasi tensiuneasunt in fazd, iar legealui Ohm se aplicealat peDtru
valorile i'lstantaneecat $i pentru cele maxime (UR'.,=RIR,'^) Comportarea
iDteDsitatiic.a.prin rezistor,ln comparalie cu tensiunea aplicateacestuia estcredala
de figura 3.9. De asemenea,putem utiliza
reprezentarea fazoriali, desprecares-avorblt
ln cap. l. Pentrurezistor(,0 $i ((, sunl doi (Un) 0
vectori coliniari (v. fig. 3.11.),care se rotesc in
jurul originii cu vitezeunghiularaconstanta c'),
(cnsunc
/tq. J //. Fazoriipentr\r
in senstrigonometric. rezrstor
SiinlcDsitatein
cuul unui
Ilobinr
Tensiunea,lr, ce aparela bornelebobinei,conformrelaliei(3 6)' estedirect
cu vitezadevariafiea iltensitAliicurentului:
propoilionala
L i _ i (t ) - i (ta )
.
Lt t-l o

115
 La limiti cend/ + 10.aceastlvitczf reprezinti drivatai'ft a functiei t/,
in rrport cu timpul.
(0-(h)
lim 4{= li* -i'(/)
Al+nLt t+ta I la
Cum se denonstrcazdin analiza malematicA,derivata ir rapot cu timpul a
unei funclii sinusoidalede forna lrirl.D, este:(Asin(at))':Aa cos(at). Aici 0) $i
., sunt parametriconstanli.iar 1 variabilaindependenlh.
llrlocuim vitcza de varialie a intensilAliicu derivata sa iD fapoft cu timpul;i
ecuatia(1.6)se va scricacuml
( 3r. 1 )
luim
in continuare
( 3 .sI )
(3.14)l
pecafeil iilocuin in ecualia
q - L II ].,,,,,st[(a 0J' = LI t.,,",]lcos(a t) (3 . 1 6 )
Ii-;rd conr de rmnsfofrnarea rf.gononrclrica
cos(x)=sin(x+ft/2), (3 . t 7 )
obflnem: u | = aLI L,,,,"s|]n(at + L/2), (3 . 1 8 )
lt = Ut,,,""stD(@l 1'11/2). (3 . le )
CoDparindinlfe clc ccLratiile (3.15),(3.18)ti (3.19) ajungemla urmiiloarele
co cluziii
sunt direct propo(jonalo
L Ur,,., $i L-,,i,a
(2.20)
2. Inlre iDtersilatea instantanee (3.15) $i
rJ.19jc\isrdrrndelh z adj e
rcr .i ur cr in sr:rnrirree l(L L t
r ). lclsiurcafiird in iven<lJlxdecurclr: I
..' tensiunsa arc lazaq,,= r' r-l2,fhlzide i , iar V1 .,
iulensitatea gi- - 7112, Ia1[der.in figoraS.]2sunt ll +d2 t
fcprczcnlafithzorii tensiuniiSi intensitAtrii ln cazul (4
uDeibobinc.
Relnlir(.}.20j.joDtirccocficicllrul ul. ciuc.cir ,',1:.:_1ij"',1i:::l: t'
llLllll
dimcn(iunc plre a lr o
fi unirat(de n,'rqurtr. ,llil:'ll[,H:..:if;jji1,
rczislcnla.
It.
M:irinrea X,' =:!N=tol, (3.2l.)
/ r.."*
sc nunreste reactan(:iinductivl (?rbobirrei)li senisoard in Q.
Obscl\rlio. X/ estecoficicntde proDo4ion.rlitatedoar intre U/-'d $i 4/ru
(intre amplitudiniletensiunii$i intensititii), nu $i intre vdorilc iNtnntaneealc
acestora!Nu putcm spunc ci pentru bobini lr fi valabili legealui Ohm in
adcvifalul sensal cuvantului.
(lo'r(lrnsxtorrl.RationameDtul nalematicesleabsolut asemanAtor cu cel de
1abobin?l. Pominde la
u"(t) - U6*siii(ot). (.1.)2)

6
 Exprimdm intensitaica curcntului alternativ derivaDd tensiLnea. conform
relaliei (3.7), in care apar: viteza de variatie a sarcinii olectice 4. ti, respectiv.a
tensiuniid,. Acesteviteze vor fi $i ele inlocuitecu deivatele corespunzltoarctq'(t)
!i ?./.'/,. Vom obtinc:
i"-C (u)' =C [U(:,,,,"sin(at
).] =C Uh,^acos(@t), (3.23)
sau,tmnsfo|mandtrigonometric,
i:= acuc,,*,sin(at t rJ2). (1.24.)
AltfelspLrs, i-I.,,",stn(atIn/2). (r.25)
Concluziilepecarele tragemcomparand
(i.22). (3.24)fi (3.25)sunt asomirdtoare cu
celcdincazulbobinei:
L U.,,,.,, $i /r-,,,,,
suntdirectpropo(;ooale
I1*,-U.,* oC (1.26)
2. lntrc intensilatea instantanee si tensi
uncainstautanee existi un delaza_j de 7rl2,de /,lg I /J t'azodiLensiuniitin'lersititii
rcerstad i tcr.iure.rfiird irr urrnrirnerrsi tcnlN condcnsrtor
tafiil (l livordc rclcrilli)
- tcnsilmcaeste defazaticu qr = rrl2 in raport de r', iar irtensitateacu
q, = r r/2 fafn de u. (Fig. 3.13 ilustreazidefazajrldintrc fazorii tensiunii$i
intensitifii la condensator.)
$i aici aparcun cocficientde proportimalitate intfe Uc,,,,,$i /c,,r,asem:initor'
cuX/, darcu un aspect ,,;nve$":

(3.21)

,l.( reprezinte
'=?*=#
ractnntacapacitivi a condeDsatorului. misuratA$i ca iDO.
AtAt,f/.c6t$ir( reprezintar
doarniqlerezistentreapareule. fle senrDillci faptul
c:i o porliunede circuit,oe conlineo bobinasatl un corrdensator, liinitcazd
amplitudinea curentului ca $i cunl,percspcctiva
altenrativ porliuncdc circuit.s-ar
aflaun rezistor.
Acestedouzr,,coDstante de proporlioDalilate".
X/.$iX|, sun!coDsttlllle doarilr
cazulin carefrccvcnlacurenruhri
nu se modifici. Craficuldin figura 'rllernati.
3.14 x
ilustreaztr
dependenta celordouareactante dc
frcc\cnlA(lrcc\cnlapentrucarc X - X
repreziitifrecventa derezonanldv. 3,1.13).
Comportarea reactivAa uneipo(iuDide
cifcuit nu are nimic de a facecu o rezistenla
electric?i.
Aceasl?i comportare se explici prin
,,conseNatofismul" bobinei;i a condeDsato-
rului, carese opun oricarcischimbdri din
circuit. Reactanla caracterizeazSdoar ,.ia J.1l DepcndcnlarcactanleloLdc
posibilitatea
pe careo areun elementreactiv frcclcnld (vo- lrccvcntade rczomtrli)
r
de circuit (bobiDesaucondensator)de a acumula$i a cedao anunita energiein
decursulunuiintervaldetimp dat(o perioadi).

Raspundeticu adevirat(A)sautals(F) la urmdtoarele intrebdril

electricA
l. A F Rzistenta a unui conductor st aceea$iin curentcontinuu$i
in curentalternaliv,
2. A F Rezistorulnu dfazeazA inbnsitatea in raportcu tensiunea
3. A F Bobinaidealaintarzieintensitateacu n/2,fatade te siune
,1.A F Reactantabobineiscadeatuncicendcreqtefrecventa.
5. A F Defnzajulintrodusdecondensator cre$teodatdcu frecvenfa
6. A F ReactanfacapacitivA nu depinde de frecventacurentului.
7. A F Reactantajnductive secalculeazi dupd formula)f1: oZ.
8. A F Reactantaunuicondensator secalculeaz[dupdfoimula:X1=oC.
9. A F Reactanl2inductivdesteo conseciniea rezistenteisarmeidin care
esterealizatdbobina.

3.1.9. Rcl:rtiilcenergeticealc elcmentelordc circuit cu rc(ctua dc c'a.

Pornindde la expresiapsteriiP = Ul, valabil, pentrocurentulstafionar,
vom
puterea
Llrlizain conlrnuare inslanlaneep - |r1.
Pentru rzistor,
folosind(3.9')si(3.12), vomobline:
= =
p o ui u ,,,,"*sin((,l,t)l
omu sin(d) = &';n"- sin?(ol) (3.28)
Constatimctr putereainstantanee estemeroupozitiva,ceeace inseam[AcA
rezistorulpreiapermanent energiede Ia circuitulin careesteintercalat.
Putereapnesteo putereactivS.
In cazulbobinei,folosind(3.15)$i(3.16),obtinem:

. p t. = cnl|l.,.",sin(or)co(ot)= 1(oLI1.^,sin(2att), (3.2e)

adic6o putere cu semn altcrnant (prirniti ti, apoi, cedat[).PutereaP. esto
puterractivd.Valoareaei ,nedielntr-operioade este0.
Pentru condcnsator. utilizAnd
(3.22)9i (3.23),obfinem
:

. UJ^
Acedstaestgtot o putet reectivd, P'.d=f
primitAqi cedatein sferturisuccesivede
perioade.
Schimbulenergeticva fi mai u$or
dacdne fo'o-
deinleles$i de interpretat,
sim de diagramele tensiuniifi inten-
sitAfidinfigurile3.15,3.l6 $i 3.17: instantdceperozistor
,4E 3./J. Puterea
ln decuBuluDciperioade

118
 Pentrurezistor,confonnfigurii 3.15,u Si i au in permanenliacelagisemn.si
leci putereainstantaneep = ,ri estemereupozitivi. Rezistorul pfimegte1ottimpul
.nergicde la circuit$i o transfomi in clldurt- craficul dir figura3.15,reprezintd
jimultandependenla dc timp a tensiunii,intensitdtii
9i a puteriipentrurezistor.
Fjgura3.16 ilustreazdschirrbulenergeticpentrubobini. Lr primul sfrt de
perioadi tensiunea $i intensitateasuDtpozitive,in consecinfep> 0, adicirbobina
prime$te energie de la circuit. In urmitorul sfert de periondi, jntensitatea
.ontinui sAfie pozilivA,dar tensiunoa devinetregativi(flindci intensitateascade).
deci p < 0 Si, in consecintt,bobinacedeazi energiapr;mitdanteriorinapoi in
.ircuit. ln urmatoarele doui sfeftlLride pedoadilucrurilese repeu (doarscmnclc
pennlrll Si, soinverseaTi).
Condensatorul pdme$te $i cedeazA energicin sfemrrisLrccesivede perioadi,tot
Jin cauzadefhzljuluid2 intrecurent$itcnsiune, ilustr"tiafiinddatAdefigura3.17.

Iig. J.16.l1'tercajnstantrnc!tcnft! bobinii /k J /7. nrlcrcr nslantarcclr.nljl

coniardri i,rl,icui1'-idir I l7 ..ndcnsr(t

RernarcaficA,in ultimeledoudgrafice, rolurilelensiunii$i intensitalii

s-arl
inveNat:in prinrultensiuneacstcin avansfaF deintensitate,in tinrpcc in al doilca
inlcnsilatea
estedcfazatain av4nsfale de tgnsiune,Dc ascnrcnea, se poateobseNa
cii schimbuldc energieeste rcalizatde bobini 9i coDdersalorin conkali|np.
Comparati zorelecu Fundal alb dirrfigura3.169i 3.17,in careintensitatca arc
aceea$icomportarc(aceleagifaze):ln tirnp ce bobirraccdcazeeDergie(l din
fi9.3.16),condcnsatorulpri'ne$le(1' dinfig.3.17).

I.AF In c.a,rezistorulnu consumie'rergie,

2.AF BobinaacoDuleazil in pennanentri
energiede la circuit.
3.AF Condensatorulprifietteenergie
atuncicand
senire$tevaloarea la
lcnsiuDii
borne,
4.AF prime$leeDergiedoar cand se mare$teintensilatca
Condensatorul

5. AF Bobirra acumuleazienergiedoar lfl cre$tereavalorii irtensitalii

curentutul.
6.AF Condensatorul transformAenergiaprimiti in cilduri.
7. AF Bilantulenergetic este0 petimpul uneiperioade.
al coDdcnsatorului

I l9
 3.1.10, Valori cfcctivc (eficace)
TraDsformemrolatia(3.28) sub forma pR = f R1;,"- tl + cos(2ord .

t
Se con5ralaca \aloarea *:,...-, rcprczintai|l fapt raloareamecliea
2 ' "'
puterii in decursulunei perioade(valoareamediepentrucoso/) este0). Din
graficulputeriiinstantanee
pentrurezistor(fig. 3.15),sevedecAputereamedieeste

Dacddorimsi exprimAm energiaactivAconsrunatd

dc rezistorin decursulunei
prioade(r = O, dupao relafiede genulw= pf = Uf = lnf = Urr/n,llafet ca
i r rcur cn t.o n rinuLrr !t . , " .
purcrnl'ace\Ubslluria t, a d ic i t re u n t in dla in d i
celen).

, = L+ . (3 . 3 1 )
42
I teqezintl valoareaefectivda curentuluialtemativ.Absolutasemhndtorse
poateiDtroduce
tcnsiunaefectivi:
u=+ (3.32)
Woorca efectiva1a intensiti4ii unai c,& arte eguli cu \cea valoarc i
ittetl:'i1ilii nui curcnt contihuu stalio sr, caru degajd,lntr-o pe oadd, aceeati
cildund, in ocela$ rezistot ca $i curcntul oltenaliv dat,
Valoareaefectivda fost inkodusi pentruu$urarea treceriide la alimeDtarea
publicAin curentc.c. Ia ceain c.a.Tensiunil ti intensitdtileindicrte de aparatele
dec a . sauinscriplionat pe.onsurnatori, suntvaloriefective:
Observa{ie.Relaliile (3,31) fi (3.32) sunt ralabile doar penltu curcnlii
dternativi tinasoidal| Pentru curenli alternati\,i nesinusoidali se calculeazd
concrelpulerea medie$i, apoi se alld wloarea efectivd.
In cele ce urmeazavom notavalorileefectivecu majusculesimple((-Q, iar
a,nplitudinile cu majuscule insolitedeindicele n (U.,1,).
3.1.1i1.Rezolvareacircuitelor de c.a.
Pandin prezentam constatatcd lggealui Ohm se poateaplica in cazul
cureDtillli alterDativdoar pentruportiunide circuit rzistive(estevalabilAatAt
penlruvalorileinstantanee cetSipentruamplitudiDi sauvaloriefective).
Legile lui Kirchhoff sunt yalabile doat pentru ralorile instuhtaneeale
tewiunilor fi intensitdlilor (nu re aplicd amplitudinilor sau yalorilor efactir,2).
O metodi de rezolvarea relelelorde c.a. este cea analiticji, ba?ati pe
utilizareaecualiilor careexprimA tensiunile
$i iflrensir.Alile
inslantanee. ta porne5te
de la teoremele lui Kirchhoff.Spreexemplupentrufigura3.18., = ,l/l+ 1.tL + uc.ln
continuarese lnlocuiescexpresiilematematice pentrutensiunigi se rezolvAecua-

120
 liile care dccurg. Aceasli metodi este lbane
greoaie1i rrupcrmileo interpretare inlrrrli\d
a comportirii circuitului sau o predic.tie
rapidAa acesteia-
o r doua r'1erodi.mrri rrpidi. .ar.
pcr'nrre1i o intcrpretrrecornodr a rezrr'
larelor,csle merodafa/oriale Aced\l; nre-
todi a fost prezentati in primul capitol, la
1la 3 /3. CncuilulRLCscric compunereaoscilatiilor mecaniceparalele.

Si lensiunileinslantanee
InteDsitntile sinusoidale
pot fi inlocuitecu fazorii corespunzdtori.Fazoriide
acela$i fel (lcnsiuni, intensitali) reprczcntatipe
accca$idiagramise insumeaza gconetfic(vectorial)
ii sc obtine fazorul rezultant.Acost fazof De oferd
,
informafii desprevaloareaefectiva (amplitudinea) t1/

tensiuniisaua intensitatii,precum$i despredcfazajul i(uc)

existentintretensiuneli intcnsitate. ,.is J.lt. f'rzorii lensiuilor dirr
circuitulscrieputiil acccatiorgine

l.l.l l.l. N'lott)drlitzr)r-i,rLi,rplit tji cilcuitolui seric

ConsiderimLrnoircuilalcituit pri0 logarea in sefica unui rezistofcu o bobini
$i uD condensator, ca in Jigura 3.18. Cunoscdnd R. L. C ti fiecvenlacutellt lti
altemaliv,lrcbuic gisili relatiadintrc valorileefcctivc ale tcnsiunii$i inlcnsitntii.
precunrSidelazaiLrl dintfeele.
Avand iD vederc faptul cd intcnsitAtcacste aceea$iin tot circlritul. o vonr lua
drepl fAzor d referintii.
in figura 3.19. f'rzorii sunt reprezeDtaliitr aceen$ioriginc, inslrmafea lor
putandlr-sercaliza dupi meloda pAralclogramlllLri(fi9. 3.20) Dacal ii a$czenr
succcsiv.c^ figura 3.21, vom g;si rapid rez ltanta,prin metoda poligonului
vcctorirl:unim origineaprirnuluilazof cu vArful ultimului .Aplicandteorenralui

(uc)

(ut ud

(Uc) (a/r)

parul
lazorilordupl regula
Fig J.-?0.Compunerea
i pcnlrucircuitulsffic
Logramulu serie.computidupdrgll1a
in circuitul
,.,a J.r/. l.zotii Lensiunilor
poljSonului
J
111
Pitagorain triuDghiultensiunilor(cu laturileq a& Si t_/i_-U.
), calculAmmirimea
fazorului(U) rezultant:
U= + (U,,- U,.)'z
^JUl,
inlocuindin aceastirelafietensiunileUr:1& U/=1& $i q :1,y(.obtinem:
t -,,1'tRt'1.tX -Ly.t - t , lR + , X y. j tZ. (J . J J I
O primi constatare
esteaceeac5 acestcircujtintroduce, :intrevaloile efective
(amplitudini)aleintensitatiiSitensiunii,o directi propo4ionalitatc:
U: IZ snn I = U/2,
in carcconstantadeprcpo4ionalitale este
z -,,1 R txt-x rr ./R - r tor t/ur r (3.31)
Z senume$te impedantacircuitulLli gi sesemisoari in ohm(O).
Tot din diagrana fazoriall 3.21, obtinem defazajul dintrc tensiuneti
rnlcnsllare:
aL -1laC
-R ( 3.35)
R
Acunr putm scrie eclratiileintensitdtii$i tensiuniiiustantanee, coresplm,
zAtoarecircuituluisefie-ConsidereDd fazainitialAa intensitAtii
e, - 0. avem:
= -/i2 sin(o/)
r{/)= /,,,sin(L!/)
c\ I-U/Z, L,-U,|/Z
sr
,lr r = L/,,/ + !r) = u{l
srnlcDl srn(0r/+ ilr)
V .Y
ctl' u-tz, uht=14/ 5l (i1= arcta ' X= XL Xc
-R
Conform (3.34), impedanlava avca
R
aceeagi valoare gi dacd, in loc de
(Xt Xd. sctiem (X. - X). Defazajul este /,Lq 3.22.liiunghhl i'npcdinlci
sensibil
la o asemenea schintbare,
inversanou- unuicircuitscriccu cdrnotcrinducti!
9i semnul(deci sensul).Prin convertiese
stabilegte
cd aceastd diferenFeste6r-Xd.
obscrvnti(l. Putemconstruio figurd,,asemene^,'cu figura3.20,raportulde
,,asemdnare" fiiDd 1,4(impa4imsegmenrele la 1). Obtinem(fig. 3.22) lriunghiul
impedanfei cu laturile:4 Xji Z(nu sunrfazoril).

Se consideri un circuit serie,alcatuit dirtr-uD rezistorde rezistenHn = I0 O.

o bobinacu ilducLanlaZ - ] 1.4mH tr urrcondensator cu capacitdleaa - i 5- !l .
xlimenLatde un generarorde c.a. cu lensiunea{efecri\aJU = l2 V $i fiecvenl,i
variabiltr.

122
 a) Scrietjexpresiaintensititiicurenlului(t(r) prin cjrcuit,pentruo ii::'..:-:
D = 50 Hz, considrindcA tensiuneaare faza inilialA 0, $i desenalidias..:.:
laloriala corc\pun/;loare acesLei silualii.
b) PeDlrucc aita frecvenla (ur) se ob0neo anplitudinca intensitiliica 5i la
pct.a) I
c) Carcva fi detnzajultensiunii(qr) fit?ldc irrtensilate la aceastifrecvcnta?
d) Pcniruce fiecvcnfd(ur) intensitatea curentuluiprin circuitva fi maxima?
in prdclicd se fokxelte adesea lermenul cutentin sensl de intensitatea
crrentrlni De asemenea, in c.a.,se wrbeSte de.rz? curen! inlensitate fi tensiune
uNAndu-se i Nederev^torileefective.it1 consecinld la d) cerinlatrehuie itlleleasd
.tstJet.,,Pentruce.liecvenl.:valoareaefectiviaintensitiliicurcntului /r, crr'c,il
in
wf ultrxintii?Itdcen aceastiiobsentalie pentrucd, itl cazuldefolii' estePosihiliio
conlEie intre .,inten:itLtteamaximd"(="wloarea efectirLimaxi d d intensitdlii)
'cL1re:ecere- ti ,,\uk)aredin:tantaneendximd d intensildlii (: "anplitu.line")'
e) Ce inpcdanli (Zr) arecircuittrlin acestcaz?

= /Jt
a) Cerinta sc rezuma la gasrea amplitudinii intensififii ,1,,, li a
(Vo considera,r': I 0)
dintrecrrrent$iteDsiunc.
defazaiului
lntcrsitatea:
r=!=--::::=-=::::
/ !6 ',\ lf r/n ' .r r ' ",
cfllculelor.
Pcntrusirrplificarca cii/- = :l1.4nll =
estebincsnfenrarcinlaPtLrl
mFI,iarC= 157[F= l00r/2pF.Oblnrcm:-li:10o.
= 107r '\,:20o ti Z
*10'f;o

/ = lL = I A, .dic.t/,,,= he = r,2A.
nezulta
10^12
^12
fazorialA.avand(t) ca lazor de rlerintii. va ar:itaca ccll din figura
Diagrama
1.23, a. diferiti ca aspoctde cefl din figura 3 22- Acest lucru a ap:irut din cauzl ci
)(,.>X7.Un circuit de aceslgeD.,afecaractefcapacitiv". iar diagmma reactantelor
cste ca ceadil figura 3-23,b. (Circuitelcpc|llru cale X/.>Xi au caracterinductiv )

Iic 3 23.
a) Diryramdf.zorialll! unuicirluit sericaviindcaractcr
cnprcniv (U(>UL)
b) Diagramaimtedanlci unli cncult scric dvnndcaraclercapacitiv(Xc>Xi.)

ltl
 ln continuare,
calculamdefazaiultensiunii
iu raportcu intensitatea:
X -X . X d L la t
(J.J)) - le.(o)
'RRR
tg(Q) = I $i. tu consecinF. I= 7r,/4.
Acest defazaj,conform (3.9). reprczinti djferenta rp: q, 9i.
Obtinom:g = q,. intrucet e,, = 0. In consccir_ti:e, = q = 7rl4Si
dr) = l.2sin00071 1+r/4).
in ceea ce privegtediagramafazorialAavand (lD fazor de rclerinll, aceasta
este cea din figura 1.1.1.adici flgura 3.23. a. rotita cu unghiul q (7rl4 r^nsens
trigonometric).
b, R(,,o1\anrecuararl.li, incareFJremt l.2l"tEA. Lc,,:rri,, rru' d:rtel
obtinuti. !a fi una bipernta, cu patru ridicini reale. DoUd vor fi pozitive, una
a\and \aioarea 1007. s-r, iar celelalte
nesar\e. unr l||no luon s (Lsenlnlrzr-
ci a acesteiaar 1l aceeaci rotorul alterna-
l!.rului. care produce curentul altcmativ. sc
roletiein sensinversceluitrigonomelric,)
Celelaltedoudradacini,$i eleopuse,vof
reprezen!arispunsul cirotirt:
o = + 200fi s r. FfecventacerutAeste e ({4
uL= 100Hz
( r lN( r r r t i(.. U a h a ..rl e (e b tte a te p e l ' n J 2/ l ri i , i rn' r" / a' 11' r,,,i .i ,.r'
c. / poarcn\e:lacccaliratoarc "" "*f.'ll.;:]ll.rlil
observnlin '-'
,'
pulsalupcntrucrfe z = lwl!J
penlru6cere
Dc asemeDea,dacl inversin)semnulreactantei X = X/, X., gi rezolvlnrecualit
x= 10,obliDempulsaliilepentrucare| = l,2f Jl A .
c) Rdspunsul esteevident,dupace obseNinlcn ii nr (3.35)so poateinlocui
X= - 10O cu X'=10 O. Rezulta: tgq/=l decigt= nl4- defaz.ivl esteopuscelui
de Ia punctula).
va fi maximapeDtruaceaftecvenlA,
d) lnteDsilatea penhucare,in expresiA
=
,a U/Z numitorulva fi ,niDim.Aceslhrffu seva produccatuDcicdndX= 0:
@L- l/@C= 0. @'= l/LC
Si,in consecintr6,
an=rf,rii (3.36)

I
( 1.37)
2n.'lTc
Seobline o0 = l0016fls-r, sau u, = 50.,6 Hz=70,7Hz.
Aceastesitua$e,ii careinlensilalea estem{ximd in circuitul seie, rcrtrezi.'rta
st^re derezonahldacircuitului(v. paragraful3.1.13).

124
 Obsoralie, Frec|eillo de rezo anlil reprezintii punctul de ftecere de Ia
:ttrocterul cupacitir X < A (k'ecrenlenici) Id cel inductir X> 0 Oecrenle nari).
e) iinlrucet;ntensitatca estemaximi, L= 0 $i impedanta.confonn(3.34),
devine =
egalicu R -> Zo=n l0 O.

J.l.l2, P ulcrcllin ( , r.
Daci luamin considerare faptulcarintr-uncircuit(sazicemserie),inlensitatea
!i tensiunea au un defazaj relativ (unafata de alta),problemaputerii(a energiei)
electriccdcvinefoarteinteresanh.
Ala cum am subliniatmai
sus.rezistorulleprezinti un con-
sumatoractjvde energieelectticd.
Pcntru bobin6.ca si peDtru
coDdeDsator, din cauzadofazajr-
lui + n/2.in decorsul uneiperioa-
dc bilanlul eDergeticesto 0.
Bazandu-Depc graticele din
figura3.25,constatam cd de fapt
conde'rsatorul li bobina lucroazd
in contratimp:terrsir.rnilear qi a7
s nt in opozilic. In iimpuliD c^re /'js. .l.r.t.Gmljcelctensiunilor u,.tiu.
bobinatrebuiesAp nreasciener- irr ottluLunuicircuitscric
gie, condcnsatorul cede^z6 enegie (.c o b { (,'I c l . i n .r cch. .' .r" re.:unLi n oro/ l n dr Itd
ti d c l azal ecu I 2 i nF dc i )
ii invers.EvideDt, llu sc pune, in
geneml,problemacompcnsdrii fe-
ciprocea energiilorreactivcinductivlti capacitivd. Diferenfadirtre acosteenergii
(puteri)cstchrDiz^tagi, apoi,luatdinapoide catrecircuit (generator) in sforturi
succesive deperioadA.
Vom calcula putereainstantanee p = ,ri, folosiDdexprcsiilei(t) $i ul),
considedrd cifcuitulcafiindseric:

p= /,,,sin(oDU,,sin(ol+ qr-r,,U,,[co(q) cos(2ot+q)]/2

(Am ulilizattranslormarea trigonomelricd = lcos(d- P)--cos(

sirr(d)sin(p) a + + g)]l2)
Analizand c$ ateDlie exprcsia puterii,observim ca.iD raportcu timpul,eacontine
doi termeni:ullul constant
P =+U,,1,,cosq= Ulcos$
$i al l variabil(alternant):
+ (p)
P- =:U,,J,,,cos(2trt+ q) == U/ cos(2(Dl
TermeDulconslant reprezintAputcrea activi, absorbitd de circuit $i
in ctrldurisaulllcrunecanic:
transformata

125
 P = jU,,-I,, cos(p= L?cosq -U,/ (3 . 3 8 ,
Puterea activi este de fapt
valoarea medi a putcrii instan-
tane in dcurs de o prioadi.
Daca privim graficul puterii din
ligura 1.26.. constat;m cA Ulcosq
reprezintAvaloarca medie a partii
care rimene prin decupa.ea..varfu-
rilor" negative$i ale celorcaresunt
pcste linia JUlcosq (energiile
corespunzi'ttoarese anuleaza reci-
proc). Ea contine doi faclori. impor-
tantidin punclde \ederefizic:
Ii& J ?6.Pulerea instdrtanee in funcliedetimn
(r deiizatcu r/4 in falalui 4
primul- L7 - notalin practicAcu ,S$i cLxroscLlt
subdenumireade puter
aparenti:
,s =i 7=+ t . , , , / , , (2.39)
al doilea cosg este numit factor de puter. Degi ambelc puleri (activi 9i
se oblin prin innullireatensiuniicu irrtensitatca,
aparenta) unilitile de misud sunt
diferite,penlrua sefacedistinctiaintreesentrele lor fizice.
Puteroa activl P semtrsoarA in W.
lJniLlteade mesudpentruputerea aparenti S esteVA (volfa,nper).
^Sreprezintio putere
ce parea fi consumatA, obtinuti prin inmullireatensiunii
efcctiveU cu iDteDsitateaefectivi1, misuratein circuit,ferAa lire cont de defhzaj
(oricum,delAzajulnlr poatefr sesizat devoltnretre qi ampermetre)-
Factorulde puterecosq ne aratir c fractiune din puterca aparenti S
(puterea ce parea fi consumala decircuit)cstcconsulnatiin modrc|l.
cos(q),ovident,nu are uDititride misurA.Are, iD schimb,oar'actefiinducli\
(L> 0, X/ > lf( ) saucapacitiv(X < 0, & > X/.),d pi cafacterul circuitului.
Expresiafactoruluide puterepenlruuu circuil serie,se oblinedin diagrama
impedanlei, tig.3.2l:
R
(3.40J
7 R'+(X L

Termenulvafiabil al putcrii instantaneerepreziDtiputereareactivace esle

vehiculat:iirtre circuit $i geDerator.Aceasli componntAalternativi a putcrii
instantaneeareo pulsafie20)(o frecvenladubld)in comparatie
cu ceaa curentului
In consccintr[valoareasamedieeste0 chiarpe parcursuluneisemiperioade (T/2)a
(Bilartul erergeticpe o perioada
curentului. esteevident0.)

t26
 Putereainstantanee poatefi scrisa$i altfI,dacdapelAmla o altatransformare
trigonomctric6:
p= U.1,,sin'(o/)cosq + U",.l,,sin(or1)cos(ot)sinq
(Arn folosit: sin(r,+ p) = sin(d)cos(p)+ cos(o)sin(B).)
Primultermenreprezinta putoreaactivi instanlanee(mereupozitivA).al doilea
- putcreareactivAinstantanee (altemanta).DupAcum am mai subliniat,mediape o
perioadira puteriiactivcestedat?ide(2.38),iar a puteriireactive
este0.
Modrlul puterii instantaleereactiveare,peo perioadd, valoareamedie
Q = +U,,I,,sin
I = Ut sinA = (U, 4,)/ =.ssin9 (1.4r
)
? (notat uneori $i P,) estecunoscutsub denumireade putercreactivd,unjtatca
de misLrrdfiind var(volt.amper reactiv).
()bscnrtie. rrrsryia reacti,d nu este consumitii de niciwr elemental cir-
cuihlui. Tflhsportul aces[ei enefgii (de la genentor la circuitul in iine Si indpoi)
le realizeazA cu degajale de cdldu.A in conductoarele de legdturd Si in generator.
Aceastd cdldurd v degajd indi"ferent carc at .fi desthalia curentului: pentru
energie dclit)d sou pentru reacti|d. Cdldurd disipdtd pentr transpattul enetgiei
rcprczintd o /eftlere. Penlru energid dctiNd, aceasta este o /erdere ine|itabild o
chcltuialii de p].oduclie. Pentru energia reactivd, aceastd caldurd reyezintd ,,un
h6' ctbsolutinltiil. Din acest nolir se cautd rcduceredpe orice cale a puterii
reactire trdnsporlale (ndrirea fdctorul i de pl.tere la consumator pli utilizarea
u or condenMlodfespecfuldestinateacestui.\cop).
Dupacum am reDrarcflt mai sus,din
diagramafazoriali a circuitului, putem o^
oblinegi diagramcascmenea (cendam
djsculatde apAritria
diagrameiimpedanleil
figura3.22 s-a obtinutprin impe(irea
diagmmeitensiunilorla intensitate). O Io=o.-o^
alli diagramdasemeDea
illmulfirea
tensiunilor
Aceadi nouadiagramd
se obtine pfirr
diDfigura3.21cu /.
- figura3.27,este
t---*
triunghiulplrtorilor.Ea areca laturi,9,P,
$i0=01 0c. Constatinca: /"ri .l.27.lrirnghiulpute lorpentru
un
S=e'+ g' (3.42t cncLril(sc.jc)cucaractc!inductiv

Se consideraun circuit serie,in care se cunoscx, Z 9i C. Circuitul este

aliDentatcu o teDsiune
efectivAU, defrecvente variabil[.Aflafi:
a) pentruce frecvenfdputereaactivdestema\;mi $i expresia acesteipuleri;
b) impedanfacircuitulLliin acestcaz, precumsi defazajuldintre cureli $i
tensiune;
c) puterilereactive:inductive,capacitivi$i totala,in cazula);

121
II d) decateori estemai mareputereareactiviinductividecatceaactivd;
e) putereaaparentiin acestcaz;
0 frecventa din ceamaximd(+P,,,*).
peDtrucareputereaactivi estejumAtate

Rzolvare
a) Pofiim de la P: Ulcosrp,in carcintoducrm iftensitateaI din (3.33)ti
factoruldeputere,cosg.din (3.40).Obfinem:

u'R U. R
^,,uR -,)
Z Z Z' n?116vt - 1)']
' (D C '

Putereava fi m&\imaatuncicandjntensitatea va fi maximi (P - R1'),adici,

a$acum am vAzutla problemaanterioara, candimpedantava fi minim6.Condifia
carese imDune:numitomlfractieiP si fie nnnrm:

-t^l
(t)L .1
- d =fa =o 0
-;=u - 2n^lLC
adicddin nouformulele (3.36)9i (3.37).
Putereamaximdva aveaexpresial
P''^=d/R = P'
b) Impedanta va fi: Zir- n, iardefazajul(po= 0 (cosq= l, tgq = 0).
c) Puterilereactivese obtin din produseleUI corespuDzdtoare, dupecum
urmeaza:
Q1.=U1.l= X1.12- inductivh: Q.= UcI = Xd' - capacilivi;
Q UxI Qt UdI = 6L-Xt)l'-toale.
= =
iD cazulcondilieide la a), acesteputeri vor aveaaspecte particulare.
in primnl r6nd. ditl cauzl cAXt. = X(: = X0, votn a\ea Qt.a=Qcasi Qo= 0.
Calculdmvaloarea comundXoareactaD[elor (senumegte reactantacaracteristicA):

xLa=x(a=x,i=@oL=
th=E

Folosind ,1= ;= 9 . obtiner r :

I=t" $ifaptulceZr=R,aven
.tR

ln care
E=*iE=on,'
o,-0.,=0,,=#

", R\IC R

d\ e*lP,=ej ; 9/ -este numit factor de calitate (ne vom intdlni cu el

in continuare),

128
 Putereaaparentieste.! = L4. in c in d / 1 " l. o b u n . , ,
R
Lr
R
f) IlgalemexpresiapuleriiP cu 0,51,."*;
/ R/
2n n' r i,z -
, ,udi'i R t.z-ll',
!),
I cile dotlacctraliid( tsr'rdul
..,, .f - R tin locul uneiectraliide gradul4 '
6ra
: pot fi scrisoastfbl:
r o 'zc- l =+oR C , s au d+.',+ - L = 0 .
L ],C
inlocuind1/ZCcu co6',oblinem:
R
",
o"+O--0J;=u
L
ecualiile,oblinem
Rezolvand patru din carerclinemdoardoui:
rddAcini,

t'

.u frecventelecorespunzitoarcur,:= LD.r/ 2ft Cu acestcdou:r ficcvclllc (cle l:rPlctl

Jifcrerlalofr nc \otn re;nlilrriiDr.rpirol.l.( 'nrr(1/a
cil'cuitului scric
-1.l.lJ' l{czonrlrttr
in probtemelerezolvateanlerior, s-a constitla!ci l^ncirctrittrl sctic aPnrc o
situatie speciall geDemti de egalitalca reaclaDtelor)fr' - & ttt accast'r starc
intensitatca qi puterea activi s nt maxime. Aceastds1arcreprezinlArczonnnt:l
circuitului scric.
De fapt rczonanla intr-un circuit clecuront altern^tiv (indil'crcnt de strllctuf0
accstuia: sctic,pafaleletc ) se oblire atunci ciird curcntul si tcnsiullcxsunt in
f^zil
q=0.
in cazul circuihrluisorie,aceastSconditiecoincidccu xr'= t. (iD goncml
Xr =X/ nu implica neapirat rezon^nfa).
tl (1 :l(rl
Oblirreln: ul -, O t t -F .
LJ( V LI

si frecvcnfaderezoranli(3.37)
I
u " =-nvtr'
Dupi cum am constatatin problemelerczolvateantetiorla rczonantr scrie
(Xr =,f;.) cstemaximdli, dropturmare,putereaactivi eslc ma\in'
intensitatea

tln
r I ol in acestcaztensiunilc Ur ti U.rsunt egale.Din acestnotiv rezonanlaseriemai
estenumitd $i rezonanlatensiunilor.
Experiment
Sc realizeazA circuituldin figura3.28,in care
R esteun becde 6V - 0,05,4.I bobinacu I000
de spireimprcuni cu m;ezulmagnetic(U + 4, C
un condcnsator de I 00pF/I 00 V, iar voltnretrelecu
...r la.le l 00V { ircuiluluii .e aplicao re n . iUn e
alternativade 6-8 V, 50 Hz. Sagcata inclinati de
pc.,ttriezul" bobineidin figurdsemDifici faptulcA
inductanta bobineicstcvariabili. In cazulde iatd F4. J 2d Studill reloiantei la
aceasta semodifici prin deplasarea pieseiin fomrl cirorihrlscric
de /. Inilial miezulesteinchiscomplel,bec0lnu
arde, iar vohmetfelc indicn rcnsiuni
apropiatc de 0. Daci iDcepem sd
deplasinr 1 {iti de U, constatamo
cre efe a tcnsiunijU, iar mai apoi
ti a hi U. TreptattensiuDile cresc
tot mai mult, aiungindla 50-70 V.
rar becul lunineazh tot nrai
puterDic. Continuand dcplasarca
miczului constatin o sdrderc a
[rminozildlii bccului, insotitd dc
sc?iderea lensiUnilofUr 0nai rapid)
$i U?. Daci. in paralcl cu ccle doui
0 Do voltmelrc, puneff un al treileAvont
2uo 3r:o
constrta ci accsta indici lnai tot
/'1a .l 2t. Cllbc dc rczonan{d
pcntruacccaii timpul 2-6 V, incl siv cAndVr $i
rczistontil
$iacccatiliccvcnlildc rczonanll,drf V2 arateleDsiunimaxime.(Putem
pcntrucapaoiltliii jnduclnrtcdittriLc folosi doar un singur voltlnetru, cu
care sI masurdmtensiunilepo rand.
rcpc6ndexperienla de cAtevaori.)
Siluatiain carcbeculardeou intensitalcmaxiInAreprezintistareaderczonanltr
a circuirului.
Denronstrarea experimentali a rezo[anfei
in circuitelede c,a,se Dtaipoate
rcalizacu un circuitasenriDtrtor celuidcscris,
dar.folosind in loculalimenlatoNlui
rr' ,5011,,)un gcncmror cu frecvenla variabili.irr accastcxperi|lrerrr
se poarc
analiza Inai Lr$or irlluenta inductantei$i a capacit6tii asupra rczonantrei.
Repfczcriindintensitatca cfeclivAa curentuluiin functricde liccvenli obtiDe[ro
. rrrl'; / r, figufd3 20 . urn il )i curbadc rczonar)la. hr acea.rifiguri esre
rcprezeDtatd de fapt o familiede curbcde rczonanlii.Curbledc rezonaDtn,r(D) au
un aspectvariabil.in auDcliodc valorilel?. Z $i C. ConteaziDUnumaivalorilein
sineci SifelatiilediDtreelc. Sprcexemplu.pentruo rezistonlidataSiun produsLC

ll0
odltdceer>i derez^nanla)
ffec\enla \e oblin
curbetoti diferit.. in fuDctiede raporiul
a/C (fig. 3.29) Curbele diferi prnr
..lirgimile"lor.
mar
irr figura3 10.pc lingi inlensrla(e
esle reple/elltdla)i putereaca luttc\te,oe
frecventA. (Unititle suDt arbltrare' aiese
d!rfclca nr.ximclesa coincidii)La \aloaf(a
0.5 a puleriieslenlarcalil;rgilneade brndd'
adica acel interval de frecventepentru care
putere^adiva dopi$e$te50% din putereadc
iezonanti: Au0,5=u? ut, unde Dr li u2 s.atl J:'e''
:T:#illi;.;;;";r",,1-i'i"ie'"r.' " "lt,.illll,:..i'I:,'
pubrea scaderapid r^lafara
,"'otr."rui
"a ,,ingustirlea" curbei de
;iilxJl
acestui interval.
llii'll'ili
filtrn*- *i: "1:i:"il"Hll,i#i:
TJil1i""1",ili'
u' =!"E . uai"afactoruldecalitate
?
de bandh
" ll"..i't; calitateestedeci egalcu inversullirsinii relative
O" *".t ci g rnaiffa|d dc cirteofi pulcreareacirli
ea.am cotrstatat
fq, =*ql.
(problema 2):
lo*r''l ceaactivi in conditiiclerezonantr
i.," nraimareclecat
,, = f g ) - [9 ) 'ou re:rcrJrrri c i rc " ic re rrrd
c t I : rc rrrirr' ri
'lirrrrc
'' I r J..-\ | ]..= "n"nut
otiliza aia zisa nonnrue Noflrafea
Ponlru cu|bcle cle rzonantese poaic la
=
i;"0;;;;;;;curbei r(D) (t))/{}' rrds dc /' estcir)tcnsilntca .
"' '' ttu'i1'l''-1111
esrcarrccv-a
"",'; i; ;;; ,;"rmatii(nirrniti9i caractcristiLit fteocnld) =
ci 1l/Z
4""a,
".;;i; rczonanlapen1ru-/0= I A ADaliznnd'constatdm \'(D)
pcntruinccput"r(o):
* t:l.l+1,si loiosind(r'rrez)'vom oblinc
"",tt"-d"
i',r"""i"a-7
Il
',
u, l

"'(" #)'
I lo / u
l+.l ---.
R' t , o rDro r/ lI

(o;I I o (DdI
l+
Fl;; ;l
rdicn
 '),(o)=
, zf" r,)'
'- l"\ ;]
(v:ta)
Substituindcd=/cDs
"lc
, oblinem:

vu)=
1*#(t -lt)'
in cafe/este frecvenfarelativ6.

in expresiallri ), constatim prezenfafactorului d. c^litatc g, =:"E

RI I C
(Problenra
rezolvatii2) $i,dreptunrare,oblinemexpresiafinali:
y\J)
aij 1tJ)'
Corstatence toatecircuitelecareau aceea$i valo^repenhup/j indiferentde
frec\.entade rezonanta saude valorile pentru
concrete R, Z sauC, prezintAaceeal;
curb,dc rezonartit(,4
FigLrra3.3lilustreazddependentacaracteristicilordefrecventialecirc
scriede lactorulde calitale.(Peacestecurbelargi,nearclativdde bandase cauti la
nirelulr.'16=16,,2,pentrucA putcreaestcpropo4ionala cu I'z.)Se obseNao
ingustarepronunfatea caractcrislicilor, odatdcu cre$tera factorulLri
de calitate.
lngustareaaceslorcurbe senrnificio selectivitate Drai ridicati ca a circuihlui
(circui1ul,,alege"din1r-onultit dine de curenti alternalivi doar curcnlii cu
lrc,vc|ll.rnpfopiaradc frccrcnlrdc rczoDanlal. ir alaraacestLri iDt<rvrlnutercr
prcluati dc circuit se micsoreazar
lbartcputclnic,astlelci pulelnneglij4 10 )
llpoftul unor clrrenli cu liecvenlele I
fcspccljvc.
(: itcu ilele rezonanlerunt.fblosifu!
q
hi telucuDlunicaliipenlru releclarea 2
rcnnalekr radio-TV. Rolul ttcestora
cstc de a sefara, din nultitudinea 0,5
curenlilot ind $i in anlend recep-
nt ului, lemnelul corc:punzdbr
\laliei dorite, Acesl semnal are
lteL|ettle c ptinse inthun inlerNaldin
ltrul unci .freorcn1e clale, nuutilci
l;?L\cnlLi purtdtoare. Fiecdrui post i Ii& J-l/. C$acLerisuci dc
\e alacd o anumild frecvenld
mlirare
valo AlefacrorulL'idc (niletut4
lurtlitourc li un anumit intenal de
f coente. I'etihu radiodiJiEiune cvidcniiui lar8imcadc bandr)

t32
 bdndd este de 8 kHz (AM) sau 15 kHz (FIl Circuituhti lezonant i se stubileste ca
fecrenld de rczonanld, lreci)enla corcspunzdtaare postului dles, iar circltitul
,,clecupeazd" banda ce poartd inJornalia, restul senndelor fiind puternic

Un circuitseriecu rezistenta /l = 3,5 Q = 107r/ 9 Q esteacordatpe irecvenla

de900kI-Iz,iar largimea de banditrebuiesafie AD= gkHz.
a) Ce induclantiarebobina?
b) Calculaficapacitatea pecaretrebui.3sao aibdcondensatorul.
c) Presupunand ci valoareanrinin;i a capacitaliicondensatorului esle l/25
din ceacalculatila b), aflatifrecventamaxiIniderezonanF.
d) Careva fi valoareafactoruluidecalitate'inacestcaz?
e) Cu catseva nodifica ldrgimea de bandd?

,, tf, I
af VomurilizarelfltiileO, - " - .1 sr =
A\, R\la "." 2)TJ1(
Daca5ub.tiluimu0 in q/ obtir)cm imcdiall. R (2,rAu) o.l- l0 H -
61,7Ur.
b) Introducand expresiaIui Z in u0,vom afla C : Au/(2?tu;R)= 5'10r0F =
500pF.
c) Din formula(3.37)rezultaca dacarnicsorern capaoilatea
dc n ofi, fiecvcrla
r
de rezonantrise nrire$tede {, ori, adicl de 5 ori, deveninduo = 4 500 kHz =
4,5MHz.
d) Factorulde calitatea avutinitialvaloareagr - 900 kflz / 9kHz- I00. Prin
mictorareacapacitlliide l?ori, coDfonn(qr. factorulva cre91e
de Jn o[i. devenincl
500.
e) Lerginea de bandaare exprcsiaAu= R / (2rL) 9i, in oonsecintir. nu sc
modifice.

3.1.14.Citcvr xplic{tii in prtclicir ttlc proprictiitilor cirtuitclor dc t.Ir.

Problenelepe carele von rezolvamaijos au un dubluscopiantfenamertl irr
de probleme$i evidenliereanor situaliipracticein carcsepot folosi($i
rzolvarea
corcluziileacestora.
sefolosesc)

O bob;ni cu rezistenlaR estealimentatila o telsiune Ucu frecventau Ce

tr arebobina,dacaintensitatea
inductantd cllrentuluiestede 10 ori lnai nicd decat
ceacares-arobtinealimentend-o cu tensiuDeaconti|]u[{,

l Ii
 Rezolvare
O bobinarealnpoatefi consideratica un circuitsrieformatdintr-obobina
ideali de inductanld
I. legati in seriecu un rezistorde rezistentd
R. Pornimde la

, Xr. =1.
relalia(1.33) in cnre va lipsi reactanlacapacitivd Aceastdreactanfd
" .I)C
lipsette(&r: 0) intrucatlipseste$i condensatorul
din circuit,fiind inlocuitcu un
coDductor ideal(cond[ctorulidealarecapac;tatea
infinitA).Obfinempentrucurenl
alternativ:

R'z+XL
fonnuld,in ca(e Xt, = 0 (curentul
Pnhucurntcontinuuputmfolosi aceeagi
continursteun cazlinitn al cehi alternativ(,)- 0), adicr: r==+
UtilizaDd condiiiaproblemei.adicn1 =10-I-obtinemr I 0R= R'z+(rrrZ)'?
Conslatanr cdr(a)r):= 99Rr.adiceoI = l0R .
caurati:l. = 5nR/v.
De aici va rezultainductanta
( pritltl-o bobi,id circuld sinlultan doi curenfi unul cofitinuu
'inrl\t/tv Dacd
si dllul Lrhernitir'..urenul contfuuutrece nestingheril,in tinp curentul alternalir
intinpni a . re:istentd substanliala. Spunen cd babina hlocheozd liniteazd)
contpo ento altentalirA. Blocarea se producefird Pietdere de enelgie.

Se di retea[adin figura 3.32, iD

caregeDeratorul pfoducesimultandoua --(;l
tensiuDialtemative,care au aceeati
valo^reefectivA,dar frecveDte diferite:
= =
ur u Sir.)z l0 D. Pentrufrecvenlau
suDtindepliniteconditiileI o., = n =
L/ (l0oo. Notam prin In qi In -
intensit;file curenfilor cu cele doua
frecvcnfecafetrec prin bobina,iar cu
Ir:t Si I,:z pe cele care trec prin componntelor
/ ia. 3.32.Sepdrarea dejoasl
condensator, Sd se calculezerapoartele (prinbobinl)qilraltii frccvcn{i(pri'1
L.lrt.,ii relq. con0cnsarot
Itrzolvrrr
Vom folosi pentru fiecareramuraIk=U/Zk, iat Zk= , indicele&
frind,,pe Ar\d: Ll. L2, Cl, A.

Xr.t= atL = R; Xct = I /(orc) = loR,

13 4
 X":l / (l0(Drc): R'
:f pentruur = i0D: -flr= I0or'-l0R:
t "o"oli:'iifr
n6q-ron,z.,Er0Rsizc!=r,4R
:'.*n,2,,=n
reir irI 1
'"'^""=i',1T;:iTlilf;Il;:l:11'
Pentruranura capJ!iiivi
' 1.,= 0.1I, Lt:olI' rc:llct='7'

l'l::
Lonclrllmcxp'in'o'n.'"irrdtrcli\iirrlcrr'rlaler(rrlIe(\errlcl0r'rcpre"rrl:r
;"::1lr:;':ill:;'"1
,***;it ti;;*'=,,i*ir'*'"ll'rli:'
lllii
l;l':*:;l,ljil' "ru;
:llll:i
...ti:::ll:J,ilxll:'iLi':::ll;l
c\empluD = 0, curentcontlnLlu)

,,'ii','i":::.:":;:::,;';::;";:,r:i;'t::::'i::;:;
l)ecwnlcbr rilicdte

I'i'^l
l,il'ii.li';111"
''fl::':lr:.:.::::1,:^:ii'llli;ll'i;iiillllll
::*lr
j*iililij$tilrlrxlilrnj:'rllri:r:i:i*rrl*:
)i;:i,r;i;^ii
il,iil;: "''"'*;pi;,1;.,,:,.;11;l,.tg3p
lit. ;:,
rcccpL
rrnpl?rs,rtch malc dcpitrlarc oc

:":l#i[ffi ii,iltin::1ru:']:i,::li:1"::rl
i,il:iiv:iii:lli:'",'lrT
lT"ii;i;lll*tl.lltilfl,:]i:i::ii*,'";!i li
::l;:lr;ll
irlllllllru;t.lrllll,l';,::"'*lxl;};
lir1i:';:ttitit
l*t+xil:{i{T'l.il
ilx[$$,,l:i *$il
;il""l'r
*lf*|,,'**,'r:1"'i;fil:lll;ir
i,",1i;iii't,ffi
ill
 Frs .r,rJ al PaneadealinenureaunerlampiluorescentcclNice (sut conpantrcu olanpd
..on on icA deac ea, ir put F( r os ) L- bal6t . C' co 0 d e n s a t o r p e n r t u m a n r e . l a c r o N l n i d e p u t e r c j
bl convcnlzotulp$rtualimcnurea Unpiiecononice(d.Blru),c) motormonoiiLatoucoDdehsor

Pomindde la faptul ca reactantele bobinelorfi condensatoarelor depindde

frec\enlacurentuluialternativ,s-a gasit o cale ingenioasdde miniaturizaroa
aparaturiielectroniceSi electrotehnicer utilizaracurent lui alternativde,,inaltd"
fiec\enld,in locul cufentuluiindustrialde 50 Hz (pornindinsAde la acesta)- Cu
ajutorul u or convertizoarc de mici dinensiuni,bazatepe dispozitivesemicon-
ductoare(tranzistorietc.),curenlr.rlindustrialestetransfonnatin curentalternativ
cu frecveniade 30-60 kHz. Acest curntesteintrodusin transformatoarele ca
alimenteaza calculatoarele, televizoareLe, aparaielede suduri, etc. Astfel, masa
blocului de alimentare(in principal transfonnatorLrl $i condensatoarele) se
lnicAoreazafoaftemult,intruoatvalorileinductanfelor li capacittrtilor
se mic$oreazii
de sute(mii) de ori. Evident,sereduceconsiderabil li consumulde materiale.
O lampdfluorescente clasicdde 40W, impreundcu armdturade fixare $i
dispozitivulde alimentare(bobinade balastti condensatorul pentrumarirealui
oosq),centarcste pestelkg $i arelu'rgimeade cca I m. Lampileeconomice actuale,
funcfionaDd pe acelagipriDcipiu,la aceeasiputere,dar cu convertizor(30 kHz)
iDglobat,au di,nensiuniapropiatede ale unui bec cu incandescenld, nu necesite
illrnAlurispccialdpentrurnonlare ficd'rldrcsc ccx 100ts. In figur:I3.33 a).b) sepot
comparaintre ele parteade alimentare a ldmpiiclasicegi lampaecono'nicA, cu tot
cu convertizor.
Curntiialtenrativide inal6 frecveDld(peste30kHz) prezint[ un fenomen
interesant,Dumitefectpelicular.Un astfelde curentcirculaprin conductoare doar
pfinlr-opojghifl (tln slratsubtirede la suprafalaconductorului). Stratulse subtriazb
pe nlisura ce se mbre0tefrecvenla.Acestfenomenestefolosit pentruincdlzira
pieselordh otel pentrucalirea(doar)Ia suprafatA. Cu ajutorulcurenilor de inaka
frecventaestelncalzitdoarstratulsuperficialal piesei,careapoiesteracit bruscin
aDumitesolu(ii.Metodaarmai multeavantaje, printrecar$i economiade energie
(nu trebuieincdlzitatoatdmasaotelului).De asemenea, la frcventeinalte(lF) se
ridic, factorulde calitateal bobinelor,acoprindsennade cuprlla acestora cu un
stratsublirede Ag. Curenliide lF circuli doar prin stratul superficialde Ag care

136
prezinti o rezistentemai micd decatun shat echivalentde Cu (cuprul devine un
simplusuportli poatefi inlocuitcu altceva,spreexempluolel).

3.1.15.* Circuitul paralel

Consjderim circuiruldin figuraJ.J4.in cafebobinaesleideala.in acesrca1
tensiuneaeste aceea$ipentautoat elementele,drept care o alegem ca fazor de I
referinF. DeSi curentii l$i schimbAin permanenldsensurile,reprezentam
inteDsitellecu ajutoruls[gefilorpentrua ugurascriereaecuatiilorlui Kirchhoff
Fazodiintensitdlilorpentrucircuitulpa.ralelsunt
reprezentafiin
figura3.35.
l
)
>L

-l l.
t*:
ji& J.J4.Circrit RLC
U

aig.J.JJ.Fuorii inlensitatilor
parall
dinoircuirul pugi
paralelcu bobinl ideab
ln acer{iorigine

Desendm diagramafazoriaH a curen{ilor (teorema

ln ideeainsumfuiiaoestom
I a lui Kirchhoffl,conform reguliipoligonului:
(l) = (Id + 0L)+ 0c) (fie.3,36.) '1
Din dia$am!rezultace t | = |t| + Qc-I)z.
Inlocuindinlensiralile Ip = U/R.IL = UXt Si
IL
Ia - U/Xa,obyinem:
IU U\
+t--- |
R) \x" X")
I t1 fii& 3 J6. DiagramainiensitAllor
-t- + -t- _-: ' \ ' I (3.43) pentruun circuit paralel
R'1 \x.. xL )

ln care
(3.44)
| ( 1) '
_ +toc - - - |
x' \ @L)
reprezinta
impedanla circuitparalel.
acestui
Defazajuldintre
intensitate
$itensiuneseafletot dintriunghiulhtonsiteflor:

137
 lll
x, L - *' nL
-
-1 (l 45i
It l
RR
La fel ca qi in cazulcircuituluiserie,se pot construi:(fi9. 3.36,a) diagrama
conductantei (1/R), a susceptanlelor(l/f) $i a admitantei(l/4, prin imptutirea
laturilordiagamei2.36la {/, precum9i dia$amaputerilor(fig. 3.36,b.), in urrna
inmultiriicu U.

l/xc t/lrl_ Q=Qc Qr

t,s -l J6 a) Tri!nehrulsusceptanlelor i u1pul eri l d

b) l i i unS h
cu adnntanlarezultat.. la clrcunulpanlcL tentrucircunrl prralel

O bs c r \ it ie
1l
Susceptanlotreh ie calculald

infarmaliadespresensuldelbzajului.Conduclanla, susceplLmla li aclnitunl \.

mLisoard =
inO' S (siemen|.
$i ncestcazaparerezo'lanta'in
ln acelea$i condiliic^ la circuilulsefie:(1)$i
(L) se vor suprapu[e(A = 0) cA'ld{i= X/..Impedalrla Ia rezonan{a va avea9i ea
aceea$i expresie:Zo- R, dar R \l reprezenta de aceastzidati valoarea maxinliia
jmpedanlei (ta circuilulserie,impedanla de rezonaDtd este minim2l). DacI tensiLrna
U. care lllinenteazi circuitul, este coDstantA, atunci la rezonanldiDtensitatea
cure0tuluitotalesteminifirtr.lntensitatea prin rezistorir esteaceea$i. indifcrentde
frecvenli,-4-scade,iar 1..senlrelte la cre;terea fiecvenfei.
La rezonanla avemI, = 1r, moliv pentrucarerezonanla circuituluiparalelse
nlai numeste rezoDanta curentrilor,
FrecvenFde rezonanl?i va aceea$i expresie(3.37)cu ceade la circuitul
serie.Caracterul ^vea
circuituhi va fi inductivla frecventeInici $i capacitivla irecvenle
marilala defrecvenfaderezonanta.
DiD figura2.36,b observtrm ct intreputerisepistreazlrelafia(3.42).Accash
rclaticramanevalabiltroentruoriceretea.

138
 3.1.16,t'IlTolvar.tre-lclelordc c l

Rezol\drerrc\elelorJe c a \e reali'/edli
:,r ind de Ia {azorii tensiunilor ii rten-
:;l'lor. (cre trcbuic (orelali rrrtreci 1i ap'i
isumafi. Poatefi necesarirezolvareaseparai:
: unor po{itrni din reteaii apoi unirea(lipirea)
::a-eramelor pe bazafazofilor comunr'

/.ig. Ll7 Circril Rl,C pdralel,lcgat

cu !n rezlslor
in se11e
Si se giseasce i$pedanta fi defazajul
':nsiunii fali do intensitatopentru un. circuit
dc
,fC p".uf"L, legat in scrie ct un rezistor
-:zistenfn Rr (fig 3 37 ) ( u ,) 0)
./.j? J.l / a DiagnnrscorcsPunTtoare
|erllnr cele-dou;
( oDslruirndiirtsrarrlelc Itrilt,. carerebuic..lcgari"decca
:.:r'uui ale retelei. adicri llgtrnlc ' Jo tr a circuiluluPrralcl
j La.

d,cere
cont
riDand suntjili:.::::ifliili,llillii,li
decircuit
douiportiuni
rorim
ilt i"'"' ,r. ''i'riuli or"prrrrrrriuc -di:tsrrrrrir.':i'il;-i:
".'i,"'"' iJ'l ;";;'i;Lillll,i::
';l';::l,l'"";:il:'
,:"ill;;lll tf :till,';).';'::
p:;'l:^:lt1l':i:';ll
iu'',i."'p'i'"n',
;,,i:i.,',,'i
:i"illilll',].,'lilllii,i,,
;ill'ili::;,:ili: ;iul''','i r '" nyltt:i:::i'iil'll
i i 's,,,, ;l'lilll
,;'."l.llill
d<crcrc:
r i'rI''urr5r'r"1
.,Y;]il:"iJ;ii;t'i''"^;''i.."'ii"''" t'i lrrJsor
''' |R z
IJt - IRt U: = IZD cos(pt'
UL r- UlcosQl,ti UrsnrQ., punand 1tzt, ./l

," ( ' 'l

,-!1 I ull).

U
ais J..18DiaSrunainbnstlt'lol F,B J J, l)icgrrm3Fcnlruobtin(cl lur lrin
r(nsrunrl rri
or $ u1
ronti cu rlP
oircuiNluiParalcl. L Umpunerco

l.l9
 . R,Z:
R! +)!+Z!

Dupi inlocuire,seobfinet,adici Z = - 2 RZ'z-

Ri+ ^L+Z;
Putemlucra$i cu diagrama
suscoptantelor!figura 3.40. RI Zpcosap
Daci utilizim aceastevarianti, er| t,n .i i
trebuie sd finem cont cA la
legareadiagramelor inhe ele se
respectl acelea$ireguli ca la
Z S::*'1.,,"
?,
diagramele de tensiuni sau
intensitili. 1.,&-l Diasranu inpedantelor Rr iiZr, pcnrru
DefazajLll se afl5 foarte 'r0. l ui Z
obl i nerea
u$orl
Z ,, sin <p,,
x + zr cosgr
In continuarese inlocuiesc
reactanlele
li se afld
e\presiilein func!ie de pulsatie(frecven(a). Din
expresiapenlrutgo seobsenece aezonanta
seoblinetot
in condiliilede mai sus:XL = Xc. Exemplulurmrtor rk J l/. Cifcritpurulel
demonstreazica aceasdconditienu esteintotdeauna l-Creal
\alabile.

O bobinareale,cu inductantaL Si rezistentaR, estelegataln paralolcu un

condensator
de capacitateC. Si se afle impedanta circuituluiIa o frecvenld
oarecare,
frecvenla
derezonanlh$i impedanla lui Iarezonan[6.

(Uc)

(un) (18)

,.,g. 3 l?. Diagram! fazorialii /rrs.J.lJ. DiagldmafizoLialiabobineireale(UR,UL.U,

pcntlubobharcah IB),lacafes-aalalal,lnmportcu U. diagmnra
(lc.U)
condcnsato!u1ui

140
 -t|
I

PeDtrucircuituldin figura 3-41.desendmdiagmmaintensjtililorI, Ic si IB.

::-rura3.43.Aceastidiagramarezultatedil] legareadiagrameipentruun cifcuitLR
=rie (bobinareal6 figura 3.42) cu diagramaunui condensator (figrtra 3.13),
:irmentatela aceea$itensiune.in locul diagramei3.43. folosim diagrama3 44.
r ll
de la teoremalui PitagorageneralizaHin triunghiul { l
\.4'z'i)'
XL
vz(D
;; ei.r'x"
1/ZB(IB')
11 2
-SIn (' , ' tis 3 41.Di^EtamaimpcdanlciZ!tia
zi x,' x,.z|
-+-
pcnlruiig. I 41. 3.42
admitantelor

= X1./Zi, iarZ" =
I inandcontce (fig. 3.43)sird'<ps n ' + Xi
(3.46)

PentruaflareaffecveDtei de
rezonanlatrebuie sd utilizam
:onditia ca tnsiuncagi inten-
sitateasi fie ln fazi. Pe dia- vxc' .rr/&(rc)
grarra3,44,aceaslava insemna
:A Zts, adicl (tt, qi 1lZ, adice R t/zBvB)
r0, se vor suprapuneagacun circuiluluiLCrcalla fczonanll:
/: J.lJ. Diagranrn
sevedeirrfigura3.45. (l) ti(U) suntslprapusc
Din asemhnarea
I
x, x. 2,.
(R,X,.,Zn19i1-L,I,
r.imghiufilor ot1in"*,
,f I Z" I X,,
2,,
sartZir = X txt '

Observdm condiliesi ceade la circuifelesimple

totaladiferenfadintreaceasta
(&-_tr.). Rezultatu conttntare:R"+1aLI'=ygti

1R, (i. 1 7 )
rc-v
 Obserrafie.I-a circuitulparalel/C real,esleposibilca rezonantasADuaibe
loc-dacarezistentabobinei(eventualinseriata
cu aceasta)estepreamare
Impodanta la rezonanlhseva obtineinlocuind@,",in (2.46) Obtinem:
z =L = n-!- = nol. (3 . 4 8 t
RC R'C
.t7
unde r.t = ' .lje.te faclorul decalit.rlc (o nouasemnifiLalic)
'' R \ta
Abordareafazorialaa circuitelordo curentalternativestemai intuitivadecel
ccaanalitici.dar si ea esledificil de utilizatin circuitelemai conplicate,tocmai
grafice(geometrice)Mult mai rapidtresteo alta
datoritAutilizirii elenrentelor
melodade rezolvarebazatA,printrealtele,pe reprezentarea vectorilorfu planul
numerelorcomplexe.La rezolvareacircuitelorde c.a, cu ajutorul numerelor
complexese folosescaceiaqialgoritmica $' in cazulcircuitelorde c c , insi acest
formalisndepile$tenivclulmanualului defa1d.

3,1.17.Citcv:r rcguli dt ptotcclic,lcgatedc utilizitrcr

itDrrttelor clcctricc?lliment{tcin ( a

Utilizarea energiei electrice(mai ales de la releaua publictr) |lecesita

cunoa$terea Si respectarea calorvaregulielementare de protecfie(atata persoanei
propriicdlIi a celofdinjur.saua bunurilor).
l. Daci un aparat functioneazi anormal (vibratii putemice,zgonol
slrspecl.lncllzire excesivAe1c.)se impunc oprirea imediattra acestuiafolosind
intrerupitorul corespunztrtor, iar apoi decuplareade la refea,priD scoaterea
gtecherutui din prizi (acoloundeexista).Tragefi d $techer,nu de cablul de
alimcntarcal aparatului, iar dactraceslaieseou gre tate,lineli prizacu ,nanaNu
scoalefidi'r priz?laparate aflatein funcliunel
2. Dacaaparatulesleprcvdrutcu lcgdluridc impiimantarc ()lechcr$ucoi
folosilipe Lalposibildoarprilc prevaTutc crrtegiilura la pdmdntlD cnzrlli'r care
releauanu esteprevazuhcu astfelde pfize, evitali folosireaacestorap.arate -in
lncapericu pardoseala din ptunant,betonsaucu liioleum aplicatpe beton ln astfel
dc incinleevilaticorlactul cu parlilemetalicellc aparrlclor'
J. in incapcricu umidilale e\ce<iva(bri. subsoluri) nu lolosiliaparareelel-
lrice (ir)clusivlimpi porlabilei alimenratedirecl de la relea ln asenreneA situalii
esteobligfllorie utilizareaurrorIransfonnatoare deseparalie
' ,[. Nu iDtraliin coDtact sinuhancu ptr4imetaliceale aparatului $i alteapatate
metalice,instalalii de incdlzire, gaze,apli etc. Existtr pericol de electrocutare!
Aceste precaulii surt necesareintrucat releauanu este izolati de pimant
('intotdeauna existAun conductordealimentare al rcleleilegatla pdment)
5. Nu deschideti carcasele aparatelor,chiaroprite,dacasuntcuplatela refefl
6. Nu incercatriremedierea ln timpulfunc{ioniriiaparatelor.
defecliunilor

t42
 i. Dace,dintr-unmotivoarecare, s-aarssigrtrantafirzibili a retelei,inlocuire3
Eesleia trebuie licuti abia dupA remediereadefectiunii (daca nu s-a ari
:..idental),cu unade acelaiicatibru(intensitate).
8. Nu folosili siguranlesupradimensionate, sau improvizate,pot genera
:.cidente9i incendii.
9. Dace un aparatse opro$teinopinat,nu incorcafisi ,,il convingeti"se
:almeascA din noucu Dretode brutalc,sauin pozitiineadocvate.
10. Citirea atenti a instructiunilorde folosirea aparatelorachiziljonatene
Nate scutidemultcsurprizenepllcute.
ll. Uneleaparateproduccampurinagneticealternative (motoare,monitoare,
::levizoare)ce pot deteriora inregistrariiemagnetjce. Evitati sA lAsati casete,
:ischeto,carduripeaceste sauin imediatalor apropiere.
flparate,
12. Nu hsati sA functionezenesupraveghcate aparateleelectricede mare
ruterc(plite,cuptoare$i radiatoareelectriceetc).

Problcnrele de maijos suntproblemecu cerintemultipl(cascade), probleme

lifefite careDolDesc de la aceleasi date.
(D Un aircuitscricare.la ffec\enlr\ - 100H/. rrrmitoarclc cirdctcrislici:
R = m O.X/= l 0 O r i .{ =20O{n'= l0).
Lh Desenati diaerama fazorialia circuitului.
12) Calculnti irn;edantc circuitrrlrri. (z= l4.lo'
,Q C. fur,lare intensiiatca in raportcrrren.iuncal to - r'4|
( 1 . 4 Afl ati , $iC (L= r6mH,c=E opF)
1.5. Ce capacitalc echivalentiarecircuitul? (c= l5!tF)
1.6. Calculali factorut decalitate al circuihlui. (ar= J2 )
l-7. Cum trebuiemodificatAcapacitatea condensatorului pentruca cifcuitul
sainlrein rezoDanlA? (c'=c/2)
1.8. CumlrebuieInodillcrlb lungirnce bobincirsolenoid fari rniez)perrlrrl
cr
circuirLrl :i4i|lrrcrnrczonar)ta? {1 lbtqNrsl. Dohliilefiird celedirrrnanual) (l - tE)
1.9. De ceteori cre$teinlensitatea la rezonanta,faF de ceainitiala?(.1,//=J2)
Llo. De cAteor; crcsteputereadisipatala rezonantra, fafa de cea initiala
(P"tP=z\
A.,Un circuit serieare, la frecverlau - 100 llz, urmatoarele caracteristici:
n = I0 O, & = ) 0 Cl qi)f1.= 20 O. Circuitulestealimentatcu o tensiunealternativd
aviDdlrecvenlaDr= 200 Llz(n'= l0).
q-i. Calculatri noilevaloripentrun, Ir $iX.:.(R= l0o; xLr= 20o;Xd = l0o)
?r. Desenatidiagrama fazorialda circuitului.
93. Calculali inpedanla circuitului. (zFl4,lo)
01. Cc fazAareirtensitateainraportcu tensiunea? (q=-ntt)
2.5. Ce iDductanta echivalentiarecircuitul?(L,= ?,8mlp
2.6. Calcutatifactoruldecalitateal circuitului.(Qr = J2 )
2.7. Cumtrcbuiemodificaticap^citatca condensatofuluipentr$ca cjrcuituls,
intreitl rezonanti?(c'= c/2).

143
 2.8. Cumtrebuiemodificatelungimeabobinei(solenoidldri micz)pentruca
circuitlrl si intre in rezonanfi?(, = $op,N'S/i,notaliilefiind cele din nanual)
(y = 12)
2.9. De cateoricre$teintensitatea la rezonaDti, fatndeceaintialn?(t,,/t= rD)
"1. Un aparat eloctric are urmdtoarele cafacteristici nominale:a.I= 220 V,
=
D = 50 Hz,P= 1,1kW,cosq 0,8induc t iv .
3.l. Carcestcputercaaparentd a acestuiaparat? (s=1375YA)
3.2. Careesteputereareactivi? (Q=825 vir)
nominaliarecurentulprin aparat?
3.3. Ce intensitate (I=6,2sA)
J.4. Catesteimpedanta aparatului?(z=1s,2 o)
3.5. Ce rczistenFarcaparaiul?(R=28,r6 o)
3.6. Ce capacitate trebuiesi aibd un condensator legatin sericcu aparatul
pentrua scobfineun factorde putcrcosq'=l? (c=rs0FF)
va stribatcaparatulla rezonaDta
3.7. Ce intcnsitatc serie?(IiF7!8IA)
3.8. Ceputereva consuma aparalul la rczonarla serie? (P0=1,7kw)
3.9. *Pentru a se mictom pierderile pe
de encrgic liDiade alimentare este
necesarimirirea f'actoruluide putereprin introducerea uDuicoDdeDsator. De ce
condeDsatorul trebuielegatr'nparalelclr consumatonrl $i Duin scric?
3.10.+Cecapacitate trebuiesi aibdun condensator pusin paralelpcntrua
aducefactorulde putefela valoarea1?(v. problenarozolvata7) (c =s3,sfF)
.1. Se consider,circuitulde maijos, in carerol-= l/oc = R. la frecventade
alimentare.
4.1. Dcsenatidiagra,nalazorialdcorespunzdtoare
circuitului.
4.2. Cc rozistcnfdarecircuitul?(Re= 2 R)
4.3. Careestereactanla sa?(xc= 0.5R)
4.4. Calculatiirrpedanla circuitului.lz = nfi izl
"-r-i---l
-l
4.5. Catestc{acloruldeputere? (cose= 4/ fi)
4 6. De cale oi trebuie Dic$ora1ilfecvenla de alimentarepentru ca circuitul
sa intre r'nrezorranli?(D0= D16/2)
4.7. Ce condensator ar lrcbui lcSatin seriecu cir'cuilulpentN a se oblinc
rezonanla la iiecvenladc alimentare? (cl = 2c)
5. In diagrama fazoriale aldturalatoale scgmenteleau flceea$ilunginrc, iaf
intensitatea curentuluieste1= 2A (unghiurile sunt90osau45o).
5.1. Aflalitensiunea dealinenlarc a
pecalegrafici.(u = l18v)
cifcuilului
5.2. Desenalicircuitulcorespunzilor
diagramei
circuitului.(R=74o)
5.3. Afl.fi rezistenta
5.4. Ce reactaDte arecircuitul?(x =-l2o)
5.5. Desenatio diagrama simplificatA (fiunghi) la accea$i
scar?i.
5.6. Calculatiimpcdanlacircuituluifi comparafi-ocu cea gasiti grafic pe
diagrama simplificati.

r44
 5.7. Pentrua se obtinerezonanta,ftecventatrebuiemarftasaumicgomta?
6. in diagrama fazoriab al5turatl toate
sgmenrele au aceea$ilungime.iar lensiunea
esteU: 60V (unghiu le sunt90osau45o).
6.1. Aflati intensitateacurentuluipe calegraficd.
6.2. Desena!circuituloorespunzator diagramei.
6.3. Aflati rezistentacircuitului.(R=4,4o)
6.4. Ce reactanteare ctucuitul?(x = 0o)
6.5. Desenatio diagramd sirnplificate(hiunghi)la aceea$isca.rd.
6.6. Calculati impedanfa circuitului $i comparati-ocu cea gtuit5 grafic pe
diagrama simplificate.
6.7. Pentrua seobtinerezonanta, ftecvenlatrebuiemeriti saumic$orati?
6.8, Esteposibiloaun fazorul16din aceasta figurhsdamteoacel punctat?

145
 3.2.OSCILATII ELECTROMAGNETICE
3.2.1. Descircareacondensatorului
Dupe cum am vazut in Paragraful
3.1.4.,condensatorul se descarceprintr-un
rezistordupd o lege monotona (exponen_
fab), tensiunea tinzendcetre0 cu o viteza
ce depindede rezisten(a Dacd
rezistorului.
insh condensatoru! se descarca Pe o
bobine, bnsiunea la bomele condensa-
torului (9i intensitateacurentului) capltd
un caracter oscilant. Penau a studia
difren1ade comporkment, se rcalizeazl i"a346 vizualizateapeosciloscop6--.
'"onformflicurij t""'*'" (K)
,n .^p",i'"nr ":J"Tlff#lHia 'ezi'Lor
-3.46
C (l00uF) se incarct
Condensatorul pnn
inchidereapentru scurt timp a intrerupatorului Kl Dupe lnchiderealui K2,
osciloscopui(sincronizareinteme)va reprezentavariatia tensiuniicondensatorullli
la desclrcareasa p n rezistorul R. Figura 3.47 ilusteazi deso6rcarea
condensatorului difrite(2 9i 10 kO), Daca,dupa.incdrcarea
prin d;ua rezistenle
condensatorului,vom inchideK3 descercalea seva desfEsura totaldiferit,asaoum
se vedein fig 3.48.Prezenta bobineiL (2x500 spire cu iniez complet)ln circtlitul
de de3cnrcare al cofdensatoluluiduce Ia aparitiaunor oscilalii ale tnsiuDii(9i
derezistenfa
Acesteoscilatiisuntamortizate
intersitatii). Cu
a cirouitului'
eloctricd

apeodicia
I'r:93.47.Descnrcarca condcnsaloruluipe
/rig.J.18.DescArcatea o bobina
condensatorului b) putrnicamorlizati
a) slabamodizatA;

R estemai mare,cu atetoscilatiilese stingmai repede(fig 3 48, b)

catrezistenta
Dupi modulln carese comportatensiunea$i intnsitatea avemd a facecu un
arraloeelectrioal osoilatoruiuiarmonic (mecanic)anortizat Rolul lementului
elastiJrevinecondensatorului, in timp ce bobinapria rolul elementului ine(ial
tensiunii
Rezistorulreprezintefrecirile viscoase,OsciLaliile Fi ale intensitefiin
jar circuituleste numit circuil
acestcircuitse numescoscilaliieleclromagnetice.
oscilant.in figura 1.49. sunt reprezentate opt sladii ale unei oscilalii
electt6magneticecomplete(pierderiledeenergiesuntneglijate)'

1.46
 ffi
Inilial coDdensalorule$e incarcat
je tensiunea ma\inld (a)' 1r'ltenslmrea
crrrentuluicste 0 (datoriti autoinducllor'
lntensitateanLi poate atinge in acest
momcrt valoareamaxinA)- lntensitatea
crc$te treptat (b), iar tensiunea se
rnicsofcazl prin plecareasarcrnllof oe
pe condeDsatol.Cend toxti sarcna a
Dlccat pe circuit (rF0)' lrtensrtatel
atinge valoatea n1axinA (c) .ln
continuare. datolit:l itutolndlrcller'
cLrren$lcjrcoli ir acelali sens(cu loate
cii tcnsiunea cste 0) $i InocPe
feinc:lrcarea condeDsatorulul cu o u n c ro s t 'l o l i '
I'iN J r, I).sliiiuir.!
0oloriratein\ersati faF dc cea iiitiale
icl).PemasLrra cc se acunrulcazd sarcrnir
Dc arllrituri, intensilatea curc tulur se
iricplcazii, rlevcnird nulh atulcr c;tr'rd
(e) Din
cnnicI,"at,rLuts-a (rc)iicircat cornPlel
rccsl momont l'cnomcnelc se repcl:r'dal In sclls
.'rrrrrr tlr'.trt prrr'' l.' tttctttrcrt rtt
'tltrc:t
t'LnrielIlirr lrgrrfr l:0 ih'rfLr/r
rriri.rl:r.
varlirlia in ti p a lcnsitrrriili intcrrs('lrr
.rrrcntului Drin 0ircuil Cor(ttlt'trn c'r lnlrc
.\r( rrrrd(lJ/Ji 'lt.' . . ."''
rrrcrrr1i rcrr.irrrre
rlrirrrh'rl ( rrcrui( rlrrtrr(h 'hrrr'r I
rlt
',r*rrr'.r (Dcsprc accslc sclri[lblni cncfgo /i! IJl, O\.i]lliiLtldsl!rri ir
cr,,"r.lcrrsator'
licc s a nrcntidralirr par gmlirl3 1 5 ) i r n . r r i L i 'l i is u i l l l c l r n l c t r r t r r l

i [rriiti, j ir ii , ! !:r] L I
-1-1 ;)

irillrrllT;:lilffi"r'l
iff
l:J*iiiili,r-'.:1.11Iil'f
;,:ti*:J:i]']:i#,
;t[iifu', iririlr1i :*':.**:
tl-lr{r,
.'r:[lil:i*^;:i';ril1rr1
ilitl'*til"i#lli:.,rffi li'll:li"'
l;:::
l*,iii:i*,.,*\:::,,:i,:;i]:'l;",1,:':i;JlJ,li"iillili
li''ill:''
:"'':,'xl'i"lll'ill
ll*hi:,uill*.t"lt'fxii;.":llll::l
contiDuaref-enomenelese repeta.in sens
contrar (f.g,h), peni la revenireain starea
initiald.
Evident. in locul oscilatoruiuide mai
sus putem coDsidefa orice alt sistem
mecanic capabil si efectuezc oscilatii
aanonice(sistenul si prezinteun olcment
elasticsau cvasielastic $i unul ine4ial),
insi acesta modelenzii cel mai evideDt
fenomeneleelectromagnetice din circLritul
oscilant.Mai mult, dacd am inlocui partca
curbati a tubului cu o bucl; avend l11ai
nrulte spire. aseminarcaar fi $i de aspcct,
nu doar de compotament-Buclelejoaci
rolul bobiDeiiar bmtelevefiicalepc oel nl

Dupi cum se obseflat, cele doui

proccse(mecanicti electrornagnctic) au l l a J.J/ Osci l al i i lanl
c ori ccal cun.i col ome
dcscrieri ascminiloare practic identice. dc lic|nl
ln fbDcl,ecuatiilece descriumi$carea afrnonicdqi oscilatiileelectroDlagnelicc sunl
identicc.Maijos estcprczeDtat un tabeldc corespoDdeDfe intrc m:rrimilcclcctrice
ii cclemeoanicc, din ctre va rezultacaracterul identical accstorecuatii.
Sin-
D rfi nl i c D cl i ni l i c

Av/ t=v'(t)=x (r) Ai/ar (r)

Ai/Ar..i'(L),q

k l(

-ld (r)
l l = o/C
l: . ' r ) \ , l

t. t\rl

I)entruoscilatorul afnroic ccualialegiia doLra

a lui NcvrlN estc.F - na,
rrndc^/:=.t,r, i^t o-r) (t)=\ tt)
lnlocuind, obtinerr:
mx (t) k x(t) saJ(a)-t{./ r)
x (t):-(.lt.!(t). (1.4e)
Pentru
circuitul
oscilantidcal,dinleorema
a Il a a lui Kirchhoffobtineml
e = q/C, undc e - Li'(t): Lq"(t),

l4 B
adicl
l^ qrrt
- Lq"Ut' OJo)
C'
q"(t)-a'q(t). (3.51)
sau
Dupd cum se vede,ecuatiile(3a9) $i (1.51) sunt iar
identice, din (350>
(3.51)rezultapulsatiaProPrie:
1
o=17 ='o
(analogcu
17
(3.s2)

propriea oscilatiilorelectromagnehce:
sauperioada
T =2nJLC
(analogou
r=2,8). (3.53)
a
Pulsaliapropri a circuituluiosoilantcoinoidecu pulsaliade tezonanly'
circuituluiLi, oblinuu anterior(o rez) Aceeasiformutd 3e obline impuD6nd
(pulenle
condiiiaca energiareactiveinductivase fie egalacu cea capacitivE
reactivesefie egale):
lxt = lxc => G.52t.
(3-50)'
(3 49) qi electromagnetic
ectialiilormecanice
Pornindde la identitatea
Dutemscrie ecuatiileoscilafiilorelectromagnetice prin analogiecu cele de la
oscilatiilemecanicel
q=8,sin((iat+d sau,=U,sin(oot+9) (3.s3)
eohivalentulelongatiei
- alvitezei i= @aQmsin(@l+q) =Ihaos(ttat+9.) (3.54)
La un oircuitosoilanl rcal,ln
care rezistenlaelectrioadisipa
energia, oscilaliileIti mictoreazd
treptatamplitudinea, duPao lege
expoflontial[.Amortizareaore$te
curezistenta eleotricd, dardepinde
9i de inductanla oircuitului. ln
problema rezolvat[ (7) am obtinut
pulsaliade rezonanie (3 47), din
catodeculgeac[ rezonanfa nu ora
totdeauna posibil[ (conditiaera
l-'4). e"urn putemjustifica Fi8. 3 52. Oscilalii amodizate
LCT
acestfaDt.Dacdrezistorulconsu-
;;";;'"i; intr-unti'np nai scun decdto semiperioada
l;tti^h; ;"ndensatorului
idealA,bobinanu mai are ce ac mulapentruinitiereaurmdtoareisemiperioade $i,
in consecinfd,oscilafiase stingeinajntede a se naqte.Pentruca intr-un circuit
oscilantsApoati apAreaoscilatii,condiliaestemai restrictivA: I R'. udi"e
,
LC ' 4I:
pulsafiaproprie rezonang)trebuiesi fie mai marcdecetsemilargimea de
+:(de
bandn3. (Acestlucru inseamni,evident,ca lmita inferioarda benzii 1/1 n!

poate fi negativi). Cbcuitul oscilant nu .face altceva decdt cd selecteazA:Ji

la|orizeazd eNoluliaacelor perturbalii electricesau mlgnelice a cdror Jreoenld
esleapropiald sau egaldcu|iecvenfaproprie (intrii in rezonat44.
Osc;latiileelectromagneticese pot inilia doardacarezistentacircuituluieste
mai njcd decato valoarecritica4 =uJ!. Oscilogtamole
din figum 3.52ilustreazd

diferenlad;nhe oscilaliileelectromagnetice, in cazul unei amoft;zarimoderate

(R = 0,3R.)$i al uneiapulernice(R = 0,95R.).Din aceastifigurdmai constatem cA
perioadacircuitului real este influenfata$i de rezistentasa electricd:pana la
momentultt osoilatiaslab amortizatdparcurgetrei sferturide ciclu (descircare,
rcj"ncircare
Sidin noudescarcare) in timp ce in oscilatiasubcriticeesteparcursdoar
un sfed(condensalorul apucedoarsl sedescarce).

La borneleunei bobine cu induclanta, se cupleazdun coDdensator de

capacitateC, ircercat cu tensiuneaU,,. a) Calculati amplitudineaintensitei
curentuluiprin acestcircuit oscilant.b) ConsidereDd cd in circuit se inhoduceo
rezistenti/?,evalualienergiadisipatdqivarioliarelativaa energieilntr-operioada.
Rezolvare
a) Pornimde la conservarea energiei

w,-w,=, 9!i=4- 9
1,,,=u,,,
L
sau
L'=U"/Xo'
undelroestereactanla (v, problema
caracteristica 2).
b) Rezolvareaexactaa problemeipierderilorln circuituloscilantdepilette
limiteleacestuimanual,darln cazulln careR<<Xosepoateevaluadestulde precis
calduradegajatdpe parcursulunei perioade.Considerand pierdereasuficientde
mica, intensitatea efectivi va fi practic constantA lntr-o perioadA
I la
r pr im a r/ : = U-,/j;.;ar caldumd e g a jaQd= -L W= Rjrt a f i:
- -:i
J) \2L

150
 i i!--r''t

IJ
u 1t /

a, t' ,)\

/ts -iJS lrccercade la cir(rixrl osciknrLlrrchis ('t lr aiLcna(tr)

h;L1x slir rcDrczenttnc liniilcelcctticccontift$ celcDr4rc1'ce
iu- r ' . i" ' " " " r rO l^ l c b ri cconsl l oarl n scrLr1:l l 0)
l :1 ,a l L N c i (lti
" tt '"*r
., r.
,\r'r /li - 2rJ/; ., -l
^fh
.tt1 tt I
amgrupat
relatie
ir aceastd inilial'r' ntri =
iactorii: = I/o- cncrgia
f 0;
obtincm piederca dc cllcrgic pc
- i'rversul faclol.Llluide calilate i'r folul acesta
W,, ilrlf_o
parcursul unei FerioarJc.NV = -2n!\ $i picrdcrca felativi dc encf8ic

2n
pcrioadi: ^11/
lla Qt
drrr
Doscoperinr astfolSio altil scmnilicalica factoruluidc calihtc,cc dccufgc
crr picrdcrearcl tivd dc oncfgic irlr-()
ullima rehlie: el cste invcrsproporlrLlnal
perioad[.
3'2 3' Circuitul ostilrnt dcschis
Cirouituloscilant alcatuitdin bobini$; conclensrtor idc'rlcestcnumitcifcrril
,*f ir. -i',cfri- il, -cnsrrlcri cnergiee'tc (oncenlrirla in irrl<fionrl''rr: ' : nr "
.* i" ini'"-uf hobineircorr'idcral; rlcrrortlr ' r
"'""'"," ''"rfi-,-0u"r-
:ffii;;;;"-;;i";;;;f;;"densatorului (suntncelijatecanpu'ile de.dispetsie)D'r'1
s-afdesli!uraun1jn:i
f" a*uici, intrun astleldecircuitoscilatiile
".lp.i.titi"t
nclimilat.
 E\isr, insa gi circuiteideale(firn rezisteDfe)
:n care oscilaliile se amortizeazA:circuitele
de..hise.
Ce inseamnAu circuit deschis?Culn se
..dr*hidc"un circuir'lCe \e inrampld cu energid
inir-un astfeldecircuit?
,,De,chiderea" Ltnuicitcuiro.cilanrIn.e rnnA
modificareageomelrieiacestuiain ata fei, incat
z' a>'. , /1,
cen1prile, nagnetic$i electricsAfie dispersate in , Jan kl 13/. t *,tlJaau"//...,
^
spatiu.Dispersarea apareatunci cand bobinase Nascuth I 83I anul in carelarada,:
,
lifge$te fi se scurteazl dianetrul sALldevine :descop.rea lceilc inducliel:
comparabil cu lungimeainfrgurdrii(saumai mare)r :clectronragnctice,Maxwell !i-ri
iar distan(a dintre arnrdtluile condensatorului :dedicat scurLa, dar prodiSioasal
cre$te, devenind comparabili cu dimensiunile!carie|i- unor srudii ihndanrentald
ldin elcclrodinamica. optici, flzicii
aceston (sau mai nare). Mirirea rapoftuluid/l :slllislicd, Lui li daror:ln b:vele
pentrubobini Sicondensator trebuierealizatd
astfel lcorcticcale lransmiteriila dislanli
lncilt si nu se nodificc jnductanla$i capacitalea:a irtbrmatiilor prin irLehrediull
(lrecvenfapropriesdrdrnanineschinlbati). !9inn1$.fisir9n9,sr:r,"119, .......i
ill figLrra 3.53 sunt feprezentatecatcva stadii ate ,,deschiclerii"unui circuit
oscilanl. DcschidereacArnpurilorin spatiu conduca la aparilia unei noi entitili,
deosebit de inrpoffantc: campul electromrgnetic. Aced camp nu reprezinll o
sinplA superpozilie a unui campelectriccu uDulmagnelic.El csteun sislemfizic
cu proprietiti tot^l diferite de ale celor doui colnponenlealc sale.

3.3. (]AMPU1, I LIi]C]'IITOM

AG NI!'I'IC
Dtpi clrm s-a explicatin clasaa X-a, la capitolulde induciieclcctromag-
DelicA,t-o.m.de inductieapareatuncicandare loc o variaticde flux nragDetic.
indifcrcntdacl c;fc itul estelDchissaudeschis si irdiierentde cnuzavAfiatiei
llux lui. Mri |nult, dac.i inducliamagneticaB tufe(i o r.tridlie, alunci in jurul
Iiniilol dc c/inp rnagnetic aporcun c4np electrlcde incluctie(ca $i cun ar existao
spiri). AccstcAmp,spfedeosebire docel
cleclfostalic, arc liniilcde ciimpirrchise,
in interiorul lor ailandu-scliniilc
canrpuluinragnelicgcDerator.
Tot in clasaa X-a a lbst descrisi
pfoduccrc'loempuluimagnetiode cltre
cureDtulelectricstafionar.Acest cemp
rre Iiniilo iDchisein juru! cureDlului
elcclfic generator.Maxwell a ar6tat,in
sccolulal XIX-lea,ci un campmagnetic
poatefi produsDu numaido curentulde /.a J.J4.Producrea si propaS&ca
cinrpnlui
conducficoni$careaordona6 a unor e'ecronagner'c
sarcini elect ce). El a descoperitcA,

t 52
 in \ id, l], , ,irry , t .ti \ariabil in tinp lPn' Pozi Ln antp rtJs'k .. '! '
-hiaf >i q' e' t cureni J ' -
.L fi r;z onf lr c 5pec li\ i l i l e ' frl i u a f(l rc u l a tl n c u re n l c l e cl rl '
(Existentacurentuluide deplasare a i:'1
,"""'"iia" U"i*"ff *renide deplasare-
jovediti exDerimental).
Constat.mci apareun fenomenlba(e inleresant:
i. Un *agn"tlc (in timp)gencreaza un campelectric(in general
"amp "ariabil
cirmpul magnelic
rariabil;,aleciiui lirriiincorriurri !eneraror'
2. Un cAmpcleclri" ! I
ariabil in I irnpl dcner<d7' {rrrgcrreral
uncrmn rrragrrellc
carc ir rrindultau irrclridc in inreriorrrl elccr"r(
liniilor\rle ctirrrptrl
rariabily.
" oricepcrturbatie
in cons"cinqa, electricdsauInagneticinu rimane tocalizati
gu ,1inup-ape in aproape,prin intcrnediulacestordoui campurice sc
""_p,wuga,
*1"t:ilTiH;
tftuit dintr-un camp magnetic$i urul electric'vxriabile
in (imp. care sc Perrcrearireciprocse n
ntmestecdmpllcdron dg,tdti. Ccledoui ll
:1,1!i'1"][ff;iT:.;]ii?'::'.:"J::
,ca/i
l]|rl lil ffi
lil lll
Ph'tlttlfltct/ unri I'"ttuthttlii Plt'ctm' lll lrl l+l
,,n,put,i ffi Hl ql H
,,.r;;;i.;*';;;,-;;":,,,",ri,r H
o nlitlc'tro-
,4c,tromngn,'ti,rctrrczitttli H ,-m .lf FI
ntogntti.'i. t ll
j-illl ! 1il,om
,n,n,"ill''1i,"1,"'1",."i;::
inrcn(iririicurcrrLrl,ri
rnrar,'ricc
"u
clectric r'0. Accaslt prodlrcc o cre$lcre
ri dc(i ir ir,ductier -
irrirrrcdixri irratrLc
v(, a corrduc-
lll
til
Ll
ll
Fl
lil
loflrlu; ( Cirrll\rl InxEncri(crcsc;l'r n U l-l
ucncrca/n '. cirnpcle.triclhr vrnahilcare
un l! lJl aft
i irrcouiur:r cirrnPul
lirriilercvi.l.rrr. clccrric lil
cste mai indepirtat de condlrcloD La ""
/lc JJ'r Dosllurrrcllscilrticilibo'
ri"a"i .4", cd'mpulclccrric voriabil sc
ir cur rn Iroucanrl Inagrrclrc
i n c , ,r r i urlc,
vcrirbil(ii mfliirJcpitlrr).circ gencrclT'
un irou (a) elc Secreeazitsrtel un adevlrat"lanl" spatio-tlnpof0l'
irrlcrrsililiil\iJcnr
ti-*)^,rn, trrntrnilrrrdirrlonnalirdc'prcLrc-rcrca
"dntp "t""r,i"
cJ
")rl.l calrrnrgrretici-:r dcc'tui lanl poale ll consrdcrsrir
oricrrcreri[; electricA
vi rp'r!
rirnprrrrlortlrsfcrsJlL
""t'1i.,r"' unrri(irctriroicilanrd('cli' din rrrrzrr
ercc,romrsne,ic
ci,nr.,,r A*'lj': T:rlll"i;::iil"il:11:l:ir,i;:;;:,i.::'{.i.;
prln ll
va transferamediuluiincoDjuretor nu irr!'
lit*" in circuitlit deschisvor Il amortizate'ch;ar dac:iacesla
"titf"ti;i"
rezistenli.
 3.3.1Undeleelectrornagnrtice
Dupi curnarr mentionatmai sus,oscilatiilc
eieclromagnetice dintr-un circuit deschrsse
propage in spatiu sub fbrmi de unde
clcctromagnctice, ProdLrccrea aceslorunde se
fealizcazicu eficicnlI nraxinrlin cazulin carc
circuitul se rezumar
Ia un simplu fir conduclor,

inlocuit condcrsatorlrlSi bobina(elemcntcconccrtrato)cu fire conductoare.tJD fir

conductor prezintd simultan capaoilate li inductanti proprie. astf'el ci. spre
exenplu. atunci cand am inlocuit ar|nAtufilecondens.rtorului cu celc (loud firc. am
introdus in circuit ti induclantacorcspunzatoareaceslora.Acelali lucru riim:ine
valabil 5i iD cazul bobiDci, rclaliv la capacitalca propric introdusi dc firul ce I
inlocujt-o. Rezulti ci pe lurrgirnea
firuluisuntdistr;buite in Drodunifofln
ln
(Hm
atatcapacitatoa catSi iDdLrctanlaqi dcci,
in lLrncticdc lungi,nc. anlenatrebuiesi
aibi o frecvenlarpropriedeoscilalie.
Cun se desfi$oarioscilatiilenr
aDtenii?
Foarlcascminator cu oscilaliile
din
tubul manornclric din ligurn3.52,nc
imaginlm ci printr-o nrctod:roarccarc
(iDduclie electromagneticar)puncDr elec-
lronii diDanlenl in nriicareordonalar.iD
sus, (tlB. 2.55, a). (Tcnsi nca l^rraccst
nronrenteste0.) tllectrorliiincep si sc
acu,nulczclfl capitul supcrioral fi l i,
in timp ce capilulopusdevinepozitiv
(b). Apffe o tensiune,cfescitoarein
timp, care incetine$tetreptatDi$carea
electronilor. lD momentulopririi (c)
tensiuneadintre capeteleconductorului
devinemaximA.Calnpulelectricsilcste frA J.J6 Disldbuliacur rului
electroniisEporneasciiDjos cu o vilezA $iaporcnti al uln'
uiai l ci i

15 4
jin ce in cc mai mare (d). in momeotulir careintensitateaalinge valoareama\::':
.). tensiuneadevine 0, o situatie analogi colei initiale. Mai departe P'o;3'ir'
imleaze aceleasif-aze,dar in sensopus(f, g, h)
Daca analizdm distributia de-a lungul firului $i comportarea in trmp a
rlensilalii qi a potentialuhi, obfinem un tablou ca cel din ligura 3 56 Aceste
jistributii nu reprezinta altceva decat o unda stationari in anteni, absolut
:iendnAtoare cu unda stationari dintr-o coardi sau o varga (v. cap l) Conform
:nalogiei dintre fenomenelemecanice $i cele elcctrice, intensitateaeste $i aici
:Jrespondenlulvitezei (vcntrrl se afld in mijlocul firului), iar forlei ii corespunde
(cu ventre1acapote).
:nlen-tialuj
Oscilaliile din anteni Produc in
rrediul inconiur:itor urde electromag-
letice.Procesulde propagare esteilustrat
in figura3.57,in cares-a luat ca fazAa
monrentulb din figura3.56
.rscilalioi
rPentrua usuraiitelegereafenomenelor,
ne vom rezumadoar la cAtco linie de
;enrp.)
Inductia campuluimagnctic(rr)
produsde antcndestein scidere$i ge're-
reazdnn cimp electr;c(lir). Linia cam- Ils. J -tZ lrropaSarcdnnci pcnurbntii
pului ctcctric(inchisi)inconjoara liDia clcctriccprin nrtcnncdi!lcnmpului
.Anpuluimagnelic. In conlinuare, cam_ electromugnotic
pulrr, vafiabil$i el, d:rna$tefe carnpultli
oragnotic 82. Lnriile lui az, ce i^nconjoari liniile c^nlpuhri-Er,sunl la randullor
inc;niuratede liniilc canrpului t?, pe careil gelrcrcaza, $i aqalnai depa e
Proceselcdescrisemai sus descriu nlodul in carc se producepropagarea
infonnalieidespresdtdereaintensitdliic|lrenllrlui in antenii. dar $i dcspresensulirr
.afe circuli aoesla.Aceastacstco undi elcctromtgncticl. Observim ca celedouit
cimpuri snnt perpcndicularclru nunlai unlrl pe celdlall ci 9i pe clirccliu dc
ropagure, O asemcnea orieDtarcestespccilicaundelortransverude Rszultitoii
undacloctronagncxicA esteo uDddtransversalir'
3.:1.2llctlxtir undci. Viaczt|undcbr tlectrom1rgnctrco
PrcsopuDenr ca in allenaau toc oscilatiiarmonice ale eleclronilor' Unda
electronraglelicigencratilva fi $i ea armonicir. ca
Considerdnd ne afl?im slrllcient
de dcoartede anteni,amplirudinea de distarfl. iar unda
ulrdeiva fi independentd
va pureafi considerat?i plani in capitolulI a lost dedusdecuafiaunei unde
progresiveplane. Accastdecualierillnenevalabile $i in oazlrl undei electr'-
p cn
I ni Sn elice m,rgne lic ; B (r' Y l-B " t ' " t " ;
. lr uce ledorlacomporrenlc: ;
lx
fi elcctricil(1.)) = l-,,,sinzn(F
-)

1i)
 in acesteecua(ii,8, $i ,
t, sunt amplitudinilecelor
doui campurj, iar l, este
lungimeade undd), = t]T =
= 7)/ y, cu ?) - viteza de
propagarc a undei.
Spredeosebire de unda
stafionari,in care B $i E
sunt delazatecu 7y'2($i in
spa(iuSi in timp), la unda
progresivi elc oscileazi
spafio-temporal in fazA
(fis.3.58).
Ce relalje exis6 intre /1 s 3.J8.vcctori i l ti B ai undci pl ane
amplitlrdiDilccelor doud
campuri?Cu ce vitezd se
propagiunda?
Ponrimde ia energiilevolumiceale canrpurilor.Pcntru campul clectric:
\'
w,
-=+tot,t".. in carec. e.re pcmririvitrtea
rb.oluU tl \id lui. iar L,
permitivitatearelative a mediului. Pentruconponentantagneticdvom avea:
w" 1 8,,,1
., = - . tn th $i !, 'un1.respecri\.pcnneihililalca
Inagnelica
t ZU* "ot.
absolutia viduluiti permeabilitatea rclalivAa mediului.
Acestedoui densitdlide eDergietrebuiesd fie egaleln virtuteageneririi
reciprocea c6mpurilor.Rezulti:
l
-- 8,, = v8,,,. (3 . 5 5 )

Fracfia? Ilu reprezintbun simplucoeficientde proporlionalitate. Atat ca

dimensiuni,cdt gi ca semnificalie
fizicd,r.,esteo viteza- vitzadepropagnrc a
undelor
elecfiomagneticein mediuldat.iD(3.55)putemsepara doifactofi:
lll
(3.56)
r/oIo r/8.P,
Primulfactoresteo constantiuniversala:
I
c=-----.::l.l0rm\ tt.S-r
V" f '
reprezitlth
vitezadc propagarea undlorclectromagnetice
(luminii) in vid. Al
doileafactor,
,=,8,t,,, (3 . 5 8 )

156
ie nume$teindicele de refractie absolut al
mediului ri rcpreTinta o connanladc medi-.
)e fapt, dupA cum se va vcdea mai tirziu,
:ste dependeDtde frecventi. 'r
Vartrrilo vectorilor t qi B diD unda
,lecrromagnerica planb.descrisade ecufll'ile
le mai sus se a$azA pe ni$te curbe
'rprcze|lrle. penlru ut) momenl da(. jn
igura 3.58.
Comparerd lungimoa 1 a aDtenei dtn
:igura 3-57 cu lunginea de undn (fig. 3.58) /'rs lJ9 Echivalenta dtenei sleft
Jonstatim ca L = 21. O astfol de anten?ise de undl cu ceaseniundd
rllne)lc aDtcri serniuDdaadipol). lablor.l
'Jndeistationare
din antenisemend$i cu cel al undeielasticedintr-oundiidpe care
r scutur:im,finand-ode mi_jloc.Putemobline o oscilaliecu acea$iperioadA
:olosinddoarjumAhtede undifd,pecareo fixim la un capat(fostulmi_jloc).intr-un
nod asemlnetors-a rationatatuncicanda fost inventaliantena,,sf'ert de undi,,,
igura 3.59.Aceastaanleni esteun fir cu IungimeaV4, avandun capit legatla
pimant,cea de-adouajumdtatea dipoluluifiind virtuali (potenfialulplmantului
esteconsiderat0).
3.3.JItrodrrcereaundclor radio. Frccv0[h propric a a|ltonci
Dupe cum s-a menlionatmai sLls,oscila{iilediD cirouituldcschisse
amodizeaza datoriteradialiei de enefgieelectromagneticd sub lolmd de undc
electromagnetice (so nai numescunde radio), Pentrua produccin pennanenF
unde,estcnecesari mentinerea amplitudiniide oscilatie
iD antenA.
Acestlucruse
realizeazlprin transfcrde eDergiede la un generatorde oscilatii iDtrelinute.
Cuplareaantcneila ge[eratorse poaterealizainductiv,ca in 6gura3.60.Pentft a
te asjgurao radialieeficienteeste ca frecventapropriea aDteDei
se fig
egalhcu frecventageneratorului. 'reccsar
ID acestmod aDteDava fi in rezonantdcu
eeneratorul9i amplitudineaoscilatiilor(in anteni $i ir urdA) va lj maximd.
Lungineanecesard pentruo anlenasemiundd va fi:
I =M2 = cTD.= cnv. (3,59)
DupAcum ltim, o seriede fnomenesuntreversibile.
Reversibile
sunt$i
fenomenelelegatede
arteDi. Daci un con- r---------r
,l n r
. r. 4, i1,,-Orlo*_r,l
ductor aflat intr-un
canp electromagnetic,
|- lrd"!st=+'---+L.b
tFm,rdrorT t. t,'jLl
estea$ezatparalelcu -i li !l 1
vectorul tr atunci Iti& J 6r. Emi&.crqi .cccprtuca
Dndcldrclcctromagneticc
electronii sAi vor fi
antrenatiintr-o D1i$care oscilatorie.In conductor(antena)apar astfel osc;latrii
electromagnetice forfate,cu o perioadA egalAcu a undei.ASacum am vAzutmai
sus,amplitudinea oscilatiilorfotate estemaximaatuncicandfrecvenfacurertului

l )/
-

Frecvenlapropriea unel anEnecu

coincidecu frecvenlaproprie(la rczonanta)
lungimeaI rezultadin (1.59): (3 60)
Da=c/21 .
cu frecvenlaundei inductoare
Daca ffecvenlaproPriea anteneicoinc;de

:'"""",",1;.}]:,;::"*:q,, *"lTJyilll li,"iliisi;'il^j"fi'i

#i""t, ffi;i --J:'jHfi
";;;,"are
circrritul oscilatiilecu alte
atenueazi
rezonant

i::," illn:iit;l,l,rug:":x,u:l*,3",.T"t"
;;;:*n;;*:['":f
::ilii:::,,":ffi?'l'."'l$[
:""",gru
:i,$,ru:lt*
Blf::J:ilffi ::;'.:1,ili:i':i1#i*r,il:::n'#
::i:'Tfl
j;,"i:l'i:'ilffi11:'i#;;; in
.GE;." modu'1are
'*'o"f ",:;T#fi"'
*:*l'n,"ih:*,:,ui:l$:,"J"J":'iffi
inre'eptor'
i.^n*.i.a
l" 1|:"uu;"
tnF;i1";!1i[it|
*'f:'if?[:l^
informatia, care se utilizeazd mai departr
i:, i":T"1',U"#:
fi'J:,ii
Lrnciundelnodulatcin anrplitudine

-\-,/,

lnformale

l: 109I i :iTll:
arelungimea sa fie folosih
6ffi-"r",6n" pd'6n1 puiatoare9r
upai
p."; ."';;'';"";i-.;bLo,in" ri,' !11:l]:"^j:",i"";"1-:,,.1''1"'
= lmH, afla1i
ritutoioscilanl
ctrcl, fiind I
iungitreade unda in aer. Inductanta,
.lr?"ii.i"r.""4""t"'".ului dpAl!- l t = 8l
t'enrru
'*li.;;. eltc\fc de;r1d4deci) - 4 l - 400m irrapl
^';i;;.
= = z' ' Vitezade propagare in api este
$tiind cd ), t/L', obtincmu
o=c/n=cl.lil: =cl9=3'3310?m/s
oscilaiiese va Propaga dc 9 ori
Rezultdfrecvenlaceruti u : 83 kHz Aceasta ori mai maredece!
va fr $i eatot de 9
rnairepedein aer,astfelci lungineade unda
in aPa)qr= n)' = 3600m'
''' _'i"nt.u folosimformula lr-riThomson:
capacita$icondensatorului
"ul"ulu."u =
=
r =znJi =!. oot,n"',,, =,u
" oit 'o'ot ''u''p'

158
 CLASIFICAREAUNDELORELECTRO\I-\C\ETIC E
-1.:1.
Undelcelectromagnetice aparori do caft ori seprcducperturbaliielecrricesar
:lagnetice.Mai srs am considerat ca porturbatio cre*ercasauscaderea intensitii
de fapt modificarea vitezei
-'urintuluielectricint-un circuit Aceastainseamne
:lectronilor(Duditorilorde sarcini),aparitiauneiacceleratiiSedovedelte orice
ct
miFare a unei sarcini electnccare implici acceleralie(rectilinievariali sau
iLr;bilinieunitbrmi sau variatd)genereazl un camp electromagnetic(unde
J e L l ro m ag|lelr . c 1.
Criteiiile dupdcarese pot clasificaundoleelectromagnetice suntdiverse ln
:ontinuarevom enumelacateva.
a)' in funcliedecauzaaparitieiundelor,distingempatruclasedeundel
carcapardatorit:rmiScdriioscilatoriia eleolronilor
undeleradio(hel1z;ene),
rncircuileelectricel
?,{m) Denumire Domeniu Catesoric
l0' undelungi
t 0' undemedii

I
Undcradio
t0
ultralnalte
10
t0 milimetfice
10'- 8 10
(calorice)
8 .t0'4 .10 ' lu ini vizibil
4 l0-' l0 ullraviolet
subI0 ' X,} Radiatiide
flanare

(sau/$iioni)
- radiatiile(undele)termiceaparln urmaciocnirilordintreatomi
datoratcagitatieiiennicc, irr u.maiaroraetectroniiisi schimbAstareaenergeticain
atom(ion);
a
-'radialiile (rrrdete)de lranflre,produseiD ufma aciilrnii tbarte intense
rr,cleuluiatonricasupraelcctronilorrapizi care prrnrndadanc in invcli$ul
ercctrorirat ntornilor.in urrnxace5lei ccdeaT5
cleclronii
illleracliuni cr)crgreprrn
radialie$i suntfrenafi;
- mdiatiilesincrotronaparin cazulmi$carjictrfbiliniia sarcinilorcleckicein
!i-n rp u fl m agnet lc e,
i; t;;" hrn!.itnealordc undl lfrec!enF)incepern cu undelcfadioffolo'irc
radio)cu c(rprins
in telecornunicaliiie l0
inIrc- km )i 0 l Inr))
' ^
rti."oa"acu l0_' m si parlj la 8 t0__mavcmun spectrrr de undenurrrilc
Urmea?a
caloricelsrrr infrar,r)ii. v;/ibila
lulnirra )i ralelc (rhraviolele
\ce'lL

159
undeaudreptoriginemi$carea de ag;ta1ie t.3rmicA in solidoqi lichideincandescente
precumii i; pla;a. (Plasma reprezinl, o llarea Inaleriei alcaluild dirratomi ioni
c- diteriieeradede ioni/are inclusiv nuclee atomi.e 'i electroni)'
DincoL deultraviolet se afli mzele X 9i1 (defrdlare,9i deoriginenucleara)'
Radiatiilesincrotronocupdo plajd carc incepein zonascurtaa undslorradio
rm)
(10 si seintindein zonarazelorX.
Este evidentcI o alelimitarcsricta a plajelor nu este posibili' diversele
domenii$i categoriiintropdtrunzandu-se din diversemotive
c) O alti clasificarea undelorelectromagnetice se poatebazape nalurasursel
acestora: naturale$i artiliciale.
Undeleprodusede sursenaturalesuntcetemai numeroase, atatca lLlnginride
undi cit qi ca provenienti:nc sceldam intr-un ocean de undo electromagnetice ln
primul rliirdesievorbade lumin6,indiferent de surca - cosmicd sau terestri Din
cosmossunten,bombardaticu undeelectromagnetice: luminh,raze infraroqiiti
ultravioleteprovenitede la Soare,dar $i de la ceilalliaqtri.Din spaiiulcosmicvin
unde electromagnetice cu frecventefoaftemari - raze X qi 1, dar 9i unde din
calceoria radio.Sulselc surrtdircr.e:atotlli.ioni.llllcleealolnice ctc
-Undele dupA modul de producere:,urde generate cu
artificialepot fi olasificate
aju r o r u.ir
t cu ilelorcleclroni.c de ld..0- p; n ala a p f o x irn a 1
li\0 ' Hz f l' > 0 1 mlll)
si Lrndeprodu.e.tr generatoare cuanlice_ de li '0r' Hz pdna'pre l0'' ll"
( lcm>)>0,4Im).
Conemtoarele bazalepecircuiteelectronice pot fi la randullor: gcneratoare cu
circuil oscilant- Dani pc la loe llz (decimetrice), sau cu dispozitivespeciale
(rrragneironul care produce radiatie de tip s;ncrotron) pentru lrecvon[ece depe$esc
l0qi-lzpAnispre10r2Hz.
d) De asemcnea, undeleelectromagnetlce mai pot fi iDrplrliteir coerentell
necoereDle, Cele coerelltesu'rt produsede surse artificiale gi i9i Pistreaza
caracterislicile(frecvenl2i,amplitudine,Iazd) constantcin limP (eventualse
modifici iD rrod conlrolat)

3.4.1. I'ropricfililo undelorcloctromtgnotice

Proprietitileutdelorelectromagnetie pot fi impa4itein doudcategorii
Prima esle legata de caracterullof ondulatoriu9i feprezintdpropfietili
(fenomene)generalvalabile pentru unde: ele sufera fenomcnede reflexie,
rcfraclie,inlerferenla,difraclie,difuzie.absorblic.polariz're'
A-doua cateeoliederi\a din rnodulclectrornagnclic de interaclittttecu
substanla: undeleelectromagnetice actioneazii dirct Nsupra lectroniloY'
Ele Dot DroduceioDizareasubstaDtei - efect fotoelectricextern (pentru
l.<7 l0rrn) saumodificareaconduclivitdtiielectricea semiconductoarelor - efect
5m) Fiind puftatoare de energ;e, undelc
fotoelcctricintern - (pentru ).<10
electromagnetice produc inchlzireaobiectolora$eza1e in calea lor (electronii
oerifericiiau cleconducti primesc energieelectromagnetica fi o redistribuicapoi
iururoratcmilorl. irr de
funcrii ttlngimeade ur)da. elc pol trir\crsa saunu'oseric

16 0
 arA -l6?. Dhpozitivpcrl,! enisiaii recctliaundclorclcclronraencticc.
rcflcxia,poltrrizarca
Setot evidenlia:modnlarea. nndclorclcclromxsneticc,
si irltcrierenl^
prccum$i ionnarcaundel(trstalionaro

de corpuri(siste,ne fizice)iape,ziduri,ceala,nori etc.Undeleelectromagnctice cu

o lungimede undAoarccarepot provocacmisiaunoralteundeelectromaglrcticc 0u
luDgirne de undamai nare prin lenomenul de fluofescentl De exentplu. trnclc
subslantre absorbindraze ultravioletepot genera lumine (aplicafie: lanpile
floorescente),altelesuntfluorescente pentrurazeX (Aplicalicmdioscopia).
Ne vo'n refer;9i la o prcprietate ondlrlatorie. impollanlzidin pLrnctdc vodcrc
praclic,carenu selnteLle$te instrla sunel:polariz|rcfl.
irr unda transversaliproduside antena(fig.3.57,3.58). vcctorul/i
(componenta electricAesteimportantd lD practici)detenniniiDrprcun:t cu difcctia
de propagafeun anumit plan, DumitplaDde polarizare.lr figurile DrenliorrAic
spunem ca undelesuDtpola'izate vertical.planulvectotului t fiind vodical.Cu
gDeratorul de undemetrice (fig. 3.62) $i cll un rooeptor(arrleni l/2 ctl oD bcc
intercalatiD mijloc) sepoatevidentiapolarizarea acestofunde.
Daci antenaemitatoare estea$ezata vertical(polarizarevorticali).rccoptiase
va producecu amplitudinemaximl (beculare strdluciremaxinri) atunci cend
antenareceptoare va fi vedicalS$i va aveao lungimecorespuDZitoare lunginii dc
undda emildtorului(pertaremisieti receptieoptimcantenole lrebuietie acordarc
peaceeaqi frecven{a).

It' l
 Dcplasandrcccptorul. cu antenaorientiu vcrtical. pe un ccrc cu centrlrl ir
elnititor, bcul \,a ardc pesletot la fel ,:leinteDs(slrilucirea sc nictoreazd ins6 pc
misurii ce cre$le dislanla tali dc enritdtof). Dadr ilrsi antena receptorului eslc
adusi in pozifie orizoDtali. becul vi fi stins. indiferenlde distenti sau de orienlare.
ir aceasti siiuatic. undele cu polarizareveflical6. produse dc cmititor, l1u pot
excita oscilalii in antcna rcccptLrarc(cafe va avea acum polarizare ofizontali)
Undele pfoduse de sufse n{trtralc sunl in gcnc|al npolnrizrte. Nepolarizater-f

ce pulen evidenliro fropri!lirlc ir)rFor

tanti ra a"
arrtcnci: cliagra
r c ne, : o ,rl rra na de
rrr u t jradiatie.
r!,a u e .
E . .l E ..
Sc atan anlcrcLc faralcl. r^npozitie ;rtere l)par.]lelc 2) pcrpendicolar
of iz or llllii ll! r L ri I 6 -1 . a c f)a c i v o n r
L i I r l . , \ D l ) l i l u d l d csr o n n a l u L L l . n 'i s
'i r L rc I rl rr r i ( r '( I
i f c nr il: r lLr f\.on r c ,rrs ta tl c a rb e c L rll fd c ''r
o , l r r l d 'U r . l t L l i v ,ri r L u , c l o r {( l r . )
i r r r r . ( l r llllr ir . i ,r l i rr1 .ti c d c u fg h i L rl ( p . h r / r r c n c s r co r i / o r r o l l l )

azinrutrl c. ln t)ozitiaa (o = 0) slf.lucifca csr.

{
J," nr.rximar. in u (, ()0') lipsc,\lc. irrfl'ncclchlrc b
cstc inlcrrncdirrii.hr corrcluzicrl. r.r(iirliNljsl.
|llaxinrain planulnrcdialorrl Nfitcnci: L o urtcnil(u
dipol ftdirni) nu fadiazaL h hrnguls:iu.lls1cvalabila
ii rcciproca:dr)lcnrrru rcccpliorrcazi o undacarc sr
propagih lLrngul 1).
siiLt(lig.li.63.
l)rc;i lnlcrrclc sunl coliniafc (lig. 1.6:1.c).
bccul rrrr fllc. Irutcm dornonslfr acunr rcllc\irt
/ r ! r r / lt r i] t \i n Lrn l .l rtr
rrrr'l.l'r rl.rI.'Irrr,-rrqti. I\'Illr i,.L.r.r', .r- /.r"
lJrfirlclcu rntcnclco brrii
c(nr(hrcloilfcsulicicnt d0
Iu g:i (1,i2saumult ri nufc) srLro liJricdc l"bli. cunr
sc vcdc in llgnfr 1.6.1 l{cccpl(rflrlva prirrri rtndctc
fclleotalc\ii bccul sc vx 1'pfi|(lc.Se nrii poLlroc ii Illle
c\pcfinrcIrlc Atcziurr pe accqrfi dfclpta cmi!art(r'ul,
rcccptorul$i rollcclolulo.l iD figur. 1.65.tr.o.ApropiiDd
s u dcpidilndfc{leclorilde reccptof,beculpoalcsiiird,r
mri intcnsdeciitj^nrbscnlafcllcclorului(b). sau sii sc
slinga. Aocsla cstc un cxomplu tipic dc intcrttrcnla
rrndclor.ill ligLrla].(,'1.b. aDteDrcdc cxcilatadc doui
,,',df f,,rc o\ ilr.,,,i,;,, ';j,,.,ri .e.jIrt'lilic:,rJJitna. ,,,r.r
'lirc.r., Jc l" c ilir^f..1f i J^|Lr rrrl(.r.I:r ,lJ I r. lrr
llg. c, unda fcl'lcctati esic nr opozitie dc l'rzarcu cci

t6 l
 va fi 0. Distantadintroceledouapozilii aiereiieir'_ i_
directeastfelca rezultanta
rn\er$rea*z':
O trebuiesAreprozirteun numerimpafde V4 pentrua se oblrne
undeireflectatefatadeceadirecti.
3.5. APLICATII PR.{CTICtr AI,E I]NDELOR
ELtrCTROMAGNtrTICE
cirili./aliamoden)a a suferilun prcgres nolibilri deo\cbilde rapidodatacu
inLrnJ,-rcer.aundelor.leclromagnetice ir)circuilulleleconlunicaliilof\u neprrrern
au la baza
iniunin^uiup *oa".na nta radii, TV' telefonie mobild$i intemetToate
iJ";".i.lf^." * cele ilustratein figurile 3.60' 3 61 (in toate cazuriletrebuic trnut
polarizate: antenele se conslruresc ar se
cont de faptul ci undeleemise sunt
a$a fel incet rcceptiasemnalLrlui emis si se realizez'ein condilii
"ri"*^ra'i"
ootl.". O*a ati remarcat, in informalia despre sennalultransmisde un satelrt
glosalioDaresteinclusASipolarizarea: o zontalA, veticalA)

ec rrarirr)
D a cascri emc ompl er a E r r . , r - L . s in2l ^ l; - i] t l

constatem ce informatiapoatefi,,inscrise"in unddnu numaicu ajutonrlarnplitu-

dinii:se Inaipot modulafrecrenla tu - I n caufdzaini{iala$ DflLareLcplor.ul
estcsensibil la fazaurldeireceptate. eslepo5ibila $i exlraEcreJ unorllllormrlllrrllle
desore
_ .chirnbarca poziliei)ta enrililoruluisatrr rcceplorrllui)
'p*";"a de ta feuomenul de reflexieatr fo\t con-rruitcirr'lrlaliiIncnilLti
vitczade deplasare a acestofaclr
detecteze 9i sd localizezeobiecte,se detcrmine flccslor'r'
aiutonrlundelorradio Eslevorbadc rrdar' in funcliede 'l(\lrn'rlid
il.iri"riif. *a"t lucreaza cu undedin dorneniul InetricparrS la Lclcdin Jcrn(rrrrri
in radarsc emit.in rnod pcriodic imprrlcLr i rtrc rrrri)dc rrndeiu o
JriU."ri..
(foartescun,l)Anlena pfe\;r7uu cu trrlrellccl^f p1fllo'n1o"'.
duraledelerminala
inguslti foanepule ic de unde ce sc fropJgi oupc
rejlrlrnrtr'
formeaza unfascicul
Jndeie refleciatede un obiec!sunt receptioDate de cilrc
o alr"qi"
"uno."uta.
ca un cco(r.dupaun interval detimpr=2d' Arci /- di'tcnlx narri
aceersi arlteni
= viteza hunjnii in aer (vid) lReceplionarcx ecourrlor sc
la obiecr.c ^clrrcc
apoipreltlcrarea <emnirlr ul.ecou lnlr-
evidenlin Dauza dinlreilnpulsuri)Urmeaza
s;ecializale decilcul$ialilarea rczukatelor peuD Prclucmrci'r tl
o ur)hale 'norrltor'
diferain iaponcu de<tinaria irrstalaliei{mcrco dc difii:rre'
^f".""
mon ""Ji"i"f",
itorizarea traficului aerian,maritimetc)'
Frecventa smnalului ecoupoatesediferede a undeiprimareDaci "tinta".se
mai rrric'
*-"i"-- fi"**f" .corrluiclte nrai mare dacase indepinci/i
dL'prndc 0rIccl
rieuo*.nul s" numelteefecl Doppler)Diferenlide lrec\cnta
o.ooort;onnf de vitell lintei.in fetulacesra se oblin inlorlnnliicornplete 'lcsnr'
pozilie(direclie$i dislanla' v;le/l irr\lanlanec (uofrPlcrrsr
ohiectuldetectat:
dimeusiuni orientative (putera ecoulul)
'-
;; i"r" antenelor parabo{oidale si dispozitivelorde teccptieultrasensibile
^ cu ajutorul c'rora se
din rehnicaradar, au fost constnriteradiotelscoapelo

l6 l
iivestigheazdspectrul radio de provenienti sxtraterestri,fiind descopefle
radiogdla\ri. Pul5arielc.
iot din iomeniul mdar.a decurso aplicatiefoafo ,,terestrt'a microundelor
cuptorulcu microunde. Cempulelectromagnetic deinalti frecvent'forfeazA dipoiii
el;c1ricidin substaDtisese reorjenteze pe parcursulLrne;perioadeln urmaace$ei
acliunisedegajAcildulain masa maierialelordieleclrice(izolatoare)(lmagioatF\e
un stadionplin de spectatoriceromli se ordona periodicfi foalle dosintoarceri-l
Undclepot trecepdu dielectriciti, pontruanumilefrecvenle.degajarea de cildura
in acestiapoatei deoscbitcle puternicS.in medii conductoare undele nu poi
pdtrunde. darinollzireasepoateproducepdn efectulpelicular'
Cuptorulcu microundccontinclLDgenemtorde oscilaliicu o frecventade
2,4 10r?Hz (2,4GHz) $i o puterede aproximativ700W Undelesuntdirijatespre
incinlacuptoruluili apoiimprastiate cu un difuzorasupraobiectuluice urmeazia
fi fucilzit. Spredeosibirede cuptorultennic,cuptorulcu microundeaclioneaza
(incilzestc)doar contin tul si , nu 9i mcdiLrlinconjudtor (buca$ria) Energra
iadiantdabsorbit:r esteproporfionalS cu masacorpuluidin cuptor(la fLrnclionarea
r^ngol putereaconsu ati de la reiiraestemirrimdsptedcosebire dc cel termic,care
c^r\umi meferr ccecatlputcle).
Alte aplicatii praclicealo uDdolorelectromagneticc, bazatepe modul de
interacliune cu materiasuntl
al acestora
- televiziunca:trlrDsfbnnaroa irnaginiiopticein semnalelectric- imaginc
elcctroricd- (pfh cfect fotoeleotricexterr sau intern);transrniterca sennaluhli
sprereceptor(prin underadio);traDsformarea electfic
sennralLrlui in imagine optici
(cnisiedelUmini)
- Iotografia(reacfiifolochimicc)
(de
- fadi;grafia (tomogmfic,delectoscopieX): pfoducerca-fazelor.X
li6nare),ab;rblia Lrndelor irr substanti,citifea (inregistrarea)inlonnalici desprc
grrcl l dc absorblie in s bstfllli (lluoresccD[a'reaclii fotochimice' etecl
lbroclcctfic)
- apamturade vcderc nocturnh(in infi"rofu); inagine^ ,,ten'ica" cste
transfonnatlt^nilnaginc,,clectrioi"(efectfbtoelectricintern),imagineaeleclrice
(poatefi mdritd)esteapoiconvcditiir iffagineoptica(emisiede lumilra)'
.1.5.1.( ilcrx rcgu li (l( |ro t c (lic
Tinan{:lcont dc propricdlile ndelorelectfonragnetice, trebuiesd avem.ln
\cJerc ca acestc:r por rvea cfcctello.i\e attlpranolstf; $i a, celor din^jur
(nrcdiuluir. tfe(lcle pot fi irnparlirc ll clcdolc Lele
ilr douiigrllpe:dc lrrlensrlate
cliD n, pot fi specifice(depindde),)
PIinracategorieesteevidenti:irrdilcrentde lungimeade urlda,trebuievitati
(\ouncrcala r-aclirliiclcctlomagneticc intcn\e{potapircin cel Inaisimpluca7
in r.e.r serr.nll serecom,rnda s; neapropicm dc sursepulcrllice
de c'mp
".iurir.
clectr;rnaenetic: statiiradio,instalaiiiradaretc.
A doira caregorie estocevamai aparte,intrucatafecliunilepot aveacaracter
cunrulativ:efecteleprodusede ulrdedepild rrudoarde pulereaacestora (carepoale

164
 J3 :'1:
il rclativ slabi) ci $i de durata expunerii (erergia radianie absorbiri ";: 1:
\\'=P t) . Estecazul radiatiilor ioDizante(ultraviolet' X,1) caredtstmg lesuiun'c
.: DLIdction.rh rri\cl srrbccluldr \pfodtrcm!'laliil
ld rrl'
Din riesL puncl de veJerc trebtrie'\ilrli e\puncrca Indehrnfali
(conjunctivitd cancer- al
rltraviolete caie produc af'ecliuni supefcialc
acclagi gen' dar pol afecta
,.*"t.lri"f"O. la rale X 9i y (care produc afecgiunide
m lt mai puternic SLrnt
G"n" ;"t.rn"i. nazele i 5i 1 alr 9i un efect genetic
oe olo'irel in'lah!iilor.'1 c
o'"ta^,. . .crre d. re.onan,iari'i norme lcsrlc
in cazrrl 'rrdurii cleilrice \ulrr uDlrS:rlorllIncSrrre
-enerea/: rale ullra\iol(le:
;;.i;;". Pentr manipulareaaparatclorcare produc sau utilizeaz' in diverse
d(lcclo'c'pic) <'l
l.on,'ri ,or. \ .,rrr 1 lrldio'toprc r'rdi"'mlle rorrru!r:tfi(
(afe aL irr l r
'olieal,ri< lol"sircdrorlurilur:i ir <.rrrrcl'rdc p-or((lie 'Jrrrfo/r!r"
I
o',,rib.tPlUmb'rlprc./irrioroscrhri<lbarr(prrl(rr'i':rir:ricr''r'/orr' 'fcclrrrr'
(.ccrf,mds||eri(/ lrr iJeeJ prorejir:ip(r'orr:r'trlrr'r r':r'icrrri''r>r' rrr {crrclar':t
( e pernr:r lul'''ir<J
rr'.dirrr i air f.s c"n.<prrrerrci rrrcr'dc 'r J:'N' i' r\ dc 'l(rccr'' '
du/cderlJir\ii ntrlirrpcnculor'e e\ ilj rr'r'lr(Icd{':rrnc'cLl"rrrirr
'rrrrfrrrtcri>i '"rr
mrc alr crlrt
ir liial, pentru a incheia spirala evolutiei, reamintin oelor
(lc-rr:rc
i crr(reiei r f''' r
in,'-,i'..r,o ..i. rr"',.p"nrrt l.r rnuri ciistrrrte "l,rc
'Inpr.l'iorlrlirrlrcdrrcer(J
crrf(nrrrlrrisllernJli\li -ciri 8h'b'rlr' locrrrrr r'c\r lrr!'nr
iiJ" p.""""t.e * rcvini la fblosireacurentuluicontinulrirr lirriilenragislrale
"^1" iialti tensiure Puterile transpoftalcfbartc nari, tcnsiunilc deoscbitde
rlc foartc
cleclromagnelicc
i',"r," ifO; Vl $i lunginile acesiorlinii dau nastercla c'rnpriri
rrrrrr':':rrrJ '
,,;;"." ."'", nfinrrc ,lrelL g(ncrc:rzifi ficrd'f' '<f'rrififrr;vf
illl ( r lr ilJJ I ri rlulr!l i 'l l r 'l lf(ccll ll
Jlilr/e: l/a crlr(lrlrll it llc lllr li\ ' { l' uilL
pe sub o lirriedc r'rlalldtensiune. aPafatuldc rrldio'inccleaz'i si n)ai
",tt"',,.,Uif"1 cu urr putcnriczgomot dc tbnd Accst fenonrclr splrc
lunclioncze.sau linrctrioneazar
Acosta lncluoc
din iauza cdmpului cleotrcmagncticgencra!.:lecurenlul altcrnativ
puteruic. inc^t pa(ca elcctfolridr a rcceptorrl(rl sc
in antenii Lrn icnrnal atit dc
bloohcazii.)
otrr'orrttrl
l-a orn actunl:,so cxtind sistenrclcNagislrulcdc cufcnt contintru:.
inclUstlialcstcoonveit in curcntcontint|udc illalli |c|]siuno. |nnspo||ilt $l apol(||Ir
industritll pcnlrudislribulic Accaslir llrodlrlilatc
,t,",o:"i.f*'"" f" **n1 altcnrlrtiv
jl:r\i(: lrrr''1"_rlirlr
J. tr'rrsroflDr(zirrlio -cri( Jc:r\:lrrlri(l:tlr d' 'r't(r'rrrl frrlcr\
rjrdiJtie
gxhflrilc. lrl nrl l'rflc:l:rl'i
rrcli\"r (rrllr'' l'rnJ
'rreirrrrrcL ieclc,rli 'rlc'
ufoari inlre felclcle nalionAlc

(l=51F.'\i
l. Un cifcuit osoilantou rezistenlanegliiabilSare capacitatea
indlrctanta/-=smll. Condensatoruta fost incircal la lensiunca
U''=100V Si cuplrd
la bobini.
I
L1. Careesteperioada propic a circuilului?(r= l0 t

161
 1.2. Ce amplitudine va avea te siunea oscilafiilor electromagnetice?(u. =
= r00v)
i .3. Careesteenergiaoscilafiilor?(t ,= 25mJ)
1.4. Ce v^loarema-ximiareintensitatea curcntuluidin circuit?(I. = 0,31A)
1.5. Dupd cat timp de la cuplarcacondensatorului energiamagneticdva
deveniegalScLlceaelectricA? (/= z/8= 125rs)
L6. Ce rezislenficriticaareacestcircuit?(R"=63o)
1.7. Pentruce rezistentia bobineicircLritularavea?= 200?(R=0,16o)
2. Pentrucomunicatiile radiosuntfolositeantenedipolcu lungimea/ =20 cm.
2.1. Celungimedeundesefolosegte? (r,=0,4m)
2.2. Ce frecventdauoscilaliilepurtitoare? (u=750Mhz)
2-3. Factorulde calitateal circuituluice alimenteaza antenaesteq/=300. Ce
capacitatearccondensatorul, dacarezistenfabobineiesteR=0,1O?(c= 7 pF)
2.4. Ce lungime ar trebui str aibe antena,daci, la aceeaSifrecventi, ar
tunctioral'napd?0'= | /t)
2.5. FiindintrodusA iD apd,pe cefrlrcventisteacordatAantena?(D'=u/9)
2.6. Undeleprodusede emitetorajung la un receptorpe doue drumuricu
lungimidiferire$i inierfera.Dacadiferenlade drum este 1,4 m, aflati starade
interferentide la receptoroninimsaumaxim).(minin)
l. O instalalieradaremiteimpulsuricu o duratdt=10 ?s,carese repetadupa
I=l0rs. FrecvenfauDdeifolositeesteD-20GHZ,antenaeste folosifi succesiv
pertruemisie$i receptie, impulsurile suDtidentice.
'ar
3.1. CAteoscila[jicupriDde un in]puls?(N=2000)
3.2. Ce IuDgimedeunddfoloseste radarul?(L= l,s cm)
3.3. Pece lungime seiDtinde unimpuls? (l=30m)
3.4. Care este distanfa dintredouA impulsuri?(, = 30km)
3.5. Ce razamaximdde acliune poate aveainstalatia?(D= 15km)
3.6. Pani la ce distanthminimapoalefi utilizatacestradar?(../=15m)

t66
 OPTICA ONDULATORIE
I]\TRODI]CERIl

Opticastudiazdnat ra $i proprietdlilluminii precum$i interactiaacesteia cu

subslanfa. ln funcfiede punctulde vedereasupranaturiiluminij, folositin studiul
fenomenelor, opticaseimpadeinl
optict ondrhloric c studiazefenomenele in care se manifestir
preponderent caracterulondulatodual luminii: dispersia,interferenia,difiaclia,
polafizarea;
- opliu lbtonic; - studiazifenomenclein care se manifesticaracteftl
corpuscularal luminii: ef'ctulfotoelectric.elctulCompton,emisiagi absofblia
radialiei;
- ol)lic'r groDrttri'::i- folose$tenoti neade razade luminA$i alte ipoteze
sinrplificaloarclira a serererila naluralumirii
I-umiDaproveniti de la diferitecoryuri coDstituieagentlrlfizic care!prin
intenrediulretinci,faceca ochiulsd poat6,,vedea,, acestecorpuri.Naturalumi0ii,
structuraei, a preocLrpalpe oamenidir celemai vechiti,npuri.
In secolulal XIX-leaJaDles ClerkMaxwella pusbazeleteorieicAmpului
electromagDtic ai a aretatce perturbatjileelectromagnetice
se propagaprin unde
transversale.Coincidenta dintrevaloarea vitezeidepropagarea lumilii, deteoninati
experiDental de Fizeau,gi oeaa vitezeiundelorelectromagnetic in vid, cfllculaU
deMaxwellconformlormuleic=J#, l-a licut peacesta
din urm6saemilii

ipotezacAluminaestede Datureelectromagnetica.
Experime0te ulterioareau conflrmatacestfapt Si au demonstrat ci rti,(tcl(
lunrinorNcsrnt prudusedc co|nponont:roltttr.icri(E) rdimp,rtui ftcctronrjrtanoti..
AstazigtimcAundeleluminoase facpartedin gamaundelorelectromagneficc.
ocupando portiu|lerelativ restreDstrdin spectrulacestorunde! cuprins6inrre
bngimile de undA)"-380 nm (pentruluminade clrloarevioler) 9i )",=760nm
(pentruluminade culoarerosie).
 \_Y-____/
e"
e r"-rnenotl
-2 ,i 2 j .2 '

atg. J / SpccrulrudialiiloroPlile

Dupddescoperirea radiatiilorinfrarofii clr )' cuprinsin intervalul(760 nm:

1200nm)qi a cclorularrviolctc cu l' cupfirlsintfe(100nm;380nm)ti d paco s-a
constatat ca accsteradialiiau ploPrietitiSiproduclenomeneaseminibarccu cele
luminoase, optica$i-r extinsdomeniulei de investigalie $i asupraacestorradiatii
Pentrlra caracteriza fadiatiadin domeniul vizibil se folose$1e lennenulde
rxdiatie luminodsiisauluD)iri, iar pentrua camcleriza radiatiadin toateceletrei
dorneniisofolose$te tentenulde ridirlic oltic:i. ln acstfet, nolirlneade radialie
optici arc un caractermult mai generaldecal nofiLnrea de mdiatie luminoasi
O surside radiatieeleckomagnelicd poate fi nLrmitesursr do lltrnin:i nlrmai
dtlctrlungiDeade unda a radiatieienise estecuprinsein domeniul(380 nm;
760nm).
liiecarecutoateestecaracterizatd, din puDctdc vedelefizic, printr-unanumit

du r n cr irde undisrrurrecvcrrle
r l ungimiclc lu = 1 i

Lungimeade undA
Crloareaspcctraltr (xl0-' rn) Frccveot,(rl0rr Hz)

380-430 7,o-7.0
430-190 7,0-6,1
490-575 6,t-5,2
Galben 57558s
585 650 5,t-4,6
Rotu 650-:760 4,6-4,0

DacafrecveD(a (saulungimeadeunda)areo valoarebinedeleflninat?i, atunci

undarespoctivisenume$temdiafic monocromrticil.
Lunina albe este o supmpllnerede radialii monocromatice9i, la o
descompunere a sadupi lungimilede urrdicu ajuloruluneiprislle, fenomeD
llumit
(lispersic,se obtineun spectrucontinuude radiatiecarese prezinti ca o variatie
continuea culoriide la rosula violetca un curcubeu

168
 4.1. DISPERSIALUMINII

,1.1.1.Dispersialumirii cstfcnomenulcrrc rczultn din varirtia indicclui

,1. rfr:rcri(r rl unui me(liUi" f"n(!ie dc lungiln'x dc unili'
lrrflrrirrlarneditrluiasuprapropagdrrilrlrnirriie'te Llelerminalide interdcli"
luminii cu aiomii qi molecul;le din careestealcAtuitmediul. Aceastaintractie duce
Ia variatia vitezei l a luminii !i, prin urmare, deteflniDavaloarea ;ndicelui de

refraclien = -.

a lumirrii, indicele do refiacfie esto dat de

Conformleoriei electromagDetice
relafial
,= (4 . 1 )
"6'r,, magDettctp, este'pmcllc!
permeabilitatea
Pentrutoli dielectriciitransparenti,
egaldcu Ditatea,Din aceaste cauzaavem:
,- l ,
Proprietailed;electrice ale nui medillsuDtdcterminate depolarizara lui, cafe
aparcin urma deplasariidin pozilia de echilibrua particulclor electrizate din
interiorulatom;lorsaumoleculclor.
Mediile opticedielectricenemagneticc se
polarizeazA iD prezenfauDdelor dc luminA datofitd
actiuniilectorullli optic Z al u,rdei,careantrc-
neazl elctroniidin mediu (electroniilegati ill
I
llLi o
cadrulatomilorsaunroleculeloo intf-o mi$carede --!]l]r.r"
J]l!ml
oscilatio.
{ceasli polarizarc detcnnin,i
deci,
o rnodificarc
a indicelui
r
de
+G;F-:
constanlcidielectricee,.9i.
refiact;er?.
cle liold AlbNiu Cfl[o' rlaiu
Pentrumediidispersive nornlalc, indicele
500 00rl 0
felraclie,, depiDdede lungimeade unddl' dupa
luiCauchy:
relatria l?tg.?2 varialiaindicclui
BC dc leliaclieou lungimcadc undi
n=A+ +... (4.1.2\ pcrlru dilcritcmalerialc
) :- +-
undeA, B, C suotconstante caractcristice frecdruimaterial'
Aifei, in cazul mediilor tmnsparente in vizibil cum sunt: sticla, cuartul,
fluorina.avemo descre$lere lenti a irrdiceluide rcfractiecu cre$terea lungimiidc
undadupacum sevede ln figura 4.2
Prii urrnare,un mediu-opticcu dispersienormalaestecaracterizat printr-trlr
indicede refraciiea carui viloare scade odata cu cre$terea lungimii de undi
(fig.4.3.a).

t69
 fis 13 r]lsNrs'e anor
b' Dispcsie
b) rrard'
dionral[.
a) Dispesie nomdi

Ulterior s-a constatatcd existEli subslanfe(cum sunl solufiile de iod' cianmi'

de
fuxinA) peDtrucare curbcle =/()") posedAmixjme $i minirne Aceslc cazllrl
'? I llg 4l.,r'
disocr>iioufo+ nrrmite,,rnomdle-
foancrrlilin obscnirrealbrrollrerrului dc di'pcr\ie I lLrmrnrr pnrl
[,n ;n5lrumenl
- esteDrismaopticd
sticlA
Inaryinird"
i. i.i.'ii'1.',','' ,'", i( x. o prr'rnaopricac'rc rrrrcorp rrun5p'rrenr
irlef.ecli|1 lof c('nslilrrie rr'rr I l'r' rrr' rar tlngl'rr'L
dou; fele plaDc.nepdr.rlele:
diedruA formatde accsleJoLra -e letc rrr'
ntrlrrett( lrirrl "
Irr' 'I
Orice secliurrea unei prisrncprintr-rurplan pcrperrdi(ulaf.pe rrruchracr \c
considerate se nurne$le
n nette scctirrnc tfirrciftrla(fig 4 4). Fataopusl muchiei
h,r1rtnisnrci

/r rlprismaoplici,"1;1X;:i,y,:iltl,i:illi;,J,li"
Schematic, o prismaopricl s roprezintd principal'
printr_osectiul]e
( f i s . 4 . 5 ).
- F;e Sl o razade lumir)amonocromatica ill planulullei sccliLrrr'
cuntir)llta
ori,r"ioul.u unei prisrne.l] indiccledc refraclical subslanlei din carc e'lc
prisma. de incidcnlafcspe(livrclr:lclrc
r 5i r ur)ghitrrile peprrmirlilla
iorrfeiliorrata q( rl
AB. r'si r'unghiurilecorespun/iloare de pc lalaa doua o - rr'rr''rrrrr
'i- -ir
/'R
. ,.lainrr.iit..tiu ae incidenF s/ $i direcliadecmergerrF
priqlna fn,. -l) din legea -
relraclrelantr'ara
latrecerea razei S/ din aerin
in 1,rezulla:

170
 sini=rsinr. (4 . 1 . 3 )
De asemenea,
in 1':
, sior'- sini' (4.\.4)
Inhucdrt esreexterior
in riunghiul6//;rezulLa:

Dar I - I (a\dndacela)i unghiul/L/') iiprin urmare:

suplement.
r+r'=A . (4 . 1 . 5 )
Din A 11'F rezultace sumaunghiurilorFi' gi iii esteegalecu unghiul
exterior6; deoarece
Fi'= i r9;{?t-i' r", sepoatescrie:
6 = (i r) + (i' r), adicn
6=i+i' O+r), (4 . 1 . 6 )
sau6= j+i' A (4 .1.7)
Relafiile(4.1.3),(4.1.4), (4.1.6)se numescfb nL,lclcftisrneinrl .e
(4.1.5),
,1.1.3.Dcvidlir mininrir. Din
relatia(6) sevedeceungliul dedevialie
variazd cu unghiul de incidenld.Se
constatd experimental ci, atunci cand
ughiul de incidenl5variazdln mod
cootinuu,unghiulde deviatievariazi $i
el, luand totdeaunavalo mai mari
deceto anumitevaloareminim! 6,h.
Aceasti valoarc minim, se
realizeaztrin cazulmersuluisinetric al
razelorprin prisma,adicdin cazul in
carei = l'$i," = r'Fi deci:
6 "=2 i* A. (4,1.8)
. 6, +,4 Fip. 4.6.In cazulde!iaiieiminime,traiectul
rnrooucano/ = $l luminosS,f I'8 ertesimtricin Bportcu planul
al prjsmei
biseotofsl unshiului,.{

/= (J ).
ln legearefiacllel
--
t
rezultdi

,'A (4.r.9)
2
Mdsurandunghiul de devialie minimd 6* al unei prisme, s poatecalculacu
ajutorulrelaliei(9) indiceledereftaclieal materialuluidin careesteconfeclionatd
Drismarcsoecdve.

t71
 4,1.4.Conditia dc erncryentii.Pentruca o razdde lumini carepdtrundein
prismi sApoati ie$iprin falaAC, trebuisAnu seproducireflexietotalapefafaAC,
adicitr'< 1.
Din (5) rezulti/'=,4 r",deci:
f>A_ t .
DacA/ < a. Dutem scrie:
2 siD/ > sin(l /). (4.r.10)
Din legearefractieiin punctulI:
sini
- -. in r
putemtranscrie( l0) astfel:
srnr
> sin(,,1 /). (4.r.rr)
1|
r.* =
La incidentam?Lxime, iarrelalia(11)devine:
2

1 > sin(,4- f. ( 4r.. 1 2 )

Dar,cum 1
sin/>si n (l-l),
sau A<2t. (4 . I. 1 1 )
I)rci..1: l/ nicio ftr7a(lcILrnilra
inlmlain prisrnirrumri icscdinrccash(lorlr
sLrlcfarcllcxictotalipc a (louasuprrlrtiia prisnrci).
De exemplu, pentrusticla,,crown", uDghiullimitdpentruradialiagalbena a
=
sodiuluieste/ 40050'.PeDtruca aceastiradiatiesApoateiegidiDacestmatefial.
indiferent de uDghiul de incidenla, prisma optice trebuie sI Aibir
,4 < 81040',,
4.1,5. l'ristDn cu rcllcnic t{,t:tl;r.O prismacu reflexietotaldesteo p srni
opticaln careo razAde luminasuferi unasaumai multereflexiitotflle,inaintedea
iegidinprisma.
Celemai simpleprisne cu reflexietotaldau ca secliuneprincipalaun triuDghi
dreptunghic isoscel,
DacnpefataAB (fig.4.?,a) cadenormalorazdde lumini Sl, eanu esledeviata
(i = 0 + / = 0) fi ajungepeBC subun unghid45' (superiorunghiuluilimit6,care
la sticlAesrcde42") 5i sereflectetotaldupeIR. Deci,fafaBC a prismeisecompoft6
ca o ogliDddinclinatAIa 45' fatAderazaincidentaSI care,ln acestcaz,estedeviata
cu 90o.Asemenea prismecu reflexietotaldsefolosescla periscop.
DacArazaSIr cadepe ipotenuza BC (fig. 4.7,b), celedouareflexiitotale,in /l
$i /r, intorcrazaparalelcu eainsi$i.

t7 2
 Prislra cu reflexietotal[ tunolioneazi,in acest caz, ca un sistem de d!].':
:linzi plancperpcndiculare Astfel de prismose folosesc la binoclul cu Prisme

Flg I Z Pfism. cu reflcxic lotali.

1.1.5.I)ist)e$ia h'tr'i'!ii I)fir

i !striir. Cols;derdm o razi de
Lrnrindalbi, ulr amestec al tutufor'
ungjmilotdc undavizibilc.incidenti
:c o prismi. ca in figura4.8
Dcoarecc dcvialia Produsi de
rrisDra cre$le cu crc9torcaindicelui
Je rel'ractie,lumina violcte este
Jeviatarccl lnai mult ti cea ro$ie cel
clispcrslct
rnesura
nrai putin. La ie$ifea din Prismi'
lascicululde lumini se desf-ace i,l
lormAde evaDtai. SespuDecA lIrn irril J8 DhpcNinl()dusl dc o pdsnil Ansamblrl
cuk lor dc pc ccrm senunrcslc
spcctru
(li\l'cr!itlar
rL,r1 li,r rilrr(lurr\l)cr{rrl
Se pot disti'rge,exceptandnuantcle,7 culori principale: ro$u,portocallu
(orange).galbcn.vefde.albastru,indiSo$i violet(culorilecurcubeului), alecirof
lotmeazicuvantulROGVAIV
initriale
\l
nroloc!({t'rr1(
fl(liirliisirll'lt saurrrrlirrliL
Acesteradiatiisenumesc
cA,penlruacclafiunghideincideDli a lumiDiialbe'radialiilcsimple
ObseNAm
iesdin prism:isubunghiuridiferitc'adici iDdicele derefractioal prismiestedilcrit
pentrudiforileloradiafiimonocromatice fi anLnne, el cre$tede la radiatiaro$ieparr'
dc mai.ios)
violct(vezitabclul
la radialia
t.l
 Indicii d refractieabsolutia sticleipntru uneleradiatii nonocromatice

lndicii de refracfie ,?
sticla
1,504 r ,507 1,521
flint 1,612 1,621 t,671

O misurasimplea dispersiei o constituiedistanlaunghiularedintrerazaroti

$i ceavioleti (fig. 4.8); dispersiadepindede diferenladintre indicii de rcfraclie
pentruluminavioletd$i pentruluminaro$ie.
ShAlucirea diamantuluiestedatomtA, partial,dispersieisalemari.

a s p c r s ielu
l i l v i denti ercdi i m in ii
' li' lr : t lt r ( r i ri i

feDomenului
Observarea a luminiilntr-oprismi optica.
de dispersie
Nlnlc r ialc tc e s t| rc
- bancoptic;
- lentildconvergente + 120cu suport;
- faDtdsimpL5cu suport;
- generator detensiure;
- lampeopticd;
- prismeopticecu suport.
ivlo(h'l(lc I'tcrt'
Montati piseledin trusade fizica pe banculoptic, in odinea indicatdin
inagineadirrfiguri.
Alimentatilampaoptice la 6V 9i deplasalifantadreptunghiular?i paralelcu
truchiaprisrneip6ndcAndfascicululluminoscadepe unadin feteleprismei Rotili
prismape suportpdni cind fascicululemergeprin cealaltafale, pentrua obline
spectrulluminii albe
imagineapeecraiulpozitionatlatemlto fbie coloratereprzentend

Fis l, dhpe6ieiluminii
Monla.jpenlfuelidcntierca

t74
 .{.tr.7..'tpli{?!tiiii'{lixpr!!lciIrininii irr nxaurirli in tchni{ir
l . Uf'cuh cr l
Fenomenul de dispe*iea luninii se poateobservain cazulcurcubelLlui,
unde
.ohl pfisrnejesteprehatdepiciturilcdeapi existontein atrnosferA
dupdcea plouat
(fig.,1.10)sau in preajmacascadelor. Figura4.11 prezintacurcubeulce poatefi
observat in.ietulde api aruncatdeo balcni.

/i& ,/ 1r. Cucubcul

C6ndlurninasoafeluipAtrtndeintFo
picilufi dc apl (considcmti sfefici.). ca
sul'erio refractic Ia tfecer'eadin acf r^nap:i
(1) $i r'nciruna la ic$ireadiD apdin aef (t)
(fi8.,1.12).DLrp;irefiactiainitialA,uDelc
nze dc hrmini pol suleri rcflexie totali
rntcml pe suprafalaposlerioarda picll0rii
dc apli (2). Daloritd laptului ci irdicele de
reliactic al apei estc diferit pertrlr
difcrilelelungimideuDdd,fiecareculoare
spectral?iva n refractati diferit ti luminA
I)9. ,1./2 Dispclsialumioiiirrtro pic urt
albA cstc Llr\|!r!irla. descompusAiD dc 1p..

RofLrlostcrcfirctatcol tnai pufirr,iar violetulcel mai mult.

ln funcfiede pozifiile(altitudiDile)diferitclorpicaturi,citre uDobservator
sunt
lrimise diferite culori. De aceeavoln vedeaculoarearoti mai sus pe cer, iar
culoarea violetla partea dcjos a curcubeulul.
Culorilecurcubcblui suntcu atatmaivii $i maipureoucAtluminaserefracli
ii se reflecli pe picetufimai mafi de api-
Cufcubeulestevizibil atuncicfurdsoarelebatedin spatelenoskuin perdeaua
dc nori din fat6,luminareflectandu-se.

t,-5
 2. Aparu(spectr.rlecu Prism:i
Dispersiastala bazaceluimairaspendit opt;ccareintri in compononta
elemel1t
aparatelorspectmle: Prisma.
' in aparatuluispcctral,obiectulestef'an1ade intrarea luminii in aparat
"otut
Prisma nnpreunacu lentilele produc atatea imagini ale fantei cate radialii
monocromatice afe sursaspectralianalizata
l" n"u.alenrilal, esielentilacotinraloare.in locdrulcareia'c plaseazd lar'ta
,1. inirur."F a aparatului;a dour lclrlrli./ formcaz' imxginile tantei dupace
mdidlia irrcide;tapolicromalicaa fort de'Lompllsa in componenlele e
monocromatice de cAtreprismd(fig 4.13)

/',s '/ /J Schsnounuiaparat culnsnli

spcclral
ili formcaziimagiltea
)liind c; un lasciculparrlelde razemonocrotnaticc
or.rnciifornriin plalul focalal lentilei,vom g?isi pozitia acestui plrnctin locul unde
o raz! oaralela cu lasciculul(R sauG saut, doo anumila culoare, dusdprin centrul
lentilei inleapi planulfocalal acestia.
iu-nguri se obline imagiDea tripld a fanteide intrarc,pentruci am trer
^les
mdiatriinlonocromatlce
itaci sursaspectratiare 7 sau20 de radialiimorocronaticevom ob{rnelot
ataleaimaeinialeaceleeasi fanteAvind tlr vederefoanafa0tei- o deschidere tbane
mare (]-2 cn) -
ineusta(5:100 pm) intre doualamemetalicecu inal[imetelativ
,";utta ia n."or" radiaiiemonocromatica a surseise observdin spectruca o linie
colorat;(,,lirie spectrala")
Astfel. aparatulspeclraldescompune radiatiacomplex[a sllrseispectmleir
rad;aliilemonocromatlce componeDrc'
baci in planulfocalat tentileitr' avcrno plaoifolograficd,aparatulseva nrtnri
.r, r, r. a >ir a irrrcgislrr pe(mul5ixfotogmficiintregrll speclnr deoJat;
' a\cln o f a n t a(d e ie s ire ) A p a ra s c \ a . n u 1 r'
lrrl
Da c; in acelatifocar
ca surside radiatie monocromatica (asemenea unuifiltru
,,rr,r,n,uu11,r'5ivalucra
optic foarte fin).
Siva folosi
Daci ins6 Piesafinald esteo lupA,aparatulseva numi Vx'r1,"or'r?'
ca: flacara.arc
la obscryareavizuald, directe, a spectruluiunei sursede radiatii
electric.tub de descdrciri iD gaze

I r'6
 d 60o.PriDaceasta
1. O prismade cua( ar unghiulde refringentd treceo
radia(iemonocromaticdpentru care indicele de reliactie corespunzetor
este
,?= 1,46subun unghide incidenlide 30o.SAsedetmine:
a) deviafiarazei;
b) devialiaminime.
Rezolvare
a) Aplicemlegearefractieila primafatd:
sini= r sin/ sin/ = 0,34246.-| = 20'.
D||A= f+r '+r'=A -
r=40..
Aplicdmlegearefracliila a douafata:
r sin/' = sini' + i' = 69,8'.
Din 6 = I + j' -,4 rezulta
6 = 39,8'.
' 6_+'4
b) Din,?- ---- 6",,,- 2 arcsir)
0.7.1
-60' l7-8'.
-
2
de 50' fonne^zaun unghide devialie
2. O prismi cu unghiulde refringeufd
minimdde35'. Careva fi unghiuldedevialie mininedacaprismaseculurd;iin Apd
(n, = 1,33)2

.1n!r11
sin4
2
prismacufundata
Pentru ln aper
A
-.-62+
L =2
.
"A ,'"'

5'i I
impa{indrelatiile oblitt"'u,.in
cu unInembru.
membru ' -I .in !
,
| | A r,'I
i =- ,4 +2 arcsin -
t i a p o 6) sin "'=-: .adic e 6 r= ll' 1 0 '
i ,4 z )
3. Pe o prismi cu unghiulI = 30ocadenormalpe fala de intrareun fascicul
ingustcareiesedin prismadeviatcu 6:30". CunoscAnd sin 15" = 0,2588li
sin26"30'- 0.4482afialidevialiaminimea prismci.
l--
 Dir lormula devialiei, penfu incidenldnormale(i = 0 = r) oblinem:
6: j, lsaui,=6+ / 4 = 6 0 0 .
Aplicamlegeareftaclieila a douafaF a prismel:
}?sin r"' = sin i'
sinl
de undet r= -:---

Dar /"' $i,4 sunt egale(au acelagi

complement),deci
sinl' sin60' a
sin,-4 sin30'

DinfoardaddilifttuIin.
' 6."+"{
n- ,,__7_, oo|nem:
2

*in Lj1 6'+30' = 26"30'.

o.4q8z..au
22 -
Rezulte:6- 53"- 30"= 23",
=
t PefalaAB a uneiprismeABC cu ,,i - 3oocadeperpendicularun fascicul
de luminl albtr.Stiindca indicelede refraolieestern = l,5l pentrurazaro$ie,
nr,= 1,531pontruceaviolete,saseafleunghiuldedispersie
rcspectiv dintreaceste
razela i9ireadin prisme.

i= 0 + / - 0 pentrutoateculorile.
Ca $i ln problemaprecedenta, /' = ,4 (au
acela$icomplement.
Aplichm legea refraclieila o doua fat6:
1,510
,R sin,,'= sin ,i + sin,i =
2
. ., 1,531
srnr,/+ srnt=
l-
Unghiul de dispersieeste:
. 1.531 1.510=
50o,48040,= 1020,.
22

_ AlegefiA daci atumaliaesteadevtuatb sauF dacdafirmafiaestefalsd:

t A F Indicelede reftactieal luminiiprintr-unmediuestedircctpropoiionalcu
vitezaluminii prin acelmediu.
178
L A F Indicelede reliactieestedependentde permitivitatea
electricerelati\,a.
9i de permeabilitatea
magneticd p.
relative a mediului.
-1.A F in cazul dispersieinormale,indicelede refractiecre$tecu cregterea
lungimiide undi.
J. A F Deviatiaminimainhe direciiade emorgenla $i direcliade incidenlah o
prismdse producedacA,in intefiorulprismei,razaesteparalelacu baza
pnsmer,
5. A F Prismacu reflexietotalacareintoarcerazaluminoasd
cu 180'estefolositi
1aperiscop.
6. A F Candluminaalbaestedispersata deo prismdde sticli, rosrl estecel mai
mult deviat.
7. A F Dispersiaunghiularidepindedediferenladintreindicii derefractiepentru
lumini! iolele)i peDtru
luminarolie.

l. Unghiul de refractielimite corespunzand materialuluiunei prisme cu

= =
unghiulla varf,4 60" este/ 45'. Sdsededuci valofile:a) unghiuluide deviatie
minirnd6,,9i b) unghiulde incidentdcorespunzdtor
R: a) 6,,= 30'; b) , = 45'
2. Fiedoui prismeidentice cu'l = nE fi aleciror secliunisunttriunghiuri
dreptunghice ABC qi A'B'C'; unghiurileA $i A' suntdrepteiar B $i B' sunlde 30'.
Se lipescprismeleastfelincatsi formezeo prismdunicecu unghiulla virl'60o
(dup; liniileAB $i A'B'). Secere:a) unghiulde ircidenFal razelormonocromatice
caretraverseaze aceasta prismaIa minimumde deviatie;b) valoarcauDghiuluidc
deviatie minime.
R: a) i = 4s";b) 6,,,= 30"
3.O radiafieelectromagneticb incidentidiI] vid peo pris'ni opiicede indicede
refrac{ier = 16, sub unghiul/ = 60', parcurgeprismape drumul de deviatrie
ninim6. Si sedetermine: a) valoareaunghiuluide refraclie;b) unghiulde devialie
miDilne;c) sinusulunghiutuiminim de incidentape suprafat^prismei.peDtrucare
maiexistaun fasciculemergent dit| aceasta.
R: a) / = 30'; b) 6,,= 60"; c) sin i,, = 0,72
.1.O razi de lumini monocromaticd intri inu-o prismdde ctowD(r - 1,529)
=
suburghiuldeincidentei 22".Subce unghiiesedin prism[,daci unghiulprismei
este,4- 4l o?Careestevaloareaunghiuluide deviatie?
R: a) j'= 42,08";b) 6 = 23,08'
5. Sedd o prismaopticaa carisectiune ABC esteun triunghiechilateral. Pc
falaAB a prismeisituatein apdcadeo radiatie monocromadca, astfel incat ea se
propagein prismi paralelcu bazaBC. SAsecalculeze: a) indicelede refractie,- al
prismei,ltiind ci unghiuldedevialieeste6,,= 30' $i indicelede refiaclieal apei.r.
t -!
 /?,,- l,3li b) valoareaindicelui de refiaclic n,, al unui medju diferit de api, peDrru
careiD acelea$iconditii de pfopagare(razaparaleli cu BC in prismi) unghjui 6,, cste
rLrl: c) care ar trcbui si fie valoareaminimi r,,i,, a indicelui de refractieal unui alt
ncdilr, pentrucarc radiatia incidenti pe prismasub acela$iunghi oa la punctul a) sd
nu mai intre in prisnli?
R: a) z, = 1,88;b) r,,,= n,:
c) r,,!,,- 2,66
$- Secliunea principali a unei prismeeste un triunghi echilateral.
Unghiulde
.
iDcident6,egal cu unghiul de emcrgental. estede 45. Se cere illdicele dc reliactie al

R:ll=.va
i. O razd care cade nornrl pe una din felele prisnecu unghiulI = 30'
eslc enrergentdpriD thta opusar.fiind deviat, cu l0'. Calculatiindicelede
retiaclical pfisrrrci.

R:r = .6
Le unghide reilingcntaafe o prlsni dacar
acesrungtriestecgal cu unghiLrl
dedc!ialic,nininir secunoasre
indicele
dcrefriij! = r,s
l g;;,*r, "
'). O prismdde sticli (, = 1,5)c unghiulde fefiingcn(:i
I = 60. afe o lari irl
contaclcuaerul,iarcealaltiinoontactcuapa(r=l.ll).Omzidcluminicadcsutr
un unghide 45'pe prima l'aF ii iesedin a douo Iali r^D apd.CalculntiunghiulD
dintrc raza incidcDti Si mza enrcrgenfii.
R:6 = 21"30'
N{,.O mzi ilrcidentipc o pfismiicu unghiull = 60., sul-crincl deviafianrininr:i.
rrr'.t3Lsrrhrr|lglliulr' - rr0'. :e ecrc:,rrrrrrghirrt
Je i||cidc|lti:b, ,IrEhiutclcclc\iarir
nrn nltt c)rnotLctrd( tclrrrlrc cl n smcl
It: a) I = 60': b) 6,,,= 60'l
,t-
c)n-'tt)

4.2. IN ! t]l tFt,,t{t, lN

I r \ l. u M t NI l
l.l.l lrlcrif'.!ilr juoririii rslr It"(,'r!enul{l( ronrt) rrrr( in acttr:,i trN r
,L! i srE iili urult( nrrlr lrnti|lr': (.
ljcuirrc.edir)rrecelc Jolri crtrnforenrc.Z pr i. urr.l"r.lectrorrlEn(ri-c.
"le
cliclLrl colnponcnlci magncticeeste nesemnificativasupra senzalieivizualc, se va
('r\rLleri c\clr\i\ intlucnlrcontp,rncrrerelccrricei r..vcctonrllurnirr^r'',
Vom ruDri i l.r:rt.!t. LLrrrrrou inlr-unpunctvaloafeamediein timp a lui
in punctul considerat: '
I=<R> (1.2.r)

r80

t
 6,, deoarecevaloarea mediein timp a lui
sllt_ot esteo constant,
",....?*t=fl:i"!y1+q),atunci1-
Rezrltatul.inteferenlei se poateaprecianumai dupAifiensitatea
luminoasdiD
punctLllrespecttv.
1.2.2. I onrlirir d cucrentii.S, coDsidef,rn
dou, suf,edc luminaouncriftrrrrc
^ pararere
deacecali
tre'rerr1;
irrptrncrur
Prns 4 r4'|
*',"I,,g,i,iiiii:ll1"i,";l'
tr =4r sin(or.+qr)
. E r- f.)\i.r(u/ pr
Pentrusimplificarerorr consideri ca, utrdearraceea'iamplitudirre
o., - il'i,,o""t
Aruncto\cltalra
re/ullintdin p lctul' I va ti:
E = nt + E2- E0[sii ((0r+ qr) + sin (o]r+ qr)l
adidi:

L - 2f cu. ' .' ,i,, [ , , , 1 -, , (4 . 2 . 2 )

2)
.O\cihliarcz llJ lb e5tedcci tolo.J\cildliesiu(oidah,a\a dicce s ficc\cnt:
La ri (elc Jnrii Lrdc din c:rfes( conpure. Arnptirudirea
*.ifrfi*, ,"r,1|,r""
oupccum rezu i drn exprcsj lui,. (4.2.2t "',.

,4 = 2cocos JL_Lle. g.2.3)

iarfazainitiali: ' St

q= o
+o"
2
in p va avea ecualia
Atunci, oscjla(iarczultaDt?i 52
generali:
6=rrjiD.,cor-,f,r ,lJi,,'"li.ililll::i.lr
l'cDLrrr
cfl tinornc|lUldc iDrerfercli fi l |l)inii s:r rr. rrrrrr. Or,1
; I , I:ie t.
poatrlfi ohscnnl lrebuicc il ninrreilin puncjUlI ij ric fr( \i l.crr',d
lceeali ir) decu|sLrl limpullli,idici :rrnplirudincaundci
rerulmDrc s;j fie consrarrrii
in rirnp.Din rclalir \i /1 t4.2.3)rezulljrci / . . ,:..
- conclirnt ditcaao - ,p _ 9: estecoDstanlirn timp,
ln acestcaz spuDemcd uodelesunt coerentc,A$a cllm s_avizul in paragralil
-
2.5, dou:l unde sunt coerentedaci:
l) au aceea$i
frecventi;
2) audiferentade lazi Aq constante
in timp.
Undelecoercntedau o imaginede interfe;enFstafionari,constani;iin tintp.

-1.2.3.Conditii de obtincroll nlxrimclor slu Dlinintclor(lc irl(,t.fer-cntri

irr c.tmpulde inlerl'ererrli
al urrdelorcner.ctrre
\or exi-ta/o e rnr. lLrmtno,r.<
lrnaxrme dc rnlerlercnlA)
ti ,,onernri inlunecoa\e
rtninimedc iIrertcre..l,J.
 luminoasda unui punct P din
Pentrua vedade cine depindeintnsitatea
vom considemsuprapunerea
campulde interferente, a douaundecoerenteai cero.
vectoriluminotit auvalorile:
tr =,, si"2n11-I I
)') \T

Er= Eosin2nI t -rt I

tr 1 .,
under, qi r, suntdrumurileparcursede celedouaundede la sursel,Sr,respectiv,ST
paneh punctulP (fig. 4.14),arbitraralesin campuldeinterferente.
Rezultatulcompunediva fi:

L F, L)-t al,r r.,["-:'

t 1)
,' r'lr-1.
rr l. ll,
sumadin parantezd
Transformand in produs,oblinem:
21t4-\ t
E=2Encas
' sin2n[ -t1+t \.
r 2 \r 2 )
Anrplitudinea
undeirezultante
este:
A = 2Eocos (4.2.4)
I
Intensitatea in punctulPva fl:
luminoase
t-Ar=4 E:cos,&2-:) (4.2.s)

r) Pentruca punctulP sdfio unnra\iurdc irrlcrlercnlri

trebuieca:
. nk -/.)
,ou l.!!-ll= 1,
l,t
dc underezulth:
L Q26)
2
"-"=1'7=2 1 '
(ft=0 ,t l , t 2,i 3, ...)
Punclul P,:rrbilnrr estcun nratinrdt intertelcnF drcardilercnti d ru-
^lcs,
murilor do l.r rl la cch douii snrscS, ti .srcstoun nrultiplu par rlc I
2
l)) Pentlu ca punctul P sd fie un ninirtr de intcr,crcnlar,din (4.2.5) rezultal
n(,-"')-o &_:-!)= Qt+rf ,
"o., "uu
adicA:
l,
r, \=(2k+ 1 ) (4.2.1)
2
t82
 Ptlnrtul P steun minin deirterlerenti daci difercnladistnntelorpr r.u r".
Jel"r$i"rii" \ id \flt'xcrpin^ l:rel.(sl( un ltillu inrP:rr derrnr'1
rle\emiluneimi
Orrerudll.,. DacAceledouAundenuse 'npropagi ln \ rdicum s a con5lderdl).
'r
l"ntr-unmediu cu indice de refractier l 1, atuncitrebuieluata in considera.e
diferentadinlredrumuriloptice.
intr-un mediu transp^rentavandindicele de rcfruclje n. drunul optic (.r) esrc
produsuldintreindicelede refractie$i lungimeadrumuluigeometric /:
t f l= nl,
Deci, dacein figula 4.14 spal;uldintre surse;i punctulP ar fi un mediu
cu indicelederefractied, diferenladedrumopticar fi ,?(''' /r) In acest
transparent
caz,conditiilede maximsauminimvor fi respectiv:
n(h i=2k L S 1 n?1-rJ=(2 k + 1) (4.2.8)
) t
-1.2.{.Obtinclct untlolorcoclentf itl oPtit:i
Doui sursode lumineobiqnuitenn producundecoerentedeoarece aiomii lor
enit in nod aloator,,tre4urideunde"succesivedediversedurateti diverseodentiri
alevectoruluiluminosE.
Pentrua obtine unde luminoasecoerente$i a observainterferenlaLor,se
rtilizeazdmetodadescompunerii uneiundecmisi de o singuri sursalumiroasiin
douasau mai multe undecare,duptrce parcurgdrumuride lungini difrite'sc
inlalnesc.RezultatulinterferenleiobliDuteastfel,depindede difercnlade drum
dobaDdi6de undelecoercntein parcurgerea dfumurilofdiferite do la sursi la
punctulcoDsiderat diDimaginea de interferentd.
.1.2.5.l)ispo,litivc(lc inlcrtcrcnli dot,rlir:r(1i
{.2.5.1.l)islozitirullui }'rnrn!l
Dispozitivulltli Youugofed un procedeu de oblinere uDdelorcoerenloprin
divizarea
froDtulu; deunde. ^
Acestdispozitiv constadin (fig.4.15):

lig. l./l Dispozitjwllui YoungAlcAtujre

- sursdS de lumind(un filamentdrept,subtire,incandescent,prev6zutcu un

filtru opticcaretasi satreacinumairadialiide o anumitalungimede undi):
I8:l

)
 paravanopacPO in caresuntpracticale
doualantedreptunghiulare Fr $i 4 paralelatat
intre ele cai $i cu filamentul incandescent;
un ecran, pentnrobservarea imaginiide
inlerlerentA.
in timp ce distan(a, panhla ecranestede
ordinrrlmetrilor.distrrrqa
2/dinrrcfarreesremai
nricdde I mm (D >> 2l) iar lergimeafantelor
estede ordinulzecimilorde milimetru.Unghiul
I'is I /6. intre douarazecare
Saexpdmlmdiferentade drum(fig. 4.16). inlerferaexisti o diferenFde drum5
Conslru;mFrM astfel incet MP = ,,1,adicd
AFrMPsAfie isoscel.
Din figlrr6seob(inurmitoarelerelalii:
/" = D'1+ O-}'1

4 =D '+( x+l) ' z

Fecenddiferenlaaveln:

4 - ri = 4xl<1 (r, + / r) (/r - /r) : 4rl.

Dacajr = OP << D, putemfaceaproximatiart + rz = 2D, de undercz!fta:.
2xl
f.- f\= - (4.2.e)
D
Cumpentrumaximuldeordink:
), k),D
r2-4=2k =.> xt= (4.2.r0)
1 zt
Analog,pentrumaximuldeordin(k + 1)l
(fr + ll"D'

DistaDla dintre douh

hnti
esteir(0rlt rtnin:
s ccesive
)\D
(4.2.11)
2I
Ol)strvlrlic.lnterfranjanu depinde
de r, deci frarrjelesunt echidistante
(fis.4.17).
Din relafia (4.2.i1) rezultn cA
irtcrfraqiaI va fl mai maresaumaimici
/WW
W
dupi cum ecraoul, seafld la o distanta ,.i9. l./7 Pecc.anuldispozitivului Young
nlai maresaumai micd. seobtinfranjeparalelc
ti cchidislantc

t8 1
 Regiuneadin spatiu in care arc loc inlerferenlaeste destul de mare. tr:]l:.:
fonnendu-.epe e"ran penrruoricepoziriea lui rr acea.raregiune.spunem.a .
".
obtinut lianjc nclocrlizltc.
{.2.5.2. I)cphs: '{r franielor.lntroducand in caleafasciculului
proveni!de 13
sursaFr o lama subtire cu grosimeae dintr-un material cu indicele de refractier.
ri.lemulde lra,ie sc denlasea,/, in .Uc{ fig. ,l l8L lranjacentmla5c Llepla.eazirli
O in O'. Prin fata punctului O defileazi N franje.Accst fenonen se intampii dcoa,
rece introducerealamei provoaca,pentru raza care o traverseazd,o iutarzierc de
drum egaldcu (}? l) e.
Pentru a compensa aceastaintarziere. trebuio ca (peDtru franja centrali):
F?O'FrO'=(n-1)c.
Dir (4.2.9)avem:
z lx
F,O',FrO'

Din ultirneledoudrelatiiobfinem:

2lt Dt! tP
ad ic?ii - (4.2.12J
D 2I
undeir estedeplasareafianjei centrale-

2-l
intrucet (din relalir(4.2.11),
(4.2.1
rclafia 2) devire:
icln tt
(4.2.13)
'= ;-
NuDerLrldc lianje N carc au defilatprin
punclulOcste:
,, OO' .r
/rrr I /8. Introducerea
uneilanc
subtiriincalcaunuiadin
_. ^ . . tusciculele carenrtcriurJ,
dlce l.L
ev - t)' 14.2.t41 dcplnsrrcilranieicennrte

Prir studiuldeplasiriisisteDuluide franjeso potdetrnrina:

- grosimeaunor piesetransparente alcdtuitedinlr-unmaterialou indicede
refracfiecunoscul;
- indicolede refiaclieal materialuluicendsc cunoaste grosimea snaruluide
materialintroduspe drumutuneiadiDceledoudrazecareinterfeg;
- [rng;rncade undl.crndsecunosc r qi e.
 DispozitivulYoung
Tema
Formarea Si observarea franjelor de
interfrenlI cu dispozitivul Young
Mntrrirlc neccsrrc
- bancoptic;
sursAde tensiunestabilizata;
- hmpe laser;
- suporturiculisante;
dispozitivYoung; Ii?. 1.19.Dispozitivcxperimental
- fanti simpli. pentruobtine.eafranielornclocalizalc
lvlxlr'l (lc hrfi u
lntrucat interfranjaste invers proportionali cu distanla dintre fantele
..
dispozitivului, pentrufonnarea$i obserr/area lranjelortrebuieca fanlelesi fie foarte
apropiate unade alta.
in loculsurseide lumindclasicese poateutilizaun laser.
In JigurAesteprezeDtat montajulcu caresepot observafranjelede interferentd
.
nelocalizate.
fala surseilasercu luminarogies-a agezalun paravanopaccu o Fantd
, ,in $i,
dupi aresta,dispozitivulYoung(un diapozitivde celuloidnegrupe cares_aulra;at
doudIinii transparente apropiate, av6udrol de fante).
EcranulseaflAla aproximativ3 m (un pretepoateseNi dreptecran).
Se lumineaz6dispozilivulcu radialialllser.caretrebuiesa treacAprin fanla
.
simpldti apoiprin celedoui fante(toatefantelesuntparaleleinlre le).
Fraqjeled interfereold luminoasegi inlunecoase se vor privi de aproape(pe
ecran),directsaucu ajutoruluneilupe.
Notenddistanladintrefante4 disran[a dela
fantela ecran* 4 interfranja- i tj cunoscand
Iungimeade unda a radiafieirosii a laserului u I
i.=632,8 nm se poate determinauna din
ai s
marimilece intervinin relatia
. L' I
=:.

Franjeleobfinutecu dispozitivulyoung
paralele,echidistante
(fis.4.20).
sunt
$i au aceeagiluminozitate T
,Fls l.2a obtinereafranjelorpa.atete
ii
186
 4.2.5.-lAlte dispozilivc
cchivalentc
c d;spozili!ulVrng

DispozitivulIui Young este un dispozitivinterferenfialcu doui fascicule

coerente.Formulele dedusesunt valabilein cazul oricirui dispozitivcu do|la
fascictlle
coerente
dacaschemadispozitivului
sepoatereducela ceadin figura4.16,
ca de exemplu:ogliDdalui Lloyd, oglinzileFresnel,bilentila Billet, biprisma
Fresneletc.
1. Oglinzile lui Fresnel

La acestdispoziti\ cele douA

sursecoerentesunt doua imagini
virtualeale aceleiatisulsein doui
oglinzi plane carefac intre ele un
unghi de apoximativ180". Cele g
doueimaginiale surseisuntnotate
cu Sr $i S, (fi9. 4.21).Ecranulse ,,
ajazAperpendicular pe mediatoarea -
segmentului ,ttsz la distantaD0 de s
ftuchiaoglinzilor.
I z v o r u lSpo a tefiofantA
paraleli cu muchia M comunaa
oglinzilor plane. Maximcle de
interferenliau aspectulunor franje Fa l.?/ Oglinzilchi Frcsncl
drepte,paralele.
In figura4.21,Jl40 estemaximde ordinulzero.
Pri,rasemAnare cu dispozitivullui YouDg,intcrfraniaI = p.
2t
2t
Din figure 3,D ! ro + r'.IntrucatuDghiulqcstemic,putemscrie2(p=
/ = qrr AFdat interfranja
?nacestcazeste
. ) . ( 4- n
2rPr
Unghiulq trebuiesd fie foartemic cAcialtfel se obtin franjepreainguste.
CeDdobservarea se faceirr lumindalb6,franjacentraliaparealbn(i= 0. se
intensi{ica
toatelungimilede ulldd),iar celelaltesuntcolorate.
2. BiprismaFrcsnel
Luminade la sursaS serefractEin douaprismecu unghiurilede refrac[ie,4$i
l' mici, a$ezate cu bazelefatnin fata(fig. 4.22).Fiecareprismddeviazarazelespre
bazaei gi astielseformeaza doui sursedelumina,trsi S: virtualeiicoerente.Razele
venitede la acestesursbssuprapun caresepotobsen'a
$i daufranjedeinterf-erenii
pe un ecranfig. 4.22,b).
 Ir& r.22 Riprismafresnel

3. Bilcntila Billct
O lentili riiatA in doud; jumitdtile
E sunt puiin inclinale tlna fath de aha (fig.
4.:31.Aceireadaudouairncginilcrle .s lr
,t2 ale unei fante
^S ccea ce pel.ntite
InasurrreJ dircclaa dislan!<lor)/ )i , c-
ajuloruliilrord poirleaflir ).. ta,ur. -
o du-seinterffanja-c
r:

4. Oglind{ tui Ltoyd

Cu oglindalri Lloyd se obtin franjc

dc iD1erl'ercnlidalnralc intcrfcrcnlelnr
F,g I 2J. BilenLilclo
Billet
rntreralcleprovcniledireclde In sursa.\)i
cele refleclatecare provin de la imagijtca
virtuald ^9" un ecran cste agezat la
margineA oglinziiin O (1i9.4.24).
Sursa,Spoal.efi o fante paralelicLl
suprafala oglinzii.
ParticulariLatea fenonrsnului d.
interfererdobservalcu ajrrroruloglirrzi
lui Lloyd consti in faprul cA franja
centrale Du este lllmi'toasi ci intlnlecdli,
c:ci undarefleclaliareun saltdc firzi egrl
cu r fal; dc unda inciderrritrcfl{xie crl
. ]".
'2'
ln purclLrlO. cafee5tcsilualla egali
distanfdde S $i S', se va produce franja
/,i8. I2., Oglind^lui LloyJ
centralacareesteun miDim,

r8 8
 ------

,{.2.6.Dispoziti}.ede intcrl.orentji
localizatri
tuiyoungseobtineau
undecoerenre
prindivizarea
*,r,uc,:,"1,1
ii,'Jul,.O"ritivutui
.,r."Y;"',ffi:*["^,1]l':",j:xl".t divizat
cuunasaumainurte
,.",,..;i. ff;":l'enea'
* i"i"".;tiiii;;";;;;r;"fl'."cfil,
ixH:i;1:J:ffi"J,e,'::,:':rJf
spunemci underecoerenre
se ob;in,in acestcaz,p,ii
:i:,::),;::;:i;r::i;:,

iil:ff::.::"iHr;.Jf;"[:;:.,T,'"
lr,ilJli:::"i::,i[ff":,1.,,.ff:
,l;'i:'ii#:"J
;"::;1,i:,:J,.",T'";1."i:
J:11
lxpericurere
i:,:.*:,l..ll
:,]::ltil;
baronasero,
.:1.;',:li:1'::ii:ffi;:l::i:i;],T""j;:"'pe: dc.iip,rn
r,"J,\pa,e,,ri
inrirnjri
pe*p,r"o i;.rir",iJilii',;oo": oxiziror
voin \tudjado i tbnncde lame
[:ili:,, ^,,."rere
sublirilranspatellle.
{.2.6.1. Lt|!Drr('r Ielr ptxtr plr,tetc. F.,i,,ic rtc
cgut;ii,rrti,r:rrc
Fie o radiaticmonocromaticice viDedin
,, :i'_
ncdiJldc indicede rclriclie ,rr de la un izror
i
rrrIr.. irdcphrrcl.S )i ccdc \ub rrrrurrchicc
n.idciri i pc o laDtiicu fclc plal pcrriclcde "
\ ?
:ndiccde refractie/?,> rL (lig. a.25).
tn accsrca,/.uDdeic(ocrejrtcohliDutcpfiD
^
rerrc rL.ti.r(ticf l) 5i r2r rrrcrgparalel,iar
'\te:l
rrrefrcre||lJ tor sc ob,cjv; Llt ochiUIadaplal
Fy rrnr irlj'rir. s:rlriI ptflnulfocrt al rr ei leDiile,
cc :rcc.r .puiteD)ci e(tc vorba dcspretix,,ir
t ft|li/l1r I:r itrlifiil.
ln li[)clie dc ditirc|lla dc drulD opric a B
u:rdctor.ln pulclul I se oblirt rnaxirncsau /r/s
/2J UrJs co{cnle nhtinukDnn
nrnrmcde inlerferenli. dr\rziie0un'lciincidenrcl.rnr,,cu r(.tc
tntre fazclc {l) $i t2, care jnlcrfcri, ptar paratctc
..
drrerenFdc clrutnopticeste:

r =, t,tn ncl- _1),

" [,ra
E1der? = Il s1eindicele relativ al lamei fafA de mediu, iar ! estepierderea
de
2
dnrnr
^plic d uDdcirejlectarcin punclulA {reflexiecu schrmbar< de faza pe un
r edru opnc mcidens)

inAABC:AB= a ci af =r.i.
cos/ {',\ r'g/
in AADC: AD =AC sin l.

189

H
 DeciAD = 2e tg / sin i. Inlocuin in (4.2.15):
^ sin/ )
cos/ 2

( , sin'?r sin i) l.
= ^le | ___,_ t+_=
lcos/ cos/ sinf, 2

= 2a11,sin,ry+], inlrucat!I1= r.
cos," z sin/

I
Deci: 6=2necosr+ (4.2.16)
i
Se poatepunein evidenli deperdnfa diferen{eide drurn6 de unghiulI de
incidnfa;aplicamcos/ = r4;"L gi sin r = ry 9Jobginem:
(4.2.17)

Din (4.2.I 7) rezufttcaformafranjelor (maximedacn6 = 2t

deinterferenp sau
I
- + .1 \
minimedaca6 - (2t l)- al punclelor
esredatadeloculgeomelric de inLerfercnla
z)
a razelorde egali inclinare,de aceeaspunemci estevorbadesprelrltnic dc cgNli
in':li||nrc.AcestefranjesuDtlliqtecercuriconceDtrice,numitei'relcltluillc
{.2.6.2.I'l'rlt op(i(i. l"rrtrit d'rqslai grosin'c
Dacdceledoui suprafeteplauece delimiteaza lamasubtirefac un uDghimic
intreele,seformeazao opticd"
,,panA (fig. 4.26).
Punctulde localizarea franjei ce corespunde
razei incidenteSA va fi M, la intersecl'a
prelungirilorrazelorAC $i BD. Toatepunctelede
localizare provenitede la razeincrclente
a fr'anjelor
paralelecLrSA sevor afla lfitr-unplan(P) ce trece
prin varfulpeneiO.
Dactfascicululesteperpendicular pesuprafatra
superioaria penei,tinandcont ci unghiulc, esle
foarte mic (de ordinul minutului),planul de
Iocalizarea franjelorse va afla in interiorulpenei,
pfacticpe suprafafa penei.Din acestmotiv spuDem
cA estevorba desprelia|l.ic lotrlirrle lt'' llmi.
Franjelesunt drepte,paraleleintre ele $i cu
muclriapenei)i echidislante. Condiliade maxim
sau minim este determinatede relalia (4.2.16)
pentruincidenfinormahl
 -\

(4 . 2 . 1 8 )
2
Stareade interferenlaintr-unpunctde pe lameestedeterminatd de grcsimea
unei in acelpunct,de undeli denumirea de li:rrrie (l( cgrli gtosinr.
La incidentanormall,interfianjai secalculeazn astfel(fig. 4.2?).
Fie eeo grosimeoareure a peneipentrucareavem un maxrmde o rd in , t .
\ =k^ .
-2h- -2
Analogpentrumaximuld ordint + l:
/.
2 e p *1 + =(k+ 11,.
1
(.ci7ind primarelaliedin a doua):
RezulLa
4g @
I
et. t -er= u*,
i.
l
Dar conformfigurii 4.27avcm: -(t"^
ekI t- ek= s i, uDdei esteintedranja. l)? 4.?7 Schemiipentrucalcului
intcrfranjei
D eci :- 1 - oisa u
2n
(4.2.19)
2oh

in lumiDdmonocromaticd, constedin minimeintunecate

figum de iDterferenla

tr maximeluminoase = r
de o sir)gurd
cutoare. '2 cum 6 (2k lt I
dupa respectiu

6 = 2t 1 . in cazuliluminirii cu lumindalb6,luminareflectate
va aveao Duantd
sau
2
alta,in functrie
de valorilem6rimilorr, e, r' ti 1,.
{. 2. 0. J . A t ) li. . li i i n l c h tri c :i N l i
i' r 1( ' lc r c tc i l t)rl tl i z i l t

lnterfere[laprodusdde lame subtiriare

foartemulte aplicafiiin tehrici, dintre care

l . V er ili( ar ( r t )N rtre ;l j i ti i s n l l rrl rl rl ' r

Calitaleauneicuprafete
seapreciaza prin
valoareacat mai mica,de ordinulmicronilor
de la suprafata ,.is. 128. Dcfonnarealranielorploneilate
saumai mici, a denivelArilor de egah
plani. erosimedatoritt abateilor de la

t9l
 Se poateYerificagradul de planeitatecu ajutorul interferenteiprodusdin pana
:3 re. formate intre o placi subtire de sticli avend fetel pefecl plan-paraleleti
.ipmi'ara de studiat(fig. 4.28).
La iradiereacu lumini rnonocromadce, apareo succesiunede franje luminoase:
.:nd suprafafastudiati este perfectplaDi. franjele sunt paraleleintre ele $i paralele
.u Inuchiade interseciiea celor doua fete.
Odce denivelare determina curbareafranjotor de egald grosime, figura de
interfereDliamintiDdde cuftele de nivel din topografie(fig. 4.28).
2. Opti{:r xlb.rslri
in modobiqnuit,razetede lumini care
cad pe obieotivul unui aparat optic se
reflecli partial.Deoarocerazelereflecfate
nu nlai strdbatsistemuloptic, rezultAo
pierderein ceeace privestcluminozitatea
obiectivului.Se pot micfofa aceste
picrdcri,acoperind suprafeleloIentilelorcu
cate un strat sublirc dintr-o substanFal
rtitlti cdri indice de reftactie are o valoare
intermediartr indicelui de refractieal
aerului, respeclival sticlei(ex.: criolit.
NarAlF6 cu r - 1,36). Razelede lurrini cale se rcflecld dupA ce cad pe suprafata
superioada acestuistrat iDterfericu razelecarese reflectap supralatra
sa inferioara
(fis.4.29).
cazulinciden{einofmale.diferentadc drum optic a razelorcsle:
Considerand
s=l-,,.+),i =2 n I I ' = 2 n e .

Atat la primacat $i Ia a douafali reflexiaa fostcu pierderede 4

2
,\
Dacadiferentade dr m opticcstcun nurn;ainrmr dc : . rrzele /l si R' crrc
')
inlerferasestingreciproc.
Pentrucazul: "l
2
rezulti: ^l n7.L
e=- salJe =-

Acoperindagadarsuprafetelelentilelorcu un strat subtriredintr-o sllbstanti

,}
specialdcu grosinea 1:, se impiedicareflexiarazelorde luminacare au acea
4n
lungimede undi; in practicd.se elimiri fenonenulde reflexiea lurninii galben-
verde,pentrucareochiularesensibilitate maxima,de cafieobiecliv.

191
 I
multa luminadin cenlrul
Rezultatulesteci pe placafotograficiajungemai-
jlooi;:o,'D
puli.
,"ui
%;*:rlll;11nff ixf't'TI*i;:1"T'X1l'1il ."nt,
."ti:ilx'ili:""':i:::;
i.'ffi
:#rixi*il",H:*lln*::*l'"*l'l
le unde numele de ,,opticealbasfd"
3. Iillrcle i tcIlcrcn(i:rl(
:.:il'rl:
:.il:-,i:TJlli"
i:,#:$'li:il:?i;,xlT'':;,fl
-,,8'i'5,:iJ:::i
;;'li'iif ..*
i,iil:';::i:l:::i':;:;,,,',",
*l;n:Lilt',#:ifi:J.|il:li:
sePJateus:;;:ti',1ffi1;?:".',",*T:""
cirora
*n""iii"*"iiiirt.""" ":utoml monocr
hmini albA.o anumitd componenta
rrllcttlrrrirt:rte:t
.1.,2.-.I lili/,tr(.' r'rrr'r di' ! !'iri\r. irtr' r'lrltrrri:rL
xnoI ctlt'lrclcrittiti xle luminii

FDomenore deinterferenta fi|llil:

"'"n""",,,i,1'Ji':0,13,i"Ji[:,:n'i:
cu a
irterferometre,
nun1ite
inlerfereDtiale,
j'."f
llffll'o:j"';i:l'"-"*
;:,,$^tts:::
;il?ilil*[Tdlt]:h'#
raze
.i'iiill";'l,iiih**"" doua
?;n;"o,'#.-i,::1.:ii:"1i sruundc)
(fhscic,,rc
i.,te.r",o-",il'j;l:':;,'l;il::",ff:11:}1l;l*,,;il
ru.i,il,.." coc,cnre
;,",,",,aze
lrably-Perol
ri"t"rtl"t",rtat"ufCplA), de exemphinlerfcromctrul
"a

jil,';,",'st'Jr.;r1',:'rmt
a) Interleromfrecu dou[ fascicule'

il#p$i[ti;
t;i*+lr;rf
i',;"m*,:,,'.'"."
lim,:ru,ffi;
tungi$el, umplutdcu un gflzde studiu,care
auplimentarainho celedouaraze
6= l ( \- n,\
ii deci o dcplasarc de N inlcrlianlea rrarrlel
aenral:
,, l(n, - n")

Ca umarc, in ocularulinterfcrometrululse
.|" oU."*o o anumitddeplasare a imaginii de
,t I J, Intcnlromelrul.lrmiir
i*"ifo"ng si din mesurareaacesteideplasiri
I9.l
rnumirind franjelece trec prin fala unui reper),se determinAr! (lungimeacuvei/
sc cunoa$te iar indicelede refraclieal aerului," = 1).
Inferferometrul Michelson(fig. 4.31) in care iDterferAraze carc parcLrrg
drumurirociprocperpendiculare (COrfi BOt prezintiinteresmai alespentrucd cu
ajutorullui s-aefectuatcelebraxperienta Michelson-Morleydin aDulI896 carea
demonstrat inoxistentaeteruluiluminos(privit ca suportpentrupropagareaundelor
luminoase).

,.i& l.l/. Inre e nerLulMichclson.

h' LlrdesF4ncarazclor1 $i 2
R.z I nnneaztldrumull] (r D C B M
Baza2 uuncazidnmul BL O') l-'llM
ln cihr!l instNncntuluioptitiv sc obsru
Ienomedul de intrlercnla.
- talnBB'r lanrcll. esteserria{inlati:
ldno L' c s t cs i rn p l G
i h n l c l :i l .

Cu acestdispozitiv,MichclsoDa misural nlelrul etalonin lungimi de und6], ale

radiatieiro$iideoadmiu(Cd).
b) Interferometre cu lasciculc multiplc
Pcntru oblinereaIllof ffanje de iDtederenlifine, se intrebuirleazil interfefeDla
de lirscicule
nrultiplc.Fasciculcle multiplecoerente se obfin pfin rellexiarazelorpc
suplifclc cu coeficient de reflexie ridicat, cum suDt suprafetelosen]inletalizate
(sclniafgintate).In Ielul accstaraza reflectatl este conrparabili!ca amplitudinc cu
rara inoidcnt,r.
Intcrleromtrrl Fabry - Pcrot
l)arlcaprincipalio constituie doui plici
nlanc paralclede sticl:r cu fetelc iDterioare
sclniargintate(fi8.4.32).
Din mza incidcntiSA se obtin razcle
p.falclccu a'npliludire descrescandZr
l, 2. 3. 4.
clfc pr'czintauna fa(i de alla aceea$i
difercnli
lJ ,lnr'I optic 6 2rl cos i. deci 0ceeali
Jilercn15d fazA
. 2n5
^a= r
,\ccstcmzcparalelestrense
in planulfocal
, l( riii I d"u ltnotnenuldc intcrlerenlA.
in
- .r .tul V r cuultdnd
rnarimsauminirndrr p d M
/r'9. 4.J2. t'rtcricronctrul
;um d = U. r'espectiv
f2k + l)4.
'2

19.1
 in cazul unui izvor intins care trimite raze in toate directiile,totalitatea
punct1orM se gasestepe cercuri corcentrice ale ciror proiectii sunt
corespunzatoare inelelorlui Heidinger.
Acesteftanjede interferenFsuntextremde
fine in comparafiecu inelelelui Heidinger.
Distanladintrelameleinterferometrului se poatevariatreptat,cdci unadintre
ele estefixd, iar cealaltAestea$ezatipe un ceruciormobil care se deplaseazA
peshandlamaparalelacu eains6$i.
Cunoscand grosimead a etalonuluise poatedeterminao lungimede undA
necunoscutd a uneiradiafiicu deosebitapreczre.

1. Un dispozitivYoungsecufundA in apa.Notim cu i interfranjaio aer$i cu i'

interfranjain ape.Apa are indicelede refractie . Careesterelatiaintre interfrania
in apaii interfranjain aer?

Diferenlade drumoptic,in ape,ste:

n(rl- r)
iar din relatia(4.2.9)ob ltnetr:n(r, tr) = ry
D
Pentrumaximulde ordint rezulta,folosind(4.2.10):
kDi\ '
"- 2t.,
A$adar,interfranjain apava fii

i,=ro.,-ru= L=!
2l n n
Interfranjascadede'l ori.
2. Presupunand cA sursa de
luminAse gasegtela distarrtad de
planulfantelor$i la distaniayde axa
desimetriea dispozitivuluiYoung,in
conditiile in care imagineade
interferentd
seoblinepecranulaflat -/
la distanta D de planul fa telor,
deteminalixFesiadistanfei/0de Ia
franja luminoasdde ordinul zero Ia
axa de simetrie a dispozitivului F,D
Yourg.
llezolvrrr
Penhuca punctulO' sdcorespunda pozilieipeecrana franjeiluminoase dc or
dinulzero,trebuieca diferentadrumuriloropticed2+ /2 $i dr + /r safle zero.adici
dz-dt=\ h
 2l.ya 2lv
din (4.2.9)avem/r - /r =
Deoarece $i.a'r.alog4 - dt = , rezulta:
D
D.y .
Y r= d
3. Un dispozitiv Young utilizeazd o radialie EI
monocromaticd.Sa se determine raportul dintre rnax.deordin
intensitatea luminoasa a punctelor de pe ecran -r -r+ (k+1)
corespunzatoare unui maxim $i, respectit unui punct | itz |

'l-r-'"
I I
situatla o heimedin distantadintrmaximsi minimul t lt
ulmetor.
Rezolvare
Fi P punctul situatla o treimedin distanladintreun
maximSiminimulurmetor.Din figurtr,rezult6: rLFIP
r
1 rr) I
.]r=-t-t=-, ln 1 a x . d c o rd in k
I \2./ 6
Dardinrelatia(4.2.5)segtiecdintensitatea
luminoasa
este:
-/- -\
I _ A, = 4 E:cos, t:.E:2, iar din (4.2.9) avem:
"I
2lx
rz_rt=
o

Deci,pentrupunctulP:
: =3Ei
I?= 4 E:cosz
6"
Pentruun maxim,12- rr = L , deci:
I',". = 4 E:
Rozultai
I-,--=!..
I, 3
4. La jurndtateadistanliD = 2 m dintre planul fantelorgi eoranulunui
Youngse a$az[(paralelou ecranul)o lentilaoonvergenti
dispozitiv ou distanta
fooaE/= 30om.Decateori sevamodifioa interfranja?
Rezolvare
F; 9i F; vor fi imaginilerealealefantelordispozitivului
AplicEmformula
lentilelor:
tl l
o a I,
2
19 6
Imaginile Fr

E,
Distanta21 dintre acestesurseo
din formula meririi lentilelor:
I '2 D/2

2l' a 2a 2l
tt =-T .
2r
T= o "
2
Noua interlianja va fi:
"rD )
., t2 )
'= 2r'

.(D \ fD )
L l ;-o , l ;-'l
it_ \L ^
t= :Y:_ :_ _ _ - J_ .
2a ZI 21 2d
D
7\"D
Cum vecheainterfranji era i = 2l , rezultdl

rD _l
L_\2 ).
g[siti pentrua, rezulte,
9i valoarea
inlocuind simplei
dupdcaloule
L2
i3
5. O panaopricade unghifoanemic,avand indicelederofrarfer,= 1,5'seafle
aer 9i iste iluminar"d Ia incidenFnormalacu radialjecu-lunglmea-de unoa
iOii p" i"t, inferioar[a penei,pe o distanla/ = 10 mm, se formeaz'.
"..
20 ftanje.
Aflafi:
a) unehiulpenei;
ti nu".a.uia. ftanjeoblinutepe aceeaiidisunF dacdfolosmluminacu
=
tfo"lf;rt t panalnt-un mediucu
fa1[decazulb) cindcufunddm
"o*":"i
=
/r' 1,8
derefraclie

UN
 Itezoh,rrc

u ) r =a = o =l I = a tor rad r,24 , '

N 2nl -

b) 1l=!. deci-l/ = 30franie.

' N )\', '

. L' n .., l'ni

ct i =:c,f" u n o e rd = -: oecl I = -

j' = 0,6 mm iar Ai = 0,1 mm.

sauF dace
Citili afirmatiileumitoare.AlegetiA dacaafirmatiaesteadevhratA
afirmatiaeslefalse.

l. A F Rezultatlrl
interferenfei dupi intensitatea
seapreciazd luminoase.
2. A f mediein timpa lui F-
inlr-unpunctestevaloarea
lumi'roasa
Inrcnsiralea
in punctul
considerat.
l.A F Doudbcufiobignuiteproducundecoerente.
estemultipluparde1'l2,se
F DacAdiferentadedrumdinfteundelecoerente
oblineun minim de i,rterferente,
5. A F La dispozitivulYoung fantelsunl pajaleleintre ele fi paraleleSi cu
filamentulsursei.
c A F cu dispozitivulYoungseobiin franjelocalizate
permiteoblinereafranjelorde egalalncliDare
7. A F Lamacu feF plan-paralele
8. A F Cu panaopticdseobtinfranjede i tederenttr
localizate
9. A F Inelelelui Heidingersuntfranjedeegalegrosime.

f. in experientalui Young se lucreazecu o radiafiemonocromatica cu

l, = 600 nm. DistanjadintrefanteesteI mm iar distaniade la fantela eclaneste
I m. Sesegaseasca poziliileprimelortrei franjeluminoase.
R: 0; 1,8mm;3,6mm
I o radialieelectromagnetica cu lungimeade undl l-1 = 500 nm produce
ints-undispozitivYoung o figuradeiDterferentecu interfranjair = I mm.Ce valoare

l 9E
va aveainterfianjadacA,in acelagidispozitiv,se inlocuie$te
sursacu o alti surs:r
avind lungimeadeundn)-, = 650nm.

n :;,= i f = t,: n m
3. Un dispozitivYoungaredistanfadintrcfantedc 5 mm iar fantelese afla la
I m deecran.Se ilumineaza dispozitivul
cu douaradialiiavAndlungimile de unda
),r= 480nn 9i ),: = 600nm.Carc estedistanlapeecraDintrefraDjelede interferenti
de ordinultrei?
Rr j.r rl - r, = 0,072nnn
-
4. Dold sursecoerentede lumini aflatela distanta2/ = 0.24 mrr una de
cealaltdse gasescla D = 2,5 m de un ecranpe carese obfiDfranjede intcrferentd.
S-aoonstatat cd pedistantad - 5 cm seformeazAN= 10,5ftanjedc interfercnli.Si
secalculcze lungi eadeundAa radiatiei emisedesurse.
p, 1= !l{ = 457n,o
N. D
5. Un dispozitivYoungavanddistanta intrefante./=0,5mn Sidistantadintre
planulfantelorqi ecranD = 1,2,n esteiluminatcu lumin:rmonocromatic:i cu
]- = 500nln.a) Si seoalculeze irrterfrania
obse|vatipeecran.b) Cetdemaretfebuie
sAlle distanfad;ntrefanteledispozitivuluipentruca interfmDja
si sedublczc'lc) Cc
valoarcarc iDterffanja, dachintreguldispozitivse cufundi ?utr-unlichid avand
indiceledc rcfiactien = 1,5in condiliilede la punctul
a)?
2l .., i
R. a) I = 1,2mm;b) 2/' =T;c)t = = 0,8run

6. Distantadintrelanteleunui dispozitiv Youngestede 21 iar ecranulde

observaliese afli la distantrar. Interfraniamisuraldpe ccraDestei = 0,56 mnr.
Ulteriorspaliuldintref'ante9i ecranesteunplut cu un lichidastfelincit irrtcrfrarja
devineiL= 4,21 l0a m. Calculali indicele
dercfraclieal Iichidului.
ll: ,?= 1,33
7. Un fasicullurnirroscadenoflnalpeun ecrancu doul thnteallatela distanla
l/ = 2,5 mm unade alta.SeobservauDsistemdefranjede i[terferenFpc un ecran
aflatla distantaD = I m in spatele ecra[uluicu fante.Seintroduceo lfllrl?idc sticl:i
, - l.5l de gro:irne.,- l0 Um in faF lantcisupcriorrc. in ce:errs;i cLrr:ir '
deplaseazd franielepeecrarr?
R: 2 mm ir sus
8. O radir4iede lumindmonocromatici =
cll i. 550nm lumineaziun sistemde
douefante,una din ele fiind acoperitAcu un stratde micil (r - 1.58)pe care
lascicululcadepcrpendicular- lI] puDctulcentralde pe ecransc gaseslea saptca
franjeluminoasa. Calculatigosimeastratuluide mica.
'7,.,
Rrc = -= 6 . 6 -: -
n -l
 9. Suna folositd pentru iluminareafantelorunui dispozitivYoung esteo
sursi de luminaalbi ate cdrei lungimi de unddextrernesunt i".i, = 380 nm li
l-,,,,"= 760nm. Cunoscand , = 2 m 9i 21- 0,2 lnm deteminafildrgimea
distanlele
spectruluide ordinulunual imaginiideinterfernfd.
R: A r= i-" , -t r"= 3 , 8mm
10. in cazul unuidispozitivYoungcu , = I m ti 21: 0,6 mm sumade lrmina
monocromaticiestedispusdpe axa de simehiela distanfad = 0,75m do planul
fantelor Cunosoed valoarea interfranjei, i = 1 mm, calculati: a) Ll
b) pozitiafranjeiintuncoase de ordinulgase;c) pozilia oeleide-a zeceafranje
intunecoasc; d) nouapozilie a franjeiluminoasede ordinul zero,dacesursade
ladialieopticdsc deplaseaza cu 6 mm de-alungulperpcndicularei la axadesimetrie
Ir pur(tulin cdrc\c dlh inilial.ur.a.
R: al / 60Unm:bi ( ).5 Inrnc: lJ ' a . ' min : d ), r, = " f S * rrl
l l . I r eIn .li:po/ilivY orngcu n IIrri 2 / 0 . 6 mrn in c rre s u rs id e lt rmin a
nonocromaticdoste agezatl inilial pe axa de simetrie la distanla
./= 0.5m dc pLanulfantelof.Clrlculati:a) lungineade undea radiatieifolosiledacd
distantadintrea laseaiianje intuDecoasd situatede o partea axei optice$i lrania
iDtunecoasA de ordinul sapte, situatd de cealaltdparte a axei optice, este
de 12 nrnr:b) nouapoziliea fran-jeicentraledacasursade hmini se deplaseaza
paralel cu planul fantelor, la distantade 5 mm de axe; c) gtosinea unur
lllm transparent cu indicelede refractie,1= 1,5care,atezatin fafauneiadin fantelc
dispozitivului,deterlninarevenireafranjei luminoasede ordinul zero
pc dxadc \imelrie.

R: a) l, = 600nm;b)r0=4= 1 0 , n . ; " )r= . jrra =(n-1\i

12p,n
d
12. IrantelcunuidispozitivYoungdistantate cu 2/ = I nnn suntiluminatede la
o sursl punctifbrmide lumindalb6,agezatd pe axul optic principalla distanla
d = l0 cm de planul fantelor.Doua lamelefoartesubtiri, de aceeaqigrosime
u - 0,2 mm suDtplasatein dreplultbltelor lndicii de refractieai lamelelorsunt
nt= 1,79i n2=1,6.Ecrallulpec^reseobservlfranjele seaflala D = ] m deplanul
fantelor.Si seafle:a) sensuldc deplasare 9i pozilia maximului alb faiSdeaxuloptic
principal;b) cu cat trebuiedeplasati sursa Pc vcrticald pentro ca maximulalb sa
rcvindin cenlrul figurii.
. Dc(n -, 1 , \ : ic m: b,) dAx
^ l' = - ^ . ---m
Ulc
'*-- Z
ll. Un filtru specialmontatin fata fantelorunui dispozitivYouDgpermite
trecerealuminii numai pentrulungimilede undai'r - 450 nm $i 7,2= 550 nm.
Distantadirtre fa'rte este0,1 mm iar distantade la planul fanlelor la ecranul
de obseNareste1,5m. SAsedetermine la ce dislantide maxi'nulcentralva avea
loc o noui suprapunere a maxirrelorde interferenFpentrucele doui lungimide
unda,
n: *,t', *,,,=lL J l-' 1 1 ? I ' ) r= 7 . 4 2 c m
k. 9 2l
200
 l.l. intr-un dispozitivYoung, o radiatienonocrcmaticecu 7.r = 500 nm
produco figura de interfercnFcu ir = 1 mm. In acela$idispozitiv,figura
de interferenteprodusAde o altd radialie monocromaticA, are prinul maxim
Ia distanfair - 1,2 mm de franjacentrala.SAse afle: a) lungimeade unddl.r;
b) distentamiim| faq de fra]4a ceDta)ala carese folrlcazi maime in ambde
celordouaradialii
figuride interferenfi;c) diferentaAu dintrefrecvenlele
5
R, -l' ooonm: u ' ] , ' . = 0 i, 5 . ,
",7, rr/!ro

ll
' orm:c ,4,- {" 1 - ro"n,
\^' )
^.
15. Un dispozitivinterferenfial
Youngutilizeaze o radialiemonocromatice. Si
se determineraportulfluxurilor onergeticeincidentein puncteale ecranuluide
observafiesitualela mijloculdistanleidintreun naxim de interferenta9i mininul
urmitor, rcspectivin naxime de interferenti. (lndicalie:a se vedeaproblcma
rzolvatinr.3).

"'+:'=+
e-", z
l(,. Pentruun dispozitivYoungse se determinede ceteori estemai mare
luminoasaintr-uDpunctpe ecfanaflat,fafa de maximulcentral,la o
intensitatea
distanfbegale din valoarea
cu o Sesinle interfranjei, luminoase
fatdde intensilatea pe
carar crea-ope ecrano singul.dfantaa dispozitivului.
n ,f=:
17. Prinillrminareaneipenedesticlecu ,r = 1,5cu un
indicolcde refraclie
=
fasciculcu l, 650 nm, incidentnormalpesuprafala seforrneaza
acestei4. franjede
interferenld.Si se calculezeunghiulpeneidacadistantadinlredoua milrimeeste
egal6cu l2 mm.
p, ..=a = 1 6 . 1 q . 1 s 4 = 3 , 7 "
tnt
It. O pelicrllade saPunforrneazio Pirra
Franjele dc inrerfcrenFobser\atein lutninagalbena() - 5d6lA)suDL a$ezate c6lc
5 pe fiecarelitime de 2 cm. Luminacade prpendicular pe suprafata peliculei $i
indicelede relractiea! apeicu sipun este,?= 4/3 Sa se calculezunghiulpenei
R: o, = 5,2 l0' rad = 10,73"
I9. Un fasciculde luminacu lungineade undaI cade,Ia incidenta nonnali'
pe o pana optice de iniltime I = 0,02 mm fi cu indicelede refraclie
, = 1,5, formandu-se,t= 101 franje lLrminoase 9i (& - l) fratlje intunecoase
Determinalilungimeade Llnddl.
p ' tr = ? I4 = 6 6 6 n '

:a :
 20. ilxamin6ndu-se fianjelede interferentiprodusede o panAopticAdin sticl,
cu , l.) ti plasaurn apac r?- r J .c conslala ci ralorreairirerrranier e,r.
0 'm m au n oscdnd lungimea de undaa ra d ia rieuiriliz a re
t r : 0 0 n n i s ri *
deterlnine unghiu)forrnatde felelepeneioptjce
)4 ,racl=),3).
R: 0=_=_.t0
,*,
'

{ . 1 . t ) t F R A C ' . r,t.{
t.r iM tNIt
Dilia.tir lumirrii.lenorncnirnponarlcc.ontrfmanaluraoniluldtofica,rccl(il
_
J lu.l de5coperilnr 1665 Je Urinraldi.c.rrc nol:r...1 tnina se
lropfltsa,nu .e
rispAndestenu numai direct, refiactal sau reflcctat,ci qi intr+rn aniulit ai patrulea
mod: imprA$liat".
Dilractia luminii estc fenomcnnl de propagarc a luminii in spatte
obstacolelor sau fantelor, atunci cand dimenslunile accstom sunt co-pniob;t*.
ca ordin de mirime, cu hngima dc undi fl luminii,
Dificultateapuneriiin cvidenlia acestuilenomerrpc cale experimeDhla cste
,
legati de laptul cA lunginile de undirale luminii sunt foartc mici (le orclinul
zecimilor de micron). Natura ne ofera totu;i situatii in care putcm urrnnri oalitatir
Ienorncnul.Dc c^emplu.dacApji!im prinrr-unrirlg<1epa.ire o rur.a tunrino$r
rDdep;rlatil.:aU pfi||lr-o pJn,/ade rnbrelj. ob\cr\iir)to ,rrie Jc irizalii .e *
datorescl'enomcnLrlui dc dil.raclie.Halourile (sau,.ccaroi-ntele..)
carc apar irncor.iil
iurul LLrniisuntfianjede diffacfiedeterminale de particulelede prafclinatDroslerari
ascnreneah^lou,i apar Si in juful becufilor folositc la
iluminatulpublic.
Fenomcnulde dill..lc(ieeslc cxplical dc prin(ipiul
Ilrrrft(rs lifrsnol: M,rtii'rifo lrnlci (s l|
:t(i|l\r (lr uo(lr in(i(lc!rtii (l(.r'in surs( (tc"]'sri(otutui)
(,i un(tr
s(.undlrc crrc s,Iri .,trrfnlc fi (tr tr cr.:,tr (s:,r,
I)r
r''rliri. in clzul r'l'\r'f\i'ii .n ochiut l;t)(.r)r) tigu,i {t(
(lili Clit.
Astfel, daci de cxcDplu lu,nina produsirdc n beotfccc
printr-un lnic orificiu, ea nu va produce pe eoran o simpli
pati luminoasi de forma oritjciului ci (vezi figlrra 4.33) o
imagine de difraclie cu lraDje altcmativ luninoase
/.,a I -iJ LuDifu intuDecoase. 'si
pft'dusi dc hec sut-cri la Descriind acest feDomcn, distiDgem doud cazuri
trecerea prn' o.iliciul
circularltnonrcnuldc particulnredc difrac(ie:
diliacfieti troducctc l. difracfiar'n lunini divcrgcn(i sau dilracliede lip
eorano mag'nccu Fresnel
cercul lunuoaseii $i
2. difracfia in lurrin?i paraleli sau de tip FmuDhotlir.

202
 Difracfin Fresnel
'1.:1.1.
DiftacliaFresnelse realize^zein cazulcind sursaluminoasiSi ecranul(sau
nurraiecranul)se gAsescla distanlifinita de obstacolulpe carese facedifracqia.
PriDdifraclieFresnelse obtinepe ecraninraginea tlc diliaclie a obsracohhri

.1.3.1.1.
Difrrclir pro(lusri
de o daschitlerc
circnltrriltrrcticrti
irlt-un P.rr rn oPnc
Fie S sursapunctiformade lumina$i ,44Vparavanuiprcvazutcu un orificiu
circularde diametruaproximativegalcu lungineadc undaa luminii G/ = l) (fig.
4.34,a).
.s

M
\l--- {

E ---+-
l, n)
/:rs dJl. n) Diftrclia priiitr-unorificiucircularib) lianjeledifraclicinr e7!l dcschidcfiicircularc

Franjelede difiactieob[iDutepeecmn l / vor fi $i cl circulllre.

Punchl P este luminos sau intunecosti are i0 .jurul siu inele circulare
li intunecate
hrmi'loase alternativ(fig. 4.34,b).

,1--1.1.2, txrtrtrtlist cir(uhr oPrtc

Ilif|'rrctilr
lndependentdedimensiunile 9i poziliarniculuiobstacol opac(llg.4.35,a),i,l
ceDtrulumbreilui geometrice
va fi totdeauna lurnini. PunctulceDtralluminoseste
inconjurat
de un sistemde iDelealternativluminoase $i iDtunccoase(fi9.4.35,b).

tis /.JJ a) DifracJiapc ur discciroularopaciS sll6it D- discopaccu ccnlrulir Cl E ccmn.P

punclpc axaSCib)- tianidedifractiepentruun disccircular.lnccnlrulimaCiniicsr.lumrrr
 1.3.1.3.Ditrrcti h n,lrgiror rcctilinicfl unui semiplanopac

Agezand un paravanopacP (fig.4.36'

al& l3d Difracliali maiginea
unurPdavan
primlemaximedepasindvaloarea-10.
Cauzaacestorfenomenecomplexecareaparla limitad separare
geometriciSiluminageometricA
estedifraclialuminii.
intre su$a de cetrelumini S ti ecranulf.
distribufiaiDtensitifijluminoase
1pe ecran
esteceadin figuri, unde10esteintensitatea
luminii in punctul ,-l in absenla
semiplanului opacP. FmDjelede difractie
se indesesc misuradepirtlrii de franja
pe
centrali.
Observimci in prezenta seniplanului
opac intensitatea in ,4 cste doar 0,25 10.
scizAndcontinuupanela zeroin regiunea
de umbri, iar in regiunealuminoasAse
oblin ma-xime$i minime de intensitate.
dintrcumbra

{.-1,2.Difr:rcliaFr':runhoff
0r

arg. l.3Z Difractialn lumini pafalcldpc o llnd dreptunghiuladi

Fenomenulde difractiein luminaoaralelia fost studiatde l-raunhoffer. Este

vorbade difracia undelorpla e, lD situatiacandsursade lunini $i punctulde
observatiesuntirfinit depertate
de obstacolul caredAdifraclia.
Pentrua realizapracticacesttip de difractie,se plaseazd sursalumiioas?ilD
focarulunei lentileconvergente$i se observdimagineade difractiein planulfocal
al uneia doualentileconvergnte (fig. 4.37)agezatain spateleobst^colului.
Figurade diftactiereprezintA irrritin$rdc dilllclic a sLrrsci
luminorsc(spre
deosebirede difractia Fresnel, cend se oblinea imaginea de difraclie a
obstacolului).

2.04
 ,1.3.2.1.
Dili:r.tii peo lhnti dreptunshiul-rr:
Prin intrebuintarea lentilei convergonte L1 6tg. 4.37). Fascioln-.t 4mmr I
:.ovenitde la sursa,t estetransfonnat in fasciculparalel.Considerimcao! ir r*'t
fasciculeste
--..est perpendicularpe fanta,4lN,dreptunghiulara $i ingu*ii
Supmfaladeundd plane,ltr'de lalme d dovine,conform principiuluiHu\ lFos
Fresnel, sediulizvoarelorsecundare careemitundeelementare coercnteli in t_ia,a
:e vor interfera,dandpeecranulE o imaginede difractie.
Razeleparaleleintreele carefacun unghio oarecare cu axaopticaprincipaE
ior fi adunatede lentila a, in punctul P din planul ei focal (carecoincidecu
3lranul
Diferenfa
''). de dium intre raza marginaldcar porneltedin M qi raza cate
y'{
romettedin este
6=MA+(AP)- (NP)=MA=d sin a
Jeoarece drumurileopticede la frontullN pan[ la P prin lentilar] sunt egale
.onformteoremeilui Malusdin opticageometrica.
ln functriede aceastddiferenfdde drum,pe ecranse vor obtiDemaxime9i
minimede lunlindcain fig.4.38.
Seobtineo franjdcentralefoade

inlensdde ldrgime ?L, dllpi' care

unneazdo seriede fmnje luminoase

de lirgime l1 a cdror intensitate

| o 2r.t ) \.1 2),t 3X[ |
scade foxrle mpid cu depanarea d, 4 T f1 di
')1
centru,x. FraDjeleluminoasesunt
prinminimenule. rl? 4.J8.Distibulia iolcnsiuliiluminoaselnfunctic
despA(ite dc dislantiladiiracliapc o fantl
Franjaluminoasd estecu
centralA
atatmai latAcu catestemai ,narelungimea deuDdel. 9i cu catestemai micelitimea
far'teid.
Dacaizvorul.Sstede tnnina alba,ma"\imulcentralva fi alb, iat maximele
secundare vor fi colorate,celecu lungimide undl mai micefiind mai apropiate de
maximulcentral.
{ .J .2 .2 . l i e l e n r d c (l i l i lt(i c
l {(tr . r r dc dilt ; r' i ti o c s tc l ' d i s l )o z i l i v o p li c cc torrsl tr di ntr u' t nrrnri r
rrtl [c {l o Lt l) lt inRus t c . t' c tl i l i ri i , tg rl ' : i rtrc c l c , p ,rt;rl cl ' r,t' :hnl i sl trtrrc i ri l i ):rrtt
.tpr-0pi:tto
_ unll dc ill:t.
aa se poaterealizapracticprin trasarea de zgarieturi(trasdturi)pe suprafata
urei plAcide sticl[ sauplexiSlas,cu ajutoruluni ma$inide divizat cu diamant.
Zgarieturilosunt portiunile opac. Intervaleletransparentedintre zgerieturi
reprezinta
fantele-
Refeauade difractie pe o supralatdtransparent' esle o relea prin lra misie
DacaI estelungimeaportiuniistriate(fig. 4 39) iarly'estenumarulderrdsaturi.

245
 alunci releauarespecli!Ava avea un num;r n { a"
L

tfisituri pe unitatcacle lungime$i o distanldl=a infie

distanfacaresenumetteconsianta
doudtrrsituri succsive,
' provenitde la
Un fasciculd lomindmonocromatica,
in fasciculparalelde cdtrelentilarr,
un izvor,S,transformat
cadesub un unghide incidenfii po reteauaR. Figorade
difracfiesevedein planulfocalal lentilei12,pe ecranult
(fig.4.40).

a difractieipe relea
,.,9 4 4a oblnereaexperimenlall

206
 PotrivitprincipiuluiHuyges Fresnelfiecarefantea reteleidevinesediulunor
noiundesecundarc, penlrufiecareradiatiemonocromaticAin parte,
Pozifiamaximelorde difracfiese obfinelinendseamade faptul cd stareade
iiterfere fi depindede valoareadiferenleidedrumdintredoui razece provinde ia
doui fantealiluratealeretelei.
Dadr razleincidenteti difractatesuntde aceealiparlea nonnaleila re.tea,
diferentade drum di he doui raze difractatepe doui fante conseculiveeste
(fie.4.40,a)l
3=5r+62=1(sin
i+sinct)
Dac:rrazeleincidentesuDtde o partea normalei,iar celedifractalede cealalti
parto(fig. 4.40,b), diferenlade drumeste:
E=6rtz=/(sin i sil] (!).
in cele doud punctclo, simetriccfafd de maximulcentral,prii interferenta
undelorsecundare
coerente,sevor oblinemaximedac[:
(sin i+siDcr)=k;,.
In teoriaintederentei multiplesedeDronstreazl cd cu cet numaruldc lascicule
carcinterfcracstcmai mare,cu atetmaximelepriocipalevor fi mai intense$i mai
subliri,obscrvabile pe un fondintunecos. De aceea,o releahbuiesdaibdcat mai
multetrasatur;.Retrelele folositeh spectrulvizibil sauin apropiefeal i auirtre 500
$i L500lrisdturi pe miliD)etru.
Ca cfect al difraciiei,maximeleprincipalenu vor fi egaleintre ele, ci vor
scadea treptatirl inteDsilatecu cresterea
ordiDuluik.
in lumila alb6,figura de difraclieva contineo lraDjaconlralSalbh,pentrLr
cd in dreptul acestuimaxim 6=0 peDtrutoale lungimilede undd.Simetric,de
a,nbelep[4i aleacasteia, sedispunbeDzicolorate carese litescspfeexterior$icare
conlin cLrlorilespectralede la violet (in iDterioDsprerofu (ilr exterior).Acestea
sLrltspectrele(conlinue)de ordiDull, 2, ... r. La marginilefigurii de difraclie,
spectrele de ordine mai mari se pot suprapuDe, rezultand,,albulde ordin
superior".
Refeauade difractie este folosita in spectrolnelrie,pontru a prodllc
desconplrnerea unui fascicul de Iumini iD ,LdiatiilemoDocro'natice
componeDle; dacase cLlnoa$te constantaretelei,atunci,priDmAsuraren ungbiului
de devialic corespunzatoruDei lungimi de undd, se poate calcula valoarea
aceleilungimi de undi. in cazul unei prislneacestlucru Du este posibil,
deoarece unghiurilededeviatienu suntlegateprintr-orelafiesimplade lDngimilcde
unde, ci depird de caracteristicilematerialuluidin care este coDfeclionati
prisma.

20'7
 Releauade difractie

Toml
lungimiide unddcu ajutomlreleleioptice
Determinarea
ll^t er illle n e c c s rre
Folosimbanculoptic din trusade fizicd pentruliceu, pe care montam,in
ordiner sursa de luminn (bec), filtru optic pentru selectareaonei radiatii
monocromatice,suportul de lantd cu fanta simpla, lentila convergentAcu
F+l20 mm, reteauade difractie;i ecranuldivizat.
llodul dc lucru
La incidntenormali i=0, iar condiliade
maximde difracliedevine:
,fsin c!=k^,.
Dace)r estedistanlaintremaximulcentral
P0 qi maximulde ordin k (Pr), dh fig. 4.42
observimcel
=
.x
tgc[
Fi& 141 Montajexperimental
pcn1rustudiulreteleide diiraclie
.1
ca tg o = sincx$1n= 7,
de difractiemici,linandseama
In cazulunghiurilor
punctul
Pkin caresevaformarnaximuldeordin* sevaaflala distanta:
x=f tEo=f sins!--Jk\,n
adicd

kJn

Determinend experimental distanta .t,

cunoscand distaDtafocah/a lentileifolosite$i
numdrul de tr6s6turipe unitateade lungimea
'?calculeazA
refelei,se se
),. DatleexperimeDtale
trec intr-un tabel conform modelului de
marJos, ltig. 4 42. Detenin^tea 7,

!q

208
 ,1.3.3.Aplicatii in ttiintir ii tch ici rle difr:rc(iciluminii
.1.3.3.1.
Putc!c,lscprrAloirr ii difrrctialumiDii
Faptulci luminade Ia o surs6punctiformi,difractaddeo deschiderc circulara
estefocalizatadl. o lentilenu ca un punct geomtric, ci ca un disc de raza finite.
inconjurat de inele intunecoaseti luDrinoase,este un important rczullat
exporimental.
intr-un sistemoptic,datoriti diafragmelorindispensabile oricaruiinstrlrmenl
optic,imagiDilevor fi influeDfate de fenomenulde difiactiea luminij A$dar r^n
loculundear trebuisa se formezeimagiDea punctilormd, se forlneazao figuradc
difracfie$i aDumeo micdpatdcirculariluminoas6, incon-iurata decercuriluminoase
li intu ccoase de Inlersitilidince in cc mai rnici.
Se spuneca un sistemoptic estecapabilsAdislingi doudsursepunctitbnne
(doui punote aldturate al aceluia$i obiect). dacl figLrrile de difractie
corespunzAtoare acestora suntsuficientde mici sausuficientde distanlatcPcntrua
fi percepute Marimeace caraoterizeaza
separat. capacitlrleaunuisistemdea distingc
douaasemenea puncte se numo$te Ilrl.rc sclllfirtolrrc
sau lezolrrtrc
lln instnfrclrl .plic va Ircir o prrlcfrccl)NrrtlLrrrr( Liriirlil nrriirrrilrccrr cil Ir
rLrlcr(li:iliirgct)unclcrIi llt]r{iPiirl.iJrlrc.1. (\ijir ':rr|rL rirl sLrhrrrrghirrri tr

Se dcmoDstreazice putereasepafatoaret|nghiulari P cfestcdaci:

deschiderea(apcrtura)lentilei-obiectivz/ estemai lrare (de aceealunctclcse
construiesccLrdiametromarealc leDtilei,iar telescoapele cu oglindi cu dianretfu
mare al ogliDzii); in fig. 4.43 putem vedca efectul micforirii apertluii obicctivuhri
asupraputrii separatoare atunci caDd se obselvedoui mici surse lnino$c
aproprate.
- lungimeade undirl, a mdialieiutilizateeslemai micz!.

^tl
),
la16de ce, cu ajutorul microscopului, se po1
identifica cel multobiecte aleciirordinensiuni sunt
de ordinul de marime al lungimii de uDdAa luminii
folosite.
O ir)rbunalalire se poate reali/a numfli cu
,,lurninh"de lungimide uDd?i mai scufte.Pe aceasta
se bazeazd perfortnanlele deosebite ale
microscopului electroDic,
Ile lonrirriir1'rlr" r'
l ) n r fr iclililc o L r drrlltorii
ns ; r-l lin.ginc. i d.,,:,
lrrr.rr '1. r.z 'lrr.' :, l,rl,,r'r rr\lr'rr,' r'r l' I lii f surscf!Dclilbrnc Sus:rt,c.a,.:.
linrita ll11||faL'tcrrrc irr principitr nrr se lro:rtcl arur.subcl esedi sri ng.Lar 1,.
(lctaii. apcrturlmiea.sursclcsec,r.: :: :
 .1..1..1.2.
I'ir'trog;-rlilll
Ilolografia este o nretodi de inregistrareii apoi de reconstituirea imaginilor
opticc alc obiectelor bazati pc difiactia fasciculelorde lumini coerentd.A fost
invcnrata in 19.18 de citre I)cnisGaboroarea primit prerniulNobel tu 1971.
Principiul holografiei ooDstAin utilizareaa doud
lasciculcde lumini coerente,unul rellectat pe oglinda
plani Or, iarcelilaltdifractatpe conturulobiectului O:
(fig. ,1.44),carepriD suprapunereinlefleri. pfoducand
traDjede interfercnti.Acestefranic suntinregistraropc
placa lologlafidi t oblin6ndu-seastfel o hologramd.
Ilolograna este deci o complicati imagille de
intrfcrcnF, care va detine o mare cantitate de
infbr|natic dcspre obieot, pentru cA ea va contine
informatii at6t dcsprc varialiile de fazd. cit \ri despre
varialiileintcrrsilatii u0dclorde lumini difmctatede
c:rlreobiect.
De aceea, hoiografia rcprezinta o nelod:r de
/ i.q I ll P rcipi!l oblirefli inrcgistrafecompleri a infbnDatici pe carc o polrrli
radiatia cafe s-a rellcctal pc obiect (holos = intreg,
grdphos- infegishafc)
Sprc deosebiredc fbtografi;robitnuitar. carc ne di infbmarii numai asupra
vafiafiilor intensitarliiundclol lunrinoasereflectarc de citrc obicct, holograma
conlincfi irlornraliiasupralazclofaccslorunde.
Toatcaccsleinlbrmatiipot fi valorillcllcprin recoDstiluifca in{giDii obicctului
cu aiutorulholograDrei. In accstscop.holo{ramilsc etpunein calcaunui firscicul
paralclclc faclialiintonooronriticc (razc litsc4cilrc so v0 difmcla pc inragincadc
inlcrlcrcDfiinrcgistltltiirl hobgrami $i va rcconslitui il) rclicl imagincaobicctuhri.
jci Inc rin i rl
Intrcrr fl rt,rrchlr,'l.,tsrrrt
rrucqrcrrrrr.ir dq,'hie.ri\ l,,r^!:r'jrti.
chiar daci hologranracstospa|1ar i| bUcili. licoafc pldc va rcdairr inlrcgimc
inraginc^ obicclivUlui; v0 sulcridoafclafitalcr.nu $i irrtegfililtol inaginiit
pcftrilo iurcgistrr|clliclclii5i r^ncazulciindpunctclcobicotuluiau slrnluciri
lbartcdil'cfitc(10000:l lalZrdc l00:l la plaicilc lblogra{iccobifnLritc).
Aplic:ltii:
stocarea holograllcia iDfor|nrlici;
holografiainlcrtbrcnfiali:
dc excmplu.unulcliDhcfascicLrlclc dc luminl estc
trcculprinlr-ohologfanriinrcgistratarpentruur corp nedofblluat, iar la doileapfin
hologmDacorcspunziiloaro coqrulLridelbrnrat.Astlil so vor oblino inraginidc
inlcrlercnliin cafc sc !izualizeazitcnsiunilcapirutcin corpulsupusla solicitAri
mccanice.Prin acclrstirchnicar pot ll studiatemifcirilo de vibMtieale corpurilof,
lLrbulentrfluidelofprccum5i o se|iede altep|oceserapide;
lcleviziuDea9i cincnalografia holograljc,i;
Dricroscopia hologfaficn(miiriride 500.000.000 X);
lehDolosiilernicroelcctroniciielc.

2t0
 1. Pe o reteacu n=100tras/mmcadela incidentdnormaldun fasciculde
luminamonocromatice. $tiindcd unghiuldintrema,rimulde ordin2 si cel de ordin
1 estede 3'30', calculalilungimeadeundaa radiatieifolosite
Rzolvare
Pentruunghiurimici, sin d = q iar pentrucele2 maximede difractieavm:

=kX L .
1 cr,
. , f-l { C tu -o rl =A l r:-,r I
l C , = /a ^, I

. /(c.,-o,) c., -o
2 -l h
Cumqr-(Ir=3o30'.lransformam in radiani:
180o. .....,. . f lra d
3,5". ......., (P
J . l. r !
o1-
' 1 80
Deci
?< . 114
I= ''""1 = 6 1 0u m,
=6.10. 1 0 -" m
r 80,10'
deoarece
. ^^ trds , ^^ lras , ^J tras
mm lo -m m
2. Un fasoioulparalelde lumin[ monocromaticb cadenorlnalpe o reteade
difraclieouconstanta l=1,2pm. Figuradediftaotieseobservdpe un ecranplasatin
planulfocatal uueilentileconvergente cuf0.05 m Afla1i:
'
a) lungimea de undaa luminiifolosiEdacamaximulde difracliede ordinul
lntai seformeaz!subunghiulde 30';
b) distantape eclanintremaximulde ordintrei $i oelde ordinzero;
ci latimea;pechuluide ordinuldoi dacailumindmreteauanomal ou lumina
albdiar unghiurilede difracliesuntmici.
Rzolvarre
a) i sinor=,ktr= tr = l sina =600nm.
b) xj =3hn=1,5 cm
$
2tl
 I -1 X _l
cr \ = & :':!r------irl = ,J'*-;-

)._,.= 380nm
1.," = 760nm

Ax = 3,16cm.
-
/=106m esteiluminatisubun unghi
3. O reieadedifi?ctieplani cu constanta
de ircidenfdi=30'cu o radiatiemonocromatice cu lungineade undb),=500nm.
Cafsestenumdrultotalal maximelorcarcsepot forma?
Rezolvarc
Numirul tolal de ma"\imede difracfieesteegalcu kr,.,-+ir,".r+1,
unde/.1,,,,*
Si
k,"", suntordinelemaximcdc difracliepentrumaxjmele formatedeo pafteti dealta
a maximuluicentral(obfiDutepentrusin 0=l). Lor li se adauga1 peDtrumaxjmul
central.Astfel:
[,". 3]
, 1(l-sini, '" ,
5.ro'
tl
t ," -"rl
. ltl-sinrr
--------= ='
l 5.t 0
tl
RezultAl
+l=5'
'{rax=3+l

r
Centrulimaginiide difracliea uuui mic obstacolopacesteinloldeauDa
luminos,
2.AF Centrulimaginiide difractrie
a uneideschideri circulareesteintotdeauDa
rnlunecat,
3.ap DifracliaFresnelserealizeazAin lunrini paraleld.
l-a margineautui paravanopac,primulmaximlllminosestemaj inters
deciitceeace s-arobfinein absenlaparavanului.
s.AF FresnelacompletatprincipiulluiHuygensadbugand ca undelesecuDdare
suntcoerente$i inlerfere.
6 . AF DifractiaFraunhoffer seobtinecendsursase gase$te la djstantifinitade
obstacolulpe carsefacedifractiain lumini djvergenttr.

212
 7 . AF La difracliapc o fanti loatemaximelesuntla fel de late.
8. .4, F Reteaua peo suprafa[A opaciesteo releaprintransmisie.
9 . AF Maximeleprincipalesunl la fel de luminoaseintre ele la o reteade
difraclie.
IO . A F Cu ceto reteaaremai multefasituri, cu atatmaximelevor fi mai intense
9rmarnete.
11 . A F Spredeosebire deprisma,rcteauadeviazicel mai putinvioietuliar ro$ul
cel mai mult.
12 . A F Rcteauade defraclieestepiesapriDcipalia spectrografelol c relea.
13 . A F La diftacliaFresnel,
figuradedifracfierepreziritiimngineaobstacolului.
l,l, A F La difracliaFraunhof'er, figurade difmctiereprezintlimagincasursei
luminoase.
l5.AF Puterea separatoare
cre$te dacdfolosimlumilricu luDgilrli
de unddmai
16. A F O leDtili-obiectivmai marer^ndiamekuasigurdunui instrument
optioo
putercseparatoare mai buni.

l. O refe^opticbcstefolositilla incidenlanonnald.in spectrulde ofdinul2,

radialiacu lungirnea de uDddde 500 nm cstedcviatddc un unghi= 30". CAte
treseturipe milimetruarc refeaua, gi carecsteco,rstanta accstcirefele?
R: 5 0 0 t r/ mm; / = 2 l0 " m.
2. O relca,iluminatela incidenliinonnall.are200trdsitufi/mm.SeobscrvA, in
planolfocalal uneilertilecoDvergente cu distaDla focali de I m, spectrlrl dc
ordinul2 dat do o sursdde lumindalbA.Detenninali distanta dintrcradialiile cu
l u n g i m i ldc
e L r Dddde656.3r)|lrrr 410,2nm.
Rr 9,84cnr
l. O retrea de difraclieesteiluminaldcu lumindmoDocromalici cu lunginrea de
undZl620 nm. Luminacareiesedin relencadepeo leDtilacu disttutfafbcali de 30
cn. Distanfacare separi spectrelede ordiDul2 estede 15,4cln. Detenninali
constanta retelei.
Rrl= 4 , 8 3 p m
4. Un fascioulparalel de lumin2imoltocromatice inulDeFte,la incidentrA
normall.o refeadedifraclieav6ndcoDstanta / = l,2p D. Calculatilungimeade 0ndi
a luminiifolositedac6maximuldedilracfiedc ordilul irrtdisefornreazisubunghiul
de30".
R: = 600nm
5. O releaplani de difracfiecu 400 trishturirnmesteiluninata la incidenlir
nornalacu radiatiemonocromatica cu = 500 nm.Aflali: a) u'rghiurilede difiacrie

2ll
subcarese obseffamaxinelcdc ordin0, I $i 2; b) ordinulcel mai inalt carese
poateobservacu aceasta
relea,
'l
R:a,cr drcsrnr(^ rr.cL,u: G ll. 5 . o / -2 1 . h : b , * , . . [.' t

r',. in spccrrutde ordinul iDtei obfinut cu o rclca de diftaclie, radiafiaverdc

(), = 550nm)se observapentrusin cr= 0,33.Calculatinumirul de zgarietu.ipl)
I mm rclelei.
^l
g, r= !1119= 6sstd'dtu'i

7. O rcleaplanado difracficarc 9000trasaftrripo o lafme L = 3 cm ti este

iluminatacu radialicnonocromatica la incidcnlanormali.Imagineade difracjie
se proiecteazipe un ecrana$ezatin planullbcal al unci lcntiLcconvergentc cu
distarltafbcald/= 0,1 m. Distanladintrenuximclc dc ordinulintai pc ccrancstc
= 3,6 cm. Unghiurilcdc dittaclicsuntmici (sub5'). Calculafira) lungimea
,4.r1
cicundaa luminii folositctb) lafmcaspcctruluide ordinulintai dacasefblosefte
pentrucareseconsidere
lunlini albar, 7" [,100nm, 760nm].
R:h)a -' i lu lra ' a t ' ' i . , -9 -o o o n,,.;
n z rt l
= 1,0lJ0n
b) AI= (2,,,,,,-)",,,r,,)/'?
li Aflali:a) ordinulmdximal spellruluiluminiigalbcnc a sodiului(1,= 589,nn1)
oblinutla incidenld normaliou o reJea4 cArciconstanta este/= 2'10" m;
b) cetcnaxime sevor lbrna in lotalpc eortnl
= l:l = 3;b)N= 2i',,,,,"
R,4 e,,,,. + 1= 7
6
'r O rclcadc diliaclic arc oonstanta/=4 l0 m. Pc rclcacadcnormalo
fadialicmonocromaticai iArduparcleaurmcazio lcntilaconvergcnm cu dislanla
focr n / = 0,4 nr cc proicclcazifiguradc diiiaoJicpc un ccrdna$czatin planul
Iircal.Primul maximdc diliaolic se afla la distanlar = 5 cm dc xa ccntrallt.
Aflali a) lungiDcadc Lrnda a mdi4liciib) catcnlaximcsc formcazadc o parlca
maximuluiccnlml'?
n: a)r = =
flo nm;b)r,,,,,- =8
f - [*]
I il. Pc o rclcaclr constaotaI = 12lLmcadcla incidenldnornuli un lasciculdc
lunini nonocfomatica. StiindoaunghiDldintremaximuldc ordinuldoi $i cel de
ordioultrei esto2"30',calclrlalilungimcadeundi a radialieifblosite.
p , 1 - l(* , -o , ) = , r, n .

I l. Sdsc dctcrminelungimeade undi a unei radialiigtiindca,in spcctrulde

rcspectivacoincidecu ce^
diftaclicdc ordinultrci dflt de o retea,linia speclmlar
pcntrul" = 471 nm din spectruldc ordinulal patrulcadatdeaceea$i retea.
R: 628nm
214
 dc dfracnt pe:a:e.
12. Sa .e dclefnineurdinulccl mai marcal sperLrulur
lumlfll cu ja-t i:
DUa,e dd o releacu 5U0ra'atLn mm oacdlLngimeade und' a
r'
ilurn'n.u,.aret.nuae\le 5o0 nm Se contrderacazunle:a) Incloenlanormala:
incidenFsubun unghide30"
R: a) t,,. = 3; b) &.""= 5
lJ. Pc o relca / - l2 Lrn caoc rur]r"alur fascicLllLnrrnos
iu co"r'iLanlir
'i'";l ,n.*''n.t' de ordinulI ii 2 csre2 18 s" 5e
i;.
"";:.';;.;
detcrmine de
lungimea undaa luminiiincidente
'"''aini''.
R: 7'= 481'5nm

4.4. POLARIZAREALUMINII
polirizarc
4.4.1. Lumini polarizati. Lumini nlrturtli' Grlrd dc

?olarizarcastcun fcnomcnce line dc caracterul ondulatoriual luminii !i

arclcsdlurdcu lr.n\\efsalilatca undelur cle(romagnetice De cxcmplt"undcle
nu nol fi PulanTrtc Lurnina in'i e'Lco
:;onorJ. .or" sunlundel.'ngiludini.lJ.
direiliatlc prupagarc
lrans\ersalirl it \eelurulul lumlno(
Lrnda elcclr,rmdgnetica
; cstein perNanenla pe direcliadc oscilaticEl estein acela$i
perpenrliculara
in oriccmomenlpe vcclofullndu''i'i lnagneLicc I cu L?fe
LimDDemendiculnr
i'*.6r s-asrabilrrcd a'liunedluminrisc (l'1iorc:tc
o'jild\iilor
;:.il;";;i;i;;;.
vecloruluiintensitate a cAmPului clectric7 5i pcntrua cvita confuzia'in figurt
4.45csteiudicatidoaroscilaliaacestuivcctor(fi9 4'15)
O unddluninoasdsenufie$tc,,poladzatil liniai'daci' in oricc punctdc po
direogiade propagare, vectorulclcotric i oscileazadupd o singuradircolie'
sau' pur li simpiu'
Undcle dc accsttlp se nal numesc$r,,plan pol^riz^te"
,,polarizatc",Figura 4 45 lcprezinu, ,
dcoi, oscilalia vcctorului luminos /i -
i n tr - o undt l polI Lfi 7 .tta
lillinf
E
Luminanaturala,Provenitide ia o
sursaobi$nuita,nu estepolarizata;ca
provinodc la molcculeledin carc ostc
compusasursa luminoasi. Particulele
incarcateelcctricdin moleculeca$tiga
cnergicintr-un fel oarecareli radiazd
accasti encrgie sub forma de unde
electromagnctice;undole emlse oe
ficcarcmoleculdpot fi liniar polafzatc,
insa intrucat orice sursi de lumin6
JlfTiltt?:1il1"?^frT
ni':"i*#,Tn
:fl;nnlffi.*;;.t
posibile.
2l i
 E

a)

/i& l.16 a) luminl l(nalpoiartatr:b) lumiiinatumtajc) tunin! pefial potarizall

Fie pianul diagrameidin tigura 4.216un front de unda al unui lasoicui

luminoscaresc plopagacatrecititor. LL.|rifl linrrf pollfizrtaestereprezentatd
schcmalicpdn sageata dubli, carc arataca oscilaliilecampuluiclectricau 1oc
numardupAo anumita direclic(fig.4.46,17)Un fascicul de lunrilrlnrlrnirlitse
rcprezirtaca in figura4.:16,b undesAgeilearataun amestec dc undcpolarizate
liniarin toatedircciiilcposibile.
Exrstadeasemcnea !ri)|:a).rir..jfL,i.r.,iLr"
(fig.4.46,.) candvectorul lu_
nrlnos I oscileazainf-o dirccJieprivilcgjatA(l), constantar in timp, dal nu
unica,din planulperpendicular pe dirccljadep.opagarc.
Inscnrnand cu 1r Si.l, intensitdJilc
vibraJiilorlunlinoasedupi azimutulprc-
fcfat (l) respcctivdupadirecliapcryendicularA pe acesta(2) (vezifig. 4.46,c),
adnol raportul

I)+ I.
graduldepolaizarea luminii.
sc numc$te
Obscrvamcdta) P = 1 pcntrulunrinaliniarpolarizata c61,= 0);
(pcn1.ru
b) P= 0 pcntruluminanaturalii(penkucA1r= /2);
c) 0 <P< I pcntruluminapa(ial polarizata.

4.,1.2.
Oblincrcttlutninii l)r)lnrizitelinirr'

Existamai fiultc mctodcprin carevibrstiilcintr-o direclicpatliculardpot ll

sclcoliooatc
ln intregific sauin pa c, dintr-unfasciculdc [nninA naturala.Una
dintrcaccstcaestcrcflcxiape o supral'ala
dielectrice.
a) Polsyizarcaprin rcflcxic.Lgealui Brcwstcr
Atunci ciind o razAde luminaatingesuprafalade separarea douA edii
lransparcnte dielectricc,ceamai 1natcparlea luminii sc rcfracta,peh"unzandin
celalaltmediu. O mici parte,circa 10 ; 15% sc rcflccu pe supralalade
scparalio.Aceastarazareflectatie$tepagialpolarizatA.
In anul 1til2, Sir DavidBrwstera observatci atuncicandrazarefractate
estepcrpendiculard pe ceareflectatd(situafierealizabilh
prin alegereaunuiunghi
dc incidenfioonvenabil), luminarellectataestetotalpolarizaE(fig. 4.47).
2 16
 .t

!!-!:""
(]

F'i& 4.47.lolarizarcalotalapdn rcflexiela

incidentlbrewsteriana

intrucat
.?

rczulti
I ' R= ta
2
adicb

Din legearofracfieil

Oblinem:

tE it= n2t
l,rgr:r lui tlrtrrslcr: trng(:|rt! ungliului (l( pohrirr|.c lotrlar i', cslt
cg:rlirctl indirolc dr rclrft(ir rchtiv al nre(lirlri 2 ir rxDort tr n]tdiul l.
Daca mediul incident este acrul, iatd cull1 depindc unghiul Brewstcr de
valoareaindicelui de refraclie al mediului ln carc sc transmite (9i pe care sc
rcflecta)luminar

1,7 1 ,8 t,9 2 2,2

56' , 19' , 58"00, 59"12' 6 0 ' 5 7 ' 62't4' 63'26', 65"33' 67"23' 68"58'

A$a cum se vcdein fig.4.47, [| 1 l ri n a pol ari /al r] l i ri .r !rrl i f.ri . .'
fcllcxic.oscilrrliilc
vcclorlrlui L \c c { ccLrta| cfocndr.LrLrff. r
lunrinos ' -
Irrr(lcnt:i. Lumina refiactatacste pa{ial polarizata,avand djreclia prefcrcnlialA
de vibralie pentruvcctorul t continuti in planul dc incidenle.
b) Polarizarea p n bircfringenti
MediiLetansp^fente pot fi clasificateastfcll
mcdii izotropc, in care indicclc de rciiacJieeste indcpcndentde planul de
polaizare, de exemplu:gazele,matcrialesolidenetensionatc,lichidcle, cristalele
djn sistemulcubicj
- medii anizotrope, in care indicelc dc refi.aclie depinde de planul de
polarizarc,de exemplu: cristaleledin sistemulletragonal,bcxagonal,ortorombic
ctc., precum $i alerialeletensionate.
in gencral,un fascicul dc raze de lumina carc trece printf-un cfistal anizo-
trop estc reiractat dupa douA direcfii, prczentind fenomenuLde btrefringcnfii.
Fascicululincidcnt se impartc in doui lasciculeemergcntc,ficcafe fascicul fiind
l111iarpolarizatsubrn unghi dc 90" unul fafi de altul.
lunltna

",i;,i::,,
n.( /.4,YDubl. rcfiaclica lunriniiinristhlul dc spatdc IslandaCclcdorii,azc(ordtnadi
tiextrdordina|a)suniliniartoladzhlc.dardirccliilcdc oscilnficrlc !cctorilor
lunrino!isuntrociprocperpcndicularc

ln figura4.48estcprczcntata dublr!rcfractica luninii ill c staluldc spatdc

lslanda.Rlrzacarcsc supunclogii de refiaotiea lui Sncll$i Dcscartcs sc nlrmcflc
,,raz^ordinaLi";ccalaltafazaemetgenhnu satisfaccaccaslelcgc $i sc nuDrcflc
,,razacxtraordinarai'.
Fenomenuldc bircffingcnl?inaturalir a fost
dcscoJ'critin 1669 dc caft Ba.'tholinuscarc a
obForvat, privindprintFuncristaldc spatdc Islanda,
dedublarea imaginii(fig.4.49).Bircfringcnla naluralar
cstc folo$iti la constuirca pisnclor ,,pol^izrtc"
(flicol, Rochon,Woll&rtonctc.),carc tanslbnnii
luminanaturalain luminaliniar polarizrtd.
c) Polarizarel.|prin absorbtie selcctivii.
Polsroizi
Unelecristalcbircftingcnte(de ex.turmalina)$i polaroiziisinteticiprczinti
fenomcnuldc absorblieselectjvA, adici una din oornponenlle polarizatccstc
absorbitd mult mai mult dccet ccalalta.Deci, dacaun cristal este tZiialla
grosimcapotrivig, una dintrecomponente estcpracticstinsi prin absorbfie, pe
candcealaltaestetransmisA (fig. 4.50).
in cantilatcapreciabila
218
 prinabsorblie
F.a.?.Jr.Poleizarca selectiva
Un polarordestetormaf,in pnnclpru,prtn inglobarcaunor lntcrocnstale
intr-o masaplasticatransparenta. Acestcnicrocristalesunt orienlatefic prin
acliunea unui cemp electdc sau magnetic,lle printr-unprocesmecanicde
laminare,in a$afel ca axelecristalografice se fie paraleleintrc .Jlc.Astfel de
cristalepot fi de exemplucrjstaledeherapatitA(iodusullatdc clinina).
maximain mijloculspectnrlui
Polarciziiau cficacitate vizibil iar sprcrcgiu'
nileextremealespechuluisuntmai puJineiioace. Dczavantajul polaroizilor oonsta
intr-o transparcnlamai mica ln comparaticcu prismelepolarizantc.Dar acostde-
zavantajestecornpensatintr-o seriede prcblcmepraoticoprin posibilitatcade a
oblinedispozitivede polarizarcicftine,carepermitfolosireade fasciculelargi 9i
cdrcauo suprafata,nare (metripalrali)

n,$,!,'&|?_/ \l ltj\ j/r)1 |

\J4 4l'Ui/r'
"
>
., ,4:\
n*0r,s_r | \l 1-6'.,';
^

o, \ /iF-t0r \r/" \=/

#
$unlparBlcle,
a) Cardaxelede transmisio
Fig. l.Jl. Folosifcapola.roizilor. luni[a trece
(liind polarizatdliniar);b)cAndaxclcsuntpeDendiculare,oblincmcxtinclialuminii

Daciiagezilmdoudastfeldc filtre polarizanto unul

duptraltul astfel inoat axele lor sA fie paralelc,un
fasciculmonocromatic careiL traverseaze pe primul il
va haversafi pe al doila(ti9.4.51,d).
Dar dacarotim uior al doileafiltru pandcc axalui
face un unghi de 90" cu axa primului (,,polarizori
inorucilali") vom vedca intensitateafasciculului
diminuendu-se treptatpandla cxtinclie(fig 4 51,r).
ln fig. 4.52 puten vedeaefectula$ezeriia doi
polaroiziastfel incAt axele lor de transmisiesa fie
perpendiculare: luminanu maitrecedeloc.
 4.4.3.Lcgea!ui !I:rlrrs
Candvcctorulclcctrica1luDinii incidentepc un polarizorfaceungliul e ._
axaacestuia(cazulmalizoruluidin fig. 4.53)atnncivcctLrrul electric;1Iunri:-
cnergentccstet0 cos6 iar inlensitatea luminii emergentc
estcdatAdc legeal:
Malus:
-I= /o cos'z
0
unde l este intensitatcaluminii energcntedin analizor,.Il)estc intensitare:
luminii polarizateincidenteiar e estc unghiuldinlre axclc de transmisieal.
polarizorului
Sircspectivanalizorului_

tig. ?.J.thlcnsilatea
iasciculului
cncrgenr
depjndc j:Lcul
dcunghrul dcdjrccljndc
oscihlica vectorului
hrmjnosinoidcni
cua\odcrmnsnisic
r analizorutui

intimpulunciforafiicomplctc (360") an izoruluisc oblindoui nraxinlc

$rdouafiininrcnulcalclunriniicmergentc. ^
Un lbnoficnsimilarsc obsen,eln cxperificntullui Malus,olbotuatclr lunli-
nApolarizateprin rcflcxic (vczi fig.4.54).OgLinzilcOr $i 02 din sticli fletiriraL
au rol dc polarizor, lcspcctiv analizof, $i prjmeso luDritli 1a inoidcnF
brewstcrianA Ocntru sticlA * 56").RazaCD rcflectatddc ogljndaO, facc sii
pc
apafd ccranut spot D. Rotindoglinda02 in jurul dirccjiciBC obseNdlncat
spotuldescricun cercavanclcenhulin O (O estepunctulde intcrseclicil axci
BC cu ccranul).Luninozitatcavariazdpcriodic.Cand pLanelc.lc inoidenla
ABNI $i BCN, coincid, sc oblinc luninozitatenaxinii; cand planelc dc
incidenJisunt pcrpendicularc, sc obline mininum de lunlinozilatc.in rirnpul
unei rotalii conplcte a analizoruluiin jurul axci BC, spotulD de pc ecranva
trcccdedouaod printr-unDlaxim$i dc dou, ori printr-unminim.
Ochiul csteincapabilsa distingalurninapolarizatidc luminanepoLadzati.
Pentrua observafcnomenuldc polarizare esteintotdcaunanevoiedeun analizor,

220
T

ECR.4N

ata.4.J.i/ExperineDtul lui Malus.Rotircaanalizoruhri ducc

lam o d i fi c a ,ra i n l e n s i lttl
r,ni i i n o N e a fa$i cul ultndsns
ui

'1.4.1.,\irlirr{ ii

FiltrolcpoLarizante (polaroizi)suni folositepe scamlatgd1aochelariide

so rc unde joaci rolul analizorului.Arn vdzut cA, atunci celld lLnnina
nepolaizati estefeflectatii.existi o rcllcxic prcfcrcnlialAa luminii polarizate
pcrpcndicular pe planul de incidenJi(fig. 4.47).Cand luminasoareluiscrcflecti
pc o supmlali orizontalA,planul de incidenti estevcrtical.Dcoi. in lumin
pfedominillnninapolalizatdin direcJicor'izontali.Cendo asemenca
rct'lectal?l
rcflcxiese produccpc asfaltulnetednl drurnrlui,pc supralalaunui lac,a unei
hlrdc, a unui gcam, ea produceo,,stralucirc" nepldcuta$i vedercase
l'mbunitalc$lc prin climinarca ci.
DirccriLrJe tr Dsrn;"icr oolrroidu[ri \-
,chchriidc
diD ochelafii dc sorfe
sorrc (fig.4.55)
rfig. 4.55) este
csre =@@
vcdicali, asllbl ci nirnic din lurnina
pola zati Iiniarnu cstctransDrisiL ochilor. nE
Filirolc polarizantcsc lbloscscde
lscrrcrca la parbrizclc rna$inilor, la
hlrblourilc avioMclor $i vapo clor $i in
fotosranci.
rchnica
""1.",i:ii"1;li;lll'iii::li:?ffi'i.,,ji
a lumi,riirenechtosrb anumilcufghiur

Cilili afirmaliileumiitoare.AlegeliA daci afinnalia este adevairatisau F

daci alir$alia estefb]sA.
L A F Nunai undclclongitudinale pot fi polarrzate,
Z. A F Polarizarealuminii are legituri cu lransversalitatea
uJrd.l :
electfomagneticc.
 i. A F in undaluminoasipolarizat6liniarvectorulelectricE oscileaza
dupdo singuradirectie.
.1.A F LuminanaturaliestepolarizatAliniar.
a. A F Lum;na naturaldsste un amestecde unde pol^rizateliniar in
toatedirectiile
posibile.
6 A F Pcntruluminanaturald graduldepolarizareP=l.
7. A F In luminatotalpolarizata prin rcflcxiela incidnFbrewsteriaD;.
vectorulluminososcileaziperpendicular peplanulde incidenlb.
. A F Unghiullui Brewster(pentr! polarizare lotall prin reflexie)este
inverspropo4ionalcu indiceledereflectical mediuluipe careseroflectilumiDa.
,. A F Fenomenul de birefriDgenFseintalneitela cristaleleizotrope.
l{). ,\ F liunctionarea prismelorpolarizante se bazeazipc fenomenulde
birefringentA nalurali.
I l. A F Polaroiziisuntmaitransparenti decatprismelepolarizante.
12 A F La studi l polarizirii prin rofloxie este nevoiede o a doua
oglindi, analizorul,penlruci ochiulestcincapabilsd distingi lunina polarizatE
de luminanepolarizati.
lJ. A F Filtrcle polarizanteimbuDatdtesc calitateaimaginii pentru ca
elimiDAanLrmite reflexii suparitoare.

l.Un lasoi,rulde lunlina na raH cadcpc suprafalaunci lame dc sticla

=
(r" 1,5)cul'uodatilntr-unljchid.Luminaroflcchtacstcliniar polariatApcntru
unghiuL deincidcnlE
i/J=49".
a) Sdscdctcrmine indiceledc rcliacticr/al lichidului;
b) Cumse schimbaunghiuldc pol.trizarc toialAdaci lamasc cuiundAin apa

!" 3 ,r
R:a)rr= h = 1,3;b) ;) = 1161gh 49"
tg tr -
2. La ce inellime unghiulardtrebLliesb se gaseasciSoareledeasupra

otizontuluipeDtruca lumiDareflectatdde supralataapei fr,, =11 .a u;ta grua

\ .r _l
de polarizare
maxim?

R: ;o = arclgl = 53'.

222
 3. O razaalelumini naturalisepropaga prin ana =.] li sereflectane o
{,. ]
placadielectdcecu indicele'l, = 2. a) La ce unghi de incidenfape placa.aza
reflectata est total polarizata;b) Prin inlocuirea apei cu acr, se obfine o raza
polarizatapa4ial. Cu cate gradetrebuiemodificat unghiul de incidenlapentu a
obJinedin nou o razatotal polarizata?
R: a) l, = arctg3 = 56"19';b) tg i, = n,; = 63''26" Li = it - iD='7"0'/'

4 Cum trebuiesi fie unghiulunei pfismedo sticlAcu 1=1 pentruca

ungbiulde intrar9i de iegireal razelordin prisnd sd fie unghiulde polarizare
totalX?
Careesteunghiulde deviatieminimi pentruun astfelde unghirefringontal
prisnrei?
Rt A = 6 6 " 4 0 ' ; 6 . = 4 6 " 4 0 '
5. Cu ajutoruluneicelulefotosensibile, se constatd cA luminarcflectatA de
un mediudielectric,caroapoi hece printr-opdsmi polarizantd,are un raport
iDtreintensitatea
maximatransmisdli inlensitatea minjmd egal cu doi. Se se
calculezegraduldepolarizare.
p. p=1" I" =!=yy"
I"+1,,,3
6. La ur grad de polarizaredo 75% sd se aratede cele ori intensitatea
maximi estemai maredecatinlensilatea minimd.
n :L = 7
I,

223
 ELEMENTE DE TEORIA HAOSULUI

5.I. INTRODI]CERIi

Paternitatea notiuniide fraosii aparlineprobabil

filozofuluigrec Anaxagoras (500-428i.C.) careemite
teoriaca in universtoatenaterialclesunt miscibile,
haoticecu exceptiaunuia, de natura spiritualace
asiguraordineaunivorsale,9i pe care filozoful l-a
numitintoligenF.
in vecheagfeaca.iaos esteantonimulcuvantului
cosmos care desemneazaordinea, perfectiunea,
predictibilitatea.,
A decelace'esteordonat,regulat,Donnal9i ce
estehaotic,esteinseo intreprindere dificila.lata spre
exemplu, $irul nunerelor nAturale 1, 2, 3, ... parea fi
ceva ordonat.Cum de asmenea un numArratioDal
carese exprimeca raportula dou6numereintregiti tuaxagorasdin Clazomene
carescrisca Durndrzecimalpo^teaveao perioadd mai
scLrrth saumai lunga(de exemplu113=0,3333... iar 2l'7=0,285714285714\ parc
prezeltaqi el o anumitaregularitate. Un numdrira{ionaliDsA,adic6un iumtrrce Du ^
poatefi exprimatca raportula doudnunereintregi9i la careDupoatefi observata
o anumiti regularitate a succesiuDii cifrelor zecimale (de exemplu
16=1,73205080756887...) parea fi cevaneregulat. Situaliaestemai colnplic^ll
in cazulaganufiitelornuneretranscenduxte (ncelenumere ce nu suntsolutriiale
uneiecuatiialgebricecu coeficientiintregi$i numir finit termeni,de exemplu:
de
n-3.141592653589'/9323 846... saue=2,'7182818284590452. ,). To1u9inu trebuie
sd ne hazardima impunesuccesiunea regulatia zecimalelor[nui numarca pe un
criteriucaredesemDeazi ordinea,Von da in aceslcaz drept exemplu,celebrul
numar al lui Charnpernowne, C-0,1234567 89101| l2l 31415161?18 I 92021..
numhrconshuit in asafel iDcat zecimalele sunt numerenaturalescrisein ordine
crescatoare.Aparentavemo ordine foarte precisd, numaici s-ademonstrat cAacest
numir nLlestenici m6carirationalci chiartranscendent.
C6utarileomului dir cele mai vechitimpuri 9i panaaslazis-aucanalizatlr
efortul de a gasi anumitelegi ce guverneaziienomerelepe care le observi
Credintaca exista astfel de legi preciscce guverncazduniversula constituit

224
 motorul evolutiei Stiinlifice a unanilitii. Observatiilc
asupra naturii au condus la elaborarea unor modele
lcorcticecareaproxirnca/5 re4lirdledin rrii mare\rI mr:
mici misuri in f0ncfie de complexitatealor. Au exislat
in decursul istoriei $tiinlei omene$ti $i ,,excesc dc
incredere"cum ar fi celebraafirmalie a matenatician0lui
Laplace, care in 1776 enunla intr-un moDlent de
entuziasm priicipiul delelninlnrl i neconic^t:
,,Stadiul actual al sistemrlui naturii este, evident o
consccirtda ceeacc a fost in momentulpreccdcntSi daci
ne inchipuim o inleligcntdcare la un monrent dal
cunoatte toate relatiile entilnlilor acestui unrvers,ea al
putea stabiti pozifiile respoctiveii mi$cdriletuturor acestorentitali in orice
moment,in trecutsauin viitor, Astfel existi hrcruricarc sunt incertepenlruno;.
lucruri mai mult sau mai pulin probabile$i noi ciutim si compensim
iDrposibilitatea de a le cunoa$te, determinand dil'eritegradede prob^bilitate. A$a
iDcetnoi datorimrLibiciuniini lii ome astiu,iadin cele rnai delicate 9i irgcnioasc
dintrcteoriilemateDEtice, ltiinta$ansei saua prctrabilitAtii.''
Credinla lui Laplace ci numaidatorild,.slibiciunii mintiionreneiti" nu putenr
descopefi trecutul $i prevedea viitorul,pozitiiletutrrorcorpurilor din nalural p0tAnd
ji dotcrnrinato doarcu o pfcciziolioritata ti avanddecio anunritd pfobabilitate de
deterninarc princalcul.conduce Ia ideea cirdaciipfecizia insll1lrrcntclor dem:isuti
ar creltefoaflemult$i precizia determindrii nilcirilof arcre$te irrega]inrisuf:r.
I-ucrurile nu suntirrsi atAtdc sinple.In anLrl1890.
Henri Poincard(1854-1912).studiind stabililatea
sislemLrlui nostNsolaf(dacaplanctele voi parcurgcla
infinit actualeleorbilc saudaci diDrpolfiv:rs-ru pr;lbLrii
iDtr-unfinal pe soarcsrlr af piresi sisteruulsolar).va
scriein lucrareasa de rcferinlii:Les nelhaalcsnoLh)cllc\
clelo mecanique celettesin 19081,,O cauzirfonrlcnrio:i
carene scrpl, deterDriDi un el'cctoonsidcrabil po oarcnu
putemsd [ul veden $i aluncizicen]cit acestcfect s-rl
datomtiDtamplirii.DACA curroa$tem exactlcgil0nntufiili
situaliauniversului irr nrornenlulinili^1,vonr pulca
prezicc cxact sihralia univcrs la utl momonl
^cestrli
ulterior.Dar chiardacalegilenaloriin-aravcarr0r Lrn
secrctpentrunoi, n$ vom puteacunoa,ste situatriainitrialadecal $i
aceasta lle pelmilesAprcvedenr situaliaulletioarAcu aceea$; ^pfoximaliv.
aproxin]atic, ncca\1r
estelol ceeace ne trebuie.spunencAfenoneDula fost pfevizlrt$i el estecordLrs
de legil dar nu estc ?ntotdeauna ata, se poalc intamplacl] nici difcrcrrlcin
condiliileinitrialesdgenefeze unelefoartemariiD lenomenele 6nale;o nriciieroarc
asupraprimelorar produceo eroareenorni asupraultimclof Prcziccrcade\ire
i'nDosibil:isi avemun f'enomen iDtlinolStor."
'
in sprijinulacesteiafirrnatiiv;m ofefi urtnitorulcxclnplu.al unei iliinrl
situaleiD v6rfLrlunui muDte.in echilibru.Un mic irrrpuls.inlr-un senssilLrirL:r.
 la Ir,iscarer.r;r,cir
f\ u !(1\j,nr\dUp( cet;latr.decrIni}'j:lfifo.,r:
l:11.,.9"{*."
rnr|l (|flenlctIltrccte!f.aclt( rrt(\ i,,ibil.
Studii ulterioareasupraunor fenomencde naturi divers5 au condus.:
.on.lJ1,rf.% ,: ltn.le .otnnojrrm.nt<, e oIUTitor rt\tp lc Jinantt,e a, un nrn,.l
i:lllL:-'1i.. -1," . ..: ufodu,.ear.
d.rfi t(r,rdcrermrni.re.
d\eiu u r\n(..:
rn ornp r'.- ":tr.o c ..,"
\cer.: Je.coperire
a L|rorcotnpunamcnte hrorjcq .ir.crr- r
ocrerl rI. L rSU!(fnac dc ecu-tii rnatemrli.cpreci,e, d da a)lefe
!Ir i roL
lullr. r"r\.,nJ r dc
precizim "ludrudc(lr ,rl reoneir.ru.,ulidtr.t. lini\t
Si peDrru inceput noliuneade srste/l diwnic. prjn sisren rjinannc
, ..
0rr rIr 'r Lr. .tient i, fe pfi|| , urr (fi/icj. cltitnic;. cle.jrome(rIt.l.
-a
L' lu-''r.J.r Lr;6 ctr.) irc u e\oluli. lenrpufala On(e a_rtelde .i_terndinrmr.
f\'. le.l'. . I r/at pf r lrn model Inalcjnatic mdi ,irnplu srrrrrtrcrcornnlex.(. .ji
^d(l | -aer.nirice.re ndi pencuiunir.ri.p,r-rrtii.riritcl i; :,;r;,,;;
i'rrr.rre lc In: iprulrdl.le f;-pUn.ulInii.urrbildl.r.remrrlrri ".",,,,ij
dinJrrrricre:ll:tUdiar

5.2. DETIIITMINISMSI PRtrDICTII}ILITATE.

coNDrTtr.MODELT'
S-aafdtat antc orcA uD fbnomenrcal poate fi studiatcu aiutorul unLli modcl
malemaltcadecvat.Modelul matemalicfcspeotivcste descriscic ecuatii
alscbrice
.urr dilererrrirteJut:r crrrn errc c:rzrrt.De cxcr'lptrr.. .,"di;i ;i ;;;i,:l;1.
irnrcfl.,nfc..r/t Ui rr or(itatornerrn^flilir d citf i lcgede rrri>.nrc
" relongrrielc,r.
dcscfiside ecuatial
I = tsin(cor+q)
Urdc A enc rnilcarii (elofigrli.rInixiuri). u pulcfltia,o r:r,,.
_0rnpliludirrca
Inrl|.rrJ.lirf / c\tdcDt lj rpul. Iata r$Jar ii .i.tcnrrrjdin.rn c r)lrra
lrre. a.lr..-,
,)silrrr!r'It,e.lc dc.c \ (i(,. ccLrrricdltebri-c de li||rl r
J,//. rrdi.i,, rrrllrricor
Unl|. lvtdccr iir $t srnenrulpc crre_lJcs.rie 5u l tctnlror:tlc
{:rreo c\ol li( ijl
rrrirp).I .flu rcxrjlrc.pccli\ lli !l ,le\"riL,lc o ccu.rliLIri (n)irri.,.r. crtr dcrcrrninr.r
|c irs('tc c,r r or'ricrnorn(nrdc rinrl,,c
nurlc prcciTircricr cnrc c(rc \.rloflr.i,
L'1.''E:r1r.r,rirl r (ir.rrrd.ridcrrr: lcUn,.(c rc4.u,.,,rJii.larmirrint\.
cvoluticDrcdiclibilii. 1r11..,
\ rrirti.r t,ri I ({c n, rindi.ir in rirrrlr..rirct,rrrcc:r<j mifim( rcpLr,l
,.. Y1l l"l'l'.
. rufil Ic(:tr( lcfl( ir dr c ^m t \ ot r , jnt ( t ) llll ijllc f lor j t \ U r .
llslc insii fb:rdcirtcrcvrnlsirtrcn)afc)inurnlitorul lucru:pulsaliadepincle cloar
dc masacorpului$i constanla ehslidr a rcsortL,lui 1ro= 1&77;. agadarpentruun
.\ ilr-'^rJrr cir ({rc (uhrrnrji. Anrllil||Jincr/
>i iizn iDili:rlirlcpi|l,itnsr:r,tc
.^n4lllrrc rllldlc. tIl Incca i.ii. co ditiilc illilirlc .c rrlcrit lir
1.oziti,t,i vtrt a
IIrcurt r \l draltirIno rc tUlr /l(morn(rtlrliDilral).
In cazuloscilaloruluinostrudacd la moDrenil inilial /=, elongalialui cste
.l=i/,,.iar vifeza imprinati in acel momcllt estel)-r,,,.alunci amplitodir;a:
| /" Y
'1=it,.[;J
ta f

,p= o4glA

rl6
 'l

,{fadar pe.tru condilii initiale (},,, r,,) diferite, obtinem miqc?irioscilatorii de

amplitudini !i fazc diforite. Ested remarcatinsAfaptul ci la variatii foarte mici al
condiliilorinitialeobiinem,de asemeDea, varialiincscm iflcativealc ampliludinii
9i fazei iniliale, deci comportamentulvariabilei.l,(, DUse nodifici semnificativel
ralr1ene pedodic estedeci prediclibil.
Acest rafionamentpoate fi extins la o gami largi de ienomene de dilefite
naturi. hH de exemplu,in chimis reactii chjmice clasice la care condiliile irriliale
de cornbinarea doui elementenu influenteazlsen ificativ substanlafinali.
Fenomenulestedelelrrirrsr (estc modclat de ecuaqiichirnice) si predictihil
substantafinali esteaceea$i.
in general,un sistemdinamic indittrent de naturalui am viTut cd estedescris
de arumile ecuatii diferentialc co in marea lor majoritate ii cazul sistemelor
mecanice igi au origineain celebfaeouatiea luiNcwton (legeaa II-a a mccanicii)l

Cum accelerafiaeste defiDiti ca derivata vilezci ln rapofi cu timpul, sau

derivataa doua a legii de milcarc in raport cu timpul, esle olar cI aoeastiL clasioa
ccuatie devir de fapt o ecua{iediferential-r,a circi integrafeconducc la gdsirea
soluliei cerute- legeflde mitcaro. Natura fb4ei F onenrbrul drcpl al ccuafici) cstc
cea caredeterlliD:ro solufiesau altr a ccualicidiferenliale. SLrnl$i silualiicend
datorild conplexitefii fb|mei forlei F nu poalc fi gisiti o solulie analitic;i .r
problemei(exacii) $i atunci problcmacapiii asa-,rumi1a rczolvafcnuncfici cu
ajutorul tehnicii de calcul ;i a nre$dclof de rezolvarenLrnrcricia ccualiilol
difereDti^le.
De asemenea,esteposibil ca anumitcsistemedinamicc si feaclionezela loar'ls
pfiDr:lspunsuri
nlici perlurbaliialo conditiiloriDitriale conrPlctdilcrilc alc rr1arrimii
studiate, evolutia lor in timp dcvcnind intprccliclihil.i. Modelul pr'in cllr0
^stfel
exprimzrnr matcmalicun astfelde sistcfi nu nai poateavca sinlplitalcacclui di
cazulosc;lalorului, trebuindsi r6spuDdicet nrai lidol conlporliulctltuluircal irl
sistomuhri dinanricsludint.
lstoria nrate,raticiiconsemneaz5 faptul dr aia nomilcle ttilrrri rrlo/ic(i prirr
miicaro atribuindun sensmult Inai larg anumitorlononrenedcc6tinleles(r1 ptrl
mecanicist al lenren!,ui 9i anumeacelade dezvoltare. manil'estarc,cvolulicclc
au fost descopcrito de Poincar6in perioada c6nd a sludiAl ni$cirilc cclof lrei
corpuri cerelti sub acliuDeaunor lortrede atracfie univcrsali MatcDllicienLrl nlr 3
nnlllit,,haotice" mitcZirilercspcctiveSi de acceaunii excgctis-augfibif sarNljfln.
ci do thpt Poircari nu ar fi i'rteles iD escnli mi$carcahaoticii. deli din c\olulia
cercefrrilorsaleestefoarte probabil si o fi intelcs.
Progresuluria$licut do comuiilatea $tiintifici in infelegefeaaccslLrinou tip J.
fenomencu care variale domeniiale $liinloi 1^ncePoau si se confi.unlcid.::,i
frecvenl, a vcnit odatl cu dezvoltareaimpetuoasda tehnicii moclernede crl;:: ,
calculatoarelor elcctfonice. Cu aiutorul acestora intelcgcrca ii delllL|Ni::.,'i:
fcnomonelorde natDrAhaoticira pulul fi aprotindatl.
 .: ; )7) 2l)P,,t/ t,/r ,1 ., /
')"/.,,/.,,./?2//,_-.2.,./2/.
( ][tr\{f'ff {i{'I-A
ivlEl.{'ru{. tiA0'ftc" coNDtTII
S a amintitmai devrenreci existar anumitc,,comportanrente" ale unol sistemc
f
dirranricecc pol fi nodelate. dcscriseprin ecuatii maleDrlticeprecisc.deci
detcnninislece nU pot fi in niciun fel pfevdzure in dinarricadesli|uririi lor. in
anunile conditiiaoesrea prcziitaL un comportantenr.,normal , la carepoateci ne
allepttim.r^nallele,fbartc putin schimbatef:rti dc pfinele. rdspUDsul sislcnului
dinarnioeste coftplet diferil, analizaglobali a comportarnentelor sistemuluiin
cazulunorftrninrelariatii rle co|ditiilof initialcfiind apfoapcinposibili
In anii '60 un meteorologce lucra la Massachuscls lnsritul ol Technologv
(M.l.f.), Edward l-orcnz.conlunicao lucrarcsufprinzartoarc intr-o revisti dc
spccialitatc.Ll rcu5eltc r^nincercareasa de a prcledea stafeavremii sa prezintcun
nodel malcnaticcc nxrdeleazicu ajurorLri a doarhei ccuatijdifcrcntialenctiniare
fenonrcnLrl..con\'eclieiItayleigh Llenifd" cc gLrverneazii cleplasitlile;i
conpoftarncnlUlmasclorde acr (iuclusiv norii). Modelul. ce pfczinlii o marc
scnsibiltlalc lr corditiils ifiilir/c;/ lircepc Lorcn(zs:i pnblic! nrair:irziuu articol
:rl ciifuitillU in trrdLrccrc ar lli .,PoatcthltililUlafipitorLlIui lluturcsii provo.ccUn
ufrg.n ir l-e\rsl'
in rrlicol. aulorUlaf|rarcii dalr)iti r arii scnsil)ilililid sistcnruluictirramic rl
alnro5lercr lcfcstrcla condiliilsinilirtc.cstcfosibit ca LrntiiltAildc rfipi dc flururc
sa provo.'cclir Un inlcrvaldc linlp sUtlcicntdc lUngUn ur:rganla arc disrantiido
locul biitiiiidin afipi.,^ccstclccr a lost nunrilii a |;nnnsdcja in linrbaj|l curcnr
Itii|lrilic iii IrLrnLrnrri,..l.orenrzIluttcflly (llulLnctclui t,ofcn17)sa ,.BUIe ]y
ellccf (elaclulllulurclLri). IJcnlftrtl tUtcaconrUnioa lunriittiiolitjccsufpriDZatLlrrcr
sa concluzic.l,otcn/ cslc pfinrUlonr dc itiinli cc utilizcazicxpcrinrcnrLrl 0unrcfio
pc UD crlcUl.llofl'trdinrontaf. drcii il compilrauroLrpcrlbfnrrnlclccclot cturlc.
IUrDilRoyll Mc llcc.
I)in ncloricirc.conrLrrricu|cr lUi tidrvafdl,orcnz finrlinc ciirivirani r-n1FUn
oiifccoc :rnonrnratpoirtc fi datorilii insuljcicntciriispildiri i fcvisrci dc
rrcl!ofologicin o rc cl $i pUl)lict ccrccrjiritc.
In ruul I963 l)avid l{Uelic iii Itoris tikcrrs. stucliindanuflitc {cnomcnc
pctfccutcir) lluidc tUfbulcnla gitscscconrpoflanrcntc rscmiiniloirrucu cclc
rlcsc|iscdc l,orcnz.Di atfibUicinritginiigfrllcc realizrlcpc cirlculat(n-raccst()f
uompoiarncnlc(rsUptncif(na r'om da nrri nrLrltcdctalii in ctlIirolul Ufmarlor)
(lerrrrnifcr dc .../r. . /r/..r//r/ril .
in aniicc au Uflral alli cercctiloridczvoltiiaccslnou,sihscinantclonrcrriu.rl
tr,ttici ltaosului.ilisiDd lscnrc o.r oonrpo|.tan]c|lc ilnprevizibilcin fbiflc lnUltc
,ln rcnii (lc invcstig.rlie.
\rli|ltcrlnrci modclulnratcmalic al urruisistc r dinamicpoalcli o ecualiosarl
t n rirlem de ccuatiiclili'renliilcin cafc inrcr!iD o seriede variabiler1, r1 ...,_1, o
5i
irJ . dc |,r,rDelfi dr, rr..,..., dr. cc ucori.pentruo cilualicd:rla,pol fi considcr.rli

lt 8
 5.3. DIITERMINISM gI IMPREDICTTBILITATE.
COMPORTAMENTUT,HAOTIC. CONDITTT
S-aamintitmai dewemecA cxisti arumite,.comportamente,, alc unorsisteme
dinanicc cc pot fi nodclate. descfise prin ccuatii nalematice precise. deci
dctcrministece nu pot fi in nicitn fel prelizute in dinamica desfi$urdfii lor. in
anunite conditii acesteapfezinl5 uD comportamont.,norlnal", la care poate cA nc
a$teptanr,in allele, fbade putin schimbatefatd dc prinele, raspunsulsistemujui
dinanic este completdiferit, araliza globali a conrportamcntelor sistemuluiin
cazuluror minimevarialiiale condiliilorinitialcfiind aproapeimposibili.
In anii '60 un nteteorolog cc lucra la Massachusets Institl( of Techoology
(M.1.T.).Edward l,ofenz, conunicaro lucrarcsur?rinzitoareiDtf-o fevist, dc
specialitate.tl reugeltcirr ince|oareasa dc a pfcvedeastafeavrcmii si prezintcun
Inodclnratematic ce modeleaTicu ajutoruln doaftrei ecuatiidiferentialc ncliniafe
lanonrenul ,.conveolieiRaylcigh BenArd" ce guvcrneazi dcplasarfileSi
conrporlaneDtul nrasclorde aer (inclusiv norii). Modelul. ce prezinti o [rarc
scnsibililate la conditiileinitialcil faccpe Lorenrzsarpublicemai raziu ur arricol
irl ca Ui titlu irr tfuducefear llr ,,t'oaref:ilf6itularipilorunui flururesApfovoaceUn
umganin le\as?'
In afticol.aulofUlarati ci datofilirmafii sensibilititia sistelnuluidinamical
anllosl-crci lercstfela condiliilcinitiale.esteposibilca ur mlfijitde aripi de tlurt|fe
si pfovoaoela un inteNalde tinrp suljcicntdo lung Un uragaula marcdistantidc
looul bitiii din afipi. Aoestcfcct a fost numit 5i a rimas deja in limbajulcurcnl
ttiinlillc Si nu numai,,,LorenlzB ttel{ly" (fluturclclui Lorcntz)sau..llLrlterlly
effect"(cftclul tluturel i). Pcntrua puteacontunicalunriiltiinlificesurpfinzitoarca
sa concluzie.Lorcnzcstoprintulonr dc $liiDli cc ulilizcaziexpefimcntulnUmefio
pc rn cnlculatofmclinlent^f,dac:i il conrpariinr cU pcrforntaDicle celol.act alc.
nu|llitlloyal Mc Uec.
Diu ncl'criciIc.contunioarca lui Edwa,(lLorcnz rimiine ci{iva aDi iDtr,uD
oafccarc anonimal poalc ti datorili insuficienloi rilspandiri a revistei de
Drcteorclogic in cafccl fi-a publicatcefcclifilc.
In anul 1963 David Ruollc ii Irloris Takcns,sludiiDdanlrmitefenonlene
pctrccutc irr fluidc lurbulcnla - girsesccontportamenteascmlnitoare cu cele
dcsofiscclc I-orcDZ.Di atribuieimaginiigmticc realizatcpc calculntofa accstor
compol1imente (asupracSforavom da rnai nulte detalii in capitoluluunilol.)
(le:.ujtirca dc,,ul ractu sh.a till',
In anii ce au uflnatalli ccrccuitori dezvolt,iacestnou $i fascinantdonrcniual
lcoriei haosului,gisind ascmeneacomportanrenfe irnprevizibilcin l'oarfe|nuhe
donrcniidc invcstigafie.
AIniDLe^nl cd rnodclulmaleDratic al unuisislemdiDanricpoatcfi o ecuatiesau
un sislcmdc ccualiidiferenfiale in careinteNino seriedo variabile-r/,irr, ...,-1,$i o
\cfic de paranretfidt, d), ..., Lik,ce neori, pentru o situatie dati, pot fi considcrati

t t8
constaDti.De i semcnca,un sisterndiianic mai pontefi dcscis 9i de o rclatie sau
nai mrlte de recufenFdc tipul:
,,, = /(,,, .)
Sistemele diramiccla carcs-apusin evidcoticolnporlamentul haoticprczinti
;i urmdtoarca,.bizarerie". Peniruun anunit set al pararnetfilof dr, a:. ..., .4 estc
posibil ca sislcmul si aibi o cornporlarcrcgulatar. rar pcntru un alt set,o comPoflure
haotici. Mai nlull s au pus in evidenliiadcvirate,-plaiedc valori" (1', ':a,<o, 1
iirtre care paramehii d/,por balcia Si sistemulsi rlbi conPorlarnenleregulatc.si le
spunenrpcliodicc.dupi cafein afal'tlaccslorintervrlcsAinteNinAcompofttrmcnll
haotic$i apoi din noo sistcnrulsi prezinleo corrrportarc rcgtrlaG.Accstcinterv le.
dc obiceir^Dgusle /r1,,.?l), in caresistenuldinar ic se compo arrcgtrlil sc numesc
-.lereslrc pcriodicc'.
Cercclalcaaccstorsislernedinanicc cu colnPoftiri haotice r cond0s la
concluziac:r peDtruca Lrnastfcl cle sislen sa prczlnte accsttjP dc coffpoftarnenlc
suntnccesafe citevacrilcrii:
sistcrnLrldinarniosi fie dcscrisde trei cctratiidil'efenlialedc odinul I
,e1nrl.r-c (deoisii exislcuci vrlfiabilece descriucomporlarcrsislcfiuhri)sru nlacar
o rclalic dc 1ip/-rcxr-.r/i.r/:
sistenruldinflnric si {ie fb.rdcscrrsibil la conrliliilcinitialc(Pc{Lrftn1ii forac
nricirle acestoru condLrc la compodamcnLc tolaldilirilc. inrptcvizibile):
sislcnruldin.rnic sc conrpodar corrrplctdilcril Pcntnr\'rlori dil!fi1c llllJ
prrllnclrilofcc sLrnlinclutriin ccLratiile cc rltscIirrlcfonrentrl
De rscficnca.s-a nrai conslalalcarLrnsislcrndintrirriopoirlcsi nu uitrii (rn
conlorlanrcnth.roticdc |lr inccputci cl si-rc\tlLrc1cciltfc haoslrr linrP Il\istar'irl
litcfrtufil dc spccialitats. dcscrisctrci oiii (lc c"oltr(iccilfc hlios l unlri slstcrrl
d inamis:
- prin,.t|cibil'Lrrciri"(lcoriaR cllc- fakcns):
- prin ..dublarct pcriordci" (tcofi.rl)cigcnbrLrm);
'
pfin ..inlormitcrrlaf (l'](nlrcrtr'-Mrinncvillc)
io nrlurii. rcostc ltnonrcrtohaoticcstrnt dcsltrl dc llunlcforrsctirlglnclc
(icsprecrru riurinlc l.ofcnT,/gonrotulcolilln prodtrsdc viinlul oc r^Irlijlncflc Lrrl
jD
dc ttpc trnlrnrilo/o1rc.
ob!iliroolsirlrun tub. oufgofcattrfbulcnlatl rrnofoLrrsuri
il Urnitcmiioaui1cc1(nicc. milcifilc llstcroizilor li alc PanicLrlclof inciioltc clcclrit
in rccclefrtorii dc particulc cto. Cbrnpo Nnrcntrrl h otio nu c\1c irrsii ntrrr"L
aprnajLrl Iumii ncinsullelitc. in lImca !ic c\isli o nrultitL irrc (lc cxcrrPlc llli (jc
pilciaanumilclano|nencdo dczvoltufcccltrltrii- ionnNlirrnilc n ligrrc |lr rnllr)rllcrf
tlc cxemplu saLrurcle .,ilccidcnte'in firrrolioDifcooolmali. pledirlil)ill
,.plogmnralai a unorotgarrcl.r Inamifbrc. dc cxcrnpllr irllhrotlrlnliocar'tliu cl' L)'
ascnrenea. cvolutianunrirrului irrdivizilolrrncispeciiPolrtelfcTcnll uspc.teha"tLir
dar dctcr inistedupi cunr!l demonstrat lcigcrrtrnunr in cclctrtrlsi .irpli.rtlrc
in tehnicircxisf;i.de ascmcrtca. neDtrrriralc e\cnlple de comporl.lrn.rr:;J' ''
din sfcfa predicribiluhri- haolicc ale trnor picsc sirrLI||Isn|))liItLIL .. :: '
compuncferunor mafiri saudispozitivclfcnonrenclc \ibfatnfii .nci\'::i :i
Lrnor ansamblufi ce se dcplaseaze rectiliniu in rapo( cu suprafele fixc
(auto\ibratii). compoftamente vibratofii hnorice iLr lagAre hidrodinanice.
hidrcslatice ti in rulmcnli, comportamcntehaotice iD procesul de a$chierope
nragini unelte,fcnomenul de stick - sleep,.,{'lutted'-ulsupapelorcilindrilor de Ia
Inotoafelede automobile.in anumite condilii inproprii de alimentare evacuare,
fenomenul dc,.cavitafie" al conductelof de apd la anumite viteze de curgefe,
fenomcndepistabilprit ,,ti itul" silu ,.huruitul" conducteietc. Dupi cum este lesne
de sesizat,acestelenomenenegativesunl de evitat $i din acestmotiv studiul lor,
dczvollarea metodclor de investigarc a acestor fenomenc devine tot mai
inrpofianla.
O demonstratiesugestivAprin care purem urmiri cum doui sistemc aparenl
asomdnaloirreau compodanente total diferile este uan:ltoarea:si presupunemo
bili in iDteriorulunei sf'e.e.Ea cvi(lnt va fl in repausin punctul cel mai dejos al
sfbrci.Si ..pertufb6m"ceasti pozjlic de echilibfua biiei, mutend-oinrr-unalt
punot apropi.lt pe interionrl sfcrei qi apoi lAsend-oliberA. Este evidcnt ci ea !a
incepe s:r se mitte irl jurul poziliei initinle de echilibru, trepfat miscarea
amortiziindu-sepani c6nd I'n linal bila iqi va rccdpita vechea pozifie. Aoesta
rcprezitA un plnd d( crhilibrn stubil.
Cu lolul aka eslc sil0atia atunci cand asczlnr bila pc suprafatacxleriorri a
sfcrci.in ucestcazunicapozitiede echilibruposibiliester'npunctulcel mai dc sus
nl slefei.O rrica pelturbflrea pozilicide echilibrufaceca inevitabilbila si alunece
pc suprafhfasfbrci nelnairevenindniciodatAla pozilia inil;ali avuti. Accaslapozitie
rcptczilrl !11puntt de cchilibrn instohil, bila in aceastAsitualie indepirlandu-sc
dclinitivdc pozitiadc cchilibru.

5.4. DT]SCITIEREA
COMPORTAMENTULTJ I IIAOTIC.
SPAT|UL F',AZEL()R.
A'IRACTORt CLASICT$r STRANII
I)0Dcrca
iD cvidcnlar
cr certitudinea co|nport.mentului haotical unui sistonr
dinanic nu esieo intrcpfindcrellcilil Llxistimai ntultemetoclede investigafic
a
accslof conrpoftamcDtc.VoDr tfece in tcvistii citeva di'rtre melodclc clasicc
utilizalc.
l. AILrliz:r compoltirii in lit|lp n unci vlrriabilc scnrnificntivc(ti|nr
hisl{}rv, {irt|r scries)
llcprczcnliDd pe abscisi timpul Si pe ordonaldvariabila senlnificati\,5aleasa
r/r) se obline o imalinegralidr ce poartddenunirea de 1)ibrogranki.In c zLl Lnci
ni$cari haoticesc obtrinco vibrogrami ce nu prezinlanici o Drmt de periodicitate.
Se poale insi observa o anumiti ,,naturi recurentd"adioi se obscrva anunite
..aluri' alc .lrraficuluicare se repeti, dflr la intervale Dereglrlalede timp, creand
senzaliaunui comportanenl aleator.iD figura 5.1, a este redate vibrograma unei
n)igciliperiodice.iar in fi gura5.1,b cea a uneimiscArihaotice.

: t._r
 x{t)

a) b)
/i)s. J./. Vibroglmc a) mitcarc pcriodicii b) nilcdc hloLice

2. Portrc(ul din plAnullazelor

Repfezcntand pe abscislo variabili semnificativira, qi pc ordonutiL vileza
acesleifli(t) (derivataintai in raportcu timpula variabilci:ra,) oblincmpcntruun
momentdc timp ales,un puDctilr acestplan.Planulastfeldefinitsenume$tepldrrl
firzelor,iar plllcttl imortalizatla momentulde tiDlpr poartddcDu,nirea dc pu?cl
fi gur ct it' in p l anuI .fazeLor.
Dacelasemtimpul sh,,curgd",accstpunctfigurativse va deplasailr planul
fazelordescriinclo arumita curb6ce poarti dcnumireaC'eportrctul din plan l
fazelat.Ut1asemenea mod de reprezentarc esteevidcntmai bogatin infbnraiii
priviloare la dinamica sistemului, deoarece indiolsimultan infonnaliicu privi|ela
poziliaSivitezaprnictLt lui tigurativ.
Acoleasiconsideraliise pot face daci in loc de doui variabile(pozifia$i
viteza) alegemtfei vllriabile cu ajutoful c:rrorAprin reprezentea spatitllila
acestora inlr"Lrn lriedrutriortogonal drept,configJtdmlipaliul.fazebr.
Spre exempludlrci dorinr si reprezentinrin planul fazolor comporlarca
oscilatorului aflnonicdescrisin s bcapitolele vom alegeevklentc0
antcrioarc
variabilisemnificativi eloDgaliay. Reaminlim cAi
1=,4sin(or+rP ) ( 5.t)
$tim deasemenea czlvitezaoscilatoruluieste:
v = j'= o,'1cos(cor
+ q) (5.2)
Pentrua repfezenta evohliaoscilatorului in planulfazelor,adici in coordonatc
(1,y) eslenecesar seeliminimtimpulintrc ecuAliaeloDgatriei $i ceaa vite7.ei.
Din (5.l) si (5.2)rezultisimuhan:
+A)=a
sin(or (5 . 1 )

ms(or+e)=-. ( j..1J

qi apoi prin fidicareala pdtrat$i i'rsumArearelaliilor (5.3) fi (5.4) vom alea:

!' v'
r: l
A' \(nAf
ceeace in planul1'azelor(1, v) reprezintio elipsi
de se iaxeA $i oA (lig. 5.2.)
in cazuloscilaliilorlibereamo(izateiunclia
lemporalia elongatieiesledali deexpresial
1 = le "' sin(pr+ ip) (5.6)
unde o eslc laclorul de a]no izare, iaf B se
nlmene l'5euooful.al< r\ and c\pre5ia:
0 = {(D' - cr' , undc LDesle binecunoscutapulsalie
l j 2 l )ontl l l di n pl anul
fropr;.. ( or' la. rel( I rrnfliruJiner m"'i rni. inzclora oscilalorului liber
deoareceamplitudinca lnifcdlii este ,,le"' care se
obsend ci scade in lirnp) Si laza inilialA q rezultii di n condi ti i l e i ni ti al e
1llitcirii. adici 1anlomentul inilial r=0,l=.],0,r-r0.
Se oblin:

( s . )7

$r
Br (5 . 8)

Vitezavibra{icjliboreamortizalceste:
v = y =,,1c''lpcos(pr
+ <p)-osin(Br+ <p)] (s.e)
Repfezeutind mi$carca irl
pla0ul lazelof , - v) von obline
urmitofulpo rot(fi9.5.3.):

Fig.5.3. Porlretuldin planLrl

lizclor in cazul vibralici liboro
anrodizate.
IluDctlinlitl
Se observi oi mi$oafeir
punctuhriigurativ cslepe o spiralaL
oafe iicepe in punctlLlA $i se
tcnnini in origiDc.Punotulcllr carc
tinde traiectorirpunctLrluifigurativ
din planul l'azelorsc numc{jtc prr.l /:lC J.J. P$Lel!,ldinplanuLllrcLornrcdzul
lnrlld $i esfevn atrcctor (,,alrage" vib.trlieilib*c an'odiaLc.
kaiectoria).
[xisti $i alte]ni$ctrriregulalela caremi$carea nu se ,,stinge"pur'$isinplu ca
in cazul punctului limitd, ci ea se stabilizeazlla anumitevalori, traiectoria

232

\"{
punctului igurativ din planul fazelor t;nzind c5tre o curbAinchisi ce se nunegte
un atractor(11g.s.4.).
ciclu limild, careeste,de asernenea.

foo , . ,",iil
2\ ' , ' '

I V;f
ttr)
".-
\_-- -y'

i n z u l u n u i . i c l r ll i
J I l, or f t eluldinDLanulf az c Lorca

Eslc de remarcat faptul ca punctul fi!:ufativ poate pafcufge traicctoria dir

iDteriorul ciclului limiti tinzand catrc acesta sau din exlcriorLrl sau tinzand do

iD cazul unci mitcdri haoticeinsi, portreluldiD planul fazelordevine mult nrai

complical a$aclrm se poatcobservain llgum 5.5.

/ig J J. l'ortic(!ldin plrrul lizolorln cr^ | utci ,,if".t'i /tdori.?

Atrnctor stranin
Este inleresanlinsa, faplul ci traicctoriilepunctului6gurativpracticllLrse
repet,lniciodali,dar ele r2imil cantonateiDlr- n spaliufinit binedeliInilntcafc i
cazulmi|clrilorhaoticc disipativesc mic$oreazi continuu
Aceaslicurbacomplicali darmirgiDilica domeniu din planLrl
a traiectoriilor
fazclorin cazulmiqcirilorhaoticepoartddenunlirea de ,I/r"dclo/.!l/atitl,dcnurnrr.
confefitade Ruelle$i lakcnsin l97l.
Altdctorul stra iuareo particularitaleinteresaDli:el areo structLrridel?hI.:l
De aici decurg pontru ni$cirile haoticeo sericde proprietili culn af fi aceea.:
mi$carea estefoartesensibila adicd
initiale,
la condiliile de exemplu. doue nlij.:r:
ce pornescin planul fazelor din puncteinitiale foartc apropiatese lndepifteazi u.!
de alta suficient de mult, ramenendtotu$i intr-o suprafafd limitatd. De aceea
prcdiclia Ltneilni$ciri baotice este oxtren de dificili, practic imposibild. exisdnr
inceditudine in acest demeN rnai ales cAnd dimensimeafractalii a dtrd.tarull!:

A$adar analizandcomportamentedilerite ale unor sistemedinamice utiliz6nd

porhtul diD planul fazclor am observatci in cazLjlwrcimi$Ari periodice poftiettJl
din planul lazelor este o curbd inchisii, in cazul unei ni$cAri regulate o curbAce
tiDde cAtre un puDct fix numit atraclor punc! Iimifi s u cltte o curbA inchise
tlujirite dtactor ciclu limitA. Situafia in cazul unuj compoftamentltaotic este
rclevali in planul fazclat de dtrdctorul straniu carc are particularitateaci estc o
entitatcgeometrici cu stmdurA fractalA.

.1. Aplicatia strcboscopicn Poincar6

FirA a intra in detaliile natenratioe ale metodei, voDr illccrca si olerim o
,.imaginesugestiva"a acesteia.S+presupunemca intersoctAmplanul fazelor cu un
alt smiplanpcrpendicularpe ace1f,a 9i ci vom urmiri imaginile pe caretraieotoriile
din planul fazelor lc vor lasa pe acest semiplan. (:lraiectoria intersccteaza
semiplanuldoaf la (drcere) nu $i !a (intoarcere))
in cazul uDeimitcdri period;ceinlagineairr r?cliuneaPoi cari sc rcdLtccla $1
punct(fig. 5.6.).

/,ta J .6 ,.S c ti u n e l ti n c a re c' narzulunci mj w l fi pcri odi cc

In cazulunei mi$cIri cartinde catreo mi$careperiodicA(ciclu Iimitd)sau

Poincariprezintio infinitatede punclecffe auinsa
catreun punctlimita,secliLlnea
ca punct limita ,,imagineastroboscopict'a punctLlluicorespunzator mi$6rii
periodice spre care tinde rni$carea,adica imagineapunctului critic limitd
(fie.s.7.).

234
 -I
In cazul unei mi$carihaotice,secfiuneaPoiDcar6
este fonnafa in general dintr-o nulline densii de
puncle a\and o structuri foarte complexi $j carc la
randul siu are o structuri de lirctrl (fig.5.8.).
Metodclc prczcntalein naDualul de fala pentru
studiul conportamentului haotic al unor sisteme
dinamicenu sunt singufeleirr domeniu,insA sunt
unicelece s-aupretatla a puteafi prezentate,datorit,
faptului ci celclaltc au un supod lnatemalic oe
excedenivelulcurs0luiliceal.Totuti trebuieamintit
cA validarea100%a comportamentuluihaotic al unui
sisterndinanic il di calcului a$anumililor e.rpol?c,l;
F,g.J / .,Sccliunel'oin.di' Llapunoy, tlt tc parametrii ce in c^zul miscAr;lor
ln carll uici nrhciri haoticeau anumitevalofi biDeprccizate$i carc pot da
oscilatoriidnortizate
oeftitudinea ci intr-aclevnf s-a depistat un
comlonarnerlhaoricJI unui.istcrnJir.rrrri..

...gEI;' 55.( \ | r'.\4 r\FOr{M{fl1

.
A (]T[]A I,I' CU P I T I V I I I E L A
., rTrall-.
CO i\,tP() R',fAM titNTE HAo' CE
A L,E t NO r i S r S ' | ' E M t i,
$r At'ltAcT\)r{r S'TRANI
I
,,(ll,Asl(ll*
Amintcanrci punerain evidenli pc modclul
nralomalic clabo,atpentrua simulacat mai cxacl un
l1)incrr{' ln crz!l uncL fenomcn reill, a unof comporlanrenlehaotioe estc
destul dc diflcil;r. Sunt neccsarczeci sau poale sulc
de ofe de ,,bAleiefe"a conditiilofinilialeli a parametrilorce inlri ir struclura
eoualiibr ce descriu l'euonrenulpentrua gasi urcalccondilii in care haosularc iarsc
sAapali. l ocmaidc aoeca, iD litemlumde specialitate numclecelorce au sludiatun
anumit sistcnl diDamic clruia i-au gisil coDrpotanrcrrtch^otiDe,deci au pus irr
evkleD!?-Lun ulruLlor llnlniu, a fost atribuit acelui a1rac1or.VoD iDtilni rtidar
dcscfieride genul ,,atraclofull-orenz",,,xtractorulRosler"etc.
. An amintil deia desprelnodelullui Lorcrz cu privire l^ mi$clrile unol
mascdc aer iD anumilc cordilii, f'cnomeDe specificcmeteorologici9i carc prezint:
in condilii bine deteflninateuD atractor stfaniu - deci un comportamentheoli.
Accst atractor estc cLllrosclrtin lunrea $tiinlifica drept ,,atractorulstfaniu al lur

. in anul 1976, nn ce'cetalor.Otto Rosler inragineaziun sislcn sinrf:-.

consideratprobabilceamai elementariconstructio geomelriciia haosuiLri- Lrtilir:-:
un sistem de trei ecuatii diferenliaLeoarecumasemirAtoarecu ale lui i.:.rz i:-
 I
factorul de neliniaritatcfiind prezentnumai intr una dintre ec afji. Reprezenrarea
coDrpoftamentuluiacestui sisternin spatiu (pl,tnul) lazelor poartii rlenurrirea dc
..atractorulstran;ual lui Rdsler".
. Mult inai'rte de aparitiaaccsteinoi leorii a sistemelofdinarnice a
$i
haosuluidetenninist, in 1918,un cefcetitor.Dufiing stucliindun oscilatorneliniaf
av6nd |erDrenulcc dcscrie rigidkatea arcului. cubic, adic:i descfiind cfeclul de
,.inratrife"(hardcning)a arcullri. elaborc^zdun nodel Dratematicp s in evidentAde
o ecuaticdilerenliala neliniari. in anul 1988 un alt cercetitor. Rudiger Seidcl reia
ecualia lui Dullng ti o studiazacu instrul11entele specifice ralizei sistemelor
dinarnicc, deterniniindcu certitudine o anUmilar,.zon:fin carcoscilntorulDulfing
arc un compora ent haotic,puniiDd deciin evidentAabactofulstfaniuNlnrilc:irii.
. in anul I927, Van cler Pol gnsetteo ecurlie dilcrcntiali nclirriari cc
modeleazal un circuitclechoniccu o triodi ale cArciproprictitireTistjvcsc schinbii
in funcfie de intensittteacufentului.rczislcnlafiind negativala valori lnici ale
intensitEtii$i de\'eDindpozitivacAndcUfentLrl cfefte.Aoesttip de sistenrpfeTintii|
mod tipio aspectcdc tip (iclu li||rili. Tohrti in 1983.Cuckenheimcr$i llolnres
utilizaDdmclodelematematiccno! apifute in lcoli sistemelordinanricepun in
cvidcnti conrpoftamcnlc haoliceale siadenrului studiat.oferindlurrii Stiintillccun
llou rirx((rlr slrrniu.

' Anrl 1977preziDta prin MitchellI:eigcnbaLrm.

lunii $liin1il'ice profesorla
llockefellerUniversitydin Ncw Yofli. un moclelal unri sistcmdinanriodcscris
t)titltt'o rck4ie dc rccure l.i:
-r,=r,(- '',,,),,,, (5 .l0 )
cu 0<7!<4 ;i 0 < . r, , < 1 .

relaliecc o[cri dcpcndcnlaunei variabilejr. lA ,,pasul'",. r^rlirrrcric(lc vNlolfcu

variabileir la pflsul anlcrior,,r-1,;i carc poiulii dcnunlireadc ..Ilplicrlia
l.eigcDbaunr".
Acesl nodcl prctzrbilla studiuldezvoltZrfiipopulaliilofunci sPcciipurc in
cvidcDtriti cl posibililateaaparilicicompo anrenlelorhaoticc pcnlru irnumilc
valofiale palanrclrului)".
Sludiulrnatenatical Inodcluluipc liingliftlplLrl cI scorlc
in evidentdo anumiti constanltrI. dcnumili conslanlul i lrcigcnhtiIr? ce irtcfvinc
htFo clasA destul de mare de fenonreoeDafur.llein oare apaf conrporlanrclllc
haotice,nai arat; ci practic,dcoarcccpfcciziaoric;ireinlisur?ifieslc limilali.
prcvederea nu se poatelace decatpe o perioadililnitali dc 1imp.A prcvodcapc
timp nelimitatar insemnao prccizieinflnitda rnisu|ilriiconditiilorirlilialc.cccacc
pracliccslcinposibil.
Acest tenonrcn este cunoscut sub DUnrelede pid)'rlr?eomentariei u)ndiliilt)r

2i6
 . Astronomii franceziM. Flenonli Y. Ponteaupropunin anul 1975 un nodel
rec rential peDhustudiul orbitelor asteroizilorSi alc altor corpuri cerelti, precumfj
ale pafticulelor ino:rrcate elcctric in acceleratorii de pafticule. Modelul este
consacratin literatumde specialitatcsub denun:lteade aplicalia L-Ienonl
x,! =1, + l- ox: (5 . 1l)

cu d>0 Si 0<b<1.
Pentru valori mari ale lui }] (numar nare de pa$i) ste pusa iD evidcntd
PrczcnlaalractorulUistraniu.
. Un caz oxtrcnrde iDteresant in domcriul chimiei esteala numitul o.!.ildftr.
chitniL Belousar Zhabotinslty.Studiind oxidareaacidului citric cu bromai de
potasiu avand catalizatorcuplul redox Ccr-/Ce{', chimistul rus Belousov observi
ditt intimplare oscilatii puse in evidenli de alternantareglrlati a culorii
galbcn/incolor a solutiei$i comuniciin anul 1958acesterzultatc. UlLcrior,
tan2irul
chimist rus Zhabolinskyili consacrateza de doctoratsludiului mecanismului
feaolieidescopcritc de Belousov.Mediulg:aclieiBelousov Zhabotinsky(B.2.)
este liif:r indoiali cel mai studiat.C:lsin!*ici un comportamentsi|l1Di in tinp ti
.\p.r/fu.Pleo^ndde la o amestccafcunilbrl a a rcactivilor I].2. pare o structuri
sp liall in nrediulfeaclieir^ncelcvaminulc.sub fbrni dc incl{rr"rltr+rn 1ubsaude
uDclccircularcconcentlice irr slfatufisubliri.VafiindoonceDt|afiilcti adiugind Lrn
indicatofcolor dc oxido-reducerc obsefvim schimbArisponlaDede culoare.Cu
l-eloiniide cxemplu.solulialrcccaltcnrariv dc la roqula albastru.
Pentruanumitevalori ale debitelofreactivilor,rsacliaB.Z. estc periodicd$;
portrcluldin phnul fazelofestedcci un ciclu Iinrili. Situaliase schinlb;rradical
pcnl,ualtc valori alo dcbitului,uDdcpoatefr descopefit regimlrlhaoticreprczcntat
cvidcnt pfin atraclorulslfrniu prezcntr^D planul l'azclor-
In linal clorims:r vi propuncnIIn exerciliude iDragin^tic s^ dc ce nu un
oxpcrinrcnl lba{c sinrplu.Urcafi-viin vlrlul uneimnpc naluralc.rcalo.Drunrulcc
ducc ciitto virlul mmpci estc unul cu dcDivcl:-rri-divcrsc dAmburiqi mici gropi.
Lrnsali o bili dc popice c:drc baz^ planuluiinclinal $i uflniriti-i tftliocloria.
I{cpclalicxpcrinrcr)tlrl,lansanddin nou din acelaqiloc Si in aceleAticoDdifiibila.
Veli constatacu sufpfirdere dr peDlru fiecarc incofcarehaiectofia va fl diterit,l.
Aceasta cleoarecede fiecare datii schimbali pulin condi[iile initiale Oozitia ti
vileza).cu allecuvinlcnu sc pot rcproduce100%condili;leiritialeanterioare, iitf o
mici r,ariafica accstomconducela oblinereade traiectoriifoadc diferite.
Dnumclifilc sistenrelorce prezint?icomportamentehaotico pot contiDua 5i
acopcri variate donrenii ale nalurii ti activitafilor umane.Noi ne voln rezuma la
cele prezentnle.cu speranFcA am deschiso lereastf5cAtredorinla tincrci generatii
de a afla nai nult si de ce nu, de a descopei noi atfactoristranii.
 Cititi afirmatiile de maijos. Ategeli A sauI dupAcun afirmatia esteadevdraE
sautalsA.

1. A F Yibrogranlalnei mi$dri haoticeesteperiodicd

2. A F Alractarul pun l llrTlLi descrico migcarctcgulati.
a. A F Atractarul strLffiiu este poirctul din planul lEelor al unci mi$cari
periodice-
1.4 F Atracbrul straniu arc o strrctt.trA
de lractal.
5. A F Fenomenelehaoticese producDumaiin naturd.
6.,4. F Un sistem dindmic ce poatc prezeDtacomportanenle haotice nu este
sersibil la cancliliile ihitiale.
?. A F Comportamcntulhaotic flparcdoar in.listetnelenalini.re.
ll. A F Pcntru otica \aloti ale parametrilorce descfiu un sisten dinamic poale
apirea compoftanrcntulhaotic.

5 .{r L l .l Ml : \ I l - l )1. G l -O M l- | l{ l l' . ll{ A ( T A L i

5.6.l. lntroducrre

iuci din cele mai irrdepertateperioadeale umanitalii,oamenii au inccrcatsd-$i

explice anunrite lcnomene, obiecte po care le observau,coDfcclionendanunrile
modele clr.JesA le sinrplifice inleiegerea$i sii-i facl salpltrundi mai adanclainele
naturii-De mulleori acestcmodeleau fost simpliste, aprcxin^rrdiD mai mici sau
in mai mare misu|d naturzLa cirei complexilate s-a dovedit a fi slrpefioa|i
modelelorclaborate.Po nlsura cc Lrmanitalca s-a dezvoltnl $i stiinla a cvoluat, s-i
iDcercatelaboftrreaunof,,nrodelc"lot mai complcxea caror cercetarcsi conduciila
concbzii cat mai apfopiatedc lenomenclerealeobservate,
Una dintre primcle $tiimlepc careoInUl a inccrcal si o elaborczc,iar nl1i apoi
si o perl'ec[ionczea fosl geomelria.Eslecxhem de inlcresantfapl ldr geometfia.
a$acum estc pefcepoti ea dc o coveriitoare,najorilalea oamcnilor esleo $1iin1iale
cirei baze au losl pusc in antichitarede citre Eirclid (325-265 i.C.) cel cafe
fonnuleazacefebruf/xJxlubt nuniirul 5 ce-i poada Dumelc.intil(l'.t;i l)o.\tulatul
paftllelelot Si pe carc se inlemeiazaiDtreagageomctriecl^sica cc se mai numc$lc
,i geometrie euclidiand. Aceasl^ opcreaza cu fonne geometrice de obioei
rcgulato - dreaptdrpdtrat, dreptunghi. lriunghi, ccrc. prisDr:I,pifamidd. cilindru,
con, sleri etc.
Dupd mai bire de doul mileDiiaparfi alte genuride geometrii,a$anumitele
geontelni neeuclidiene,in care celebrul poslulat nu mai este valabil. iar inbegul
e$alodajal noilor geonctrii cste clddit pe alt postulatce admite construcliaa douar
drepteparalelepintr-un punct cxtcrior unei drepteda1c.

238
 Parinlii acestor geometrii au fost matematicieniiNikolai Lobacsis\
(17921856).dinRusia$i JanosBolyai(1802-1360) de originemaghiari,l&
ndscutla Timi$oara.
C toateacestea in a douapartea secoluluial Xtxlea SiinceputulsecoluiuiaI
\\-lca anumilirnarcmalicreni comu ica iI c.rdrulu or iorurift.intificegaL,irca
'rnor entitdligeometrice exceptionale,firl nicio aseminare co figurile$i corpurile
geomehicestudiatepanaatunci.Acesteentititi sunt numite de matemati;ienii
vremii ,,mon$triimatematioi,'$isuDtcomunicate in revistelode specialitate ale
aceleiperioadesub titluri inlr-adevAr inspiimentitoare pentruorice matematician
cu morg;.rlacelofIimpuri...Ocurb;delUngime i finiUcc limilcaT, o ariefiIlirilsi
cafe.nu cdmilcta genreiDnrciunpuncr"tcufbalui Koch).au..Obieclc geornetrice
de dimensiLlne Deintreagi"(djmensiunea Hausdorit)etc.prjntrecei car; sdsescsi
pre,,iIl5Iutnii>liintificeasrfelde ..monttrimarcntarici se nUmar;:Ceor-g Canlol
(l845-1918),Cir:seppe Peano(1858-1932), Helge von Koch (15:,0-t924).
WaclawSierpinski (1882-t969),FelixHausdorff(j 868-1942) s.a.m.d.
Celcareiii daseama ca dsernenea.,nton>lrimalemalicinrrcor).riluie doarun
exercitiude inaginatiegeometrich, ci cA a*fel de e tititi se regisoscde faDtiD
rfllur;.ba InaiInull.nalrtraoleraaproape i exclusivilrte a"rfel-dclorme,a fost
matematiciaDul liancezBenoitMandelbrot.El observdca iD realilatefbrmaunui
In nu e(leacceca u||eipiramide sau:runrrico . trunchirrl Inbri(atcu rcoarli
'rle coprc
al unui Duesreu cilindfuperfccr nered, rorii nu sunlsferccrc.lr n.rrurilr
inmlnirnde fapt fonnegeometrice si,nple,regulatecidimpotrivi fofitc cu un inalt
gad de complexitate $i unicilate.Din aceastdsimpl^,,revelatio', s-andscuto nouA
$tiinldce studiaziacestcforDecol]lplcxe,$tiintece poarthdenufiireadegeometrie

5.6.2.Autosirnilaritrtc
Cuvenlulfractaliti areorigiDilein adiectivullaliny'aclasce derjvedin verbul
corcspunzdtorfrangerc careinseamnA,,a rupe',,,,afmgmenta",,,afrange,,.
MaDdelbrot fractctlii sensrlde neregulat,jar definiliape
va folosi c|uvantlJl
care el o dA ti pe care o vom adoptaln continuareacestuitenneneste:,,un
ansamblu careprezinteaceleatineregularitb(i la oricescari ar fi privit',.DiDpuncl
de vederegeometricesteun ansambluale carui pirli sunt intr-o buDhmasurA
identicecu lDlregul.Aceast[proprietate senunestedutosimilaritate.
Intr-ur mod sllgestiv se poate spllne cd dach privim un obiect dc o
complexitate geometricd ridicatade la o anumitddistanfA,apoifacandun ,,zooni,il
privim din nou $i repetandprocedeulla infinit, imagineape carc o veden este
aceea$i.
Von incercaln continuare sAptezentAm catevaexemple:
a) Multinealui Crntor(fig.5.9).
Vom consideraLlnsegmentd dreaptA. Elinrinandtreimeamijlocie se oblin
douAsegmente a carorlungimeesteegalacu l/3 din segmentulinilial. Contituanr
operflliafi eliminamreimile mijlocii ale celotdouAsegmente. Vom obtinepatru

239
segmente ale cArorlu gini sunt egalefiecarecu 1/9 din lungimilesegmentului
initial. Extiizandprocedeulla infinit se obfiie ata-numitamullime Cantor.Este
l. i
ca reducind
le .r ed e ob scr\al (ara de l:l rs e g rr)e nin
t uitl ia ltla .....1 ,om
imagine(camcterul
aveamereuaceeagi deautosimilaritate).

ris Jq Mullinealui Cantor

b) curba lui von Koch(fig.5.10.).

Fieun segment dedreapti(0).Eliminand
treimeamijlocieSi inlocuind-ocu douasogmente egale,rezultalinia franti (l) ce
are segmntele egalecu l/3 din segmentulinifial (0). Se continuaprocedeulcu
fiecare segmental liD;ei franle (l), adica se elimini treinea rniilocie 9i se
inlocuieltecu douAsegmente egalecu l/9 din cel initrial.Ext;nzandprocdeulla
infioit se obtiDea$a-nunitacurbi a lui von Koch Daca se reducescara la
I I I ..
,, vom aveamereuaceeatiir|laqine(aulositllilaritate).
i,l.

!ig. 5.10.curbalui lon Koch

240
 c) Sitalui Sierpinsky (fig.5.11).
Vom considerasuprafataunui triunghjechilateral(0). Eliminendtiunghiul
median,vor rdmanetlei triunghiuricongruente cu triunghiulmedianeliminat(1).
Elinindndin continuare triunghiurilemedianealeacestortrei triunghiurise obline
o figure formata din tlei triunghiuri echi,ate.alecongruentecu kiunghiurile
medianeeliminate.Extinzandprocedeulla iifinit se oblne o nrultime de
triunghiuri.ce alcdtuiescsladlui SielpilsU. Esle evidentca reducendscarala
ilnaglie(autonimilaritate).
avemmrcuaceea$i
Z, A, . -i

llg. J //. SitaluiSierpirrsky

5.6.3. Dimcnsiunc:rde :rutosimihrit{te (frtctrld)

Daf in afaraproprietdliide aulosimileritole,ffactaliinai au o proprietate, de
aceastldati, cel putinciudatd.Ei suDt,deregulil,eDliliii geolnetricectt dinensiune
neintrcagd.Dar penl;-lu a descrieacestlocruestenecesar sAfacen catcvaprccizir'i
in ceeace privettenoliuneadedimensiuDe.
in matematic[,notiuneade dimensiune esteacceptata in mai multeformuliri.
printre care cele ,rai uzllale fiind cele de dinonsiunetopolagicd,dinensiune
Hausdorff, dinefisiune de aulosimilarilale (de capacilale), dinensiune conpds
(fractald) etc.
H. Poincareestecel careplecandde la premisaci punctulgeometricare
dimensiuneazero, l'acededuca ca segmentulde dreaptalale dimensiuneaI
deoarece un punct(ce aredimensiunea 0) despic6segmentul in dou[ pn4i. $i mai
departe,patratulare dinensiunea2 deoarece o linie (care are dimensioneal) il
poateimparlii|] douapt{i, iar cubularedinensiuna 3 deoarece Llnpitrat (ceare
dimensiunea 2 | il poare
despicajn dout pafli.

241
 Este asadarde retinut ci in acceptiuneadrrerriunii topalogice, punctd arc

r dinrensiunea0, dreapta (sau cufta) dimensiuneal, suprafatadimensiunea2. iar

corpulvolumic(corpulin spafiu)dimensiunea 3.
foate interesantafi logicA este urmttoarea demonstrarea dinensiunii de
autosinil.tritate /de cdpacildre,Iicut:l de Kolmogorov in 1958.
SAprcsupunen un segmentde dreapti, un pitrat $i un cub pe care le reducem
la o anumiti scards. In exempleledin fig. 5.12,acesteobiecteau tbst redusela
scara s=l/i peDtru a putea obtine noile obiecte prezentatein dfcapta figurjlor
initiale $i care srnt rimilarc cu acestea.Calculind numArul de obiecte rodusela
scar,- necesarepentru a umple obiectul initial, constatim cA pcnlru seqmentsunt
nccesare L penl|rparfdlq. irr pellnr cub 2'. Da.; sc norcazacu Nr"r iurndrulde
obiecteredusela scaras se constali c:ravem

N(r) -1 pentrusegment

N(s)=l- pultlu pdtrut (5 . 1 2 )

)

N (i =(!) p*ft,,,b

$tiindcd dimensiuDoa
lopologici
a segmentului
estel, a pdiatului2 $i a
cobului 3 se poatescrie cdl

=
N(,)
'- l,1)' ( 5 r. 3 )
\s,
deundeprinlogafitmare
lezultii:
ls v(,)
, - ( s . l4 )

't;l
NumArul D poarte denunirea de
clinensh,mecle autoriniildritate s rl

Neccs;talea de a defioinoliuneade
din,2Ki 1e compat satrJiactdld a decLtrs
dirtr-o intrebarefoartesimplApc care$i-a
pus-oLewisFfy Richardson $i anume, cet
dc lul]gdestecoaslaMarii BritaDii?
In pfimul rAndo astfeldeincercare de
a lace o asemenea nisuratoareestefbarte
dificili. Se cunoagtefaptulca daci privim
un golf al acesteicoastercprezentat pe o
hartala scaral:1000000, iar apoiacelagi lc1s.J./, Dinensiuned
golf il vom pfivi pe o hartA Ia scara
l:100000 vom remarcanenunlarateaLtegolfillcle ti istmuri mai mici ce nu erau
vizibilepe primaharli- Privindapoi aceea;iirnagincIa scaral:10000 $i mai apoi
1:1000vom remarcadc llecare datd noi golfulete$i lnici penjnsulece rru puteaufi
vazutc la scirilc a,rtcrioare.Evident cd practic nu se poaterepetaacestexperiDlent
la infinit. dar dacnne irragiDim carputenrsi lacem acestlucru $i :rdrnitemfaptul cn
de fiecare datA an privi aceect.yiimagine, deci avern pfopriotatea de
autorinilafildte, nc putcm da sgamacA avem de-a lace co o struc f6.faral.]/.i.
Acestaesteunfiacl./ r.rala/, dar nu singurul.
Practic problema masuririi coastei ar putea decurge in modul urmitor: sii
folosim de exemplu. un metru confectionatdin lemn pc care si-l asezan succesiv
dc a lungul coasleiin a$afcl incat sd construin ur poligon, avend laturilc cgale cu
I In le!erluirl ,rlirn:rl:rrrui!i fi lrrcliuncLlirlrun Incrnr).ln i(e.r crz perirncrnrl
acestuipoligonar puteada o pfimi apfoxinatiea lungimiicoasteimisufate.gste
de crezut laptul ci putem obtine o aproxirnarcrrai buni daci reducem lurrgirnea
Lrnitaliide misur5. de exenplu la l/2 m. apoi 1/4 m etc., formand un lir cc arc
lunginile lalurilorpoligonuluidin ce in ce mai mici ti a ciNi limiti ar fi tocmai
lungimeacoastcicdutale.Lucrurilc nu stauinsa deloc in accstlel. Von constatacu
surprindereci pe misuli ce mic$orim unitatcade masurii,lungimcacoastcicre$te,
er linziiDdcartfeinfiDit cand lunginer unita(ii de misu|e tinde citre zero.
Nu acelagi lucru se irtampli dadr anr inccrca prin acelagi pfocedctr sa
misurdmlungirnoa uolLicerc,o cufbi inchisi(ca$i ccaa coflsteiMarii Britanii)dar
oarcesteo curba a$a-zisfcctificabild (careadnriteo tangnti uDici in fiecate punol
alsi|l).
O nclodd simpli cste aceeade a insoriein accstcerc un poligon rcgtrlalavand
Iatlrrade o anunitd luDgilnedath, apoi de a insorie un aslfel de poli!:oll ctt lalura
nrainrioir(dar ou un Durnirfmai marcdc laluri)li de a evaluasuccesivpefirrretrclc
fl.crlorpoligoarc.c\lirrznrrd prnccde..llcrrtfrln^ligoirrrccrrrln nunlil lol rr'irirrr:,rL
dc laturiAvAndcvideDlhngi,ncalaluriitot niai micl. Sc obtinelllr $ir I valorilof
accstof perimetre ce evident convergc citrc o lilrlitii calc csle locmai lungimcii
ccrculuiL=27IR.De exempluin cazulunui ccfc av^ndmza ll=500|napfoxin]arca
lungimii acestuiaprin procedeuldescrisrnti sus conducela unnitoful $if al
perinrelfelor
poligoanelor inscrise:

Numdrde laturi Primetrul(m)

6' 3000
t2 3t06
24 3133
48 31 3 9
96 .l1 4 l
t92 3t4t
Dslccvidcntca sirul perimetrelor
tindecilte:
L=2nR=2 3,141500=3141n1

243
 Iati insa cul11se preziDti situatia daci am dori ca prin acela$iprocedeuse
evaluemhngimcacoasteiMarii Britanii:

LungimcAlaturii Pcrimetrul
(km) (km)
500 2600
100 3800
5110
t7 86,r0

Obseffdm lesDe ci tirul perinetrclor nu tinde cdlre o limiti finiti binc

procizati on in cazul cercului,ci crc$tcnecoutenittjnzendcAfc infinitl
late a$adarcA procedeulutilizat penlru determinarea lungimii unei curbc
rectificabile clrm estc cercul! nu se poate aplica u0ei curbe Defectificabile(carc
adnritemai multe langenlcl'n acelafi prncl) cull1estecoastaMarii Britanii.
EfectuAodpe hirli reprezentatela diferite scnri o suocesiunedc misurdlori.
matcrnllicianul LelvisFly Richardson ajungcla fbnnulaenpirica:
z ( s ) = r . E' ' ( s.rs)
iu careI-(r) estelungimcapcrimctrului coastci,atu,rcicind in coDrpas se ia
lungimealatLrrii(distanfa.)
s, iar F Si D suntdoudcoDstante caracterist;ce.
Pentru
primaconstantiF, cl propuDeca in mod convontional sd lio considemtica fiind
luogimeacoasti,insapentruceade a doua,D, el nu a gasito seD)nificfltiel'izici.
Dupi multriani, BenoitMandelbrot valideazlfonnulalui I{ichafdson. $i d:r o
semnilicalieacesteiconstanteD, nurnind-odiurcBiunecoktpa, sauditnensiune
lractalti. Se poatcdenronstraci accast!d'mcDsiune conrpAssaufractalacoincidc
cu dinrcDsixnca dc autosinrilaritatc.

5.().J.('rlculol dirrcrrsiuniidc nutosirrriLrritxlr

(lractlll:i)
ilr crzul u||or fr:rctxliclxsici
in continuarcvorndeDroDstrac2idiDensiunea de auiosimilaritatc
a f'ractalilor
cslouneoriun numlrnenatlrral,
evidenl diferitdc di'ncnsiunea
lopologiclaparontii.
Vom laceaccstlucrlrpentrucativafiactAliclasici.
l. NIullincr lrritlantor (fi8 s 9)
Vom apliclrpentrucalcululdimensiunii de fomula (5.14).
ObseNiim ^ulosimilaritatc,
ci la scaras=l/l existaN(s)=l elemert,la scaras=l/3 avemN(s)=2
elemente,la scaral/9=1/3rsuntN(s)=4=2'? cternente.
Prin inducfiese poaleverificalcsneci la scaral/3[ exisli N(s)=2[elerrenle.
Introducend in forDrula
acesterezultate (5.l4) oblinem:

244
t
lg,y({)_ ls2r _ klE 2 ls 2
D = 0,6309
l*ill rs3' k lg3 le 3
-\
s.l
Multinea Cantor fiind in final o muliime de puncte are dimensiunea
topologiciDr=o.
2. 6ur;r" 1u1yo.1(fig.5.10)
Observand cd Ia scaras- 1/l existi N(s)=I elentenl,la scaras=| /J suntN (s)=4
elemente, la scaras-l/9=l/3'zsunt 16=42elentente $i ma; depafteprir incluctie, la
scaral/3* existaN=4( elenente.Introducand in formula(5.14)obtinem:
l s ,.({)_ Iga'-el s a = l 1 = 1 . 2 6 1 s
,
,^fl l Is l " i l s i lg j
-\."
topologici a curbeilui Koch esteevidentD;1 (dinrensiunea
Dimensiunea
uneicurbe).
3. SitIlll'i Sierpirski(fig.5.I1)
Evident cd la scafas=1/1existd N(s)=lelenrenl$i anumetriunghiulechilateral
inilial. L^ scara s=l/2 sunt N(s)=3 elemente(cele 3 tri nghiuri cchilateralo
inDegrite). La scaras=1/4=1/2'? avernN(s)-9-3':elemente(triuDghiuriechilatcrale
i regrite).Pri0 inducfie se domonstrcazd cd la scara s=l/2k existd N(s)=3k
elernente. Introducand in fonnula(5.l4)rezultl:
tgry(,,)ls3: Kts3=.1_81=
,_ r.585
,lll lg2" K lg2 lg 2
1.',r
4. Covorullui SicrDinski (frg.5.12)
Fie un petratcu laturaegalacu unitatea.Vom impirli fiecarelaturein trci pi{i
egale.Vom obtinea$adar9 ptrtratecu latum l/3. EliminAndpdtrfltuldin nriiloc
obtinem8 patrateale carorlaturi le vom imparlidiDnou in cale 3 pa4i egale.Se
IonneazA 72 depetratecu latural/9. Elimirrhndphtfatuldin mijlocde latural/9 din
fiecarecele8 pdtrate,rdman64 de patralecu latural/9. Rcpetandoperatria de un
numarfoarlemafedeori seoblinecovorullui Sicrpinski.
Esteevidentcd la soaras=1/l avemun singurpatratN(s)=l; la scaras=l l
existaN(s)=8patrate,la scffas=l/9=l/3'?suntN(s)=64-8']pntrate.
Prin iDducfiese remarcdf'aptulcd la scaraS=l/3" existi uD Durner\=8'
paftate.DimensiuDea deaotosimilaritate
va ti:
te8--!lg! lg8- r'sq:s
D=gN{l) - lgt
,/t\ tpj' klgl
1',,r
r

Fis -5/.1 Colofu'lluiSieryinsk)

5. lturclcl':hri Mrnscr (fig 5 14)

Vom prc.upLrnc egitli(u unir.rtcfl.
un cubcu rrr'r(hiJ i|lrnarlirn
fiecircr||rclrie
acubuluiintrci pirli egale.Vom obline27 de cuburide mLrchie l/3. Snclirninim
acumcuburilede pe rendlrilecentrale. Vor rirnane20 de clrburidc nntchiol/3.
ContiDuirnprocedoulcu llccarc din accstc20 dc cuburi. Se vol obline 400 de
cubLrride muchiel/9. ConlinuAnd procedeul de un nunrirlbademarcdc ori sc
ob(ineburetelellri Mengef.
La scaras=l/l oxistiun singurcLrb. N(s)-1.La scaras=l/3 sunlN(s)=20dc
cubufi.La scaras=|/9sunlN(s)=400=20' cobuli.

,l A J ./r l ]ffc tcl cl ui Mcrgcl

Aplic6ndinducliarezulti ci la scaraS=l/3k vonr avca N=201cuburi.

Calculenddimensiunea
dc autosimilaritate
oblineDr:
laN(r ) la20' kl g 2 0
--
r"r1) re3' rgr

246
 4 5
Din exenpleledatepandacumse observic[ dimensiunea de autosimilaritate
saufractalAesteun numirrneintreg-Fractaliiau iD generaldimensiunineintregi
insi acestlucru uu esteobligatoriu.In sprijinulacesteiaflrmatl;st: Curba lui
Pcono$i Curbdlui Hilbelt ce au dimensiunea iDtreaga egalacu 2.
Am mentionat proprietatea de autosimilaiiate a fractal;lor
careesteo notiunc
lnarclnalica rcorclica.VoVie ho.tdltttt nir!,tiLttici. ir fealilrle. rrr lurnca
incoriuraioare autosiInilaritateanu poatemergela infinit. Desprindem astfelideea
. lractalul ndlurdl se deoscbo$te de.lractalulnotenalic, acestadin urmd fiind
doartllr modclpentrucel dintai.
ln final,sepoatcoferi(in urmaobservaliilor ficute dupaanalizadimensiunilor
topologio:r ti llactali) o definifiemai riguroasa a noliuniide fraclal.Ii rxctilii sunt
cntitili gcomtri':c cc a {limensiunea frrctllli, nr.rinr.lredecet(limcnsirnca
topol0gic.D/.

5.6'5. Aplicatii rlc geomctricifract{lc

Tfebuiernentionat faptulci fraclaliice au lost descrigiin acestcapitolprecun
9i altii fractali
dealtfel, ce auo reguli preciside generare dupacum s-avdzut,potfi
generati$i analitic(prin ecuatiimatematice ce descriua$a-numitele lrdnsfomdri
drr" in plaD).Accastdmetodide generare analiticia fractalilorpermilerealizarea
destulde simpli de programede oalculcc fac posibilAgonemrcape oalc0lalora
unorlormctbarteco'tplicaledefractalinaturall.
in figura5.15csteprezentata ,,tbrigalui Barnslcy"realizat6pecalculatofdoar
cu ajLttorLtltransfor Aribr aline

I'ra J'l't fcrigr lui llanNlcy

in figula 5.16 prczqntimlnullinaa Mandalbrclrealizatepe calculatorprin

programa;eannor reldlii de rc(:urcnld.Aceasttrmultime este probabilcel mai
iun-oscut afirmi ce acestfractaleste$i cel mai frumosdarsi
fractal.MatematicieDii
jlclrt de
cel mai cornplexobiect al matematiciimodeme De la experimentlll
Mandelbfotin l9?9 cenda generatPe calculatorlractalulce-i poarti numele9i
fractalului$i au studiat
pAniastazi.nulii alli oamonide $tiinfi aurepetatgenerarea
proprieli!ileacestuia.

24',1
 fia J 16 MulljneaMandelbrot

Dar aplicabilitateageonetrieifiactale nu se rezumi doar la fenomenele

statice,ci ea$i-agisit intreb0irfarea; i in st diul fenomenelor dinarnice'in evolut'e
cumai fi fenor,,eiele de cre$terc in biologie sau de dezvoltare a populal;ilorurbalre
ata numitamorfologiea oratelor.
lati spr-eexempiu,clezvoltarea unei plantein lbnld do buruianasaua unui
tufit polli sim lnlepriDgencrarea unuifiactalpdn a$a-numitole legide produclic
in meclicind, s-audezvoltatstlrdiiserioaso in ceeace prive$lc generarea Llnor
fractalice modeleaza rlructurapuhnonarii,telectua neuronaldo creierultli'rcfeau't
de r.tscularizare a orgdt?tim / i precom $i alte orgale a carorstructlrrasepreteazi
la o modelare lraclald.
in ceea ce privelte nrorfologiaom$elof.acezrslaprozintl foarte mlrlte
camcteristic; ale uirei cregterifractale studii licu1easupradezvoltirii unor mari
Nctropolc ca Paris. Londra,Tokyo au relevatexistontauDor ',tentacule"de
dezuoltare c" izvorirscdin miezulcentmlal oraiului.avando tbr111']' dcndliticace
uflncaziliniilc ilnportante de transporldin cDtruloratuluic6kesllburbii Sc poale
observadeci o auiosinrilaritate a moduluiitl careoraquliD sine'dislrictclesale$i
vccinatllile sunl configurale acelealifornle ale stNcturii comerciale$i de
cu
tmnsport.Autosimilarit;tca estcinsalimita1a in cenlrulora$uluiundegeomctliasa
devine euclidiani.
EstecunoscutIaptulci, in cen1rulora$uluicostullocuinleloresteln^i ridicttt'
competitria pentruspaliufiind aici acerb!.Cosllll transponuluidin centrucAfe
oeriierielraneaziexparrsiuDea rapidi metropolei. Apareasadaro conpet(ieintre
^
din centr;loraiului$i Devoiade spaliulocativctl costrcdus
nraxi1116
;ccesibilitatea
ce poatefi gisit la disianledin ce in cc nraimaride centru'Analizandtoatcacesle
aspecle iDl; anii lq8l lo8l winerr$i Sandcr tlfopustln model'I/" '"'vl'.
defideldc7\ollarca 'u
llrbani l i aLrgencrarun fircl'rl
elcrnentar ce reproduce de<tul
bazatDe o asa;rumiti /dlrcn tridimensioMla p:tratAin care unitatca centrall se
replici ocupAndoarecumaleatorfuspatii libere,generendstrucluli prec0m cele
prezertate in figura5.17.

248
 /ari.ewitten-Sander
Ii& i./Z ModelLrl

Nu in ultimul rand Douateorie a fractalilorgi-a

gasitaplicabilitatea$i in artd,existandin momeDtul d
fata o explozie a ata-numitilor,,Iractaliartistjci" -
adeverate capodopefe graficeincantitoarepe de o pane
qi nelinigtitoare pe de alta, numirul expoziliilorde
grafica ii sculptura fractalA lLraod o amploare
nea$teptata.
In fig. 5.18esteprezenta6o astfeldegrafici.
geometriei
Prir urmare,aplicabilitatea fractaleestein
continua dezvoltare,
noi $i noidorneniigasindu-9imodelul
destudiuin acestrecentcapitolal iscodi lor pccareomul,
dela apariliasapepinant nuinceteazi a le face.

/rig. J./8 lrrrctala(isllc

demaijos.
Cititiatimatiile AlegetiA sauF dupecumaflnnatiaesteadevbrata
s^ufalsi.

l. A F Proprietateade autosimil^ritatese regise$te la toale "obioclle"

geometriceeuclidieDe.
2.AF DimensiuDeatopologica A uneisuprafete triunghiulare
este2.
] . AF Dimensiuneatopologicia uneisupfafele eslel.
ro'Dboidale
. I . AF DineDsiunealopologicaa uneipiramide estel.
5.AF Dimnsiullea
topologici a unuicubeste2.
Dimensiuneatopologica a u|leisfereeste3.
7.AF DimensiuDea de autosimilaritate(fiactale)esteiDtotdeaunaun nurrrir
narurat,
I t . AF Dinrensiuneade autosimilaritate(fractala) nu poate fl niciodata
naturalA.
Dimensiunea fractalaestemai mici decatdimensiunea topologica.
I O . AF in natureautosimilaritateaesteinfirita.
 BIBLIOGRAFIE

L AILINCAI, r\.i.,RADULESCU,t., ptobteme- inbebtuidefzicd Edifi'B Didadica,i

Pedagogict,1972.
2. BERGE, P.,POMEAU,Y.,VIDAL,CH.,L,or&edanste chaos, Hermann. Editures
dessciencst desarls,Paris,1984,
3. BRAILE,L.,W,,S?irnicwaves andtheslinky,TheIRISConsortium, March.2006.
4, BMTESCU,O.,O/rc4 Edirura Didaclicnii pdagogjcl, 19g2,
5. BRENNEKE, R,,SCHUSTER. O.,Fiztc4Editura Didactici9ipedagogjcd, 1973.
6. BUNGET,1.,s.^,, Compehdiu de./izicdpentru adhiteretn t.a')dfinAhtulsupe or,
gtiinlific!ti Encictopedicl,
Editura 1988,
7. CI$MAN,A., F/zicdgereruld,Edin)laTehrllcd,1959.
8, ENESCU,N., MAGHETI,I., SAmU, M,A,, AcusticaTehnicd,EdituratCpE.
Bucqresti.
1998.
9. FRf$,S.,TIMOREVA,A., Fizicdgenerald,yol.I, Edirura Tehnic!,I955.
I0. GARABET,M,, NEAC$U,L, Leiii expementatetn tabotatorutde Jizicd,
Niculescu.2004.
Il. HALLIDAY,D.,RESNICK, R.,F,2rc4Editura Didacticd 9ipedagogicd,19?5.
12, HRISTEV, A., Meca nicd;1acusticd Edit\raDidactici ti pedagogic{, 1982.
13, INTA,l,,DUMITRU,5., Conplenehte defzic4 Ed.Tehici, 1982.
14. MANDELBROT, 8., L8 abjects fractals,hasadet dinension, Flamm.rion. paris.
1989,
15. POPESCU, LL,TOADER, E.,OprjcaEditura Sriinlifio6tl Enciclopedic!,1989.
16. SEARS, F.,ZBMANSKY, M., YOUNOiH.,F/z/c4EdiuraDidacricd 9i pedagogici,
1983.
17. URI IIABER-SCHAIM s.a,,Fizica PSSC- Testute,tev!tu4 EdixuraDidadica:si
Pedagogica, 1975.
18. VOINEA,R., STROE,L, Sistenedinanlce, EdjrumAcademiei Romene, Bucureqri.
2000.
19. Diclionatdefrzicd, Edjtura Encjclopedicd Rom6nd, 19?2,
20, Mecanicd Jiziedti acu$icd. Lucrdripructice, Univorsitateo din Bucur$ti,Facultatea
deFizicn,1985.

250
 cut't{rNs
( rpilolnl l. OSCILATIIMECANICE
l.l. Fenomene periodice.Proceseoscilaioriiin naturati in tehnica
I 2. Mirimi caracteristice
miscifii oscilaiorii
I J. Orcilatorul
liniarormonic 5
1.4.Compunerea oscilatiilor 25
1.5.l\4i9carca
oscilatorio
annonicaamoftizat! 32
1.6.Oscilalorimecanici cuplati i6
1.7.Consecinte ;i aplicatii i9
(lr pit o! ul 2. UND E M EC AN IC E
2.1.Propagarea
uneiperlrrbaliiinir-unmediuelasrjc.Transferutde
enereie
45
p ,,,h tP n rc n,,,- ,- -
48

P r obler r ere ,,J l !d rc 52

P r^h l p 'n e nr ^h,' ( ^
55
2. 3.Rellex iat i re l i a c ti au n d e l o rm e c a n i c c 56
2. , 1Dilr r c r ir L n d e l o r . .... 60
: . < l ef f er e n l .u l d e o r n r(c a n :c c 62
2. 6.A c L. t ic c 76
2.7.Ullrasnnete
$i infiasunete.
Aplicaliih nredicini,
industrie,
tchniclmililarl 9l
2 8. Undcseismice 91
( rtiilolul-l-OSCILATII$l UNDEELECTROMACNTTlCD t04
3.1.CircLrilc
dc curentallemativ................ . . .... . t04
3.2.Oscilaliiclcctfonagneticc................... .... ..... t46
3.3.Cimpulclcclronragrcric ......................................... t52
3.4.Clasificareaundclorcleclfomagncticc ... .... t59
1.5.Aplica{iipmcticc
aleundelof eleclrornagnetice ... . t6:l
( rlil,rul {. OPTICAONDULATOIIIE ................. t6l
rruo0uccrc... , , . t67
4.1.Dispersia lunrinii ...... ... .. t69
4.2.Inlc crcnlalunrinii ..................... |8i)
,1.1.I)ifiaclinlumilii .... .... -............ tol
4.,1.Irolari zarealuminii .................. lf
\'lllNl Il DI TIORIA HAOSULUI
' :,l,,r"l,rl<.FLI

5.2.Deiermjnism $i prcdictibilitate.
Condilii.
Modele.. . . . . . . . . . . . . .. .. ::6
5.3.Detenninism $i impredictibilitate.
Comportarneni haotic. Condilii .. ::S
5.4.I)escrierea
conpoflameniu I fazelorAtmclorjclasici $i siranij : I
lui haotic.Spaltu
cu privirela compotanrente
5.5.Catevainfonnatii:rctrralc haoticenleunorsiste.re
tiatraclofisnaniiclasici.....
5.6.Elemente dc gcometriefiactala
BII]LIOCRAFIE
,i.t.

;-i
{y.;

{r ,?