Chirita Stan - Probleme de Matematici Superioare 1989

Dr.
STAN CHIRITA
ICI
cD'TURA DiDACTIC.\ $1 PEDAGOGIC...\ - BUCURESTI, 1989
Dr. STAN CHIRITA
. i
PROBLEME
DE MATEMATICI
SUPERIOARE
'EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA - BUCURE$TI, 1969

ISBN 973-30-0466-9
Redactor : prof. Valentin Radu
Tehnoredactor : Elena
Coperta : Vladimir Baranovschi

ufl<l
matemaJicit1
tor a. T
c'l"jii,
tanta lor.'
'PrezmtA

tiijilor din l
gat materi!ll
al
Materi
graf sint p .
meazri a fi
prezenlative;
un.ile teoret"
melor pro
tinwue a
a lacrJrii
rezullatele
! .. itlc
a (iiC1il pd
parwrsul 1

1
PREFA'J'A
Este rccttnoscut japtul cii mt se poate intelege, asimila, adfnci $i justijlca
matematica numai prin i<tSu;irea unor c<tfto;tinJe teoretice, jiirii aplicatii ale aces-<
tora. Teoriil se jixeazt1 >i se aprojtmdeazii printr,ufl numiir mare de probleme, exer-
ciJii, exnnple ;i care nttantcazii rezultatele $i p..n in evidmtii impor-
tanta lor.
Prezmtil c<tlcgere riisp..mde acestui deziderat. ei este conturat pe baza
programelor analitice ale disciplimlor de matematicii ce se predau in cadrul jacul.,
tiifilor ittviitiimittt<tl telmic .<tt perior. Lucrarea furnizeazii celor interesati un bo"
gat material din domeniul algebrei liftiare, al geometriei analitice $i dijerentiale $f
al analizei matematice.
JJ alerialul este structwal in dowisprezece capitole. ,La fttccputul fieciirui para-<
graf sfnt prc::entate s1tmar no[iu1tile elementare, precum si rezultatele teoretice ce
mcazli a ji aflicatr in rt'iolvarca cxercitiilar. Sfnt date apoi numeroase probleme re"';
prezenfdti;_o: complct rezolc'ate, selt.date $i araniate in strinsii concordanta;cu
unile tfiiYi'fi,-e pr('zcntatt: anterinr. Un larg s.p:ItiH este acordat exercitiilor $i proble-
tnelor /J s pre rc:-z;o/.varr::, tmr'Lc as1:mi'iwftoare cn cele rezolvate, altt?le {'iind o con-
tiww.tre a acesiora, rcspectfttdu.-se gradarea dijicti.ltdtii de rezolvare. 1 n ultima parte
a l1tcrrlrii sc dat.t- solu(il, inJica(ii ;"'i rdspH1tS1t.ri. 1 -t cadrul unor probleme mai dijicile,
sinf comentatc ,'11: ilust!'dfe prin cxonple $i contraexemple.
fn fn(/tderc doresc si"i aduc vii mtd{un'tiri Edif1,(.Yii Didactice si Prdagogice, care
a (Jcut pnsibilii publicarra l11mirii f1t forma prcze11tii. Celor ce m-au f11curajat pe
parc11.rsul rlaboriirii lucriirii le s-int profttnd recunosciitor.
Autorul
CUPR!NS
1. HELATII. STRUCTUR!
1.1. Multtmt . . . . . .
1.2. Relatii .
1.3. Structuri
2. ELEMENTE DE ALGEBRA L1NIARA
2.1. Determinanti
2.2. Matrice .
2.3. Sisteme de algebrice liniare
SpatH vectoriale- .
Operatori liniari ...
2".6. Forme liniare. Forme p;Hratice
t
(3. ALGEBRA VECTOR!ALA . . .
:;>1 DREAPTA IN SPATIU
:;l!RURI DE NUMERE REALE .
' SERII NUMERICE
'i,' LIMITE :;>1 CONTINU!TATE PENTRU FUNCTII
Limite pentru. functii
7.2. Functii continue
8. TEORIA D!FERENTIALA A FUNCTIILOR
8.1. Functii de o variabilA realci . . . . . .
-1-8.2. Functii de mai multe va:r,iabile reale . . .
l,.. tf-8.3. Functii definite implicit. SchimbEiri de variabilc'i
9. GEOMETRIA ANALITICA :;>1 DIFERENTIALA A CURBELOR :;>1 SU
PRAFE'fELOR
9.1. Geometria diferentiala a curbelor in spatiu
9.2. Studiul conicelor pe ecuatia general<.'i.
9.3. Geometria diferentiaH'i a suprafetelor
9.4. Suprafete riglate de rotatie ..
1 9.5. Cuadrice pe ecuatiile lor reduse
-tO. INTEGRAREA FUNCTJJLOR
}Q,l. Primitive . .
10.2>-IntPgrala definitc.'i . . . . .
.10.3. Irl.'t-H.g_rale improprii . . . . .
lntegtaJe care depind de un parametru
10.5. Integrale -e.urbillnii . . . .
._10.6. Integrala dublH.. Formula lui Green .
10.7. Integrale de suprafaUL Formula lui Stokes
10.8. Integrala triplA. For'rhula Gauss-Ostrogradski
7 U. :;l!RURI $1 SERII DE FUNCTJJ
11.1. Siruri de functii
11.2. Serii de functii .
L.--..I.Ji.;J. Serii de puteri. Serii Taylor
11.4. Serii Fourier
12. ECUATII DIFERENTIALE $1 CU DERIVATE PAR'fiALE
12.1. Ecuatii diferentiale de ordinul intii . . . . . . .
If 12.2. Ecuatii diferentiale de ordin superior rezolvaQile prip. cundraturi
12.3. Ecuatii diferentiale liniare dp ordin superior . . I . . . .
12.4. Sisteme ecuatii diferentiale. Sisteme simetrice .
12.5. de ecuatii diferentiale linrart> . . .
12.6. Ecuatii cu derivate partial.o de ordinul intii cvasiliniare
INDICA'fll $1 RASPUNSURI
4
5
\
5
7
''i
8
10
'

]()
'
18
'"l
23
-2a ...
l
35
40
! 41). ..

6000. "

vOni.
75
(plrfi) 3
93.
Mul
Ill
Doll'!
Ill
ReuJil
119
mu!piJ!jloot
' 127 .
m1
127
143
Dil-;t:.
160
174
.... l
174
180
184
192
197
1. s
201

201

211
a),
223
b)
230
23-l-
c) S
243
27l8

274

277
281
287
.?92'
:?92
3W>
309-
320
3N
330
333

f. MULTIMI. RELA'fll. STRUCTURI
1.1. Multimi
Vom folosi notatiile: E - multime suport: 0 - multime A, B, C, .. , - submultimi
(p!rti) ale multimii suport E; x, y, z, ... - elemente ale unei mulfimi.
Multimea A este in multimea B, A C B, daca. orice x din A apartine multimii B.
Douit multimi A B sint egale daca. A C B B C A.
Reuniunea a douA multimi A B este mul?mea A U B = {xlx E A san x e B}. btersectia
mulfimilor A B este multimea A n B =, {xjx E A x E B}. Complementara multimii A este
multimea A r. = {xjx E E x A}.
Diferenta multimilor A B, fn aceasH\ ordine, este multimea A""- B = {xlx E A x . B}.
Di.ferenta simetrica a multimilwr A B este multimea A 6 B = (A" B) U (B "A).
Produsul cartezian al multimilor A B, in aceasta ordine, este multirnea A X B - {(6, y)l
X E A y E B}.
1.1.1. Probleme rezolvate
1. Se dau multimile: Z = { .... -n ... .. -2, -I, 0, I, 2, .... n ... . J, N =
.... ,n .... }, -1, l,l>, 5, 7}. B={l, 2, i\, 4, 5, 6}
0
iC=
o. 2, 4, 6, 8}. .
a) S1t se arate ca multimile N, A, B . C sint submultimi stricte ale multimii z.
b) se calculeze intersediile: Z n N. N n A. An B. B n C. C n A.
c) Sa sc ca!culeze rcuniunile: Z UN, N U A. AU B. B;U C, C U A.
- Rezolvare. a) A vern N C Z, A C Z, B C Z, CCZ. Deoarece multimea Z Contine alte
mente in atara elementelor din mu1timi1e respective, cA multimile N, A, B, C dnt sub-
. .
multimi stricte ale lui Z.
b) Objinem Z n N - N: N n A {1, 3, 5, 7); A n B { 1, 3, 5); B n C {2, 4. 6)

c) Folosind definitia, obtinem: Z UN = Z; N U A "'"' { -2, -1, 1, 2, 3, .. . , n, ... }; A U B =-'-'
={-2, -1, 1. 2. 3, 4, 5, 6, V,); {- 3, 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6. 8} !i CUA {-3, -2,
-1, 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8).
I
2. Sa se arate. d\ A C B = B' cA'.
Rezolvare. SA. araHim intii d\. ACB=>BcCAt. Fie% e nc, dE"ci X B. Cum ACB, re-
zultl di. X A, adidi. X eAt. l)eoarece :r a fost ales arbitrar, rezulta. eli. nccA.
Jnvers, daca B'C A', sa araHim di A C B. Fie x e A, oarecare. Deci x f/s. A e ;;i cum B'UAe
1
deducem cA. x . B'. Prin urmare, x E B deci A C B.
5
3. sa se demonstrcze urmatoarele egalitri.ti:
a) A"'- B =A() B' ;b) A !l B =(AU B)" (A() B)=(A() B')lJ(A'() B).
Rezolvar;. a) Fie 'tl x E A""- B. Deci x e A x $. B, priu unnare x EA. x E en, adic<'l.
%" e An Be. Aceasta arat:i ca A' BCA n nc. Fie acum X E A n e, adicA X E A $i XE Be.
Prill urrnare, x E A $i x B, adic;l x E A' B. Deci A n BCA 'B. Cele dou.ll incluziuni de-
monstreaz-1 egalitatea.
b) SA arAtAm mai fntii egalitatea A L\ B = (.4 U B)' (A n B). Fie x e A 6. B, astfel
.v e A "'- B sau x E B "'-A. Sa consideriiru mai intii ca. x E A "'-B. Aceasta. inseamna. cA x e A
X B. deci X E Au B X B.nA. Prin unnare, .t' E (Au B)' (Ann). DacA X E B ,A,
atunci X E B $i X A $i deci X E B u A $i X A n B, adicii X E (A u B) '(A n B). Aceasta
aratil cii A 6. B C (A U B) '(A (l B). In-...-ers, sa consider<lm x E (A U B) \_(A (l D). Deci
X EA u B $i X A n B, adica (x E A sau X E B) X An R. Daca X E A $i X An B,
rezulta ca. X E A $i X B, adic.l X E A' fl. Daci'i. X E B X An B, atunci xEB (>i xA,
astfel in cit X E B 'A. Deci X E A ' B sau X E B 'A. Prin unnare, (A u B) '(A n B) c
CA 6. B .Aceasta demonstreaz.i egalitatea multimilor. Cealaltii egalitate se demonstreazi similar.
4. Sa se.demonstreze c;l (.4 X C) U (B X D) C (A U B) X (CUD), inclu-
ziunea putind fi stricta.
Rezolvare. -Fie (x, y) e (A X C) U (B x D), (x, y) oarecare. Atunci (x, y) E A x C sau (x, y) E
E B X D. DacA (x, y) E A XC, atunci x E {>i y E C :ji deci x E A U B y E C U D, adica,
(x, y) E (A U B) X (C U D). Daca (x, y) E B )(l D, atunci x E B y E D _,i deci x E B U A
y c: D U C \ti din nou (x, y) c: (A U B) " (C U D). Deci (A >< C) U (B :a D) C (A U B) x
011 (C U D). CA incluziunea poate fi stricta. se poate vedea din contraexemplut urm.1t()r. Se ia.
A= {1, 2}, B- {2, 3}, C ={a, b}, D = {b, c}. Estc de v.1zut c11 elementul (3, a) E
E (' U B) X (0 U D), da.- (.1, a) (A X C) U (B X D).
1.1.2. Probleme propuse spre rezolvare
5. Sa se precizeze in ce relatie de inc!uziune se af!ii. urmatoarele
de numere reale : multimi de
a) b = {(a.) I (a.) mCtrgini!}!
o) m = {(a.) I (a,) monoton} ;
d) c = {(a,) I (a,) oir convergent};
e) f = {(a.) I (a.) i
c) c0 = {(a.) I (a.) convergent Ia zem};
f) s = {(a.) J (a.) arbitrar}.
6. Sa se demonstreze urmatoarele proprictii(i ale operatiilor de reuniune
intersectie:
a) A U 0 = A l b) A U E = E l c) A U (B () C) = (A U B) () (A U C) i
d) A C B = A U B = B; e) A C C i B C C = A U B C C l
a') A() 0 = 0; b') A() E =A; c') A() (B U C)= (A() B) U (A() C);
d') A C B =A () B = A ; e') C C A C C B = C C A () B. .
7. Sa se verifice urmcttoarele proprieEi.(i ale opera(ici de trccerc la comple-
mentara:
a) E' = 0 ,; 0' = E; b) (A')'= A ; c) A U A '=E. A () A '=0; d) (AU
= .1' () B', (A () B)'= A' U B' (regu!ile De .'.Iorgan).
8. Sa se verifice cii diferenta a douii multimi are urmiitoarele proprietiiti 1
a) A"-B=A"-(A()B)c=(AUB)"-B; b) A"-(BUC)=(A"'-.B)()(A"-C);
00"'-.mnc=(A()0,(B()0=
= (A () C)"'-. {l;
tJ (A ()BJ"-c = (A"-CJn (B"-CJ, gJ (Au B)"'- c =(A '"c) U!B"'-c).
'
6
9.
10.
a) A
b) A
11. Da
ll
12.
mine'
13.
AU i
14.
a)
15.
a) ( U
i&!
b) ( tj
'"J4
16. sa.,
a)
:J
'
.,
orelali!
(, y) E
a) rolla
b) silllel;
l ti.i
d)tnwl
0 rela!i<
. .,
o rela1ie de '
raport cu p.
0 relapj
pe M, iarp
;oi pentru ori
l. Fie J

Rezolvat'l
,.,, b,)p(,. J
(,.

I
cA.:xEA
E B ".A,
B). Aceasta
() lJ). Deci
A ()B,
similar.
sau (.r, y)E
CUD, adicA
<E BUA
(AU B) x

Ia comple-
. 9. Sa se verifice urmatoarele proprieUiti ale "diferentei simetdce a doua mul-
1inli :
a) A A 0 =A. A u E = A'; b) A A A = 0, A A A'= EJ
c) A A B = BAA ; d) A A (B A C) = (A A B) u C ;
f) An (B AC) =(An B) u (An C).
10. Sa se demonstreze di:
a) A x R to 0 = A # 0 B # 0 ;
b) A X B = B x A ""A = B; c) (A X C) n (B x D)= (A n B) X (C n D).
11. Daca A n C = B n C AU C = B U C, sa se arate cii A = B.
12. Sedan multimile A = {a. b, c, d, e.]) B = {d, e, f, g, h, k}. Sa se deter-
mine multimea ,X astfel inc it A u X= B.
13. Sa se determine multimile A, B, E (A, BC E) di
AU B ={c. d, e}. A'= {a, b, e, f, g, h}, B' = {a, b. c, f, g. h).
14. Set se arate crt :
a)(AnBln(AUB')'=0; b) (AUB)nA'=BnA'.
15. Sa se demonstreze ca :
a) ( U A,) X B = U (A, X B), ( n A,) X B = n (A, X B) ;
iel ief iel iel
b) ( U A, X B;) C ( U A,) X ( U B,), n (A, X B,) = ( n A,) X.( n B,).
tel iel iel iel ie/ iel
16. sf.. se scrie elemeutelc mul(imii A X B X C, in cazurile:
a) A= {I, 2}, B ={a. b, c), C = {x. y}; b) A= {1, 2), B = C ={a, b, c}.
1.2. Relatii
0 relatie p in multimea .M este. o suhmnltime a produsului cartezian M 18 M. Faptul c&
(, y) E p, se mai noteaza. :xpy. 0 relatie fn Af este:
a) reflexivi:i., dacA. pentru orice .x E M, a vern :xp:x 1
b) simetricA, dad :xpy => yp:x ;
e) antisimetrica., da.cli. -"PY . .yp:x => :x - Y I
d) tranzitivi:i., daca. .xpy ypz => xpz.
0 relatie p care este reflexive\, simetricii. tranzitiva. se relatie de echivalenta.. Fie p
o relatie de echivalentA pe M. Mulpmea [x] -= {yly e M, yFx} se elisa de echi1aleat8. in
raport cu p.
0 p in M, care este ref1exiv8., antisimetrica. !}i tranzitiv8., se relatic de ordine
pe M, iarperechea (M, p) se numc!}te multime ordonata. Dadi (M, p) este o multime ordonata.
pentru orice x, y E M are lac xpy sau ypx, atunci (M, p) se total ordonata.
1. Fie M = R X R. Sit se arate d1 relatia pin M. dcfinita prin (a1 , b1 )p(a
2
, /;
2
) ""
- a
1
= a
2
, este o relatie de echivalenta.
Rezolvare. Evident relatia F este reflexiva, deoarece (a
1
, b
1
)p(a1, bl); este simetricA, deoarece
c-.. bl)p{a2, b2) =- (all, bll)p(al, bl); in siir!}it, este tranzitivl, deoarece (al, b,)p(a2, b2), adicli al = a.
(all, b
2
)p(a
8
, b
3
), adidi. a
2
= a
3
, implidi. (a
1
, b
1
)p(a
8
, b
1
), adicA a1 - tla Deci p este o rela.tie de
echivalentA.
7
2. In multimea numerelor complexe c se relatia p prin z,pz -1z,1
= 1. Sa se arate di p este o rela.tie de echivalent5. sa se precizeze clasele de
echivalenpi.
Rezolvare, Se verifica ll!ilor ca relatia p este reflexiv.1, simetrica .j>i tranzitiva. Pria' unnare,
p este o relatie de echivalenta. Fiind dat z
1
e C, cJasa de echivalenta [,?
1
J este multimea [z
1
] =-
- {z E Cl/zl = )z
1
1}: Daca. se pnn z = x + iy .:>i jz
1
1 = r, atunci [z
1
] = {(x, y)!x' + y! = r2}, adicA
o clasa de echivalenta. oarecare reprezint.1 fn plan un cere cu in ocigine.
3. Fie M ={a, b, c} relatia p ={(a, a). (b. b). (c, c), (a, b), (b. c), (1<: c)}.
Sa se arate ca p este o relatie de ordine totaUi pe M.
Rezolvare, S.1 arAtAm mai intii ca. relatia p este o relatie de ordine. In baza defiaitiei rela.-
tiei p se vede ca. aceasta este reflexiv.1 deoarece (x, x) E p pentru orice x E M. Helafia p este
antisirnetrica deOa.rece, dacli. (x, y) E p (y, x) e p, atunci x = y. Se verifid!. ca. p este
Prin unnare, p este o relatie de ordine, Apoi se observa ca. oricare doua. dintre elemen-
tele . b, c se aflil in .;;i deci p este o ordine totala pe M.
I
4. Se considera mul\imea :\1 ={I. 2, 3, 4} relatia pin M, definita prin p =
- {(1. I). (I. 2). (2, I). (2, 2). (3. 3)). Sa se verifice ci'i. relatia p este simetrica
tranzitiva, dar nu este reflexiva.
5. In multimea numerelor intregi Z definim rcla(ia de congruenta modulo
m(m e N). , = mod m". prin a = b (mod m) =a- b; m. Sa se arate cil. aceastii
rela(ie este o rela(ie de echivalenta sa se precizeze clasele de echivalen(il..
6. Fie p o relafie in mul(imea M, simetrica $i tranzitiva. Sa se arate ca daca
pentru orice a E M exista a' e M astfel inc it a' pa, atunci p este o rela(ie de echi-
valen(a.
7. Fie p, o relatie in multimea X,, i = 1, 2 .... , n, $i p o rela(ie in multimea
produs cartezian X= X, x X
2
x ... x X, dcfinita prin
(x
1
, x2 , ... , x,)p(y1, y
2
, .... y,) = x,p,) ,, i = I; 2, ... , n.
Sa sc arate cap are una din propriet:ijile: reflexiva, simetrica, antisimetricil., tranzi-
tiv;1, daca
0
i numai daca rela!iile p,, i = 1. 2, ... n, au aceea
0
i proprietate.
8. In multimea M = {a. b, c, d} se define$le relatia p = {(a, a). (b. b), (c, c).
(d, d_). (a, b), (b. c). (c. d), (d. a)}. Este .aceasta o rela\ie de ordine ?
9. In multimea numerelor naturale N se considera relatia .;; definita prin x .;;
.; v = 3 z e N astfel cay = x + z. Sa se arate dl .;; este o relatie de ordine
peN.
1.3. Structuri
Se nume$te grup o multime ne,.rid.1 G, inzest<ata. cu o opera tie binadi. intern.l o: G xG- G.
satisfAcind axiomele :
I) (xoy)oz = xo(yoz), 'rfx, y, z E G (asociativitate);
2) E G)xoe = eox = x, 'rtx e G (e - element neutru);
3) 'rlx E G, 3x' E Gjxox' = x'ox = e (x' - element simetric pentru x}.
Daca fn grupul G are lac axioma
1) xoy = yox, Vx, y E G (comutativitate),
atunci grupul G se comutativ sau abelian.
0 mulpme d. pe care sint definite donA. operatii binare interne, una aditivl e;
fat' de ca<e ;) eSte grup abelian $i una de inmultire 0 : :J X;;; - ;;}, astfcl d1 :
8
'1
5) (>0y}(
6) 0(ie
se nume$te
Daci
" Un
se nume;;te COl
1. Se e<
ra(ia o,defi
(imea G fot1
RezQ/vare, A
-= (xlylzl,
+ J'2Z1 + .rsJ-. q

'v'(x
1
, x
2
) e G,'l
0) e G. Acest':
Elemelli
se;;te pentru elel

Se observl1
2.
tiile
.Re'zolwwe. fl
+ (y+z);
3) v .. j
+ :Y-..,
ot:::X1Y1Z1 +

+ X2z1} '""".:ry -b:
Se obsenri i
3. Sa se '!ci
definita prin
4. Fie 2
nare
5. Sa se
de adunare
(xOy)Oz xO(yOz), Vx, y, z E ;),
6) >O(yEIJz) xOyEIJxOz, (y6)z)Ox yOx@zQx, Vx, y, z E ;I.
se inel.
Daca inmultirea este comutativa, inclul se nume$te comutatit.
Un corp 1( cste un inel in care elementele nenule formcaza un grup pentrn inmultire. Corpul K
se comutativ daca el este inel comutati?.
1.3.1. Probleme rewlvatc
1. Sc consider{t rnultimea C = {(x
1
, x
2
) I x
1
E R" -;o]. x
2
E R} ope-
ra(ia o, definita astfel: (x
1
, x
2
)o(yj, )
2
) = (x
1
y
1
, x
2
)'
1
+ y
2
). s;, sc aratc cii rnul-
(imea G formeaza grup fala de operatia definitii.
Rezqlvarc. As o cia t i vita t e. A vern [(x
1
, x
2
)o(y
1
, y
2
)]o(:
1
, = {x
1
y
1
, X
2
}'
1
+ y
2
)o(z
1
, z
2
) =
-= XzYtZt + Y2-"1 + Z2) (xl, x2}o[(y1,
2
2JJ = (xt, x2)o(yl:-I, Y2:1 + z2) = (xiY
1
Zt, xzy
1
z
1
+
+ y2z
1
+ z2). Comparind cele douii. rezultatc, obtinem asociativitatca.
E I em en t n e u t ru. Gi.uHi.m e = (e
1
,. e
2
) E Gl(e
1
, e
2
)o(x
1
, x
2
) = (x
1
, x
2
)o(c
1
, e;) = (xv x
2
) ..
V(x1, x2) E G. Obtinem (x1e
1
, x
2
e
1
+ = (x
1
, x
2
), de unde deducem e
1
= I, e
2
= 0 deci e-= (1.
()) E G. Acest element satisface egalitatea cerntA.
E I em en t si metric. Procedind in mod asemfl.ncltor ca in cazul ncutru, se ga-
pentru elementul (x
1
, x
2
) E G elementul simetric (-
1
, - ..:2_) E G.
xt xt .
Se observcl d'i. G' nu este cornutativ.
2. Multirnea 2 = {x = x
1
+ J2x
2
I x
1
, x
2
E Z} formmz;\ inel faFt de opera-
tiile de' adunare inrnultire ale numerelor real c.
Ri:olvare. Se verifica. axiomcle: 1) (x + y) + z = x
1
+ y
1
+ :
1
+ .. J2(.t
2
+ )'
2
-!- z
2
) = x +
+ (y + :) ; 2) x + e = e + x =-X.- x
1
+ e
1
+ J2(x
2
+ e
2
) = x
1

e
1
=- 0 = 0 = e """
"""OE;}; 3) Vx E ;}, 3x'Ed'lx
1
+ + J2r,x
2
+ x;) = 0 = x; = -x
1
, x; = -x
2
, deci x' = -xE:;J.
<f) x + y - x1 + y1 +J2(x2 + y2 ) = y+x; 5) (x y) z = [x
1
y
1
+2x
2
y
2
+,/2(x
2
y
1
+x
1
y
2
)] (z
1
+
"""
c:XtYtZt + 2xtY2Z2 + 2xaYr2 + 2xaYtZ2!-J2(xlytz2 + xly2zl -1- zYtZt +2x2y2za) =x (y z) ' ())' x (y+z)=
c: (xl + Jh,.) ((yl + zl) +J2(y2 + z2)] = XtYt + xtzt + 2x2y2 + + '-/2{xt.1-'2 + xlz2 + X2Yt +
+ x2z1) """xy + x z. Similar (y + z) x = y x + z x. Prin urmare, ;) cstc inrl.
Se observcl ci1 d' este inel comutativ, deoa.rece x y = y x.
3. sa se -:cerceteze dadi multimea numerelor reale R, lnzcstra t1 C'U operatia o-.
definita prin xoy - x + y + xy, forrneaza grup. Dar rnultirnca R " { -1} ? .
4. Fie 2 = {x + i y[x, y E Z}. Sa se arate ca, ill raport cu operajiile de adu-
nare 9i lnmultfre a numerelor complexe, ;:;. este un inel comutativ.
5. Sa se arate dl rnuljirnea K = {x + i y]x,) e QJ, inzestraUi cu operatiile
de adunare inrnuljire a nurnerelor ccrnplexe, este un corp ccmutativ.
6. In rnultirnea nurnerelor realc R se defines(; operatiile interne : x (!) y =
= x -J-0 y - 2 x 0) = .!..x y- .!. x- .!.. y + 3, operatiile + fiind operatiile
4 2 2
de adunare inmnltire a nurnerelor reale. Sa se arate d\ R inzes:rah cu cele doua
operatii este corp cornutativ.
9
:'i
.L
2. ELEMENTE DE ALGEBRA LINIARA
2.1. Determinanti
Fie A .... { 1, 2, ... , n }. Vom nota prin '!J,. mulpmea _tnturor grupurilor oare se pot forma eu
cefe n clemente, dou.l .;rupuri oarccare diferind intr!' ele prin ordinea elementelor. Un elemen'
P E (/), se permutare ;;i se natcaz.i astfel:
Dnua clemente inir-o pcrmutare formeazl o i rucrsiune claci sint a.;;ezate in ordinea invecsa.
aceleia din pernwtarea priucipalii U = (l z.
11
). Fiind rlat<'i. pennutarea. P E p,.,(uu m pria
I 2.. n
n-(P) m1m;trul tuturo'r inversiunilor lui P. siguatura lui P nurn.Arul e(P)""" (-1)0 (
7
1.
determinant de oniinul n nnm;lrul notat rrin D = det(a,
1
), i, j- 1, 2, ... , n, de-
fini t prin
D = e(P)
/'E. "f)n
n\
i.J
11)
Prin transpusul dctNminantului D se intclcge detcrminantul ohtinut Uin D prin schimbarea
tiniilor .';;i intre de.
Priu minorul al elementulni a
11
se intelege detenninantul de ordinul n- 1,
notat D, 1, ohtinut din D prin suprimarea liniei i a coloanei j. Complementul algeUdfl al lui a,,
cste num<lrul = (- 1)'-.-J D,. . ..-\rem
"
= D8
1
;,
lo=I
Pentrn i = j obtinem
"
= D,
k-.... 1
n
=

"
, to, i # J,
D8
11
, ll
11
c::11
1, i = j.
:: a,.
1
:xa: = D, i = 1, 2,. . n,

frmnul!l de rlez-roltare a determinantului dupa. elementele liniei (respectiv- coloanei) i.
(2)
Fi(' r <l n. Se minor d!! "din r in f) un determinant A! format ,cu r linii r coloa.ne
din D. :-Jurnim minnr complementQr minorului Jf de ordin r, minorul N obtinut din 81 pri1l su-
primarea celor- r linii r coloane ale l:J.i .U. Cornplementul atgebrio a1 minorulut M este n..:alrul
M' = ( -1)
81
"
1
.\', s(.W") fiind suma indicilor liniilor coloaaelor care deter!Ilin3. A-f.
Teorema lui Laplace. DeteYmiuxmtul D = det(s
11
) ete tJgal au suma produselor mirrorllor de pe
r linii fixate prin complemen!ii lo-r algebrici.
Fie determinant" D
1
= det(ii'l}) D
2
= det{b,
1
), i, J =- 1, 2, ... n. Num.Arul P- .D
1
D
1
este
dat de P = det (c
11
), unde c
11
n
= L 1-t b,o.
!o=l
10
Liniile
1, 2, ...
. .,
c u zero dacl. 4
De termini
principale egall
'
1. Sa se,
Rezolvare. l
Prin unnare. it
2. In deJj
aJ,azia3Jaa t

d\.ut.\im in rp,:
nuntai
(-1)' = -1, ol
. !
b) Pehtru
k
+ all a Ga. d
3.
Ruoklar,
rezultA d. peatl
valorile 2, 3 .
mOO
principale.
4. Sa se
I
2 3 _,
-6 _, II
2 7
Rezolvare. -p
a.18 - 6, tXu -
De exe.mploj
.. , n, de
il)
(2)
LiniiJe determinantnlui D sh1t liniar depen<lf:'nte dad\. "exista n:ale A
1
,
"
1, 2, ... , n, nu toate nulf", inc it ')..
1
a;; = 0, J. = l, 2, ... , n. D<'1trminantul D este egal
i=1
cu zero <t'aca numai daca liniile sale sint liniar dependcnte.
Determinantul care are toate elementele de sub diagm1ala principal;\ sau deasupra diagonalei
principale egale cu zero :-e nun1q,:te determinant de forma triunghiu\ara.
1. s;, se d
. . ..
1
, (I 2 ... n-
etermme s;gnatura pcrmutr1n1 =
n n- I ... 2
1
Rezolvare. Permu'tarea. P prezinta a(P) = (n -
Prin unnare, E{P)- (- l)n(n-1)12,
I) + (>< - 2) + ... + I (n - l)n,
1
2 in,ersiuni.
2. In dezvoltarea determinantului de ordin patru.
aua
21
a
31
a
43
de forma a
1
ia
2
ja
3
LaH.
sa se sene tcrmenii de furma
Rezol11are. a) Pentru a determina tennenii de forma a
11
a
21
a
3
;a,
3
trcbuie, in baza fornmlei ( l), s{t
m d f (I
2
J
4
) C . . . t I d "t l "J 2 . ' I .
d\,utAm m Pf. permutan e _ orma i
1
j
3
. nm t J nu po ua ec1 va one -51 ,, o
numa.i P
1
""" P 2 = Deoarecc = {-1)
2
= l o:(P2}"""
(- 1)
3
= -1, obtinem termenii + a
12
a
21
a
34
b) Pentru termeni de forma a
11
a
21
a
41
au -au a
21
a
32

di.utAm permuU.rile de forma (:
2 .H)
J k I
Deoarecc i, .i
k pot lua numai vahlrile 2, 3 4 se obtin termenii - a
12
a
23
a
34
41
; -au a
24
n
32
a
41
; -a
14
a
22
a
33
au
+ ala au aat "u i + au az4 Usa au; + au a2s a32 an.
3. Plecind de la definitic, s:'i se demonstr('zc c:t
all 0 ... 0
a2l a22 . 0
Rezoklare. Deoarece fiecare termen dm suma (1) contine ci1e un clement de pe' ficcare ii1:ie,
rezultA. d\ pentru a avea termeni diferili de zero trebuic ca i
1
fie 1. .l'ri11 unnare, i
2
poa1e lua_
valorile 2, 3, ... , n cum a
2
,t = 0 pentru i
2
= 3, "i, . , 11, eft i
2
=---= 2. Hatio:r{ind in
mod mai depa.rte, obtinem singurul termen Uiferit de zero cste acela corespunzJtor
principale.
4. sa se calculeze complementii algebrici ai elementclor n =
. 2 3 -1,
1-6 -5 o sa se verilice formulele (2\.
2 7 i
Rezoltare. Folosind definitia, aYem tx
11
= - 20, q;.:. -= - 19, et:
13
= .- 5, a:
21
"""' 24, O:r
2
- 10,
1118 - 6, et:
31
-= - 02, a
8
, - - 8, cx
33
= 8. Formnlele (2) se sc.riu
De exe;nplu, pentru I - 1 f """ 2 tr<.:buie s[ verifici't.m eli
A vern: 2(- 19) + 3 10 + ( -1) ( -8) """ 0 2 24 + ( -6) 10 + 2 fl = 0. Similar se tf'fifid. pcntru
celelaltc valori ale lui 4 si j.
11
5. Folosind reducerea Ia forma triunghiulara. sa se calculeze deteminantul
2 3 4
D=
-2 -4 3
3 -4 -I 2
i 3 -2 -I
Rezolvare. Folesind prbprietAtiie determinantilor, obtinem succcsiv
I 2 3 4 2 3 4 2 3 i
D-
-2 I -i 3 0 .5 2 II 0 5 2 II
3 -4 -I 2 0 -10 -10 -10 0 0 -6 12
i 3 -2 -I 0 -5 -14 -17 0 0 -12 -6
2 3 4
0 5 2 II
.- 15(-6) (-30,- 900.
0 0 -6 12
0 0 0 -30
Tn pen ultima egalitate s-a. folosit fapt 1l cl va.loarca. unui determinant de forma .triunghiularA. es tc
eg&li\ cu produsul elementelor de pe diagonala principald..
6. Sa se calculeze detenninantul Vandermonde.
.I
a,
Rezolvtltre. fnmultim linia n - 1 cu -a
1
$i adun.im aceasta Ia linia n 1 apoi, fnmultim lima
n- 2 cu -a1 o adun.1im Ia linia n - l; Jnmultim linia intii cu -a
1
G aduuA.m Ia
linia. a dona. Obtinem apoi, prin dez,roltare dupa elementelc coloanei intii,
I
8
Prin urmare,
Similar obtinem
..............................
V!(an-t = (,. - -1}.
fnmultind rnea1bru cu membru aceste rela.tii, obpa.em
V,( .... a .... , ,) - (, - o,)( .. - -.) .. (, - -.l X
X(,- .. ) ... (,--,) l<
n
K c .. - ..... .> - n c, - .,,.
12
t,J-t
i ;:.. j
j
.J

.,

Ruolvoi
punere
'1
l
9. Fj
RuolHi
de ordinul
Complement
-7. Fie D. = det (a,,) = det p!-'a,,), A E R"' ( 0}. Sli se arate ca D. = .Iii.,
'f), E R"' {0}. .
Rezolvare. Scoatem faetor fortat de pe coloana i (i = 1, 2, ... , K} pe -A-f, astfel di obtiaem
).-lou , . ,).,1-"avr
a
22

A"-
2
an
2
. au
).1-"an ).1-"au, .. ).1-"al,.
= )."-1)."-1 .. ,),1),0 A._"a21 A
2
-"a22 .. A
2
-"a2,.
a,z.,. Q.ll ..
= ).(n-1)+(n-2)+ ... +1+(1-n)+(2-n)+ +(-l)D" = D,..
8. Sa se demonstreze identitatea
b+cc+aa+b abe
q+r +P P+q =2 p q r
y+zz+xx+y xyz
1
Rezolvare. Deoarece determinantul este functie aditivl1 de elementele unei coloane, pri:n dcseom-
punere in sume de determinanti. obtinem
b + c
+
a+b b c+a a+ b
1
c c+a a+b
q+r r+P P+q
q r+P
p + ql +
y
r+P P+q
"""
y+z z+x
+Y
y
+
x+y
z z+x x+y
b c a b c
!I+ ..
'
a b a h

._ .. -
q
y p
+
q
y r p q =2 p q
'
y z

y z
z X y X y
I
9. Folosind teorema
lui Laplace, sa se calculeze determinantul
0 0 0 2
0 0 0 3

D.=
X 0 0 4
X X 0
'

"
0 6
Rezolvare. Vom dezvolta detenninantul D
6
dupl1 primele doua linii. Se pot forma - 10 mit ori
de ordinul doi, eu elementele celor douA. linii. Diferiti de zero stnt numa.i minorii
<:om.plementii a.lgebrici ai acestora slnt 1
I 0 0
M;, = (- I)' 0 I 5 = 6 - 4x, M;. = (-I)' x 0
X 0 6
;r t. 0
= -x, M;..,= (-1)
1
0 :x 0
X X 0
X X
Prin urmare, D, - 1(6 - + 3 ( -) + ( -2) - x
1
) = Zx' - 9x , h
13
10. Fie determinantul
a, 0 0. 0 0
-I a, 0. ()
0
(a
1
, a
2
, a,] = 0 -I a, I. 0 0
0 0 0 0.
--I a,.
.:);) se arate ca
[u 1 , a1, ... , an] = [a1 a2 a
3
] [a
4
, a.'J .... a"] -+ [a
1
, Ca;;,. a
0
, , a,J.
Rewhare. Vom folosi teorema lui Laplace, dezvoltind determinantul dupti primele trei linii.
Singurii minori de ordinul trei diferiti de zero formnti din prinwle trci !inii sint:
a, 0
a, 0
Mw =
-I a,
[at,
":! a:.J, = -I a, 0
0 -I
a:l 0 -I
a, 0
01
.u,, I
0

.. = -I
= ql
I ..
1.
0 a,
I -1 a:J
'I
Ccmplementii algebrici ai acestor rninori siu1 :
0 .. . 0 a,
(-!)"
-1

a, I ... 0
. '
1
-1
0
]\[ ;24 =c= (- 1)':
1
i 0
0 0 0. a,
Prin urmare, dupa. teorema lui Laplace obtinem iUcntitatea
11. sa se calculeze valoarea p:itratului determinantului:
N.ezolva,e. A vern n: =
i -J2 -J3
-i I ; I.
D4 = Jz- -J3 :
Ji ../2 I
5 0 0 0
0 5 0 0
0 0 5 0
0 0 0 5
= 5'.
2.1.2. Probleme propuse sprc rezolvare
12. Cite inversiuni prezinta fierare din pcnnut:u ile:
I u
[a I,
a,
-1
()
a) (1 2 5 4 5) ; b) ( 1 2 3 4 5);
5 1 4 2 3 2 3 5 4 l
(I
C)
\ (>
'
L
3
3 4 5 6) :
l !, :\ 4
a,).
d)(' 2 3 4 56 7 8 9); e)(' 2 3 4 56
71
f)
L '1 5 f> ?
9 2 7 1 8 5 4 3 6 3 l 7 5 6 4
) (' 2 3 4 5 6)?
g 243651
14
z)
13. Fol
14. Fol
1s. Sa'
de ordinu!
16. sa,
tarea de\e
17. Fol
18. Fi<
D,
se .

sa
se ,
19. sa
20.

21. sa
13. Folosind definitia. sa se dezvolte urmiitorii determinanti:
14. Foloslnd ddinitia, s:'1 se calculeze urn1atorii dete1f11inanti:
a)
-4
4
-5 2
2 3 b)
-3 I
2
8 3
6 3
10 2
-2 7
5 4
2 l
2. 6
3 5 4 v
11 10 8
c) o o o 2
0 -5 0 VI
15. sa sc scrie tennenii de forma a1ta3Ja::n din
de ordinnl 3, precizinclu-se semnul ficdtruia.
dezvoltarea determinantului
16. Sa se scric termenii de fonna a
11
a
21
a
3
Ja
4
:. avind semnul
Jcterminantului de ordinul 4.
17. Folosind definitia, sa se a rate cr1
au au at3
a,,
a" I
a21
a,. a,. a,. a,.
a,
a,_ 0 0 0
\aH
a., 0 0 0
a.,
a62
0 0 0
18. Fie
4 5 31
2 I -2
:[
2
D,
8 2

D,=
8 3
j
D,=
-2
-
6 3 2
I 3 -4
I2 3
61 10 2 2
4 3
plus. din dezvol-
3 i
-4 3
-I 2
-2 -I
Sa se calculcze complementii
algebrici at elementelor fiedl.rui determinant
sa sc vcrif n:e formulele (2).
5 a 2 -I
19. Sa se dezvolte determinantul
4
b 4
0 3
dupa elementele coloanei a doua.
d 5 -4
20. Sa
1
2 -3 4 I
sc aratc c:l
4
-
2 3 2
=8a+l5b+l2c-
l
a b o d
l9d, dezvoltindu-1 dupii
,element de
3 -I 4 3
linici a treia.
21. Sa se calculeze determinantii :
0 -i 0 I 4 3 2 2 -I -6
a)
-I 0 -i
b)
2 4 3
c)
2 -I -5 -13
-I 0 3 2 I I -3 3 -2 I
0 -I 0 4 3 I 2 5 -i 3
3 6 4 -2
21
X a b 0 0
6 5 4 I 0 0 y 0 0 d
d)
I 5 3 2 e) 0 e z 0
I
12 9 6 -3 3 g h k
-"
l
7 3 4 0 0 0 0 0

15

i
.- ..
,,
22. Folo.sind
reducerea
Ia forma
triunghi ulara.
sa se calculeze
determinantii
2 2 1.
2 I)
3
2
-2 7
-1 -1 -3 ()
2
-1 -1 0 2 -1 -2
a)
R 3 5 4
h) 1 2 I
c)
0 I
-1 2 2
-2
6 3 2 I
3 1 2
-2 -1
2 3
- 1 2 1
10 2 2
61
4 -2 -2 -6 0
-1 -3
-1 2 ()
3
-1 I 0
23. Un detern1inant In care rri
1
= -aJ.i au = 0 se numc::;te detern1inant stri:mb
simetric sau antisimetric. sa se calculeze valoarea determinantului strimb simetric
de ordinul 3.
Generalizare. Orice determinant strlmb simetric de ordin impar este egal cu zero.
1 <>
24.
Sa se calculeze I : w <>'
'
w fiind
radacina
cubic5. complex;1
a uniL\tii.
11
'"'
'"
25. Fiirii a se de.tvolta,
s:t Sf'
dernonstreze
I:.
b
< I i a
-b
_; /. a) b,
Cr- .c-= h,
' ' '
"
b,
' I a,
-b,
' I
rx-;::.
c) b-e

f1-y
P-q I
q-r = O-;
d)
c-a
e)
y-o
r-pl
0
l a b c

at bl ct
az bz Cz
26. Sa se ara te ca
a,
a:e . a,.
0
h)
0
a
b
c

a
2
, , a.) =
1 ... I I
...... =(a,
... a:-2
a: ... a:
a
p
ao
a
0
c
b
egalit;!\ilc:
b
' I I L
q
r I bcf
cy / o:
b
i I= If
c
0
0 ,.
a b2
I
b+). c+i. /.
b1 +A
1
cr+/,
1
/ '
ba+Aa ca+).2j
unde_:.V.(a1, a2, , a,) este determinantul Vandermolldt'.
a
1
br I ;
acq

y I
,.
b'
I)
a'
a' 0
27. Sa se dezvolte dupa regula lui Laplace urmatorii dctL-rn an(i:

2 2

b) /i
6 .o
0 0
I 0
5 6 0 0
0 I
1 5 6 0
2 0 1
0 5 6
0 0 1 5
16
'
28. sa
rezultatul
c)
29. Sa se.i
i
30. DadlJ
sa se calct
3!. Sa se
minanti :
tl)
32. Sa se ,
2 - Problerne de.;
3
0
0
.. a,).
I'
I 0 0

3 0 0

2 3
'
() 0 4 0 0 3
c)
.1
"
fl) 0 0 or
d) i
j 1 -l 2
I
4 9
"
I l I 3 8 3 7 6
l
5 15 24 5 9 -l 0 0 0

9 24 38 25 81 3 7 0 0 0
28. S;'l se efectuezc urm{L(Oare]e produse de determinanji apoi Sa
rezultatul calcul direct :
c)
29. sa
pnn
5 3
"I I 2
-3 0 a,
a) 3 2 l . 35 -51 -2 ; b) a,
6 4 31 -19 28
a,
' '
0 0
1
-I -9 -2
a
0 1 0 l
l d)
-5
j
3
a
0 -12
-6 I
I a
0 9 0 -2
sin a. sin x -I sino: sin IX
e) sin a -I sino: sin tX
_.,
sino: sin ct sin a.
se calculczc pitratul dcterminantilor :
I
o , b I
a) c 0 al;b)
, b a 0 I
I
-I
-I
1 I
-l -l
c)
-I
-I
b,
'

b,

' a, ..
b, c,
3 0 0 0
-2 -2 0 0
3 2 0
-3 4 2 2
sin x
sin ct
a b c d
-b a -d c
-c d a -b
-d -c b a
se verifice:
30. Dadi (!) este o rf1dicina cubidi. complexa a unitltii, s5. se aratc di
"'
w' w' 2
[
-2
'"
w' w' I 1 -2
w'
(t):J
"'
-2 l
w' w w' -2
s;'i se calculeze valoarea determinantului initial.
31. Stt se ccrceteze depcndenta !iniara a liniilor (coloanelor) urmfttorilor dete"-
minanti :

-5
oJ
a) 3
-II: b)
2
-II
I
2 3
-: [.
j2
d)

-3
e) 1
7
5 0
0
I'
' 1
5 0
tJ f5
! (:
2
I'
J
4
4 -9
s -3
5 -5
3
2
31
l
7
j
l l o o I
c) I 2 1 o :
-3 2 'I
I : ); I
f) A E R.
A I '
32. sa se calculeze valorile
detcrminantilor :
I ... I
I
-I 2 0 ... 0 0
an a,._l a,._ll . ao
-I X 0 ... 0
a)
0 -l 2 .. 0 0
b) 0 -I ... 0 X
0 0 -I. .. 0 0
0 0 o ... -l 2
g
0 0 X
17
2 - Probleme de matematici supel'ioare - od. zm
, I
,.
2.2. Matrice
0 rnatrice de tipul (m, n) pe un corp K este un tablou dreptuughiular en m Jinii n colmme,
format cu clemente din K. Noti'int prin i\:l m,
11
multimea acestor matrice. Dacii m = n, se spune ca.
matricea este pa.trat.i.
Un minor de ordin p al matricei A este un determinant de ordin p obtinut din A prin s11pri
marea a m - p linii :?i n- p coloane. Se rangul matricei A E Mm,,. num.:lrul rang
A r min (m, n) astfel incit .eel putin un minor de ordin r al matricei A este diferit de zero
toti minorii de ordin p r + 1 sint egali cu zero.
:\umiirul maxim de linii liniar independente ale unei matrice ega! cu num<lrul maxim de
{'Oloane liniar indcpendente egal cu rangul
Se nu:nesc transformari Clemen tare asupra lui A E i\,f m. n urmatoarele operatii:
a) -;chimbarea a doua linii (coloane} intre ele:
h) inmultirea elementelor uuei linii (cwloane) cu un scalar nentJ ;
t.:) adtltJarea la elementele unei linii (coloanc) a elementclor altei linii (coloo.ne) inmulfite cu
un scalar nenul.
Toate matricele obtinute din A prin transfonnii..d elementare asupra sistemulni de vectori linii
(coloane) au rang. Prin transformtiri elementare orice m::ttr1ce A pilate fi adns<'i la forma
cau0nic:"t diagou:dft., adic<'i. o matrice avind toate elementele zero cu exceptia primclor r elemente
de pe dtagon:da principalil c::tre sfnt eg:ale cu 1; r cste rangul matricei .1.
Fie A oe::: M,,., ,. . .\lt'f{lnd p (<m) linii q (<11) coloane, cu ajntornl lor sc poateforrna o ma.-
de tipnl (p, q), numita o submatrice a matricei A, Da.ci liniile colo<t!Htli! akse sint adia-
cente, srune c;-1. submatricca. cste un bloc de clemente din A. frnp<"irfirea. unci m:ttrice in cdule
dreptung-hiulare formind submatrir:e ale sale se partitionare. Egalitatea. opera1iile d"
la matrice pot fi extinse Ia. matrice pa.rtitionate in blocuri.
"'J.Clll
2.2.1. Prol!leme rezolvate
1. S{t SL' rezolve sistemul
2X-5Y=A} A=(ol -2
1
) Fi=(2
3
-X+ 3Y = B .
Rezolvare. Din a doua ecuafie avem X= 3Y- B, astfel tnlocuind ia prima ccuatie, obti-
Y + 2Ti, Deci X= 3A + 5B. Inlocuind A B. rezulta
i 3
-6) (!() 51_113
-1\
y
+ (!
2) 0)'
lo
J + 15 o!- 15
Ji.
i \. I,
G
(I)
2. F1e matricea A 1 1 Srt se calculeze- .. 1,
1
A.
0 1,
Rnolvare. .-\vern
A,
:)
2
;).
3
...
I I
.0 0 I 0 0 0 1 ..
'
(;
k
k(.\ -
")
At = A .4 t-t =
2
k
0 I
lU
varata.
Dar
ceea ce demons1
3. Fie
I
fel incit
Rezolvare. I
este echivalentl
-3:z+4t=5.
afirmativ ?i
4. s;, se
deduca rang1
a) A
Urzo/vwrt. '
form.iri eleinen1
a) \'om pu
ma.ri
I
II
Demon.stdim aceast:'i u!tim;l formula prfn inductie. Evident, pentru k = 2 aceasta esle.ade-
v:irata. l'nsupumm d..tt d'--' fpJJlmla de 1nai sus. Trebuie sii arilt.iim ca
(1
A_..+
1
=A
At= l:;
ceea ce demonstreaz;"i formula.
3. Fie matricele A
fel lncit B Cl
.-!, 1
of
k
u 0
0
,() 0
2
-I
-;)
k(k- 1)
2
k
B )'I
7
0
k + I
0
- ll).
5
k(k: 1) 1/
k I I
Existl o matrice in
Rezolvare. DeoarecP A E A! :!,:l' iaJ n E J/2 3> diu tArn c in M a a Fie c = I X y i- Hela}ia B = CA
' ' z t
este echivalentii cu sistemul x + 2y = t, 2x -. y = 7, -3x + 4y = - 13, z + 2t = 5, 2z- t = 0,
-3:r +<It= 5. Rezohrind ar:est ;:;istem, nbtinem = 3, y = - 1, : = 1, f = 2. Ded r;lspunsul este-
afirmativ .;>i
4. S;l sc matriccle urmatoare la forma diagonala apo1 sa se
dedut::i rang d. sa se puna in evidenta liniile sau coluanele liniar indcpendcnte :
()
4 to 1
(-j
-1 2 1

s 1S
I;): b)
1 -1 2
,;)
.1,=
!R 40

2 1
7 17
5 -S
_,
-12
'
-7 s
"
13
Vom nnta faptul ca doui1 rna trice A B sfnt ohtinute una din alta prin trans.
forman elementate astfd: A -B.
a) \"om puue ill evidenra culo<1.nelc i:Hiar indepcwlente: din a. east.i cauzfi vorn face- transfor--
mari a.supra. !iniilor. A 'ICHJ :
,,
c,l
'
c,

'
,,
c,
'
"
1 to
1 / I
7 17
1, -10

t7

7 I 1 '
-""1
4
"
18
17) w
"
IS 7'
-70 --50
:0 18 40
I'
-j() pj
()
-130
-
/
-.'52
7 17
3 - 0
4 10 0 4 to
,, ,,
' '
,, ,;)
ca
'
-
7 t7 3
'I
7 t7

4 to
: )
/o
4 to
4 to
\ 0
I)
0
ol
!i,
4 10 1 0 0 0
o}
19

Fa cern acum transformlri elementare asupra coloanelor. A vem
-7, -17, -3 l/1 !flO -1, -I
B,-
7 J7

0 0
i)-
0 0
i)
0

4 10 1 10 l l l
0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0
Prin urmare, rang A
1
= 2. Din matricea B
1
se vede ca. pot fi luate ca li11iar independente
de e:xemplu coloanele c
1
s
b) Vom pune in evidentAliniile liniar independente. Vom face mai intii eiPmentare
&supra coloanelor. Avem
j j
T
-1 2 3
:l+
0 0 0
" ( '
0 0 9
")
-1 2 3 -5 -1
-
l -5 3 -8
lA
2
= 1
3
- l 2 3 1 -I 3
7 -
' l
5 -8 -5 -12 l 6 -10 -8 -16 l 2 -10 6

' z, 3
-7 8 9 J3 3 -i 2 0 I 3 0 2 -1
I, -2,-3, -i
5, -3, 8
4
+i
0 0 0
-}(-j
0 v 0
. ('
0 n 0
!l
l 0 0 I 0 0

I 0 0
-1 -2 1 -1 l 0 0 l 0
2 0 0 2
Q 0 0 0 0
0 2 -1 0 -1 0 0 0 0 n 0
-I
Deci rang A
2
= 3. Din pen ultima rna trice se vede cli. pot fi luate e& liniar independente li-
niile !
1
, /
2
1
3

5. Utilizind submatricele indicate puncta!, sa se ca!culeze produsul A B,
pentru
(
3 0 : 2 ( l -1 : ")
A .. B = 2 .. 3 .:. o .
-I -3: 5 5 0 : 2
Rezolvat-e. Fie.A
0
B
0
submatricele corespund.toare partifion.!irii tn eele doua matrice. Avem
[)ar
.astfel cl
A B =[An A12 ) (B11 B11 )- (A
11
8
11
+ A
11
B
21
A
11
B
11
+ A
12
Bu) .
Azt A22 Bzl Bzz AuBn + AsaB:n AatBu + A:uBss
0 I . I
-J 2
-IJ' + ( 2). (5, 0)- ( J3
3 -1 -9
o I . (1) + ( 2}' .2 _ ( 16)
-1 0 -1 - -10
I -II
5 -3)
12
_
31
+ 5( O)- (18
- 3) j
4
1 + 5 2 - 6,
0
(
J3
A B- -9
18
-3
-I
-8
20
16) .
.
-8),
-3)
-1

:l
R.,DI .. r'IJl
,j
(
5} ;
B1 =
3
Ba
lnmul!im
,', B, .:.A,A
,,
;
7. sa seJ
. '

.,
i
1
8. 0 ma.1
Matricea A'j
orice matrid
una simetri,
Sa se
'
9.
l=2P-J
' "
b) Dacif
polenta. '
c) Sa
d) sa !II
10. Se
l
Sa se verij

7 -.
-16
I
AB,
6. Utilizind submatricele, sa se calculeze perechile de necunescute (x
1
, x
8
)
(y
1
, y
2
) din sistemul
8 1 = B
2
= eJ. Putem scrie = sau
ecuatia a doua cu -A
12
AU
1
adunlim la prima. ObP.nem (A
11
- A
12
Aa;
1
A
21
)X=
= B
1
-A
12
A22
1
B
2
, de uncle scoatem X. Gclsim X = Aii
1
B
1
= ( J. Din a doua ocuatie obP,nem
y = At;21B2-
2.2.2 .. Probleme propuse spre rezol.vare
7. Sa se determine matricele patrate X Y, de ordinul 2, satisfac!nd relatiile
3X + 4Y = (
5
-12
2
), -2X + 3Y = (
8
9 -9
-7)
-6
8. 0 rna trice patrata A = (a
11
) este simetrica dacil. a,
1
= a
1
,, i, j = I, 2, ... , n.
Matricl'a A este antisimetrica daca a"= -a,,, i, j = 1, 2, ... , n. S5. se arate ca
oricc matrice patrata se poate descompune in mod unic ca suma a doua matrice,
una simetrici una antisimetridi.
Sa se scric descompunerea pentru matricele

-8 0 I .I -5 2
9. Sa se arate c5. daca matricea P este idempotenta (P' = P), atunci matricea
I= 2P- E este involutiva ,(J2 = E, E fiind matricea unitate).
b) Daca matricea T este involutiva, atunci matricea P = (I + E)/2 este idem-
potenUt.
c) Sa se verifice ca urmatoareie matrice sint idempotente:
P,=(25 =20
4
).
30 2
0 0 0 12 8 13
d) Sa se determine toate matricele idempotente de ordinu doL
10. Se dau matricele
(
I -3
A= 3 I
41
( I 0 2J
2
,B= 113,
-1 3 I
S! se verifice egalitatea (AB)C = A(BC).
Zl
,,.

'
- I
; L
11. Se dau matricele
A= (
0 -3) (-I I I)
I 0 9i J3 2 -3 -I
2 I I -1 0
se cer matricele C =A B- BA D = BA- A B.
12. Sa se calculeze puterea de ordin p a matricelor urmittoare:
a) e
1\
(cos x
-Slll X'
I: b)
I:
,o I}
Sin X
COS X}
c) (
0
D; d) U
iJ:
e) ( . : :. : :) .
0
0
0 0 ... I
13. Sa se
calculeze inversele
matricelor :
G
3

c) (1
i
d) u
I .1
-2 0 -I
a) (!
-I)
a
3 ; b) I
2
b
e) I
2 2
-2 -.l
-2
2
-I 3
c
,,
\ ()
2
14. Sa se rezolve ecuatiile :
(
1 0 -1\
a) AX= B Y A = B, uncle A = o 3
2
1)
-1 2
B = (-:
0 -1

. 2) =(-2
-3 3
15. Sa SC adu'ca matricele urm;"itoare la forma canonidi diagonal:l )i s;J. Sl' dniur;'i
rangul. sa se puna ln evidenta liniilc san colo3.nele liniar indepcndentc:
a)(=! 1): b) U =i n= : J
-1 2
3 i
-3
16. Care
cste,
tricde:

a)
2
3
(I
2
-I
2
2
2
1 f) t =i
2 3 14 32 i 3 -lJ
,4 5 6 32 77 -7 3 -I 5 7
I)
I I' :
-I'
2
-2
-I
3 -5 --:
-2,
-2 -I -I 6

2
-I) ; h) (/
-2 -6 0 -8 -1
5
0
-I
l 0
8 -20
w
-5
-I
I
.
-7 -5
2 I
dnpa valoarca
pararnetrului
A E
R. fiec;lrcia rLn
).
b
(f
-I
2\ r
3
-I
2
-I)
-I

c)

-2 4
-I
-2
0 ' )
-I
3
-1 ).
2
i
3.
2 0
-I
-3 6 -1
22
ma-
17.
18.
20.
51
21.
Un
unde

cuite
17. Folosind partitionarea indicatrt, sa se calculeze produsul
(
. 3 . . tl : . _2) . ( 1 ... -:-: I _: 4)
-2 -J:-1 2 3:0.
--1 -3: 5 5 o:z
18. Folosind partitionarea matricelor, srt se calculeze inversele matricelor:
(
1 1 0
a) 1 2 o
5 2 3
-1 1 -5

u)

c) I: !
I -2 3 \I i 10 20
19. Se consider<t polinomul P(X) = X
3
- 7X
2
+ 13X- 5. Sa se calculeze P(A),
pentru
(
5 2 -3)
A=13-l.
2 2 -1
20. Fie matricea A =(a") E ,u .. undc "" = a.,+ p,p,, l,j = I, z, ... , n.
n
5.1 ''' arate cii del A I + L p;. Sa se determine A -1.
i=l
21. Sc considcra matricea C =(a,,), a.,= xS,
1
+ y; , j =I, 2, ... , n.
a) "'' sc ante ca det c = x"'
1
(x + ny).
b) ln ipoteza det c =fo 0, srt se verifice ca c-l are elementele
bu = [-y + S
11
(x + ny)] ---
x(x + ny)
2.3. Sisteme de ecuatii algebrice liniare
Un sistem de ecua}ii algebrice liniare are forma
unde
r.
a,x
1
= b
1
, i = I, 2, ... , m, sau AX= B,
j=l
(I)
Sistemul este dreptunghiular dad. m # n. pii.tratic dacii. m = n. Dad!. B ;I= O,
sistemul este neomogen i este omogen dad B = Matricea A = (A. B) se
1natrice extinsa.
0 solntie a sistemului (I) esta un sistem ordonat de,. numere l I:) , care, inlo-
cuite in sistemul (1), 11 traJ>Sforma illtr-4 i<ientitata.

Sistemul (!) este compatibil determinat daca are o singura solu\ie compatibil
nedetenninat dadi are mai multe solutii. Dadi nu are nici o solutie, sistemul cste
incompatibil.
Doua sisteme de ecuatii acela:;;i numar de necunoscute se numesc ('chi\a-
lente dadi au solutii. Se obtin sistcme echivalente prin transform;\ri elc-
mentare.: I) schimbarea ordinii ccua}iilor; 2) lnrnultirea unei ecuatii cu un scalar
nenul; 3) adunarea la o ecuatie a altei ecuatii inniultitc cu un scalar nenul.
Un sistem p<ltrat pcntru care rang A = n sc sistcm Cramer. Orice
sistem Cratner este compatibil determinat cu solutia
D,
x, = --, i I, 2, ... , n, D = dct A,
D
n
D, = aub;,
j= 1
(2)
a0 fiind complementul algebric a! lui a,.
Teorema Kronecker-Capelli. 0 conditie ncccsara
0
i suficienta ca un sistcm
de ecuatii algebrice sa fie compatibil este ca rang A = rang .I.
Un sistem omogcn de ecuatii admite $1 solu}ii nebanale dac?t numai d.tc"t
rang A< n.
a)
1. Sa se rezolve pnn metoda eliminlrii (Gauss) urmrttoarele sistemc:
x1 + 2x
2
+ 3x
2
- 2x, =
6,
b)
x,
+ 2x2 +
2x
1
-
x
2
- 2x
3
- 3x
11
=
8,
3x
1
+ 2x
2
+
5x
1
+ 2x
2
-
x, + zx, = 4,
+
2x
1 3x
2
+
2x
1 - 3x
2
+ 2x
3
+
XJ = -8;
2x
1
+
2x
2
+
5x
1
+
5x
2
+
c) x1 -+- x
2
+ x
3
+ x.t = I,
2x1 x
2
+ x
3
-:: x
4
= 2,
x1 - 2x
2
- Zx
4
= --1.
3x
3
- x
4
=
I,
x3 - XJ = I,
x3 + x.J = J,
2x
3

xl I,
2x
3
2;
Re::olf:are. Metoda elimin.lrii a lui Gauss constA ill a aduce sistemu1 initial 1a un echi-
valent de forma. triunghiularU.
a)
Pentru prescurtare vom folosi scrierea sct-.ematidi a sistemului
sub f0rma
(i
2 3 -2
j)
2 3 -2
") r
2 3
-2 li
'
-(
2 -.1
-5 -8 t -1 0
-5 -.S
-i)
2 -1 2
-1 -to 8

()
- (8
36
-54 ,..._,_
-3 2
-7 4
5
tl 36 18 -'12

2 3 -2
( i
2 3 -2

x1 + 2xz + 3x
3
- 2x
4
= 1),
-5 -X 1
-5 -8
5x
2
- 8x
3
+
x4 = -4, 0
0 l -2
0
-2 3
x
3
- 2x
4
= 3,
0 0 2 -4, 0
0 0 5 -10'
5x
4
= -10.
Din ultima f'Cuatie scoatem x4, inlocuim apoi tn a treia deducem x
3
Obtinem solupa
XI = J,

= 2, x
3
= - 1, X
4
- -2,
24
I
(
i
2 2 2
5 5 2
a) rang
.
l
.. 3
b) mng Al
1;ui Cramer
c) rang
4, Sa se
solutii
j
cciuva-
clc-
, Orice
(2)
sistcm
6,
-i.
3.
b) Procedind similar, obtincm
r
3
-' 'l ('
2 3
-q ll I
2 3 -I
+r:
2 3 -I
-j)
2 I -1 I 0 -4 -8
; -(::
2 i -I 2 i -1
2 J I
I I - 0
_(
-5
\)
-6 5 0 -6 5
2 2 2 -1 I 0 -2 -4 I -I/ 0
\)
0 0
() ()
0 0 0
5 ,') 2 0. 2
1
0 -5 -IJ 5 -3 '() 0 6 -5 I 0
()
0 0
(1+5") (I-7a)
A'.tl'm x
1
= , x
2
=
6 6
(! + 5a)
x:
1
= -----, x
4
= n, a E H. Pri'n urmare, sistemul
6
esh simplu nedetenninat.
c) AJem

-3 -2 0
3
0 0
; I
0 -2
-: I
-2 -1 0

-1 I
-2 0
-3 -I
-1 -3
'Ultima ecuatie araUi ca 0 = - 2, ceea ce nn sc poate. Prin unnan, sistemul este incompa.tibil.
2. S;t se rczolve, prir1, regula lui Cramer, sistemul
2x
1
+ 2x
2
- x, 4,
2
Rez ,.f!are. Deoan:ce !J = 3
2
-I
3x
1
- x
2
- 3x
3
= 7,
-I,
:::o -20 =I- 0.. a.,em
x
1
+ x
2
+ 2x
3
= 3,
un sis'tem Cramer.
13 2 2
Caknlele arata cii D
1
=- -52, D
2
= 8, D
3
= -8, astfl'i ca. x
1
=-, =
5
x, --.
3. c;,, se studieze compatibilitatca sistcmului AX= unde
-2
-l B =(l h) A
2 2.
=
I 2
-3
I
0
0
(
, B = ( .
2 -9 -2
II -3 16
c) A
Rezdmre. Folosim teorema K ron-ecker.Capelli.

I '
3
5 j
B = (
17 '
25
a) rang A = 2, rang ;i = 2. Sistemul este compatibil simplu nedeterminat. Solutia sa este
(8- 4a)

(-3+5)
xa = , X
3
=- a, a E R.
7 9
b) rang A = 4, rang A= 4. Sistemul este compatibil determioat. Rezolvfndu-1 pria regula
1:ui \ramer obtinem x
1
= 2, X
1
= 4, x
3
= 1. x
4
= 5.
'c) rallg A = 2, rang A = 3. Sistemul este incompatibil. '
4. S;l sc determine parametrul m E R, astfel ca 'urmatorul sistem sa admitl!.
solutii diferite de zero in acest caz, sa se rezolve:
XJ + X
3
+ t1U:
3
-
2x
1
+ x
2
- x
3
+
x, = 0,
x, 0,
3xi- x
2
-
mx
1
-- 2x
2
x
3
- x, = 0;
- 2x
4
= 0.
25

..

.
t

;'.:'
R-xoiiNJf'e. Sistemu1 fiind pltrat, pentru a admite solutii nebanale este .!?i suficient ra ...
2
3
'"
I
Pentru - l ao.lutia este x
1
= -a,
2
'"
-I
-I
0, dcci m I.
-1 -1 -I
-2 0 -2
3 5
x=- -a, x
3
= -a, x
4
= a, a E R.
.. ..
2.3.2. Probleme propuse spre rezolvarc
5. sa se rezolve, prin metoda eliminarii, urm5.toarcle sisteme:
a) :t
1
+ x
2
+ x
3
= 2,
2.x
1
- Sx
2
+ x
3
= I I ,
4x
1
- x
2
+'Bx
3
= 10;
b) x1 + 2x
2
+ 3x
3
+ 4x, = 5,'
2x
1
+ x
2
+ 2x
3
+ 3x
4
= ' I,
3x
1
+ 2x
2
+ x
3
+ 2x
4
= I,
c) 2x
1
- 2x
2
+ x
3
- x
4
+ x, = I,
:t
1
+ 2x
2
- x
3
+ x, - 'lx, = I,
4:t
1
- !Ox,+ 5x
3
- 5x, + 7x, = 1,
2:t
1
-14x
2
+7x
3
-7x
4
+ llx, = -1;
d)
4x
1
+ 3x
2
+ 2x, + x, = -5 ;
2.:t
1
- x
3
- x
3
+ 3x
11
+ 2xa = 6,
6x
1
- 2x
2
-t- x
3
- x
5
= -3,
-4x
1
+ 2x
2
+ 3x
3
--' 4x
4
- 2x
5
= -5,
+ 4x
3
- 7x
4
- 3.r., = -8,
x
2
+ SxJ- 5x
4
- X;,= -3,
e) 2x
1
+ 3x
2
- x
3
- 20,
-6x
1
- 5x
2
+ 2x
4
= -45,
2x
1
+ 7x
2
+ 4x
3
- 4x
4
= 5,
4x
1
+ 6x
2
+ 2x
3
- 3x
4
= 58 .
prin regula lui Cramer sistemele : 6. Sa se rezolve
a)
X
1
- x
2
+ x
3
= - 4,
5x
1
- 4x
2
+ 3x
3
= -12,
2x
1
+ x
2
+ x
3
= II ;
b)
x 1 + x2 + x3 7""
2x
1
+ 3x
2
+ x
3
=
1. Sa se rezolve ecuatia rnatriceala AX= H, eft:
A=(
- - B = ( b) A = (! -
3 'j
- 3
-2 I -2 -1, 6 10 -10,
c) A = (3
1
1
B = (
-1 -1 -4
8. Sa se detennine valorile lui x, $i x
5
din sistemul
2.x
1
- x
2
- x
3
+ 3x
4
+ 2x, = 6,
6x
1
- 2x
2
+ 3x
3
- x, = -3,
-4x
1
+ 2x
2
+ 3x
3
- 3x
4
- 2x, = -5,
2x
1
+ 4x
3
- 7x
4
- 3x
5
= -8,
x, + 8x,- 5x,- x
5
= -3,
folosind o partitie convenabiHL
26
4,
9,

9. s;, se studieze compatibilitatea sistemului AX= B. unde:
-I
0
-I
21
I
3 I -1 7
-: - ~ B = (!) i
-2 -2 9
(
I I I A) "
l 1 A 1 - 1:>
c) A = I A I I B ~ ( c ) )., " b. c,
A I I I . d,
dE R.
10. :-;;, se determine parametrii rcali m ~ ~ n, astfcl ca sistemul AX= B sa fie
compatibil:
(
I -m) ( -1 ") l'l I) l'-1)
a) A -=o 2 I , B = m : h) :I = m 2 -. B = -3 :
,.1 1a-l. :-m-+-1 m
2
4 -9
11. a) S:'t sc giseasdi conditia ca sistemul
4x
1
+ 3x
2
+ x
3
= 5,
x
1
+ 5x
2
- 3x
3
= 4.
-2
-I
-4
-5
~ x 1 + x
2
- 2x
3
= "' + 13
sJ. fie: 1) incompatibil; 2) nedeterminat.
b) S;, se determine, "' B, m >i n a>a fel ca sistemul
- x
1
+ 2x
2
+ x, = 4.
3x
1
- x, + 7x
3
= 2,'
;x-1:
1
+ 9x:! - 3x
3
= nt,
2x
1
+ {3x
2
+ 4x
3
= -n
-1) (g_,.)
2 B = 3m
-3 ~ 12m '
0 ,n-2
sa fie: simplu ncJetenninat ~ i in accst caz sil se rezolve.
c) sa se determine Ct, [3 ~ i m, astfcl ca sistemul
2x
1
- 3x
2
+ 4x
3
- 5x =-I,
x
1
+ 9x
2
+ ocx;J + x
4
= B,
5x
1
- 6x
2
+ I Ox
3
+ x . = m
s<"l fie cluhlu nedetenninat $i in acest caz sl se rezolve.
12. Set se determine parametrul real m, astfel 1ncit sistemul sa admita solutii
nebanale ~ i sa se rezolve in acest caz :
2x
1
+ 5x
2
+ x
3
- 2x = 0,
3x
1
+ x
2
- 3x
3
+ 4x, = 0,
mx
1
- 6x
1
- 4x
3
+ 2;>-
4
= 0,
2x
1
- mx
2
- 2.-r
3
= 0.
27
n
13. Sa se arate dl dad'i. x,.j = I, 2, ... n, este o solutie a sistemului neomogen
l: a
11
x, = b,, i =I. 2 ..... 111. iar x1. j = I, 2, .... n estc solutie a sistemului omo-
/-1 '
n
gen a.,x, = 0, i = I, 2, ... 111, atunci x
1
= x
1
+ j = I. 2, ... 11,
i-1
reprezinta de asemenea o solu(ie a sistemului neomogen.
2.4. Spatii vectoriale
0 rnultime V, inzcstrat;\ cu douii operatii: una internr1, adunarca, una extern.! faJ<l de-
corpul K, fnmultirea en din K, formeaza un spa.tiu vectorial peste K, dac.!i.:
I) (x + y) + z = .< + (y + z), Vx, y, z E V;
2) 3 0 E vI X + 0 = 0 +X =X, v X E v;
3) V x E V, 3 - x E V / x + (- x) = (- x) + x = 0;
4)x-+y=y+x, 't/x,yEV;
= V xE V, Vl.,
6) (l. + = ).x + V )., E K, Vx E V;
V) l.(x + y) = l.x + ).y, V). E K, v x, y E V;
8) lx=x, 'rlxeV, leK.
E:xemple. i) .../lt
111
, - multimea matricelor de tipul (m, n) cu demcntele din R;
b) P(t) - multimea poiinoamelor in I, cu coeficienti reali ;
c) P,.(t), nEN- mulfimea polinoa.melor de grad mai mic sau ('gal cu n;
d) R"= {x, X=(x1, x11 , , x.), x,eR, i= 1, 2, ... , n};
e) C - multimea numerelor complexe este spatiu vectorial peste R J
f) F = {!: [0, I]- R, j continua pe [0,1 ]}.
Se nume$te subspafiu vectorial al unui spatiu vectorial V orice parte V' a sa care este ea
un spafiu vectorial pe acelai corp.:. 0 submultime V' C V este subspatiu vectorial aJ.
Jui V, dacl\ (?i nurnai dadi 'rlx, yEV' p.EK.
Fie u
1
, u!, ... , u,. E V un sistem dat de vectori. Multimea V' = {u = A
1
u
1
+ ),
2
u
2
+ ... +
+ "" A, E K, i = 1, 2,, .. , m} formeaza un subspatiu vectori.a.l al lui V. Mulfimea V' sc nu-
IIIC$tC spatiu generat de sistemul de vectori u,_, u
2
, , um, iar u
1
, u
2
, , u.,. se sistem
de generatori pentru V',
a
Un sistem de vee tori u
1
, u1, , u,. E V este liniar dependent dac.i scalarii ),
1
, A
2
, ... , A., E K.
.E I ).1 /
1
- 0, astfel inc it
i=l
11u1 + ).au
1
+ ... + A,.un = 0,
DatA aceasta relatle are lac numai daca A
1
= A
2
= ... = An = 0, sistemul este Iiniar i11<lependeut ..
Un sistem de vectori din V constituie o baza a spatiului vectorial V, daca : a) de
tori este liniar independent; b) orice alt vector di>I V este o combinatie liniar.i de 1cctorii si<;te-
malui. Doua. baze oarecare In V au acela$i num.ir de vectori. Nurn8.ru1 vectoriJor unei repre-
zintl dimensiunea spatiului vectorial.
Fie (JJ""' {e
1
, "e
2
;., ., e.} o bazl ln V, Orice vector x E V se descompune fn 'mod unic sub
forma
x- x1e1 + .x
2
e
2
+, .. + x
11
e .
Sca.larti x1, %"11 , , x,. se numesc coordonatele vectorului x in baza (}].
Fie V un spa fin vectorial real. Se nume$te produsul scalar al vectorilor .Y, y E V.., numft.rul reat
(, y) satisiAdnd proprietA"tiJe:
a,) (x, y) (y, x), Vx, yeV.: a
2
) (A%, y)- A(x, y), V).EJI, V.r, yeV.;
-.J (x+z, y)=(.r, y)+(z, y), Vx, y, zeV.;
28
'
r
1
r
I
.

Daca A
solutii
liniar.e ale
. . ., n,
sc nu-
nnic sub
a) (x, x))l, 'fxeV., z -:F 0 ;;i (x, x) =- e pentru x = 0.
Norma uaw.i .vector x e v. el!ite nurmi.rul II x ll = R, daca. .r = (x,,x
1
, .. , x.), y .. (y
1
,.
y
1
, ... , y.), se
(x, y) = xv-
1
+ -2.fa + .. + x.y l[x]J == +xi++ x; .
Doi vectori ia Y sint ortogonali dacl produsul lor scalar este nul. 0 baz& este ortonormatA.-
este din vectori ortogonali doi cite doi !iecare are norma ega.IA. cu 1.
1. ::Ja se arate di urmatoarele mul!imi sint subspatii vee toriale ale spatiilor
vectoriale indicate : 1
1
a) P .(t) C P(t); b) {a(2, 1, 3) + b(l, 4. 1) + c(1, -3, 2) I a, b, c e R} C R
8
1
c) {j]f(x) = a sin x + b cos x. a, b e R} C F.
Rtzolvare. a) Fie x = a, + a
1
t + ... + a,tn y = b, + b1t + ... + b,,_t" E P
11
(t).
A vern 'Ax+ f.LY = (Aa-
1
+ (.lb
0
) + (Aa
1
+ 1J.b
1
)t +, ... + (Aan + l).b11 W e oricare ar !i scalarii ),
tJ.. Deci P
11
(t) este sl.lbSpatiu vectorial.
b) Fie x a,(2, 1, 3) + b,(1, 1) + c,(1, -3, 2) = a2 (2, 1, 3) + b2 (1, i, 1) + c,(1, -3, 21 ..

Ax+ (J.a, +
1, B)+ (1-b, + 1, 1) + (1-c, + -3, 2).

Cum A, !L e R, rezultA. ca. ).x + !LY apartine multimii considerate :!Jii deci aceasta este subspatiU<
vectorial.
c) Fie J(;t') = tJ sin x + b tos x, C(x) = c sin x + d cos x A, !L E R. Deoarece Af(x) + fLg(x) =:=
= (Aa + !LC) sin x + (Ab + !J-d) cos x apartine multimli, ca aceasta este subspatiu vectOrial.
n
2. Fie sistemul omogcn de ecuatii 1: a
13
x
1
= 0, i = 1, 2, ... , m. Sa se arate cii
i=1
multimea solu\iilor acestui sistem formeaza un subspatiu vectorialal spatiului R".
Dadi A = (a") este matricca sistemului, iar rang A = r. atunci exista n- r
solutii liniar independente, toate celelalte solu\ii ale sistemului fiind combina\ii
liniarc ale acestora.
Rezolvare. Fie S multimea solu1iilor sistem-ului omogen considerat. Evident, SCR. Fie
n
n
astfel ca a
0
x
1
= 0,
j=1
11 n n
a,JYI = 0, i = 1, 2, ... ,m.
i=1
.oeoarece a.
1
J(Ax
1
+ tJ..YJ a,,xJ + tJ. auYJ = 0,
J=1 ]'=1 ,1=1
rezuiHi. l.x + fLY = (Ax
1
+ tJ.Yt Ax
2
+ tJ.Yt .. . , Ax;, + tJ.Yn) e S, oricare ar !i A, !L E R. Prin urmare .
S este su bspatiu ,rectorial.
Fie r =rang A sa presupunem, pentru simplitate, ca. un minor D de ordin r in A, diferit
de zero, este format cu primele r linii {'i r coloane din A. Atunci primele r ecuatii din sistem pot
fi 1uate-ca principale primele r necunoscute pot fi luate ca principale. Deci solutia sistemului poate
fi ohtinuta prin regula I,Ii Cramer din sistemul
n
Obtinem
r
a,;xJ =
j=l
L ahxt, i = 1, 2, ... , r.
1
n I
...........
X;= b,,x_,, b,_,=--
s=l'-+1 D
a ,
1
...
. . a,,
i = 1, 2, ... , r; s """r + 1,., ., n,
29
'
I
-astfel cil solutia generala a sistemului omogen cste
n n
x = L bHx,, .. . , b,.x,, xr+l x
11
),
s=r+l S=l'+ 1
t'r+t ... , r1irninind arbitrari. ObservAm ci'i liniile matricci
C'+l
bllr+l . . b. r+l
0 .0)
b1+2 b2rt2 brrt 2
0 1. .. 0
b,,
b2N ... b.,, 0 0 ... I
"obtinute dind valori necunoscutelor secundare x,+l> ... , x.,, reprezint.1 solutii ale sistemului,omogen.
Acestea sint in numfir de n - r, siut liniar imlependente
1
deoarece rangul matricei solutiilor este
,., - r. DacA not.lm liiniile matricei prin
(blrtl.. b.,;I, 1, 0, ... , 0),
(btr+!l ... , hrr+2 0, I,... 0),
1),
observa ca. solutia general<l a sistemului otnogen se scrie sub forma
Se poate spune ca. cele n- r solutii x
1
, x2, ... , x" fo!'meaza o t,azi'! a subspatiului S. Un
3-semenea sistem de n - r solutii se nume.:;te sistem fundarncnta.I de Solutii pcntru sistemul omogen.
(D S:t se studieze dcpendenta liniar[t pentru sistcmelc de Yectori :
a) V
1
={2, I, 3, 1), v
2
=(1, 2, 0, 1), v
3
=(-1, 1, -3, 0)
b) v
1
= 8 - t + 71
2
, v
2
= 2 - t + 32, v
3
I+ t- t
2
2
c) A1 = l
. 4
-2)
-6
d) v, {2, 0, l, 3,
A2 =
G
-1), ('2
v,
-4)
A,=

-4\
3
R)
= 1], 1, 0, -I,
1)'
{!:J
= ( . -3, 2, 9, -5)
( ().
in
]\.4 ;
in 1',(1)
in
AI
2
,
2
;
2, I, 5, -3),
in
Rj.
Re::ulvare. a) Considerii.m rclatia A
1
v.1 + 1.
2
v
2
+ 1.
3
v
3
= 0. Prin i!ll:....:uirca v
1
, v
8
,
relatie este echivalent.1 cu sistemul omogen 21.
1
+ ).
2

= 0, ),.1 +" 21.
2
+ ).
3
= 0, 3).
1
-
- Tr
8
= 0, A
1
+ = 0. _ . .--/
Hangul matricei acestui sistem cste doi. Prin urmare, sistemu_l admite !?i solutii nebanaJe p :
deci :-istcmul de vectori este liniar dependent. Un sistem fundame!Jtal de svlutii pentru
-omogen este 1.1 = 1, 1.2 = - 1, )'3 = 1, astfel di. o relatie de dependentii este v
1
- v
2
+ v
3
= 0.
b) }{elatia A.1v1 + A:JvJ + = 0 este echivalentl1 cu sistemnl omogcn 8A
1
+ +

= 0.
- - ).2 + = 0, 1'A1 + 3),2 -

= 0, Rangul matricei sistemului este doi $i un sistem funda-
mental de solutii este format sing uri'). sclutie liniar independent a: /,
1
= l, -3, As = -2.
A vern dcci un de vectori liniar o relatie de dependent<l v
1
- 3v
2
- 2v
3
= 0.
c) Hclatia + +

= 0 este echivalentA. cu 21.
1
+

= 0, -2/,
1
- - 4As = 0,
4A1 + 5A2 + = 0, -6 A1 + 3).
2
t- 8i-a = 0. Hangul accstui sistem este dni, deci sistemul de rna
trice este liniar dependent. A'Fem o relatie de depcndentd. -2A
1
...... 4.4
2
- JA
3
= 0. .
d) Relatia A1v1 + Aav2 + A
3
v
3
+ A
4
v
4
= 0 estc echi?alent.l cu sistemul omogen 21.
1
+ A
2
+ ).
4
=e 0
A:J - - 3A4 """ 0, A1 + A3 + 2/-,
1
= 0, 3A
1
- ).
2
+ 5/.
3
+ 9/.
4
= 0, - 1.
1
+ A
2
- 3'-a - 5).
4
= 0.
Rangul acestui sistem este doi, deci sistemul de ;ectori este liniar dependent. Dcoarece un
fundamental de solutii este format din doul1 solutii liniar inG.ependente, a vern doui'i relatii de 1..b-
30
pendenfi,
4- X
8
v
1
+ x
1
v
1
+ .... + x.- 1,
I
este x
1
= -,
'
liniar indlepnd.""'

aultl cA 'I
=
matricei foocmte'1
natele ve.cto>ruluitl
temul de
solutiilor este
S. Un
omogen.
pendenfA. Sistemul fundamental de solutii es.te A
1
= 1, l
2
= - 2, 1-a = - l, A, = 0 ;;i A
1
- 0,
A, E:::l -1, Aa = -2, '-. = l, astfel ca. avem relatiile v
1
- 2v
11
- v
3
= 0 ;;i -v
3
- 2v
3
+ lla - 0.
4. Sa se determine care din polinoamele t
2
- I a par( in spa(iului general de
{t"- t + 1, Bt + 2t, 1
3
}. .
Rezolvare. Pentru ca. cele doua polinoame s! aparp.nA spatiuJui, trebuie ca acestea sa. fie com-
binatie linia_rA de elementele sistemului de generatori. Deci
Aceste relatii sint echivalente cu sisternele:
x
1
+ Xa = 0,

y, + Ys = 0,
3x
2
= 1,
- o.
-x
1
+ 2x
2
= 0, -I,
Zt == 0
- -1.
Se observcl ca prirnul sistem este incornpatibil deci t
2
nu apartine spatiului,. in timp ce al
doilea sistem ete compatibil (y
1
= -1, y
2
=- 0, y
1
= 1), ceea ce ara1<l cA t - 1 apartine acestui
spajiu.
5. !n R' se dau vectorii v
1
= (I, I, 2, 1), v
2
= (I, -1, 0, 1), v,= (0, 0,
-1, 1), v, = (1, 2, 2, 0). Sa se arate di ace>;tia formcaza o baza,. Se cer coordona-
. tele vectorului v =(I, I, 1, 1) in aceasta baza.
Rezolvare, Deoarece dim R
1
= 4 este suficient aratAm ca cci patru vectori sint liniar inde--
pendenti. ca vectori Jinie intr-o matrice, obtinem matricea

I 2
}
-I 0
0 -I
2 2
Rangul acestei matrice esfe patrn, deci vectorii stnt liniar indepcndcnti. Scriem apoi v = x
1
v
1

+ x
2
v.a + x
3
v
3
+ x
4
v
4
Pentru detcrminarea coordonatelor x
1
, x,, x
3
:?i x
4
obtinem sistcmul x
1
+
+ .
1
+ x
4
= 1, x
1
- x
2
+ 2x
4
= 1, 2x
1
- x
1
+ 2x-== 1, x
1
+ x
2
+ x
3
:: 1. Solutia acestui sistem
1 I 1 !
este x
1
= -, x
2
= - , x
3
= - , x, = - .
.. ":! 2 2
6. fn Ril sa se dcterminezc o bazrt_ a subspatiului gcncrat de vectorii V
1
= ( 1. 2,
-4, 3. 1), v
2
= (2, 5, -3, 4, 8). v
3
= (6. 17, -7, 10, 22), v, =(I, 3, -3, 2, 0).
Rezolvare. Se verifica. faptul dl v
1
, v
2
, v
3
, v
4
sint liniar dependenti, dar trei dintre vcctori sint
liniar independenti (de exemplu v
1
, <.'
2
, v
3
). Prin urmare, v, este o combinatie liniarii de Vv tla
Deoa.rece orice combinatie liniara. de vectorii v
1
, v
2
, v
8
;;i v, este o combinatie de v
1
, V
2
v
3
, re
1ultl ca formeaz<l o Laza a suhspatiulni. Descompunerea vectorului v, fata de aceastii bazfi
3 I
K
1
v
1
+ X
2
<
2
+ x
3
v
3
conduce la coordonatele x
1
= 1, x
2
= - -, x
3
"""'-
2 2
7. Se dau vcctorii a,= (1, 0, 0), a
2
= (2, I, 0), a,= (-3, 2, I)
= -8a
1
+ 4a
2
,- a
3
vectorii b
1
= a
1
+ a
2
+ a
3
, b
2
= a
1
'+ a
2
- a
3
,
= a
1
- a
2
+ a
3
St1 se calculezc coordonatele vectorului a in baza b
1
, b
2
, b,.
a=
b, =
Rezotvare. sa obscrvilrn mai lntii crt vectorii a
1
, a
2
, a
3
e R
3
sint liniar independenti (rangu)
ma:tricei formate cu cei trei vectori ca linii este egal cu 3} deci formeaza o baza fn R
8
Coordo-
natele vectorului in baza A = {a
1
, a
2
, a
3
} sint a= (-8, "1, -1)". Se poate verifica faptul ca. sis-
temul de vectori B = {b
1
, b
2
, b
3
} formeaA.i_1 o bazA In H
3
Se cer coordonatele vectorului a in
aceasfit bazA. Fie a = x
1
b
1
+ x
2
lJ
2
+ x
3
b
3
, adic.i
-8a
1
+ 4a
2
- a
3
= x
1
(a
1
+ a
2
+ a
3
) + x
2
(u
1
+ a
2
- a
3
) + x
3
(t?
1
- a
2
+ a
3
).
31
..
('
DupA. teorema descompunerii baza rezultA. -""t + -!
2
+ x
1
= -8, x
1
+ x
1
- x
3
-::::11 1,
... - x
1
+ x
1
= - 1. Rezolvind sistem de ecuatii, obtinem pentru coordonatele lui a fo baza B
valorile x1 =-2., x
3
= -6, astfel c.i a =(2. _!__, -6)
2 2 . 2 2 H
8. Sa se stabileasca formulele de transformare ale coordonatdor cind se trece
de Ia baza B Ia baza B', dad\
B= {u1 (!, 2, -1. 0). u
2
= (1, -1, I, 1), u,= (-1, 2, I, 1),
u, =(-I, -I, 0, 1)},
B'= {v1 = (2, I. 0. 1), v
2
= (0, 1, 2, 2). v,= (-2, I, I. 2),
v, = (1, 3, I, 2)} in R
4
.
Rezolvare. sa determinUm mai intii relatiile de trecere de Ia o baz.i la alta. ,Se verifica faptul cA.
B B' formeaza. haze in R
4
DeterminAm apoi descompunerea fiec.iruia din vectorii u
1
, i = l, 2,
3, -4, dupA. baza B' descompunerea fiec3.ruia din vectorii i = 1, 2, 3, -1, dup.i baza B. ObtiBem
UI = - Ua
Uz = vl + v2
ua = -vi
u
4
= v
1

Fie x En un vector oarecare .o;i fie descompunerile sale dupJ. cclc doua baze:
x = x1u1 + x2u2 + x3u3 + x
4
u
4
x = y
1
v
1
+ y
2
v
2
+ y
3
v
3
+
Sii determinam Iegll.tura dintre coordonatcle x, $i y
1
, i = 1, 2, J, 4, in cele douit baze. fnlocuind vec-o
U 1, i = I, 2, J, 4, cu descompunerile lor in baza B', o!Jtinern
x = YtV
1
+ Y.:!V2 + y
3
v
3
+ y4v4 = x1 ( -v2 + v
4
J + x
2
(v
1
+ v
2
- v
4
) + x
3
( -v
1
+ + x
4
(v
1
+ v
1
- v
1
}.
Dupil teorema descompunerii unice a nnui vector intr-a baza, rczult[t
Similar, inlocuind vectorii v1, i = 1, 2, 3, 4, prin descompunerile lor in hazil R, obtinem
Ultimcle relatii se pot obtine $i prin imrersarea relatiilor anterioan:.
9. Sa se arate cii. func!ia < , ) definitii pe R' prin (x. v) 3x
1
y
1
- Xu
2
-
- x,y, + 2x2y 2, x = (x1 x,), y = (y
1
, ),) E R
2
, este nn produs scalar.
Rezotvare. Trebuie sA verificam conditiile a
1
) - a
3
) din definith produsului scalar. Se ohserva ca.
(:c, y) = (y, :c). Dace\ considerclm z = (z
1
, z
2
) E RZ, x + z = (x
1
-;- .:
1
, x
2
+ zJ ca. (x +
+ z, y) = 3(xt + ztlYt - (xt + zt)Y2 - (x2 + z2)Yt + 2(x2 + z2)Y2 = (x, )') + (z, _'Y ).
A poi (x, x) = 3xf -x1x3 -x2x1 + 2xi = + (x
1
- x
2
p
1
+ > 0, 1:/x-- 0, (.-r, x) = 0 numai
daQA x = 0. Prin urmare, conditiile a
1
) -a.a) sint verificate avem tl!l prod us ;,calar.
10, Sa se determine vedoru! normat v din R
4
, ortogonal \'cctorilor v
1
I,
I, 1). v2 =(1, -1, I) v,=(2. I, I. 3).
Rezolvare, Fie v = (x-1, x 2, x
3
, xt}. Pentru determinarea vectorulni v a?em conditiile: Jitii = 1,
(v, v1 ) = 0, ( v, '=. 0 (v, v
3
) = 0. Aceste conr:htii sint echinh:nte cu sistemul:
xf + x: + x: + x: = 1, x1 + x2 + x
3
+ x
4
= 0, x
1
- - x
3
+ x
4
= 0, 2x
1
+ x
3
-t- x
3
+ .1x
4
= 0.
Din ultimele trei ecuatli obtinem x
1
='== 0, x
3
= -x
3
, x
4
= 0, astfel cii, inlocuind in prima, obp.nem
- -Xs = -
1
-. Deci ll = (o. 'F -
1
-' ./i ' o).
'\/2 :!
32
\
'
a)
b)
. c) V
1
=
tn..R
4
;
d)
e)
f)
a) v
1
.=
" = 1
2
+ t;
1s. sa: .
vectorii {I"
a) 51"
16. a)
a)
h)
c)
11. Sa se arate dl urmatoarele m,",itimi sint subspa)ii vcctoriale ale spatiilor
vectoriale indicate :
a) f.(a
1
, a, . . 0), a
1
, a, e R} C R
3
; b) {at' + bl, a. b e R} C P(t)]
c) i(x
1
, x
2
, x
3
) I x
1
= 3x
2
x
1
+ x
2
= x
3
} C R
3
; d) D = If e F If este diferen-
tiabila f' = f} c F.
12. Si se studieze dependenta liniaril pentru sistemele de vectori :
a) v
1
=(2, I. 3, -1). v
2
=(-1. I. -3, 1). v
3
=(4, 5,0, 0), v
4
= (1, 5, 0. 1) inR';
b) t
1
= (-5, 2, 8, '-v), v
2
= (-5, 3, 17, -14), v, = (1, I, II, 6) in R'l
c) v
1
= (0. 1, 2, -I). v
2
= (1. 2, -I, 0). v, = (0, 2, -I, 1), v, = (4, 6, I, 3)
in R';
d) v
1
= sin x, v
2
-= cos x in F:
c) v
1
= 1. v
2
=1, .... v.=t"- .... inP(I);
f)
-:). A2 =G =l _!)inM
2
,
2
.
13. Sa se determine )., fJ. e R astfel ca matricele
A,=G

sa fie liniar dcpendente.
14. Sa se cercetcze depcndcnta Jiniara a vcctorilor:
a) v, = 2 -3i, v
2
= 1 -1- i in C: b) v
1
= c', v, = e
2
", v, = e
3
" in F j c) v1 = 41,
v, = 12 + t. v
3
= 31
2
- t in P(t) : d) v
1
= cos' x, v
2
= 17, v3 = sin' x in F.
15. Sl se determine care din vectorii urmatori apartin spatiului general de
vectorii {1
3
- t + I. 31
2
+ 21, 1
3
} :
a) 51
3
+ 61' + 4 ; b) t
3
+ t
2
+ t + I ; c) 1
3
+ 31' -f 31- I.
16. a) !n R3 se dau vectorii v
1
= (1, I, 1). v
2
=(I, 1, 2), v3 = (1, 2, B). sa
se aratc di ace,:;;tia formcaza o baz5. apoi sa se determine coordonatele vecto-
rilor x = (5, -1, 3) $i y = (2, 3, -1) in aceasta baza.
b) ln R1 se dau vectorii v
1
= (1, 0, 0, 1), v
3
= (2, I, 3, 1), v3 o= (1, 1. 0, 0),
v, (0, I, -I, 1). Sa sc arate c5. formeaza O baza. Se ccr coordonatele
vectorului v = 10, 0, 0, 1) in aceast5. baza.
17. In R-
1
se considcr5. urmiUoarele sisteme de vcctori:
a) ,,, cc II, 2, 2, 1), v
2
= (5, 6, 6, 5), v
3
= (-1, -:1, 4, 0\, v4 = (0, 4, -3, -l)J
),) v, (2, --5, 3, 10), v, = (1, -1, 1, 3), v, = (3, 3, 1, l) i
c) v
1
=(I, 2. 5, --1), v
2
= (3, 6, 5, -6), v, = (2, 1, 0, -2);
d: v, -" (2, 0, 4, 2), v, = (1, 2, -2, -3), v, = (3, 1, 3, 4), v. (2, 4, 9, 5).
S't se studiezc dcpendenta liniara a vectorilor ,i sa sc determine relatiile dG
depcnJcnt{1. Sa se puna in evidenta o baza in fiecare dL, subspatiile generate.
18. 1n spatiul R
1
se dau vcctorii v
1
= (2, 4, 1, 3), v, (7, 4, -9. 5), v3 = (4, 8,
7). v, (5. 5, -5, 5), v, = {8, 4, -14. 6). Care este dimensiunea subspatiulu.i
g{'ncr0.t de ? Alegind o baza in subspa}i
1
..t, sa se raporteze toti ceilalti vee tori
la baza akas:"i.
33
3 - Prob\e.rne de superiqa.r-o - cd.. UP'
19. Care din unnatoarele multimi de vectori :
a) V
1
= (!. 1, 0); t2 = (0, 1, i,), v
3
= (1, I, I) in R
3
;
bJ v
1
= (1, 0, 0), v2 = (4, 2, 0), v, = (0, I, 0), ,,, = (0, 0, 0),
tn R
3
;
c) V1 =(I, 1, 1), V
2
=(1,2, 3) inR3 ;
d) V
1
= (1, I, 0, 0), v2 =(I, 0, I, 0), v
3
= (1, 0, 0, I), v
4
I, 1, I) 1n R
genereaza spa(iul Ia care apar(in !
20. Sa se determine coordonatde vectorului v = (2, -3, 5) in raport cu Laza:
a) v
1
= (1, 0, 0), v
2
= (I, I, 0), ''a= (1, I, !) ;
b) v, = (1, -1, 0), v, = ( -4, 6, -10), v, = (-I, 3, -9);
c) v
1
= (1, 1, 0), v
2
= (0, 1, 1), v
3
=(I, 0, I);
d) v, = (1, 0, 0), v, = (0, 1, 0), v, (0, -5, 5).
21. Sa se determine coordonatcle vectorilor :
a) u
1
= i
2
+ 1 u
2
c:-:: 1
3
'lla = 4 'lt 4 = t
2
u., '''""' t3 - t
2
si 1t
6
= f2 - t in baza.
v
1
= t', v
2
= t' + 't, v
3
= rl + I, v:= t +I 'di,;' P
4
(t); ,
b) u
1
= 3 - i, u
2
= i, u
3
= -5, " = I + 3i, "' = 3 -1- 4i in baza v
1
= 1 - 2i,
v2 = i - :3 din C.
22. 'Completa(i unnatoarele mul(imi de vectori ca sa fie, baze in spa(iilc
derate:
a) v
1
= (4, -7) e R
2
; b) v
1
= (2, :_1, 3), v, = (4, I, 1) e R;
c) v
1
= t, v
2
= t
2
+ 4 e P
3
(t); d) v
1
= t - 1, " = t2 + 5 e P,(l).
23. Sa se determine matricea trcccrii de Ia baza B Ia baza B' in urmatoarde
cazuri :
a) B 77 {(2, 3), (0, 1) ), B' = {(6, 4), (4, 8)) In R';
b) B = {(5, 1), (1, 2)), B' = {tl, 0), (0, !)) in R
2
;
c) B--, {(I, 1, 1), (1, 1, 0), (1, 0, 0)}, B' = {(2, 0, 3), (-1, 4, 1), (3, 2, 5)}
in R
3
;
d) B = {t, r, 1
2
}, B' = {3 + 21-!- 1
2
, 1
2
-4, 2 + t} 1n P
2
(1);
e) B' = {1, 1
2
-/- 1, 1
2
+ 1}, B' = {1
2
+ 31 -3, 41
2
+ t-!- 2, 12 -21 + I} In
P2(t). r
24. Sa se stabileasdi formulclc de transformarc ale coordonatelor clnd sc trcce
de la baza B Ia baza B' :
B = {(1, 0, 0, 0), (0, 1, 0, 0) (0, 0, 1, 0). (0, 0, 0, 1)},
B' = {(1, I, 0, 0), (1, 0, I, 0), (1, 0, 0, 1), (1, 1, I, I)} in R4.
25. Sa se calculeze produsul scalar a] vcctorilor :
a) v
1
= (1, -1, 2, 3, 0), 11
2
=(I, 2, -1, 4, 1) in R
5
;
b) v
1
= (1, -1, -1, --1, 1, 2), v, = (2, -2, --3, 3, 2, 1) in R.
26. sa se normeze vectorii
v
1
= (3, 1, 2, 1), v, = (2, I, -1, 2), v
3
= ( --2, 3, -5, -I) in R'.
27. Sa se oonstruiascii o
vectori ai bazei sint v
1
= (__:_ ,
2
baza ortononnatii a spa(iului R4, admitlnd
..!. .2. .2.) si t'
2
= (2 , _!_ , ..!.:_, -
z' z' 2' 6 6 2 6
28. Adiiuga(i Ia matricea (1
ele i ortogonale Ia primele trei.
1 2 1)
0 1 -2 altc douii Iinii ortogonalc
-1 0 2
31
I
c."l <loi
a)
(0, 0, I)
I) In R
cu Laza :
t in baza.
1} in
doi
int.re
29. 55. se dea 0 interprctare sisternului de ccuatii algebrice, liniar Olllogen;
a
11
x
1
:::.-o- 0, i :::c::: 1, 2, ... , m, sistcmului srm fundamcnt3.1 de solutii. consid
1
.:rlnd
di. coeficientii ficdirci ccuatii sint coordon?telc unui \Tctor din Rn.
i=1
30. Stt sc determine sistcn1ul ortononnat al solutiilor
Bx
1
+ x:! - x
3
+ x
4
=- 0, 2x
1
+ x
2
-- x:3 - x 1 0.
31. .Aratati d1 ficcarc din urmatoarcle multirni estc ortonormat5. in R:; pentru
fiecare multimc g5.siti o bazr1 ortonormata pentru R
3
, care sa contin5. cci dci vectori:
a) t( )z , 0, - J
2
-). (0, I, 0)}; b) t(- ,
2
- ( o. J2 J2 )\
3
c)
)
2) (2
2
-
7'
7 , 7 ,
7'
{( '
32. Fie B co {I, I + t, I + t + 1
2
} o baza a spa(iului P,(t). Definim produsul
scalar (x, y)r. xLv
1
-1- x
2
y
2
+ x
3
_y
3
, unrle xi, _)'i, i =- 1, 2, 3, sint coordonatele
vectorilor x y in baza B. S1. se calculcze produscle scalare:
a)(l+t, l+t)B; b) (1, l+t+t
2
)B; c) (21-1
2
, 4+1-3t')nl
d) (3 -1
2
, 2 + 41 + 61") .
2.5. Operatori liniari
Fie F .5i V' donii spatii -,ectoriale peste corp K. Aplicatia f; V -----+ V' se opera. to.,
Hnia r dadi /(Ax+ J.LY) = J.{(x) -i- pj(y), Vx, )' E V .:;i ':/)., .1-L G 1<.
ProprieHi.ti. 1) Dad. f: V ---> V' 1;d g: V' ---> V" sl:nt opcmlori liniari, aplicatia gof: V -+ V'"
este tl)t uu operator liniar.
2) Fief: V-+ V' un Ov E V )i 0,
1
E V' -,ectorii Jlllli in cele douU spatii. Atunol
f(O,) '" 0.
1
; /( -x) -f(x), V E V.
1) Dacii f: V--+ V' cste operator liniar :;;i li C V este un :subspatiu vectorial a.llui V, atunoi
f(H} C V' este vectorial al lui V'.
-'1} Dac.::i f: V -+ V' estc operator linia.r {tt
1
, u
2
, C V este un sistcm de vectori liniar de-
pemlcnt, ;\tunci sistemul {f(n
1
), ((u
2
), . , /(ztt)} C V' este liniar dependent.
Dou{t spatii vectoriale V V', peste acela:;;i corp K. se nutnesc izomnrfe :;;i. se noteaza V V',
dacii existfi un operator tiniar f: V --+ V' bijectiv. in acest caz, J sc nume.<,>te izomodism.
Proprictiiti ale spatiilor vectoriale izomorfe. 1. V V, 2. V V' .<,>i V' V" => V S V".
3. V V' o=> V' V (dacil f: V _,. V' cste izomorfism, atunci J-1: V' ------+ V este tot izomodism
-4. _V V' (J fiind izomodismul) {u
1
, u
2
, , u,.} C V estc un sistcm de vcctori liniar inde
pendc:nt, H-tuncisistemul
.. , f(u,)} C V'este tot liniar independent. Dou:\ spatii veot.,..

ri.J.\c iJ.<J:n )rfe an aceea.;;i (limensinni.
l.'n operator liniar T: V ---> V se transformare liniarU. Daci'i B = {e1, ez, ... e.} este o
bad! in v, a da T inseamn:i a. specifka 'relatiilc .de transformare a tazei B, Te, -
"
= au<'j, i = 1, 2, .. , n. A = (rr,
1
) se nume:;;te matricea trandormi'irii liniaTe, Daca x,.
,1=1
n n n
= xJ:i, y = y,e
1
:;;iy = Tx, at unci y, =

i ::::o 1, '2, .. , n. Lao sch\Jnbare a bazei in V.
!o-=l 1=1 J=l
.matricea und transform5ri 1-iniare se scbimhii rlupil lt>gca B = SA s-1, S fiin<J matricea schimbAril

\'cctqrul tt -=F 0, tt E V, se recblr prnprin pcntru tra.nsformarea liniarii T: V-+ V, da.oi
exi..;t.i A E K, ca. Tu = ).u, Scala.rul A E K sc v..t.loa.rc proprie.
35
' , .. -
0 coa.dip.e necesad. suficientil ca matricea transformArii liniare T: V
11
- V
11
sl poatA fi adusi
la forma diaronala este ca ea sa admiti1 n vecturi proprti liniar indepcndenp.. Daca u
1
, u
2
, .
vectorii proprti, liniar independenti, core.spunzatori valorilor proprii
transiormilrii este
... 0
(0
'.' 0 ... 0)
0
Valorile proprii se determinli din ecuapa caracteristica det (a
0
- ).8
11
) = 0, A = (afJ) fiind matricea
t.ransfonnlrii liniare. Vectorii proprii se determina ca solutii ale sistemului
n
.L: (au- A8
11
).l'
1
= 0, i = 1, 2, .. , n.
}=1
0 transfolnl.are liniarcl T: V - V, y = T:r se nume.;>te transformare ortogonaJa daca pilstreazl
lnngimile vectorilor, adicA ll:r II = fly 11.
1. Sa se arate ca urmatoarele aplica}ii sint operatori liniari:
a) j: R
3
-+ R
2
, j(x
1
x
2
x:J = (2x
1
+ x
2
4x
3
) z
b)j:R
2
-+R. j(x
1
, x
2
)=(x
1
, 3x
1
-x
2
, 2x
1
);
c) j: R
2
-> R
2
j(x
1
, x
2
) = (0. OJ ; ,
d) j: P(t) _., P(t).j(a0 + a,t + ... + a.t) = a
1
+ 2a
2
t + ... +
Rezolvare. a) Fie X=(x1, xl!, x3 }, y = (y
1
, y
2
, y
3
) E R3 $i i,, p. E R. A Vern i.x + f.LY = (Ax
1
+
+
'Ax, + 'Ax, + astlcl ca !{'Ax + = (2('Ax

1
+
+ l.x
2
+ ;<y
2
, 41-x, + 4[Ly
3
) -
- (1-(2x
1
+ x,) + f'(2y1 + y
2
), i'Ax, +
= 1-f{x) +
Aceasta arata cit f este operator liniar.
b) Fie x = (.t
1
, x
2
), y = (y1, Y2) E R
2
Atuncj ).x + !J.Y = (i,x
1
+ f.I.Y
1
A:r
2
+ f.LYa) $i /(Ax +
</- = (Ax
1
+
3('Ax
1
+ VY
1
) - {Ax2 + 2('Ax
1
+
= l.j{x) + p.f{y) deci f este operator

1iniar.
c) Evident, !{'Ax + l.j{x) + 0.
5.
(
7 -
A= t0 -
. 12
d) Fie :r = a
0
+ a
1
t + ... + a,r, y = b0 + b
1
t +, .. + b
11
tn EP(t) ;>i A, fl. E.' R. Ax +
+ = (l.a
0
+
+ ().a
1
+ i"b
1
)1 + ... + {i.a. + l'b,)t', rezultaj(J.x + = (l.a, +
+ 2(J,a, -V _!lAm mai intfi

+ Jtb
2
)t + ... + + {Lb,jtl'-
1
= ).j(x) + v.J(y) deci f este operator liniar.
2. Fie aplica}iile j: 'R'""" R
2
, f(.Y
1
, x
2
) = (2x
1
- x
2
, 3x
2
) g: R
2
-+ R
2
, g(x) =
= (x
2
- x
1
.. 4x
1
). Sa se arate di. acestea slnt operatori liniari. S5. sc detennine jog
goj i siJ., se verifice eft sint opera tori Jiniari.
Rezolvare. Fie x = (x1, x
2
), y = (y
1
, y
2
) R2 !}i A, /LE R Deoarece
/(lx + {Xy) = (2(h
1
+
- {h, + f'Y2). 3()_,., +
= )j{x) + ff(y) i g{i.x + = ((J.x, +

+ ;<y
2
) - (1-x1 + v.y1 ), i(h
1
+ f'Y
1
)) = l.g(x) + f'g{y),
rezu!Hi f . g sint opera tori Jiniari.
.....___ Apoi (fog) {x) =f(g(x)-) =f(x2 - x1, "'.t'1) = .{2-t
2
- 6x
1
, 12x
1
) $i (gof) (x) = g(/(x)) = g(2x
1
- x
2
, .3x
2
) c:o-'
__________ _(-4x
2
- 2x
1
, 8x1 - 4z2). Sa verific:irn di acestc n.plicatii sfnt operatori liniari. Avem (fob) (:.x +
+ ILYJ"'"' - 6(M
1
+ 12(l.x1 + =).{jog) {x) {y), {gof) (l.x + =
- (i('Ax, + !LYIJ- ;z(M
1
_+ 8('Ax1 +
- i().x
2
+ = 1-{gof) {x) + {y).
3. Fie operatorullinlar f: R" --;.. lP.j(x
1
, x
2
x,) = (x
1
- 2x
2
+ x
3
, 2x
1
+ "- x
3
,
" - Bx
8
). Sa se arate cii operatorulliniar j este inversabil ;;i sCt se determine imcrsul
siu j-
1
: R
3
-->- R
3
Sii sc verifice cet j-
1
este tot un operator liniar.
Rezolvare. X = (xl X a, X a). y = (yl, Y2 Y3) E R
3
, X '# y. sa presupunc:m ca. =.c /(y),
iLd.icolf(x) - f(y) = /(x - y) = 0, deoarecl' j cstc operator Iiuiar. Prin urrnare, pcutru. a ar<H<:. C<'i. un
36
re rldAc.inile
.. -2, '*'3 =
- A, = I sisteitn'!lj
finiar este injectiv trebuie adHat cA. ecuB.tia/(z) = 0 are numai solufia bana1A.. Ecuatia/(z) ""' U
echivalentA cu sisterhul omogen 2
1
- 2z
2
+ Za = 0, 22
1
+ z
2
- z
3
= 0, z
2
- 3z
3
= 0. Se V<'til! en.
ca. acest sistem are nurnai solutia banala. Prin urmare, f este o aplicatie biunivocA deci aJr.!tte

Fie y = (y 1, y
2
, y
3
) E H.
3
, fixat. Ecuatia y = f(x) este echivalenta cu sistemul x
1
- 2x
2
+ .t
3
-
y1, 2x
1
+ x
3
- x
3
= y
2
, x
1
- 3x
3
-= y
3
Solutia acestui sistem este x
1
ICII l2-
1
(2y
1
+ 5y
2
- y
1
,)
- = 12-
1
( -'-6y
1
+ 3y
2
- 3y
3
), x
3
""" 12-
1
( -2y
1
+ )-'
2
- 5y
3
}. Prin urmaTe, aplicatia inversA este
: R:l ..... R
3
Oefinita prin J-
1
(x) = 12-
1
(2x
1
+ 5x
3
- X
3
, -'6x
1
+ 3x
2
- 3x
3
, -2x
1
+ x
1
- 5x
3
). Se
cil aceasta aplicatie este tot un operator liniar.
4. Fie operatorulliniar J: R
3
_.,. R
3
definit prin f(x
1
, '' x
3
) = ( -x
1
+ x
2
+ 2x
3
,
lx
1
+ 3x
2
+ 4x
3
, 2x
1
+ x
2
+ 2x,).
Sa se arate di j estc un izomorfism. Sa se determine r'(O. 0,' 0), j-
1
(0, I, 2)
I, 5, 2).
Rezolmre. sa aditAm ca f cste o bijectie. Pentru a anita cA f este injectie, deoarece j cste
aperator liniar, este de ajuns s;_l adtAm ca ecuatia/(x) = 0 are numai solutia. x""" 0. Ecuati&/(x) = 0
'este echivalenta cu sistemul omugen -x
1
+ x
2
+ 2x
3
= 0, 3x
1
+ 3x
2
+ 4x
3
= 0, 2x
1
+ x
2
+ 2x
3
= 0.
Singura solu1 ie a a cestui sistem cste x
1
= x
2
-= x
3
= 0. S::i. ar<ltiim ca. /(R
3
) = R3 Fie y = (y
1
, y
2
,
; sa arAUim cii .exist a x = (x
1
, x
2
, x
3
) E R
3
astfel inc it y = f(x). Aceasta ecuatie este {:chi-
valenti'i cu siskmul -x1 + :r
2
+ 2x
3
= y
1
, 3x
1
+ 3x
2
+ 4x
3
= y
2
, 2:r
1
+ x
2
+ 2x
3
= y
3
, care rc:t.ol-
vat conduce la x1 = (-y1 + y
3
)/3, x
2
= (-y
1
+ 3y
2
- 5ya)/3, Xa = (y
1
- y
2
+ 2ya)/2. Prin urmare,.
este izornorfism. Operatorulliniar invers estej-l (xv x
2
, x
3
) .,. ((-x
1
+ x
3
)/J, (-x
1
+ 3x
1
- 5x
3
)j:'!,
1 - x, + 2x,)/2). Deci J-'(0, 0, OJ- (0, 0, OJ; J-l(O, 1, 2) -. --, - ; J-'(1, 21-
(
2 7. 3)
3 3 2
. + o)
s .. };ic !iniara T: R' -> R' definitii. intr-o baza B prin
A = ( 10 -19 10 . Sa se arate d. cxista o baza B' in R
3
faFt de care
12 -24 13
transfonnarii T are forma diagonala.
matricea
matricea
Rezolvare. Ariit;im ca. transfonnarea T admite trei vectori propdi liniar independen1i. Determi-
mai intii valorile proprii. Ecuatia caracteristicA
7-), -12
10 -19-).
12 -24
6
10
13-),
- 0 sau p, + I) (). - 1)
1
- 0
are IUd<'icinile ).
1
- -1, A
3
= 1. Vectorii proprii sint solutii ale sistemului
(7 - A)x1 + 10x2 + 12.t3 = 0, -12x
1
- ( 19 + A)x
2
- 2".1x
3
o::::: 0, 6x
1
+ 10xl! + ( 13 - A)x
3
= 0.
fentru i.1 = - 1 sistemul devine Sx
1
+ 10x
2
+ 12x
3
= 0, - 12x
1
"-- 18x
2
- 2.ofx
3
= 0, 6x
1
+ 10x
2
+
'+ Hx3 = U. Hangul sistemului este doi, astfel di un sistem fundamental de solutii este x
1
= 1, x
1
-
-2, x3 = 1. Deci vectorul propriu corespunzator lui A
1
= - J este u
1
""' (1, -2, 1). Pentru 1.,-
- Aa = 1 sistemul deville 6:r1 + 10x
2
+ 12x
3
= 0, -12x
1
- 20x
2
- 2-:l.i-
3
-= 0, 6x
1
+ 10x
2
+ 12x
3
= 0.
Hangul sis!emului e<te unu J un sis!em hmdarnental de solujii este format din u
0
(- -}, I, ()) 'i
-. = ( -2, 0, 1). Vectorii proprii u
1
, u
2
, i'a sint Ilniar independenti deci fonneaza o bazA in R1
fatA deftceasta baza matricea tnmsformarii liniare este
fi !
37

..,
;'i'
,.
t
I
;. Fie transformarea liniara T: R
3
-+ R
3
definita intr-o baza B prin
' I 2 !')
= l-1 2 -t . St1 sc aratc ca nu existi 1iici o baza in R
3
fapa de care m;>tiic''f1Pal
I -1 2
transformirii T sa <i.ib;l diagonaltt.
1-J-
2
Rezolvare,
Ecuatia este
I I .
- 1 2 - i. - 1
1
_ 0. Va.larile prOprii
I -I 2- I.
).
1
=- 1, = ).
3
= 2. Sa determin<'iru acum vectorii proprii. Pentru ).
1
- 1 cooM:Jonatele vectorulf
propriu u
1
satisfac sistemul -x2 + x
3
= 0, 2x
1
+ x
2
- x
3
= 0, x
1
- l.'a + x.,- 0. Prin
vecterul propriu corespunz.3.tor estc u
1
= (0, 1, l). Pentru As. """ Aa - 2 obtinem
-x
1
- x
2
+ x
3
= 0, 2x
1
- x3 = 0, x1 - x2 = 0. Rangui accstui sistem este dci, astfel di sistensf'
fundamental de solutii este format numai dintr-un vector, a.uume u
9
- f 1, 1, 2). Vactorii proprii
u
1
sint liniar independenti, dar nu formeaza. baz<1 in R
3
. Din aceastA cauzA. re-zWta cA nu exista. o
tata de care matricea transform<irii sa aib3. forma diagonala.
A
R:e:fi:: c:e:::fo:::rea
7 2 6 3
ortogonaHi.
Rezolvat'e. Fie x =- (x1 , x2 , x3 ) E R
3
y ""' (y
1
, y
2
, Ya) =- Tx, astfel zA y
1
- ( -3-*
1
+ 6>t::.& +
Ya = ( -2xl - Jx:! + 6xa) f7, YJ =a (6xl + 2x2 -to l:ta)/7. Verificiim ca ll - IJ, II. Va:E R'.
IIYI1
1
,_ Yi + + =
+ + 3Gx
1
xz - 12x
1
x
1
+ 24xtx
1
+ + + 36.=
+ 12x
1
x
2
- 24x
1
x
3
- 36x
2
x
3
+ 36xf + + + 24x
1
x
2
+ 36x
1
x
1
...;. 12xtx
1
) - ... +xi - 11>1/it...-:
,J?rin unm.re, iiYII- )lxll deci F este o transformare ortogonala...
matricea
(A' este
8. sa sc detennine care: din urnl5.toarcle aplicatii sint operatori liniari:
a) f: R
2
__,. R'. j(x,, x
2
) (3x
1
- x
2
, xl) ;
b) f: R
3
-+ R
2
, f(x
1
, x
2
, x
3
) = (3x
1
+ Zxa. x
2
);
c) j: P,(t) P3 (t). f(au + a,t + a,t
2
) (au- a
1
)1' + 4a;t- a
1
1
d) j: R-+ R'. f(x
1
, x
2
x
3
) (x
1
- 5x
2
, 7, x
1
0);
e) f: C __,. R. j(x
1
+ ix
2
) x
1
+ x
2

9. Sa se arate cii urmiitoarelc aplicatii slnt operatori liniari. Care dintre
sint izomorfisme ?
(
a
1
a, a,) ( a1
a) f: M 2.3 __,. M,,,. f =
a
4
a
6
a
4
- a;;
b) j: C _.,.C. f(x
1
+ ix
2
) = 0 :
c) j: R
2
__,. R
3
, f(x
1
x
2
) = (2x, + x
2
3x
2
, x
2
- 4x
1
) ;
d) f: P2(t) __,. P2 (t). j(a
0
+ a
1
t + a,t') = a
0
+ a
1
+ (a
1
+ a
2
)t + (a
0
+ !l
2
)1
2
;
e) j: R
3
R
3
, f(x1 , x
2
, x
3
) = (Zx
1
+ 4x
2
, 2x
1
+ 3x
3
, 4x
2
- Bx
3
);
'- I I
f) j: P(t) -+ P(t), j(a0 + a1t + ... + a.t") = a
0
t + - a
1
t
2
+ ... + -- a.t
2 , + 1 -
10. Sa se determine fog (sau) goj sa se verifice ca. acestea sint
liniari, dad"t :
a) f: R
3
-+ R'. f(x1 , x2 x3 ) = (x
1
- x
2
+ x
3
, x, + x,). g: R
2
->- R. g(y
4
y,)
= (y,, y, - y,, y,) :
38
b) T:
d) T:
e) T:
b) f: R
2
-+ R
4
, }t>-
1
, x
2
) = (x
1
, 3x
2
+ x
1
, 2x
1
- x
2
, x
2
), g: R
3
-+ R
2
, g(y,, y2 ,
,,) = (2y,, y,) l
c) f: P,(t)-+ P,(t). f(a
0
+ a
1
t) = 2a
0
- a,t'. g : P,(f) -> P,(t). g(b
0
+ b,t + b,t'') =
- b, + b
1
1
2
- 3b
0
t
3

11. Fie transfonnarea liniara T: R'-+ R
2
, T(x
1
, x
2
) = (x
1
, 3x
1
- x
2
).
Sil. se arate cii T
2
=I. I fiind aplicatia identitate.
12. Sa se cerceteze dadi operatorul liniar:
a) f: R'-+ R
2
, j(x
1
, x
2
) = (x, - 2x
2
, x
2
- x
1
);
b) f: R
3
-+ P
3
(1), j(x
1
, x
2
, x
3
) = x
1
+ x
2
+ x,t- (x
1
+ x2 )t
2
;
c) f: P
2
(t)-+ R
2
, j(a
0
+ a,t) = (2a
0
+ a,, 3a
0
+a,) Z
4l f: P,(t)-+ P,(t), j(a
0
+ a,t) = a
0
+ 3a
0
t + a,t';
e) f: R-+ R
3
, j(x
1
, x
2
, x:J = (x
1
- 2x
3
, 2x, + x
2
, x
2
+ 3x3),
este" inversabil sa se determine inversul sau. sa se verificc d'i. inversul este tot un
i>perator Jiniar.
13 0 translatic in plan este data de j(x,, x
2
) = (x
1
+ + k), h, k E R.
Este translatia un izomorfism?
14. Sascarateciiaplicatiaf:R
2
-+R
3
.j(x
1
,x
2
) = (3x
1
- 2x
2
,2x,- x
2
,-x1 + x2)
este un operator liniar. In R
2
se dau vectorii u
1
= (!, -2), (-I, I) liniar
independenti. Cum slnt imaginile lor, f(u
1
) J(u
2
) ?
15. Fie operatorul liniar f: R
3
-+ R'. j(x
1
, x
2
, x,) ( -2x, + 3x
2
- x3, 3x1 -
- 2x
2
+ 5x
3
). Sa se cerceteze dependenta liniara a vectorilor u
1
= (1, --1, 0),
11
1
= (1, 2, 3), u
3
= (0, I, I) in R
3
a vectorilor imaginef(u,), j(u
2
), j(u3) in R
2
.
16. Se considerit transformarea liniarrt T : R
3
-+ R
3
definitrt intr-o taza prin
matricea A. Sa sc verifice ca T cste o transforrnare ortogonaH't di. = A e
(A' este transpusa matricei A) :
a) A = _!_ - ; J,) A = _!_ (
l 3 1 -2 2 ,

2 I -2
17. Sa Ee determine care din urmrttoarele transform[tri liniare sint ortogonale I
a) T: R
3
_.. R
3
, y = T(x1 x2 x3 ) = + - -x+
b) T: R
3
-> R
3
, y = T(x1 x2, >3 ) = (jf'+ ji- x,, +
c) T: R
3
-> R
3
, fY = T(x1, x2, x,) = + -x,);
d) T: R
3
_.,. R3, fY = T(x,. x2 , x3 \ = (ji- x,. +
. ( Xt x2 x2 Xa xl xa )
e) 1 : R
3
_,. R. y = T(x1 , x2, x,) = J'i + J'i , J'i- Jz. J'i + j'i' .
18. Fie transformarea liniarrt T: R
3
_.,. R'. definiUi intr-o baza B prin matricea A.
Sl se aratc di exista o baza B' in R
3
fata de care matricea transformarii liniart> are
fonna diagonala" Sa se scrie matricea trecerii de Ia baza initiala B Ia baza B'. !\!a-
tricea transiormarii este data de
(
1 -1 2) . (5
a) A = -I I -2 ; b) A'= 6
2 ,_z o 4
2 -3)
4 -4 ;
5 -4
(
2 2) (4 -3 -3)
c) A =
1 1
l d) A = 6 -5 .-6 .
.o 0 1
39
J,
'i.
j ..
2.6. Forme liniare. Forme patratice
Forme liniare. Se nume:jlte forma liniar8. pe spatiul ,.ectorial R" qperatorul liniar f: R" ...... R,
Ks . . , x,) = a1x1 + a2x2 + ... + a,.x,., unde a,e R, i = 1, 2, ... , tt.
"
Fie sistemul de forme liniare ]
1
, /
2
, .. , /,., unde /, = a
11
.t:
1
, i = 1, 2, ... , m. Matricea A
.i=l
- (a
11
) EM ,_
11
se nume:;ote matricea sistemului de forme. Put-em scrie matriceale sistemul de focm.alll-
f""' AX,
dad1 exista. constantele
/ .. !,.
m
i.m, A7 =F 0, asifel inc it
i=l
i.tft + + ... + )."'_("' = 0.
f
2
, , f. este liniac
Dadl. aceasta relatie are loc uumai cind A1 = A
2
= ... = )., = 0, sistemul de forme este liniar """'1[;: --
pendent.
Dac8. rang A = r, atunci r forme sint liniar indcrendentt:', cclelalte fiiRd combinat-ii liniare
acestea.
Forme p:itratice, Se nurne-"?te form<l. poHratica pe spatiul vectorial o aplicape : f: X R"
- R de forma
" n
xn) = 2.: L a
11
x;xi, a;
1
=a. if, i, j = 1, 2, ... , n,
j=I
::::)
sc
.a,,
nume.;;te matricea formei p<itratice.
'
lriind data forma pAtraticl I. se pune problerna_ca aceasta, printr-o transfunnare lin.iar:!
nerat! x ... Ty, sa fie adusA Ia. forma canonicl
n
edeg., . .. 1-. ex. -
f = hJYi + + ... + - ... - bry;, 1' t:;;; n,
untie r =- rang A b, > 0, s = 1, 2, ... , r ; p este imlicclc pozitiv de inerP,e, p
1
""' r - p este
cele negativ de inertie a = p - Pt se nurne.;;te signatura fonnei p.itratice.
Forma f este: a) pozitiv definitti. daca este neJ.cgeneratil (rang A = n) :;;i p - n: h)
nita daca este nedegenerat;l. .;;i p = 0; c) pozitiv semidef1nitti. daca este degeneratA {rang .1 < n)
p""',. 1 d) negativ semidefinit.1 daci'i. este degenerata :;>i p = 0; e) nedeiiniti, daca. p > 0 $i p
1

1. Sii. se studieze natura sistemului de forme f "" AX
tiile de dependenta, cind este cazul, pentru:
a) A = -1 - , X= :: ; b) A
(
2 2 7 )) (X')
=
3
2
-I
j
x,
c)
. 2
,. - (X') , Ll. --
! X2
3
40
:;;i sa se stabileasc5.
- 5
J
-13
X=(::);
x,
.x.,
t .. eontinuare t
nedege--
rela-
Re:olvare. a) Calculind rangt;l matricei sistemului de forme, obtinem numarul de fornfe epl OU
A = Prin sistemul de forme este llniar independent.
b) Obtinem rang A = 2 deci sistemul de forme este liniar dependent. Observa.m eli / 1 /
1
sintl
independente deci _(
3
'----= /)
1
+ tp.j
2
fnlocuind aici formele / 1, i = 1, 2, 3 obtinem pentru deter-
coeficientilor ). 1-l urmatorul sistem: JA + 3tp. = 3, 2A - fL = 5, + 3j.L- -13,
- 3y. = 11. Acest sistem e;-.te compatibil determinat cu ), = 2, j.L = 1. Prin urmare, rela
dependenta este fa = 2/1 - f2
'2
.c) Pentm accst exemp1u vom pwwla astfcL Ah>1un matcicea u
2
/,)
/,
/,
/,
pe care o adueem.
Ia fruma triunghiulari1 prin translormfiri asupra liniilor. Ob1inem succesi'l:
l1
I I f. r
I
I. ) r
!, )
2 /, 0
-I fl - 2_(3 ,..._, 0
-I ft - 2fa
I /,) tl -1 /, - 3j, 0
0 .
3 I 1, o
)
4
- 2/
3
0
tJ + _(4 - 5/3
I
se vede din ultima matricc, rangul matncei A este egal cu doi. Deci numai doui'i dintre forme sint
liaiar indepcndente ;;i a vern douii rdafii de dependenta.: ! 2 - } 1 - /l = 0 / 2 + /4 '- 5j
3
= 0.
2. sa se aduc5. la forma canonicrl, prin TI1Ctoda lui Gauss, fonnelc patratice
Care urmeaz5.. Perl.tru fiecarc forma in parte sa se prccizcze .indicele pozitiv, signa-
tura natura.
a) j(x) = xi+ + XJ- 2x
1
x
2
+ 2x
1
x
3
-- 2x1x_
1
+ 2x2xJ - 4x2x4 ;
b) j(;<) = x,.,, + x
2
x, + x
3
x
1
; c) j(x) =xi+ + x +xi+ x1x2 + x
1
x3+
\
a) ln exemplu a1em codicicntul unuia din pi'i:tratf' diicrit de zero. Ne fixi'im asupra
anuia din pAtrate, de exemplu xi, ;:;i alcgem toti termenii care contin pc x
1
, Iormind un ri'ilrat cu acc;>tia.
!loci'
f- 2x
1
x
11
+ 2s
1
x
8
-
+ + 2x! + --- = :>1 - x, + x,1 - x41

2
- --
-xi-.-:+ 2x
11
K
8
- 2x
2
x
1
+ Zx
3
.1.
4
+ + + - 0".-- \J: 1 x2 -t :t
3
- x.J
2
-
- + "!x
2
,l
3
- 6x
2
x + 2x
3
x4
In continuare proceda.m similar pentru forma piitraticA ]
1
= + - 6.r2 x4 + 2x3x,.:
f = (x
1
- x
1
+ ..-
1
- x
1
)
1
- 3 (x! +
- ..:_ x
3
x4) + 4x2x3 - (x1 - x2 + x3 - x()
1
-
3 '
4 o-

)'- i- ; l + x2x8 ] + ix2x8 (x,- x, + x,- x,)'-
-3(- +)' + 3(i + x,x,) +: (x
1
-x
2
+ x, -x,)'-
-+- >,+.)' +3(,+ >,)'
1
Dacli punem y
1
- ..-
1
- .-
1
+ x
3
- ... ,, )'
2
= x
2
- - x
1
+ x.,, y
3
= x2 + - x3 , y4 ="' x4 , putem scrie
3 3
J{y) -= Yi- + !n aceasU formA cattotlid. se vede cA i.ndicele pozitiv este p = 2, indicele
41
tiv este p
1
= 1, signa.tura es'fe o =_J. Deoarece r """ 3 <t i, fo.llla este degenerata. este a<>dc>iboitl
TranSformarea. liniara care ne conduce la forma ca.nonicA este
I
T : Yt = xl - x2 + Xa - x4 Ya = x2 - -X a + x4,
3
1
Ya - N1 + - x
8
, y
1
- x
1

3
h) ln acest caz toti coeficientii p<ltratelor sint egalj cu zero $i nu mai pmem aplica procedeuJ 410DOmca. este
mai sus. Vom face tnsa o tcansforma.re liniar;1 astfel incit probletna sA se reduc[ la cea. de tipul do ta
lnainte. Faccm deci tmnsfommea liniacii (T) :
astfcl dl forma de.rine
In continuare procC"dii.rn cain exemplul a). A.rem
Facenl transformarea liuiar5.
e.stfel ca f -
:::3. transform:lrile Tt .;>i obtinem transforlllarea
I I
(TJ: z1 - -- (.r
1
+ x
2
) +
3
, =-- (x
1
2 2
prin f redus Ia. form1. canonicl. Se ohser.r.'t c<'i r = :1, d.eci forma este nedegeae:ratl.
indicele pozitiv e,;te p"" 1 ',ii indicele negati.r este P
1
= .2, forma este nedefi.nit:\,
c\ Procedind ca !a excrcit.iul a), obtinem
f =a (xi+ x
1
x
2
-+ + + + xj f-. t'i + x!xa __,. Za.t'
4
+ x
3
x
4
-
Fa.cem
I
+ -xa+
2
-x4, Y2- -"a Ya- " = x_.;
2
&stfel di
.I (. 2 2 'i
f = 1'_j + --ly:; + - YV's + - YzY, -t
1 3 _!
; 3 [ (
= \.y'
i .
1 )' 1 . l 3 ..
-y, --(yi + Y! + 2ytJ'J +- (J'i +
3 ' ' 4
Facem tran.'>formarf'a
deoi
1
-,,y,.
2
orma pAtla!Ui"J
3. Utiliizhll
sii se aducli,
a) j(x) ,.;
Yalorile pro!Jrii'OII!I
din
- (-.:.. !.
B 3
(T):
lonna f este
b) M>.tdcea
admite
Facem otii<tima. transformare
1 z 5 "
-u
8
+-
'J ransformar('a liniar1i. care ne-a cundus la acE'::tStli. fctrma
6 '
I I I
'T) : u
1
- *"l - x3 + - x3 + - x,,
2 2 2
I
u
2
= x
2
x
4
,
3 '
patraticl. este nedegenerata. pozitiv ddiniUi deoarece p = 4.
3. UtiliZJind metoda transformttrilor ortogonale (::;au mdoda valorilor propriih
.sa se adudi la forma canonica urmatoarde forme patralicc:
a) f(x) = xl- ;r, + 4x
1
x
2
- 4x
1
X
3
: b) f(x) = xl + xl +xi+ X 1X2 + X1X3 + x2x
3

Rezolt,a1'e. lletod& transformArii ortugonaJe consta in urmatoarelf'. Se matricea formei p<ltru.
Me -se re2:olvA. ecuatia caracteristid'i. det{u
11
- A8
11
) = 0, valorile proprii A1, i-2, .. ,
n
l,E1R. Se rezol-2 apol aistemul L (a
0
- A8
11
)x
1
= 0, i -= 1, 2, ... , 11, vcctorii proprii
i=l
aorma.ti u
1
- {u tto .,.,.), i-== 1, 2, ... , n. Forma p8.traticA estf' rc-dusa Ia forma canonidi f-
"
+ +, .. + ).
0
y!. prin transform area ortogonali:i. (T} : x, = IX
11
y1
j .= 1
Ma..tricea f0l'lll"6i pltratice es1e A """ (
2
-l 0
iar ec,!atia caracteristicil. se scrie
-I}
1
-;
-2
2
I-).
0
-2
0 =

+ q} = 0.
-1-J.
Valorile proprii sint Aa - 6, ).
8
.,.. -3, )..J """' 3. Pentru A
1
= 0, din sisl<'mul 2x2 -- 2x:'! = 0. 2x1 -+- =
-2.x
1
- A"a _, 0 determiolm vectorul pFopriu normat, "adidi 11
1
= (..:., , - -=-). Pcntru
J 3 .1
1.:--3, din siBteizul l3.x
1
+ 2x
2
- 2x
8
-= 0, 2x
1
+ 4.x
2
= 0, -.2A1 + 2x3 -= 0, (Jbtinem u
2
"""
(- .:_, l - In As """ 3, din sistemul - 3x1 + 2x2 - 2x8 -= 0, 2x1 - 2x2 = 0,
a 3 a
-2
1
- 1.<
8
- 0 oblinem u. - (- , .,-
Prin urmare, cu traDsformarea ortogonalA
{T): .x
1
- (1
1
- 2y
3
)/3, X
2
= (-2y
1
+ /'e- X8 -= 2y2 -f- y3)/J,
lonna f este _redusl Ia unn1toarea formli :
f + Jyg.
I
1 1
2 2
I I
1- ).
2 2
I I
b) Matricea fonnei patratice

I
2 2
Ecuatia caraeteristica
1-).
1
2 2
1 1
1
2 2
2 2
1
1-J.
1 1
-x
1
+ -x
2
+ -x
3
2 2
&dmite rAdacinlie ).
1
= 2,
1
A
2
= >.e = - . Pentru A
1
= 2, din sistcwul
2
43
-o
I
I I
I I
-x,-xt+-x
3
=0,
2 . 2
-x1 +-x
3
- .r
3
= 0,
2 2
obfinerrl vectoml
pFOpTiU
l l ) l
-----::-::-, J- . Pentru /,
2
= )'3 = - , se ohtine
J.l 3 2
sistemul
I I I
-xt +-x
2
+-x, <=> 0,
2 2 2
l l l I
+- :r3 = 0, -_x1 +- xf +- x
3
= 0. Sistemul
2 2 2 2
fundamental de solutii al acest.ui sis.tem da
ecuat]i este format din v
1
= (-I, 1, 0) (>i v
2
= (- 1, 0, 1), solutia generali't. a sistemului fiiud o -
= cw
1
+ Deoarece vectorii v1 v2 nu sint ortogonali, se procedeaza astfel: se ia u, = --.2_
l!v,ll
!i se c"utA u,- v nocmat !i octogonal lui u,. Deoacece v ( !i H, = (- J
2
, J
2
-, 0 )
din conditia de ortogonalitate a acestora obtinem {3 = -2a;, astfel ci\ v- (a:, IX, -2-v). Nonnind acest
' l l 2 )
vector, obtinem u3 (_ j[, JG , - J"6 .
Cu aceasta vectorii u1, u2, u3 formeaza o ortonormata $i cu ortogonali
(T)'
l I I I I I
x, ?' ft y, - J2 -' + J6 y,, x,- J 3 y, + J'X y, + J6- y,,
I 2
.> 6
Xa = J..., Y1 - J: Y.'J
forma p.itratic.i estt' redusa Ia forma canonici'i
2 1 " l "
f = 2yl + - + -- Y5
2 2
2.6.2. Probleme propuse spre rezolvare .
4. S;'i se determine A r-.:: R astfel ca intre formcle liniare j, = x
1
+ 2x
2
+ 3x
3
+

j, Zx, + 3x
2
+ x" + 2x1, ;, = 3x
1
+ x, + 2x
3
+ ),x,, /, = 4x
2
+ 2x
3
+ 5x, 5:1.
ail,;! Joe rclatia J, t-,1
2
-/
3
-/
4
= 0.
5. Srt se cercctcze natura siste1nului de forme j = A)C sa se staUileasca rela-
tiilc de dependent:t dnd cste cazul:
2
-3
A= (
1
- 5 \ '
a)
.. 4 2 -- 1 ,
q
0 - '
(")
)( = :2 :
b)
-- I
-1 2
3. -!
A
( -
4
- ;) , X=(;:);
.) -3 -1 8 %3
3 H -9 -5
.\ = (;:).
5 'J} x,
x,
6. S:i '" aduc'i la forma canonica pria metoda lui Gauss sa se precizeze indi-
cele pozitic, signatura natura pentru fiecare din fonne!e patratice:
a) /(r) xi+ 2xi + 5xi + 2x
1
x
2
+ 4x
2
x
3
i
b) j(x) = xi+ 4xi + --4 - 4x
1
x, + h
1
x
3
i
c) j(x) = xi+ x
1
x
2
+ x
3
x
4
;
44
I
a) j(x}"'
b) j(x)
c)
d) j(x).,j
e) j(x) ..\
f) j(x)
g) j(x)
h) j(x) '1
il j(x) .;
il fi(x)
/
rela-
'o
d) f(x) = xi + xl + xf+ x: + ~ + x
1
x,+ x1x3 + x1x + x x ~ + ><
2
x
3
+ x,x, +
+ x
2
x
5
+ .x
3
x
4
+ x
3
x5 + x4x5 :
e) j(x) = xi+ xl + ... + x! + x
1
x2 + x1x3 + ... + x
1
x. +
+ x,x, + . . . + x,x. +
...........
+ x_
1
x .
7. Apliclnd metoda transformarii ortogonale. sa se aduci la forma canonidl.
' urmatoarele forme patratice:
a) j(x) = xi+ xi+ 5xi- 6x
1
x
2
+ 2x1 x3 - 2x2x3 ;
b) j(x) = 5xl + 6xl + ? x i ~ 4x1 x2 + 4x,x3 ;
c) f(x) = 2xi + 5xl + llxi- 20x
1
x
2
+ 4x1x3 + 16x2x
3
;
rl) j(x) = 4x
1
x
2
- x5;
e) j(x) = 2xl + 4x
1
x
2
- 8x
1
x3 - 4x2x3 ;
f) _f(x) = Sxi + 7xl + Sxi + 2x
1
x, + 2x1x3 + 2x,x
3
1
g) j(x) "= xi+ 3xl + 4x2x3 ;
h) j(x) = 8x
1
x
2
+ 6xl + xi;
i) j(x) = x;- xl + zJ3x,x,;
j) j(x) = 2xi + 3xi + 2xi- 2x1x,.
,
I
Y. ALGEBRA VECTORIALA
---+
1. Vectori. Un segment orientat AB, A i= B, este nracteriza(prin notiunile geomctrictt:
____,.. __..
directie, sens, miirime DouU scgmentc orientate A B si CD sint cchipolentc (A B p C JJ) dac2.
au directie, ncel<t.o;d sens ;:;i acet>a:;;i lun::;im(. Xumim vect\1r v caracterizat de un segment
-
AB multimea scgmentelor oriPnta.te cchipolentc cu f1R: v = (C!J I AB p C/J}. Doi veCtori sint tf.;ali
dadi au aceea9i directic, se11s ;>i lungimr.
Un vector de Ullll sc sau vcctor unibr. 1::u vector de lungimc egalJ. cu-
zero se .rector nul. Upuc.;ul unui ,.ecU;r v este un ;ector, -v, care arc dir,...ctic Inn
gime cu v, dar sensul cste Ojl'IS aceluia al lui v.
Notam prin )![ a ?Cctnrilur din spatiu.
___,. ---+
2. Adunarea Ve(;h)J'i!n.. lie v
1
= AB v
2
= BC. Se nume.;;te snma. vectorilor v
1
$i v
2
vecioru]
---+ ---+ _..
notat prin v
1
+ v
2
cu reprt:zcntantul v
1
+ v
2
= AB + IJC =A C. Prin difcrcuta vectorilor v
1
.;;i v:;-
in aceast3. ordine se intelege Jcctorul v
1
- v
2
= v
1
+ ( -v
2
).
3. inmulfirea unui vector cu un scalar. Se projusul ?Cctorului v e em, v =f: 0, cu
). e R, A <I= 0, vectorul not.at ), v care are directie cu v, arc acela.;;i sens cu v dacii. A > 0 sens
opus dacB. A< 0 lurtgirnca i Av I = I A I v. Dacl A= 0 sau v = 0, a.tunci Av = 0.
:!lfultimea c:rrr. forrneaz;1 spatiu vectorial in raport cu ccle dou:1 operatii definite mai inaintc.
Versorul unui vector v =f. 0 este dat de v
0
=
v
Doi vectori sint coliniari dacii au accea.;;i directie: v
1
= kv
2
Doi vectori sint liniar
daca num.ai daca sint coliniari.
Trei sau m.ai multi vee tori sint coplanari dacB. reprezentan tii lor print acela.;;i punct di11 spatiu
sint situati in plan. 0 conditienecesara suficienHi. ca trci vectori v
1
, v
2
, v
3
e 91{ si\ fie coplanari
estc ca eisl fieliniar tiependenti. Conditia de coplanaritate a trei vectori v
1
, v
2
, v
3
se scrie v
3
= I. v
1
+ !J.v
2
.,
-i. Produsul scalar a doi vectori. Se nume-l'tc produsul scalar a dui vec1.ori nenuli vl' e ':fll
scalarul real v
1
v
2
dat de
Daca v
1
= 0 sau v
2
= 0, atunsi v
1
v
2
= 0.
Proprietiiti. a v v = v
2
> 0, Vv e 0!l, v =I= 0 .;;i v v = 0 v = 0; b) \"
1
v
2
= ,.
2
V:a,;
a) v
1
(va + v
3
) = v
1
v
2
+ v
1
v
3
; d) (Av
1
) v
2
= A(v
1
v
2
} ; e) v
1
v
2
= 0 ? v
1
l. v
2
; f) prv
1
v
2
=
v
1
Vz , v
1
rF 0; g)

= v
2
v:, Dac:'i .vectorii unei sint demi'i.rime unitatc
vl
gonali doi c.ite doi, acea baz<'i se ortonormatii..
46
.

Fie rJ3 = {i, j, l
liticl. a produsuluh
In particular, r
5. Produsul ve'
lnati in a.ceasta ordi
miuat de vectoriiv
1
1uiv
1
X v
2
esteastfE
pe planul determina
acelor de ceasornic,
cnlui vz). Dacli Vt'
J\.t'trimca produ
-.. er:tori ca. laturi.
Proprietiiti. a)
= A(v
1
X v
2
); e) v
Dac5. 03 = {i,
expresia analitic4 a
6. Produsul m.:
ordine, se intelege
Produsul mixt a tJ
.:::ei trei v'ectori c,a
Proprietati. a:
-c) (Av
1
, vz, v
3
) =A
Fiind dati vep-
analiticli
Volumul pamlelipi
0 conditie ne
Fie (_}3 = {i, j, k} o baz* ortonormata. Dad\ = x
1
i + y1j + z,k, i = 1, 2, atunci expresi.a aDa"'
l.iti( :-1 a produsului scalar este
fn particular, mi'i.rimea unui 'Jector este v1 = + yl + zi.
5. Produsul vectorial a doi vectori. Numim produs vectorial al ,rertorilor nenuli vl' v
1
e crtl..
tu;qi in aceastU ordine, rectorul notat v
1
X Vz pentru care: a) directia estc ortogonaUi. planului deter-
de vectorii vl Vz; h) lungimea estc I vl X ''2 I = vl V! sin fl, 0 e cc= 1:: (vl. v;a) < 1t"; c) sensul
lui v
1
x v
2
este astfe1 cii triedrul {v
1
, v
2
, v
1
X v
2
} cste orientat drept (u n ohserrator situat perpendiculu
pe planul determinat de v
1
v
2
, in sensul vectorului v
1
x v
2
, sU po:1.t:"i roti vcctorul v
1
in sens inven
ace lor de ceasornic, de unghi mai mic decit r:, astfet' lncit 'FersoruL sH.u si'i. coincid:'i cu versorul veoto
rului v
2
). Dadi v
1
= 0 sau v
2
= 0, atunci v1 X v2 = 0.
J\.E'trimea produsului vectorial i v
1
X v
2
I reprezintil aria paralelogramului construit pe cei dol
vf'cturi ca laturi.
Proprietiiti. a) V X V = 0; h) V1 X v
2
= 0 V1= kvz; c) Vl X V2 = -v2 X. Vl; d) ().vl) Vt-
X v
2
); e) v
1
X (v
2
+ v
3
) = v1 X v:a + v1 X v
3

Dac5. Q3 = {i, j, k} este o bazli ortonortrultii in spatiu v1 = x 1i + y(j + z,k, i 1, 2, atu:ocl
exprcsia ann.Htidi a produsului vectorial este
:, I.
z,
y,
y,
6. Produsul mixt a trei vectori. Prin produsnl mixt al veotorilor v1, v2, v3 e C'fll, luafi in acea.stl
ordine, se intelege scala.rul, notat. (v
1
, v2, v3), dat de
(v
1
, v
2
, v
3
) (v
1
X v
2
) v
3

Produsul mixt a trei .;rectori reprezintil, in valoare abso1ut3, volumul paralelipipedulul eoutrult pe
cei trei vectori ca. muchii.
Proprietoiti. a) (v
1
, V
2
, v
3
) = (v
2
, v
3
, v
1
) =- (v
3
, v
1
, v2); b) (v1, v2, v
3
) = - (vii 1 v
8
) ;
c) {Av
1
, Vi, v
3
) = A(vp v2, v3).
Fiind dati vectorii v,- x,i + y
1
j + z
1
k, i =- 1, 2, 3, de o bazii ortonormata (B = {i, j, k},
expresia analitic.3. a produsului mixt este
X1 Yt Zt
{v
1
, v
2
, v
3
) - x:a Y2 z21
Volumul pardl.clipipedului construit po vectorii v1, v2, v3 este
0 conditie necesarii sufieienta ca trei vectori vl> v2 $i v3 sii fie coplanari este ca.
'
'1. Produsul dublu vectorial a trei vectori. Fie v
1
, v!, v
3
E em.. Produsui clul>lu vectorial aJ
vectorilor v
1
, v
3
, v
3
, luati in aceast<l ordine, este 7Cctorul v
1
% x v
3
). Are luc formula
8. Repere carteziene ortonormate. Un reper cartezian ortonormat in spa1iu cste figllra format.\
dfntr-un punct 0 din spatiu, originc, .;;i o baza ortouormata. Se noteazii (k!, = {0, i, j, k}.
Fie rQ = {0, i, j, k} un repcr cartezian. Yectorul de pozitie al unui punct 1lf din spafiu, fat
reperul (/2, este vectorul r,,, = O:l!. loordonatele ?cctorului de pozi1ic r,
1
r fata de baza i, j, k se
llum86C coordonatcle punctului M. Dadi rM =xi+ yj + zk, atunci scriem J\f{x, y, z).
Fie -(J!. """'{0, i, j, k} (Q' = {0', i', j', k'} douii npere ortonormate fie O'(x
0
, y
0
, z
0
) fat;'i de
:repend (/d._, Da.cd x, y, r -5i x', y', z' sint coordonntcle punct fata de ccle d(mii reperc dace\
leg<ltura dintre Uazele {i, j, k} {i', j', k'} este
atund
Dacit 0 :== 0', atunu xll =Yo= r
0
= 0 rel.:J.tiile de mai sus exprim;l schimbarea coordonatelor
Ia o rotatio a repcrului. lhc.:l = a,J, , .i = 1, 2, 3, aiunci rclatii e:xprim<l schiml>area
la o tran.la!ie.
In particular, Ia o traw.la1ie in plan a vern x = x
0
+ x', y = y
0
+ y', iar la o rota tie de ungbi or.
a. ax.elor unui reper piau avem
x x' cos a: - y' sin a:, y = x' sin r.t.. + y' cos ex.
0 $Ch.imbare generaltt de rcper in plan cste caracteri7Att.a prin
x = x
0
+ x' cos a:- y' sino:, y = y
0
+ x' !>in ex+ y'cosa.
9. A.pl:i-.fii. a.) Aria triunRhitJ.lui de virfuri Ml,.,. y
1
, z,}, i = 1, 2, 3, cste datA de
b)
I

ol -J M
1
M,xM
1
M
3
J
2
-Jir,- r
1
j X (r
3
- r
1
) J
2
v,
z, z,

ViUvmul tetraedrului de virfuri M,{x,, y
1
, zj). i- I, 2, 3, '1, este dat
r
y,
z, II
I
----. ----. ----.
J X! ;, II

-(MlM2, MlMs, M
1
M,) 1c
6J'
-
I,
6
y, z,
:I I x, y,

de
c) Condi/ia necesara fi suficient-i. ca patru puncte A!Jx
1
, y
1
, z,), 1 = l, 2, 3, 4, s.1 jr.e r.oplana.,.
oote ca
x, y,
z,

y, z,
0,
x, y, z,

,,

1
48
d) lourdonatele
1. Sa se arate c
neccsar suficient
Rezolvare. Fiind C
Invers, dad\ vectorii a
relatia anterioa.d. obtin

2. Fie a, b, c '
ajutorul lor vector'
pot forma un trim
Raolvare. Ipoteza
detecminarea vectorilor
precedent. -A

CC' CA + AC' b
-+
AA' AB +

BB' lJC + CB' =a
_,
Dcoarc<'e AA' +
zuiUt dl vcctorii medii
3. Fie vectorii
c sint necoplana
descompunerii ast
Rezdvare. a) Rela
Deoarece vcctorii a,
n
1
= n
2
, Pt = P2
b) H.elatia de c
Deoarecc a, h, c sint
Prin nrmare, pentJ
punerii lor Jupa trei
4. Sc cunoa
0
te
nan a, b, c: v1:
cercctezc coplanru
Rczolvare. Trebui
+ )-
3
"
3
-= 0 este ech
Deoarece a, b c sin
4 - Probleme d-e mat
al
fat<i. Ue
se
de
d) Cuurdonatele unui punct AI care imparte segmentul .Af 1Af
2
in raportul A,
M
1
M
--=
.M .\1:!
sin'b;
X1
Yt +
AJ',
'
+
,,,
X ------ !I
----
'
=
I !
),
1
+
A
1
+
A
Probleme rezolvate
I
1. 51 SC arate c1 pcntru CJ. trci vcctori a, b, C Sii inchid5.. UD triunghi este
necesar :;i suficient 'ca a+ b + c = 0.
Rezolvare. Fiind Jat hinnghul -ABC, avem AB + BC + CA -= 0, adid a+ b + c = 0.
---+ ---+
Invers, daca: vectorii a, b, c rela1ia a+ b + c = 0, atunci luind a= BC b = CA, din-

relatia anterioad\. olJtinem c =-a- b = CB + AC = AB. Prin urmare, vectorii a, b, c inchid un

2. Fie a, b, c \'cctorii ce coincid cu laturile unui triunghi. sa se expriine CUt
ajutorul lor vectorii ce coincid cu mcdianele- triunghiulni "i sa. se arate ca
pot forn1a un triunghi.
Ro:olvare. Ipoteza aratr1 d' a+ b + c = 0. Pentru
determinarea ve-ctorilor ce roinciU ut ruedianele folof;int
e:xercitiul precedent. A."tfel, din !J.ACC' \fig l):

CC' = CA + AC' = b + cj2; din ,6.AA'13:
-
AA' = AB + .BA' = c + a/2: din
-
BJJ' = l!C -t- Cll' =a+ b/2.
---+ ---+ ---+ .
Dcoarece AA' + B!l' + CC = 1,5(a + h +c)= 0, re-
A
zulti't di vcctorii mediana i.uchid un triuughi.
3. Fie yectorii v
1
= m
1
a -1-- n
1
b +Pic v2 = m2a + n
2
b + p
2
c, uncle a, b
c s\nt necoplanari. Slt se determine relafiile ce trebuie 5a existe intre codicientii.
descompunerii astfcl \ncit: a) v1 v2 ; li>) v
1
= 'Av
2

Rndvare. a] Hel:.qia v
1
= v
2
este ecbivalentli. cu (m1 - m2)a -+ (11
1
- n
2
)b + (p
1
- P
2
)c o:z:: 0.
Deoarece vcctorii a, h, c :,int necopl::l.nmi (liniar independenti), relatia a.ntedoarA. implic!i tn
1
= m
2
p.
f'lt = Hit, Pt "'""' P2
D) H.elatia de coliniaritate v
1
= ),v
2
imrlica (m
1
- Am2)a-+ (n1 - Ana)b + (p
1
- Ap,.)c =
Deoarece a, h, c sint necopla.nari aceastii rehtic imrlidi = .
1
2 = p;_ = ),.
Hz P!
Frin Hrmare, pentru ca doi vectori si't fi.c- coliniari cste r ;,1 suficient sit cueficientii descom
punerii lor dup5. trd vectori necopJar:;ari propur1ior,ali.
4. Sc descompunerca Ylctorilor v
1
, v2 v3 Uup5. trei vcctori
nari a, b, c: v
1
= 2a- b --- c: v
2
--a+- 2b -- c, ,, -a- b + 2c, Sa se
cercctcze coplanaritatea vectorilor.
Rczolvare. Trebuie sa cercetrtm dcpenden1a liniarU a vectorilor v
1
, v
2
, v
3
. Helatia A
1
v
1
+ A
2
v
2
+
+ )..
3
v
3
;= 0 este echivalent5. cu {2l
1
- A
2
- ).
3
)a + {-)'1-+ 2A2 - ).
3
)b + {-A
1
- A
2
+ 2A
3
)c = _0.
Deoarece a, b c sint necoplanari, aceastii re1atie im:plic!\. 2).1 - Aa- A
3
0, -A
1
+ 2Aa- A
3
=- O.
4 - Probleme de matematici superioare -- cd. 22'2
-A
1
- A
2
+ 2A
3
= 0. AceSt sistem omogea ar un de format 1HJmai ciintr-o
>inguci\ solu(ie (mngul sistemului e"e doiJ, annme 1.
1
= 1., 1., c 1. O"ci rectocii ,int coplanari
relatia de coplanaritate este V1 + vJ + = 0 sau v, = - v
1
--
5. Sa se descompuna vectorul v = a + b + c dupa trei vectori necoplanari
v
1
-...,;:::;: a + b 2c, v
2
= a D, v3 =- 2b + 3c, ca vectorii a, b, c slnt neco-:
planari.
Rezoha;'e. Procedind ca la exorcit-iul prccod'ont, so poate verifica f&}ttul ci1 v
1
, v
2
, V
3
sint liniar
indepcndenti. Trebuie s:l avem v = >.. 1v1+

+ A
3
v
3
. fnlocuind vectorilor ill aceasti1
cela(io si (iniud seama C{c a, b, c siut liniM independenp, ob(inem pentm dotecminacn codicientilor
A
1
, A
2
, Aa urm{torul sistem: /.
1
L A1 - AJ + ""' I, --2A
1
-!- 3A
3
= l. Solutia acestui sis-
2 3 3
tmn este A
1
=-, A
2
=-, A3 =-, astfel cii v = (2v
1
+ 3v
2
+ Jva)/5.
5 5 5
6. Sii se detcm1ine ), "'R in fel ca vectorii v
1
= Zi + (A + Z)j + 3k,
ev
2
= i + Aj - k, v
1
4 j + 2k sa fie coplanari. Pentru ), astfel deterrninat sa se
descompuna vcctorul v
1
dupa directiile vectorilor v
2
v
3

II"''""" l'ca!m ca <el<ljia Aiv
1
+ A,v, + A,v, 0 sa aiba loc cu .,ileac unul. din 1.
1
, >.,, ),,
nenui, trcbuie ca. sistcmul 2A1 + \ """ 0, (A + 2)\ + AA
2
+ 4A
3
=co 9, 3A
1
-- A
2
+ 2A
3
= 0 sa a,iba,
e>>lutii Peutru aceasta este uecesar suficient c.a. determinaat-td sist-emului omogen sa fie
egal cu zero. Diu accast:i conditie obtineru A'= -8. Scriem acum v
1
= o:v
2
+ 13v
3
, relatie echiva-
1enta cu sistem1tl o; = 2, -So:+ t3 = --6, -a+ 2;'3 = J. S.)lutia a::estui 'istcm estc x = 2,
astfc1
5

2
7. sa sc calculeze scalarul vl v2 + 2v2 v:l + 3v3 vl,
v, =a+ 3b v3 cc a -b. iar = 9, b2 = 3 c. (a,
ci v
1
b)=.!'-.
3a- b,
3
Rezolvare . . :-\?em ab = ab cos -1;: (a, b)= 33-
J
- I
2
+ Jb) = 3a
2
+ Sab- Jb
2
= 27 + 12.jJ- 9 = 18 + 1z.jJ.
v,v
1
= 30- 6J3, astfel c5. v
1
v
2
+ 2Y
2
v
3
-f:- 3V
3
v
1
= 108.
Similar
8. Sa se determine A E R in a fd in eft vectorii v
1
= i + 2Aj - (A - 1 )k
v
2
"" (3 - l.)i + j + 3k sii fie perpendiculari.
Rczolv<rc. Coudi}ia de m>ogoualitate v,v, 0 core ca 1(.1- A)+ 2),.)_ (A- 1)3 = 0,
de unde y = 3.
9. S'i sr nlcalc:zc proicctiilc vcctorilor v, c= 2i - 3j v
2
= -i f- 4i pe ''ectorii
reprt'zentind .-:iuma difcrenta lor.
s J
pr8 v::: = =-..-:=-
' y'2
v1 d 27 .
prttvt = - = ---=-
' d J58
50
v
1
s
Prin urmare, pr
11
v
1
= ---
v.2d
prdv.z = -- =
d
31
.j58
'
10. Cunosdr
- . -
BC =, 1 -1- I l
Rc,;ulvare. Fa
0
.../-toJ J(,
I
=ate cos Jj
11. S:t se t
Rezolvare. Dec
12. Sa sc c'
este pcrpendict
-a+3b.
Rezolvare. Di:
a
cos -+:: a. h =-
' .,
13. Sa se c:t
R1:zolvarr. Ob
zinhi lungimile di
aria parrtlclogrn.mt:
lelogramulni.
14. Fie vee
dusul lor
v, : c) ana
Rez(!!varc. a)
c) al = I '"t >
15. S:l St.' (
v, =a - 3b
Rezolvart'. Av
-=> 5b a sin i: (a,
'
'
10. Cunosdnd ctre fonncaza laturile unui triunghi : A H = 2i - 6j
BC = i +- 7j, CA =--, - j, sj sr; determine unghiurik accstui trinngh:i:.
Obtiucm cos -).::: .4
-tA =
Similar obtinem
-i:.C =-
2
=arc cos Jj
11. S:t se dC'tern1ine lungimca vcctorului v = \'
1
-- -+-- ,.:l dt t'
1
1,,
'
Rezolvat-e. Deoarecc v2 -' 1 - 2v
1
va-+ 2v
1
v
3
- '':; ..,j v1 -' r 1 cos
Vt"Vs = 1, Va V3 = (}C\}UCClll d1 V = J IJ - 2 ,,f:J - 2...j"i
12. s:l se calculezc unghiul dintre vectorii a b, ca vcctorul vl =--= a -b.
este perpendicular pe v, = 2a + 3b v
3
3a -e- b estc perpcnJicuhr pe v
4
=
--a+ 3b.
Dcci.
')
I
cos 1:: a. h
. , astfel c5- {:(a, b)= arccos r .
fll v 57
13. Sft sc c.tlculcze (v, + v
2
) X (v
1
- v
2
) sa sc intcrprctczc geometric rczultatut.
Rt'::ulvare. Obtinem (v
1
+ v
2
) X (v
1
- v
2
) = 2v
2
X v
1
Deoarccc I v1 + Vz i :;;i I v 1 - v
2
i repre ...
zinhi lungimile diagonalclor construit pc v
1
v2 en. latnri, rczulUi iuterpretarea
aria par;1lclog-ramulu i construi t cu ?ectorii diagonale ale unui paralelogram cste de douii. ori aria para-
lelogramnhli.
14. Fie \'cctorii v, cc 3i + j + 2k v
2
= i - j- 3k. Sa ;;c calcukzc: a) pro-
dusullor Ycctorial; b) sa se verificc dl vectorul v1 x cste perpendicular pe v1
v:!: c) aria paralelogramului construit pe v1 V..:-
Rezo!val"c. a) v
1
x v
2
= I \ \
I -1
1-- -i
_,
llj - 4k.
= - 1- 11 + 12 """"--' 0.
15. Si S' calcuJezc aria CODStluit pe Ycdorii v1 =a+ 2b
v
2
= a - 3b, unde a 5, b 3 ci
<J:(a
. ' ' (j
a, astfel di I v
1
x v
2
I = 5 i b x a I Z::a
Rezolvare. A-nm v
1
X v
2
= (a+ 2b) X (a -- 3h) = 5b x
75
p;tralclogramului este -.
75 . . .
1C:I 5b a sin-):: (a, b) = Pnn Hrmare, an:1
2
2
51
16. P,-ntru cc valori ale paramctrului A e R, vector\i v
1
= )..a+ 31> 1 v
2
=
-= a - 2b si:nt coliniari, a b fiincl nccoliniari ?
Pun em conci i tia ca v
1
'< 1
2
= 0 astfel ca (3 + 2).)b >'a = 0. Dr-oarccc a h o;ult m coliniarl
J
d. ax b ;f 0. Prin urmarc, 3 + 2;\ = 0 deci ).. = --.
2
--> -->
17. Cnnosdnd doua laturi A B = 3i - 4j BC = + Sj ale unui tnungh ,
-
sa sc calculczc lungimea i:nal}imii sale CD.
- -->
Rezolvare,
1 --> -+ I --> -+ -> I . I 11 X l1C I
Aria -J.dBxBCi = -iAJJiICJ), ca jClJ I=-----.-.----
2 2 J.Hl
=-.
.5
18. Dad a, b, c coincid cu laturilc unui triunghi, sl ::.c aratc d a X b = b < c =
- cxa.
Ue::. lvflre. Dcoarece a, b, c coincid cu laturile unui triuughi, arc:n a + b + c = 0. i nmult-ind
'ccton:tl :tteastft rclatie cu a obtinem b X a + ex a - 0, adicil. a X b = c X a . iuLilultind vectorial cu b,
:1 X b = b X C.
11J. S't ::.e determine A e R, astfcl ca vol umul paralelipipedului con:-;truit po
vectorit v
1
= 2i- 3j + k, v
2
= i + j - 2k $i v
3
= Ai +- 2j sa egal cu 5.
H.:zAvMe. \'olumul para1elipipedu1ui construit pe cci trei rcctori estc
2 -3
1 -2 = J: ( 10 + 5).).
2 0
Ecu:ttia (10 +51.)= 5 are 1.
1
= -1 ): = -3.
20. Sa sc calculczc JHralclipipedului construit {)C n:ctorii v
1
, v
2
,
iuind. ca baza paralelogramul cqnstmit pc vectorii v
1
v
2
, ;-tii d ca. v
1
= 2i + j -k.
'V
2
= 3i + 2j + k, v
3
= -j + 2k.
Rczotvare. Volumul para1clipipcdului cste
2
v = 3 2
0 -1
-1
1 ""'1 :
2
Aria bazci este ci = 1 v
1
X v, 1 = J35.
1
l'<in unnarc, inillfimea egte h = _!:.. = --
7
-.
c1. J35
21. Sa se ccrceteze coplanaritate.a vcctorilor v
1
= i + 2j - k, v
2
-= 2i- 2j+5k,
v
3
= i - 4j + 6k. Sa sc detcnui11u rdatia de coplanaritatc daca. e5tc cazul.
1
Rczolvarr. Deoarece (v1, v2, v
3
) = l
2 -1
2 5 = 0, vectorii slot Dcoarece v
1
--:1 G
?I v
2
nu s!nt coliuiari, putcm scric
1e + 2(3- I, 2x- 23 --= - -:1, - x t 5l
''a "" X\'
1
+ fh
2
relajic este echivalcnta cu sistemu1
li <;olnttL i-t mului cste :x = - 1, = 1 clcci v
2
=
22. SJ. se ddermine volumul p. traJdiniped.ului construit pc vectorii v
1
=
-=-a- 2b + c, v
2
= 3a + .)h - 2c, v
3
+ 7b- 4c, :;tiind di a= 3, b = J f'.
\ectorii b c a
U z INtrr. Trcbn
mixt, ol-tinem
= ( J lax b- b
Dar (a, b, c) = (h, 1
2.>. Sa sc
vectorii v
1
- i
Rc:IJIarr. De
j
2
-(\'c''el
11
3 + (''t'V3.
-=; (' t - (vt '''
24. in cc caz
Rr:olvaH. Trch
v
3
) = [(v
1

acfa.ta este cgal:l ct
25. Se dau
\'crificaU
l'r:oluMc. \'
1
li
(YIX \'2) X ,.3
Nu 'lerific:ttli.
26. Fie \'CCt
Si't se YcrHic
a) vi vj=o
S5 sc calcul
v
3
= 9i + 4j +
Reznlvar! a) S
celelalte valori. Av
sint nrcoliniarl
unui triuilgh;,
- - I A B X IIC I
I An 1
Inmult1nd
vectorial en b,
po
5.
Deoarece v
1
en siStemnl
deci v, =
" I. ;: (b. c) = 2 . iar unghiul format de vectorul a planul determinat do
6
" ,ectorii b c arc masura
4
!(, z _,h,arr. TrPhu{c ca.lculln1. produsul mixt a.! eel or trei vee tori. Folosind proprietdtile produsuhd
mixt, ol,tinem
(vl, va) = (v
1
X v
3
= [(a - 2b + c) X (3a + 5b - 2c)] (2a + 7b - 4c) ...
(llaxb- bxc- 5axc)(2a + 7b- 4c) -i4(a, b, c)- 2(b, c, a)- 35(a, c, b)-
-ll(a, b, c).
Dar (a, b, c) = (b, c,
;: .rr rt 3
a)= {bxc)a = jbxc !a cos-= bcasm-cos- = -,
33
astfel cc\ V ,. - ,
4 6 4 2 a
21. Stt se
vcctorii v
1
:...=
verificc formula de dezvoltarc a dublului produs vectorial pentru
i + 2j - k, v, li - 3j, v, = 3i + k.
v, X v,
13
Dcoarccc
j
-3
a
kl
-3i- 2j + 9k, avem v1 (v1 '-II vJ ==
l j k
-=I 2 -I = 16i- Gj + 4k. Pe de alti\ parte, v
1
v
8
- 2 9i v
1
v
9
-4, aratl cl.
!--J -2
- (,,":Jv
3
+ (v
1
v
3
)vz = 2(2i- Jj) + 4(Ji + k) = 16i 6j + 4k. Aceasta
('t .,.3)v-z- (vl-v2)va.
24. In cc caz vectorul v
1
x(v
2
Xv
3
) estc coliniar cu vectorul v
3
- v
3
?
R1::olvart. TJ-ebuie ca produsul vectorial al celor doi vectori si fie zero. Dar
x -- v
3
) = [(v
1
v
3
)v
3
- (v
1
v!)v
3
] X (v
2
- v
3
) = (v
1
vz- v
1
v
3
)v
21
xv
3
::::z [v1 {vz- v3)](...-1XJv1)
anw,!:l (ste cgal)i cu zero dacl v
1
cste perpendicular pe v
11
- v
1
sau dacA vectorii v
11
...-8 sint coliniar.
25. Se dan vectorii v
1
= i + j - k, v
2
= 2i - 3j k
v, = i + 2j +elk.
Eotc verificattt cgalitatca v
1
X (v
3
X v
3
) (v
1
X v
2
) X v3 ?
j k j
R,;olvare. v
1
x (v
2
X v
3
) = v
1
X 2 -.3 - 1
= n .W timp cc
li
(''t X ,.J x "s =
Nu e<-te vcrificat.'i.
l
-3
k
-1
-l
1 2 3 -7 -7
j
-1
2
k
-5 7i + 7j - 7k.
3
26. Fie vcctorii v;, reciprocii vectorilor v
1
J V:v v
3
definiti prin
(v
1
, V
2
, v,) (vi, V
2
, (vi, v., v3)
S:t se vcrifice identititile : . .
a I v, vj 3u, i, j = 1, 2, 3; b) (v
1
+ v
2
+ v
3
) (v; + v; + v;) = 3.
Srt se calculeze reciprocii vectorilor v
1
-2i + j + 2k, v, = 5i - 3j + 9k,
v
3
"= 9i + 4j + 2k
0
i sa sc verifice identWi.tile de mai sus pentru acest ca.z.
a) sa. 'TerificAm pentru J = j == 1 pentru i = 1, j """ 2. Similar se pentrn
cele1alte valori. Avent
(v
1
, V
3
, Vt)
(v
1
, V
1
, v
1
)
53
1,
1 Vt (Vs X V
1
},
v
1
T
1
""" - - 0.
(v1, Y
1
, Ta}
b) In baza rezultalclor de la pnllctul a) ;nem
(v
1
-I- v
2
-I- v
3
) + vi) = ,-
1
-v; -I- v
2
v; + v
3
\-; = 3.
!n sfiq;it, prin calcul obtincm (vp v
2
, '":;I= 2-JII, astfel ci'i = (-l2i -I- 7lj -I- 4/k)f..:'-!9,
v; = (6i- 22j + 17k)f249, v: = (15i -1--- 2-"j + k)/249. ,
Se verificii u.;;or rclutiile a) .;;i b).
27. Sa sc rczolvc ccuatia vcdoriala v X a-_::- b, c:i_ i + 2.i - k
b = 2i + j + 4:k, iar v este perp\'nJicular pc c =- i -1- j k.
Rezolvare. C:lut;lm v =xi --i- yj + zk. Din conJitiile v X a --= b v -c --, 0 olr(:illl'Ill pLntru (\l-1n
minarea nccunoscutelor x, y, z sistemul -- y- 2:: = 2, .x - :: = 1, 2x- y --- "1, x + y +:: "- 0.
Solutia. sistemului cste .t = 2., y = - 1, z = - _!_.
Dcci \' =

2 2
2 2
28. Sa se rczolve ecua}ia vectorial5. V X { V X a) :::-= b, untle a b sint necolini<Hi.
Rezolvare. Ecm1ia se scrie (v a)v - (v v)a = b, relatie cc arat:1 cii vedorii a, b v sint c pb-
narl. Prin urmare, v =A a+ lnlocuind aceast:"i. in ecuaiia de maisus, ob\jnem peutru tl:'er-
mlnarea A ll urm:'itorul sistem :
/,[L b'/(a X -(ab)/(a X b)',
, 29. Se considerii punctele A, B, C, 0' ale caror coordonatc fa(Ct de n prul
(112 = {0, i, j, k} sint A(-2, 3, 5), 13(4, 8, -3), C(6, 1), 0'(4, 3, 1). Sa"
termine coordonatele punctclor A, B C fa\a de reperul (/!,' ,,, {0', i', j', k'}
di matricca trccerii de Ia baza {i, j, k} Ia !Jaz<t {i', j', k') est c
I 2
\- 2 :?. 1
RegtJlvare. Leg:ltura dintre coonlona.telc unni punct b.Tii de celc douii repnc cs1c x = 4 ;.2;
+ y'- 2z')/3, y = 3 + (x' -I- Zy' + 2:/)/J, z = l -I- (2x'- 2y' + ;:'){3. inlocnind .r, y, z prin ...:u<ml<,
' 4 ' 14 ' J(J .
aatele punctului A' ohtinem x' = - -' y = - --' :: =o Den fajii Htpnul if/ <l il.'<ll
3 J .1
A - -, --, -.- . Similar obtinem B(-l, 6, 2) C(O, -2, -41.
(
14 16) '
3 J l
30. Ce devine ecuatia x
2
- y
2
- 2x -- 2_v - I =-- 0 cind S'.' ax de
In punctul o:(l, -l), iar axa O'x' face cu Ox un unghi de 45"?
Rezolvare. LegRtura intre coordonatele fatll tle celc douU repere :t" = 1 -I- (x' - f) ,I..J2,
1- -1 + (x' + y')f.J2. inlocuind aces tea in ecua.tia dati'i, obtinPm 2x'y' t- 1 = 0.
31. Sa sc determine aria triunghiului ABC, cii A
1
1, 2), D( 0, 5)
C(2, 1, 2),
1---71 3
Rezol1}(lre. d.wc =-I =-!- 6i +Jj- =- 14
2 2 2
32. S?i sc caknlczc \'olumul tetraedrului <k virfuri A(O, 6, 4), B (3, 5, 3),
C(-2, 11, -5), D(l, -1, 4),
1 1 I 3 -1 --1
Rezolvart'. V = - (AH. AC, AD)=--:- -2 5
6 6 1 -7 0
54
63
2
b) In haza rezultatclor de la pnnctul a) <VIC' ill
(v
1
+ v
2
+ v
3
} (v; --i- v; ,.;) = '
1
+ v
2
\'; + v3 = 3.
fn prin calcul ohtincm (\
1
, v
2
, Y:ll = 2-Jfl, astfcl cil = (--12i -!-- ilj + 47k)/2-!9,
v; (61- 22j + J7k)/219, v; (151 -:- 2Sj c k)J2i9, ,
Se verific8. u('or rclatiile a) :?i b).
27. Sa se rezolvc ccuatia vcdoriaHi v X a ----= b, c;J_ a '.c i + 2 j - k
b = 2i + j + 4k, iar v csfc pcrplndicular pc c :::o i + j + k. '
Rezolvare. C:'iutil.m v =xi+ yj + .::k. Dlll conJitiilc v x a-= b v C---'--' 0 ubtinem pentrll lkt,r
mina.rea necunoscutelor x, y, z sistemul - y- 2.:: = 2, _._.::: -= l, 2x - y -'-- 4, x + y +:: 0.
Solutia sistemului este x = _2_, y = - l, z = - -,
2 2

2 2
V=
28. Sa se rczolve ccuatia vectoriaHi v X ( v X a) = b, unde a 9i b sint nccohni:ni.
Rezolvare. Ecu<O'tia se scrie (v a)v - (v v)a = b, rclaiir. ce aratJ. d. ?ectorii a, b v sint C ph-
na.ri. Prin urmare, v = A a+ [Lb. inlocuind aceasHi relatir: iu ecuatia de mai sus, obtiucm pcntru d(. tr
m.lna.rea C?eficientilor A 1-1 urm:itorul sistem:
),(" b
2
J(a X b)'.!-''" - (ab)f(a X h)'.
, 29. Se considera punctele A, B, C, 0' ale diror coordonatc faj(l de rqwrul
(tll = {0, i, j, k} sint A(-2, 3, 5), B(4, 8, --3), C(6, --1, 1), 0'(4, 3, 1). Sa" ck-
tennine coordonatele punctclor A, B C faja de reperul (/.!.' cc {0', i', j'. k' i
ca matricea trecerii de la baza {i, j, k} la Laza {i', j', k') eslt
.!.l 2
3
-2 2
Rezfllvare. Legi'itura dintrc coordonatclc unui pnnct fatll. de cele doua F<'[!l'rt' cs1c x '""' -l (2
+ y'- 2z')j3, y = 3 + (x' + 2y' + 2::')/3,:: = l i- (2x'- 2y' + ::')/3. Tnlocuind .t:, y, z prin ..:uurd<,
1
. 4 ' 14 16 '.
aatele puuctului A, obtincm x' = - -
3
, y = - -, z' = ---. Dcci. fa\5. r!!perul tJ/ -'' ;n
.1 .l
A --, - -.-.---::,-.Sundar obr1ncm B(-l, 0, 2) :;>1ClO, -2, -'1).
(
4 14 lti ) . . . . . . ,
3 ._} .)
30. Ce devine ccuatia x
2
- y
2
- 2x - 2y - :--= 0 cind s.' tr:nLport:r ;cxde
In punctul O:(l, -1), iar axa O'x' face cu Ox un unghi de 45?
.Rezolvare. Legdtura intre coonlonatele fata de celc douil. repere or= 1 + (x'- >i/)/...}2,
7- -1 + (x' + y')j.J2. 1nlocuind acestea in ecuatia data, obtinem 2x'y' -t- l c=-= 0.
31. Sa se determine aria triunghiului ABC, ca A
1
1, -1, 2), B( ---3, 11, 5)
C(2, 1, 2).
l -------> -+ 1
Rezolvare. ol.HJC =-\A iJX AC! =-I- 6i +Jj- 9k!
2 2
3
14
2
32. Sa sc c:llcnkzc yolnmul tctracdrului de virfuri A(O, 6, 4), B (3, 5, 3),
C(-2, 11, -:1), Dtl, -1, 4).
l --Jo ---? -+ l
Rezolvare. l. =----lAB, AC, AD)=-=--
6 6
3
-2
54
-I
5
-7
-I
-9
0
63
2
un
71j + ':17k)f.2-J9,
ax de
5, 3 ),
3.l. directori ai unei directii fiind (2, 1, 2), sa se gaseascii cosinu-
surile directoarc ale directii.
2 2 1 2
Rrt<hare. cosoc = = -. co.s = tb: -;cosy= d3 -
1
!-J 4 + l + i J J J
Probleme propuse spre rezolvare
34. Sedan vcctorii v
1
= i + 3j + 9k, v
2
= -3i + 2j + 7k, v
3
= 2i- 3j + 9ko
v, = i - j + 31<. Sa sc determine u = v
1
+ 2v
2
+ 3v
3
+ 4v, v
= 4v
1
+ 3v
2
+ 2v
3
+ v,.
35. Ce legrtturtt trebuie stt existe intrc vectorii v
1
v
2
, pentru ca. vectorul
S = Vt + Vz srt fie situat pe bisectoarea unghiului format de ei?
36. Se dot triunghiul ABC un punct oarecare M !n planul siiu. Dacl G
\_ -+ --"+ --"+ -+
este ccntrul de grcutatc a! triunghiului, atunci MA + M B + MC = BMG.
-
37. ftc AB CD vectorii ce coincid cu dona coarde perpendiculare intr-11ll
-+ -+ ;:t
cered,, ccntru 0 si fie I punctullor de intersectie. Sa se arate cii !A + IB + Jc.; +

+ J]) 2!0.
)8. srl se determine A. !-I. E R astfel cc(vectorii Vt v2 sa fie coliniari:
aj V
1
= i + (A- ;;.)j + k,
LJ v
1
= i + l.j + k,
v
2
= -i + j + 1.k;
v, = ,t.ti + 3j + k.
39. sa sc ccrccteze coliniaritatca punctelor
a) M
1
(2. 4, 1). M
2
(3, 7. 5), M
3
(4, 10, 9);
b) M
1
(1, 2, 3), M
2
(2, 5, 8). M
3
(3, 8, 13), M
4
(4, 11, 18);
cl M
1
(-1, 2. 0), M
2
(1, 1. 1). M
3
(2. 3, 4).
40. Cunosciad descompuncrca vectorilor v
1
, v . v
3
dupa trei vectori neoopla-
nari a, b, c, srt se cerceteze coplanaritatea vectorilor V1o v
2
, v
3
in caa afinnativ
s:t se rebtia liniar;t care leaga vcctori:
a) v
1
= c, = a - b -c. = a - b + c ;
hi v, =a+ b + c, v
2
= b + c; v
3
= -a +c:
C) v
1
= - 2a- b + 3c, v
2
--= 3a- 2b -- c, T
3
=
a+ 3b- 2c.
4i. sa se detcnninc )\ E 1{ in a fel ca vectorii vl = Ai + j + k, Vz =t i +
+ /,j + k, v, = i + j + 1.1< S<'i fie coplanari in acet caz sa se descompuna
vectorul v
1
dupa directiile vectorilor v't ;;i v
3

42. Sa se descompuna vectorul v = a - b + c dupa vectoru necoplanari
v1 = a + b, v, = b + c/2, v
3
= b - c, >tiind ca a, b, c slnt necoplanari.
43. Sa sc verifice identitatea (v
1
+ v
2
)' + {v
1
- v
0
)' = 2(vl + sa i se
dea o in terpretare geumetrica.
44. Fie vectorii v
1
= a(b c)- It( a v, =c. Sa se arate ca slnt pcrpm>diculari.
45. Sa se calculeze scalarnl a b + 1J c-& c.,, >tiind ca vectorii a, II, c tncbid
un triunghi.
55
46. Se dau vectorii v, , 3a .:__ 2b >i v, = a+ 2b; unde a= 1, b CC, 2:
7r
b) = -. Se cer:
3
a) lungimea diagonalelor paraldogramulai construit pc vectorii v
1
v:!;
b) unghiul dintre diagonale.
47. Se dau vectorii v1 = 2i- 3j + 4k v
2
4i + 2j + k. "" cer:
a) proiectia vectorului 2v
1
- v
2
pe \Tectorul v
1
- 2v
2
;
b) unghiurile dintrc vectorul v
2
axcle de coordonate.
Dou;l forte F1 F2 au punct de aplica}ic :;;i au m{trimilc: F
1
3
. .
F
2
= 4, iar (Fu F2) = sa sc determine 1ndrimca fortl'l rezultantc H =-.::
3
= F
1
+ F,.
49. Ce unghi fonneaza lntre ci vcctorii unitari a b, dac:'t sc $tic dt
v
1
= a + 2b v
2
= 5a - 4b sint perpendiculari ?
50. Cunosdnd vectorii a, b, c care fonneaza laturilc unui triunghi, srt sc deter-
mine vectorii ce coincid cu inal(imilc triunghiului. Aplicalie: Si+2j, h
= 2i - 4j, c = - 7i + 2j.
51. Se dau vectorii v1 = i + (), + l)j - (1.- l)k ?i v
2
(2- i.)i + k + j.
Se cer:
a) valoarea lui A pentru care v
1
v
2
slnt ortogonali _;
b) proiectia vectorului v1 pe vectorul v
1
+ v
2
, i, fiind detcnninat m;;i
c) expresia analitica a versorului perpendicular simultan pe v
1
v
2

52. Se considera triunghiul ABC pentru care vcctorii de pozi(ic ai virfurilnr
.... .... ....
stnt OA = 2i + 6j + 7k, OB = - 3i - 2j ei OC = i + j + 2k: Sc cer: a) met-
sura ungbiului ABC; b) perimetru] triunghiului ABC; c) lungimcct inal(imi: J:fj';
d) aria triunghiului ABC.
53. Sa se calculeze aria
a) v
1
= i + 2j - k,
b) v, = 2i - j + 2k,
c) v
1
= 2i - 3j + 4k,
paralelograrnului din spatiu
v, = 2i - j + 31< ;
v, = -i + 3j + k;
v, = i + 2j - 3k ;
construit pe tec tori!:
d) v
1
= a+ 3b, v2 = 2a - b. unde a = 3, b = 4 b) = " .
J
54. Sa se calculeze proiectia vectorului v
1
= 2i - 3j + 4k pe direc(ia vcctorului
-.2 = (i -i- j + 2k) X (i - 2j + 5k).
55. Se dau vectorii v1 , v
2
v
3
-- cu mirirnile V
1
1/3, ::...--o:: 2, v
3
= l, iar
i: (vv V
2
) = 1:: (v2, V:l) = nj2 -f: (v;J, Vl) = ,_/4. S;l Se calculeze ariile p<tfa
lelogramelor construite pe cite doi vectori.
56. Se dau vectorii v1 = 2i + 3j + 5k, v
2
= 4i + 6j - k v
3
= 6i + 9j + 2k._
Sa se arate cfi vectorii v
1
X v
2
, V
1
X V
3
v
2
X V
3
sfnt
57. Sa sc determine aria triunghiului ABC, cunoscind vectorii de pozitic ai
.... .... ....
virfurilor OA = 2i + 3j - k, OB = i - 2j + 2k OC = 3i + j + k.
SS. Sa se calculezc lungimile diagonalelor aria paralclogramnlui consllruit
pe vectorii v
1
= 5a - 3b v2 = a+ 2b. di a = 3, b = 2. iar b) = "j6 .
56
a)
b)
c)
tl) v 1
c)
. f) v,
63. sa,
=i+l.j

64. Sa
a)
a)
f)
vectorului
59'. Sa se calculeze produsul mixt (v
1
x v,) v
3
, c5. v
1
=-a-t b + c,
v .. cc a - b + c si v
3
= a + b - c.
. ' '
fJO. S(t- se calculcze volumul construit pe vcctorii:
a) v1 = --2i + j + k, v, = i + 2j -- k, v
3
= i- j + 2k;
J,) v, = i- 3j + k, v, = 2i + j - 31<, . v, = i + 2j + k ;
c) v
1
= i + j + k; v
2
= i + j - k, v, = i -- j + k.
61. Stt se calculcze iniltimea paralr_:lipipednlui construit pc vcctorii v
1
, v
2
, v,,
.J.ulnd ca haz;\ paralelogramul construit pe vecturii v
1
:;;i v
2
:
a) v, = i + j - k, v
2
= i- j + k, v
3
-i + j + k;
b) v, = i - j, v, = j - k, . v, = -i + k.
62. Sa SC cerceteze Coplanaritatca VCCtorilor V1, V
2
, v
3
:;>i s;l Se determine relatia
.d(' cind cste cazul:
a) v1 = i + 2j + 3k, v, = 2i + 3j + 4k, ,., = 3i + 4j + 5k;
lJ) v
1
= 3i + (3 + a)j + (3 + 7a)k, v
2
= 2i + (2 + + (2 +
v3 Si + (5 + y)j + (5 + )y)k ;
c) v1 = --<Xi- + (a: + ,B)k, v
2
= -,3i + (" -f- ,B)j - a:k,
v, = (o: + - o:j -
d) v, = i- 2j + k, v, = 3i + j - 2k, v, 7i + l4j- 13k;
c) v 1 = 2i -f- j -- 3k; v
2
i- 4j -f- k, v
3
= 3i -- 2j -f- 2k;
f) v, 3a -- 2b, v, =a-- b, v
3
= 3a +b.
63. Stt se determine A E R in fd ca vectorii v
1
= 2i - 3j + 4k, v
1
=
c= i +- ),j -- 2k v, = 3i -- j + 5k s{! fie coplanari.
S;:i se calculczc produsele mixte :
a) (v
1
, v2 + v3 , v1 -/- v, + v3); h) (v,. v
1
-/- v
2
, v
1
+ v, + v
3
); c) (v
1
+ v
1
,
v
2
+ v
3
, v
3
+ v
1
); d) ( v,: v,: v, v,: ,., ) ; e) (v
1
+ v
1
v
1
,
v1 -+ v
3
, v
1
+ v
2
- v
3
). .
r_e devin accste produse daca_vectorii v
1
, v
2
, v
3
coincid cu_i; j, k?
6.=i. S;\ se determine volumul paralclipipedului construit pe vectorii;
a) v, =a+ Zb + c, v
2
=a+ 5b + 3c; v
3
=a+ 2b- 3c;
1,) v1 =a-- Zb -1- c, v
2
3a -1- 5b- 2c; v
3
= 2a + 7b- 3c,
c:t a 6, b Ji, c = 2, -1: (b, c) = ..::_, iar unghiul format de vectorul a
6 -
r;
.I1L111ul determinat cle vcctorii b c arc miisura
4
6(>. Scr sc verificc formula de dezvoltare a dublului produs vectorial, pentt"ll :
a) v
1
=i--j, v
2
=j -k;
-i-j-k;
),) VI j-/- j - k, Y2 c= 2i- Jj - k, V
3
= j + 2j -/- 3k.
(J7. St1 se vcrifice idcntit:ttilc
aJ v,x(v,xv
3
) + v
2
x(v
3
xv,) + v
3
x(v
1
xv
2
) = 0;
b) (v1 xv,)[v
1
x(v
2
xv
3
)] = -(v
1
v,)(v
1
, v,, v
3
);
c) (v1 xv
2
, v,xv
3
, v
3
Xv
1
) = (v
1
, v,, v
3
)
2
;
d) v1 x[v
2
x(v,xv
4
)] = (v
2
v
4
)(v
1
xv
3
)- (v
2
v,)(v
1
xv
4
);
c) (v
1
- v4)x(v2 - v3 ) + (v
2
- v
4
)x(v
3
- v
1
) + (v
3
- v.J Xi (v
1
- vJ-
= 2(v1 xv
2
+ v
2
xv
3
+ v
3
Xv
4
) 1
f) (v1 X v
2
) X (v
3
X v
4
) = v
3
(v
1
, v
2
, v
4
) ....: v
4
(v
1
, v
2
, v
3
) =
= v
2
(v
1
, v,, v
4
j - v
1
(v
2
, v
3
, v
4
).
/
68. F_i, v;, v;, reciprocii vectori!or v
1
, v
2
, v
3
Sa se verifice idcntii:i(ile:
a) v1 xv; + v,xv; + v,x v; = 0;
b)(
. ,,,) I
V1XV2, VzXV3, VaXVt = -----
(vl> V
2
, V
3
)'
(v;, V
1
, + (v
1
, v;, + fvt. V
2
, ,.;z + v? +

(vh + (v2, v;, + (v
8
, v{, vi+ + vi,
5a se verifice identiHltilc pentru vcctorii
V
1
= i- j + k, v2 = i + 2j + 2k, v
3
= i + j.
69. Se dau vectorii v
1
= 2i + j - k, v
2
= 3i + 2j + k, v
3
= -j + 2k. Se cer:
a) volumul parale!ipipedului construit pe vcct,.rii v
1
v,, v
3
;
b) expresia analitidi a vcctorilor reciproci ;
c) vo!umul paraklipipcdului construit pe vcctorii rcciproci ; ,
d) sii se arate ca v
1
x(v
2
xv
3
) (v
1
xv
2
)Xv
3

70. Sa se determine v astiel ca v a= 18, v x a= b, cr. a= i- j + k,
ar b = i + 2j + k.
71. Sa se determine aria triunghiului ABC, ca :
a) A(-1, -1. 0). B(O, 2, 3), C(1, I, 1); b) A(1, 2, 3), B(-.'i, I. -3),
C(-2, 1, 1).
72. Sa se determine lna!jimile triunghiului ABC. c;,
a) A(3, 1. 0). B(O, 7, 2). C(4, 1, 5); b) A(1, -1, 1), B(1, 3, 3), Cl4, 0, -3);
c) A(1, -1, 1), B(O, 2, 4), C(-1, -1, -1).
73. Sa se calcu!eze volumul tetraedrului de vlrfuri
a) A{ -1, 1, 0), B(2, -I, 3). C(3. 3, I), D(4, 2, 2) J
b) A(!. I, -3), B(2, -1, -1), C(3, 3, 1), D(-1. 4, 2).
74. Sa se calculeze lnaltimile tctraedru!ui de vlrfuri A(!, -:>.
C(-2, -4, 3). D(4, 4, -2).
4). B(O, -3, !),
75. Se dau punctelc A(-2, 3, I) B(2, 1, 1J. Sa se determine punctde care
Impart segmentul A B In raportul : ),
1
= 3 ),
2
= -2.
76. Sa se g5seascii cosinusurile directoare ale directiei din spatiu ce face cu Ox
unghiu! "' = 60 cu axa Oy unghiul = 30,
77. Sa se calculeze parametrii directori ai unci directii, care estc simultan pcr-
pendicn!ara pe directiile (2, -1, 3) (-3. 4, 2).
78. Sa se aile cosinusurile dircctoare ale vectorului director v, c;l este
perpendicular pe vectorii u
1
(2, -3, -I I) u
2
(2, 1, 0).
79. Se dau doui'l diractii de parametri directori, respectiv, (2, I, 2) ;;i (I. 111, 0).
Sli se determine m E R astfel ca directiile date: a) sa formeze un unghi de
b) sli fie perpendiculare !ntre elc.
80. Transllnd axele parale! cu ele lnsele, sa se determine translatia sistcmului
de axe astfel ca ecuatia x
2
- y
2
+ 2xy - xz- 6y .:._ z + 1 = 0 sa se transforme
lntr-o ecuajie ce nu mai contine tenneni liniari.
81. Se considera punctele M din plan ale diror coordonate relativ f1 repcru!
C'ill = {0, i, j} verificii ecuatia 5x
2
- 4xy + By
2
- 2x- 2y + I = 0. Ce relajie
satisfac coordonatele acelora>i puncte fa}r1 de rcpcrnl ortonormat, av1nd originca
0'(1, 1) >i axele de coordonate rotite direct cu unghiul 4SO fata de axelc reperului 1"/!.?
58
83. Tr:
bini q
-4
84. Sw
a .1xclm !1
85. Ce
Etrut:t
d,tcl sc tre
obtinuta d
1, -3),
0, -3);
-3, 1),
repcrul
relatie
82. (e devine ccua(ia .Y' - y' + 4x - 6y - 9 = 0 fa(:i de noul reper .
i!OI":l:C<t, r/2' cu originca 0' ( -2, -3) ax de de coordonaterotite direct cu unghiul 45"
iattt de axde vcchiulni rcpcr?
83. Tranolind axdc paralcl cu ele insclc in punctul 0' (1, 1). sa se determine
h;n1 cu care trdwie rotitc rwile axe pentru ca ccuatia x
2
+ 2xy + y2 - 4x -
-- .J_,.- -- 4 c_-c () <t SL' transforme in alta care s{i nu mai continil term en tn X y .

84. sc trt cxprcsia E =
- x
2
_'1'
1
cste un invariant fata de o rota tie
a ct:\dPr in plan.
Ce dt'\'ilw ccuatia x
2
+ y
2
+ + + 4xz + 4yz - 6.z + l = 0 satis-
fi'tcut;-, d, coordon;:ttde unor punctc rclativ 1a reperul ortonormat (Q = {0, i, j. k},
d.w:r sc trcn Ia nprul ortonormat cu originca 0' (o. +) cu baza {i', j', k'},
obhnuta din luza {i, j, k} prin matricca
l
l
j6 j6 j6
l
- j3 - j3
j3
?
l
j2
--j2
0

4. PLANUL DREAPTA IN SPA'fiU
l. Ptanul. Acesta po.:'ite fi .dat sub urmf'itoarele fornie:
a) Ecuajia planului printr.un punct M
0
(x
0
, y
0
, z
0
) p('rpt>ndicular pe un vector dat N(A, B,
[vectorul este
A(x- x0 ) + B(y'- y
0
) + C(z- z
0
) 0.
b) Ecuajia generalol a planului este
Ax + By + Cz + D 0.
c) Ecuafia planuJui deterrni11at de trei puncte 1H:coliniare j'II
1
(x,, y,, .z
1
), i = 1, 2, 3, este
X y
d) Ecuafia planului prin Hiiefuri este
z
z,
z,
z,
-o
X y Z
-+- + --1 0,
a b c
a, b, c tiiud segmentele determinate de plan pe axele de coordonate.
e) Ecuapa normalA a planului este
xcosor. + + zcosy- p = 0,
(I)
(2)
{3)
( <)
(5)
sos e, ltOS cosy ifiind t.osinusurile direc1oare ale normalei la phn, iar p este distanta de !a. origine
Ia plan
Ecuafia planului sub forma generalA (2) se poate scrie sub forma normaia
Ax+ By+ Cz+ D
J

cl: All+ B2 + ca
semnal .t1 alegindu-se astfel ca tennenul liber sa fie negativ.
IMstanfa de la punctul .llf
0
{x
00
y
00
.z
0
} Ia un plan P este date! de
]Ax0 + By
0
+ Cz
0
+ Dj
d(M
1
, P) = sau d(M0 , P) - J x
0
cos cc. + y
0
cos [:. + zv cosy - p /,
VA'+ B'+ C'
dupA. cum planul P este dat prin ecuafia {2) sau (5).
Unghiul format de doua plane este unghiul format de directii!e norma!elor celor douA plane
1
60
2. """Pia,.
s'tnt
b)
-x
1
+A(x
1
-
Unghiul a
x-x ..
{d,) --"'-'--.,;ill
I,
plan este :
Dacl. vectorii
a dre:ptelorjj
Ecuatia
f{ v.dl
2
, m
1
; n
1
)
,Ecuatia
I 1)
(2)
13)
I<)
{5)
(7)
Conditia IWcesar5. suficicntil ca p3.tru punctc lH ;(x,, y
1
, z,), i = I, 2, 3, 4, sl fie CClplanare estl....
x,
J',
'
x,
"
''
z,
= o.
(8)
'z
y, z,
x, y,
'
2. Drcnpt.a in spafiu. a} Ecuafiile Jreptei priu punctul .M
0
(x
0
, y
0
, z
0
) cu vectorul director \'(1, m, 11)
flint
X - Xo' = J' -Yo= 2 - Zo
(ecuatiile canonice);
m n
X= Xo + ),/, )'=Yo+ ).m, :: = Zo + ),n, A E R (ecuatiile rararnetrice) l
x = cxz + p, y = + 1 (ecuatiile reduse).
x-x
1

z-z
1
--- = = --- (ecuatiile canonice) ;
Y2-Yl 22-zl
- x
1
+ /,(x
2
- x
1
), y = .h + A(y
2
- .J'l). z =
+ ).(.z:!. .r
1
,, ). E R (tcuatiik 1 DJ< n.( 11ice).
[ c) Ecuatiilc dreptci suhtforma general5. sint
L1
1
X + BJY + C
1
z + D
1
= 0, A
2
x + B
2
y + C
2
z +
0,
(9)
(10
'[Ill
(12)

tn ipoteza ca. vectorii N
1
(A
1
, B
1
, C
1
) N
2
(A
2
, B
2
, C
2
) sint necoliniari. Vcctorul pentru
dreapta datii sub forma gerH"ral5. (14) cstc dat de
\'=N
1
XN
1
.

Unghiul a douil drepte iu epd cu unghiul vectorilor lor directori.
3. Dreup,ta :;:i planul, Fie drC"ptcle date prin ecuatiile
:x - :x
1
y - y
1
z - z
1
(d,) --------.
ll ml ttl

y - Y2 z - Zz'
{d
2
} --

Cundijia necesara suficienti'i ca cele douil drepte sa fie tn
mz
11
2
plan este
x
1
Yz - Yt
Zz- zt
\ =0.
/1
m,
"
.1,
m,
"
(16)
Dad vcdorii directori <:ti eel or douii drcple 11u co!iniari, rela1ia ( 16) reprezintii C01Jdi1ia de concu-
renti'i a dreptelor.
Ecuatb planului detenninat de un punct M
0
(x
0
, J'o, z
0
) dou.'i dircctii necoliniare v
1
(l
1
, m1,

m
2
, n
2
) e-;tc
I
I X- -'o
I,
I I,
X- x
0
xl- Xu
Y- Yo
Yt - J'o
m
61
, -'I
"t = o.
n,
X- x
1
drcapt.a --
1
z- z
0
\ = 0
zl- Zo
"
[17)
y - Yl z - Zt
---- este
m n
( 18), '
!Hultimea tuturor planelor care trece prin dreapta de intf'rsectie a dmul. plane datf>, nurnite plane
'de hazii, fonneaza un fascicul de plane, avind ca axii drea.ptii. Dadi planele baL:1 sint
(P,)
D, 0,
-atuw:i ecuatia fasciculului de plane este
(19)
Se HUHLC!;ik unghiul unci drepte cu un plan mHjhiul format llc drcapt<l proieqia sa in plan.
Probleme rezolvate
l. Sa Sl.' scric ccuatia tll1Ui plan, Care :
a) este paralel cu plam!l xOy trecc prin punctul M
0
(2, -5, 3);
b) trece prin (h prin punctul :11
0
( -3, 1, -2);
c) estc paralel en axa Ox trcce prin punctele M,(4, 0, -2) M
2
(5, I, 7).
Rczr;lvare. a) Estc coJPenabil sil. folosim ecuatia (I). Deoarecc p\anul ('Ste paralel cu planul xOy,
rezulhl. ell are acela5"i vector normal ca xOy, adicii k (0, 0, I}. Prin urrnare, ecuatia plauului este
0 (x - 2) + 0 (y + 5) + l(z - 3) = 0, sau z - 3 = 0.
h) Put em folo:.i C'cnatia ( 18}. Ecua\iile axei Dz sint _1'_ =-'-' ....!__, astfel d ecuatia ( 18) se scrie
0 0 1
I
3
'
0
'\' - 1
- - 1
0
z-'-21
2 = 0 sau x i- Jy = 0.
. 1
c) DeiJarC'ce planul estc paralel cu O:r, putem spuue determiuat de punctele A/
1
Mi ,
)!i directia lui adicii i( l, 0, OJ. Folosind ecuatia ( 18), obtinem ccuatia plauului
v
1
0
z-i-2
y
0
1 2 = 0.
2. Sa se sene ccuatia planului detcrminat de. punctde M
1
13, I, 0), J.I
2
(0, 7, 2)
?' "11,(4, 1, 5).
Rl'::o!-uare, Folosim ecuatia {3}, astfel cU ohtincm
X y Z
3 l 0
0
7
2
; j
= 0 sau 30x + 17y - 6_ - 107 0.
3. S;t se veriiice dac;t urn1ltoarele patru punctc St.: afE1 in plan:
M1(1, --1, 1), M
2
(0, 2, 4), 2\-1
3
(1, 3, 3), M
4
(4,'0, -3).
Rczofvare. Scricrn ecuatia planului prin punr:tcl( .\!
1
, J!:J
I
X- 1
-1
0
y _,_ 1
3
4
z I
1
0 '<>u -3x + y- 2z ,_ G 0.
Verifici'im dad J.f4 apartine acestui Flan. A-.,l'lll -3 -I+ 0- 2 ( -3) + 6 = 0. Dcci cdc patru
se aflii in acela:=;i plan: -Jx + y- 2z + 6-= 0. l'utcm utiliza <.hrcct conditia (8).
62
4. sa
M
1
(2, 0, O),
Renlvare.
sau
Re:olvare.
metrii directori
3
.!eel N--.
22
s. Sa
Rezolvare.
9.
Rezolvare.
b) d(M,,
. ,".
4. Sli' -se scrie eruapa unui plan, 'care taie axele coordonate In
M
1
(2, e. 0), M
2
(0, -3, I) M8{0, 0, ot).
, Rezlv.re. Foleslm ecua..fia pla.nului prin tlieturl. {4}, astfel a\ obfinem .! .. : - .!.. + .!_ -- l - .
' . . . 2 3 1 ..
8a.ueix--4y+3z-12-.t. -
5. Sa se scrie ecuatia unui plan care trece prin punctul M
0
(7, -5, I) care.
taie pe axele de coordonate segmente pozitive eg,ale intre ele.
Rez9lvare. Ecuafiaplanului prin tlieturi este !_ + !__ + .:_ - 1 0. Puaind c.ondifia
a
ecesta sa treaci. prin M obtinem ii = 3. ci ecuaf:ia planului este X + y + z - 3 = 0.
. '
li. Sa se sene ecuatia unvi plan care trece prin A (1,), -2) este perpendicularc
--> .
pe AB, ca B (7, -1. -4).
' -->
Rezolvare. Normala planului esb; N = .&J3:(6, -7. 6), astiel d1, folosind:ecuatia (f), obiinem.,_
6( .. I) - 7(y ,- _3) + i( +2) - 0 sau - 7y + 6z + 27 = 0.
7. Un plan taie pe a:x;ele de coordonate segmentele a= II, b =55 c = 10 ...
Si se calculeze cosinusurile directoare ale vectorului normal Ia plan.
RezOlvare. FolGsind plamllui prix ti\ieturi, obfinem !.... + L + !_ - l = 0, astfel a\ para .. -_; _
. . 113'10
metrii .directori ai noi1J!alei shJ.t
I
I .I I) . . I I I
N -, -, --.. 1ar N' = - + + -- - -::;-:;:--;-;;-
tl .55 IQ ' 111: 'U!i' 2'-'2 22.52-1111
Cosinusurile Cirectoare shit
I 22 2 . I 22 2, I 22 II
cesa=-. cosy=--=-
II 3 3 55 3 15 10 3 15
8. sa redudi Ia forma normalii planului lOx+ 2y --liz +-60 = 0 ..
RezolvaYe, FotQSind re!atia (6). obtinem
1Gx + 2y - llz + 60 =
0
sau _ x _ y + ..!_! z _ 4 = 0.
, - VW'+2'+ n 3 15 15
9. Sa se distant a de Ia punctul M
0
la,planul P, ca:
'
a) M 0(3, 1, -I), (P) 22x + - ZOz ,- 45 = 0;
b) M
0
(4, ,3, -2), (P) 3x - y + 5z + I = 0.
Rezolvare. Folosim formula (7).
a) d(M,.
b) .d(M,,
P = j 66 '-h i + 20 -45 I
> yz2 +'"'' + 20
P) = I 12 3 - 10 +' II
V9 +I +25
Pqactul M
0
apartine planului P.
3
=-=-
30 2
I
= 0.
63
..--\
10. Sa se scrie ecua(ia unui plan, care:
a) !rece prin pundul M
0
( -2, 7, 3) este par ale! cu planul
X - 4y-/- 5z - l
0
" 0;
b) trece pnn origine este perpendicular pe planele
(P
1
)2x-y -/-5z -/-3 =0 (P
2
)x -/-3y -z -7 =0
c) trece prin punctele M1(0, 0, I) M,(3, 0, 0) formeazii un unghi de 60
cu planul xOy.
Rezohme. a) Planul cautat are acec<l..5i 1\0rmd:i. cu plannl x- -ty + 5z- 0, adic<t ?cctorul
'N( l, - 4, 5). Prin urma.re, ecuat:ia planului este 1(-r + 2) - 'f(y- 7) + 5(z- 3) = 0 sau x- 4y +
..j- 5, + 15 0.
b) Fie N(A, R, C) nonnala planului ciiutat 1' .. P cste perpendicular P
1
pc P:a
rczultii N N
1
= 0 $i N N
2
0, unde Nt(2, - 1, 5), N
2
(1. 3, - I) sir1t ?ectori i nonu.tl i Ia cele douA
plane. lkci 2.-1 - B + 5C = 0, A + 3]]- C = 0. Solutia acestui o.istcm
A
II
c
1
-! 51
J - l
\Priu nrmare ecuatia. planului cste - Hx + 7y + 7z = 0.
c) CfLutam ecuatia planului sub forma. normala. x cos :x + v ens (3, +- x y - p = 0. Punlnd
cotH.litia ca planul sa trenca. prin )l.f
1
.lf
2
, obtinem y "= p ,-,h ;t.. = p(i. cos2 o::
--+ + y = I. dcrlucctn = ::b V 1- :O p
2
Deoa.n.e tlrlt; 1tiul fonn Lt c u planul xOy
este de ri0, reznlt<1. ca. unghiul dintre vcctorii nonnali 1\i{('nsa. cosy) si N
1
:n. 0, I) t'l6te de 60
Deci cos 60 =coo. y, de undc cosy '"'"" Jl , Cum cosy = p, rc,::ul t:l p = _2._ st de.:i ec uati<.L planului este
- 2 .
6
.,,f2G l
X ot -6- )' + 2 :: -- 2- '""-' ()_
II. Sa se calculeze unghiul urmatoarelor plane:
(PJ 4x - 5y -/- 3z - 1 0 (P
2
) x - 4v - , -i !.).
Rezolvare. Unghiul cclor dou!t plane estc unghiul nonn:dciur ... ,_[,,t!'t plalle
Deci
.i'\1 N2 21
7
co> ;:
Nt, N,) "-"=
--
- san
'
(Nl, :,:!
-
a:-.
cos

./5o.j1s 10
l'.>
12. Sa se scrie ecua(iile dreptei care trece prin pundul il1
0
(l,- 0, 3) formeazii
cu axde de coordonate unghiurile rx =GO", {3 = 45 ( l2'i".
Rezolvare, Se dOCi vcctorul director 3.1 dc.::ptei, (co<; fi;)->, crJ-'i 4:P, r1_y:; 120"). Fo!osim ecua-
_x-1 -v+5 z-,1
dreptei sub forma (9}, astfel
...!. 12
2 2 2
64
\
' I
13. sa. se
M
3
(+3}
Rtzoluart.
acea!'>til. drelptl.
x-1 y z\
--.::} 2 -1
14. Sl se
a) este
b) cstc parllj
'
c) este paral
.
a)
h) D i roc tia dt&J
x-2 y+.5 A

i -6
c) Directia
(}I rectia drcptei c!U,
,,
1>. S:isesq)
l.-l;i cu planele I
'
Raohare. Fie j
en planul P
1
,
u n Je SJ( l. I, 2). 9
,j
'
'
l
P,;n nmwo, "'"1
16. S:l se
X- 1 Y.i
a\-- =1
i 1
Renl:J '"t. a) '\!!
surile directoare 1
J
'
It) Vectorul
i
j
:;.i rleci x =
. ,-,
'tectorul
Punfnd
13. Sa se studieze puncte!or M
1
(3, 0, 1). M,(O, 2, 4)

Scriem ecuatiile dreptei prin punctele M
1
::;i J.f
1
, apoi verificlim dad. M
1
se afLA. pe
aceastA dre.:tptl. Folosim deci ecuatiile sub forma ( 12), astfel cA ecuatiile dreptei sint
x-] y z-1 1-J 1 3-1
-- = = --. Se vede cA .\1
3
apartine drepte, deoarece --=- = .---
-3 2 .J -3 6 3
14. SI se scrie dreptei care trece prin pu11ctul .1!,(2, -5, 3) >i care:
a) cste paralela cu axa Oz;
x-1 y-2 z+J
b) cste paralelii cu dreapta (d
1
) -- = -- = --
i -6 9
c) este paralel:i cu dreapta (d,) h- y + 3, + 1 = 0. 5x + 4y- z- 7 = 0.
Retn/uare. a) Directia dreptei este k{O,
' x - 2 y + 5 z-3
0, 1), astfel ci\, dup.l (9). avem --=-----
0 0 1
"I
' - 2
'
Directia dreptei e:o;te cu a d
1
, adidi v
1
(1, -fi, 9), a-;;tfel ca., {9), deducem
:r+.'5 z-.1

-6 9
c) Dircctiil dreptci d
1
este vectJrul v
1
= N
1
XN
3
, unde :">1
1
(2, -I, J) si N
2
(5, of, -I). Deoci
X - 2 y+5 Z - 3
rllrcctia drcptci dutate cste v
1
= ( -11, 17. IJ), ao;tfel ca. ccuafiile drcptei sint -----
-II 17 13
l'i. Si se scric ccu>tiile dreptei care trece prin punctul .1f
0
(2. I, 1) >i este para-
1Li cu planele (P
1
) x- v + z + 2 = 0 >i ( P,) x + y + z, - I = 0.
Rc4Jhnre. Fie v(l, m, n) vcctorul director a! dreptei cAutate. Deoarece rlreapta elite
c:11 pla.nul 1\. rezult.l vN
1
=- 0, unde N
1
(1, -I, I) vectorul umnal Ia P
1
. Similar, vN
1
= 0,
rn1le S!( I. I, 2). O:ltinem astfel J- m + n =- 0, l + ;n + 2;J = 0. Sulutia acestui sistem este
i'rin ecuatiile dreptei
"'
n
-,.---' \'(-3, - 1, 2).
I: -:1
x-2 y-1 I
sint -- = -- = --
-3 -1 2
16. Sa se determine cosinusurile directoare ale dreptelor:
x-1 y-5 z+2
>\ -- = -= --; b) 2x- 3y- 3:- 9 = 0, x- ly + z + 3 = 0.
; -.1 12
ReohJre. a) Vectorul director al dreptei este v(4, -3, 12), astfel c& versorul director are cosino
sun!c dircctoare
CO"> IX =
j16+9+Hi
4
13
-.1
f='-, cosy
1.3
12
IJ
h) Vectorul directcr al dreptei este v = 2
-3
1- -91 - 5]- I,
-2
-9 -5 -1
;.i <l.!ci CO"i :1. = J !0? , = JW7 COSY = J
65
,-, - Probleme de maternaUcl 1upe.rloare - cd. 221

17. Sa se calculeze unghiul dreptelor (d
1
) x + 2_v + z - I = 0, x - Zy +
-t z + I = 0 (d2) x- y + 2r + I = 0. x- y- z- I = 0.
Rezolvart. Yectorii directori ai 'celor d<>uii drcpte sint
j j k
"t = 1 2
= ii- "'k, \'2 =
-2
L
1
nghiul celo.r d::m.'l. drcpte este Jat de
V
1
V
2
1
cos -1: (vJ> v
2
) = -- = -.
vl v! 2
k
-1 2
-'1 -1
-1:(v,, Vz)=2_
3
Ji + Jj.
18. Sa se scrie ecua(iile proiectiei dreptei (d) x- 4y + 2z- 5 = 0,
3x + y- z + 2 = 0 pe planul (P) 2x + 3y + z 5 = 0.
Cum se vede in fig. 2, dreapta d'tutatA
,planul perpendicular peP confine dreapta d. Planul
ce cuntine drcapta d. Ecuatia fasciculului de plane
ce are drept ax1i pe d e."-tc x - "'y + 2z- 5 +
D este intersectia a dnu:t planul 1)
al doiiea face parte din fasdculul de plane
+ ).,(Jx + y - z + 2) = 0. Punind conditia ca acest
1tltim . plan sa 1ie perpendic!.llar pe P, l btinem
( I + 3l.) 2 + (- i + l.) 3 + (2 - l.) I 0, adicA
A =- I. Deci dreapta D are gencrale
2x + 3y + z - :'i = 0, <4x - 3y + r - J = 0.
19. Sa se verifice ca dreptele (d
1
) 4x +
+z-I =0, x-2y+3=0 (d
2
) 3x+
+ y-z+ 4 =0, y+ 2z- 8 = 0 slnt concu-
rente sa se scrie ecuatia planului determi-
nat de acestea.
Rezolvare. Pentru ca cele donA drepte s."i. fie
concurente, trebuie ca sistemul format cu ccuatiile
(PI,.'
,
,
101
Fig. 2
celor dr10A drepte sa fie compatr:il determinat. Apliciml metoda eliminArii a lui Gauss, Cll.tinem di.
sistemul este compatihil determinat cu solutia x = -3/5, y = 6/:J: z = 17f5. Deci punC'tul de intersectie
este M(-Jf5, 6/5, 17/5). Directiile celor drepte sint caracterizate de dirC'r:tori v
1
=
= 2i + j - 8k v2 = 3i - 6j + 3k. Folosind ecuatia ( 17), obfinem pentru planul detf:'rmiuat de
cele doua 'drepte
20. Sa se
intersecteaza
X+ Jf5
2
3
y- 6/5
I
-6
scrie ecuatiile unci
dreptele
z- 17/51
= 0 sau 3.t" + 2y + z- i = 0.
drepte care trcce prin punctul M,(4, 0, --I) >i
1
x-J y+3 z-5
(dJJ -- = --
x y-2 z+l
'il (d,) - -- = --.
2 1 J
j -1 -2
Rezolvare. Fie d dreapta cAutata \'(/, m, u) vectorul sliu director. Din conditiile de inter
secpe a dreptei d cu dreptele d
1
dz obfinem, foJosind condifia ( 16),
-3 61
<4 3 = 0
m "
0 0
--:-1 2 =0<::>
m n
66
{
-331 +21m- 6n = 0
it+ Sm.- 6n = 0.
21.
z
cu dreaptl
v(B, 7, 1).
este v(-
Dreapta d '
--l)
Solutia sistemului omogen este
m
1
21 -61-1-33 -61
8 -6 . i -6
a.stfel rncit v(- 78, -222, - 348). Prin urmare, ecuatiile dreptci siut
X- 4
y z + 1
lJ 37 58
x+J y-5
21. Dintre toate drcptelc care intersecteaza douii drepte date (d
1
) -- = -- =
_:_ >i (d,)
1
ru dreapta
X- J0
y+7 z
---=--=-
j i
2 3
sa se scrie ecuatiile aceleia care este paraleHi
Rezolvare. Deoarece dreapta ci\utaUI. d este paraleUi cu d,, rczultti d'i. aceasta are vectorul director
v(8, 7, I). Dreapta d poate fi consideratii ca intersectia a doua plane (fig. J) : unul P
1
determinat
L
M,!-3,5,01
)(
M,ll0,-7, 01
v,
----.
de dreptele d d
1
, ceU'i.lalt P
1
dcterminat de drep-
tele d d
2
. Pentru determinarea celor douA. plane
avem cite,un punct doi vcctori necoliniari. Folosind
ecua tia ( 17), a ''ern

y- j
3
7
I
X- )0 )' + 7
(!',) 5 4
8 7
z
'f'ig. 3 Deci, dreapta d are ecuatiile -2x + Jy- 5z- 21 """
= 0, -:r + y + z + 17 = 0.
22. Sa se scrie ecuatiile perpendicularei comune Ia drcptcle
(d,) (x + y - 3z + I = 0 (d,) + 3J' = 0
x- y + 2z = 0 ISx + lOy- 6z- 30 = 0.
RezohM1e. f.'ie d dreapta cli.utatli. v(l, m, n) vectornl s;"tu director. Dcoarccc dreapta d este
pcrpcndicularii. simultan pe J
1
5i pe d
2
, rezulti'i. vv
1
= 0 vv
2
= 0, unde v
1
sint vect<?rii
directori ai cclor dou5. drepte. Dadt tinem scam:t
j
I
-1
kl . I i
= -i- 5j- 2k, v
2
=
.1
10
lSi+ l2j- 25k,
-6.
celc dou.i comlitii se scriu -l - 5m - 2n = 0, - 181 + 12m - 25n = 0. Solutia acestui sistem
este v(-1'1:9, - tl, 102). De Ia. acest punct ml.i departe se poate proccda cain precedent.
Dreapta d ponte fi consideratli. ca intersectia a dou<l plane: planul. P
1
detcnninl.t de dreptele d
67
d
1
pJanUl P
1
determinat de dreptele d d
1
Planul P
1
face parte din fasciculul de pla11e a.ri11d
axa d
1
. Ecuatia acestui fascicul este x + y- 3z + 1 + A(x- y + 2.a:) = 0. Punind condi{ia ca acest
plan fie paralel cu v (adicA produsul scalar al lui v cu normala Ia plan sa fie zero), obfinem
- H9 (1 + A) - I I (I - A) + 102 (- 3 + 2A) = 0, deci ). Deci ecuafia planului P
1
est!'!
266x- 200y + 367z + 33 = 0. Similar se obtine pentru P
1
ecuatia 949x + 5 561y + l 986 2 +
+ 9 930 = 0. Deci (d) 266x- 200y + 367z + 33 = 0, 9-49x + 5 56ly + l986z + 9 930 = 0.
23. Sa sc calculeze lungimca pcrpendicu!arei comune a dreptelor (d
1
) x = 21-4.
y = -t + z = -2t- I (t/
2
) X= 41- 5, y = -31 + 5, z = -51+ 5.
Rezolvare. Cele dou[ drepte pot fi scrise sub forma canonic.1, eliminind parametrul l:
x+-4 y--1 z+l x+5 y-5 z-5
(d,) --- -- = -- <i (d,) --= -- = --
2 -! -2 i -J -5
de unde se poate vedea un punct prin care trece vectorul director al fiedi.rei dreptc. :\stfel pentn1
d
1
avem M
1
(-<f, 4, -1) vd2. -I, -2), iar pentru d,_ avem .ll-!
2
(-5, 5, 5) --J, -5l.
Lungimea perpendicularei comune {fig. -1) este
egalil cu distanta de la punctul Af
2
Ia planul care
trece prln M
1
este paralel cu vectorii v
1
:;.i v
2
.
Ecuatia acestui plan este
y - i
-!
-3
sau -x + 2y - 2z- 1i = 0.
Distanta de la punctul A/
2
Ia acest plan este
I 5 + !0 - lO - 11 I
d(.l12, P) =
1
= 3. Prin ur-
vl+i+i
mare, lungimea perpendicularei comune este 3.
,,
I
I
I
Fig. 4
-
Se poate observa di lungimea perpendicularei comune este egall cu 1 M
2
.1.V J ac<:asta r<:prezi11t<'i.
- inflltimea paralclipipcdului construit pe vectorii M
1
M
2
, v
1
v
1
. Deci putem oLtiuc lungime-a perpeudi-
cularei comune dupil formula
24. Sa se calcu!eze distan(a
(d) 2x - y + z = 0, x + y - z +
de Ia
I= 0.
punctul
111,(3,
-I. 2)'
Ia
dreapta
Rezolvare. Mai intii vom punc In evident<'!. un punct a1 dreptei d !)>i vom calcula direcpa ace-steia.
Luind z = 0, din ecuatiile dreptei d obtinem x = - +, y = - : : Fie M.(- +, -: , 0)
DirecP,a dreptei d este
j
-!

-!
68
c:onstruit pe veetorii
M,
I
I
I
1
I
I
I
M,
N .:
Fig. s'
25. Sa se ca!cl
6x + 21 - 9z + tj
Rezolvare. Yom IJ'l
paralelA en normala
astfel coordonatele pua
lui 0'. incazul
deci sistemul de ecu4
O'(x', y', z'), din rela'
26. Sa se detej
(P
2
) x t 2y- z.
a) sa aiM In '
b) s:\ trcaca ]l1
c) sa se
Rezolvars. a) Pen
ca sistemul format cu_
necesar sufident ca;
Deci
b) Tinind scama;
dreaptA este

simp1u. nedeterminat:;
e:x1inse egal cu
(d,) X= 2/-4,
-51+ 5.
pentrr1
-5).
Ia
dreapta
Cum se vede din fig. -' distanta M
1
N de la M
1
la dreBpta d, este imlltimea paralelogramulm
-
construit pe vectorii ..'\f
1
.'tf:i !;>i v. -Aceast.1 ini'iltime este
h=
-
I .\1 ,M' X v I J i98.
0
6
v
!PI
M,
N
o
Fig, 5 Fig. 6
25. Sa se calculezc coordonatcle punctului simetric a] originii lata de planul
6x + 21- 9z + 121 = 0.
RezoJvare. Vom scrie mai intii ecuatia dreptei 011-1
1
, cunoscind di accasta trece prin 0 este
paralela cu normala Ia plauul P (fig. 6). Intersectam a poi aceast<'i dreaptil. cu planul P, obtinillfJ

astfel coordonatcle puuctului J./1. Scriiud apoi faptul dt Q,\!
1
= 00'/2, deducem coordonatele punctu-
_ X y Z
lui 0'. In canJ] de fat A ec,uatia dJeptet UAJ
1
este -;=- = - . Intersectiud planul cu OA!
1
, rezobilld
6 2 -9
deci sistemul de C'cuafii 6-1 + 2y- 9z + 121 = 0,
6
y
2 -9

O'{x', y', z'), din relatia O.l!
1
= 00' /2, rezulta 0'(- 12, - "1, 18).
26. Sa se determine m. n E R astfel incit planele (P
1
) 2x- y + 3z- I
(P2) x + Zy- z + n = 0. (P
3
) x + m) -- nz + 10 = 0:
a) sa aiba in comun un punct;
b) st1 trcacit printr-o drcapt:l ;
c) sa se interscctezc dup:l trei drepte paralele distincte.
o.
Rezolvar8. a) Pentru ca cele trei plane sa aiba in comun un singur punct este neccsar sufiritnt
ca sistemuJ format cu cele trci ccuatii ale planelor sa fie compatiLil determinat. Prin urmare, este
necesar suficient ca de1Nminantul si.stemului s."i fie diferit de zero (sistemul fiimJ de tip pll.trat).
Ded
-1 3
2 - 1 #- 0 sau It - m - 1.
L) Tinind scam a de ecnatii1c ale dreptci (II), peutru ca cele trei plane sii tread!. priu
dreapt_a este ncces<1r .-:;i suficient ca siskmul de ecuatii P
1
= 0, P
2
= 0, P
3
= 0 sa fie compatiLil
simplu nedeterminat. l'unind coJJdifia ca rangu1 matricei acestui sistem sii fie ega! cu rangul matricci
e:xtinse egal cu doi, obfint:m solutiile
Jto6
ttl=--
2
-, U= -2 +JW6 m = _ Jw6
2 2
-2-JW6
2
69
c) fn aces't caz trebuie ca rangu1 sistemului P
1
= 0, P
2
= 0, P
8
= 0 sd fie doi, "tar rangul matricei
extinsc a sistemului s.'i fie trei. Astfel fiecarc dintre plane sc intersccteazfi dup.l o dreapta care
1 1 '1 1 o ... '. -2J, jw6
este parale cu a tre1 ea pan. !11 accstc cond1tu outmem m = n + 1 si n # .
. , 2
27. S;'i se calculcze un::hiul dintrc drcapta (d) x + y + 3r = 0. x - y - z = 0
pJanuJ ( P) X - y - Z + l = 0.
Rezolvczre. Ycctorul director a! drcptei d este
j
1
-1
1 = 2; + 4j _ 2k.
-1
lktcrminiim mai intii unghiul rlintrc d N, N
fiind vectornl normal Ia planul P (fig. 7). lJeo.-
nce N( I, -I, - 1), ohtincm ens 1:: (v, N) ,_=
v N
-- = 0. l'rin urmare, df' aici tragl'm
!I;V
cluda cA v este perpendicular pc N deci eli.
dreapta d cste paralel<'i cu planul 1'. H<'imine de
-.;tndiat dacA dreapta apartine sau nu planului.
I
I
L
7
;;-
"
"'
N
I d"
' /
' /
Fig. 7
E.;tc de ajuns a Yedea dacft llll puncta! dreptei d apartine planului P. Un punct al dreptei, se
.,(de este originf'a x = 0, y = 0, z = 0. Acesta nu verifidi ecuatia plamdui rleci drcapta
uu tste continuti'i. in plan.
l'roblemc propuse spre rezolvare
28. S;t sc scrie ccuatia planului dctcrminat de punctcle ,,f
1
, ,lJ
2
iV/
3
, ca:
a) Jf
1
(0, 0, 0), il1
2
(.3. --2, I). ,lf,.(I, 4, 0);
b) M 1(I. -I, I), J
2
(1, 3, 3), M
3
(4, 0, -3).
29. se ccrcctezc coplanaritatca urmatoet.rdor puncte:
JI,(3, I. 0), .11
2
(0, 7, 2), ,11,( -I, 0, -5), M,(-l, I, -2).
JO. Si se sene ccnatia unui plan care b.ie axele de coordonate in punctele
Jf,( -I, 0, 0). M,(O, 2, 0) M,(O, 0, 3).
31. S:t se scrie ccuatia tmui plan care trcce prin punctul A(I, -l, 0) este
p<Tpendicular pe "'":torul is, cii B(2, 0, 3).
32. S.'i se rcducJ la forma ccuatiile urmatoarelor plane:
a) 2x - 9 y + 62 - 22 = 0 ; b) 6x - 6 y - 7o + 33 = 0.
33. S;l se calculcze tlistanta de Ia punctul M
0
Ia planul P 5tiintl di:
a) .u,(z. o.- (!') -tx- 4y + 2z + 17 = o;
b) J/
0
(0, 0, 0), (f') I5x- lOy+ 6o- !90 = 0.
70
34. Sa se
a) 3x-y+
bl 6x + 2y...:.;
35. Sa se stud
j
a) M
1
(2, 6,
b) M
1
(l, I, 3},
'
c) J1f
1
(l, -I, i
' 36. s:l sc
'
X\
a)-=--
12 9
j
b) 5x - 6y +1
'
37. sr, sc
1
X- I y +
a) -- = __,
3 6;
b) {3x- 4y -; ...:
2x + y-,
38. sr, se
M
0
(2, 3, -5)
. +3 =0. .
39. Sa se stal
;
a)
40. Sii se scm
. '
a) trece pnn
v = i + 2j+ 3k,,
b) trece prin;
v. = 3i + 2j +
c) trcce prin j
(P) x + y- Z ='
d) trcce prin I

41. Sa se scril
perpendicularei
42. Sa se scrul
M
2
(3, 0, 5).
43. Sa se deti
+ z- 6 = 0,
44. Sa se deg
2x- y- z = o'
'
34. Sa se calculeze unghiurile urmatoarelor perechi de plane:
a) 3x- y + 2: + 15 = 0 Sx + 9y- 3z- I = 0;
b) 6x-t-2y-4t+ 17=0 9x-t-3y-6z-t-4=0.
35. s:, se studiezc coliniaritatea punctclor :
a) M
1
(2, 6, 1),
ilf
2
(1, 8, 0). M
3
(0, 10, -1);
b) !11
1
(1, I, 3).
M
2
(0, 2, 2), M
3
(-3, 5, -n;
c) M
1
(1, -I, 2), M
2
(0, -1. 3), M
3
(2, 1, -1).
36. s:, sc determine cosinusurile directoare ale dreptelor
X\ y-7 z+3
a)-=-----
12 9 20
b) 5x - 6y -t- 2z -t- 21 = 0, x - z + 3 = 0.
37. s;, sc calculcze unghiul dreptelor
x-1 y+2 2-.'i .x y-3 z+1
a) -- = -- =-= -- - = -- = --
3 6 2 2 9 6
b) {3x - 4y - 2z = 0 ;;i
2x-t- y-b=O
{
4x -+- y - 6z - 2 = 0
y- 3z -t- 2 = 0.
38. Srt se stabileasdl' ccuapile canonicc ale dreptei cc trece prin punctul
M
0
(2, 3, -5) ;;i estc paralela cu drcapta 3x- y + 2z- 7 = 0, x + 3y- 2z -t-
_-t-3 = 0.
39. Sa se stabileasd ccua(iile parametrice ale dreptelor
a) {2x + 3y - z - 4 = 0 ;
3x - 5y -t- 2z -t- 1 = 0
b) {X -f- 2y- Z- 6 = 0
2x - y + z + I = 0.
40. Srt se scrie cCliatia unui plan, care :
a} trece prin punctele M
1
(2, 3, 4), M
2
(4, 6, 5) este paralel en vectorul
v = i + 2j-+- 3k;
b) trece prin 3, 4) este parald en vectorii v
1
= i- 2j + k
v, = 3i + 2j + 4k ;
c) trece prin punctelc M
1
(1, I, 1) M,(2, 2. 3) este perpendicular pe planul
(P) x -t- y - z = 0 ;
d) trcce prin punctul M(l, -I, I) este perpendicular pc planele (P
1
) x -
- y -t- z- I = 0 (P
2
) 2x -t- y + z -t- I = 0.
41. Sa se scric ccua(ia unui plan, ca punctul M(3, -6, 2) este piciorul
perpendicularei coborlte din origine pe acest plan.
42. Sa se scrie ecua(iile fc(elor tetraedrului cu virfurile in punctele : M
1
(0, 0, 2)
M
2
(3, 0, 5), M
3
(1, 1, 0) M,(4, I, 2).
43. Sa se determine coordonatele punctului de intersectie a! planelor x + y +
+ z - 6 = 0, 2x - y + z - 3 = 0, x -t- 2y- z - 2 = 0.
44. Sa se demonstreze ca planele X+)'+ 2z- 4 = 0, X-+- 2y- z- 2 0,
2x - y - z = 0 _, + y + z - 3 = 0 sint concurente intr-un punct.
' \
71
45. Sa se determine A ER, astfel ca planele x- y + z = 0. 3x- y- z + 2 = 0
>i h - y - Zz + A = 0 sa se intersecteze dupa o dreapta.
46. Sa se studicze pozitia rclativa a planclor
a) Sx + 8y- z- 7 = -0. x + Zy + 3z- l = 0. Zx- 3y + 2z- 9 = 0;
b) X- 4y- 2z + 3 = 0, 3x + )' + Z- 5 = 0. -3x + 12y + 6z- 7 = 0)
c) 2x - y + Sz- 4 = 0, Sx + 2y -- 13: + 23 = 0, 3x - z + 5 = 0.
47. sa se studicze pozitia relativa a planelor
a) Sx- z + 3 = 0, .ly + 2z- I = 0, 2x- y - 4z + 5 0, 3x + 4y +
+ Sz- 3 = 0;
h) Sx + 2y- 6 = 0. x + y- 3z "" 0, 2x- 3y + z + 8 = 0, 3x + 2z- I= 0.
48. Srt se afle ecuatia planului care trccc prin axa Oz formcaz5. cu planul
2x + y - J - 7 = 0 unghiul == 60.
49. s;, sc scrie ecuatiile drcptei care sc afla in planul xOz, trcce prin origine
perpendicular;\ pc dreapta
x-2 y+ l z-5
3 -2
50. Sa se scrie ccua(iilc drcptci care trccc prin punctul M
0
(- I, 2, I) >I este
paraleH\ cu dreapta x +) - 2z - I = 0, x + 2) - z + l = 0.
. x-1 y-2 z-J
51. Sa sc scrie ccuatiile proiectici drcptc1 (d)--= --- = -- pe. plant.!
2 J 1
(/') X + y + Z - 3 = 0.
52. sa sc vcrifice crt drcptclc urmi:itoare sint concurentc:
x-1 y-7 .::-5 x-6 y-1-1

2 .l -2
Sti sc scric ecuatia planultti dctern1inat de acestea.
53. Sa se scric ccuatiilc perpcndicularci coborite din punctul .11
0
pc dreapta (d).
imd c(t:
a}
X
+-
I y z - 2
M
0
(2. 3, I)

(d)
2 -I J
(J)
X- I y -! I z + 2
b) .1lo( -2, 3, I)

--=--==-:;::--
2 -3 4
c) J/
0
(0, 0, 0)
x-5 y-2 z+l
(d)-=-=-
i J -2

54. sa se sene ecuatiile pcrpcndicularei comune Ia dreptelc :
y-J z-9 x-3 ;-1 z-l
'I (do}--=--=--;
2 -1 - -7 2 3
X - 7
b) (d,) I X + z '.... 2 = 0
\x + y- z- 3 = 0
(d,) J2x + I = 0
\y + 5z = 0.
72
a)
\;) (J
1
) X = J =f)
>+ 7 YJ
c) (d
1
) -
3
- =
d) (d,)
!
56. s;, se calculel

(d,)
'
. '
'i
57. Sa se demon!
= 21 + 2, z = -21 i
58. Sa se veri!iq
.x+7 y-5 :0!

3 -1 11
scrie ecuatia plamilj
59. Sa se scric eo
4x- _v + 3z- l =
a) trece prin ori!
c) est e paralel c:
d) este
60. Sa se scrie e
nelor x + 5y + z ==
x- 4y- 8z + 12
61. Sa se scrie.
este perpendicular l
62. Sa se scrie
paralel cu dreptele
X + I
a) (d
1
) -=
2
b) (d,) IX+ 2y
\x- Y
63. Sa se scrie
dreapla (d) 2x -
64. Sa se scric
+ 2y- z- I=(
este
plant.!
55. Sa se calculeze lungirnea perpendicularei cornune a dreptelor d 1 d2, c:,:
a) (d,) X+ J = y- 6 = Z- 3 (d,) y_2:__1 = z + 7:
i -3 2 8 -J J
L) (d,) X = y = z (d,) X 1 = 0, y 2 = 0 :
x+7 y+i z+J. x-21 _y-L5 ::-2
c) (d
1
) = - = (d,) -- = = -
3 i -2 6 -i -1
d) (d,) J X + y z I = 0
\zx + y z -- 2 = o
(J,) {X + 2) z - Z = 0
x + 2y + 2z + .-1 = 0.
56. sr. se calculeze distanta dintre drcptelc
x-7 y-1 z-J x-2 y+l z
(t/
1
)-
J i 2 J 1 2
\ x-1. v+2 z-5
57. Sa se dernonstrcze di drcptele = = -- > x = 31 + 7. y =
2 -3
= 21 + 2, z = -21 + I deterrnina un plan. Srt. se scric ecuatia acestuia.
58. Sa sc verifice C:t drcptelc 2x + 2y z 10 0, x y z - 22 = 0
.x+7 y-5 :-9 ...
-- = = -- smt paralcle. Srt se calcu]e?.c distanta dintrc ele. Sa se
3 -1
scrie ccuatia planului deterrninat de accstea.
59. Sa se scric ecua(ia unui plan care trecc prin drcapta de interscctie a planelor
-!x - y + 3z l = 0 x + 5; z + 2 = 0 care :
a) trece prin originc; b) trece prin punctul i\1(1. 1, 1):
c) este paralcl en axa Oy :
d) este perpendicular pe planul 2x - y + 5z 3 = 0.
60. Sa se scrie ecua(ia unui plan, care trece prin dreapta de intersectie a pla-
nelor x + 5y + z = 0 x - z + 4 = 0 care forrneaza un unghi de 45 cu planul
x -!y 8z + 12 = 0.
61. Sa se scrie ecuatia unui plan care trcce prin punctul M
0
(2. 2. I) care
este perpendicular pe dreapta x + 2y z + 1 = 0. 2x +) z = 0.
62. Sa se scrie ecua(ia unui plan care trece prin punctul M0( 1, I, 2) "'te
paralel cu dreptele :
a) (d,)
X+ 1 y+l z+1

(d,)
x+1
y-1
'+ 1

--- =:-: --
2
2
L)
(d,) r + 2y _ z + I = 0

(d,)
+z=O
Z = 0.
63. Sa se scrie ecuatia unui plan care trece prin punctul M0 (2, 1, I) pnn
dreapta (d) 2x - y + z I = 0, x + y z = 0.
64. Sa se scrie ecuatia unui plan care con tine drcapta x 1 = 0, x +
+ 2y z - I = 0 este perpendicular pe planul x + y + z = 0.
73
'
65. Sa se studieze pnzi(ia dreptei d fatiJ. de planul P. cit :
x-12 y-9 z-l '
a) (d) --=- =- (P) 3x + 5y- z- 2 = 0;
i 3 I
I>) (d)
x+l y-3 z
-- = --=- (P) 3x - 3y + 2z - 5 = 0 ;
2 i 3
x-1.3 y-1 z-4
--=-=- IP) x + 2y- 4z + I = 0.
8 2 3
c) (d)
66. Sa se gaseasdt prciectia punctului M
0
(4. -3. I) pe plan ill x + 2y- z ...:. 3 = 0.
67. Sa se scrie ecuatiilc dreptei ce trecc prin de intcrsectic ale planului
2x + y - 3z + I = 0 cu dreptele
x-3 y-5 z-1 .x-5 y-3 z+4
-- = -- = -- -- = -- "' -- .
1 -5 2 2 -i -6
68. Sa se calculeze coordonatele simctricului punctului M
0
(4, 3, 10) fata de
x-1 y-2 z-3
drcapta -- = -- = --
2 i 5
69. Sa se scrie ccua(ia planCI!ui determinat de pcrpendicularelc cob>rite din
punctul Mo(-3. 2, 5) pe planele 4x + y- 3z + 13 = 0 x- 2y + z- I 1 = 0.
70. Sa se scrie ecuatia planului care trece prin punctul simetricul punc-
tului M
0
(1, 5, faFt de planul (P) x- 4y + 5z + 48 = 0 este paralel cu
drcapta (d
1
) 2x - y - z + 1 = 0, 3x + 2y + 6z - 6 = 0 (d
2
) x + y = 0,
X -y- Z = 0.
71. Sa se scrie ecua\ia planului paralel cu planul x + y + 2z = 0 care trece
prin punctul de intersectic a planelor 2x + y - z - 2 = 0, x - 3y + z + I = 0
>;i + y + z - 3 = 0.
72. Sa se determine t. E R astfcl incit dreptele
( )
x-l_y+2_z '(d)x+l_y-J z
d
1
2 ----- =-
J -2 I i I l.
s:t fie concurente. Sa se afle coordonatele punctului lor de intersecFe.
73. Sa se determine taieturile pe axele de coordonate ale planului 3x - 4y +-
+ 6z- 24 = 0.
Se r
prin j(n) n e
Un (a.) este
lJn (a.) este
dacA a
1
;<l: a
2

Sirul (a") este
Scriem in acest caz.
Spunem cA- lira
n
.

.1
Limitele
Orice mono3
superior, el conver ..
rior, el este conv
Criteriul lui S
1
. i
din
II= 0.
5 $IRURI DE NUMERE REALE
Se :;;ir de numcre reate o a tpuJtirnii N in ll. Not<lm valorile acestei aplicatii
prin j(n) =an, n E N.
Un (a,.) este miirginit dadi exist<'! un numlir lt1 > 0, astfel incit ! a" I M, Vn- e N.
lin {an) estc crescAtor dadi a
1
a
2
::::; . ::::;; and J;lirul (a,.) cste descres(:.tor
dacli. a
1
*' o
2
a,H ....
$irul (a,.) este convergent dad. exislii a E R, astfel d'i.
'Vt > 0, 3nt E N I I an -a) < ,
Scricm in acest caz cli lim ap = a.
"
Spunem ca lim a,. = + oc I dadi
n
spuuem ('ii lim a"
n
- oo, daca.
Ve > 0, E N I a,. < - E, 't/11 > ne.
Dad!. limita firului (a,.) nu existll. sau este infinita, atunci ('Stc di1crgent.
a) Dad\ a,.-+ a, atunci ) a,. I-+ 1 a 1.
b) Orice convergent estc mclrginit.
c) Orice convergent are o singura. limitli.
d) Orice al unui comrcrgent este convergent ditre aceea.;;i limitA..
c) naca all__. a b.,- b ::;i daci:l an :::;; b,p Vn E N, at unci a ::5 b.
f) Daca all- a ell_. a ;;i dacli all :eo;; b. :eo;; en, Vn E N, atunci b,.- a.
g) Dacli I all - a I an or:" - C, atunci all - a.
h) Dacii all 0 :;;i I b
11
1, :eo;; Vn E N, atunci anbn - 0.
(I)
(2)
(.1)
Criteriul general al lui Cauchy. Conditia necesari'i. suficient<l ca un (a
11
) sa fie convergent e.<.te
(4)
Limitele monotone. Orice !3ir monoton are limit<'i.
Once monoton .;;i miirginit este convergent. Daci'i. .;;irul (a,.) este monoton cresciitor margiiJLt
superior, el converge clitre marginea superioaril. Dacft. (a,.) este monot.on dcscrescft.tor .;;i mlirginit infe-
rior, el este convergent catre marginea sa infl!rioar!L
Critcriullui Stolz. Fie (bn) monotou cresditur, cu limita + oo. Atunci
lim an+l- a"
n b,. n b
11
-+J - b
11
fn ipotcza cJ. Iirnita dio partea dreapta existA (finWi san rm).
75
(51

' (I + +. r este monoton cresditor superior: Iim;ta sa e>te
Iim(I+-'-)"
n "
Puncte limitll ale unui Prin punct limit5. al unui se intelege un nnm:lr a e R, care are
proprietatea cA orice vecinlHate a sa Contine o infinitate de termeni ai :,;irului.
Pie un oarecare :;;i A multirileA. Punctelor sale limitli. Numim limit.1 superioarA lim a.
A. (an) eel mai mare punct limita. din A. Numim limita infel'ioadi lim a,. a eel mal
mic punct lim itA din A.
Un (a,) are limita dacli numai dacA lim a
11
= lim aN.
Probleme rezolvate
1. Folosind Jefinitia limitei, sa se verifice di
a) lim
2
" - I = 2_ ;
. 2"+(-2)"
b) !tm = 0.
n 3n + 1 3 n 3"
Rezolvare. a) Vom folosi definitia ( 1). Va trebui s.i ari'itiim ca. pentru orice numtl.r pozitiv , pu
tcm determina un rang n
4
E N astfel incit s11. avem, pentru orice n > n
8
,
1
2n-I 21
----- < e,
Jn + 1 3
5 I
. ---< c,
3 3n + 1
j 5-3<
3n + 1 > sau n > ---
Jc: 9C:
Notind " E C
3
') , re'ultll di pentcu ocice n > n, avem 1. - a I < c deci reia(ia ( 1)
2 I
este verificaU. Aceasta convergenta dtrc-. Dac:1 lu!m e: =-, atunci nt """'
3 lO
2 1
deci tcrmenii a,, a,,, .. diferi1 de limita- cu mai putin de-. Dadl lu!m
3 10
1
c -, atunci n-
100
2 I
= 55 deci termenii au. a
07
,.,, difer3 de limita- cu mai putin de -
3 IOO
b) f'iind date:'> 0, va trebui sA determin!m un rang "e: EN, astfel incit
2" + ( - 2)"
-----<1 .
3"
e
2" + (-2)' 2"
Dar < 2.-
- Jq 3Q
dacli impunem ca
(
2 )" 1n2
2 - < e:, rezulUt n > --. Luind n =
(
In:_)
2 2" + (-2)'
= E - , a vern <1 c, pentru n > n,.
In:. .
3
"
3
aici notatia E(x) pentrn partca intreagli a lui x.

76
3

3
Prin urmare, !1irul converge Ia zero. Am {olosit
2. S:t se
Rc:olvare.

{al termeut
limitci unui !1ir t
3. sa se
nit nu tiD!
Haulvare. 1
'In -<= N. Dar, 0
a.etl = (ik+
sa arlitA.rt{'i
peutru 'f/, > 0,'
atunri a
2111
= O,:
>
Rezolvare,
,,
Dacl. p..,.

cto+-+
. '
lim
n
s. sa S!
)
(hJ
2. Set sc arate ca \Urul cu terrnenul general a,
2'+(-2)'
--'--'--'- nu este convergent.
2'
Re::olvau. Sa observAm eel pentru n par a.rem a,. = 2 pentrn n impar avem 11
11
= 0, adicA
doua convergente Ia limite diferite. Dacl (a,.) a.r {i convergent Ia. a, atunci cele douii sub-
(al termenilor de rang par rang imJ'ar) ar trebui s.1 tindi. tot ciUre a. DatoriU. unicitAtii
!imitci Unui contergent, ar trebui ca a sl fie egal cu zero i cu doi. Aceasta este impNibil.
3. Sa sc a rate c. a cu tcrmenul general " = (sin n ; ) .,., este nemargi-
nit ::'l nu tindc c!itrc oo.
Rrzvlvare. Daca irul ar fi mdrginit, ar insemna eli ar exista un numAr M, astfel eli [a.[ 0, pentru orice num11!r natural de forman= <fk + 1 > M3
aHt1 = (4k + 1)3 > l\1.
avem
Sa aratAm acum eel {>irul (a,) nu tinde clltre infinit. Dad. -l'iruJ ar tinde cAtre co, ar fnsemna cli
pt:':ntru 'VI!. > 0, 3ne E N, astfel cli, fn baza relatiei (2), $l avem a"' > e, Vn > n&. Fie n = 2m ;
atunri a2,. = 0, ceea ce cli. dat nu tinde cAtre infinit.
4 . . I o" + a:ln.t-t +. + " o k
. Fte cu termenu general a,= . oc,. Po ,<0, .p>O.
f3on + f3tn"-l +,,. + fi,.
sa sc calculeze lim a,..
n
Putem scrie

(
t > )
n' a,+-+ ... +-
n n.t
1 a
a:o+-+ ... +-
n n'
I>adi p = k, atunci . . o
dect hm ,. = -.
n flo
DacA p > k, atunci a,. ,_
= ---::-----=-
+ ...
I

n>-
n n
Jim a.= 0.
n
t ,.
a,+-+ ... +-
" n
Dadi p <It, atunci aN = n- --------
lim a"' = -co, dacli a:
0
l3o < 0.
n
Iim . - -t-oo,
n
5. Sa se calcu!eze limita cu termenul general
a,.=
1 +a+ a + .. +a"
I I I
1+-+-+ ... +-
I a I <I.
4. 4_1 11$
77
dac.1 a:
0
[3
0
> 0, sau

all+t_ 1 -1
a - I
a, = -a ---.-1 . -:(-:;-:)c::,-,.,:-_-1
rezultll. ca. lim a
11
3
Deoarece lim

= 0 pentru 1 a 1 <
n
"
i(l -a)
.. 6. Sc considera
0
irul (a,) dcfinit prin a, = 0. a, = 1.
Vn > 2.
Sa se arate di
2 2 (-1)"
V,. 2,
3 J zn-1
sa se calculeze lim a . Sa se aile rangul de Ia care lnceplnd termenii irului apro-
ximeazrL limita cu !rei zccimale exacte.
2
Rezolvart. Aplicam metoda induc*iei. Re1atia este verificatA pentru n = 2, deoarece a
2
=- +
2 I
+ - - = 1. Presupunem adeva.ratA. relatia pentru n l}i arAt.im cA
3 2
2 2 1- IJ"+'
a,.+l = - + - , --- .
3 3 2
11
Dar
J
Conform principiului inductiei, relatia este adevarata pentru orice n e N, n 2. Deoa.rece
lim ( -l}" = 0, rezulta eel lim a, ""'_:_. Tinind seama de relaJia (f), va trebui sa determinAm nn
n 2"-1 n 3
rang
" e N, astfel I a,- I < w-,, v .. > "
Dar
I
a, - .!._I = I.!_ , (-I)" I = _I_ < JO+, adicA 2"-' > I 000
3 3 zn-1 3 2"-
3
.3
si deci n > 2 + (In I
0
3
0
)/In 2. Deci n; = E ( 2 + (In I :OO) /In 2).
7. Sa se arate ca :
a) lim:'..= 0
b) lim na"' = 0,
I a I< 1
n 2' n
c) lim ':)n =
n
d) lim a=
1'
a> 0.
A
Rezolvarc. a)
Deoarecc 2
11
= (I + J)n = l + C! + c; + . . + c: > c;. rezu!it
78
I I
.;;i
c;
" n
deci 0 < - < -_.-'
2" C!
U) Deoarece I il .
+ t-)"= l+Cip+
2
J) com;ideriLDj
S.l ar.1UI.m
astfcl ca 0 < C(ll <
cgalitate..1. cste
prima parte a
:

a) a,= --c1
j
'
. 1 3. 'l
c)

Rezolvare. a)
1 'i
lim
n (1z + 2) ... (2n) il

b) Deoarece 0 1
. '
limitit .in aceasta. inegl
c) Daca. tinem
+

dcci
" n
0 <- < -.
zn c;
n 2n 2 n
Cum lim-= lim----= lim-- = 0, rezuWi eli lim-= 0.
n C! II - 1) 11 a - 1 11 2!1
I
b) Deoarece I a 1 < 1, putcm scrie) a I=---, p > 0, deci n I a )
11
= n/(l + p)". Cum (1+
(I+ p)
I 2
1 + + c;-p2 + ... + c:t:/' > C,-;p
2
, rezuWI. --- < , asHer d. n I a [
11
,<
(I+ p)" n(n-l)p'
2 2
< . Dar lim = 0 {ii deci, folosind una din proprietati (I a
11
- a J
11
a-+ 0
(n - l)p1 n (n-
implici'i. an- a), rezutta. ca. na
11
-+ 0.
c) SA notiim n = y;;- 1. Se obscrvii eli. y-;; > I, V11 .> 1 .!,li deci ot
11
> 0, Vn > 1. Va. trebui
s.'\. ar<l.tlim ca. ot,. - 0. A vem v:;; = ot,. + I deci n = ( 1 + 1X,.)
11
sau. H = 't + + ... +
n n
+ > Prin unnare, 0 <a:!<-.;- .!,li, debarece lim---:;- -= 0, rer:ulta: ca lim n- == 0.
. c; 11 n
d) sa. considerlim .mai intii cazul a> 1. Atunci.y; > I. __ Fi_e a:
11
= y;;_ 1, astfeTcA.oc
11
> 0.
Sii eli otn-+ 0. A vern y-;; = l + ,.. dcci a= (I +a
11
)" = 1 + ... +
a
astfcl eli 0 < o:, < -.
c'
Deoarcce lim
n
a
rezultl'i c5. an-+ 0. Dadl a= l, aiunci a"""" l .!,li

c'

I
egalitatea este evidenta. Daci'i a < 1, atunci scriem a-= - cu b >
b
_.,- 1
l. Prin urmare, V a = \Jb dupA
prima parte a demonstratieiVb- 1, .astfet cay;;; 1.
8. Folosind trecerea Ia limitii ln inegalitati. sa se calculeze limita urmatoarelor
:
lim
a) a.=
1! + 2! + ... + n!
(2n)!
)
135 ... (Zn- I)
c an = ____ :._ _ ___:_
Rezolvare. a) Deoarecc 0 <a,.<
= 0, rezuWt ell.
. . ( 2 )"
b) a.= " J +
(n - l)an-l - n
d) an = a1_ = 0.
(n + I)'
nn! n n! n
!i lim --- =lim
(2n)l n (2n)! n (n+ I) ... (2n)
lim a,.= 0.
n (n + 2) ... (2n) n
" =lim
"
n+
I
b) Deoarece 0 < sin .5.. < Vn E N, rezult.1 di. 0 < a,. < n (_:_)" + n
2
z: .. Trecind Ia
2" 2
11
3 za
JimitA in aceasti inegulitate 1i tinind seama cA li;:' n ( r = 0, n' ;. = 0, ob!inem li::' a.=<',
2k - I Zk
c) Dac.1 tinem seama de inegalitatea --- < -.--, Vk E N, rezult.1
3
an=--
2 i
5
6
2k Zk + I
2n- I 2 i 6
<---
2n 3 5 7
3 5 2n - 1 2 4
an = - - - --- > - '-
2 i 6 2n 2 3 5
79
2n
... ---!i
Zn +I
2n- 2
2n- 1
Prill urmare,
2 1 2n- 2 2 1
2 J
... --- <,<- -
2n - I 3 5
de unde priJl lnmuJfirea cu ttrmenul
J '
2n-

6
'
2 1 2n- 2 2n
2
I
<a; <l---
Zn 2n + I
Trednd la limitA fn inep.Jitatn (7), deducem clliw a, = 0.
n
2n
z.. + I
obfinem
d) Scriind cftiva termen.i ai observlm cl acef{-ia siut negativi : a
1
- 0, =
31
(7)
2
J'
.. - Presupunind prin inducfie clla.
8
_
1
< 0, din relatia de defi.Wtie rezultA cA a, < 0
deci in baza principiului inductiei a, < 0, V, e N. Notfnd prin b
11
= -a,, rezultA
n- I
ba=---
(n + I)'
n
ba-1+--- $i
(n + 1)
1
b, > 0, v. > I.
Sl obser..,.dm cd b1 < 1, b2 < 1, < 1. Presupunfnd prin inducfie ca. b.,_
1
< I, din rt'lafia demai Sll!IJ
deducem
n-1 n 2n-1
b, < --- + ---- = --- < 1.
(n + I)' (n + I)' (n + I)'
(2n- I)
Prin urmare, 0 < b,. < 1 !)li 0 < b,. < -'----'-
(n + 1)
1
ast!el cA., pri11. trecere Ia limitA in ultima relafie, rozultA lim bn = 0 lim a, = 0.
"
n
9. Sa se calculeze lim " pentru :
n
a
a) a,=------:----
(1 +a)( I+ a') .. . (1 +a")
22 + <f.3 + ... + (2n J2
> 0 ; b) " - ---'---'------'---'--
12 + 3
2
+ ... + (2n - 1)
2
a) Daca. a < 1, atunci prin neglijarea puterilor lui o: din parantczele de lu numitor
obfinem 0 <: a,. < cum lim = 0 pentru a. < 1, rezult3 lim a, = 0. Daci'i. a = 1, atunci (,. =
"
" I"
-= - deci lim a,. = 0. fn sfir;;it, da.ca oc. > I, atunci, ncglijind pe 1 in ficcare parantezA de Ia
z n
oumitor, obtinem
n(n+ ll
Ctll II- -2--
0<a,< =a.
oc. o:2 ... CO("
-n
1
+n
--2-
Deoarcce lim .:x = 0, prin trecere Ia limit! obtinem lim
a, = 0. Deci lim:a, = 0. 'r/iJ. > 0.
n
n
n
80
-
astfel 11m "
n
to. Sa so
a.=( 1

sA avem ja,
aici
atunci b,. < K
sau
Vn e N.
I+
6- Problema
Procedind ca Ia exercipul a), presupunem eli. (n) ar fi convergent dHre l. Trecind la
timita. in relatia de definitie a tinind sea rna col\ Je ( 1, 3), obtinem I= 2. Pentru a arclta
-ca I= 2 este intr-adevar liinita !iirului folosim proprietatea g). A vern
I
2 I 1 - 21
1. -II = I + -- - 2 = . - -.
an-1 n-1
I 3
2
Dcoarece an_
1
< 3, rezultA ca. a, = 1 + -- >
2 5
1+- =-. Vn.EN. Prin urmare,- <-, ast-

3 3
" j
lei ca.
1:( r = D. dupil pcopcietatea g) rczulta 1'::' a. =_2.
11. Folosind' teo rem a de convergenj5. a monotone miirginite, sa se
.cerceteze convergenta urmatoarelor
n"
a)
(n!)'
c) a
0
> 0;
2

a a;_
1
d) a
0
0, 0 <a < I;
2 2
e) a a.(2- a.), 0 < a
0
<I.
Re:wlvare. a) Compadim doi termeni consecutivi pentru a stabili monotonia !iirului. Avem
-- = -- --'-----'-- = -- I + - < --< I, Vn > 2,
a,.+I (n + 1)"+
1
(n!)a (n + l)" 1 ( I)" e
a11 [(n + 1)1]
2
n" n + 1 n" u + 1 n n + 1
-dcoarece !irul cu termenul general (I + r este crescMor !i tinde catrc e. Deci 1i.-ul (a.,) este des-
cresccltor i, cum a, > 0, rezuWi. ca. este mi'l.rginit inferior, Prin urmti.re, este convergent. Daca.
.notam l = lim a .. , atunci, trecind Ia limitA in relatia
n
= . _I_-
n + 1 n
rezultA l = lO e, astfcl ca. l = 0. Dcci lim a
11
= 0.
n
b) Putemscrie'a0 =0, a1 =.J-;;: a
2
=Ja+,.J;;, ... ,a
11
=Ja+Ja+ ... + ../a, ... Prin ne-
glijarea ultimului J;; Sin expresia lui a,., obtinem
.astfel ca rczu1ta an_
1
<a,., Vn e N, deci :;;irul (an) este crescator,
Din relatia a11 = Ja + a
11
_
1
rezulHi. a!= a+ n-t de unde
a an-1
all=-+--
a, an
82
!i g
a vern a;_
1
- 2a., a,.,.l j
Aceasta relafie a.rr:
ca aceasta sU aiM rid
$i deci $irul
deci este convergmt1
d) sa. pd_
stabile$te U$Or ca. 0 < "'
I ' 0
= - o:! > $1 a2 - a.
2
Cci OU-1 -OU+l > 0 Ji,
!ntr-adc!i'i.r, avem

Aceste relatii
$iruri siut mArginite,
de de!initic
Trccind Ia limit! in act
cele doua ecua.tii olf1:i.ol
deci $irul (a,) este !
Fie l = 1
1
= 1
2
= lim
n .
de('i 1 = - 1 +
(7)
2
b) Pu tem .erie
2
1
+ + ... + (2n)'
= _;:_...:......:......:....:...:.:..:.....::2_
I' + 3' + ... + (2n - I)'
2' + + ... + (2n)
1
--------------- =
1
1
+ 2
1
+ 3' + ... + (2n)'- [2' + i' + ,. + (2n)'J '
2n(2n + !)(in + I)
_:_...:__:.:c.___:__:_ - 2' (I' + 2
1
+ . , . + n')
in(n + 1)(2n + I)
2n(2n + 1)12n - I)
6
astfeJ cA. lim a,. """ 1.
n
10. Sa se cerceteze natura :
a) " = . a
0
= 0 ;
1 + a._
1
2
b) a,= I+-. a
0
= I.
a.,_l
I
Rezolvare. a) A vern a
0
= 0, I, a
2
= -. Folosind metoda inducfiei, presnpuntndcllo._
1
> 0. ..
2
deducem cA. 'i a,. > 0.
Deoarece a._
1
> 0, V,.eN, se a,.= (1 +a.,_
1
)-
1
< 1. Prin urma.re, 0 <a.< 1,
SA presupunem acum cA. (a.) este convergent !;li fie I = lim a.,. Trecind la li.mit4 fn relatia
n
I
1 +a,._
1
)-l, obP,nem pentru deterrninarea limitei lurm.!Hoarea ecuafie: -1 = ---. Prin unnare,.
I+ I
1 = (-
1
J5) deoarece a
11
E (0, 1), rezu1U\ cA. numai valoarea I=(-
1
+J"i> ar fio
1,1 2 2
posibiiA.
(-l+J:5i
SA arA.tA.m rnai departe cA I= ..:.._..,:......>e__.:. este intr-ade.,rft.r limita rului (a
11
). Folosim
2
de!initi:t; dat find> 0, va trebui &t determinA.tn un rang e N; astfel ca pentru oricen > n&.
sA a vern Jan - l! < e. Intocuind pe a., cu expresia sa, obiinem
1
1
- -I Ia, - II I I - II /' - I - Ia,_,, = Ill - -d
I + a.,_1 I + a"_
1
1 + (I+ I)( I+ a,_
1
)
a.ici am folosit faptul ca. l satisface ecuatia 1
2
+ l - 1 = 0.
I
I
Dac<'i notiim = se vede ca b,. < -- dacA
(l+l)(l+a,_
1
) 1+1
atunci bn < K !ji
/( < 1. Obtinem ja,. - ij < Kja,._
1
- lj $i K < I,
sau
I
punem K = ----.
(I +I)
VnEN. Deci
Trecind Ia limiti1 in inegalitate !ji tinfnd seama cA lim K"-
1
= 0, rezuita lim l.
n n
2 5
b) AYern a11 = 1 + --, a
0
= l $i deci a
1
= 3, a
2
= - Prin inductie deducem c;a a
11
> 0,
an-1 3
2
Vn EN. Apoi, deoarece a,.= l + --, se vede ci1 a,.> 1, VnEN. Deoar.ece a,._
1
> 1, rezultA
2
an= 1 + -- < 1 + 2, Vn EN. Prin urmare, $irul (an) este mi:irginit: 1 <a,.< J, VnEN.
a,._.
81
6 - Probl.me de ma.tematiei supertoare - ed. 2211t
. Daca
.. Prin ne
\
Deoarece (a.), a,. > 0, cste crcsci.Hor, rezultA a._1 < a11 at < a. deci
0
'"-
1
<

< 1 (J;; < 1 implica. !:.._ < J;)
a,. a
11
a,. .
Din relatia de mai sus deducem a,. <J;+ I, "f/Jt; aceasta araU1 ca (a,.) este mlirginit superior
deci este convergent. Fie l = lim a,. ; treciml Ia limita. in relatia a,. = J a + a,._
1
, obtinem l =
n
Ja + l, deunde_l =
( 1 + J i"+""4aJ
c) Deoarece a
0
> 0, prin inductie se poate arlita cl a,. > 0, Vn E N. Din relatia de definitie
avem a;_l - 2an an-1 +a = o;
Aceasta. relatie arata ca x = an-t este o radA.cinli rcalA. a ecuatiei x
2
- 2a,.x + a = 0. Pentru
ca aceasta s:1. aibli rlidlicini reate trebuie ca 1:1 =a!- a 0 deci a
11
J;_ Apoi rezulta

<0
deci (a
11
) este descrescator. Deoarece a
13
> 0, VnEN, rezulta eli (a,) este m11.rginit inferior
!]li deci este cow.fergent. Trecind Ia limWi in relatia de recurenta, obtinem lim = J;
n
a
d) SA. observAm rn 0 < a
1
=- < 1,
2
a a2 a
0 < a
2
= - - - < - < 1. Prin metoda inductiei se
2 8 2
a
eli 0 <a,.<-< 1, Vn e N. Deci :;>irul (a,.) este m<lrginit. Apoi, ave--..n at- a
3
=
2
1
2
. (a
1
+ a,)(a, - a1)
- a
2
> 0 a
2
-a, = < 0. Folosind metoda inducpei, vom
2 2
ca. au-t-a
2
t+1 > 0 J?ia
2
t-a2.t+ll < 0 va trebui sa ar.1t.1m cA a2t+1-au+3 > 0 !jli a
2
.t+Z-a2k+4 0-
1
a a ait+ll (a
2
t+ll + au){a2t+2 -Oat)
ntr-adcdl.r, a1em a2k+l - au+a = - - - - - + --- = > 0,
2 2 2 2 2
Aceste relatii eli (a2k) este crcsclitor (a
2
.t+
1
) este descresc.1tor. Cum aceste
sint m8.rginite, rczulti\ c5. ele sint convergente. Fie 11 = lim au 1
2
= lim a2t+l' Din relatia.
k k
de definitie scrisi\ pentru n = 2k :;;i n = 2k + 1 obtinem
a
2 2
a
2
t-l _a _ a_,, .
u+l =
2 2
2 2
' a 1 a
Trecind la JimitA in aceste egalitll.ti, obtinem sistemul 11 = - - - li, 1
2
=
2 2 2
2
cele doul< ecua\ii o!Jjinem (1
1
- 1
2
) 11 + (1
1
+ 12)1 0. Cum 1
1
;, 0 1
2
;, O. 'ewllil d 1
1
l,
au aceea'i limiUi..
deci !jlirul (a
11
) este convergent, deoarece cele doua care-1 compun
a
Fie l = !
1
= !
2
= lim a
11
Trecind la limita in rclatia (tn = - - ---,
'2 2
n
dcci l = - 1 + J 1 + a > 0.
83
a 1
o'utincm ecuatia 1 =--
2 2
e) Relatia de definitie a !}irului se scrie a! - 2a,. + a,tl = 0. Aceasta araU. ecuatia
x1 - 2x + a,.+
1
= 0 are ra.dacini reale !}i deci L\ = 1 - a,+ 1 0. Prin urmare, a,+1 1, VneN.
De asemenea din relatia aR+l = a,.(2 -a,.} rezulta a,.+
1
a 1(2- 1) =a,.
Aceasta arata ca .,iru1 (a,.) este crescA.tor a_. 1, Vn e N, rezulta ca !}irul {a_.)
convergent. Fie l =lim a
11
; prin trecere Ia limita in relatia de definitie obtinem ecuapa 1=1(2-l)
"
cu solutiile I = 0 l = 1. Deoarece (a,) este cresc.ltor !}i a,. > 0, rezult:l ca a" nu tinde catre 0
deci l = 1.
l2o Sa sc arate cil. >irul en tcrmcnul general a. = ( l + +1 estc monoton
descrcsditg.J" m5.rginit inferior.
Rezolvare. Fie a > 0. Dupa formula binomului lui Newton aveni ( 1 + a)"= 1 + C!a + c;a2 + ...
+ c:a" 1 + an !}i deci
(l 1 +an, Vn EN.
I
Luind a = --- in inegalitatea (8), obtinem
(n - 1)
(
I )" I
1 + -- > 2 + --, Vn E N,
n-1 n-1
deci (I + )"" > 2 + > Zo Vn E No Aceasta arata ca ;u1 (a.) est<: mArginit inferior.
1
Daca. lui:im acum a = --- in inegalitatea (8), obtinem consecuthr:
1)
(
1)' n 1
1+-- > 1+--> I+-;
nt- 1 n
2
- 1 n
(
")'(")'
l>
I
I+-;
n
I
1+-;
n
de unde a,_
1
> a". Deci .,trul (a,.) este descrescatoro Tinlnd seama ca a, = ( 1 + r
obtinem lim a
4
= e.
n
(8)
13o Folosind general a! lui Cauchy, sa se demonstreze convergenta
urmatoarelor :
cos x cos 2x
a) a.=--+--+
3 3'
1 [.
c) a, = I - - + - +
2 3
1
b) a.= I + - + 0 0 0 +
22 u2
cos nx
+--:
3'
+
n
Rezolvare. Vom f&losi conditia neeesa.ra suficientA. sub forma (-1:).
84
a)
a vern
Deci
-
DacA inipunem til
'J
n fiind n, E(J
' til
----
k- I k
1
"'"I>-,
J
astfel cl al
'
c) Putem
I
ja- a,l= I (-1)1
Daca. p este
I ( '
=n+l-;
linEN,
{B)
a} Fiind dat e > 0, va trebui s. determinam un rang ne eN, &$a incit pentru orice n > n, sa.
a vern ja,.+P - a,.j <l e. Dar
ja,.,- a,/= + ... + , ,. -- jcos{n + I)xl+ ...
I
cos{n + I)x _c_o_:s{__+:._:_P:._)x_l I (
J"+l Jn+JO JHJ
I ) I ( I I) I f+r-
+ -jcos{n + p)x/ ,. - I+-+ .. +-- =- .'-"...!._ __
JP 1 Jll.fl 3 JP-1 -.. _:\11+1 1
3
Deci
ja11 u -a,. I<-- - 1 -- < --, 'r/p E N.
I 3 ( I) I
J
11
+1 2 3"
Dacl impunem acum ca.-I- < e, adicA n > E"( -lnZe) atunci ja,.+,- a
11
j <! e:, Vn ._. "
23" lnJ
n, fiind n, = E --- Prin urmare, conditia (i) este verificata. -5i deci -5irul (a,.) este
(
-In2<)
In 3
conver-
gent.
b) A.,em
I I .
ja,+P -a,.) = --- + + ... + Tinind seama ca.- < --.--
{n +I)' (n + 2)
1
(n +Pi' k' k(k -I)
--.
'r/k > 1, obtinem
k- 1 k
/a,,_ a,./ < __ I ) +(-I __ I .J + ... + ( I __ I ) =
n n+I n+l n+2 n+P-I +P
I
Vn 1> -, astfel cA. a1cgind
<
c) Putem scrie
I I I
=----<-<!,
n n+P n
n, = E ( condijia (4) este lndeplinita. $irui (a,) este deci convergent.-
I- a,/= {-I)+I __ + ... + {-I)+>+-- ____ --+ ... + (-!)'---.
I
I !III I II
+I +P n+I n+2 +P
Daca. p este par.' atunci
/
ja,., _a,./= (-I- __ I_)+ ... + ( I __ I_)=
. n+l n+2 n+p-I n+P
DacA. p este impar, atunci
I+ _I __ (--I __ 1_) -... - ( I
n+.I .+2 n+3 +P-
\
85
Deci 14.+7 - a.J < , Vpe N, ;;i daca alegem n> E ( J "e = E (;). rezult& ca /a,.u -a,./< c.
"'n I> "e Vp e N. Condifia (4} este fndeplinita $i deci (a
11
) este convergent,
14. Fo!osind oriteriu! general a! lui Cauchy, sa se demonstreze divergen}a
mrilor:
)
1 I I b) .
a a. = l + - +- + ... + - ; a. = sm n.
2 3 n
Rezolvare. Trebuie arAtlim ca. (<I) nu este indeplinWi. Va treb11i sa ar1itiim cii nista
1 > 0 p E N, astfel ca Ja
11
+S> - a,.J > E, Vn e N. '
1 I I p
a) Avem jaot+P - a11 ) = --- + --- +, .. + --- > ---, de unde se vcde ca,
n+1 n+2 n+p n+p
. I d I I P .
Iuam p = n ;;1 e: = -, educem )a2,. - a,. > - nn urmare, rezulta ca $irul este divergent.
2 2
(a.} fiind crescli.tor, rezulta. ca lim a. = oo.
n
b) Presupunem c1 {a,.) este convergent fie I= lim sin n. RezuWi. ca lim[sin{n + 1) -
n n
- sin(n - 1)] = 0, adicA lim 2 sin 1 cos n = 0 ;;i deci Jim cos n = 0. Dar lim sin 2n = I, caci
n n n
(sin 2n) este un sub$ir allui (a1 ). Pede alta parte lim sin 2n = lim 2 sin n cos n = 2llim cos n ;.., 0.
11 n n
Prin urmare, 1 = lim sin n = 0. J)eoarece sin
2
n + cos
2
n = 1 deoarece am gilsit cil Jim (sin2 u +
n
: + cost n) = 0 ajungem la o contradictie. Deci nu exist& limit& Prului
n
15. Folosind criteriul lui Stolz, sa se calculeze Jimita (u.).
a
a) u. =-. a > 0 ;
n
n'
b) u. =-. a> I :
a .
n n- 1 1
-ln2+--Jnj+ ... +-In(n+ I)
I 2 n
c) u. =
n In 2 + (n - I) In 3 + + l-In (n + 1)
Rezo/IJQre. a) A vern u. = a., unde a. = a" b,. = n. Evident, b .. este cresciltor are Ji-
b,
a - a a"-+
1
- a"
mita +co, astfcl incit putem aplico. criteriul lui Stolz, Deoarece Jim n+1 "= hrn ---,--
n b,Ht - bn 11 11 + l - II
..,. (a - l)lim a
11
, rezultli. ca. lim u .. = 0, dacil a 1, 9i lim u,. = oo. dacil a > 1.
n n n
b) fn acest caz u,. = an cu a,.= n
3
9i b,. =a". Deoarece a> 1, rC'zult:'i. c;l (b,.) f'ste
b.
;;i tinde ciltre + oo. Aplicfnd criteriul lui Stolz, rezuWi
. . aH
1
- a, . n3 + 3n2 + 3n + 1
hm u,. = lim = hm
11 n b,+l - b, n a"(a - 1)
- n3 I . 3n
2
+ 3n +
---hm --'----
a- 1 n a''
Pentru caiculul ultimei limite vom aplica incA o datil critcriul lui Stolz, dcci
. 3n2 + 3n + 1 . 3(n2 + 2n + 1) + 3(n + 1) + I - 3n
2
- 3n - I
hm = hm
n a
11
n a
11
(a - 1)
lim (m +
6

a - 1 " a"
Aplicind inca o datA acela$i criteriu, ebP,nem
lim 6_n_+_6 = lim C6"-n'-'+-:'1::.2_-___:6'::n'-----6 __ 6_ lim _.!_ =
0
11 a" n a"(a - 1) a -1 n a"
deci, inlocuind mai sus, glsim lim u,. = 0.
n
86
.;
c) Scriem U11 = -
b,
+ (n- I)In3 + ... + lo
I
n+ 1b
an+l-a" 1
n- I

2
bll+l - = {llj

Oin ultima relatie se ved
I
IQ.i
lim =lim ;
II 11
ultima egalitate amj
i
16. Sa se arate I
n1ediilor aritmetice J
Heciproca acestei'aj
Re::olvare.
1
. "ti
Iimv,
" n

a ara.ta cA. Pentru
,\
i
'
Evident, exista. lim v .-..:
n
17. Fie (a.) un.;
1
. I
1m- n 1po;
n a,
Rezolvare. Fie u. =-.:

lim I
n -j
de unde deducem ega.lid
18. Folosind rez>

a) u. = v 11 ; b)
Rezolvare. a) lim
n
c) lim ttn = lim .!JI
n n l
j
li
S
. a, d "z"-
1
13
1
1
c) cneru u,. = -, un e a
11
= -In + --- n + ... + - n
(n + I) b, - n In 2 +
b,. 1 2 n
+ (n- l)ln3 ++ 1-ln(n + 1). Avem
n+ 1 u 2
a,. = --In 2 +-In 3 + ... +- ln (" + 1) +
I [n
--In (n + 2) - -In 2 -j;o
n + I l I 2 n
+ --In > + ... + -In(" + I) In 2 +-In 3 + ... + --in (n + 2),
n-1 , I ] I I
2 n 2 n+l
b,+l - b, (n + I) In 2 + n In 3 + ... +2ln (n + I) + lln (n + 2) -[n In 2 -j;o
+(n-l)ln3+ ... + lln(n+ l)]=lnz'+In3+ ... +1n(n+2).
Oin ultima relatie se vede ca. (b
11
) este crescAtor Ia +co. Deci
I I I
ln2+-ln3+ ... +--ln(n+2) --ln(n+3)
lim u,. = lim
2 n+l n+2
__ __:c._ ____ _::__,__..:._ ___ lim .::.....c..::_ ___ 0.
"
n
In 2 + In 3 +.,. + In (n + 2) n In{" + 3)
{Yn ultima egalitate am aplicat inca o data criteriul lui Stolz.)
16. Set se arate ca dad'i. (u,) este convergent lim " = a. atunci
n
mcdiilor aritmetice v, = (u
1
+ u
2
+ ... + u,)Jn este convergent lim v. = a.
n
Reciproca acestei afirmatii nu este adevarata.
Re::olvare. Aplicind criteriul lui Stolz (v,.), obtinem
.
1
. 11
1
+ u
2
+ ... + u,. + u,.+l_-_(c."c;t_+'--'u,"-+.:....;c.:..:..:+.....::u"'-,) .
lun v,. = 1m = hmu,.+ 1 =a.
n
11
n+1-n n
Pentru a ar1ita cA ;rcciproca nu este adeva.rata, considerU.m exemplul urrnlttor: ulll := { -1)". ca
{
0 pentru n par,
v, =
1Jn pentru n impar.
Evident, exista lim v, = 0, dar (u,) nu are limit& (avem == 1 - 1 uu+t = - 1 - - 1).
n
17. Fie (a,) un de numere pozitive. Sa se demonstreze ca lim ya. =
n
lim a,+l in ipoteza di ultima limita
n a,.
F
. "/- f I ln a:,. 1 d . . I I . St I bt
Rezolvare. te u,. = V a,, ast e ca. ln u,. = -- Ap tctn cntenu Ul o z, o mem
n
.
1
. ln a,
1
. __
1
,.m In a,+1 ,
hm n u, = hm -- = 1m
n
n n n
n+l-n n
a,
de unde deducem egalitatea ceruta.
18. Folosind precedent. sa se calculeze limitele
a) tt,=yn; b) u.=V'a. a> 0; c) u,=ya
1
a
2
a., a.> 0 a.--> a.
R
) . n + I I
ezolvare. a lim u, = llm --- .
n n n
b) lim u,. = lim!!:.... = 1.
n n a
'
19. Sa s.e arate eli cu termenul general a. = I + __!_ + __!_ +
II 21
este convergent are limita e.
I
+-
nl
R.3alvare. Pentru stabilirea convergenfei vom aplka criteriul general al lui Cauchy. In
.cop. s1l observAm. cA
.
I I I
a-+ - IJ =-+ -:---=:- + .. , + ---,-:
(n + I) I (n + 2)1 ( + p)l
- + .. + -:--::-:--1-:---:-J <_!_[I+ _I_+ ... + I J ""
("+ 1)1 n + 2 (n + 2) ... (n + p) n n + I (n + I)'-

("+!)' I I +I 2
-- <- --=--- <-
1 n n nl n
1--- "
n+l
n + I
Da.eA alegem n .... E { J. attJuci pentru orice n > "c a vern fa,., - a,. I <. e, 'rt/p E N, dcci (a,.)
este DD convergent.
I + 2 + ... + c: ..!. Putem serie
n n'
=
I( I) ( n-1)
.. + nl 1--; ... 1---,.- .
Deoarece
;
1 - - <1: 1, Vi = 1, 2,, . , n - 1, rezultl U e,. < a,., Vn, lim e
11
:!E; lim a.,
n , n
decl e <lim " Apoi, pentru k :Ei n, avem
n
' ;. I + I +
2
: ( 1 - -;;-) + ... + k: ( 1 _ f.-) ... ( 1 _ k I).
astfel cl, prin trecere Ia limitA, obtinem
I 1
lim e,. 1 + 1 + - + ... + -, 'I;Jk E N.
n 2! k!
Prin urmare, e at, Vk E N, deci e Hm a
11
Rezultll. c.ll. Jim an = C'.
n
n
20. sa se determine marginea inferioara marginea superioar;l pcntru urma-
toarele
0
iruri :
a) a. = I - __!_;
n
b) a.=-'-n(-ll"+sinn.:C. c) a.=Z+\-2)".
n 2 '
Rezolvart, a) $irul este cresci\tor _,i convergent c'tre '1. Marginea inferioarA a -rului este d(''C'i
primul termen a1 = 0. Intr-adeYiir, avem a,. ;;;>- 0, Vn E N, pentru orice e > 0 exist.1'i. a
1
= 0
utfel cl'i. a1 < e. A poi, sup a11 = 1, deoarece a, :!6; 1, Vn E N, pentru orice e i> 0 exist! r1
1
E Nj
1 - > 1 - e, Vn > + , deci n, = E ( +)
88
h) Se observi :
n = - 1. Se-
definitia
n :::-: astfel in cit 1
S111Jibr se aratJl
astftl dl. a
1
:> 2- I
1:) S1 ohservA
l'rin !ll"l!l:trc, inf a
1

21. s;, sc del
inf tl 4 + inf b
J?,z,Jharc.

'r/nE::o.l. IJed sup (
'
"
22. Sa se gill
!
a > 0. S;i i se
l?ezolvare. Putea!
--dnt a .o;;i _!_:A= j
a 1
Jar peutrn a avem f
Pentru a < I, ;1
i
.'J = 1, atem lim
23. Folosind i
!
. n2
a) hm-
1
.
u 3n
11
1-
;
24. :-;;l se ara:
a) a,. ( l +
23. sa se ara:
tlll tinde catre !
26. Sa se cal<
1+1
a) = --
1' + l
c) au=----;-
+-1
nl
deci (.)
...
n
urm;J.-
h) Se eli a,.""" 1, daca n = Zk, a,.- 1 + _!._, dacA n:::o:.fk+ 1, a,.= -1+ dacA.
n11 n
n = - I. Se obsenA dcci cA inf a,. = - 1 sup a,. = 2. SA ara.HI.m c1 inf a,. = ...... 1. Din
ddinitia i atcm a" - 1, Vn E N; apoi, dat fiind !: > 0 trebuie s:i determinAm un rang
=- S, astfel incit a,&< 1 + e. Aceasta ultimA inegnlitate are loc dacli
nu-t=- l + __ :__ <- 1 + c:, adidi (4k- l)a > _!_, deci nt = E (
('lk 1)
2
e: vr::
Similar se arata ci'i sup a, = 2. fntr-ade,dir, an 2, 't/n E N. Fiiud dat e: > 0, existl a
1
.,. 2,
t:.l a
1
> 2- c;.
c) Se obst"n{t di. a,. == 2 + 2" ....... + X! pcntru n par !?i a11 = 2 - 2"-+ - oo pentru n impa.r,
J'rin \lrltlarc, inf a, = __._ co sup a" """ t- oo.
21. S:t sc dcmonstrcze d\ sup (a,+ b,),;; sup a, + sup b, inf (a, + b,);.
inf ''" + inf b,. oricarc ar fi (a,) (b,).
Nrz<Jlmrc. Df"..oare(e a, a, b, sup b,., Vn EN, rezulti1 a,. + b,. sup a,.+ sup b,.,
E: l>C'ci snp (a,. -t- b
11
) a
11
-t- sl!p b,.. Similar se demonstreaz:t. cealaWI. inegalitate.
22. Sa se gaseasc5. punctele limit{l ale (an). unde an= aC-lJ'a+l + _!_

a > o. S:t se determine limitele superioara !]i inferioara.
. 1 1 I . I
J?ezolvare. Putem sene a
2
.t =- +---+- au+l =a+---_, a. Deci punctele limitl
a 2k a 2k + 1
;inl a >i { } lntr-adevlr. pentru . avem \a,.- ' Vk > E (
2
1
, ) ;
1ar pentrn a atem la
2
t+l- al = --
1
- < e, 'r/k > E (_!_- 1)}
2k+ l 2
I I
Pt>ntru 1t < l, lim a, =a lim a,. =-; pentru a > I, lim a,. =- :;;i lim a
11
=a; peatru,
a a n
.OJ = l, a1em lirn a,.= lim aH = 1 rkci in acest caz (a.) estc convergent .
2.1. Folosind definitia limitei unui :?ir. sa sc verifice c5.
n'
112 1
a) lun ---
"' b)
n 2u
3
+ l
c)
n 2n
1
+2 2
II J11
2
1-- 1 .)
24. se arate c5. cu termenul general an nu este convergent
a) "" ( l + cos nc;) -"-;
n + 1
b) a,=
1 + (- l)"n
I+ n
25. sa se arate eft cu termenul general all = n
3
sin 1t..:. este nemarginit
2
am tinde c5.tre infinit.
26. Sa sc calculezc lim" d. :
n
a)
1+2+3+ .. . + Jl
b) a,
d/1
nz
c)

. + Jl:l
d) a,
-=
n'
tll + 2ll + 3' + ... + nll.
n'
I I I
1+-+-+--+-
2 2
2
2"
89
27. Utilizind trecerea Ia limita in inegalitati, sa se calculeze limita pentru urmii-
toarele :
J
n , I 1) n'
a n=--smn. + 1
. 11
2
+ 1 (n2 + l)(Jn + I)
a"
a, = - , a > 0 ; d)
n!
28. Sa se calculeze lim a,, ptntru:
"
n'
b) a,.=-; c)
nl
a) a,= .
1
+ =-: + ... + .
1
; !J)' a,= JniJn + I - jn);
y n
2
+ 1 '\' 11
2
+ 2 ..,ju2 -1- u
c) a,= Jn + I - {In; d) a,= {in[{/ In+ ll'- -\!In- i)'l;
3" -f- 5" IX
11
-f- Jl"
e) a.= f) a. = , "> 0, > 0;
3"+1 + j"-tl a,fl+l + [3"+1 -
g) a,=
"" , " > 0; h) a,= (1 + + + ... + ..!..)
3
l" + 1- 11 ";
1 -f-
2 2
2
2" 2"
2" + 23" + 6"
i) a,.=
3"-f-Ji"-1-26
11
29. Sa se cerceteze natura dat prin a, = ---.,.
1
a
0
= 0 >i a, = I.
an-1 +-
n
pcntru
cazurile
30. Utilizind teorcma de convergenta a monotone >i marginite. sa se
terceteze convergen ta urmii toarelor :
a) a. = a, a > 0 ; b) 2 . .2. ...
5
+ Z(n - 11;
11! i 7 10 i + 3(n - 1)
2
c) a, = I + - , a
0
= I ;
an-t
I l l
d) a, = - + - + ... + --;
n-f-1 11-f-2 n-f-n
31. Utilizlnd criteriul general al lui Cauchy, sa sc demonstreze
:
J
sin x -1 sin 2x + + sin nx .
a an = - . --- . . . -- '
2 2
2
2"
1
+-+ ... +------
17 [1+3(-1)](1+3n)
l
b) a,=-+
1 . -4
1 l
c) a,=-+-+ .. -+--:----
25 3-6 (n+1)(n+<)
1 1
d) a.=-+-+ .. -+---
12 23 (n + l)
32. Folosind criteriul general a! lui Cauchy, sa se demonstreze divergenta
:
a)
b) 1 I+ 1
a. - 1 3 2n + 1 ' a, = -/1 + /i + ,;;; .
90
a) a, '
d)
i) =
k) a,=
35. Fie
<(lad.
at unci 1.'
36. Fie I
c1
."\7. S:i "
a) a,.=
c) a,. =
38. Sa se
este converg1
urm5-
cazurile
se
I I
33. Sa se a rate ca >irul a, = 1 + - + ... + - - In " este convergent.
2 n
34.
Folosind criteriullui Stolz. si"t se calculeze limita iruri:
I I I I
1+-+---+- I+,-+---+ r
J
2 " J -y2 "'" b an= c all=
" ,/n
I + 22..)2 + 32 t!J+ . + u2
e) " =
n{n + 1)(2n + l)
f) 11,. c-_-o: _!_-(a + b +
n c + d
+ _l +-. -+ -' ) ;
11 ln2 lnJ lun
a..j; + b);
cJn + d
l)
fP+2P+ ... +uP
1 a,=-------
,1P+t
pEN;
" peN;
j) a,= 1'+3'+---+{Zn-l)'.peN;
nJI+l
k)
{In 2f<1 + (In 3)
2
+ ... + (In nJ!
a,.=
n"
a> 0.
35. Fie Ia,) un >ir de numere pozitivc. crescator i divergent. Sa se arate d.
-<iaca
lim a"+t = A lim a, + a2 + +
= !.'.
n a.
n
"
).
a tunci }, ' ---- -:---,-
(). - 1)
36. Fie (a,.) un >ir de nurnere pozitivc. crescator >i divergent. Sa se demonstreze
37. S;t se calculeze limi.ta pcntru urm<ltoarele
\:!Hf
b) a,.=--;
n
. _,,_
c) a, =vlnn;
t "/ -
c) a,. v (n + !)(It+ 2) ... (n + 11) ;
"
1
.) l)(a + 2) ... (a t n)
a,l -. V , ul a >
-I
. .,!I jJa"(n!p .
g) !l,
4
- V (Jn)! '
,"IN!'
h) a,= V iZn)!i>".
38. Sa se arate ca >irul cu termenul general
a a
a,. = cos a cos - ... cos - .
2
estc convergent sa i se calculeze limita.
91
39. Sa se calculeze lim a . cii
n
a.=
. 1 . 2 "
stn- + sm- + ... +sin--
112
11
2 n2
l l
1-t--t ... -t---lnn
2 "
40. sa se calcu1eze limita pcntru urm5.toarde :
"
c) " =
k!
=1
2
3
- I
d) a,=---
23 + l
b) a,
3
3
- l 11
3
- l
--- ---
33 + 1 ... 11:1 + 1'
e) a,=(l
" ll (I - " : l) ... (I - " ; J ; f) a,
+...!.+ ... +(-1)<1..!....
3 "
+
2
41. Fie a b doufr numere rca!e, a< b. Se consider<r (a.) (b,) definite
astfcl :
a+ b
at=--.
2
t + bl
a
2
=---, ... ,a.,
2
b, = Ja,b, b, = Ja,b,, . ... b, = Ja.b,._,, ...
Sa se aratc d:i celc doua .}iruri sint convcrgente au limit<'i.
42. 55. se determine marginea infcrioarrt rnarginea superioara pentru urmtt-
toarelc :
a) a"=--"-;
1l + 1
L) a,.=-;-"-;
w-t-1
n-1
c) a,=--- cos ;
11-t-J
d) a,=
l + (- l)" + (-1)" -'-'-:
2 2n + I
c) a.= L+ (-I)" "-=-I.
2 "
43. Din $irul (a,) se extrage sub>;irul (a,J C (a,.). Sa sc a rated sup a,,, ,;; sup a,..
inf a,.
11
inf a
11

44. sa se gaseasca punctele limita ale sirurilor :
a) a,=(l +co',."")": b)
1 ( l) n 7':
a,=-n- +smn-
" 2
45. sa se determine limitele inferioara superioara pentru
a) a,= l+(-l)" + (-1)"-"---; h) a.=
2 2n + 1 n
urm?i toarek :
l r.
c) a,=- nc-n --t- sin
2
H...:...;
" 1
d) a. = (I + ,: ([ + + (- I)" l +
cos n
2
92
1. Serii. Fie
Dace\ existA S = lim:
n
00
prin L aR = S.
11=1
00
Scria L an este,
11=1 .1
"''
su ma seriei. Seria 1!
n-
.-\ determina natura
Criteriul general-.
Datfl la o serie
natudt
00
Dace\ seria !: 4 1
n-1
00 '
2. Serii cu terml
astfel de serli, Mi
daci'l. numai dac.A f
cu termeni po:tithi I
Critl'riul I al
"'
seria a,. este
11=1
6. SERII NUMERICE
1. Serii. Fie (a,.) llil de numere n<tk. Introducem al sumelor parfale prin ,<..,,.
DacA. existii S = lim S"' atunci putem dcfini expresia (numitli seric)
"
a
1
+ a
2
+ ... + a,. + . , .

prin a,. = S.
II= I

Scria L a
11
cste con'lcrgentii, dac{t (5
11
) este convergtnt; limita S a ';>irnlui (S,) se nullle('te
n=l

!iUma seriei. Seria 2; a,. cste dhrergenH'I., dad !;>irul (S,) nu are limitil sau daci'\. limita sa este
II= I
A determina natura unei serii inseamnii a stabili dace\ seria este con.,rergentli sau divergent:i..

Criteriul general al lui Cauchy. Scria L an este comrergcntii dadi numai dad'i

(I)
Dad\. la o serie sc adaug5. san se scoatc un uumiir finit de termcni, se obtine o nouli de
nat u riL

Daca seria a, estc con'lergcntii, sumelor sale partiale cstc mi'lrginit.
11=1

Daci\ scria este conJergenti'l, (au) cste convf'rgcnt dttre zero, Aceasta este
11=1
necesanl de contergent<l a unei serii. Ea mai poate fi enuntati'\. sub fnrma: dadi
unei scrii uu este con/ergent di.tre zero, scria. este dbergcntii.

2. Serii cu tcrmeni pozitivi. 0 serie L a
11
este cu tcnneni pozitivi dadi a,. > 0, \ht E N. Pentru
11=1
astfel de scrii, :;;irul sumclor partiale este strict cresditor. 0 serie cu tem1eni pozitivi este con..,crgcnta
daci'l.-!;>i numai dacA \lirul sumelor partiale este mclrginit superior. Pentru staLilirea natu"""i'tt--unei serii
cu termeni pozitb i se folosesc u nni'i.toarele criterii.

\ Criteriul I at comparatiei. Fie L a,. L b,. doua serii
n=l n=l
cu tcrmcni pozitivi, astfcl ca. a,. :::;; b,.,

Ito- a) Daca scria

b, cste cow.rcrgentl'i., atunci seria a,. este COil'!crgcnt:l. L) Dad.
11=1

seria
1:
a, cste
11=1
n=l
ditergentA., atunci

seria L bR este divergcnta..
u=l
93
if Criteriul n
00 00
al coeparatiei. Fie a11 !li b,.
n-1 n-1
douli serii cu termeni pozitivi, astfel cl

Vn ;<:!: n
0
a) Dadl. seria 1: b
11
este con,ergentli, atunci seria L
a,. este contergentA.
.b) DacA seria L
n=l
n=l n=l
00
a,. este divergenta, atunci seria b,. cste .
n=l
00
\( ..- Criteriul lll al comparatiei. Fie
'L b,. doua. serii cu tcrmeni
n=l
pozitbi, incit
lim = K. a} Dadi 0 < K < + cO, atunci cele douli serii au natura. h) DacA /( = 0, iar
n b.
-seria l: b
11
este contergenUi., atunci scria
u-1
00
::E a. e>le cowmgenla. c) Daca /( + oo, iac seda
n=l
00 00
L b
11
este divergentA, atunci seria L a, este divergcnta.
tt=l n-1
Criteriilc de mai inainte ne dau posibilitatea de a stabili natura unci scrii, comparind-o cu o
.alta seric a cll.rei natura o De obicei, pcntru compamre, se foloscsc scria gf'ometrica !J!i
00
generalizaHI.. Seria geometricil L q"

seria. armonici1
pl"ntru lql 1. Seda armonidi. generalizata
n=l
1
"'
este con'/ergenta pentru lql < 1 !,>i divergenta
estC' cmncrgenta pentru p >
.pcntru p 1.
00
Criteriul r:id:icinii (al lui Cauchy). Fie L a
11
o serie cu tenneni pozitivi. a) Dadi r_j;:, k !,>i
n= 1
{) < k < 1, Vn > n
0
, atunci seria este convergentA. b) Dadl. I:/ a" ;;=: 1, V1t > n
0
, at unci seria
di?crgenH'i.. c) Dadi lim ::/a,. = A, at unci: 1) pentru A < l seria estc corl"!ergentA ; 2} pentru A > I
n
seria este di'lergenta.
00
Criteriulraportului(alluid'Alembert).Fie L a
11
o scrie cu tcrmeni poziti1L a) Dadl. a"+l ::;;;; k
n= 1 !1
11
!?i 0 < k < 1, Vn > n
0
, atunci scria este con,ergenta. b} Dadi an+l ;;::. 1, Vn > n0 , atunci seria cste

Fie :E
u-1
S2n S "
-4. Serii
genta, dad
Orice serie ati
Se nume$te Sl!
divergentli.
Studiul con"V1
Criteriu1 lui l
monoton mli.J11:
Criteriu1 lui j
i
monoton tilll
m
L a
11
cste conv4
n-1
5. Operatll
respectiv,
divergenta. c) Dad\ lim a,+ I = )., atunci: 1) pentru A < 1 seria estc cowrergenta; 2) pcntru ). > I
n a
11
seria cste divcrgenta. absolut con,erJ!!ii
Criteriul lui Raabe Duhamel. Fie "i: a
11
o sexie cu termeni poziti-IL a} Dac:-5. n 1)
n=l an+l
k k > 1, 'r:/H > n
0
, atunci seria este con'/ergenti'i. b) Dac.\ n 1) 1, 't:/ll > n
0
, atunci
an+ 1
seria este dirergenta.., c) Dacii li.m n 1) = )., at unci : 1) pentru ). > 1 seria este conver
n an+l
.gentA; 2) pentru A < 1 scria este
3. Scrii alternate. Se scrie alternata a scrie de forma L > 0, "{nEN,
11=1
00
Criteriul lui Lcibniz. Fie L +Ja,. o seric alternaUI.. Dacil (an) estc descrcsditor !,>i
n=l
cmrrerge ciltre zero, atunci scria este con'lergent5..
94
1. sa.
con,ergeotA.
b) DacA /( = 0, iar
}( = + 00, iar seria
comparind-o cu o
divergent.\
> 1 $i divergentA
; 2) peutru )., > 1
:s;;k
a.
seria este
pcntru A > 1
este conver-
> 0,
descrescAtor
00
Fie L ( -1)
11
+
1
a11 o serie alternata satisUicind criteriuJ lui Leibniz fie :5 suma sa. Atunci
11=1
S2,. s
V11eN.
-1. Serii absolut convergente. Serii semicon\ergente. 0 serie I: sc absolut conver-
. n-1
00
gentA, dad\ seria valorilor absolute L !an[ este convergent.i.
D=l
Orice seric absolut con-rergenHi cste convergent.i. Afirmafia. reciproca. in general nu este valabiHL
Se serie scmiconvergentA orice scrie convergent.i pentru care seria valorilor absolute este
divergenHL
Studiul cowJergen1ci absolute se face cu ajutorul criteriilor de Ia seriile cu termeni pozitivi.
00
Criferiul lui Abel. Dad\ seria L se po..1.fe scrie
11=1
00
.sub forma unt;n in care este
11=1
monoton m.irginit, iar seria I: v,. este fOnvcrgentA, atunci aceasta. serie este convergent.\.
11= 1
00
Criteriui lui Dirichlet. Daca. seria. r; a., se
11= 1
00
00
poate scrie sub forma L u,.v,., in care (un) este
n=l ""
;;ir monoton tinzind ditre zero, iar seria\ L V
11
are sumelor partiale mt1rginit, atunci seria:
n=l
L a,. estc convergenta..
n-1
00 00
00 00
5. Operafii cu serii. Fie L a, L b,. douA serli. Seriile L (a
11
+ b,.), L (a,. - b,}
11=1 n=l n=l 11-1 I
00
unde c,. = a
1
b., + a 2b,._1 + ... + anb1, se numesc, respectiv, suma, diferenta produsul seriilor
00 00 00
L .
11=1
L b,.. Dac.i seriile I: a,. L b,. sint
11=1 n=1 n=l
convergente au stimele A B, respectb,
00
atunci seria L (a11 b,.) este convergenUi are suma A B.
11=1
00 00
Teorema lui Abel. Dac.i seriile L a,., L b,., L c, sint convergcnte daca. A, B, C.
n=l n=l n-1
respectiv, sumele lor, atunci A B = C.
00 00
Teorema lui Mertens. Dadi. scriile L a,., L b,. sfnt convergente eel putin una dintre ele este-
n= 1 n-1
00
absolut con,ergcnt<'i, atunri seria r; c,. este
11=1
comrergentA C =A B.
,
00 00 00
Teorema lui Cauchy. Daca seriile I: a,., r; b
11
sfnt absolut convergente, atunci seria L
11=1 11=1 D=J
este absolut con,crgenta..
Probleme rezolvate
l. Sa se arate ca urmatoarele serii sint convergente sa se stabileasca suma lor:
__ 1 + ... + (-1)"+1 _I+
3 9 27 81 3"
)
I 2 n
b -+-+ ... + -+ .... Ia!> I
a a
2
a"
95
'
/
c) +-
1
+ + + ... ; d) + .2_ +
5 4.5 16n2 - 81t - 3 2 22
... I
e) (Jn + a+ I - zJn +a+ Jn + a- 1). a> 0.
n-1
Rezolvare. a) Avem
3

I- (-
astfel ca. 1 im
n
Deci seria. cste convergenta are suma
1
s
4
1 2 n
b) Pentru calculul limitei sumclor
partinle
s, =-+-+.
+-
considen\m
a a' a'
+(:f+---+(;)". xER. Se obscrd1 ca. SQ = j'( 1). Dar
(
: J-l ; 1 - r; r

x- a
-.
a'
a
'"''I ca s, . Deoarece ial > I, rezulta cA lim S,. =
a
n - (11 + l)a + aHt
(l- a)2a"
n (I -a)'
Prin urmare, scria este contcrgenta .<?i are suma S = ---'"'---
(1 -a)'
I 1 I
c) A,em SQ = -- + -- + ... + . Tininrl seama cii
1 5 59 (4n- .1)(4n +I) (ik- J)(ik +I)
(-
1
-- I ) ob!incm S, _I_+ _I_- _1_ + .. + I I I ) -
4 . -ik - J + 1 4 l 5 5 9 41t - 3 -in +
= _!_ (I - --
1
-) . Deo.."\rece lim S,. = _!._ seria t'ste cotncrgenHi arc suma S = _I_.
4 4Jt + I II 4 'I
d) Putem sene S,. = - + _2_ + ... + Zn- l = (.2_ - _!_) + _!._) t ... + r
2

2 2
2
2Q 2 2 2
2
zQ
- z'.-) + :, + + - ( + + 21' + + = 25, -
['
11 1 .- I 2 n fl b),
c-ntru ca cu ul tcrmenu UI Sn = - + + ... + putc>m o osi excrcitiul unde a = 2
2 2' 2'
"
II -t- J
--- +i2
zn
s' 2 _:: __ :::.__,--,-__
(I - 2)'
Prin urmare, scria estc COinergentA :;>i are suma .1.
e) Arem
2
2'
3.
2
s, Ja + 2- zJ,;-:;:-1 + J;; + 2Ja + 2 + J,;-:;:1 + Ja+i- +
+ Ja + 2 + _ .. +Ja + n- 1- 2 Ja + n- 2 + Ja + u- 3 + Ja + 11- 2Ja + u- I+
-t Ja+n-2+Ja+,t+ 1-2Ja+n+Ja+u-l=J;-Ja+ 1+
+ J a + " + I - J ::+;, J;; - J;;-:;:1 + r=c==c=oi-:-(=;==-
..ja + n + I+ .Ja + n
Ueci S,. -o J;;-- Ja + 1, a.stfel eli. seria cste con .. ergcntii are surna S = J;;- Ja + 1.
96
2. Set se arate c
I
a)
,,
\- --;-
a)
I
.'l,. =-=--
\2 T
+ (Ji
Oed seria e:-.te divergent!.
de;;i sc1ia e:;k di1ergent
b) SC" ob"f.TI<'i di
vergent:i, :,.eria cste dive
c) .Sc oh:.cr-1ii di a
1
spu ne nimic des pre na,
2
=In-+
I
dcci sena c,;te diverg
3. S{t se stabil,
+ .... q ""R.
He: Se obser
vcrgeuL\. Dace\ lql < -1,
verge-nUt arc suma
4. Folosind critt
rJ: I.
Re::o!van. Pentru a
vom aplica criteriul ge
astfcl ca, luind p = n,
Deoarece 1 - a ;::. 0, 1
5. Folosind cri
00 1
seriei "" - a
ri-:"1
11
:r.
Re:o!Vare. L)eoarec
7 - Probleme de matl
1

of
consider<'im
a
(I -a)'
l)(H+ 1)
in 1 ) -
1
;

2'
1+
2o Sa se arate ca urmatoarele serii sint divergente:
1 1 1 J--
+
1
+ o o +
1
r + . o. ; b) O,o? + 0,07 +
,'2 + l .._/J + '>12 -ynT 1+ ,m
oOO +
a)
n;--
7

+.,;0,0 + ... 0 c ..., n--.
n=1 n
,rNlre. a) C1lcul.lm termenul general al {'irului sumelor partiale
s .. .
1
+ ... + .
1

,2+ ..}3-r./2 .Jn--r-1+../n
+(J4-J3)+ ... +(Jn+ 1-J;)-Jn+
1
f)eci este divergcnUi. Se obser.ri'i. d'i termenul general al seriei a,.= -==,:.--r=) tinde ciitre 0,
Un + 1 +
s< ... ria este dirergenti:i.
b) Se oho;cnii ca an = ); 0,07 -+ 1. Prin urmare, lim a,. =F 0 :;;i, dupa conditia necesan\ de con-
"
nrgcnt:t, seria este divergenta.
1t + 1
c) Sc oLservl ca a
11
= In---+ 0 -\>i deci, dupa conditia necesar.i de convergenta, nu putem
n
5pune nimic despre natura seriei. Dar
J 3 n+ l 2 3
_<.;" = ln -=-+In --+ ... In -
l 2 n I 2
n + 1
-- 1n (n + 1) 00
n
t>i dcci sena estc di?ergentiL
00
3. Set se stabileasdi natura scrici geomctrice q" 1 + q + o o o + q +
n=O
+ ... ,qccH.
Ue::_,!zml'. Se obsen?i di lim a, -:f. 0 pentru lq! ;;;:: l. Prin urmare, in acest caz, seria este di ..
"
qfl.- 1 1
. . . + q"-1 = --- - --
17i deci seria este' con ..
. 1
vt:rgc-nUt arc suma ---.
1 - q
q-1 1-q
4. Folosincl criteriul general al lui Cauchy, sa sc studicze natura
I.
oo I
seriei
'"" ...
n-1
Rc::olmn. f'entru a ::;;:; 0 se observii ca lim a,. = 0 deci seria este di?ergenti'i.. Pentru 0 < 1
n
".'Om aplica criteriul general al lui Cauchy. Ave-m
' 1 p
lan+l +

+ ... + a"+P: = ---- + + ... + VP E _N.
(n + 1) (n + 2) (n + p) (n + p)
astfcl ca, luind p = n, obtinem
. n 1
ja,+l + a"+2 + ... + all, I --- --n'-fX.
2ct n<X za.
Deoarece 1 0, rezulta ca. conditia .(1) nu poate fi indeplinita !?i deci seria este divergentA..
5. Folosind critcrinl
00 1
sener v -. 2.
n":: 1 tzCl
general a! lui Cauchy, sa se dcmonstreze convergenta
Deoarcce a: ;;?:!: 2, rezulta
. 1
fan+l + u,.,z +, .. + = + + ... + __ .:____ +
(n + 1) (n + 2) (n + p) ('! -t 1)
1
97
7 - Probteme de matemattcl supectoare - cd. 21'2
.. + ... + 0, determina n,eN, anume n, = E (+),
+ a,.HI <C , 't/n J> nt, Vp EN. Ceaditia (1) este fndepliniHi
astfel ci'i ja.,_._
1
+ a,_
2
+ .. +
deci seria este cnnvt>rgelltJ.
6. Criteriul de condensare allui Caur;hy. Fie a
1
a
2
ar, ... , a" > 0,
V eN. Sa se arate ca. seriile a.,. '3:; 2ka
2
{ au natura. A pI i cat i e.
n=t k-1
sa se cerceteze natura seriei armonice generalizate.
Rezolvare. Fie S,- a
1
+ a
2
+ .. -+a., a
1
+ 2a
2
+ _ ... + sunwle pcqi.-.Ie cures-
punzAtoare celor douA. serii. Deoarece n l> 0, 'Vn E N, rezuWi ca (.S,) (T,.) c..int
taare.
Pentru n <! avem Sn S
2
t+l_
1
- a
1
+ (a
2
+ a
3
) +-- -+ (a
2
..- -l- -P
a1 +
+ 2a
1
+ ... +2.ta
2
.t = T .1: ;;i deci Sn =s;; T l"
2
1"-1 1 T
*+ aa.t=- .t
2
. . s 1
dec1 n Tlr-
2
Aeeasta arata ca. cele dou!l $iruri de sume partiale sint in timp miirgini1e sau nemdrgimte.
Cum cele doua serii au terri-tenii pozitivi, aceasta araUi ca cele doua serii considerate sint fri acela$i
timp convergente sau divergente.
00
Fie seria armonic8. generalizatl'i. I:
n=l
divergenta. Pentru IX i> 0, a, = n- I> 0
....
IX E R. Pentru IX ::s; 0, lim an =f. 0 deci seria este
n
este descresditor, astfel ca, dupl'i. criteriul de cnndf'nsare
00 00
al lui Cauchy, seria armonicl'i. generalizatl'i. are aceea:;;i naturA cu seria z.t (2.t)-a. = (2
11
-IX!)k.
k=l 1.:=1
Dar aceast:i. ultima serie este o serie geometrica cu ratia 2
1
-IX. Prin urmare, pentru zt-a. l(a ..::;; I)
8eria armonica generalizata este divergentl'i., iar pentru 2
1
-IX< l(IX > l) seria armonicf generaliLatA
este convergenta. Deci seria armonicA generalizata este di-tergenl<1. pentru IX ::s; 1 !?i ccm,erg:lnta
pe11.tru IX I> 1.
cu
7. Utilizind criteriile de comparatie.
termenii pozitivi :
00 .J7tJ
a) n' + 3n + 5 ; b)
n-1
00 tz!

11=1'
00
c)
n=l
sa se stabilcascJ. natura urm<'itoardor St'rii
n;-
n-yn
135 .. . (2n- I) }"
. a E H.
2 4 6 ... (21r)
.Jf;;
Rezolvare. a) Pentru n suficient de mare, an = se comporta
n2 + 3n + 5
ca
astfel
Yom compara seria data cu seria armonica generalizata -
1
- care e-ste con .. ergenta. Avem
. n=l n:
1
1
2
.j'fn J;;-l II .. . ..
"-
1
3 5
< ---a2, ast e ca. dupA cntenul I al comparattel sena contcrgenta
n. + n+ n J '
t
12 n 12 1 "d .
it) n acest caz, a,. -= - - , - <I - - ..., 2 - eoarece scna -'...< - este conver-
n n n n n n
2
II= 1 n
2
gentl (este seria armonicl generalizata cu ex -= 2 1), dupa. criteriul I al comparatiei., seria csie
co.nvergenta..
98
1
rl) \fai intii sii
2
Prin iumn]\irca acestei
Fit' a < 0. Hidicind inega:l
j
1negalita.tc care a cAl
!
lim =f. 0 ,:;i seria este di
'
a
Fit: acum a > 0.

Peutru 0 <a ::>;; 2,

cnteriul 1 al comparatiei,
vergeut:t, astfel ca inegali
00
'\'

cmnergentA,".
11=1
8. Utilizind crite1
a) (a
It=l
n/-
Retolvare. a) ...,; a,
s('ri:l este dirergentiL Pe11
caz a,. = I 'z! + n + 1 J
"'
con7ergen![t nu este ind
b) =a (n + 1:
n J
.scri<l este ctiJergentA.. Pe11
Vp EN.
este convergeJJlA,
+
II E H_
, astfel di.
Avcnl
con/ergent:':i
c) Luind a,.=
ur
n....; n
I
b,--
n
I I
. a,
1
. I
rezu Ui IITI- = 1m: --.--
n b,. n y;
1. DupA. criteriul III al com-
pantil'i, rlenarece sC'ria 1: este di1ergenta, rezultA cA seria datA este
n=l n
cl) \1ai
135 ... (2n- I)
int ii si'i obser'1Am eel satis!ace
2
2 3
4
5
2 4 6, .. (2nl
2n- 2
... ---,;;
4 6
2n - l 5 7
2n- 1
Prin iLLLHHltirea accstei inC'g.itlitati cu
3
b,.=z
5
4
obtinem
2n- 2 2n
1 1 2 l 1
-<;:;b,.< ---<-.
2 2n 2n + 1 2n
/
Fi> a < 0. l{i(licind inega\itatca la puterea a/2 avind in vedere ca a,. =- b:. rezulta,
lnega\itate care arata ca. lima,. oF 0 deci seria este di?ergenUi. in acest caz. Daca. a- O,atunct
"
lim a, =F 0 seria este diIergenta.
n
Fie acum a > 0. In acest caz avem
Pentru 0 < a 2, seria -
1
- este di?ergenta $i din inegalitatea
n=l n"l
2
2"
I
-- <( a,. rezult.li, dupl
nt'l
00
cnteriul 1 <li comparatiei, ca. seria 2,; a, e'te di;ergenta. Pentru a > 2, seria :E este 0011-
I n-1 nIZ
I I
vergenL-t, astfel ca inegalitatea a
11
< -- -- implidi, prin criteriul I al comparatiei. cA serla
ul
2
00
,,
a,
r= I
8. Utilizind criteriul srt se stabileasdi natura seriilor
a) I (a. .a > 0 : b) ( n +.
1
)"' a, a > 0 I
n=l n
c) :E a> 0.
11=1
n/- n2 +n + 1 . I . . >I
Rezolvare. a) ....; a,. = a ...... a. Dec1, pentru a <l serLa este convergentli pentru a
n'
seri:t este ditergE'nt<l. Pentru a = 1 criteriul r.fid.ficinii nu se aplica, dar se observA clL in &GUt
caz a
11
= ( '
1
! +
11
+
1
)" ( 1 + n +
1
)" ...... e 1;1i deci seria este divergentli (conditia neoesarA. do
u2 u2
con1ergenta nu e!-.tc indeplinit3.).
b) (n
1
f ...... ae. Prin urmare, penti"ll a<! e-1 seria este convergentA. pentru a,.. e-
1
.scria Coile di.rergcntii. Pentru a= e-1 se observa ca. a,. ICII ( 1 + r. :IDeoarece ( 1-+ rtl > e,
99
(
1)'.. ( 1)-
rezulta cA 1 + -; e" i deci a. 1 + -;
Aceasta inseamna ca Jim
deci lim au= 0,

n
"
seria este divergentA.
c) A J;;:""" a::J;;- a. Deci, pentru a < 1 seria este con?ergenta, iar pentru at> 1 seria es1e
divergentA. Pentru a """ 1 rezulta lim an -=F 0 deci seria este divergenta.
..
"

9. Folosind criteriul raportului, sa se studiezc natura urmatoarclor serii:

b) '\' (aa)'
ttl
a> 0;
11=1
(2-::/c)a. a> o.
Retolvart. a) a"+l = a (-n-)" - a, Dupa criteriul raportului, pcntni a < 1 seria este con-
a,. n + 1
vergentii., iar pentru a r> 1 seria este divergentA. Pentru a = 1 se ohtine seria armonic<'t generali-

mti "-
1
-, astfel ca. pentru p I> 1 seria este convergenta, iar pentru p 1 este
W n'
n-1
b) an+l """ a ( 1 + ..!._)"' --+a e. Pentru a < e-1 seria este convergentA :;;i a> e-
1
seria este
a,. n
divergenta. Pentru a .::::: e-1 avem
= ( 1 + r { 1 + ( 1 + -; r, deoarece e <
I
(
I)"+'
< 1 +-; . Prin

n + I
urmare, -- ;;, ---
a, 1
este divergeuHi, 'astfcl ca., dupa criteriul I.
"

al comparatiei, seria a, este divergenti'i..
Jl=l
c) a,.H =a (2- a. Pentru a 1 seria c-ste
a,

divergenta. Pentru a= 1, a vern

= 2 - e"+
1

a,
I
1 n . .
- - --. DupA cntenul II al
n 1
;;i deci a,.u >
a,
n- I
este divergenta, rezulta ca seria este divergenta..

{
I)"+> - 1
Deoarece e < 1 + - , rczulLl e"+
1
< I+ -
n n
00
comparatiei, deoarecc scria annonic3. -
1
--
Lfn-l
11=2
10. Sa se stabileascii, cu ajutorul critcriului Raabe-Duhamel. natura urmcttoa-
relor serii :
00 00
a) '\' b) '\' .2.(.'.'..}"; c)
L.J 4"(n!)
2
L; n! e
n-1 Jl=l
00
L aYn, a> 0

135 ... (2n- I) ]"
. -;y'
a E R; c)
2 4 6 ... (2n)
100
a> 0 .
1

av+l
determina intii lis
carea teoremei ta
=lim (1

Prin urmare, 10.
ii:
< 1. Deci seria ;
c)
Deci, pentru a .:::;
lim a .;. 0 fi. "&

d) Avem
Considerlud N
astfel cA. n (
x>-12teria
este
e<
I!
h1oloare. a) n - 1) - __ ,;_ - _!.. < 1.
a.+l 2n + 1 2
) (
!)- e -(1+
1 = 1 + _ . Pentru a calcula Iimita acestei expresii, vom
n 1
Deci seria este divergenti'i.
(
..
b). ---
On+l
n
determina intii limita functiei f(x) =
e-(l+x)"
x E (0, oo), in punctul x- 0. Frio apli
X
carea teoremei fntii a lui !'Hospital (conditiile acesteia fiind evident indcplinite), avem
lim f(x) (I+ x)- + (1 + In (I+ x)]-
11:->0 x..-.0 X X
I
. (I + )-i
1
. [ I + In (I + x) ]
=tm x1m- =
dim - x + (I+ x)ln(l + x)
x_,.o :r-oO x(l + x) x
3
:r->0 x
2
( 1 + x)
l+x e
- e lirri
- I+ In( I+ x) + = e lim __ _:._:__c._ __
--.
Prin urmare, Jim
n
2x(l + x) T x
2
x ..... o 2( 1 + x) + 4x
e-(l++.r
(
I ) . e
-= lim f - -= -, astfel
n u 2
d. lim
"
n
< l. Deci seria este divergenti'i.
c)
,. (__<:.,_ _
1
) n (/n-Yu+ 1 _ 1) (
a,.H
1
1
..../n + -,/n +
n
(lna)(-oo).
u;. + ,}n + 1)
2
Deci, pentru a < l seria este divergenta pentru a <1 1 seria este convergentit. Pentru a = 1 rezulta
lim a. oF 0 deci seria este divergentil .

d) Avem
n
Considerlnd funcpa
(
X \'
I + --) (I + x)' -
f(x)- 2 + x X E (0, 00),
rezulta. lim /(x) - a +
4
,
x-oO 2
astfel ca.
(
a,
n ---
a+1
aeria este Gonvergenta. Pcntru a = - 2 a vern
Prin urmare, pentru a < - 2 seria divergentA ;;i pentru
inegalitatea
"- [
246 ... {2n} ]'
135 ... (2n- I)
I 2n +I
->--
n2 n'
101
2n + t 1
(;.'nnform cu ex. 7, d)), astfel
ca. a,.>--->-.
n' "
DupA I al comparatiei,
oo I .
S'-'r-1<\ - este, dnergent<i, rezultA ca. seria data este di,ergentA pPntru a = - 2.
"-I n
- -'"('+-'-) _,,(,+'-)
'a )a n-1a tJ_I
t>) tJ l a,.:l - I = 1 = l )
n -!nil__,__;;
I ( I J-
In 1 +-;; --Ina.
denareee
Pt'n!rn J > e-
1
(- lu a < l) seria este di"IPr!;!"{'Il\<'i. ;>1 pentru a < e-1 seria este convergenti. Pentru
a = ouem a,, = e
1
"" = J)eci pl'nlru a = t.'-1 seria coincide cu seria armonicA fi deei este
00
11. Fie seria alternattl L (-1)
11
"
1
all', an> fie (a") sir descresditorconver-
n=\
cent c;ttre zero. Sa se arate ca dadt inlocuim smna seriei cu suma s.,
facem o croare mai tnica decit primul tcrmen neglijat, a,..
1
Eroarea este prin !ipsa
dad n cste par prin adaos daca n este impar.
Re:olvare. Trebuie ariitat eel jS - S..,j < a,.+l, unde S este suma seriei, S = lim s . Tinind seama
de faptul ca $irul partiale de ordin par, (5
2
"), este monoton crescA.torn cAtre S iJiru1 su-
melor partiale de ordin impar, (5
3
,.... d. este monoton descresciitor catre S, inegalitatea. de mai sus este
echiva.Ientii cu S - 5
2
" < a
3
,.+1 5
3
,.+
1
- S < a
2
"+2 Pentru a demonstra aceste inegalitati vom
folosi inega1itatea 5
211
:E; S :E; Su+t Vn E N. Deoarece S :E; S
2
n+l = S
1
,. + a
1
.,+l, rezultA S - S
2
,.;
::s;: a2n+t A poi din inegalitatea S
3
,.+Z ::s;;; S, deoarece 5
2
.+
2
= S
1
,..u - a
1
,.+1! rezultA 5
1
,.+
1
- S .s; o
2
+
Aceasta justificii afirmatia din enunt.
12. Sa se calculeze suma seriei armonice' alternate (- 1)"+
1
_!._ ,Citi termeni
' ll=l ,..
trebuie insumafi pentru a obtine suma serie1 cu cinci zecimale exacte f
Rezo!vare. Pentru acea.stii serie alternata. (a,.) cu a,. """ lfn este un fir descresdl.tor care
tinde catre zero. DupA criteriul lui Leibniz rezulti'i cii seria armonicA alternatll. este convergentA.
Deoarece S = lim S
2
= lim 5
3
,.+1, rezull::a ca. pentru determinarea sumei S a seriei este de ajuns
n n
51 ca!cuUim limita (5
2
"). A1em
s, .. """ l- _!._ + _!._- _!._ +---+ _l_- l + _!._ + _!._ +2. +--+ _!._ + _l_ +--'li
2 3 4 2n - 1 2n 2 3 4 n n + 1
+ _I _ 2 (2. + _!._ + ... + _l_) _l_ + _1_ + ... + _1_ -
2n 2 4 2n n + 1 n + 2 n + If
I( l l I) --+--+---+-- .
n 1 2 n
1+- 1+- 1+-
" n "
Se obsena c.1 scrierea lui 5
2
,. sub ultima. formA arat.l ca Su reprezinU. suma integralA a fu..p.
1 1 2 n-1 n
/(x) = -- , E (0, lJ, diviziunii 0 .:q - <1 - <1 .. <1 --<t - a interva.J.u-
(1-i-x) n n n n
lui (0, lJ punctelor intermediare ;, = __!_, ;
1
= ... , ;,._
1
.,.
" Prin urmarc.
" n
"
lim
I I' S:u= -ln2.

0 1 +X 0 n
102
I
Impunlnd 18. -- <C
"+I .
&rmooicl

a) 2::: ( -J)H\
n-1
Rezolvat'e. &) V om
cA.tre 1:ero. tntr-adevlr, 'J

'j

se vede cl a,..
1
.,. a. fl1
I
I>) Se observi cl!j
I
. 0 Deci con"":lll
::na,.. . . l
divergentA.
14. Care este
divergen\a din critl
.
liezolvan. Da.cl
. . l.ul , 1
tulut, atunct --- r o
1.1 '
(ltt.l) este monoton

seria a,. este diTerl'l
n-1 1
Dacll > I, atj
este divergentli..
15. Sa se studie
Rezolvat'e, a) Seria
serli vow folosi oriteri
.. '""
Tinllml ...a de e:z:ercipul precedent. deoarece IS. - Sl < an+t
I
rezultA ca IS. - Sl <! --.
n+l
I
Impunlnd ea. -- oC( 0,00001, obtinem n )> 99999. Deci, trebuie sa insumilm 99 999 termeni din
.. +I
.erla armooicl alternaU. pentru a obtine suma ei cu cinci 1ecimale exacte.
13. Sa se stabileasca natura seriilor alternate:
RtJzol'UtJre. a) Vom arilta eli. cu termenul
cltre t:ero. fntr-adev.l!.r,
(
+ l)o+l
general a,. -= n este descresciltor tinde
nn+2
(n + 2)n-:-s nn-,-t ( n + 2n )""
a,.+I = < I,
a,. + 1)
11
+
3
(n + l)n+t n
2
+ 2n + 1
a,. 1e: - = - 1 + - 0,
(n+ 1)"+1 I I ( l)+1
nn+t n n n
se vede ca. al ..,.. a,. lim -= 0. Dupa cri1eriul lui Leibniz rezultil ca. seria este convergentli
n
I>) Se observa cA a,.= a
wn-1 + wn-2 + ... + 10 + 1
to
10
11
- 1
9 10"
astfel
..
ell
lim a. #:= 0. Deci . conditia necesaril de convergentil a unei serii nu este indeplinitcl seria cste
n
divergentcl.
00 00
14. Care natura seriei a,., dadi
divergen(a din criteriul raportului sau din
scna I a. I satisface de
n=!
criteriul radacinii ?
00
liezolvare. Dacl pentru seria la
11
1 este indepliniti1 condifia de divergentA din criteriul rapor-
n=l
tului, atunci ]a,.H 1 Vn "o LA.slnd la 0 parte primii "o termeni ai rezulta ca
Ia.]
(to.l) este monoton crescAtor deci lim Ia,. I - 0. Aceasta implic:i faptul cA lim a,. =F 0 de.ci
w
seria a. este divergentil.

n n
Dacl 1, atunci lanl
este divergenta.
I deci lim :a. I # 0, astfel eel lim a
11
0. Aceasta arata c:\ seria
n n
15. Sa se studieze convergenta absolutii
semiconYergenta seriilor :
00 00
L
2 sin
1
' X
L
1
a)
( -])-+1
n+
X E R; b)
( -1)"+1
n=t
../n(n + 1)
00 00
c)
L
( -J)D+l
. a E R; d)

a(a- I) ... (a - n + 1)
, a E R"'-.N.
'
n-1
n
ll+
n=l
00
Rezolvare. a) Seria valorilor absolute este L
11=1
serli vom folosi oriteriul raportului :
n!
1J + 1
Pentru studierea naturii acestei
la,.+l - 2 sin
1
x. n +
1
- 2 sin
1
x.
ja.! n + 2
103
Penltrr
2 :<in! x < 1. cos 2x > 0, k:: - ...::.:_ < r < k'r. +
4
" aceastA serie este convergent.. pentru
4
.3:-: ;-
< r < k:: --'-- seria este di1ergentfi. Peutru r =- k-::
n +I
4
4
C<re t:-te sena armonica ::;i deci este di,ergent.i.
00
se o!ltine seria .L

Seri,l datii pentru k:: - _:::_ < x < k:: + 2 este absolut cornergeuta., pentru k;-;; + 2:. <1 x <J: /irt +
4 4 ..
+
obtine
(in
preC{'d('llt) :
X= :b pentru
se
seriaL
(- t)'' +r c;r re. este cu11 Jt-rLCenta dupa criteriul lui Leihniz, dec( seria este semioon-
n -:- l

vergvirt;'i.
b) Sena ''alorilor ahsulute este di,ergcnt.i deoarrce , . > Dar seria datA este o aerie
,in(n : l) n
altemata .:;i, dupa criteriul lui Lei!miz, acca<;ta este corncrglntfi. Prin ,urmare, seria e-ste semioon
vergenta..

c) sa C(Jnsiderfnn seria valorilor absolute L
Comp<tr<lm aceastA serie cu seria atmo-
"- 1
nicii generalizatl "
L.t n"
n"
Deoarccelim --- = l, dupf> criteriul III al comparatiei rezultA ell
u n/-
ll-"'1 n" V 1t
seria valorilor absolute este
conEergenti'i pcntru a > 1 di,crg-{'tltft ptntru a I.
Sa consideram acum seria datiL Pentru a > 1 aceasta este absolut cowrerg(:nta. Pentru
0 seria este di'lergcntii, deoarece lim au i=- 0. Pentru 0 <a ::::;; 1 apliciim criteriul lui Abd
"
/ 00
00
'

I (
.L
.L
(-I)"'>
-- Seria ( -J}n+l
este con'lergentA in
'
'J-;;
n"
n"
/1=1
n
a+n
11=1
11=1
ba,. cdte,iului lui Leibni,, iac 'icul ( c<le monotcn1 ccc,c;1toc ,; ma,ginit (e,te conve,gent
Ia 1). DupA criteriul lui Abel rezultii c;'i. pentru 0 <a :o::;; 1 seria esie con.rergenta.
Prin urmare, pentru a > l seria este ahsolut convergcnti'i, peutru 0 < a ::s;; l seria este semi-
convergentil, iar pentru a ::s;; 0 seria este di.rerger;ta.
d) Pentru studiul naturii serie.i valorilor absolute folosim critcriul Haabe-Duhamel. Avem
lim n - 1) = lim n (
11
+
1
- !n - n ) = a + 1,
11 Jan-r-tl 11 ]n - a]
astfel ca. pentru a > 0 seria este conEergentii, pcntru a = 0 seria este cori..rergentA, iar pentru a < 0
seria este divergenta.
scrie
Putem afirma ca pentru 0 seria initiala este absolut coruergentA. Pentru a < 0 putcm

a(a - 1) .. . (a - n + 1)
n!
1
_
11
,(-a)(1-a) ... (n-a-
n!
b,. !> 0, 'Vn E :S, astfel cii a1em o serie alternatii.
a :re; - 1 (b
11
) este cresciitor deci lim b,. =F 0.
"
104
Deoarece b,.+l = rezultA ca. pentru
bn n + 1
Aceasta arati'l. ca. pentru a ::s;; - 1 avem
mare, pentru - 1
cnteriul lui
RezultA cA pea4
este

.. ,
16, Sa se stj
Rezolvare.
1 .
.. ,. = --=- . Se obsel
,Jn ;
astfel cA s. = v
1

cos(n+1
2 . '
17. Sa se ani
o serie
Rezolvare. a) Fil
1
ar fi con,ergentl,
I
<
convergentl!.. Dar
divergenUi.
'
...
b) Fie seriile l!
n.,1
vergenta., deoarece tl
IS, S:i se efec
sa Se dedudi l
Seria
melor parpale peatr
pentru:
aerie
in
semi
lim a;, jl: 0 $i deci Sf'Tia este divergentA in acest. caz. Pentru -I < a < 0
n
rezult.l <
b,.
b,.+1 < bu. 'r/n E N, ce aratA ca (b
10
) este descrescator. Sa ariiHim ca lim b. = 0. Pentru .;:n-t>a!<la
"
u 1 + U2 + ... -+- Hn
.. . -+-u,._
1
(u.) astfe1 inc1t bn = . Cum bn-t = rezu]T;,
n IJ- 1
u
11
""" nbn- (n-
fnlocuind aici pe bn bn-t obtinem

(-a)(l-a) ... (n-a- I) (-a)(l-a) ... (n-a -2)
uR = n . - (n- 1) = b,._
1
(-c1).
n! (n - 1)!
de alta parte, deoarece (b,.) este descrescator m<lrginit inferior, el este convergent. Aceasta 1111
plicA faptul ca. (u,.J este C(mvergent catre limita ca. (b,,). Fie l = Jim u,. = lim b.. JJ..r
" " am gasit cA
u,. = -ab,._
1
, ceea ce implica l - al, de unde I= 0. Deci lim b,. = 0. l'rin
'' r-
n
mare, pentru - l <a
<
0 (b.,) este descresc.itor ,;
convergent catre zero, astfel C{t
cnteriul lui LeibniZ seria este con-rergenta.
Rezulta ca. pentru 0 seria consideratil. este absolut contergen1ii; pcntru -I <a < 0 sena
este semiCOJHergenhi pentru a - 1 seria este ditergcnta..
00
16. sa se stabileascrt natura scnel -------.
. . I; sin n
'\'H
/l=l
Rezolvare. A vern o serie cu termeni oarccare. Pute-m scrie an= u,v,., unde v, = s1n n sin n' 51
l
u = _,J;; . Se observii ca n- 0 un este descrcscfi.tor. Apoi v,. = [cos(n- n
2
)- cos(n + nJ)]/2,
l
astfelciiS,. = v1 + v2 + ... + v,. = -[cosO-cos2+cos2-cosfi+ ... +cos(n-rJ
2
) -co>;(n+n2)J.:-
, 2
= [l - cos (n + n
2
)] I. .Duva criteriul lui Dirichle-t, seria cou?ergf'ntA.
2 .
17. S<wt se arate c:t: a) suma dintre o serie convcrgenta ;;i una divergent{t
o serie divergenta; b) exist[t scrii di\ergente a C:tror surntt este o scrie con\Trgent.'t.
00
\
Rezolvare. a) Fie }: a, o scrie
l!=l
convergeut.i bn o serie
/!=1
00
di-vergeiJl<l. Daca seria L (a,. "T' t...
fl=l
00
ar fi contergentA, atunci diferenta dintre aceast.l serie -?i seria L a, con"tergenta ar trebui sA 11"
I
00
00
convergentii. Dar diferenta este seria b, accasta este di-..-ergent{t. lkci seria L (a,. + b,J
1!=1
divergentfL.
00
b) Fie seriile _L (-1)" (-1)"+
1
, care sint, etident, ditergcnte. Suma lor este o sene con
n=l
vergentA, deoarece are toti termenii cgali cu zero.
00
1&. Sa se efectuezc produsul seriilor aUsolu t convcrgente _!_ ;;i ( __ ] )n _
1
_
n! nl
00
sa se deduca de a1c1 suma sene1 L
1!=0
(- !)"
ll=U ll=oJ
n!
00
Re.zolvare. Seria valorilor absolute pcutru ambele coincide cu seria
L_; n!

mel or partiale pentru aceasta serie es1 e
l l l
1+-+-+ ...
1! 2! nl
19,
105
:;;irul
cap. 5) .';>l
00
deci ambele serii sint absolut convergente. Atunci seria produs c,. este absolut conversentA,
dupl teorema lui Cauchy $i C ::::sA B. Dar
11=0
- (-I)" (-1)'-1 (-!)'- -1
c,. = a0b,. + a1b11 _ 1 +, .. + 4 11 b0 = --- + -;7:--::-:- + + ... + ---'--- -!>
0! n! l!(n- 1)1 2!{n- 2)1 (n- 1)111
I I [ n n(n - 1)
+ nl 0! =
1
- lJ + 2!
+ ... + (-I)" _.!. (I - I)" - Q,
n! nl
00
astfel cA suma seriei c,. este C = 0. Cum A =- e, din relatia e B - 0 rezultl ca. suma.
11=0
00
seriei '\:' (-I)"' _.!:__ este B = 0.
L__; n!
f!=tl
19. Sc poatc ca produsul a dou{t serii divergente s;1
gentC1 ? Sa se efectueze produsul seriilor
fie o serie absolut conver-
"\
00
00
l- L; (ff
fl=]
l + '\' I 3 )"-'[2" + _I ) .
L_; ! 2 2'1-t-1
n=l
Rezolvare. Hiispunsul este afirmativ, cum se va vedea din exemplul indicat. Arnbele serii sint
divergente, deoarece
(
1 -1 ( [ )
b, --j 2" + -- - 00.
2 znt
= - zn + -- - - zn-1 + - - - zn-:! + -- - ... - - . 2 + - -
(
3 )"-1 ( [ ) ( 3 )"-1 ( [ ) ( 3 )"-1 ( [ ) ( 3 )"-1 ( [ )
2 2"'
1
2 2" 2 2"-l 2 2
2
- - - -(2 + 22 + ... + zn-t} + 2"- - + - + ... +- + -- - -
(
3 )" ( 3 )"-1 [ ( l l l ) I 1 ( 3 )' =
2 2 2
2
2
3
211 2
00 00
asffel--cA seriaL; c, L; (ff cste conmgenta(seria geometrica cu ratia f)
n=U n=U
20. Sa se arate ci urmatoarele serii sint convergente sa se stabi!easca surna
acestora:
[ [
a)-+-+ ... + + ...
1-4 25 u(n + 3)
[ [
b)--+--+
l.35 357
+ I ..J7
(2n - l)(2n + l)(2n + 3)
... I
106
c)
21. Sa s.e
[ .
a) ---1
.,.rJ- 1
+I

i
22.
00 l
senei
ll=::!
23. Sa se
00
sena --
.z= (lg
-
urice p e N .. ;
24. U tilizti
pozitivi :
00
a) L1
'
00
;
11=1
00
j)L
11=1
T-
,.
25. Sa sed
JJ'It ={In,+ JJ.
26. se
: conversentA,
cA suma
sint
+ ...!..) -
2'
-H-r=
m
c)
L
. a"" R"'- Z_ ; e)
Lin( I-
(a+ n){a + n -:- 1)
II= I 1!=:2
-

d)
L
f)
L
,f2n ...- 1 - ,;z;;-:::1
-Jn2-
,/-fnZ - 1
11=1 11=1
21. S:t s_e arate ca urm<itoarele serii sint divergente:
1 I I
a) ---- + , . + ... + , + ... ; b)
,,3- 1 .. ;5- ,p v2n + 1 -,;'2u- 1
2+2+ ... +
2
n + 1
+ --+ ... ;c)
n
-"-;d)
n + 1
00
"' --=2-" _:+_::_3"_
L...J 2"11 + J'Hl
flc= 1
e)"' _I_.
LJ ..rw..
ll=1
22. UtilizinJ criteriul de condensare allui Cauchy, stt se studieze convt'rgcnt.-t
00
senei "'--
1
- , p E R.
L.J n(lnn)P
II=:!
23. sa se arate ca daca logaritmnl este luat intr-o baz<-l mai mare ca doi. atund
00
seria _____ .uncle lg
0
'> n = lg lg ... lg n, este divergent a pentru
n(lg n)(lg(
2
J n) ... {lg(P) n)
ll=(/
urice p e N. Aici q e N este ales astfcl incit lg!Pln > 0.
24. Ctilizind critvriilc de com para tie. sa se stahilea::;c:t natura seriilor cu termtni
puzitivi:

00
-
00
a)
L
b)
L
c)
L
i.!"...:.'=-----!._-::_<11.
uJ
L
.Jn
3
+ n
2n- I n
1n n
l!=l 11=1
11= '!
I 1
00
t- 00
2:
2 n
f)
L
1
0 ;
e)
"
;;,
n 11(1 +a+ ... +a"}
1!=1
00 00
..
-
2:
a"
L
n'ln (I
+ :. J;
g) a ). o h)

a ). 0; i)
II'- l n=l II -1
'
.I 00
00
j)
L
k)L
2" siu _!!_
0 3;:: :
I) L sin
a
0
'
-'(; ll
"'
a ;'t.
,. .3'' .
n
f/=1 11=1
25. sa Se determine parametrii a, b E J\., astfel incit SCfia CU tCfffiCllUl general
41 = V' rt
3
+ nZ + 1L + J - + cl --f- !?._, S{t fie COH\'Crgenti'i.
"
26. Sa se stahileasdi natura urm:ltoardor serii. folosind criteriul r:ld;"tciLii:
00
a) "'16' + 7n + 5 n.
'L..J t2n
1
+ 5n + 9.t '
11=1
(Inn),. '
''
.. -")". oo (3/ M )'
- e) ;L; v n' + n
2
+ I - v n
3
- n -11 I 1
4 1
=
g) -.
L
,.
+- , 0. I)"
n'
11=1
" .
27. Utilizind criteriul r3.portnlui, s{t se studieze natura urmatoarelor serii'
00 00 ro
a) b) L
(n')' .
(2n):
c)'\' 13 ... (2n- !) ; d)
L..J 2 5 ... (Jn- I)
H=U. H=l
00
e) '\' (n' + !Ia'. a "' 0 ; f)
L-.J (n + l)!
11=1

00
L
a"
- a
n! '
1!=1
0;
00
Bnan,
n=l
a 0 r
a .;3: 0.
28. Sa sc stauilcasc:t, cu ajutorul criteriului Raabe-Dlihamel, natura urm11 toa-
relor
00
27 ... [2 + S(n- !)] ; b)
J 8 ... [3 + 5(n - 1)]
""1' 12.52 ... JZ)
L-1 J2.72 ... {4n- 1)2
11=1
00 00
c) '\' a'n!l. a ;> 0; d) '\' nl , a> 0 I
L...J n" L_, a(a + 1) . (a+ n- l)
11=1 11-"l
00
(2n + 1) [ a(a- 1) .. . (a-n+ I) J' a E R'..Z;
(a+ l)(a + 2) ... (a+ n)
f)'\' (an)'
1
L..J nl
n=l
00

a(a + 1), .. (a+ n- 1)
a> 0, "e R'._{a};
nt
n=l
00
h)
L
[
.a:':(a:__-_:_:_ric_:..:_: .::.la_+:__...:nr_-_r)'--]" b O 0 R
- , a> 0, > , r > . " E J
b(b + r) .. (b ...;-- m- r}
1!=1
00
J) '\' [ 13 ... (2n -1) ]'.a E R.
L..J 24 ... (2n)
11=1
29. sa se ccrcctczc qatura urmitoarelor serii cu termeni pozitivi :
00 00
: b)L
11=1
ln(n + 1) ; c) '\'
n3 LJ
n-=1
n
00
c) L ; f)
rt=l
L
11=1
(
an+ b).
en + d
a, b. c. d > 0 1 a ;> 0 ; g)
108
<l) (+ 1!
L; b(b + lj
It=( .
"'

H=l
30. :;;, se
citi t1
------ co
a) (1
n-2 ;
31. S:t se stab!
00 .l
a) '\' ( -1)"1
L; . l
Ii=l '
00
C)
n=l
I
e) Jz-I
32. Sa se studi
oarccare :
"'
aJ --
. sin.1t.t
3'
j
J) '; -,(-1)"'
----' .
11=1
33. :;;, se sill
00

L; '
n-1
00

1!=1
00
a> 0, k) (Jn + l)(n +a)- n}", a;> 01
I) "'\" I 13 ... (2n - 1\
L.J 24 (2) .
11=1
p) L:
n=l
2n + 1
X
n
..
11=1
00
00

Ii=l
(
n + 3 )" Inn
-- ; n)
2n. + 1
n=l
x > 0. a> 0, b > 0 :
30. ::);\ se arate c:i urmatoarele serii alternate si:nt convcrgente sa se calcu-
tcrmc:ni trebt1ie lnsmnati pcntru a obtine suma lor cu douJ. zecimale exacte:
.:;.$L
00 00
a) 1 + '\""' (-1)'+1-
1
-: b)"'\" (-t)''-
1
-.
f_; ln n L..J 2n - 1
H=2 n=l
31. S:t se stabileasca natura seriilor alternate:
v;; (-l)+isin..':., 0 <a <T:J
L.J . J L.J n
11=1 n +
7
ll=l
(-1)+1 27n'+36n+11
(3n + 1)(3n + 2)(3n + 3)
+
1 1
c) 1 + I I + "
./2 - l .,12 + 1 '\In- 1 -vn + 1
32. Srt se studieze convergenta absoluta semiconvergerita seriilor cu termenii
.oarccarc :
"'

Slll HX
11=1
00
x E R; b) sin n
2
; c)
n=l
00
"'
a E R" Z_, o: E R . e) "'\" a -"- l 1
L.J 1 - a" ' .,-
J) ';"'"(-11---
n=l
,_.._J (n + a):x
!1=1
00
00
"""""""' a" f) '\ --- . a e R ; g)
a.
; unde (a
11
) este un m5.rginit.
+ ..jJ)
/_..J l + a
1
"
II =J 1!=1
33. :-;,-l :;e stahikasc3. natura urm::i.toarelor scn1 :
00
.a) sin n

;
n=l
00

n=l
n(n-1) 'lJ
(-1)-
2
_
n,;-,
V n n
n=l
:t E R;
109
,,

:!
i,
"'
"'
d)

+ ..!._ +
...
sin nx
e)
2:
( -!)" ln(2 + c'") ;
2
"
ln(3 + e
2
")
11-1
n=l
"'
"'
( -1)" y;; l h)
00
sin n sin-
f)
2:
cos n
2
; g)
2:
2:
"
Inn ,
,jn3
n=l II=:!
n ... I
00
I
2:
cos n cos-
i)
n
n
11=1
34. Se poate ca produsul a doua serii semiconvergente srt fie o serie divergent a ?
Dar ca produsul a doua serii semiconvergente sa fie o serie' convcrgenta ? s:1 sc
calculeze patra tul seriilor.
00
35. sa se demonstreze ca sena
2:
x"
- este absOlut conYergenttt pcntru orin
n!
11=0
" e R. Daca S(x) este suma acestci serii. srt sc stabileasca relatia S(x + y) S(x).
S(y), Vx, y E R.
36. Sa se demonstreze cgalitatea
(n + lja. I a I < I.
37. Sa se dcmonstreze urmatoarele cgalitrtli:
00 00 00 00
a) {'\:"' ...!...)' '\:"' 2:..: b) j'\:"' ...!..) ("' ( -1)" +) e(2 - fi.J.
L_; nl L_, nl L..J n! L..J (\12)"
ll=U ll=U 11-U
38. sa sc ridice la pi1trat seriilc unnrttoare, apoi S{J. se arate crt scriile oL!lllute
stnt convergente sa se calculcze suma lor :
00 00 00
a) '\:"'
1
; b) '\:"' ( -l)"+I -
1
; c) '\:"'
L_; n(n + 1) L.J 2" L._; n(2n + 1)
n=l ll-'-'1 H=l
d) L na, : a: < I.
fl--'1
39. sa se demonstieze di urmatoarcle scrii si:nt convergente sa se calculcz.e
suma lor:
00
a) '\:"' 2' + 3'"' - 6H: b)
L.; 12"
11=1
00
c)
ll=l

,ln(n 1)
- In "+,
1
);
"
00
2n(4n
2
- 1)
f) '\:"' f 2 + I ]
L.J n(n + l)Z. n-
2
(n + 1}2 "'
ll=l
Hll
?.
l = limf(x).
Ctiteriul Cauchf:
lim ita finita in puncti
ce x.', x"-=:: VnA.,
a) Functii de o i
tun :t A Dcfinitiilt!'
Dad x
0
.o;;i l sfnt
'
D:.t.c;l .r
0
este fini
Ddinitii similare pa
oaca I j(x) - l
lim h(x} = +oo. i
;r:-o;r: ..
Dac I /(x) I <;
Cri+eriul Cauch
i;l puuctu! x
0
este
NumMul la =- J
<L
? LIMITE f;ll CONTINUITATE PENTRU FUNC'fU
7 .1. Limite pentru functii
Fie f: A C R
11
__.. R 5i fie x
0
un punct de acumulare peatru multimea A, reall (finit sau
infinttl estc limita functiei in punct{,_t x
0
, daca. peatru orice V a lui l exista o vecinltate l1
(rlepinzind rlc V) a lui Xo: astfel incit, ericare ar fi z E .4. n U, X .;. Xo a?em /(x) E V. Se noteazA
I= lim/(x). Daca pentru orice de puncte (x
11
), X
11
E A, x
11
#: Xo X
11
- "o a 'fern lim](x.) = l, atunel
n
1 = lim f(x).
Criteriul Conditia necesara suficieata ca functia f definWi. pe A sa aibA
limita fulltd. in punctul x
0
este ca pentru orice e; > 0 sa existe o vecinltate V a lui "o astfel ca, indati
ce x', x" .=. vnA. x' =F Xo, x".,. Xo sa avem 1/(x') -f(x") I< e:.
a) Functii de o variabillf rea!a. Fie[: .A C R - 11 fie x
0
ua punct de acumulare pentru mul-
tim_ 1 A Dcfinitiile de mai sus ale limitei sillt echivalete cu urmAtoarele :
x
0
l sint finite, at unci l ::::o lim f(x) daca $i umai dacli.
x---...x.
v, > O. > 0 I I x - x, I 1/(x) - II <I e. (1)
lh.c.:l e.ste ftnit l = +JO, atunci lim /(x) = daca uumai daca.
x---...x,
(2)
xu = oo l este finit, atunci lim ](x) = l, daci numai daca.
Definitii similare pot fi formuld.te pentru celelalte oazuri.
Dac{t jf(x) - l i g( r), Vx E A, $i daeA. lim g(x) = 0, atunci lim /(x) = l. Dacii /(x) ;;;, h(x)
;:c--.xn
lirn h{x) =-too, a.tunci lim[(x) =+eo. Daci'i.f(x) h(K) :;;i lim h(x) =-co, atunci lim /(x) = -00.
X-->.t', x-..x, X-+,'te X->X
0
Dad ! /(x) I \1 lim g(x) = 0, atunci lim /(x)g(x) = 0.
x---....r. x---...:r
0
Criter:ul Caucby-Bob:a.no sc enunta: couditia necesa.rl $i suficicnti't ca functia f sii aiba limitA
!a puuctul x
0
cste ca
1:/c > 0, 3Jo: > 0 I Vx
1
.x
2
E .l cu I xl - x,l <:1 ,)s, i x
2
- x
0
i <l =>I ((."C
1
) - f(x
2
) I <! e:. (4)
Numa.rul lu ::::o /(x
0
+ 0) = lim _f(:r) este limita la dreapta a functici fin punctul :r
0
finit) daol
X-.,.X
0
Ve: > 0, 33e. > 0 I 0 <X - x, < as=> I /(x) - < e;.
111
Num.\irul l, = f(x
0
- 0) = lim f(x) este limita la stinga a functiei f in punctul x
1
daca
x Jx,
'r/E > 0, 38r. t> 0 I 0 < Xo -X < ae => lf(x) - l,) < E. (6)
Limita functiei fin x
0
exista daca numai daCa exista li.mitele laterale {la stfnga la dreapta)
'i stnt egale.
In aplicatii sint folosite des urmatoarele limite:
lim

sin x
_!__ 1 ',.,,
lim (l+x)x =lim(!+-) =el
x-0 x ..... oo x
lim a" = {oo, a > 1,
x-->oo 0, 0 <a ....:::;: lJ
I ;
a.s- 1
lim ---=,Ina.
:r-.0 X
b) FunCtii de mai multe varia bile. Fief: A C R
2
- R fie x
0
= (x
0
, )'
0
) un punct de acumulare
pentru multimea A. In acest caz 1 = lim f(x, y) daca :;;i numai daca
..... (x., u.)
"r/E > 0, 30, > 0 I I X - Xo I < Oe l;'i ) y - Yo I < oe => I f(x' y) - 1 I < / (7)
Pentru functia de doua variabile /(x, y) se pot considera limitele iterate: lim lim f(x, y)
,r-o,r,. y-.y.
lim lim f(x, y), care, dacii existii, nu sint totdeauna Daca existii limita globald. l ==
lim /(x,y) dad\ exist<\ limitele lim /(x,y) Jim f(x,y), atunci existiilimitele iterate sint
(.r, !I)-+(X
00
!In) x ..... x, !J--'>!/ 0
egale cu limita globala 1. Daca limitele iterate nu sint egale, limita globala nu exista. Se poaie in-
tfmpla ca limitele iterate sa fie egale, fiirii ca limita globali\ sa existe. Rezultatele de mai sus put fl
enuntate similar pentru functii de p variabile.
1. Folosind ,definitia limitei unei fnnctii intr-un punct, srt se demonstrczc c;, :
(x + 1)
2
a) lim (x
2
- 3x + 3) I ; b) lim I ; c) lim - +
x .... t (x - 1)
2
X->2 :l'-+ -oo
Rnolvare. a} Folosim de-finitia sub forma echi.,.alenta (1). Fiind dat E > 0, ''a trebui sii deter-
minam un 8t I> 0 astfelincit I x - 2 I < 8, sa implice I x
2
- Jx + 3 - 1 I < e. Putem :.erie x
2
- Jx +
+ 2 = A (x - 2) + B(x - 2)
2
, astfel ca. prin identificare deducem A = 1 B = 1. Prin
I x
2
- 3x + 2 I I (x - 2) + (x - 2)' I <; I x - 2 I + I x - 2 1
2
<; +
Deoarece cautam un 8e: > 0, putem &i-1 ciiuta.m.astfel ca 0 <Be::::::; 1, deci a: Oe. Cu aceasta s,.,
obtine I x
1
- 3x + 2 1 < 8, + 8! 28e, astfel ca dacil impunem ca 20, < E, adicii 0 < Oe <
2
relatia ( 1) este satisfacuta.
b) Va trebui si\ aratam ca. Ve > 0, 30, > 0 I x < -ae => 1/(x) -II < E. Deoarece x < -0..,
rezulta I X I > oe
l
(x + I)'
x' +
- I
2!xl 2lxl 2 2

astfel ca. dacil impunem ca
2
- <1 e, adicli.
a,
x
2
+ 1 x
2
lxl Oe
definitia este verificata..
112
c) Folosim
81! > astfel ca
2 1
(X- l) > &!
sa ti sf[tc uti'l.
2. Folosind
l
. I . .
a) 1m-sm
J'--+H X
Rt::"hare.
functii intr-nn
cu-1
a) ( onsidednd
. I
obtinem =
b) .-\legem
obtine111 =
c) ('u aleg'erd
3. F olosindj

a) lim"
X-->U
. '
Rezolvare. a.r;
ot > 0 in
/(x,) - f(x,) I = j
I lj'
deoarece rin ; t
verificat1L Prin
b) Alegind '!'
fapt ce aratli. cl.:
4. Sa se
i
a) j(x)
Rezvlvare. a)
b) l,""' lim.
.,.
8 - Probleme dl
(6)
J (7)

c) Folosim
8e > astfel ca
definitia limitei
I X- lj < 810:
sub forma (2). Pentru E !> 0 oarecare, trebuie sii unt
sa implice f(x) > e:. intr-ade.r.iir, relatia I X - l I < 8 implica
1 1
dacii impunem Ca. ----:f" > E, determin5.rfl 0 < 811: < astfe} Cil definitia este

2 l

(X - 1) Os:
satisf{Jcutf,.
2. Folosind <lcfinitia, sl se arate di limitcle urmatoare nu exista
X
b) lim ( 1 - cos x)ex; c) lim e-1
I
. 1 . 1
a) un- s1n-:
x X J.'-->00
Rc::nlrare. convenabil sa folosim definitia cu echivatentii. Deoarece limita unei
funqii inrr-nn punct, daca exis1.l, este unica, pentru a rezolva exercitiul este suficient sa punem in
evid('n1{t cu x, _,. xfl pentru care /(x,) are limite diferite.
a)
, I
xn= --0, obtincm = 0 - 0.
Dacli. alegem :r;
obtinem = ('In+ 1)..:.:......,. oo. Aceasta arata ca. limita considerata nu exista.
2
2
-0;.
(i" + 1)r.
h) _-\ m.i inlii = 2n;: - oo. Rezultii - 0 - 0. A poi pentru """ (2n. + l)r. .... oo
obtinem =
.... oo !;'i deci limita nu exista.

. _ , n+l 1t-1
c) ( 11 alt'gcrea x
11
= --- .... I deducem oo, iar cu = .... 1
" n
= ei-n ..... 0, C!:':ea cc arata ca. limita nu exista.
3. Folosind criteriul sr1 se cerceteze existenta limitelor :.
. . 1
a) lun sm-, n e 1V;
x
b) lim sign x,
3."->0
Rezolvme. a) Trebuie sa vedem dadl. relatia (4) este verificatii. Fiind dat e > 0, sii
at> 0 in a!;'a fel incit !xtl < ae: I I < B sa implice 1.{(1) - f(xz) I < E. Avem
deoarece I -; 1 1. Daca impunem ca
< E, obtinem 0 < ae: < v e/2 relatia (1) este

verificatiL Prin urmare, limita exista.
"
H
fapt ce arati"i. ca. rel.ttia (4) nu p ate fi verifi aHL Prin urmare, limtta nu exista..
4. Sa se calculcze l.mitcle I ter .. Ie in x = 0 pentru functii!e
) /( )
- ! ,;, ' I b
a
X
Re.zolvare. a) l& = lim f(x)
I7()
b) I,-
/(J.)
lim
c) f(x) = : E ( J '
X
I + e
= -I ;,;i lu
Jim (r +
.r-,.0
1 )-1
ex = 0.
na
sin x
lim--= 1.
x-..o x
8 - Probleme de matemattct superl:loare - em. 22'2
..
::: .

c) A'lem y- 1 <:{ E(y) y, astfel Q I < E .:s;;
2
. Fie mai i'ntfi x <1 0. fnniultind
z z z
" z" 0 2 X X ( 2) 2
<tnegahtatea antenoara prm - <1 , rezdita.- - - >- E - -. Trecind la linnta., rezulsA
J J J J X 3
lim-E-=-. Dect ,= -
. z. ( 2) 2 . l 2
X J'O J f X J J
Fie acum x > 0. Procedind similar, obtinem - .:_ <l ..::_ E pentru ._, 0, astfel
J. J J X J
-ca ld .... lim.!..... E =
x-.,.o 3 z 3
5. Sa se calculeze limitele:
) I
. In z N b)
1
. ,
a 1m--, n E ; 1m-,
X->CO X
11
.T->CO X
11
n E N; c) lim x sin _2_
x-o x
Rezolvare, a) Sa arcltiim mai intii c3. pC"ntru X;:=. 1 a,em In X <X. S.1 presupunem c8
11n 2 .o;;i dcci > (I + 1)"' = 1 + c;, + C!a + .. ,
. , . + 1 > 1 + c:n 1 + m. Prin urmare, e.l; > e"' > l + m x, adic.1 ._ x, 'Vx ;<: 1. Deaj
x ;::.. In x, 'Vx 1.
Presupunind x 1, aJem
In x

x"
"
x"
"
"
2 In x
=---
n x"
n
2 X:! 2 -i
<-- =-x
n ' n
--.;- --0. astfel dl deoarece lim x - = 0, rezulta d.
b) Putem scrie
I
---x",
(2n)
2
,.
Dcoarece lim z" =-
e
+oo. din inegalitatea de mai sus rezulta lim -""" +oo.
x-.oo z"
c) Deoarece lim x = 0 I sin _2.1
X-oO X
l, rezulU'i lim x sin_!_ =- 0.
x ..... O X
6. Sa se calculeze limitcle:
I
a) lim
1
-

-; b) lim
x ..... O X Sill X ;t-oO COS 2x
x" a
11
c) lim - , a> 0.
x ..... a x -a
Rezolflare. a} I
. 1-cos
3
x . l-cosx
1
. (I 1)
tm =hm xm +cosx,..cos x =
x ..... o x sin x x-.o x sin x x--.0
2 .::_
" 7 3
= 31im ------- = -
x-.U sin X "' ( r 2
') rosx-eos2x
b) lim[(t + cos x- ens 2x z
x ..... o cos 2x x---oO cos 2x
Jim COS X- COS 2:r
x-.o x
1
e = e
1
/''.
114

I
c) lim
x-oa x- tJ
. (y +a)'- I
..,. a a lun
y--.o y
Am folosit faptul ca
.tim
I
lim .....;
y-oH
7. Sa se determ
a) j(x. )') = J1
c) /(x, ;) = .{1,
e) f(x
1
, x,,.
Re.zolvare. a) Este
reprezint:'i interiorul
b) Comht1a if - .r
rioare cercului cu cenu;
c) Multimea de d4!
d) Multimea de 0
e) Multimea dedi
z2 + + ... + x!. 1
' . .
cu centrul tn ongme,
cu cent rul in origine I
8. Folosind de
a) lim (x'
(x, y) ..... (1.:3)
Rezolvare. a) Tre1
I X - I I < 8, ji I y -
- 'I - I) + (y - ])
+ 1> - II' + I - I
1
; deoi 1/(. y)- 4 I
b) Fiind dat t :::
.., t>
8
-1 sA. implice I
' ' I
l
xy-1
3
1.
Y+l- I.
Deci daU impunem
1
x" -a" ) . x"(x"'- - 1)
+ - = lim .::._.c:_ _ + lim
x - a .r--.u x - a ;r .... a
x- a
(a'-
-= a lim (y
11( 1 + : r + r 1 + : r _
+ a = a" lim ___ ___: __ ::_ ___ , __ __.:::_:_ ___ + a" = a"{ln a + 1)..
y .... u y
y .... o
y
Am folosit faptul c5.
lim
x"- a" = a" Jim --'y_"_-__ = a "-1 lim _Y_"_- __ l = a
u-t a(y - 1) y-.1 y - l x- a
r
1
<r
uln(l+-;)
1
y1n(1+ ;)
lim
=lim
e -
-0.
ij-->0
y u-o
yln(1+;)
y
7. se determine multimilc de defini\ie pentru urmatoarele func(ii:
a) f(x, _y) = J 1 - x
2
- _,,: b) f(x, )) = .j
1
" :

c) ((x. )) = JI='X' + Jt=)""'; d) f(x,_y,z) =arcsin x+ arcsiny +arcsin o:
e) f(x
1
, x
2
, , xp) =JI- (xi+ xl + ... +
Rezolvare. a) Eslt' nccesar ca l - x
2
- y
2
0 :,;i deci x
2
+ y
2
1. Tn plan, aceasta inegalitate-
reprezintfi interiorul cercului cu ccntrul in origine, de raza unitate, punctcle cercului.
b) Comhtm 4 - x2 - y 2 > 0 implidi x2 + y
2
< 4. Aceasta reprezinta multimea Ptlnctelor inte-
rioare cercului cu centru1 in origine de 2.
c) Multimea de definitie este patratul [- l, IJ x [- l, 1].
d) Multimea de definitie este cubul [ -1, I]>, [- 1, l] x [-I, 1].
e) Multimea de difinitie este formata din pnnctele x = {x
1
, x
2
, xJI) E R
11
satisfacind conditia
+ xi+ ... + x; .:s;; 1. Pentru p = 2, aceast;l mul time reprezinUi interiorul punctele cercului
cu centrul in origine, de razA. unitate. Pentru p = 3, aceasta reprezinta intcriorul punctele sferei
cu centrul in origine $i de unitate.
8. Folosind definitia. sa se demonstreze ca :
x2 + yt
--=0.
lxl + lyl
a) lim (x
2
+ xy) = 4 :
b) lim = 3 ; c)
\X. !J)---(:l, oo) y + l
lim
(X, y)-(0, 0)
(x, y) ....
Rezolvare. a) Trehuie sa aratam ca. pentru orice E > 0 putem determina ae !> 0, astfel ca.
l X - l I < ae !}i I y - 3 I < OE sa implice lf(x, y) - 4 I < e. Se :,erie f(x, y) - 4 =X
2
+ xy - 4 =
- 5( - 1) + (y - J) + (x - 1J' + lx - l) [y - 3), a,tfel lf(x, )') - 4 I < 5 I x - 11 + I Y - 3 I+
+ jx- 1]2 + I X - I II)' - 31 < 58E + at+ + Daca se cauta 0 < 8 < 1, atunci a:< 8B
deci lf(x, y) - 4 1 < Kt). !Jaci':i. unpuntn1 ca 8S < e, adica 0 < 0 < _:_, definitia este
' ' 8
b) Fiind dat e > U n;nt'care, tnhu'l' "" detenninam un OE > 0, astfel incit I x- 31 <Sa
Y !> a;
1
&i, implice ! - 31 < E; .-\/{'Ill
I y + 1 I
I x:: 11 -31 = l X- 3- :
+ 1 x -
3
I + --
4
- < ot + + ..!. <:!
I y + 1 IY + II y y
l<;lx-31
< oe + + 4St < 63t. cu o <lit < L
Deci datA impunem 68a :<I e, adica 0 < Oe < _:_ dl"lluqia este verilicata.
0
115

,.
i'

L
.. _.
__,,
x2+v2
--,--'--':--- = I X h+ I y I -
I xj + IYI
2jxliYI
jxj + IYI
,;; I X I + I )'I < 28, ;
daca se impune ca < e, rezulta di exista 0 < 8
5
< , astfel di.
2
sa irnplice IJ(x, y) 1 <e. ceca ce arata di dcfinitia este verificata.
-:;;'
I xj <
9. Sii se arate, folosind defini(ia, cii urmiitciarele func(ii nu au Jimita in ori-
gine'
a) f(x, y)
,,
2
'/'y', (x, y) oft (0, 0) ;
b) f(x, y)
= y2 + 2x
2x
y' - 2x oft 0.
RezrJ!vare. a) Vom folosi definitia en .<_>irud, punind in "iruri de puncte, cow,erg'enfe
ciitre (0, 0), situate pe drepte oarecarc prin origin e. Ecuatia unci astfd Ue drcp este y = a. DacA.
fuuc::tia ar admite limitu. in origine, ar trebui ca
lim f(x, y) =
(X, y)-o(O, 0)
'2x(mx)
lim
.r-o +
u=mx
2m
l +
Acest fapt arata 1us{i ca. functia nu are limitil, pcntru c<l dacii ar limittt, ;lccasta nu ar trebui sA
<lepimLl de ;;irul foloSit (in caLUI de fa til nu ar trcbui srt depinrl.rt de m, pauta drl'ptci fnlositc).
b) Proccdind ca la exercitiu1 <1ntcrior, giisim c<l dadi. limita ar exista, atuuu
lim f(x, )-')=lim
(x,!yJ ..... (O, O) x ..... o
!J=mx
m
2
x
2
+ 2x

2x
l.
De aid nu putcm trage con;lnzia dlimita exist<l, rleoarece daca facezn ca (x, y) - (0, O) pe parabole
ce prin origine, y2 = px, p E R "'.. {2}, rezultii cii
lim
px + 2x = p + 2.
P- 2
Prin urmMe, .;;iruri diferite limite diferite .;;i deci funqia nu are limit.[ in origine.
10. Sa cerceteze limitele iterate .)i lirnita globalii in origine pentru urrna-
toarele func(ii;
a) f(x, y) =
y
x + y oft 0; b) f(x, y) = x sin
Y0;
)[(
)(
)
.1.1
c x, y = z _ _j! sm -srn -,
X y
X ;6 0, )' oft 0.
Rezolvare. a.) iterate sint
-y+ya
lim lim f(x, y) =lim---= t, li;q limf(x, y)- lim .... - 1,
x-o u-o x-oo x "' J:-fl u-o y
deoarece a.cestea sint diferite, tragem co,duia crt iimita globala. n"u exist!1. 1utr-adevA.r,
1
anom
lim f(x,. y) = lim
x-oO

ceea ce arata ca limita globala nu cxista.
x- mx+ x2+ m2x2 I- m

x+mx l+m
116
b) Tn acest caJ
I
.cxista. limita I
I
. II '
Deoarcce sm - :::;;; I
y ' '
1 uind 8, <f E,
c) Limitcle
.!ji egalil cu zero.
r;,

II. Sa se
a) lim -;!
(x, y) ..... (O,Il)
Rezolvare. a) ,

.1
b) lim
(x, YJ-+(0, 2)
.j
c) Pentru :f !>
lim (_!_ + J
t(x,IJ) ..... (0:,, oo) X _J
12. Folosidd d
13. F i
, - I
a) hmsm-i
x-oO :f
14. F olosind
, I
a) lim cos-;
x-o() X
15. Sa se cal
lm.
a) f(x)=-
It
ori
\
b) In acest caz lim lim/(x, y) 0, iac lim hm f(x, y) nu ex<>t>, deoaceae 1nn sin ....!. nu
- y ..... o tt-oO x-o u---o 11-o
cxistli. limita globala existi1 este egal11. cu zero. Verific11.m acea.sta au ajutorul definitiei.
Decarccc.\ sin-;\ 1, rezuWi ca. pentru I xI <! S'e I y i <l Oe a vern
lf(x, y)- 01 <;; 11 <!8,.),
I y
1 uind ae IJ Y
,eyi egaUi. cu zero. Ca sa vedem aceasta observam ca. I sin sin -; \ 1 deci
siu _..!:.. sin _!_ - 0.
X y
lim f(x, J') = lim (x + y) lim
(X, '1)-o(O, 0) (x, !Jl-o(O, 0)) (x, y)--->[0, ())
11. Sa sc calculeze limitcle :
. xy
b)
lim
sin xy
c) lim
a) h m
(x, OJ ,;xy + 1 -
(.r, y) .... ((l, 2)
(x, y)-->(oo,:031)] x
1
+ y
1
. u . (J-;;+T+1)u
= lun ---- = hm - z.
u--.o - 1 u-oO U -
xy
Rezolvare. a) lim
{x, 1/)-o(O, 0) \/xy -7- 1- 1
b)
lim

lim
2)

lim y = 2.
xy (x,!!l)->{0, 2)
(X, !JJ->(0, 2)
. x+Y X y X y ,
c) Pentru x > O.:;;i y > avem 0 < --- ---+-.:s;;- +- ;;t, dcoar<:!Ce
x2+y2 xll+ya x2+ya x3 yt
lim (..!. + _:_) = 0, rczuWi. lim . = 0.
li(X,IJ) (00, oo) X Y (x, oo) x
2
+ y
3
7 .1.2. Probleme prop use spre rezolvare
12. Folosirid definiria limitei unci ftmcfii intr-un punct, sa se demonstreze di 1
a) lim (x
3
- x + 1) = I ;
b) lim -
1
- = 0;
x-oo 1 + x
2
X - 3
c) lnn---=-oo.
x---.1 (x - 1)
2
..
x-1
13. F"'losind definitia, sa se arate dt nu e-xista limitele:
) 1
. . 1
a 1m stn-:
b) limsinx;

. 1 1
c) lim'(li+ sinx) lux; :dl ltm-cos-
X->00 m...,.Q - :f
.:r-o x
14. Folosind criteriul Cauchy-Bolzano, s:i. sc cerceteze existenta limitelor 1
a) lim cos.!..;
b) lim-x_.
x-o1 x + 1
x-oO X
15. Sa se calculeze limitele laterale in x = 0 pentru functiile:
\ siu \\
a) j(x) = x
1
I+ 2 X
I s1n .!..\
b) j(x) = x -'---"-,'--
1
X
I+ 2
ll'Z
1
cos-
x'
c) j(x) =--
X
'
/
16. Sa se calculeze limitele
a) lim \Yi""""+X -
1
z-o x " X
tg 2
b) lim
X--->0
I
d) lim (I+ x
2
)'
1
"''; :eJ lim (I+ tg
2
jx)"';
:r-o x-o
c) lim
X->{/
sin T
f) lim { Slll
X--->0 l X
17. Sa se determine ex, (3, y p e R astfel ca
lim rJ"9x::,.----,-2
7
4x::;
3
.----;+-z6::x''' + 5- (xx' + ,3x + y)]
18. Sa se calculeze :
a) lim n::..::_x_+c..::s'::. ":..:2:::x_+_:._:_:.:_ +_:._:':::'"::.:_"c_x
C) I
. In( I+ kx)
lffi ; d) lim
x-o x
x-o
e) !i 1 n
"

"
X--
;
7
3
a:f -x
11
f) hm -.--, a> 0; g) lim
Sill X
\
I - -- -
Z-->U X- a
"
1" ---
COS X - X
"
X--
r) hm ---- i ;
. . ( ll + J :t
x-->oo xr - 1 1
_,
(
4
. au:r - a"
11
u":r - a""
k) l:m -----, a> 0: ]) Lm ---
l'--->(1 - a .l---->rl x - a
a> o.
j) lim (ln.x) r'
X-H'
3cx + 2e'
19. Sa sc detennine multimca de dr'Lniti( fW:ltru functiilc:
a) f(x, .}) I'' r ;') '
{
__!Y__ (x, l') r (0. 0)
1>\ ((x. y) (I - x'- ,,,
0 , (x. _)) (tl, 0)
c) f(x, .}) x +arccOS) d) f(x. v) ,h'- 4 + J4- _)
2
:
e) f(x, J. z) Jx + + J z; f) f (x. ) . z) J 1 - x'-=-)-, _:._-z-i.
20. FolosinJ definit.ia, se Jemonstreze crt:
a)
lim (xy + 2) 8 ;
(x, y)-...,.(2, :J)
b) lirn
X 1
(.r, y).->(1, 2) Y
x2y3
2

c) lim 0 ;
(x, !JJ-(11, O) x
2
+ y
2
d) I
. x' JC' - 0 .
1m ----- .
(x, U) -->(0, 0) X
2
+ y
2
e) lim --- 0.
(.1', U)->(U, 0) x4 + yf
21. Sa se arate C<1 urm\toarelc functii l1U au limitJ. in 01 igme:
a) f(x, y) x + Y , x - y i' 0 ;
x-y
x2 _ )'z
b) j(x, y) = , (x, ) ) of (0, 0).
x- + ;-
22. sa se cerceteze limitcle iterate limita global;t in originc pentru:
a) f(x, y) (x, y) ""(0, 0); b) f(x, ))
x2 + y2
. I
xsm-+y
c) j(x, y) _ __;:_x __ , x + y 'f 0.
x+y
118
(x, J) of (0, d),
23. Sa se
d) lim
(x, y)->(0, 0)
1
Pie functia I: A C
.antinuii. in Xo
izolat &].lui A, funcPa')
se pot da definWi ec,
Functia f este e4

Da.cA functii\e f
1
sint coatinue in Xo-
a) Functii de 0':1
Xo e /. Functia f
dreapt..t in
conunul Ia. stinga !Ill
j
Punctul Xa se
limite laterale finite.j
de speta a. dona
0 functie f: tA
care ar fi).
Orice functie
'
nu este aderarata.. '
0 functie f:
i
__, Qrice funqio UJ
ratli. 0 functie
b) Functii
1)aoll functia. f(,
on variabila. x. WI
ra.port cu Y
Coa.tinuitatea
uu est6 adevlratl
Fuactia. I
V& >I
()rice fun<:?<\.
ni u !ncbisA (4
' a > o.
0
0).
lim
X
) I
. ( 0 ") 1
a 1m x- + )" sm-
(x, !ll-(0, O) ->Y
b)
(.r, y)->t0, 0) X + )'
(x + y) tg(x
2
+ y')
d) lim
(x, y)->(0, 0)
7 .2. Functii continue
/Fie functia/: A CRP-+ R fie x
0
EA. Dadi x
0
este un punct de acumulare allui A, a.tunel 1
este .antinua in x
0
daca numai dac5. fare limiUi. in x
0
:;;i lim _f(x) = /(x0). x, este un punct
izolat &I lui A, functia f este continua iq. x:
0
Tinind seama de definitia limitei unei fuctii intr-un pnnct,
sc pot da. definitii echiralente pentru continuitatca functiei intr-uu punct.
Functia f este continua pe A, dad'i este continua in fiecare punct din A,
DacA g sint continue in x
0
E .4, atunci functiilc f g, jg L, daci1 g(.xo) 0,
g
sint coatinne in x
0
De asemenea, compunerea a dou[t functii continue este tot o functie continuA..
a) Functii de o variabiHi real.i. Fie f: I C R -+ R o functie definiti1 pe intervalul I Ji fie
x
0
E !. Functia f este continuii la stinga in x
0
E I dad lim /(x) = f(x0) ; functia f este continuA la
:t' i"Xu
dreaptJ. in x
0
E I daci1 lim f(x) = /(x
0
). Functia f este continua in punctul x0 numai dadl. este
X'>oXo
contmu.1 la stinga la dreapta in punctul x0 .
Punctul x
0
se pnnct de di.scontinuitate de speta intii pentru functia f, d<>.d. in x,
limite la.teralefinite, dar functia nu este continua in Xo- Punctul x0 se punct de disconHnuitate
de speta a doua pentru j, dad eel pu}in un:t din limitele lateralc nu exist& sau este
0 functie J: I --+ R are proprietatea lui D:trb'>LlX, dac5., oricare ar fi a, b E I, a #:- b, ori-
care ar fi A cuprins intre _f(a) 9i f(b), exist5. un numilr cA cuprins intre a :;;i b astfel incit /(c),) - A.
Orice functie f: I --+ R are proprietatca lui Darb?ux, insi'i. reciproca acestei afirmapi
nu este ade1ilratil.
0 func1ie f: I -+ R este uniform coatinull. pe I, dadt
(1)
Orice functie uniform continua pe I este continuA pe I, fAra ca afirmatia reciprocA sa fie adeY&-
ratli. 0 funcp.e continua pe un interval mi1rginit inchis I este uniform pe a.cel internal.
b) Functii de mai multe varia bile. Fie f: A C R
2
-+ R o de dou:l varia. bile, f(x, ,.,
Da.OO. functia f(x, y
0
) este continua in punctul x
0
, (x
0
, y
0
) E A, atunci f este continuA. partial in ra.peri
oo varia.bila x. Dac5. functia f(x
0
, y) este continu11. in punctul y0, atunci j este continuA. partial In
raport cu y.
COiltinuitatea functiei f irnplidl. continuitatea partiali1 in rapert cu fiecare vari&bili.. Reoipl'oca.
nu este ade.rArata.
Fuactia f este unifo-n continu1 pe A, dacA
Vs > 0, > 0 I V(x
1
, y
1
), (x
2
, Y
2
) E A, lx2 - xl! <t Sa, j Ya- Ytl <C 3a =>
I f(x
1
, y
1
) - f(x,, y,) I < <.
(2)
Once functie uniform continua peA este continua pe A. o functie ooatinu.1 pe g m.Ulpme mlrli-
nit! incbisa. (compacta) A este uniform coo.tinuli peA. '
119
1. se studieze continuitatea fnnctiilor;
xsm-,x>O.
a) j(x) = x
{
. 1
c) j(x)
-x
2
+ X, X.( 0;
{
e
1
+x-
x-1
X
1, X l,
X> I.
b) j(x)
{"' ;"':
e-Itz cos-,
X
rr
o.
<x
<
2
X (),
X> ();
d) j(l) { Xi' 0,
, X= 0.
Rezolvare, a) Se obser?.l ca functia este continua in orice punct x =1: 0. fn punctul'x = 0 avem.
f(O + 0) = lim /(:r) = lim x sin _.!_ = 0, deoarcce sin...!__ este m.lrginira; apoi /(0- OJ =lim =
X'o() X...,.f) X X r 'tl
=lim (-x2 + x) = 0 $1 f(O) = 0. Prin urmare, fuJJqia este cuntinua in punctul x = 0.
oro
b) Deoarece functia este conti11w1 in orice punct x - 0, o vom studia numai in origine. A.tenl>
. 1 - ...!._ I
/(0- '0) _,lim tgx Sin-= 0, /(0 +OJ =lime .r <:ns- = 0 -5i /(0) = 0, ceea ce arara ca. functia
xJO X .r"O X
este continua in punctul x = 0. Deci /(x) este continua in ( -:r:.-'2, oo).
c) Deoarece functia este continua in rest, vom studia continuitatea
in x = I. k;em /(1- 0)"""
I
= Iim + x - 1) = e, /( 1) = e
X? I
arata ca functia f este continua pe R.
I
/(1 + 0) =Jim x
1
-J =Jim [I
+ (.:l: - 1)] x=t" = e. Acestea.
.r-,.J
S
0 I . I . sin x d) tudiem continuitatea 1n punctul x = . A1em (0 - 0) =Inn (x) = hm --- = - 1 ..
:r/1) x?O -x
/(0) = 1 /(0 + 0) =lim = 1. In accst caz funqia estc continua in R"'{O}. Funqia estl.'!
:t-.,.0 X
continua Ia dreapta in x = 0. Punctul x = 0 este un punct de discontinuitate de speta fHtii.
2. Sa se
determine a, b E R astfel ca func(ia
X< 0,
{
.r
2
- X+ I,
'(x)= .
a sm x + b,cos x,
sa fie continua
pe (-oo,
RezolvlilYe. Punind conditia ca functia srt fie continua in punctul x = 0, obtinem /(0 - 0) = /{fl) =--
-/(0 + 0), adicii 1 =b. Prin urmare, pt>ntru a E R b = 1, h1nqia j este continua pe intervalui
{-oo,
3. Sa se studieze continuitatea func(iei f(x) = xE(x). x E [0, oo ), unde E(x) eSie
partea intreaga a lui x.
Rezolvare, Conform definitiei functiei E(x), a1em
I
0, X E
1 X E
E(x) =I '
It, X E
[0, 1),
[1, 2).
[n, n + 1),
f
0,
x,
f(x) = xE(x) = I .
nx,
ded
120
X E [0, 1),
X E LI. 2),
x E [n, n + 1)
Cum se vede din
aceasta observAm U
/(to - 0) = lim/()
x !n
Prin urmare, func?a estA!
x =n, 11 E N si:nt
4. Sa se studiezl
g(x)=L + x'. x
Rezolvare. Deoar4
rest fiind continua. FuJI
'
Deoarece (gof)(x) ,
Apoi lfog)() - /(1())
s. Sa se arate c
1
discontinue In
lluolfJGf'l. Este dq
nu e:ristA. Intr-ade\rii.r,
ceea ce aratii ca lim
:r-+:r,; ,
j(x) este discontinuA hi:'
Deoacece If + g)(-'J
' pe R.
6 .. Folosind
func(1a f(x) = x2
Rezo!vare. Oeoareo
Darboux. Deoarece
7. Sft sc arate i
dar nu este
Rezo!vare. DeoarM
in x c::o 0. Functia
aceast<i trece
8. Sa se studio
a) j(x) = ard!
Rezolvare. a) Vom
determina. :
1 f(,J - J(x,) I <1 ' T,
1/(x,:
'
j
I
l
Cum se vede din expresia funcpei, problema se pune in punctele x = n, n EN. Pentru
aceasta observlm ,ca,
f(n - 0) - lim/(x) -lim (n - l)x- n(n - 1), /(n) n', f(n + 0) lim/(x) - lim nx "" n
1

xtn
Prin urmare, functia este continuA. pe [0, oo) "-..N; este continua Ia dreapta in x = n, nEN. Punctele
x =n, u E N sint puncte de discontinuita.te, de speta intii.
4. Sa sc studieze continuitatea functiilor f. g, fog gof pentru f(x)
g(x) = L + x
2
, x e R.
stgn x
{
I, x > 0,
Rezolvare. Deoarece f(.x) = 0, x = 0,' se vede ca functia f este discontinua in x = 0, la
- 1, :X < 0,
t"CSt fiind continua. Functia g este continua pe R.
4',00 ! 2, X # 0,
Deoa.rece (go/)(x} = g(f(:x}} = 1 + (sign x)
2
= rezulta ca. gof este continua peR"-.. {0}.
\ I, x 0,
Apoi f/og)(:x} -f(g(:x))-= sign{l + ..t
2
} = I, 'r/x E R, este continua pe R.
5 S
> t f "[ /( ) { l X "' Q, . ( ) { l, X E Q,
" se ara e ca unctu c x
g x =
l.xe/,
sint
discontinue tnorice punct x e R. Sr1 se arate ctlf + g sint continue peR.
RenltNJ, Este de ajuns sa >-ludiem numai hmctia f(x). Fie XoE R sa uLservant' di lim /(x)
X->X
0
nu exi.sta.. d'1ca x
0
E Q, atunci, alegiud x E l cu : x - xll I < 3, ohtinem I /(x) - /(x
0
) I """ 2.
<:eea ce aratA cil lim f(x) nu exisUL Sc rationeaz,i analog in cazul cind x
0
E l. Prin urmare, functia
,T_,.:t',
f(:r) este discontinua in oricc punct x E R.
Deoarece (/ + g}(x) = 0 !?i (/ g)(x) = -1, 'r/xE R, nwl l5. ca functiilc f + g g sint continue
pe R.
6. Folosind proprietatea lui D._uboux pcntru functii continue, s{l se arate di.
functiaf(x) = x-2' x e R, sc anulc.tt,'t intr-un punct e (0. l).
Rezo!vare. Deoarccc functia f(x) = x 2"' - 1 este- continua pe R, rczult.'i ca fare proprietatea.lui
Darboux. Deoarece /(0) = - 1 !?i /( l) = 1, rczuWi ci'J. exist.i ; E (0, 1) astfel cA /(;} = 0.
7. Sft se arate ca functia f(x) = { X
2
' I, : : are proprietatea lui Darboux;
dar nu este cotinurt. in x =:c.
Rezolvare. Deoa.rece /(0- 0) = ((0) = 0 :;;i ((0 + 0) = -1, rezuWi. c.i functia. f nu este continua
in x =-- 0. Functia considen.Hi. are pruprictatea lui DarbcHIX, demrece in orice inter.ral (oc, cu((oc)
.acea:;tti. ;unctie trcce prin tpate valorile intre !(.7..)
8. sa se stuJicze continuitateaJuniformrt a functiilor :
a) j(x) arctg
1
1
+x .!x e (1, oo); b)f(x):= x'cos_J_. x
-x.. x
e (0, oo).
Rezolvare. a)
poab determina
Vom folosi definitia sub forma (1). Sa 8.riitam ca pentru orice t: l> O. se
8e: > 0 astfel incit pentru orice x
1
, x
2
E { l, oo) cu jx
1
- x
2
I 4 8
8
sa implice
ot - f3 , deduoem
I /(x
1
) - f(x
2
) I <:l Tiaind seama de identitatea: arctgoc - arctg f3 = arctg
I+
aitlel c1 d:t.c:l ir11puaern 0 -<( Be -<( t:. definitia. este verificata. deci f(x) este uniform oontinui.
121

':.:.
I
b) Functia este continuA pe (0, oo}, dar nu este llifMm continuA.. Ca sl vedem aceasta, vom
alege
;;i x1 =Jn + 1 in (0, oo). Se observa eli pentru n suficient de mare punctele
1
ti x
1
pot fi 1uate oricft de apropiate,. deoarece I x
2
- x
1
) = J;;=
1
- 0. Dal'
,Jn +I +,/n
I f(x
2
) - /(x
1
) .) = In (cos
1
+
1
.cos -
1
-) + cos
1
I
ln...Ll ,J;; -.,/n+l
-== Zn sin sm + - I
I
. ,j:;; + ,Jn + I I I
2(n ./n + 1 + (u + 1)Jn) 2 ,ln(n + 1) ..,/n + 1 '
lapt ce arata ca) /(x2) - f(x1) 1 nu poate fi f.'icut oricit de mic. Deci functia/(x) nu e.ste uniform con-
tinuA pe (0, oo). Datorita. continuitatii, funqia este uniform continua pe orice interval filompact
cuprins In (0, OG).
9. Sa se studieze continuitatea uniforma a func(iilor
j(x)
x E [0, oo),
x+l
() x+2 '"
gx =---cos xw,
X -j- 1
X E [0, 00),
S(x) --/(x) + g(x).
Rezolvare. Procedlnd ca In exerci!iul 8, b) vom alege x, (2nrr)'i' x
0
+ }'''
astlel cA
I x, - x, I ::_ __ ,..,;.. _ __: ___ -::-::- - o.
2 ( 1t' ljJ
(2n:-:)l z + 2n r. + 2" J
Dar /f{x
1
)- /(x
8
) J..., 1 + > 1, astfel ca relatia (I) nu este verificat! fl decl
(znrr+ ifla +
fanctia f nu este uniform continua pe [0, oc). Similar se procedeaza pentru a ar5.ta di funcfia g
no este uniform continua pe [0, co).
Funcfia S(x) = X+
2
X E [0, co), verifidl conditia (1). !ntr-adevAr, dadL Xv Xa e ro. GO}
X+ 1 /
I X2 - xtl '
11 - x, I < a . atunci I S(xl) - S(x2) I = < Jxl-Xsl < DacA luam o ... aa<E,
( l + x,)( l + x,)
definifia (1) este verificata deci S(x) este uniform continua.
{
'in(x
3
+ y")
10. Sa se arate ca functia /(.t, y) = x' y'
tinua in origine.
(x, y) # (0, 0);
(x, y) = (0, 0),
Rezolvare. Deoarece lim f(x, y) = lim
(x, y) .... (O, 0) (.:r, U)--->(0, 0)
sin(x
3
+ yl')
x' + y"
rezultA dL functia /(x, y} este continua fn origine. Pentru a arata cA lim
foloaqte definitia. A vern pentru I X I <a. I y I <a.
(:r, Y)--->{0, 0)
I
x
1
+ y' I = lx + Yl lx' - xy + Y
2
1 .;; (I xI + I y /) (
1
+ ....!..2_!_) < n,. 2,
xll+y' xll+y' xll+yll 2
deoarece 2/x 1/y I x
1
+ y
1
DacA 0 <all:<_:._. definitia este verificata.
3
122
este con-
-0
11. Sa se
.continua partial In
Rezolvare. Functia .
sin x
1
0 =lim--x=
..... o x3
nu este continua in
- lim J
:r-+0 :
u'-ptJ
12. Sii se
l
X :
a) j(x, y =-;: ,;
b) J(x, y. z) =
Rno{uare. a) Utilizl!
in:_- it
orice {xl, Y(
\f(x,. v,) - f(x,, Yo) I<'
! /(x,. y,) - /(x,,
ca. pentru 0 <
b) Deoarece functia
wezultli. ca. f este uniform
fatr-adevlir,
lo Yo z,) E [0, I] X (
+e'' 1 1 - er,-r, I+ !3
4 21 sill

z
2
\ 231
13. Sa se studi
{
xy
1
+ sin(x' + y
5
)
11. Sa se arate dl functia f(x. y) = x' + y'
0
continua partial in origine. dar nu este continua in acest
(x. y) # (0, 0).
(x, y) = (0. 0).
punct.
este
{
sin xo ,.. O,
Re1olvare. Functia f(x, 0) = x este continuA in x = 0 deoarece lim /(x, 0) =
-
0 , X- 0,
. .
=lim = 0 =-/(0, 0). Similar functia /(0, y) este continua in y = 0. Dar ftinctia /(11, 7t
-o x
3
nu este continua in origine, deoarece lim f(x, y) nu existii :
(X, y) ..... (O, 0)
. . p:r?. + sin(xa + P'J!xlifl)
ltm f(x, y) = hm ,_
(x, y)-(0, 0) x-o x
2
+ p<t.x
9
y=px
12. Sa se studiezc uniforma continuitate a functiilor
a)f(x,y)=.!.., (x. ))E (1, 2) X (l, 2);
)'
b) j(x, y, z) = x'+ e!l + J sin z, (x. y, z) cc [0, l] X [0, l] X [0, 1).
Jiezl!foore. a) Utiliziim relatia (2). Fiind dat e > 0 oarccare, trebuie s<'1 determiniim 3,. 0, astfel
indt w"utru orice {xl, Yd :;;i (x2, Y2) E { 1, 2) X ( 1, 2) cu I xl - x2 I < ae: I Yl - Yl I <Z a. sA. iinplice
I fix" v,) - f(x,, y,) I < ' Dar
! {(x
1
. Ytl -/(x
2
, y
2
) I= I (xi- x2lY2 + x2(Y2- Ytll :s;; I xt- x2IY1 + Jy
1
- Y
11
lx
1
4
Y!J-'2 Yt.'Ys
<81!:x2-i-Y! <'18e:,
y,y,
'
astfel cl pentru 0 < 0
1
< - relatia (2) este tcrificata i'i dcci functia f(x, y) uniform continuA.
4
b) Deoarece functia ((x, y, z) este continua pe multimea miirginit.\1 tnchisA. [0, 1] X (0, 1] x'(O, 1];
m.z:ultA. cfJ./ este uniform continua pc aceasta multime. Se poate verifica aceasta ajutorul definitiei.
latr-ade ..d\r, presupunind I XI - x2 I < o ... I Yt - )'2 I < 85 I Zt - z. I <a. cu (xt. Yt It).
f
1
, y
1
, .t:-.l E [0, 1] x [0, 1) X [0, 1], atcm lf(x
1
, y
1
, z1) - f{x2 Y:a z1) I :E;; I x1 - x1 l (x
1
+ x
1
) 'f;
+e'' I l - ell,-!1, I + I Yt - Y2 I I sin zl I + Ya jz sin
21

22
cos
21
:
22
1 :E;; 23. + e Jl - e'-J +a. 4
+zj siu.
21
-
22
1 231; + e8, + 811: + 81!; <l 781!: < e pentru 0 <(a. <I
. 2 7
Probleme propose spre rezolvare
13. Sl se studicze continuitatea functiilor
{(I+
X E R"-._ {-2},
a) j(x) =
0 X= -2;
1!3
{
- .. "E R"-._ {0},
b) j(x) e -
1 ,x=O;
I
c) f(x) = { 1 x # rt/2,
1 , X = rt/2,
. . d) j(x) = { (x + e') , x # O,
X E [0, 7t)j 1 , X= 0,.
e) j(x) = (x(l +eli'')-'. x # 0,
0 , X= 0 j
f) j(x) = { x-
1
(x
2
+ sin x
5
)-} '
0 > X= 0.
X# 0,
14. Se dii functia j('x) = 1 - x sin_.!_, x # 0. Cum trebuie ales j(O) pentru ca

functia f(x) sa fie continua In punctul x = 0 ?
15. Se considerii functiaj(x) = , x E (0, 1) U (1, oo). Sa sc arate d\ se
x
2
- 1
poate alege j(O) j(l) convcnahil astfel ca functia j(x) este continua pe [0, "').
16. Sa se determine a E R astfel ca functia j(x) sa fie continua pe multimea
de definitie
a) j(x) = [ x + 1 x E [0, 1], b) j(x) =
3ax + 3, x E (I, 2] !!
sin
5x
a
x
2
+ 2x
1 tg 5(x' + 2x)
1
2 tg x arctg.-, x E [ -1. 0),
X
c) f(x) = X= 0,
2
X E {0, co).

X= 0,
3
+ -;- , X E (0, I) ;
17. Se functia f prin j(x) = lim e"'- ,-... Este continua In x = 0?
11->QQ e""' + e-""'
18. Sa se studieze continuitatea functiei j(x) = x
2
- E(x'). x E [0, oo), unde
E(x) este partea lntrcaga a lui x.
{
1 lxl ,... h
19. Sa se studieze conthmita tea functiilor j, g Jog go{ pentruj(x) = '
0, fxj > li
g(x) = (' lxl .:; I,
0. lxl > I.
20. Sa se studieze con tin nita tea functiilor
a) (XoX)(x), x E R, unde X(x) = ' '
' {0 X E Q
. !,.XE]j
b) g(x) = { x, x E Q, c) j(x) =sign fg(x)], x E R.
.-x, x e I;
21. Folosind proprietatea lui Darboux pentru functii continue, sa se arate ca
funcfia f(x) = x
5
- 8x- 1, x E R, se anuleazil intr-un punct E (1, 2).
lZ4
a) j(x) =

c) f(x) =----..
x
2
+ l
23. s;, se
a) j(x) = In xi
'
c) j(x) =
..
e) j(x) = ---l
1 + J
24. Sa se stud
nite pe R,

j
25. Sa se
'
-
'
26. Sf1 se aratJ
dar nu este coritii
a)jlx._l)=f
27. :;.e stW
a) fix. y) =,l
'
c) j(x. y) =
ell j(x. y) = 1
e) f(x, y)=l
X of 0;.
X= 0,.
X of 0,
X= 0.
/(0) pentru ca
pe mulfimea
. X E [- f, 0),
1] ;
=(1, [xi.;;. h.
0, )xj > li
22. Fiind dat s > 0, s:t se determine un S,> 0 satisfacind conditia de conti-
nuitate uniformr1 pcntrn urmfltuarele functii:
a) j(x) = Jzx + 3.' X E ro. 2]; ll) j:r) = sinx + cosx, X E R l
c)j(x)=-x-, x eo.[J. oc"'").
x2 + 2
/
23. Srt sc studieze continullatf'a uniform;'t a fnnctiilor:
a) j(x) =In x. x E [s, e], s > 0: b) j(x) = ln x, x E (0. c];
c) j(x) =sin x'. x E R; d) f(x\ = _.,_- + x, x E (0. oo);
I+x
X '
e) j{x) = --+ x. x E (-I, oc); f) j(x) =ex cos-'-, x E (0, 1).
1 +X X
24. Sa se studiczc continuitatea uniforma a functiilor / 1, / 2,/1 + /2 JJ2 defi-
nite pc R. d
fl<) = x sin
2
x
2
, j.{x) = x cos
2
x
2
, x E R.
.ti25. sa sc studiezc continuitatea in origine a functiei
. {J.:.l -e-IXI!J-': y # 0,
j(x, ) ) = y'
0 'y = 0.
26. s;l sc a rate ctl ficcarc din functiile urmrttoare este continua partial in
dar nu cste cmitinnft ln raport cu ambele variabile in acest punct:
(;; \) #. (0, 0). {__2.'__' (x, ;) # (0, 0).
a)jlx,,r)=jx'-cy' b)j{x,y)= x'+y'
, () .(x,y\=(0,0); 0 ,(X,))=(O,O);
{
xy + x
2
ylnlx + yt
' . '
c\ j(x,,r)= x +Y"
0 '
{x, y) of (0, 0),
{x, y) = (0. 0).
27. studi('zc ccntitmitatca functiilor:
{x, r) # (0, 0). . ' , .o 2 -L 2

a\ fix. y) = x' + y' " J1) j(x, )\ = -X-)", X Yo<; I,
0 ( ) = (0 0) . 0 ' x' + y- > I ;;
' X, J ' '
{
. x'y' (x, y) # (0. 0),
c) j(x. y) = x' + y' , ' __ .
0 , (x. y) - (0, 0) ,
{
x' + Y' x' + v
2
< 1 (x, y) of (0, 0),
d) j{x. y) = ln(x
2
+ y
2
) '
0 , (x, y) = (0, 0) ;
{
1 - cos(x.
3
+ y
3
)
e) /(x, y) = x2 + y2
0 '
{x y) # (0. 0),
{x, y) (0. 0} :
125
'
' i
.)
.f) J(x. y)
()
f(x, y)
{ 11 + xy) :;; V;;
ni l(x. ) I
f_x";: __
= + (.r - I
'
i
I)
(x.
lr.
(r, y) 'i' Ill. 11),
(r, y) = (0, 0;;
X> () )' > 0,
X=() S.ll\) =-=0;
_I)
r ( IJ' o I.
r)
( 0'
0).
28. St; se stuJieze unifonna con1 i-nuita tc a functiei
x-_v
(x. y) E (1, 2) X (!, 2).
"+ y
a) Derlvata.
Limit a f'(x,) 1

{'(x
0
) este finitl,;
Daca f
, Ftlnctia f
Limitele J;i
tiv, derivata Ia
in x, dacii
I .)
DacA funcfl
x E /, sint
'
Daca functii
compusa fou : !'
' h)
continuA. (a,j
a,.;tfel incit f'(ci
Teorema Ia:
vabi\a pe (a; b-i
TeMema hi
pe [a, h], sint
c E (a, b), asd
c)
p(,\inomul lui T.
T,
Formula lu:
/(x)
I repreziotl restll
8. TEORIA DIFEREN'fiALA A FUNC'fULOR
8.1. Functii de o variabila reala
a) Derlvata unei func(ii. Fie functia f: I R pe intecvalul I oi fie x
0
un puuct din 1'.
Limita f'(x
1
) f(x) - f(x,), ctacA se numeote dedvata functiei f in pnnctul x
1
. Dac,;..
X->.Tt X - X
0
f'(x
0
) este fi.niU\., se spune- dl f este derivabil3. in punctul x
0
.
Daca f este deri,.bila in x,. atunci f este continua in x0 insa .eciproca nu e>te ade,aratlL
. F u 11cti.a / este derivabiUl pe I dacil. este derivabilll in fiecare punct din I.
. . f(x) - l(x") . , . f(x) - f(x,)
l,imitele J,(x,) Inn '' J,(x
0
) hm , dacli exista, se numesc, '"pee-
r l:ro X - x
0
x-..x. X - Xo
tiv, derivata Ia stinga si dcrivata Ia dreapta a functiei f in punctnl x
0
Funcjia f are dcrinta
in x
0
ctacli oi numai daca ace dC>"inte laterale egale in x
0
I
DacO funqrile J, ":I - R sint dNivabile pe I, atunci func\iile f c! g. jg si J.. ' daca g(x) ,P 0,
X E I, sint (krit<lbile pe I !;>i (/g)' =f' g', (/g)'= j'g + fg' :;;i (L)' = rl- fg'
. g g2
Daca funC\ia u : I - j cste dednbila pe I si functia f: j .,te dedvabila pe}, at unci functia
compusa jon : I - I! cst< dedvabila pe I oi (fou)'lx) j'(r<(x))u'(x):
b) Teo,.n awpca hmctiilm cledvahile. Teocema lui Rolle. lla<a fnn<!ia f: [a, bJ- R este
pe [a, h], es<c decimbila pe (a, b) oi f(a) f(b), at unci exist eel pu\in un punct c E (a, b)
Teocen" lui Lagcange (teo"'"'" nejledlor finite). funcjia j este continua pe [a, b] ;i deri
a..;tfel lndt f'(c) = 0.
vabila pe (a, b). """"i exist a eel pu\in un punct c E (a, b), astfel incit /(b) - f(a) = j'(c)(b -a).
ho<'ma hci Cam h) I ie f si g douii fuuctii definite pe [a, b]. ]lac a fnnctiile f ;i g sint continue
pe [a, h), siut uerind,ik pe (a. b) si g'(x) ,P 0, V> E (a, b), atunci exi;ta eel pu\in un punct
I (b\ - f(a) j'(c)
c E (a, b), astfel tnc1t = --.
!!II>) - g(a) g'(c,
c) Formula lui Taylor. Fief: R o functie de u + I ori iutr-un pwct x
0
e I,
Pt,linomul lui de grarlnl n, ata;;at functiei fin punctul x
0
, este
Formula lui Taylor de ordinul n pentru fuuqi.a fin punctul x
0
este
(x-x)n+
1
/()- T.(x) + R,(x), unue R,(x) =
0
f'""' (x
0
+ 6(x- xu)), 6 E (0, 1), (2)'
+ 1)1
f reprezintA restul (in forma lui Lagcange) de ordin >< a! formulei lui Taylor.
127
Dacii -in formula lui Taylor sc ia x
0
= 0, se ohtinc formula lui Laurin
;.n xn+l
/(z) ((0) + _::_ /'(0) + ... +- /''"(IJ) + --- /"HU (0.<), 9 E
I ! 11
1
(n + ll
(0, 1).
Se vor folosi mai ales urm[ttoart"lt d<'z,oJUiri dupa fornrrda lui :\lac Laurin:
x2 xn 1_,._. 1
ez = I + :r +- + ... +- + --- (,u.c, 0 .:= (0, lj;
2! II! (11 -+- })
1
'
x'
-5in-x-= x-- ---+- +
3<
.l
(-I)"---- -r
(2n ---:- I)!

sin [ox+ (2n + 2) _:::I,
(211 __;___ 2)! 2
0 E (ll, I);
cos x = 1 - - ... __;___ (- !)" -- -,- _.::__ __ cos O:r + (2n + 1) ...:.:. , 0 E (0, I) ; x' ''" '"'' r -]
2! (2n)! (2n-,lj! . .2
ln(l + x)
x2 r""l x"2
=x-- ---:,- ... +(-IV__:___- -+-(-1)1+1 __ (1 + Ox)-"-2.
2 n+l +2
k ..
unde Ct = -
u!
0 E (0, I);
(.1)
(i)
(5)
(6)
(7)
d) Extreme locale. Fief: I -. H x
0
E J. Punctul .x
0
este un punct de maxim l<Xal pentrn
.functia f daca exista 0 veciml.tate V{;ro) a punctului Xo, astfel incit /(x) /(xo), 'v'xE V(xo) n /.
Daca exista, o veciniltate V(x
0
), astfel in cit /(x) ;;?l: _f(:r
0
), atunci x
0
se pnnct de nrinim local.
Un punct de maxim local sau de minim local se mai nume.;;te punct de ext rem lucal.
Daca functia f admite deri?ate pina la ordinul n, inclusi,r,_f(") estccontinu;l in x
0
.:;i f'(x
0
) =
= _f"(xa) = ... =P"-
1
l(x0) = 0 J<"!(x
0
) '# 0, atunci: daci'i n = 2k + 1 ;>i x
0
t''ile punct interior,
pnnctul x0 tste un punct Je inflexiune al functiei; dac5. n = 2k, punctul x
0
este Hn punct de extrem
local anume, pentru P">(x
0
) < 0, x
0
este punct de maxim lucal, iar peutru Jl"l(.r
0
) > 0, x
0
cste un
puuct de minim locaL
c) Difercntiala unei functii, Fief: I _,. R x
0
E /. Functia f este diferentia!Ji]ft in punctul x
0
dac5. variatia sa, !:::.j(x0 , h) = /(x0 +h) - f(x
0
), se poatc ..-erie sub forma ::::..j(x
0
, h) =A (x())h + a(x
0
, h)h,
unde A(x0 ) este un num{Lr, iar a(x
0
, h) satisface conditi.-.1. lim v(-<
0
, h)= 0. Expresia A(x
0
)h se
-
diferentiala functiei_f .;;i.se noteaza df(x
0
, h). Diferentiala unci functii j cstc- dat;l de- nbtia df = _f'rlx
variatii lllici ale argumentului se poatc aproxima ,rariatia functiPi prin dihrentiala :-.a.
8.1.1. Probleme rczolvate
1. Sa se calculcze, folosind dcfinitia, d.:rivata j'(x
0
). pentru:
a) j(x) sin 3x, x
0
b) j(x) (x - I), x
0
I.
. ;
Ri!::rofvare. a) Derbata func!iei este data de
j' (
=lim
:t'--->;'1;/-1
. ' . 3,
Sltl J.t'- Sill-
4
X - 7:/4
= lim
3
- ..j2lim 2 }'
y---.0 :"!_y
2
h) /'( l) =lim arcsin {x - l)
lim
)'
I.
x--->1 x - 1
y----.o sin y
2 sin
3
2
128
"' 17)

2

I
h) j(x)

j
(x <
c) j(x) = \ :
Rezolvare.

. (x' - l)e-1
=lim
.r-...-1 I.
i
Similar se
j
A
L) J;(O) - lim -;;1

z-.0 :1
i
r n calculul celor
.,i faptul cA
y-..0
c) r;(t)
X I'll
,,
1) =Jim ;lrdl{-"
.,
d) TJnnfnd o cdi
1
,, 1;(1) - I. Funq
'
3. Sa se ce"!
a) j(x)
cos,,
J,- = tm
' ( r. ) I' <
2 .:r 1n.l2
astfel cA functia. nuj
(1)
(6)
(7)
(8)
2. Sa se calculeze derivatele laterale ale functiei f(.t) in punctul x
0
, pentru:
a) j(x\ = x e , , x ,
t
' _,, ' I " I
e-
1
, I xi > I.
x
0
= - I x
0
= I :
hi()
.. 1-x O
) x =--= arcsm --- , x
0
= ;
1- + .l"z
c) j(x) = I (.x
l
I) arctg [(x - 1)-
1
], x i' I.
0, x = I, x
0
= I,
d) j(x) x
0
=I.
1 + x
1
Rezolvare. a) J;( -1) = lim
xJ-1
x+1
0 f.il -1) - lim
x..,.-1
e-l(e-s"n - 1)
lim (x - l}e-z' + lim
x--..-1 ;r...,.-1 - x
1
+ 1
- x
1
+ I
---'--'-- 0.
X + 1
Similar se obtine J;( 1) = 0 = 0. Acestea arata. d. f este deriva.bilA in x = ::b 1 :
1 - x
2
. 2x
arcsin--- - arcsin I arcstn ---
L) J;(OJ =
_____ = lim---
1
-'+_x. _!.. = '>
:t"/0,4 X X !I) 2X 1 + xl X -,
t +--;rt
1 - x2 -lx
arctin ----arcsin arcsin--
___ ...:1_+.:....::._' _____ -- llm ___ ...:1_+.:....::...' . --Z. . - -
lim - -
-2.
-2x l+x' x
r.O
1 + ..
T n calculul eel or douA deriv-ate am folosit identita.tea arcsin a+arcs:in b - arcsin (a J 1- b
1
-t b J l-a
1
)
. f I I' arcsin y I F . d .. b I tu1 0
{II aptu di. 1m --- = . unctta nu este enva ilA n punc

-
y--..0 y
. (x - 1) arctg (x - 1)-1 . n
c) f,(l) = hm = hm a.rctg(-'4'- q-1""" - -:
.r/1 x-1 :rl'l 2
l) = lim a ret g (x - 1)-1 = !:_ Fu nctia nu este derita.bilA to punch1l x
1
""" 1.
2
d) t:nnlnd o cale analoagll aceleia de Ia exercitiul b), obtinem"J;(t) =lim --
1
- arcsin x-
1
= 1
1'1*- 1 l+x
1
fd{ I) = - l. nu este derivabil.li in punctul :r0 = 1.
3. Sa se cerceteze derivabilitatea functiilor :
a) j(x) = max (cos
3
x, cos x). x E [0, 1t]: b) j(x) = E(x) sin' 1tX, x E R.
\
cos x, :r e [0, r./2],
Re:oltare. a) A vern f{x) = Functia. este
cos:S :r, :r e (tt/2, 7t].
derivabilA pe fiecare din inter-
"'
x <3 -. Avem
2
{0, r:j2) ;;i (1tf2, 1t). RAmine sa studiem derivabilitatea tn punctul
cos x- cos-
/;(!:-) = lim 2 = lim - sin y
2 ;r,-n,/2 :r-2:., yl'O Y
--I,
2
<>'tid cA lunctia nu e>te derivabill in punctul = : . Deci f este derivabill\ pe (o. U rr)
129
4 - Probleme de "super\oa:A - Ill
b) Deoareoo
-n sin2 r.x, x E [ -n, -n + 1),
-sin
2
nx x E [-1, 0),
/(x) - 0 x E [0, 1),
sin
2
r.x x e [ 1, 2),
n sin2r.x , x E [n, n + 1),
rezulNi. ell functia este derivabiHi pe fiecare interval deschis. Trebuie studiem derivabiiitate-a in
pundele x ... k, A E Z. A vem
J;( -n) _ lim -(n + 1) sin2tu
xr-n x+n
2 "'
_ (n + l) lim stn TIX - mr =
xt-n x + n
- -{n + 1) lim sin r:x +sin nr. (sin '1t'X -sin n1t) = 0
:111-n x + n
. '
fl aimilar obtinem -n) ... lim - n sm nx """ 0. Prin urmare, functia este derivabU:i. in punctul
:r-...-n 11 + n
- -n, n EN. Analog re araU cl\ funcjia este In punctele x c:::: 0 ;;i x = u, u EN.
Deoi functia f este derivabiHi pe R.
{
arctg
1
+ , x i" I,
4. Sa se arate di functia j(x) =
1
- _
0, x-I,
este derivabi!a pe R"-. {I}. exist a lim/' (x), dar functia nu este derivabiHi In punctul
' x-..1
Deoa.rece
j(l-0) -lim arctg..!......:. = ::._, /( 1 + 0) - lim arctg
1
+ x - 2. j( 1) = 0,
a:J'l 1- x 2 x ..... 1 1- z 2
rezulta c.1 functiaf m1 este continua fn punctul x c:: 1. Prin urmare, functia f nu este nici derivabilc\
tn punctul x - 1. Pe de altA parte, se vede d\ functia f este derivabi.lA tn orice punct x # 1 ;;i
derivata. sa. este
1
f'(x) --, vxeR"-{1).
1 + x
9
Apoi 1imf'(x")- lim-
1
- = L
x--)1 x-.tl + x
1
2
Din a.cest exemplu se d\ da.cli lim ita derivatei fntrun punct_ exista, nu rezultA d. funqia
este d
1
erivabilli. In a.cest punct.
5. Sa se calculezej"(x) j(x) = g(h(x)), g fiind o funcfie definita peR. care
admite derivata de ordinul a! doilea, iar h este una din functiile
1
a) h(x) = ezx 1 b) h(x) = =-:-;
vx
1
+ 1
130
cA f"(x) =
dx
a functiilor compuse!
astfel cA f"(x)'= g"(h(z)),tl
a) 4'12 = 14
'
b) In acest caz,
+ x)-'g"(h(x)) + (2<' -J
. '1
6. Sa se determil!
sa fie paraleHl cu
Rezolvan. Oeoarece
Prin urma.re, f'(x) =
7. Sa se studieze1
a) j(x) = I x -
Rezolvare. a)
pe [0, 2) derivabill
teorema nu se aplicll..
b) In acest caz, /('.
vabilA pe (- 2:., .!) d
2 2 .
_ f (;) 1. Prin urm
/'I)'
8. Sa se discute
tiei x" + 2x
1
- 1x
Rezoloore. Ecua.tiJ,
392 . '
m+-,m--l,:+<i:
21 _J
c1 funqia
Re:olvare. Folosind regula de derivare a func1illor compuse, avem f'(x) - t"(h(x)) h'(x), e.stfel
ell /"(>) = .::._ [g'(h(x))] h'(x) + g'(h(x))b"(x). Pentru calcul !o1osim din nou regula de derivare
dx
a functiilor compuse :
iJ[g'(h(x))l = g'' (h(x))h'(x),;
dxJ
a>tle1 j"(x):- g"(h(x))h''(x) + g'(h(x))h"(x).
a) Deoaroce k'(x) = 2e..., :;;;i h''(x) = 4ef.:ll, inlocuind mai sus, obfinem
j"(x) = 4e
1
'[g"(h(x))e'' + g'(h(x))J.
b) In aceot caz, h'(x) = -x(1 + x'J-
10
, h"(x) = (2x
1
- 1)(1 + x
1
) ... l. deoi J"(x)- >
1
(1+
+ x)-'g"(h(x)) + (2' - 1)( 1 + x)-lg'(h(x)).
6. Sa se determine un
(' 1)
punct pe curba y = --- ,
x # -I, in care tangenta
sa fie parale!a cu dreapta
(x + 1)
d
.
e ecuat1e y = -
2
. 1
Rezolvau. Deoarece tangenta este paralel1 cu dreapta. y = x J2, rozulta clio panta tangentei este -.
2
Prin = lf2. Aceasta implicll."x
1
= 1, y1 = 0 ;ri x1 = -3, y
1
= 2.
7. Sa se studieze aplicabiiitatca teoremei lui Rolle pentru functiile :.
a) j(x) = I x - 11, x e [0. 2) ; b) f(x} = 1 sin' x J, x e [-

{
-X+ 1, X E (0, 1),
Rezolvare. a) Deoo.rece f(x) = . rezultA. n:;;;or cl func'Pa J este continul
x-1.xe(1.2].
pe [0, 2] fi derivabill pe (0, 1) U (1, 2), dar nu este derivabill h1 punctul :tt- 1. Prin unn&re,
teorema nu se aplidL.
1
-sin
1
X, X E [- ..:: , 0 l
b) to acest caz, f(x) =: l
2
estc continul pe {- , fi derl-
sin1x, x e (o. -i}
vabiHL pe (- 2:.
2
, .2:
2
) deoa.rece /;(0) 0 fti{O) =lim sin' x- 0. Apoi f (- .!:...)=
X 10 X ll:...,.O 11 2
- f { = 1. Prin urmare teorema se aplicl :;;;i, deoarece
J
-3 COS X si.n
1
X, X E (- 0 1
f'(x) - rezultA cl. - 0.
-l Jcou sin' x e (o. :)
8. Sa se discute, dupa valorile parametrului m e R, radacinile reale ale ecua-
tiei x' + 2x- 7x + m = 0.
Rezolmre. Ecua.tia j'{x) ""'0 are x
1
- - !.._ x1 = l !;i.irul lui Rolle oste - oo,
3
392 . ' - ( 3921' .
m + ""i.7, m_,- ex:>. e -ex:>, - 2J ecuatia a.re o si.agur1 d.c1AcinA reall., situatA.
131

In intervalul (1, + oo); pentrn m ""= -
392
ecuatia are o rlidlicinli dub1.1 x
1
= x
2
= - una simpiA
27 3
fn intervalul (1, + oo); pentru J"l't E (-
-!) ecuatia are trei rlidlicini r{'a]e situate in inkrla-

lele (-co, - :) , (- :, 1) (I,+ oo); pentcu m 4 ecuatia a.e o rAdAcinA ln [- oo, -
una dubh\ egalA cu l; pentru m E (-1, + oo) ecuatia admite o singurA roldlicinA t('alA in
intef'/alul ( - oo, -f)
9. Sa se studieze aplicabilitatea teoremei lui Lagrange in cazul func(ici
X E [1, 2],
X E (2, 3],
pe intervalul [1. 3].
Rezolvare. Functia f este continuA pe intervalul [1, 3], deoarece /(2 - OJ = /(2) = _f(2 + OJ = 2.
Apoi = 1 /1(2) = 1, astfel ca. functia este derivabilA pe intervalul (I, 3). Tcorcma este
deci teorema lui Lagrange rezultli eli existii eel putin un punct c E (1, 3)-astfel ca
j(3) - /( 1) =2/'(c) dt:ci/'(c) = ..2.. Cum _f'(x) = x , relatia de mai inainte implica
{
I , x E (I, 2],
8 2' X E (2, 3)
' 9
c- - E (2, J).
4

10. Pe curba care are ecuatiaj(x) = ..!_, x > 0, sa se determine un punct l'(a, b),
X
In care tangenta sa fie para!eHI coarda ce unqte punctde A (I, I) B ( 2, +)
Reznlvare. Fanta dreptei ce trece prin punctelc A !iii B. este /(Z) -/(I) = - _!_, Deoa.reC('
2- I 2
tangent& in punctul P la gra.ficul functiei este paralelii cu accasta dreapta, rezultA cA are acee..'t.5i pant<'\.
/'( )
1
p b!' !. I I . d . Jz- f I '
dec1 a ==- -. nn urmare, o mem ecua ta-- =-- ect a= , as! c c..
2 2
P Exercitiul aratA interpretart: gcornetricl. a teorcmei lui Lagrang(.
11. Utilizind teorema finite, sa se arate cii: a) (S.), cu S. =
1 + ..!_ + ... + ..!_. este divergent; b) (a.). cu a.= 1 +..!_+ ... In"
2 n 2 n
este convergent limit a sa C este intre 0 1 (C se' constant a
lui Euler).
Rezolvare. Fie funcpa /{:x) = ln z, x E (n, n + 1], n E N. Prin aplicarea teorcrnci lui Lagrange
I
acestei functii rezultA cA. existli eel putin un punct c E (n, n + 1) astfel tncit ln(n + 1) -Inn=-
I I 1
Deoarece -- < - < -
n + l c n
lnegalitate pentru 1, 2, _ .. ,
1
I
rezultA --- < In(n +
n+l
n, rezultA
0
1)- Inn< 2..., V'nEN. ScFiind aceast:A ultimA
n
- .q In 2 - In 1 <::;: 1,
2
I I I 1
- < In J- In 2 < -, ... , -- < ln(n + 1) - In 11 < -
3 2 n+l n
132
a) Trecind,
rez.ultA lim S.
b) Se obser
___, I) -Inn .l
rezulta a+l =-'
Acea5ta arat! C
(
I )'+.
f' < l +; -
mi'l.rginit, rezultl
12. Utilii
s:i se
Raolt,are. 1
A " E (0, I) lJ
rezu!tA exisd

galitate pentru,
uode
Fie 0 < ot
trecere la
Fie acum g
inlerva-
reala. in
implicA
cA
A<;Iunind acestc obfinem inegalitatea
Sn-l-1- 1 < ln{n + 1) -< 'in E N.
(9)
a) Trednd Ia limitll. in inegalitatea ln(n + 1) < S", 'in EN, deoarece lim ln(n + 1)""' + COi
00
1 .
rez.ultA lim .c.,,. = + oc. Aceasta a.ratfl. seria &rmonicA -n este divcrgenta.
II -. 00

h} Se observa ca. a
11
- S,.- Inn de-ci dupii inegalitatea (9) rezultii a11 """ S,. -Inn)> ln('l +
---f 1) -Inn= In ( 1 + l> 0. Prin urmare-, a,. ,. 0, V n E N. A poi tot din inegalita,tea (!.)t
rezulti1 = 5,.+
1
-tn(n + 1) < 1 + ln(n + 1) - ln(n + 1} = I, de unde a+l < 1, Vn e N-
Ace-ao;ta aratA ca 0 <a" < 1, 'in EN. Se poa.te arli.ta cii 9irul este ,descresc.A.tor. tntr-a.dcvb,
anm a,
11
- a,.= Snt-
1
- ln(r. + 1)- S,. +Inn- --
1
-- !n ll + _!_) :E;; 0, deoarece avem
n + 1 n
, < ( 1 + __!__)"-;
1
l;ii deci I < (n + 1) In r 1 + ..!..) . Deoarece (a,) este _ monoton descredt..- fl
11 . ,.1
m<lrginit, rezuWi. ,__a C-=- lim a
11
C E (0, 1).

12. Utilidnd teorema finite pentru functia j(x) x
1
-, x E [n, 1],
w
sa se stal>ilcasdi natura scrici annonice gencralizatc L u-a, ':1. t: I.
n=t
Rtzult-m'c. Pl'ntru C! < 0 sPria este deoarece lim a
11
io 0. Yom con.sidera ln continua.re
"
ex E (0, 1) U (1. . .,\_plicind teorcma lui Lagrange funqiei f(x) =xi- pc intervalul [n, n+l].
ctt exist;\ eel puiin un pUiict 11, n <' < n + 1, a.stfel incit (n + 1)1-" - nt- = (1- )r
Dcoafece n<c<n+ 1 a:;...-0, rezultii n--o:S>-o:J>(n--t-- I)-a. Cum c .. D,= -
1
- ((u+ tp--nl-11].,

st: uliine iuegalitate-a n-
11
)> --
1
- + tp-a - n
1
-a:} > {1t + 1)-Cl:, \'n 12 N. Scriind a.cca.stl ine-
1-
ga.litate pentru I, 2, ... , "1
t-IX > __ 1_ (21- - ]1-J > z-0!,

; ' .. ',-a J>-
1
--[(n +
1 -
sumind aceste incgalitJ.ti membru cu membru, rer.J.ltA
s. :>
uadc
1
--[(n+

1p-- 1} ._ S,,_
1
- I, 'r/n E N,
(10)
Fie 0 < ot -4 t. ln 1-azo. inr-galitltii (10) rewltl l> --
1
- [(u +- 1)1-a- 1), VnEN, fi pria
1-
trecl're la limita obti..TJem lim S,.- + oo. Prin este ditcrgentA fn acest caz.

Fie acum .:x i> 1. Din inegalitatea ( 10) N"Zultli. cA S+l < 1 + --
1
- [(n + I p-er - 1). VnEN.
.. l-ex.
;>T rleci lim 5"_,.
1
1- Aceasta a.ratA cA ;;inll (S
11
) are limilii !initli. deci wria este conver-
n--->w 1- a
133
13. Sa se demonstreze urmatoarele inegalitati :

a) -- < arctg x. x > 0 :
1 + x
1
b) ln (I + x) > a"'tg , > 0
I+ X
a) Consideriim functia f(x) = --- arotg..-, Caloultnd deriva.ta sa, obtinem
1 + x
/'(x) - -.ZXS( 1 + x
1
)-a 0, Vx > 0, fapt ce aratA ol funcfia .f(x) este deseresa\toare pe [0, oo t
Prin urmare, /(x) < ((0), Vx > 0 .:;i cum/(0) """0, rezult<l .... 0, 't/}1 ._. 0, ceca ce demonstrca.zA
laeplita tea.
b) Deoarece x > 0, rezult.'l. ca. 1 + x !> 0 .:;i deci inegalitatea este echivalontli. eu urmAtoarea
( 1 + x)lu(l + x) - arctg x 5> 0, '1/JI J> 0. Pentru a. demonstra. a.oea.stl1 din urm.'l. inega.
lita.te introducem functia f(x) = ( l + x)ln( 1 + x) - arotg ... 11 0. Deoareoe /'(x) - In( 1 + x) +
1 xa
+ I---= ln(l + x) + --> 0, 'Vx l> 0, functia /{x) este oresdl.toare pe [0, oo) .:;i deot
l+x2 1+x
2
/(x) > /(0), Vx > 0. Cum /(0) = 0, rezult.'l. _f(x) ,. 0, V a:-- 0, oeen. oe demonstreazl inegalitatea.
14. Utilizind teorema lui Cauchy, sa se demonstreze inegalitatea ln (I +
+ x) > arctg x .' X > O.
I+ X
Rezolvctre. Considerllm functiile /(x) = (1 + z) In( I+ x) g(x)- arctg., z E yJ, y > 0,
care satisfao conditiile teoremei lni CauChy pe intervalul (0, y). Prin nrmare, exist-A eel putin ua
punct 1 e (0, y), a.stfel tnctt
/(y) - /(0) F(c)

(I+ y)ln(l + y) I+ In( I+ I
g(y) - g(O) g'(c)
arctg y ...
1 + ,.
de unde arctgy = (
1
+ y)ln(
1
+ y) <1: ( 1 + y)In(l + y), '1/y ;> 0, fapt ce demonstreazA iuo
(I+ c')[1 +In( I+ c)J
galitatea.
15. Sa se arate cii :
a) j(x) = (a+ bx)e-'' verifica ecua(ia y" + 2ky' + k'y = 01
b) j(x) =a cos(ln x) + b sin (In x} verifica ecua(ia x
2
y" + xy' + y = 0.
Rezoluare. a) Arem f'(x) = ( -kbx + b- ka)e-h fi f"(x) ... (k
1
bx- 2kb + k
1
a)e-h astlel o.:;..."'.
/"'() + 2k/'(x) + k'/(x) - 0.
b} fn acest caz J'(x) = - sin(ln x) + (Ins) i f"(z) - (In z) -a + b cos (ln '"'
X Z .... x-i
ti ded x
1
/"(x) + xf'(x) + /(x) 0.
16. Sa se calculeze derivatcle de ordinu! n ale urmatoarelor func(ii:
1 2x
a) j(x) = : 1>) j(x) = ---1 c) j(x) = e cos (bx +c) 1
2x
2
-3x-5 l+:r
d) f(x) = arctg x.
A B
Rezalvare. a) Scricm/(x) sab forma/(x) = .,., --+ ---. Obtinem A -
. (2 - ')( + I) 2.T - ' + I
2 1 1 {( ' _, }
B = - -, a:;t!el di /(:r) = - 1 :r - -) - f:r + t)-l . C.:ons.idccind f sub ncoasta forllla,
7 7 7 \ 2
re<ultA /'(x) -+ {-1 (x- (-1)(x + Jr' r /"(z) +{(-1)(-2) (x- (-lj-
(-2)( + !)-}-
134

= (-1)'_h_l{(-
' ?
Se poatc demonstra
verificaOi.
pentru k + 1:
C!M!'t"a ce deJnOtlS!neaz&
b) Deoarece /() i
general pn}(x) = 2{-_
c) 1n acest caz v
utilizind metoda

t
Putem scrief(x) = h(.fi
<--A h(l:)(z)
j"(x)-
><tfe! j"(x) - f'(.l
Dcrivfnd acenst:l. u1tui
= 2j'cosjcos3(J+l
Procedind simil"
demonstra prin meto
=-' ( 1 + obtfDe!
17. Scr se denj
'
n = 0. 1, ... ; '
a) verificil ecUJ
L) au toate rl
obfinem
deot
+
""
ob,e,vAm ca t'''(J- : fc- l)(-2J ... (-k)(x- ff._,- c- 1J (-2J ... (- k)(x + tJ-HJ _
= + r- ,. + t)--J
Se poatc demonstra aceasta formuUi. prin inductie. se vede C<1 pentru k o:::::z 1 formula este
verificatli. Presupuncm aceasti1 formulA. adevArati1 pentru k si'i cA. ea este adevolrata. p
pentru k + 1 :
!''+"(-') (Jl'l(x))'- (-1)' -i (-k- I) x-
2
- (-k- l)(x + IJ-H -
k' { ( j)-H }
.. (k+l)l{( s)--
- (-1) +1 -
7
- x-
2
- (x +
ce demonstreazi'i. formula.
b) Deoa,ece /(x) - 2 - 2(1 + x)-
1
, rezultl f'(x) = 2( 1 + xt'. J"(x) = 2( -1)2 I (1 + x)- In
general pnJ(,) = 2( -l)'Hl n 1(1 + x)--1. Ultima forruul<'i sc -poatc demonstra prin inducpe ca. mai liUS.
c) Yn acest caz vom folosi regula !ui Leibniz de de.rivare a. prodnsului (care se poate demoastra
utilizlnd metoda inductiei)
'Ill
Putf'nJ scrief(.c) = h(x}g(.x), unde h(x) = e g(x)- co.s (bx -j- C). Cu metoda inductiei se poate ar4.t&
u{ior l-.1 h(li)(x) = ai:e"z gttl(x) -== b
1
cos ( b; +" + k Folosiml aceste rczultate in fonnula.(ll),
obtinem
}
1
"l(x) e"" {a" cc' (bx l c) + C!a-1 b co' ( bx + c + i ... -!- b' co' ( bx + c + n
d) Dacl /(;:) = arctg x, rezulta. x- tg1. Prin derivare,
J'(:r) = --
1
- =
1
.-:::: cos
2
f sau J'(x) ""' cosf sin (1 + "
2
J'
1 + z
2
1 + tg
2
1
Apui prin deri?area ultimei relap.i obtinem
j'"(x)- [ -"inj sin ( f+ f)+ cosjcos (1 + ; )] j"(x) - f"(x) co' ( 2j + J,
ast!el di f"(:r) """j'(:r) sin (u + .:::_ + - f'(x) sin 2 (1 + ") = cos
2
f sin 2 (1 + r.).
2 2 2] . 2
Derivfnd llltirnA rclatic obtinemj(l)(x)- -2!' cosf sinj sin 2(1 -; )+2f' cos2 f cos 2(1+ )-.
== 2j'cosfcos3{f +;) ""'2 cos
3
fcos 3(1+
l'rocedind similar, uLtinem J(">(x)-= (n- l)[t cos" f .<-ir. n(j + n/2), formulA care se poate
rlernonstra prin metoda induc1iei, DacA inlocuirn fn arcast<'i fc1mt.li:i pc f(x)-= cos1-
:;o-. ( 1 + x
2
)-1/2, obtinem
""' {n- I) l (1 + :r
1
)-n/2 sin n (arctg x + ;:-).
2/
17. S{t se dcmonstreze ca polinoamele lui Legendre P,.(x) = -
1
- f(x2 - l)"]tJ,
2nnl
n=0,1, ... ,
a) verifici ccua(ia (I -
+ "(" + l)P.(x) = 0;
L) au toate radacinile rea!e cuprinse in intervalul (--!, 1).
135
I
a) Fie f(x)- (x
1
- 1)". x E [-1, IJ, astfel oA fll(.r)- 2"n I P,(x). Deoaroce /'{x)-
- 1)-
1
, rezulta. (x
1
- 1)/'(x) =- 2n ..- DerivAm. aoeastA ultima. rela.tie pfn1! Ia ordinut
+ h
[(.t'
1
- l)j'(,t')J(Ht) ,. f(x)J'"+lJ- <::> (x
1
- l).f<"'"ll{t') +
+
+ 2C!+1JC">(x),. 2n(xf+tl(x)

oe este echi ....alent en relatia (x
2
- + - n(n_,.. - 0.
b} Funofia /(x) =- (x
1
- I)" oonditlile teoremei lui Rc_lfle pe interva.lul (- J, lJ. Prin
urmare,...._ e:ri&tA eel putin un punct c
0
E ( -1, 1), astfel fncit {'(o.) - 0. Dar f'(x) .. 2n x(x - 1)-1
fi deoi./'(-1) =/'(0) =-/'(1) = 0, astfel ca. funotiaf'(.r) satisface oonditiile teoremei lui RoUe pentrn
fieoare din interva.Jele (- 1, OJ [0, 1). Apliclnd aoea..'itA. teoreml, re.tulti'1 di existA c
1
E {- 1, 0)
.. e (0, I) a.tfe1 lucit f"(c,) - 0 f"(c,) - 0. Deoarece /"(- 1) - /"(o
1
) - f"(c,) /"( 1) _ 0,
-.e pCI&te aplica. teorema lui Rolle pentru functia /"(..-) pe fiecare din iutervalele [ -1, c
1
J, [c
1
, OJ,
[0, c:a]. IJ. rationn.mentul, deduccm 9e anulea?.A tn punctde ;Lo ; . : ... E
E!! ( -1, 1). Deoarece fl-l)(- 1) - r(oo-1)(;,) - ... _, (-l) (;,._l) - fCII-tl( I) "'"' 0, poatf'! a plica
teorcma Jui Rolle functiei pe fiecare din interva.lele (- 1, ;
1
1.
... , _
1
, I]. Prin
qnnare, existA eel putin cito un punct x
1
E (-1,
x
1
E (;
1
, ;.J .... , x,. E (;,._
1
, 1) astfel C".a.
I
j'()(#1)
1
.,. 0, i = 1, 2, , .. , n. Cum P,.(x) = -- _f(tsJ{x), rezu1t.i ca. .r
1
E 1), i =- 1, 2, ... , "

alnt rldlcini ale polinmnului P,.(.r). Dcoarece grad P,.(x)- n, rr:zultA ca aceste rArl.icini stnt singurele.
Sa se scrie formula lui \lac Laurin de ordinul 2u + I, pcntru functiaf(x) =
= arctg x, x e R.
Deoarece Jf>(.r) = ("- I)! (I+ .t"
1
)-"'
1
siu n (arctgx +-;-}[ex. 16, d)J, rezult.1 c.1
.fl(O) =- (,. - I) I sin n!: $i deci, dupA (3), aJem
2
x r' .t'& x'. xhI
a.rctgx=-----+-- --++(-!)"--- !?,.(-'"),
1 3 5 V 2n + I
unde R.,(.r) = xi"'' (I + 6!x1)-"-t sin r(2n + O.t + 2)1 0 e (0, I)
2n + 2 2
19. Sa se dezvolte func(ia f(x) = e, x e R. Jup1 puterile binornului x + I.
Pentru a ohtine dez-roltarea. functiei dtfpa. puterile bmo:nului vom folo . .:ri formula lui
Taylor pentru x. = -1. Oeoarece jik'l(x) =;o e. v,. e -Iii j{
11
1(- l) - e-1, dup ..'\ formulele (l) {2)
obtinem
e-- e-1 [t + + i_x + 1)1 + ... + {x + I)] + (x-+- lj>Hl 0 e (0, 1).
1
1
2! "I (n + 1) l
':: 20. sa se evalueze eroarea cornisa in aproxhnarca
I I I 1
cz 1+-+-+-+--
I I 21 31 i I
Scriind relatia (4) pentru " .,. --4 $i x = 1, obtbem
1
e = t + --
11
/- _!__ + _..!. + _..!. + .. !...e&, 0 E (0, f).
2 J J r i! 51
1
Jhin unnare, eroarea comisA p!"in aproxima.rea fAcutA este E - - e
6
:;;i deO<:aiC"\e 6 e (0, ,1) e <C J.
5I
I 3 1
obpnem <Z. --- e <- = -- . Oeci eroare.a este mai midi decft 0,0.2:-'.
5I 5! iO
136
JR.() I
!Jaca
n 2.
cu o precizie
Rezolvare.
x E [-p, pJ.
'
Dac:'i impunern
E ( -.Y0.2-i,
23. Sa se calcj
comisrt.
Rezolvare. Puteq
f onnula lui Taylor !
-
/(x) i + __,
II
f.irind x = 260, ob!
,,__,
l'rin nrmn.re, V 26(f
7 (").:
< - ,
2 '
24. Sa se ca:
1).
21. Sa ;e !'fetermine,. e N, astfel ca polinomul Taylor T,.{x) in punctul x
0
= 0,
.asocia t functici j(x) = VI + X, X E ( -1, oo ), sa difere de functie CU ID:I.i putin.
de-'- in intervalul [0. I].
16
Rezoli:are. ln conditiile problemei va trebui dcterminli.m nE /1.', cit mai mic po!'li.bil,. t.stfel
I
incit lf(x) - T,(x) 1-! R,{x) 1 Vz E [0, 1). fu acest scop, calcuHim p.tl(x). Obti:nem
l6 t
1 I I 'j -
!luccesi, j(x) .:: ( 1 + xpi. f'(x) - - ( 1 + .trtla, /"(x) = -- l- - ( 1 + x)-sla, ... , j(&>(x) =
2 2 2
-
(-I)
- IJ
5
: __ 1
2
_> -__ J) (I+ )_,,._,,,, L'ltim' f 1 d t ' . tod . d
_ _ x , a urn1u a sc emons rea.ta pnn me a 1n
2'
'tieL Prin urmare,
x"+1
135 ... (2n- lJ(l + tlxj(:ln+J)/2 ___ _
(u + I) l
nstfcl di., deoarece x E [0, 1], avem
l.Jaca
2.
IR,(x)l-
1 . j. j ... (2fl - 1)
2'H
1
(n + 1) I
'.--_' ___ < l 3 5 ... (2n - 1)
{1 + 2"-tl(n + 1)!
. I 3 5 ... (2n - I) I I J 1
tmpuncm.ca -------- .EO;-, deoarece pentru n = 2 avem -- c::::: -, rezultiL
zn+ l(n 4- 1) t 16 2
3
. 3! 16
22. Sc ia" = 3 in formula lui Mac Laurin pcntru funqia.f(.\) =sin X; x e R,
Sa sc determine un interval de forma [ -p, p] pe care T
3
{x) sa aptoximeze functia
cu o precizie de 0,01.
Rezoluare. Trebuie sA (!f"terminllm p E R+ astfel incit if{x) - Ta(.l) I c:: I Ra(x) I IS;
A lx'" P'
"?fx E ( -p, pJ.
"""' -- siu (6x + 2n), {li I x I p, nztJltA I H

3
{.1:} ! = -'- I sin Ox I :E;;-
; : i l 41
Dad\. impunerc ca p4 -1 1 0,01, adicll. 0 < p :=s;; tfo.z4, avcm 1 R
3
(x) i 0,01 pentru orice
If E [ -.Y0.24, +
23. Sa se calculeze aproximativa pcntru s:l se evalueze eroarea
cornisrt.
Reznlvare. Putem 260 ""' + "'. Considedl.m funqia /(.:r} = x
11
' pe care o dezvoltRm dupl
formula lui Taylor de ordmul doi, de exemplu, in punctul .:r
0
="'I';
x - -l
4
l J (x - -'1
4
)1 21 (.:r - 4")'
/(.') 4 + ----- + [4' + O(x- i'W"'' e E (0,1).
ll 4
4
2! 48 31
Fadnd x = 260, obtirwm
v-- 1 3 V
.....; 260""'"' +-----+-("'I'+ 40)-
11
''. 0 E;-; (0, 1).
43 24' 2 .
r-- t
Prin nrrnare, V 260 4 + -
;
7 1
rezulti'i. <1- (I')-J
1
< ---
2 4'g
3 . . . 7
-- eroarea corrusii este e = -- (4' + 40)-
247 2
24. sa se caJcule.te \f25iY cu cinci zecirnale exactc.
137
Deoarece 6e (0, 1},

I
Rezolvan. Considedl.m fuuctia /(x) = x
1
1
5
.;ti folosim formula lui Taylor in pnnttul x
0
= 3
3
= 2431
1/(x)..,. Tn(x) + Ra(x). Pentru a area o eroare mai mic4 decft 10-5 trebuie sA a'lem !R,.(250)j :e:z w-,
.. _,
., 149 ... (5n- 6) --,-
Deoa.rece 1 ">(x) = ( -J)n-1 :r
5'
i R,(250) I
adica
7"+1 1. 4. 9 ... (5n - 1) f3' .. ?6)- 0.:" < (2 r II
(n-J--1)!

5
1
. 4. 9 ... (511 - l)
y;,,
4
(n + 1) r
I Rn(ZSO) I < ('I_)" d 1 4 9 ... (5n - 1) < 1 4- ... \5u ___ 2J_.
15 J4"+3(n+ 1)/ zn+t. JhJ(n
. 1 4 9 ... (5a - 1)
1
Daca rmpunem ca .::;;; 0-
5
, rezulta ca. pentru n 2 eroarca
zn+t. JiiiH(tt + 1) /
. s/- - 7 98 . . .
Pnn urmare, V 250 z Tt(250) = 3 + -- - -- cu o eroare ma1 n11c.i. dcctt w--.
. 5. 3' jJ. Jll
25. Sa se calculeze cu ajutorul formulei lui Taylor unnitoarele limite:
b) lim In(l t- 2x)- sin 2x + 2x
3
X->0 _xl
c) lim[x- x
2
ln (1

r<JJ
Rezolvare. a) Folosiud formula ini Mao Laurin, obfincm
unde Ra(x) -. 0 cind x --., 0. Prin nrnw.re,

ltm =llm -+-- =--
. ,11 + x' - 1 . [ 1 R,(x)] 1
x--..Q x
2
x--..1) 2 I x
2
2
ecru ta..
b) Dupa formuh lui .\lac L:-tnrin arern ln(1 + 2x) """' 2x- 2x2 + __'<.; ): 3 i- R
3
(x) .;>i sin 2x -
.1
1 R
3
L-r} R!l.rl
= 2x - - x
3
+ Tinind seama dL lim -- - = lim --. - = 0,
3 x--..o x
3
x_,.o x3
1
. ln(1+2x) -sin 2N + 2xa
rezulta tm = 4.

o) Deoarece lim [x- x
2
1n { l +_...!._)]=lim -__!_ ln(l + y)l $i iu acnrd cu fonl":b lui
:r_,.oo t X Y-+0 Y yl
1 " R . 1' . 1
Mac Laurin, ln( 1 + y) = y-- r +
2
(y), obtmem dL tmtta este -
. 2 2
26. Sa se determine punctele de extrem pentru urmatoarde functii:
a) j(x) = Zx' - x
3
+ E [- +. +]; b) j(x) = 2 cos x + x2, x R.
Rezolvare. a) Dt!riv-ab:t !'(-) = l2x'- 3x
3
se anuleaza pentru x = 0 :;;i x = 4;-lia.
ca /"(0) = 0 .o;;i j(
3
)(0) = -6 =F 0 deci X = 0 nu este punct d( cxtrcn. Deoarl'CC X -
- -j-tlo [- , +l '"u!UI. ca func!la nu ace nici un punct de extccm. Ociginca c.<tc puuct
de inflexiune.
b) Avem J'(x) = -2 sin x + 2x deci f'(x) = 0 pentru x .- 0. Apoi f"(O) = 0, j1'
3
l(O) ""' 0 $i
fi'l(O) - 2, ceea ce implidi fa.ptul cJ. x = 0 este un punct de minim penUu functia data.
138
27. Cum'
<:apacitate d
Rezol1111re.'
toarea sa,
v
- 2r.x
2
+ - .

A"(x
0
) 12<
sfn t : raza cutil
28. sa
= j(x
0
+h):
' = 1 a};
Rezolvan. -!
Mil. i +!
-0,131 d/(1
se observA cil
tiala sa. '
29. Prinj
eroarea IIlllli
aproximativl
dA '
tiva 1
Rezolvar1.l
variajia
Eroarea relati'\1
30. Cu Cl
volumul ei
'
Rezolvare:

l' R
raze1 R este d
31. Porr
a) j(x) =
c) j(x) =
32. sa s
a) j(x) =
c) j(x) '
27. Cum trebuie dimensionata o cutie cilindridi de conserve pentru ca Ia o
<:apacitate data sa se lntrebuinteze minimum de material pentru constructia ei l
Rezclvare. Fie V - oonst volumul autiei. Daci1 nott\m prin x raza cutiei cilindrice prin Y genem ...
. v
toarea sa, atuncl V - ,;:x
1
y. de unde 1- -- Aria. total:l. a cilindrului este A (x) = 2nx
1
+ nxy-
('lt'xi
- 2r.:x2 + .!.:,_. A vern A'tx)- (1"Jts* - V)Jx' aceasta SP- anulcaza pcntru x
0
=

Deoarece
X . 47t
A"(x
0
) - 12" )> 0, <ezu1ta cA o este un punet de minim pentru A (x). Prin u'ma<e, dimensiunile cutiei
slnt : raza cutiei ;r
1

Ji tnli.ltimea y
1
....
-lTI Tt"Xu
28. Sa se calculeze pentru functia j(x) = x
3
- 2x + varia(ia L;.j(x
0
, h) =
= j(x
0
+ h) - j(x
0
) diferentiala dj(x
0
, h) sc; sc compare aceste valori dadi
<
0
= 1 a) h = 1 i b) h = 0, 1 1 c) h = 0, 0 l.
Rezolt:are. A vern llf(x
1
, .II)- 2)b + 3x,h
1
+ 11
3
dj(x
0
, h) = 2)h, astfel cl
dj(l,h)-A.Apoi:
- 0,131 df(ll 0,1) - 0,11 e) t>j(11 0,01) - 0,010301 dj( 1; 0,0 l) 0,0 l. Comparind rezu1tate1e,
se observ.li cA pentru variatii roici a.Je a.rgumentului se poatc aprpxima variatia functiei prin diferen-
sa.
29. Prin masurarea directa s-a gasit ca diamctrul unui cere estc x = 5.2 em.
eroarea maxima fiind mai midi decit 0,05 em. Sa sc gaseasecr eroarca ma:xtma
aproximativa comisa In evaluarea ariei A a aecstui cere. s:r se aflc croarca rela-
. - d.4 . I- dA
10
tr va -- cea procentua a -- 0.
A A
Rezolvare. Deoareee Ids I 0,0-' em este mie in en x, rezultri. ca putem a;lroxima.
vMia\ia ariei prin dilerenti1 dA. Deoarece A- r.x', emit: :'::" <lx '' deci (dAI <;0,41 em'
4 2
Eronrca relativa este - dx- 0,019-4, ia.r eroarea proccnhw.lil estc 1,9-l%.
A
30. Cu cP eroare rdativ5. se poate masura raza R a unci ::Jere, dac;1 se cere ca
volmnul ei s5. fie dcterminat cu exactitate de 1 ?
Rezolvare. Volumul sferei este V- -47tJlSf3, astfel ca dV = 4TIR
2
dR. Eroarea relativ;\ este
d V dR . dR 1 dV I 1 1 - = 3-. Pnn urmare,------ -- -. Deci l'roarea relativil in mi'isurarea.
\' R R 3 V 3 100 300
razei R este
300
8.1.2. Problerw.e propuse sprc rezolvare
31. Pornind de Ia definitie, s<t se calcukzc dcrinta/' (x
0
) pentru :
a) f(x) = V5x + 1, x
0
= 3; b) f(x) =In (x
2
+ Sx), x
0
= I
c) f(.<) =sin (2x' :\- 1), x
0
= 2 1 d) f(x) = tg x. x, c.o :
32. Sa se calculeze derivatele lateralc ale fnnctiei .f(x) in punctul x
0
pentru:
a) j(x) = eix-11, x
0
= I 1 b) j(x) =I x \. x
0
= 0;
d) j(x) = jsin x: x < 0, Xo = O,
Xo =
0
I l arctg x, x 0,
139
33. Sa se cercetezc derivabilitatea functiilor:
a) j(x) =
5
{
ln (x
2
+ 3x). 0 < x I
c) f(x) =I In x- I L x > 0 ; l
sin3 x sig-n x.
d) j(x) =
" -I
4
. l v'[ ( 3x sign x + 3")1' " -- . XI>-,
4 1
e) /(x) = I cos' x 1. 0 < x <: 1t ; f) f(x) = max [I I - xI. 3 J x !]. x E R ;
g) J(x) =min (x' + 3x, x). x E R;
f

x < I,
h) /(>) = I 0 X = I,
ln (x
2
- 2x+2). x >I.
34. Sa se determine coeficientii a. b E R. astfcl incit functia
f(x) -
- (ln
3
X, 0 < X '( e, , f' .t . b'J" .
sa 1e uenva 1 a pcntru once x > 0.
ax+ b, x > c.
35. Folosind rcgulilc rlederi,arc. sa se calculeze dcrintcle urmfttoarelor func(ii:
a)j(x)=V'-I: b)j(x)=VI +{/x
2
;
*' + l
l
f) j(x) = arccos;; 1
x a- 2x
g) f(x) = arctg . : h) j(x) = arcctg , , a > 0 1
l+../1-x
11
2yax-x
1
I) f(x) = 2"' l
i) j(x) = x': j) f(x) = x''; k) /(x) = x'';
m) f(x) = arctg (tg'x); n) j(x) = (I + x/':
[ X
o) j(.x) =- ctg--
2 2
[X )j) 2
--ctg
3
-; p (x =x--
1
_arctg ,
6 2 ..,3 ,rJ
36. Sa se studieze aplicabilitatea teoremei lui Rolle pentru urrnatoarelc funq11:
Jcosx,xE[o . .::.J
a) f(x) =
1
. "' ', pe [ 0, J; b) f(x) = 1 x - 1 J'.
Slll X E (
4
,
2
]
pe [0, 2].
37. Sii se discute, dupft valorile parametrulni m, radiicinile reate ale ecuatiilor :
a) x- x- In x + 1n = 0, x > 0; b) Zmx' + x' - im = 0, x E R.
140
38. sa se
f(x) = 'ljx + 1, x.
.X= 0 X= 3.
39. Utilizind
a) 1 sin b -sin

40. Sa se
X
. '
a) tg X> X +:1
'
c) arcsin x >
e) sin.<> x
;.
41. Sa se
functiilor :
i
a) j(x) = In x.'l
'
.. )
b) /(x) = lJ"
-l
42. Sa se deni
a) arcsin VI""'
b) arctgx+a:
c) arcsm x +
43. S:i se arat
(
l )''
, g(x) , I +-;
tindc infin
44. A plicind I
pentrn functia /(
pendent de
45. Sa se cak
care admite deri
a) h(x) = xs
38. Sii se determine abscisa c a unui punct. in care tangenta Ia curba de ecuatie
f(x) = yx + 1. x > -1. este paralel5. cu coarda 'te punctele de abscisa
X= 0 X= 3.
39. Utilizind teorema lui Lagrange. sa se demonstreze urmatoarele
a) lsinb-sinai .;;ib-al: b) lb-a O<:;a<b<;:_
cos2 a cos* b 2
40. Sa se demonstreze urmiitoarele inegalitati :
a) t!( X> X + X E ( 0. l; b) e" > 1 +X, X '>' 0;
c) arcsin x > x + : , x e (0. 1) : d) x cos x > sin x, x "" 27tl:
. '
e) sm x > x - - , x > 0.
3
41. s;, se determine valoarea c care intervine in teorema lui Cauchy in cazul
functiilor :
a) j(x) = ln x, dx) = _.:_, x e [1, e) :
X
X E ( 1, 3),
I
'
3
- x
2
+ 1,
b) /(:c) = l-x + ...!_
3
g(x) = x, x e [0, 3).
y;E [0, 1),
42. Sa se demonstreze urmil.toarele egalitati:
a) arcsin yi=X + arccos x = 1t, x e ( -1, 0) :
. , l-x 1:'
b) arctg x + arctg --=
1 +X J:rt"
--:;
x e (-1, oo),
xe(-oo, -!);
,1-
3
" ( r r)
c) arcsin x + 3 arccos x + arcsin 2x v l - x
2
= C2 , x e - T, :
43. S:i se arate ci func\iaf(x) = ( 1 + r x>O. este cresciitoare. iar functia
'g(x) ,J 1 + -:-r+l .x > 0, este descrescatoare ambele au limita cind x
tindc dltre infinit.
44. Aplicind formula finite sub formaf(x + h) '-- f(x) = j'(x + 611)11,
pentru functia f(x) = a + bx + c e''". sa se calculeze a sa se arate ca este inde-
pendent de valoarea lui x.
45. Sa se calculeze f"(x) ddl J(x) = g(h(<)). g fiind o fu:J.c\ie dnit't pe R,
care admite derivata de ordinul al doilea. iar II este una din functiile :
a) h(x) = x sin x : b) l1(x) = e' : c) h(x) = _!.
X
141
.46. Sa se arate di :
a) j(x) = (x + l/x
2
- I)" vetrfica ecuatia (x
2
- l)y" + xy'- "' y = 0;
b) j(x) =
1
verifica ecuatia y" + y = 3)5 ;

-yeas 2x .
c) j(x) = e- cos x verifica ecuatia >'" + 4y = 0;
d) j(x) = C,e- + C,e-
2
', C1 C
2
fiind constante arbitrare, verifica ecuatia
;y" + 3y' + 2y = o.
e) Se poate determina a b astfe! ca functiaf(x) = (ax+ b)e2' sa verifice ecu-
atia yf
4
) 2y
131
+ 2y'- y = 9x e2z?
47. Sa se = -
1
- cos (.tare cos x).

u E N, verifid ecuatia (I - x
2
)P;(x)- + n'P.(x) = 0.
48. Sa se ,C<tlcu!eze derivatele de ordinul "pentru unnatoarele func(ii:
a) f(x) = e"'e" 1 b) j(x) = In (ax+ b); c) f(x) = (x2 - 3x + 2) -1;
d) f(x) = cos
2
x; e) f(x) =[
1
" ; f) j(x) = -
1
1
, ; g) j(x) = xc-2 x;
x -x
h) f(x) = sin' x + cos' x.
49. Sa scrie formula lui Mac Laurin de ordinul n pentru func!ia j(x) = J a + x,
x > -a, a> 0.
50. Sa se dezvolte polinomul j(x) = x
3
- 2x
2
+ 3x + 5 dupa puterile intregi
binornului x - 2.
51. 0 coarda grea, suspendata, sub ac(iunea greutatii sale ia forma
ruluiy -ach.:.. Sa ca, pentru jxj mic, forma acestci coarde este data
a
aproximativ prin ecua(ia parabolei y a+:
52. sa se evalueze eroarea comisrl in urmatoarelc aproxim5.ri :
x' 1 J-- xx
a) sin x ,,x--, i x j <-; b) I + x "' I +---, x E
6 2 . 8
[0, 1].
53. Sii se determine n e N, astfel ca polinornul Taylor T.(x), in x
0
= 0, asocia t
funcfieij(x) = e', X E R. Sa 0 aproximezc in intervalul [-I, 1] CU trei zecimale
exact e.
54. Se presupune ca in formula lui Laurin pentru funcfia j(x) = cos X,
x E R, "= 5. Sa se determine un interval de forma [ -p, p], pe care T,(x) sa
aproximeze func(ia cu o precizie de 0,00005.
55. Sa se calculeze cu aproxirna(ie sa se evalueze a poi eroarca comisa, pentru
a) ,:ho; b) c) Je; d) In (1, 2); e) j250: f) arcsin 0,45.
56. Sa sc arate ca in dezvoltarea lui Mac Laurin a func(iei j(x) = e", x E R.
restul R.(x) este inferior lui x>+'e , pentru x> 0. Sa se deducii a poi valoarea lui e
2
cu trei zecimale exacte.
(n + I) I .
142
sa se calculeze
58. Sa se cali
sin x.....;.
a) lim----.
x-+a X-
d)
x-oO i:
59. Sa se 'del
'
a) j(x):=
c) j(x) =
60. Sa se 1DJ
61. Sa se ci
62. lntr-o
avind baza wf
63. Sa se c1
de grosime datl
minimum de n:
64. Cu
65. Un reze
8,2 m. Ce volu1
15 em?
66. Sa se ai
diametrul exte
67. lntr-un
C u clt variazl
a) raza R .J
b) unghiul
D.erivate patj
fie (xo, Yo) Ull
in raport cu
57. Sa se arate ca restul R.(x) in formula lui Mac Laurin pentru functia f(x) =
)
' d 1 . f . 1 . ll"., 1
= ln (1 + x este, m mo u . m enor u1 ; pentru - < x < 0.
( + I)( I + x)"+l
Sa se calculeze ln {0, 9) cu cinci zecimale exacte.
"
58. Sa se calculeze. cu ajutorul formulei lui Taylor, urmatoarele limite:
a} lim sinx- sin a;
b)
l' e:e sin x - x( 1 + x)
c) lim

liD
Ha
x-a
,x ....... (J
'
x-o
d) lim
cos x - e-"''1
1
e) lim
e-2z + e2"' - 2
f)
r
.
!m .

x-o
x'
x-o
,.
x-o
59. Sa se determine punctele de extrem pentru urmiitoarele fnnctii :
I
I sin x 1. " e [o.
;
3,
b) j(x) =
l (x - 27t)'. e 27t]; {
10
a) j(xl:= 3 x' +I'
ln (x + e- 3).
c) j{x) =cos x e'n', x e R.
60. Sa se lnscrie lntr-o sferii de razii R un con, avlnd aria lateralii maxima.
61. Sa se circumscrie unei sfere un con. avind volumul minim.
62. lntr-o emisferii de razii R sii se inscrie un paralelipiped de volum maxim,
avind baza un piitrat.
63. Sa se construiasdi un vas cilindric deschis deasupra, cu peretii fundul
de grosime data l >i de capacitate data V = "a', astfel incit sa se intrebuinteze
minimum de materiaL
64. Cu cit cre>te aria unui cere cu raza R = 98,5 m, daca raza sa cu 0.1 m ?
65. Un rezervor cilindric cu raza de 2, 7 m con tine lichid plna la inaltimea de
8,2 m. Ce volum de lichid trebuie scos pentru ca nivelul lichidului sa coboare cu
15 em?
1 ' d
-em- av1n
8 66. Sa se afle volumul unei sf ere, al carei perete are grosimea de
diametrul exterior de 10 em.
67. lntr-un sector circular avem R = 100 em >i unghiul Ia centru "'= 60.
Cu cit variaza aria acestui sector, dadi :
a) raza R se cu 1 em ?
b) unghiul " se miqoreaza cu 30' ?
8.2. Functii de mai multe variabile reale
D_erivate partiale. Diferentiale. Fie}: A C R
2
-+ R o funcp.e rea.ll de douli. varia bile reale
fie (xo- Yo) UR punct interior multllnii A. Functia f(x, y) are in punctul . y,) derivatd partialA.
in raport cu va.riabila x (respectiv Y). dacl ex:ista :
Jim f(x, Yo) - /(o Yo)
z_.:r, X - Ng
(
Jim f(x .. y) - f(x0 , y,) )
IJ--+U, y- Yo
fi aoeasta este finitii; limita se derivata partialA. in raport cu x (respectiv y) a functie
/(x, y) fn punctul (x0 , y0) se noteazi\ J;{:x
0
, y
0
) sau (x
0
, y
0
) [respectiv
y
0
) san Of (,"
0
, y
0
) j
ox Oy
Functia f(x, y) este diferenfiabilli in punctul (x
0
, y
0
) E A, daca variatia sa D.j(x
0
, Yo; h, k) =
- f(x0 + h, Yo+ k) - f(x0 , y
0
) poate fi scrisA. sub forma tlf(x
0
, Yo; h, k) = [A
1
(x
0
, y
0
)-+ cr
1
(x
0
, Yo;
II, kJ]h + (A8{x0, Yo) + cr3 (x0, Yo; h, k)]k, unde Aa(x
0
, y
0
). a= 1, 2, slnt dona numerc reate, iar
a 01 (x0 , y(j; h, k) satisface conditia lim cra{x
0
, Yo; h, k) = 0, et: = 1, 2.
(11, k)-o(O, 0)
Diferentiala functiei J are expresia dj = J;dx + J;dy.
Derivate par:tiale diferenfiale de ordin superior. DacA existA. dt?rivatele partia1e ale functiiJor
1; J;, ele >e nume'c decinte pactiale de occlinul a! doilea >i 'e noteazii "'tfel '
f
.. _(!')'-!... iN
x- ,,x- -
dx 'ax Ox
3
Criteriul lui Schwarz. Daca functia fare derivate partiale mixte de onlinul al doilea 1:;,
lntr-o veciniHate a punctului (x0, y
0
) E A dacl:I.J;; sint continue in (x
0
, y
0
), atnnci
Yo)-=
- J;;(xo, Yo)
Diferentiala de ordinul n a functiei f este
d'f .!_ dx +- dy f - (dx)' + C!
(
a )''' o'f aJ
Cx Cy Ox"

. . .. +c:-1
I
., irt
-"-.- dx(dy)"-1 + c:- (dy)" .
iJxiJyll-1
(I)
Functii compuse. Derivate parfiale diferenfiale. Fie A C RP B C R"'. DacA u
1
(x
1
, :r
2
, . x
1
,), ,
, um(x1, x2, ... , x,) sint m functii reale de P 'iariabile, dt'"finite pe multimea A, difnenpatJile in
punctul x0(xf, ... , astfel incit , .. , u!) E JJ, xg, ... , i = 1, 2, ... , n_
1
,
$i dacii functia 9 : B - R, u
1
, , u
171
) este o funqie rea Hi de tn varia bile, difcrcntiabilA in
punctul ui ... , atunci functia compu;-;.l /(x
1
, x
2
, , xp) = cp(u
1
(x
1
, x
2
, , x
10
),
u2 (xv xa, ... , xp), ... , U 111 (x1, x
2
, . , xp)) este difercntiabiJA in xg, ... , E .4 deritatele
sale partiale in raport cu variabilele x
1
, j-= I, 2, ... , p, se calculcazc1 dupA legea
(2)
Formula lui Taylor. Presupunem ca functia f; A C RP .- R are derivate partiale continue
plni la ordinuln+ 1 inclusiv, in domeniul A C RP, Dac.1 (xr, ... , !?i (xr +- h
1
, xg + ht.
. , .. , + hp) sint doui'i. puncte din A, ce pot fi unite printr-un segment de dreaptii complet incius
In A, atunci are loc formula lui Taylor
I o
+- dj{x
1

I!
... , + ... +
(J)
unde toate diferentialele sint calculate pentru h
1
, h
2
, ... , hP ale variahilelor
Functii omogene. Functia f: A CRP-+ R sc omogena de gradul n, daca pentru orice
t I!: R are loc relatia
(i)
144
Teorema lui
sufieietl.
Derivata dupll 0
1
1 (cos a., oos cos
are vectorul direc"t1
atunci aceasta. se m
Daci existl del:
loc21e:
Xo = x;, ., xj
veciniHate V a lui 1
este pu net de
Dacl functia
punctului statiooa"
pA.tratica in
negati, defiJtitA (ca(
poziti1_e !?i talori rMJ
Dacl se
'
k I, 2, ... , p, at
D, > 0, ... , DJI'i
D
1
> 0, 1J
3
< 0,
In ca.zul unei fi
doi continue iD
1
0
= f';. (zo,
J;(x
0
, y
0
) 0 1
c) dad J;(xo,
pentru f.
Fie Jj
gmd f u;.
sa
functiile scalare
dbergenta
i
Se
!

'
i
.I
Teorema lui Euler. Dad functia f admite derivate partiale continue in A, at unci o conditie
neeesa.rA sufioienti pentru ca f sA. fie om0genii de gradul 1l este ca
(5)
Del'ivata dup3 o direcfie. Fie functiaf: A C R
3
--+ R, fie M
11
(x
0
, y
0
, t
0
) un punct interior multimli A
I (cos or:, oos j3, cosy) o directie d.'l.tA. Fie M(x, y, z) nn punct oarecn.re al drcptei (d) care trcce prin Mr.
l'i are vectornl director 1. DacA existi\ este finitli Iimita
d.f (Mo) = lim j(x, y, Yo Zo)
dl .11-->.Ws iM
0
MI
atunc.i aceasta. se nume.c;.te derivata functiei f dupt\ directia I.
Dacl derivatele J;, 1; .,i J; .,i ac:estea sint continue, atunci
(6)
Extre-me locale pentru fuacfii de mai multe variabile reate. Fie functia f: A C R" - R
Xo = :rg, .. , xz) un punct di.A. Functiafare minim local in punctul Xodadi 0
vecinatate F a lui x
0
astfel indt /(x) /(x
0
) pentru orice x = (x1 , x2, . , xp) E r. Pnnctnl x1
este puoct de- maxim local pentru functia. f rlaca _f(x) /(x
0
) pentru or ice x E V.
DacA functia I art." derivate pa.rtiale continue pinA la ordinul doi inclusiv, intr-o vecin[;tate a
punctului stationar. ::tq = (xt . ... , x;), atunci a) d
2
l(x
0
) este pozitiv dcfinita. (en forma
pa.traticA in argumentelor), punctul x
0
este un punct de minim pentru I; b) dacii rl
2
l(x0) este
negatb defil1itA (ca forma Xe este un punct de maxim pentru I; c) dacJ.. b l;>i valori
poziti,_e $i 'Jalori negative, x
0
nu este punct de extrcm.
au . . att
k = I, 2, ... , p, atunci conditia. ca x
11
sa fie punct de minim este echivalenta cu D1 > 0,
D:. > 0, . D_,.> 0.; conditia ca x
0
sl fie punct de maxim este ecliivalenta cu conditiile D1 < 0,
D
1
> 0, 1J
3
< 0, 1J
4
> 0, ...
In cazul unei functii/ = /(x, y) de dou.'i. variabile, presupuse a avea derivatele partiale de ordinu1
doi continue in A C R'. a) dacl
)'o) =
y
0
) = 0 f,'ii ,., = J";.(x0 , y0 ) > 0, rif0 - s5 > 0,
t
0
= (xl'l, ;
0
), s
0
=
y
6
), pnnctul (x
0
, y
0
) realizeazA un minim pentru f; b) dad J;(x0 , y0 ) =
=
y
0
) = 0 ;;i r
0
< 0, r
0
t
0
- > 0, puiiftul (x
0
, y
0
) realizeazA un maxim per1tru J:
c) J;(x
0
, y
0
) =
)"o) = 0 r
0
t
0
- < 0, pnnctul (x
0
, y
0
) nu este punct de extrem
pentru f. .
Fie functia f: A C R3 --+ R presupusa difercntiabilA in A. Asociem functiei scalare f Jectorul
grad 1 = u;. J;) numit gractientul functiei J in punctul (x, y, z).
Sa considerftm acum functia vectoriala v(x, y, z) = (v
1
(.x, y. z), v
2
(x, y, .:-), v3(x, y, z)), unde.
functiile seal are v,(x, y, z), i = 1, 2, 3,' sint presupuse diferentiabile pe multimea A. Se
dbergenta vectorului v scalarul
2v, Cv,
di"l v = -- + -- + - .
Ex Cy Cz
Se numef,'ite rotorul vectorului v vcctorul
I
l k I
a ..!!_ 0 = l2Va _ i"t'z )
I+
( ov\
iv3 )
( cv, -
k. rot v
ay i!z ay ,, J
-- J+
ax
oz ax} ax
"
":
145
10 - Probleme de matema.ticl super.loare - cd. 232
1. Pornind de la definitie, sa se calculeze :
a)t;(;. oJ dad\j(x, -:J=}sin
2
x+sin2y;
b)J;(J. 0), dadj(x, ;) = e''""';
c) };,(t !), dadi f(x, J) = j x' + J
2
;
d) 1) 1), dadi f(x, y) = xy In x, x # 0.
Rezolvare. a) In baza definifiei avem
f(x, 0) - f (.2:., 0)
. 1t
1; (_::_ : o) = lim
4
i l't" 1':
%-+- X--
4 i
Slll X - Slll -
lim
4
{2
n---,-- ""'2
1
X-+4 X- 4
-- = lfi
!.
'("")I'
II 4 ' 4 n:

rr
y--
4
1
. . T.
smy- siu-
= .j2 lim 4
2 n
y ..... 4

b) Procedind ca mai sus, obfinem

t;(t. 2'-)= lime -e
2 X-+1 X - 1
y --
4
2
elim

sin..:::_x- 1
2
sin2:.x- 1
2
" - I
sin 2. x - sin _.::. sin .::::_ (x - 1) cos 2:.. (x + 1)
2 2
= Zelim __ i.:__ ___ ..,-..:.-1 ___ - 0 J
= elim

x-1 _, x-1
eo- eo
t;(l, OJ lim --= 0.
u ..... o y
c) Avem I) = I) =lim /;(1, y) - J;(l, I) . Dar
Y-+1 y - 1
. . .Jx +Y'- JII +Y' . x'- I
fx(l,y) =hm = hm
X - I _, (x- l)(.jx' + y' + .jl + y')
I
;;i similar 1, 1) = ...,If Prin urmare,
I I
J;'
11
( 1, 1} = lim
u-1
.fl+ii-$ I
y- I - - 2,/
I
2. Sa se arat;
In origine.
A poi

Rezolvare.

'
;1o. O) 1
Acest exemplu ne J
ordinul unu in
' 3. 1>ornind
diferentiabiH\
Rezolvare. Calt1

ll.j(l, 1;1
evident, lim :1

rentiabil5. in

4. Sa se
''
tnua ,i admitej
punct. 1
Rezt'Jlvare.n;
este continu1i In -<1
ll
.j

unde lim aJ
(11, k)->{0, 0) '
.,
Deoarece
/
, )
1
. xy In x
1
. ln x .
1
,
1
. x In- x
d) Deoarece/%{1, y = 1m---- y un -- = y .,I z( , 1) """hm--- = 1, rezulHI. eel
:r-ol X - 1 X-+1 X- 1 x-ol X - 1
J;;,(l, I)= lim J;(l, y)- J;(l, I)
y-ol y - 1
=limy-l=l.
y-o1 y - 1
"Similar, 1) = 1, deoa.rece
!
'( I) _ I" xy Jn x - x . ,
U x, - 1m = X In X 1 j
11
( 1, = 0.
y ..... t y - 1
2. a se arate ca unct1a x, y = .... nu este contmua
S
- _ f . j( ) { l, dadi x 0 y 0, .
0, daca x = 0 sau ) = 0,
In origine, dar admite derivate partia!e In origine.
A poi
Rezolvare. Constatam functia nu este continua in origine deoarece lim j(x, }')= 0);.
x-o
u-mx
(0 0) - I' {(x, 0) - {(0, 0) = 0 . /'(0
:r -II11

:r-o x
0) =lim f(O, y) - /(O, O) = 0.
u-O Y
Acest exemplu nc pennite sl tragem conclnzia ca nu orice functie care admite dcritate partiale de
ordinul unu in raport cu toate variabilele intr-un punct este continua in acel punct.
3. !'ornind de Ia ddinitie, '" se a rate d func(ia j(x, ) ) = x
3
+ xy + '' cste
diferentiabila in punctul Af, (!,' 1).
Re'zolua-re. Calculind variatia functiei j, obtinem
l!./(1, I; h, k) =f(l + h, I+ k) -f(l, I)= 4h + 3k + (3h + h
2
)h + (h + k)k
evident, lim (3h + h
2
) = lim (h + k) = 0. Aceas1a arat<l di functia j este di!e-
{ll, 1.:)---'>(0, 0) (1!, 1<)-+(0, 0)
rentiabilit in punctul (1, 1) .<;>i diferen1iala sa e.ste d/(1, 1) = -4 dx -f 3dy.
4. Sa se aratc ca func\Ia J(x, .}) = estc con
_ _ . lxy(x
2
+ y
2
) -112, (x, ) ) ,c (0. 0).
. 0 , (x, ;)=(0, 0),
tnua ad1nite deriYate partiale in origine. dar nu este diferentiabil5. in accst
punct.
(xyl
Rezf!)lvare. Deoarece 0
..rx
2
+ ;..2
este continua in origine. Apoi,
= 1--rl, rezuWi. lim f(x, y)=O deci functiaj
(x, y)-+(0, 0)
J;(O, OJ!= lim /(x, - /(O, O) = 0 0) = 0.
X->() X
Presupunem prin reducere la absurd d f ar fi diferentiabilA in origine. Atunci ar trebui ca
l!./(0, 0; h. k) = u;ro. 0) + a,(h, k)lh + u;(o, 0) + a,(h, k)]k,
unde 1im k) = 0. Cum 0) = 1;(0, 0) = 0, egalitatea de mai sus se poate scrie
{lt, k)-(0, 0)
hk
1 :;;i lim aa.(h, k) = 0, a; = 1, 2, ar trebui, din
(h,k)-+(0, 0)
147
ega.litatea precedenta prin trecere Ia HmitA., sA avem lim __!!!!__ = 0, ceea. ce nu se poate,
(h, k)-(0, 0) Jal + Je8
hk m
tleoarecc lim =f. 0 pentru m =F 0.
JI....,.O h
2
+ I + m
2
k-mli
5. Si se calculeze derivatele partiale de ordinul unu pentru urmatoarele functii 1
a) j(x. y) = ; b) j(x, y) = (x
2
+)
2
) arctg y # 0;
y
c) f(x, y, z) = e'+v' sin' z; u; f(x, y. z) =In x"y'z', x > 0, y > 0, z > 0.
Rezolvare. a) PAstrind y fixat, obpnem J; """' p.1strfnd :f fixat) obtinem 1; = -lyo--
1

b) Procedlnd similar, obpnem
j
; ;f ;f
z = 2xarctg- + y .:si j
11
= 2y arctg-- x.
y y
c) J; = 2x sin' z e
2
H
2
; .f, = 2y sin' z
J; = 2 iin z COli z e-'H"\

d) Putem scrie /(x, y, z) = y In x + z lny + x In z, astfel cl
,y f.' Z. 1 X
fz =-+In z, - = lnx + -!p fz=lny+-.
X y Z
6. Sa se calculcze variatia totaHl diferentiala to tala in p'unctul ( 1, 2) a func-
tiei j(x, y) = x
2
y. Sa se compare acestea pentru: a) h = I, k = 2; b) h = 0,1,
/1 = 0,2; c) h = 0,01, k = 0,01.
Rezolvare. Variatia totala a funcp.ei este 6.j(l, z; h, h) "'"" -fh + k + 2h
1
+ 2hk + h!k, iar dife-.
'en(iala sa este dj(l, 2; h, k) - 4h + k. Apoi: a) t!.j- li dj- 6; b) !;j 0,662 dj 0,6J
c) = 0,050101 .:si df = 0,05. Se observa. cli. pentru variatii mici ale a.rgumentelor se poate
&proxima variatia functiei prin diferentiala sa totata.
7. Sa se calculeze valoarea aproximotiva pentru 1,02'.
Re:Jolvare. Consideram functia /(x, y) -= aleg&m. ;r .. 1, y""" 3 p h = 1,02, k := Q,ll. D&-
oarece variatiile a.rgumentelor sint mici, putem aproxi.ma variafia. funcpei f prin sa 1
t.f( I, J ; 0,02 ; 0,0 1) ;, dj( 1,3 ; 0,02 ; 0,01) yx-lh + x' In x k 3 I' 0,02 + J.ln 10,0 1 - 0,06.
Prin unnare, /( 1 + 0,02; 3 + 0,0 1) = 1,021,01 1 + 0,06 = 1,06.
8, Sa se arate di derivatele partiale de ordinul doi mixte ale functici j(x, y)
. {_y'ln(l + y'x').y ,<0, 't t' ' ... t .,, (0 0) ],"( )
= . _ nu sm con mue m ongme to , = 0, 0 .
0 ')- 0,
. v-----;; v-----;;
Rezolvare. Deoarece ln a. <ex pentru >. 1, rezulti ca a <l 2y
1
In 1 + yS 2y
1
1 + y9
deoarece lim 2yJx
3
+ y
1
::= 0, rezultlL c.1 lillll J(x, y) Jt:af(xo- 0) .Ji deei. fuuc:tia este
(:r, y) ..... (x,,. 0) (x, y)-(x_, 0)
continua in tot plannl. Funcpa admite derivatele partia.le
' {
2
Y'x , y <F 0, /2yln ( l + _U'y , Y,. 0,
J;(x, y) x
2
+ y' J.(x, y) =
1
y' x' + y"
0 . ' y - 0, 8 y = 0,
$i acestea, se observa., ca slnt continue ta tot plannl.
148

,.[

y)
"''
.oarccc lim --.
X-->U (x
1
+)
u=mr
9. Sa sc cal1
a) j(x, >) ==
Rezolvare. a) J
ea admi.te diferenfij
- 5in y dy). j
i! . ...., (2) '. i
+ -.. dy)
cy ,.
b) A vern J;.;
c= = 0
+ 2xdydz +2yctJ
10. Sa
f(x. y) =
Re:olutire.
k E N;
d"j = [

c'f
- axz a;
Hezolvare.
Se vede
' -J
l) f = --;
-.:
l'riu urmare,
' 12. Sa
tiile:
a) f(u, v)" l
Rezoloarf.
scrie sub fon:aa..:;
J)eriratclc partiale mixtc siut
{
4x
3
y
" a
J,,(x, yl (., + Y I
0
{
ix
0
y
y ""0, y, ""0,
y) = (x2 +
Y = o, ao . Y = o.
y) = y). Se obser.r.l ci\. aceste derivate pa.qiale mixte nu sint continue in origine, do-
4x3y im
oarccc lim ---= =f. 0 pentru m =I= 0.
;r->IJ (xJ + y')t: ( 1 + m2fl
!/=niX
9. S:t se calculeze difcrentialelc de ordinul !ntli al doilea pentru li.ll1c\iile:
a) j(x, )) = e' cos) ; b) j(x, ). z) =
Rezolvat'e. a) Oeoa.rece functia admite derivate partiaJ.e de orice ordin, contiB.ue In tot planul,
ea ad mite diferentiale de oriee ordin. Dar = e" eosy !pi/; :o= -s sin y, tfel cA. d/ = es(cos y dx -
- siny.dy). ApGi = e"' cosy, = -e-r sin y $i J;;-= -e.:r cosy, astfcl ca. ctj = ( :x dx +
+ ..!'_ ct;j'') 1 + zr;, dxdy + - e'[cosy(dxl'- 2 .u. y ctxdy - cos y(dyJ'J.
cy
b) A vern J; = yz, 1; = :n $i J; = xy, astfel cA. dj """ + x.zdy + Deoarese 1;; = -
-= 1;; = 0 = z, 1;:, = x, = y, df/.j = dx + _.!._ dy + _!_ !_"""' 2: dxdy +
Ox Oy iz
+ 2x dydz + 2y dxdz.
10. Sa se calculeze derivatele partiale diferentiala de ordinul n pentru functia
/(-1", )') = eaZ+bU.
at i"/
Rezolvllre. Putem !;erie f(x, -'') = eaxe!Jy, astfel ca. -- =-aJ:e%e&r fi.
ox axa,.-
"""' alcbn-kj, k E S. 1nlocuind in formula ( 1), avem
d4f [a11 (d.)"' + (dx)n-ldy + ... + c;b"(dy)"]J = e
11
:r+&(a dx + b dy)".
1!. Sa se a rate di functia j(x, J) verifidi. ecuatia lui Laplace ! = 0, uncle
:-.) o'! + c'l . $hind ca: a) j(x, ;) = ln(x
2
+ :;'); b) j(x, y) = arctgL
Cx2 oys . X
, 2x , 2(y' - 'I .
Rezolvarr. a) A;(_>m fx = ---, /z = !;Jl
d
. . d . . j" 2(>' - Y'l
m mottve e siml'!tne =
(xa + ya)a
xZ + )'2 (x' + y2)2
Se verle astfel c\ L:::..j = 0.
f
. Y !' _ __ x_. J j" 2xy .
1
.. _ _:2::"-Y-
h) = - , astfe di .l:" = , = -
x x:! ...!- yll - 11 - .x2 + )'2 ' (xll + y2)2 II (x2 + y2)t
l'rin urmare. = 0.
12. S!t se calculeze .'!!._ stiind dt f = j (u, v) u = u(x). v = v(x), pentru func-
ux .
tiile:
a) j(11, v) = 11'; b) .i(tt, v) = Ju + v
2
; c) j(u, v) = arctg .

RezoJoore. Folosim regula de derivare a fuuctiilor compuse (2), care petrw otUUl de fatl se
scrie sub forma
d/ Of du Of <I

dx au dx .. .a
a) Deoa.rece - vu.,_l 1; - u" In u, rezulta ca. dj = vu-tu' + uln u v'. Se redescopera a:otfel
dx
lermula de derivare a expresiei (u{x))t'\&:) de la functii de o variabill realA.
b) fn acest caz u(u
1
+ v
2
)-t/z lli J;., v(ua + v
2
)-I/Z, astfel cA dupA (V)
,
+ v)-ll(uu' + vv').
dj
objinem - = (u
1
+
dx
c) df - (u' + v)-l(vu' - uv').
dx
13. Sa
se calculeze j; pentru functiile :
a) j(u,
v) = In (u
2
+ v), uncle u = e"' v = x
2
+ y J
b) j(u, v) = arctg.!: /uncle u = x sin) v = x cosy.
v -
Rezolvare. In acest caz regula (2) de derivare a funclii1or compuse se scrie
i!f of au aj av of o} au of i!v
-=--+--.
Ox Ou ax av ax Oy Ou Oy Ow Oy
(S)
, 2u ' l . , + ,
a) Deoarece / 0 - --, J(! = --- ux = ex ', v.z = 2x, dupi1 (8) rezultl
u
1
+v u
2
+v
Of = cx+v' + --
1
- 2x = --
2
- (u
1
+ z).
i;x u
2
+ v u
2
+ v ull + 11
A poi = 2ye"'+1' = 2yu v; = 1, astfel cf:i, dupa (8),
Of 2u 1 1
- 2yu + -- --(4u
2
y + 1).
Oy u
2
+ v u
2
+ v u2 + v
v ,. u . ' ' . '
b) A'Tem fu = --, J(! = - ---, UX = Sln y, VX = COSy, 111! =X COSf V
11
= -X y.
u.z+v' u2+v2
astfel eli
i1 v . u I ( . . ) O i!f I
- --- smy- ---cosy=- cosy smy- stny cosy """' , -- .
Ox u
1
+v
1
n
1
+v
2
x Oy
14. s;, sc arate ca functii!e urmatoare verifica ecuatii!e indicate:
a) f(x, y) = <p( verifica ecuatia xj; + = 0;
b) j(x, y, z) = <p(xy, x
2
+ y
2
- z
2
) vcrifica ecuatiaxzj;- + (x
2
- y 2 )j; 0.
Rezolvare. a) Pentru calculul de-rivatelor partiale J; 1; introduccm funcfia u(x, y) = Z
folosim legca de derivare a functiilor compuse. Astfel f(z, y) = tp(u(x, y))
'
au 1 '

by X
Prin urmare,
b) Dadi introducem functiile u(x, y, z) = xy v(x, y, z) = x + y
1
,- z
1
, atunci /(x, )', .:) ...
""' ip(u(;, ,Y. z): y, z)), deci f; = + = + 2xq:>;. = = +
f. = + = - 2z'tl"
Astfel
xzf; - yzf; + (x
1
- yi)J; = + - + 2y!p;) - 2z(x - y)!p; = 0.
15. Fief =f(u, v), uncle u = xy v =..':..Sa se
y
150
tiilor compuse sub J
Pcntru calculul;
puse sub forma (8),:
!
!
deei
lnlocuind aceste
'
<au

l
!
, -
Z< - v
Procediod

li'entru calculul
.,i t;. cA .
'
Folosind aceste
'

Similar obtin,
Rezolvare.
- <j>(u(x, y))
'
(8)
- j
0.
, , 1 . , , X
Rezolvarc. Dcoarece Uz= y, Vz =- u
11
=x, v
11
=- -, dup5. regula. de derivare a funC
y y'
tiilor compuse sub forma (8), avem
, , , , , , 1 , , , , j' . , X ,
fx=fuux+fvvz=Yfu+ -fv, f'JJ=fvuv+ v'VJI=xfu- -fv,
y y'
fx, Uxlx YJu +- }'(iulx +- ( ,),.
" ' ' ( .<' 1 J'j' ' ' 1 j' '
}' X )'
Pentru C'tlculul deriYa.tdor -?i vom folosi din nou legea de derivarc a funr:.ti.ilor com
puse sub forma (8), inlocuind in aceast:i. formula functia f, pe rind, prin J;:
deci
= + = + v:.
(!.
')' .F" 1 j"
u :t = Ylus +- - uv
y
!
,, , 1,
( = Yfuv + - fvs
y
tnlocuind aceste expresii in J;:, se deduce
f
.. ( .,.. 1
1
.. l 1 r ,, 1 j"l ,.. 21, I
1
..
-x=Y Ylus+-y uv +-- Y.!uv+- v =YJas+ u'll+- ""
y ' y ,...
, uj" , v
1
..
san fx1 = - u + 2fuv + - va
v "
Procediad similar, obtinem
,., j' , { ,. 1 j')' j' , I j' , ,. I ,,
lXfJ = ( xlu YJu +- v -= Y( ulu + -( vlv + Ju- -J,
y y y'
I?entru calculul dcrivatelor folosim formula (8) in care inlocuim pe dnd pe f
'i J;, astfel cit
Folosind aceste rczultate, obtincrn
( j" X j") . 1 ( ,. .X "l , I , f" v
3
" ' V ,
fxiJ=Y ,'\'" u,-- ttv 1-- xfuv--,, fv. +fu--fv=U
y2 y T y2 t4 u
Similar obtincrn
( f" X " ) X (. " X ") 2X , _ ' " 2x' "
'IX u'- --:;-fur - ,t)1H'- -. fv, + -fv- X f - --f.'P +
, Y y- y3 I y2
x
2
" , lx .
1
. "
2
r'' v
3
" 2v
2
,
+ -/,_., -,-- -f, =:.: uvfu,- 2v:Jup + -fv1 +--f .
y4 u u
16. S:i se arate c3. func\ia f(x, y) = rp(x- ay) + ti;(x + ay), unde func(.iile
Y admit derivate de onlinul doi, satisface ecuajia coardei vibrante J;; =
Rezolvarc. Introducem functiile u(x, y) = x - ay v(x, y) = x-+ ay, astfel ca f(x, y) ..
- <p(u(x, y)) + y)). = 1, = 1, = -a = a, rezulta dupi1 (8}
J; = = + 1; = + =- - +
151
'
Prin urmare.
J;- + + = + .
.r,:- v;J;.- + (o/;);v;J =
17. Sa se scrie formula lui Taylor pentru functia j(x, y) = e+ in punctul ( 1, -I).
R -' A "" il"/ + k I 2 ti I .-j I I
Urn'fHire. vem -= e , = , , ... , n, as e cA ( , - ) = l. l'r1n
as&ar&
urm&re, d'"/(1, -l)- (i + A) fi d"+lj(l + Oh, - 1 + 6k) = (h + k)IH
1
el<h+.t), Tiniud se;mm de
formula (3), ol>finem pentru 8 E (0, I)
/(I + h, - I ;> k) - I + -
1
- (h + k) + -
1
- (h + k)' + ... + -
1
- (h + k)" +
1! 2! n!
+ (h + k)"+l efl(h+.t).
(n + 1)1
18. Folosind formula lui Taylor de ordinul doi, sa se calculeze valoarea apox-
mativa pentru J!,03y0,98.
RezolV4re. Se /(x, y) = xll
2
y
1
1a, pe care o dezvolti.m. dup& formula lui Taylor
fn punctul (1,1), peutru Ia = 0,03 $1. k = -0,02:
J l,o3 Vo.9s = t< 1 + h, 1 + k) /(1, IJ + -
1
- u;(l. IJh + f,<J. IJkJ +
I!
+ -
1
- u;;(l, l)h' + 2f;,( I, l)hk + 1;;(1, l)k'J + R, I + _I_ (..!_.0,03 - _I_. o.oz) +
21 I! 2 3
+ -
1
- (- _I_ 0,0009 - 0,0006 - O,OOOi}+ R,,
2! i 6 9
astfel ca J 1,03 .va,gs :::: 1,0081.
19. Considerind I xI. I y I I z I suficient de m1c1, sa se aproximeze functia
j('X, y, z) = (I + x)''(J + y)-t/2(1 + z)-"'.
RezoltHJre. Folosi.m formula lui Taylor de ordin unu ln punctul (0, 0, 0).' Deoa.rece J;(o, 0, 0) = .:._ ,
2
t;(o, 0, 0,) - _I_ 'if. (0, 0, 0) - ..'., rezulta /(>, y, :) "' I + ( -' y - z)J2.
2 2 .
20. Folosind definitia teorema lui Euler, sa se arate ca functia f(x, y, z)
=- JL _;_
(x + y)e" + (y + z)e' + (z + x)e' este omogena.
Rezolva.re. Folosim mai intii definifia sub forma (4). Deo..<trece f(tx, ty, tz) ""'tj(x, y, z). n7;dta
c3 functia j este omogenA de gradul 1.
Apliclnd teorema Euler, avem
1; = [I + ; (x + y) I"''' + [I - ;, (z + x) J el,
[I - ; (x + y) I ei + [I + + (y + z)] e'''
1; = 11 - :. (y + z) I e''' + jt + (z + x)] ei,
s.J; + yf; + zf. = f 11i deci funcfia f este omogenA de L
152

tz . t''Z'
=-. Ap01 l;\.
13
df 68
dl 13
')
25. Sa se
intr-un punct I

.l
Ruolvart.1
Oeoaroce igrad /ij
. j
--H-
25. Fie
div [j(r)r]
'

Srt se arate dl. dadi f(x, y, z) admite derivate parpale este omogena
n. atunci derivatele partiale de ordinul unu slnt functii omogene
de
de
21.
1
gradul
graJul !1-1.
Rezolvare. I a ba.za definitiei f(tx, ty, tz) """tJ(x, y, z). Derivfnd acea.stA idetttitate Ia raport
ou x, ty, lz) ,_ y, z) sau J;(tx, ty, tz) = t-l J;(x, y, z), fapt ce arata. ci. este
omogtna. de gradul n - 1. Similar a.ratA cA ::;i t; ;;i J; stnt omogene de gradul n - 1.
22. Sa se arate ca, dadi f(x, y. z) admite derivate parpale de ordinul doi
-este omogena de gradul n, atunci
x- + y- + z - f = n(n - !)f.
(
a a a )<>
()x Oy Oz
Deoaroce/ este omogenli de gradul n, dupli teorema.lui Euler, avem. + yf, +zf; """ nf.
Derivind a.cea.stA re1atie ht raport cu x, apoi cu y $i z, obtinem
+ + (n - + + = (n - l)J;. + yf.;. + zr.: =- (n - lJ_t;.
tnrnlllfind a.ceste relatii prin x, y ::;i respectiv z tintnd seama de relafia uterioarl., obiium
xf.; + y'f;; + zf.; + 2xy/';. + + 2yzf;; = ( - l)(xf, + yJ, + zf,) - ( - l)n/.
23. Sa se calculeze derivata functiei f(x, y) = x- y
2
+ xy, (x, y) e R'.
in pnnctul M (2, 2). dnpii directia I, care face cu directia pozitiva a axei Ox un
unghi de 30".
Re:zolvare. directoare ale directiei 1 sint cos a. = cos 30 ..,. ! fl. cos f3, = t:05 60 _, f.
Deo.anceh(2, 2) """6 !Jif:J2, 2) = -2, dupA formula (6) (ada.ptat1 peatru functii de dod varia.bile),
ob1inem d/ = 6 .__!_ -2 .J!. = 3 - Ji
dl 2 2
24. Set sc calculeze dcrivata functiei f(x, , z) = xy + yt + zx, in punctul
- Jf (2. I, 3), dupa directia 2\,JN, unde N (5, 5, 15).
__.... 3 -t .
Rezolvare. Cosinusurile directoare ale directiei MN sfnt cos =-- COfl l3 = - fl cos y -
13 13 .
. Apoi I, 3) - i, t;(z, I, 3) = ' 1;(2. I, 3) = 3, astlel cil, dupl formula oblJnom
IJ
rtf 68
-=-.
dl 13
25. Sot se derivata functieif(x, y, z) = r # 0, r =xi+ yj + zk .

intr-un punct .lf(x. y, z), dupa directia gradientului siiu.
I
-. ' f. ' 1
Rzolvare. Putem scrie f(x, y, z) = (x
11
+ y
2
+ .r
11
) astfel cl pad f = Ue f' f.)= -- r ..
,.
z . d/
COli y = - - . Pnn unnare, - =
r dl
1 y
Oeoaroce j grad /I = - , rezultA a. = - - , cos .... - -
... ' '
- :,)= :: =
26. Fie functia g(x. y. z) =J(r). r =xi+ yj + zk. Sa se calculeze grad g,
div U(r)r] oi rot [f(r)r].
' d{ ,, '1' . yj' . '!'
Rn.oltlare.ATem g::r=-.-=- (r), g
11
=- {f'"),_g,=- (r), utfel c1 g=
dr ax r r r
= r. UacA notAm v = (11
1
, v
2
v
3
) s:/(r)r, rezultli. v
1
= Mj(r), v1 = y/(r) 'i u3 = :/{r), a.st,f"l c-1
!53
- av
div lf(r)<J = +
ex
I ;
k
= (': !' _ :z !} _ ( z: !' _ :z !} + ( yrx /' _ x: !') k = O.
mt(f(r)cJ =
cz
ii
iix
xf y/ zf
27. Sa se giiseasca punctelc de cxtrcm local pentru functiilc:
a) j(x, y) = x
3
+ y3- 3xy, (x, ) ) <= R
2
; b) j(x, _1) = 3x;
2
- x3- 15x- 36; + 9,
(x, y) E R
2
; "
c) j(x, ;) = y
4
- 8y
3
+ 18;
2
- 8y + x
3
- 3x
2
- 3x, (x, y) E R';
d) j(x, y) =sin x siny sin (x + )), 0 < x < 2rr, 0 < y <h.
Re:olvare, a) DeterminAm mai intii pluJclc>le "tationare ca solutii ale sistcmului
- Jx2 - 3y= 0, 1; = 3y
2
- 3x = 0. Obtinem M
1
(0, 0) '-'i 1, 1). Avoi 1;; = 6x, = - 3 j>i
- 6y. DiscutAm pentru fiecare punct in parte:
,"1._1!(0, 0)=>1'
0
tu- = - 9 < 0, nu c::.ll' punct de extrem;
.M2 (1, l).:::;:.Y
0
t
0
- s5 = 27 > 0, r
0
= 6 > 0, cste punct de minim 1
b) Punctele stationare satisfac sistc-mul J; = Jy
2
- 3x
2
- 15 = 0, 1; c::: 6xy - Jfi = 0. Prin
ummre, ob}inem punctele stationare .i\1"
1
(2, 3) M
2
( -2, -3). Deoarece J;: = - 6x, 1;; = 6y
:/;: '""" fix, rezul Hi discutia :
lvf1(2, 3) =:> Y
0
t
0
- s6 = - 468 < 0, nu este punct de e:xtrem J
.i\!2 (-2, -3) =:> Y
0
t
6
- = - 468 < 0, nu este punct de ext rem.
Prin urmare, functia nu admite extreme.
c) Punctele sta}ionare sint date de solutiile si.'>temului J; = 3x
2
- 6x - 3 -= 0, 1; -= 4y1 -
- 24y' + 3Gy - 8 = 0.
Prin rozolvarea acestui sistem obtinem urmatoarcle puncte:
M,( I+ J2, 2), M,(l + J2, 2 + J3), M,(l + J2, 2- J3), M,(l- Jz. 2),
M,(t- J2, 2 + J3), M,(l- J2, 2- J3).
Deoarecc J;; = 6x- 6, = 0 = 12y
2
- 4Sy + 36 = 12(y!- -fy + 3), avem:
M 1(1 + j2, 2) =:>rrio- =- nJ2 < 0, nu este punct de e:xtrem1
111 2 ( 1 + JZ, 2 + jJ} r 0t 0 - = 14-:tJZ > 0, r
0
= 6J2 I> 0, cste punct de minim f
1 + J2, 2- J3) =:> r0t0 - = 144j2 > 0, r
11
= 6J2 .t> 0, este punct de minim 1
M,( 1- J2, 2) = nJ2 > 0, r
0
= - 6J2 < 0, este punct de ma::o.:im J
Mi( 1 - J2, 2 + J3) =:> 1'0t
0
- = - 14.-tJi < 0, nu este punct de extrem J
l\.fd{ 1 - JZ. 2- J3) ::::> 1'
0
t
0
- = - H<!.J2 < 0, nu este punct de
d) fn acest caz, punctele stationare satisfac sistemul
_r; = cos x sin y + y) + sin x sin y cos(x + y) = sin y sin (2x + y) = 0
1; = sin x cosy sin(x + y) + sin x sin y cos.(x + y) = sin x siu (.:r + 2y) """ 0.
!54
Rezohind aces!
=- sin 2(x +
M,"'
Tn cazul1
sider<lm in
tinem

unnarr,
2s.
a) f(x,'.,
b) f(x;
X (0, 1t) i..
Ruolva
f'-2-6
;'/(M) =

f' ... -cos"-:1
Jl i
Se obscrvl
de definifie.
-O,deu4
"
doi in .M,
.,
+ !:_,,}
J i
29,
de prelu3.'
Presupu
o mul\illi,,
gilsim tr1
'
'
In
nu are sol
+ c,z-
1
Rezobind acest sistem, obtinem punctele M
1
('It', 1t'), M
3
(2:, Deoareee (.:- 2 sin y oos(2x + 1')
. 3 3
=- sin 2(x + y) r.; - 2 sin x cos (x + 2y),
M
1
(1t, 1t} =- r
8
t
1
- E:l 0, " = 0, nu poate spune nimic 1
r
0
= -J3<(0, este punct de maxim.
3 3 i
fn cazul punctului M
1
, deoarece de ordin unu doi s1nt nule, trebuie sa con
siderl'lm in formula lui Taylor termenii de ordin superior. -Calcultnd diferentiala. de ordin trei, ob-
tinem d3/(.''\1
1
) = 6hk(h + k) 0. Se observa ca. aceasta ia valori pozitive valori negative l pria
urmare, punctul M
1
nu este punct de extrem.
28. Sa se determine punctele de extrem ale functiilor :
a) f(x. y. z) = x' + y
2
+ z' + 2x + 4y- 6z. (x, y, z) e R 1
L>) f(x. y, z) =sin x + siny +sin z- sin (x + y + z), (x, y, z) e (0, 7t) X
X (0. n) X (0, 7t).
Rnolvare. a.) Pnnctele sta.tietnare !Sfnt solutii ale sistemului h = 2x + 2 = 0, 1; = 2y + -1 - 0,
1; = 2z - 6 = 0, ObP,nem un' singur punct stationar At( -1, -2, 3); Diferentiala de ordin doi
dlj(M) = 2(hlll + klll + 1
3
) este pozitiv definita Ii-i deci punctul M este un punct de minim.
h) Sistemul care determin11 punctele stationare este
""" cos x - cos(x .+ y + ..r) = 0, = cosy - cos(x + y + z) = 0, 1; = cos z -cos(x + y + ..r) =- 0.
Se obscrvA cA a vern oos x =- cosy = cos z = cos(x + y + z). Aceasta implicll x ... y """ z in inter-1alul
de definitie. fnlocuind aceastA relafie in una din ecuatii, obtinem cosx =-cos 3x sau -2 sin x sin 2x """
- 0, de unde x ... 1 deci avem un singur punct sta.tionar M (.::_, Diferentiala de ordinul
2 2 2 2
doi ;n M, d'/(M)- -2{(h+fk+
+ 2. /
1
} este aegativ definitA Ii-i deci punctul M este un punct de maxim.
3 . .
29. JI etoda ctlor mai mici piitrate. Se astfel o metoda foarte raspindita
de prelucrare a nnor masurari. Vom expune aceasta metoda pe urmatorul model.
Presupunem ca prin anumite experiente se determina pentru marimile a, b, 'c d
e10 o mulfime de date {(a,, b,, c,, d,), i = I, 2, ... , n}, n > 3, n fiind fixat. Se cere sa
gisin1 trei tnarinli x, y, z astfel incit
a,x + b,y + c,z = d,, i = I, 2 .... n. (9)
1 n general sistemul de ecuafii (9) este incompatibil deci problema astfel pusa
nu are solufie. Se modifidl problema in felul urmiitor. Cu notatia 3, = a,x + b,y +
+ c,z - d, cerem sii se determine (x, y, z) astfel incit functia eroare
n n
f(x, y. z) = L 31 = L (a,x + b,y + c,z- d,)
2
i=l i-1 .
( 10)
sZ1 fie minima. De aici denumirea metodei. Vom ar5.ta ulterior c3. ultima problema
admitc solutie. Aceastii solu(ie va satisface sistemul de ecua(ii (9) numai aproxi-
matiY.
\'om prcsupune ca datele experimentale sint astfel inclt rangul sistcmului de
ecuatii (9) este ega! cu trei.
155
'
Sistemul de ecuatii ee determin.l punctele sta"tionare ale functiei /(x, y, z) esle
n
J; ::=2 L a
1
(a
1
x + b
1
y + c
1
z - d
1
) = 0,
i=l
n
1; = 2 L b,(a
1
x + b
1
y + c,z - d
1
) = 0,
i=l
n
J; = 2 L c,(a
1
x + b
1
y + c
1
t - d
1
) = 0.
i=l
n n
Folosind notatiile lui Gauss L ai = r;a, aJ, L a
1
b
1
= b] etc., sistcmul se scrie
i-1 i=t
[, J + [a, b]y +[a, c]z- [a, dJ 0, [a, bJx c- [b, b]y + [b, c]z - [b, dJ 0,
[a, cJx + [b, cJy + [c, c]t - [c, d] = 0.
(II)
Deoarece = 2[a, a], 1;; = 2[b, b), 1;; = 2[c, c], fx'
11
= b], 1; = 2[b, c] = 2[a, c].
"
rezultA do/= 2{[a, Jh
1
+ [b, b]k
2
+ [c, c]l
2
+ 2[a, b]hk + 2[b, c]kl + 2[a, c]hl} = 2 (o,ll + b
1
k +
,_,
+ c/)
1
Aceasta ultimA expresie aral.cl u1 d
2
/ > 0 pentru (h, k, 1) =F (0, 0, 0) d2/ = 0 numa1
d.accl (h, k, l) = (0, 0, 0). Prin urmare, d2j este\ o forma p.ltraticA pozitiv definita. Cun1 di;,( 'iun-
nanhll formei p.ltratice d
1
/ coincide cu determinantul sistemului (11) ;;i do/ este po7itiv ddillilti,
rezultA ca sistemul (11) eite un sistem Cramer. Ded sistemul ( 11) admite o y)}utie unica (xCJ, y
0
, !
0
).
Deoarece d
2
/(x0, y0, z0) este poziti<r definita, eli. (x
0
, )'o z
0
) ll!J punct dc minim !',ntru
/(x, )', z) datA de (10).
8.2.2. Probleme propuse spre rczolvare
311. Pornind de Ia defini(ie. sa se calculcze:
a) J:(t. 1) J;(l, 1), daca j(x, y) x +)
2
);
3'-
b) J:(-2, 2), J;(-2, 2) 2), <lata f(x, _;) .:Jx'J;
oJ. daca f(x, y) = x sin (x + ;).
31. SiJ. se arate ca func\iaj(x,)) =
2
'Y , (x, y) r .,(0, 0) j(O, 0,
. (x' + >'')
admite derivatele partiale}; in origine, dar cstc discontinua ln acel pm1c1
32. Sa se calculeze derivatele par\iale de or<linul lntli a! doilea pen tru urm:,
toarele func\ii :
a) f(x. J<l = x' sin' y; b) j(x, y) = x'; c) f(x, y)
d) f(x, y) = arctg x + Y ; e) f(x, y) = arctg (xy) ;
1-
f) f(x, y) =In (x +y'); g) f(x y, z) =;'; h) j(x, y,
i) f(x, )', z) =e .. sin z.
y
z) = arctg-;
_,,
33. Pornind de Ia definitie, sa se arate ca funqia f(x.}) = 27x3 -- 5; r'y
+ 36xy
2
- 8;' este diferen\iabilii pe R'.
34. Sa se calculeze dj(1, 1) :;i d
2
j(l, 1) pentru urmatoarele funqii:
a) f(x, y) = x- xy + Zy'+ 3x-5y+ 7; b) j(x, ;)=e"; c)f(x, y) =In xy.
156

35. Sc
(x, y) of (0, 0).
In orice punct
tinuc In origine.
36. Sa se.
cu
40.
0,1 ID,)
calculat
face ecuapa
I
a) <;>(u. v)
b) '!'(, v)
c) '!'(". v)
y = ?(x).

( ll)
'
xlll- y'
35. Sc o aplicatie j: R
2
R prin j(O. 0) = 0, j(x. >) = xy ---.
xt + )''
(x. y) {0. 0). Sa se arate caj este diferentiabila pe R
2
Sii se arate caj admite
In orice punct derivate partiale de ordinul doi. Sa se arate nu sin! con-
tinue in origine.
36. Srt se calculcze dj{3, 4, 5). dac;'\ j{x. y, z) =
1
'
,_1:- + y2
37. Sa se calculeze cl'/. dadi :
a) j(x. y, z) = x;r; b) j(x. y. z) = Jx' + y' + z
2
.
38. fnlocuind variatia unei functii prin difcrentiala accstcia, sa sc calculeze
cu aproximatic:
/-
a) v' 1,023 + 1,97
3
: b) 1,0022,003
2
3,004
3
; c)
39. Cu cit Yariaz5. volumul ana totala a unri cutii de conserve, de formt1
cilindrica. de dimensiuni: raza x = 12 em inJ.ltirnea y = 6 em. daca se
reazri x cu 5 nun. iar y se mrue;;te cu 2 mm ?
40. bazeix;;i ln5.ltin1cay a unuicilindru. s-aobtinut: x = 2,5 m
0,1 m,) = 4,0 m 0,2 m. Cu cc croarc absoluta :;i cu cc relativa poatc fi
calculat volumul acestui cilindru ?
41. 0 cutic paralelipipedic{t inchisa <ire dimensiunile exterioare x = 10 em.
y = 8 em z = 6 em grosimea perctelui este de 2 nun. Sa se determine aproxi-
mativ Yolumul materialului necesar construirii acestci cutJi.
42. Fie func(iaj(x. y, z) = e"'+'"'. (x. y, z) E R'. Sa sc ca!culezc dcrivatele
par(iale de ordinul n difcrcntiala de ordinul n.
43. Sa se calculeze derivatele par\ialc de ordinul" pcntru flmc\iilc :a) f(x. y) =
= (x'+ c'''. (x, y) eR
2
; b)j(x, ;) = x c
2
'''", (x, ;) eR
2
; c) j(x, y) = --
1
-.
, y(!+x)
x ,; -1. y 0; d) j(x. ;) =In (x + y), x + y > 0.
. ii' if'
44. Daca .cl = - +- estc opcratoruJ,lui Laplace. sii sc calculczc /V. pentru
(lx
1
Cy!
a) j(x, ))=In .j
1
-- (x,;)f(a,b); b)j(x.y)=-
1
-e'(xsin)-
- a)
11
+ ty - b)
1
x
1
+ y
1
- y cos;). (.<, y) # {0, Ol; c) j(x, .}) = e'[(x'- - 2xy siny].
45. Sft se verifice dl funcjia j(x, y. zl = . .
1
(x. y, z) 1 (0. 0. 0) satis-
..,1x .. + )'2 + z!
face ecuatia lui Laplace D.f = + ;;; + ;;; = 0.
46. Sft se calculeze d/ , dadl j(x) = :;>(u{x). v(x)). pen lin :
. dx
a) ?(fl. v) = u + uv . 11(x) =cos x, v(x) =sin.<;
b) 1J{<t, v) = e"-
20
, u(x) = x'. v(x) = x
2
- 2;
c) '?(". v) = u', u(x) =sin x, v(x) =cos x.
47. Sa secalculezc !!._ >i d/. daca a) j(x. y) =arctgY- 0iy=x'; b)j(x,;;)=x'
ax dX X
y = <t(x).

48. Sa se calculeze .:!L. daca l(x) = p(u(x), v(x), w(x)). pe'ntru
dx I
a) <p(u, v, w) = uvw, u(x) = x' + I, v(x) =In x, w(x) = tg x 1
b) <p(u. v, w) = , u(x) = R cos x, v(x) = R sin x, w(x) = h.
! ul+v2
49, 51 Se calcuJote (; petl(ru ((x, y) = 'Jl(U(X, y), v(x, y)). Utlde
'
a) I= <p(u, v). u(x, y) = x + y, v(x, y) = x
2
+ y' 1 !I
b) I= <p(!t, v), u(x. y) = x'- y
2
,jv(x, ;) = e'.
50. S:i se calculeze d'l. daca: a)l(x. y) = 9(;. xy); b) f(x, y)=<J>(x+y,
x - y) ; c) j(x, y, z) = <p(x + y + z, x' +;
2
+ z').
-1( 51. Sa se arate ca:
a) l(x, ;) = Y?(x'- ;') verifica ecua!ia __:. 1; -
1
1;
.X y y2
b) j(x, y) = xy + X<J> (-;) verifica ccua(ia xl; + = xy +A
c) j(x, )) =C'<plye;;.) verifica ecua(ia (x' -y
2
)j; + = x;ls.
d)j(x. ;) = ?(xy)+Jxy<f(:) verifica ecuatia x'j;; -;:t;: = 01
e) j(x, y) = xy:p(x'- y
2
) verifica ecuatia + = (x' + y')f.
52. :e devine ecuatia x'j;,;- ;'J;; = 0. dacaj(x. y) = <p(xy,:)?
53. Sa se calculeze expresia E = };; + J:;. + dad!. j(u, v) = In (u' + v'),
undc u(x, ;) =X) v(x, y) = x
2
- ;'.
54. Sa se calculeze d/. daci'i f = <p(x, u, v). unde u = o/
1
(x), v = o/
2
(x, u).
dx .
55. Sa se calculeze );;, ;;;.. tiacii j = <p(u, v). uncle u(x, y) = x' + y'
v(x, )) = xy.
56. Sii se scrie formula lui Taylor, pentru :
a) f(x. y) = -x' + 2xy + 3y
2
- 6x- 2y- 4, in punctul ( -2, I) ;
b) j(x, y. z) = x
2
+ >' + z
2
+ 2xy- yz- 4x- 3y- z + 4, in punctul (I, I, I).
57. Sa se dezvolte j(x + h.> + k, z + !) dupii puterile intregi ale ltti II, k l,
dad j(x, y, z) = x
2
+ y' + z'- 2x; - 2xz - 2;.z.
58. Folosind formula lui Taylor de ordinul doi, sa sc calculeze valoarea aproxi-
mativot pentru a) (0,95)
2
0
1; b) 1,02 2.0I
2
3.038
59. Sii se scric formula lui Taylor de ordinul !rei pentru func(iaj(x, y) = e' siny,
in origine.
60. Considerind cii I x I. j y I I z I sint suficient de mici astfel inc it puterile
superior lui unu sa poata fi neglijate, sa se aproximeze func(ial(->, ), z) =
= (1 + x)ll'(l + y + z)-''
186
a) j(x. y. z}J
(x,y,z)1
b) j(x, y, z)l
c) j(x, y) ='
62. Se dii
variabilele x
= + nv ,
63. Dadi f .
oarecare) sa
= A
64.
sa se arate caf11J!
65. Sa se .:J
j
M(2, 1),
.f 66. Sa se
M(l, l, 0).
N(4, -2, B).
67. Sa se
M(x. y, z),
68. Sa se
(x, y, z\ #
M(l. l. !);
71. Sa se
(
I I )

72. Daca
grad r
2

73. Daca
tlitile :
a) div
c) div
61. Folosind definitia teorema lui Euler, sa se arate di urmatoarele functii
sin\ omogene :
a) j(x. y, z) = (x' + y') arctg + (y
2
+ z') arctg Z. + (z
2
+ x') arctg .:_,
V ' X
(x,y,z)cf-(0,0,0);-
(ax+ by+ GZ)
b) j(x, y, z) = -J - , (x, y, z) cf- (0, 0, 0) ;
x2+y2+z2
c) j(x, y) = x"q> (:) + ;'<)! ( , x cf- 0, n E Z.
62. Se da functia compusa j(x, y) = q>(", v, w), unde It, v, w sin\ functii de
variabilele x y, omogene de gradul m. 11 p, respectiv. Sa sc arate ca xj; + 7"
= + +
63. Dadt functia q>(x. y) es\c omogen!t de gradul " iar <jl(x, y) es\e o func\ie
oarecarc, sa se ara\e di func\iaf(x, y) = <p(x, y)tj!(x, y) verifica rela\ia xj; + =
= + Jh + ny).
64. Daca q>(X, )') "i y(x, y) sin\ func\ii omogenc de gradele m n. rcspoctiv,
sa se aratc difunctia}(;t.)') = 7(x, ) ) eO{x. u) verifidi relatia xj; + = 'l'e"(m + 11'}).
65. Sa se calculeze dcrivata func\ici j(x, y) = 5x
2
- 3x - y - 1 in punctul
- M(2, 1), dupa direc(ia MN, undc S(S, 5).
* 66. Sa se calculeze derivata functiei j(x, y, z) = 2x
3
- 3y
2
+ 6xyz in punctul
-
M(l, I. 0), dupa dircc\iile axelor de coordonate, apoi dupa directia MS.
N(4, -2, 3).
67. Sa se calculeze derivata func\iei j(x. y, z) = + .t_ +_:"_in punctul
all b2 ell
M(x, y, z), dupa directia vectorului de pozi\ie r al acestui punct.
68. Sa sc gaseasca con"ditia ca derivata func\iei j(x,), z) = 2., r = J x
2
+ )
2
+ z',

(x, y, z) ,c (0, 0, 0), dupa directia !(cos a. cos [3, cosy), sa fie cgala cu zero.
69. Sa se calculeze derivata functici j(x, y. z) =arcsin R , in punctul
.
- M(l, 1, I), dupa directia MN, di. N (2, 3, -2).
70. Sa se calculeze derivata functiei j(x, ) , z) = x' + y
2
+ z', in punctul
M(l, I, 1). dupa directia 1 (1, I. 1).
71. Sa se calculeze unghiul gradicntilor lunctiei j(x. y) = ln L in punctcle
X
M (2., _l_j' ji N(l, 1).
2 4
72. Dad\ r = xi + yj + zk, sa se calculeze:
a) grad (ir); b) divr div(: )t c) rotr, rot (ixr) d) gradr,
i grad r' ji grad_!_
y
73. Daca f, g ji v sin\ func\ii de variabilde x, y, z, sa se demonstreze identi-
tatile :
a) div (gradj) = llj; b) !l(jg) = gllf+ jllg + 2gradjgradg;
c) div (rot v) = 0 i d) rot (grad f) = G, !l fiind operatorul lui Laplace.
159
74. Sa se determine punctele de extrem local pentru fuJ>cfiile :
a) J(x, y) = -2x
2
+ Zxy- 5y
2
+ 6x + liy, (x, y) e R';
b) f(x, y) = (x + l)() + l)(x + y). (x, y) E R';
c) f(x, J) = x' + J.'- 2x
2
+ 4xy- 2.)
2
, (x, y) e; R
2
;
d) j(x, y) = x' + 3xy
2
- l5x- (x, y) E R';
e) f(x. y) = ax
2
+ Zbxy +C)
2
- ex - h, (x, ) ) eo R';
() f(x, ;) = X
3
J
2
(a- x- y). x > 0. y > 0, a> 0;
g) j(x, ;) = x;e-. x < 0;
h) j(x. y) = xy ( l - - _t_)ll', a > 0, II > 0, + .; l;
a
1
b
3
a
1
b
2
i) j(x. y) = e'-'+>< (x
2
+ y
2
), x ;. 0, y ;. 0;
j) j(x, ) ) = xy +
50
+ x > 0, y > 0;
X y
k) j(x, y) = xy ln (x' + y
2
), (x, y) E R'"'- {(0, ll)};
I) x s(o.
75. Sa se determine punctele de extrcn pentru funcjiile:
a) j(x. y, z) = x' +)
2
+ z
2
- xy + x - 2z, (x, J, z) E R;
y
9
2
1
2
b) j(x. ), z) = x +- +- +-. x > 0, y > 0, z > 0;
1x y z
c) j(x.y, z) =x'+ (x- l)' + (x+ l)'+ y' + (y- 2J'+(y+2l'+z'+ (z- 3)'+
+ (z + 3)
2
, (x. y, z) E R';
I X y z
cl) j(x, J. z) =- +- +- +-, x > 0, y > 0, .z > 0;
X y Z 16
e) J(x, v. z) = ax
2
- b.<y + .xz + yz, (x, y, z) e R
3

76. Fiind dat:t capacitatea V = -'=-- pcntru un bazin paralelipipedic, si\ se de-
2
tcnninc: dimensiunile sale astfel inc.it sa se intrebuinfeze minim de material (supra-
fa!;, minima) pentru constructia sa.
77. Set se inscrie intr-un con circular rlrept un paralelipiped drep!Tmghic de
,oium maxim.
78. Sa se determine un punct M (x, y, z) pentru care suma pitratelor distan-
telor sale Ia " puncte fixe Jl,(a
1
, b,, c
1
). i = l, 2, ... , " este minima.
79. Sa se detcnnine cxtremele functiei a) j(.<, y, z) = X.}'z"(7- x- 2y- 3i),
X\'? 'I 0; b)j(x, y, z) = xa + .Jo' + z' + lhy + 2z. (x, y, z) e R; c)j(x, y, r) =
(x + z
2
) e()'"+Z'+l,, (;r, y, z) E R3 .
8.3. Functii definite implicit.
Schimbiiri de variabilii
Functii definite implicit. Teorema l. Fie functia F; D C R8- R, D este dreptuu.rhiul
,ro- !1 < .:r < X0 + 11, Yo- b < y <Yo+ b, astfel c.'i F(xo., Yo) = 0. Presapuuem cA. fnnctia F(x, y)
admite derivate pa.rtiale continue in D c.4
y
0
) '# 0. In acM.te oondip.i exi:rt.A. Ui.l interval
160
J
r
1
j
'
I
f

i = 1, 2,
x
2
, , x,.;,
conditii e
',
b) F(x
1
, x
partia.le de.,
.j
.,
_,
Teor
k = 1, 2,.(
Y1- b < J'
k- l, 2,d
de..:'
in puoctul,

avind proP.4
si.ut Coat!
F,(xJ
'

culeaz!l p
de m
Dep
definite .
intro
. ;
,.tisf!.cutA
valorile
Relalia
a lui D nul
Pentrul
lui Jacobi.':
'
(x
0
- h, .r
0
+ h) o unicl f: (r
0
- h, x
0
+ h) -+ R cu a) f(x0) = y0 f este
rn (x
0
- h, x
0
+h); b) F(x, f(x)) = 0, VxE(.r
0
- h, .r
0
+h): c) f e&te derivabiHi in in
tervalul (.r
0
- h, .r
0
+ h)
f'(x)-
F;(x, f(x))
F;(x, /(x))
Vx e (.r
0
- It, .r
0
+ k).
I 1)
Teorema 2. Fie functia F: DCRP-1-1-+ R, unde D este paralelipipedul x1- a<! :r 1 < +a,
i = l, 2, ... , p, Yo- b < y 4 Yo+ b fie F(x?, xg, .. . , y
0
) = 0. Presupunem ca. functia F(x1,
x
2
, , x,.; y) admite derivate partiale continue in D :;;i ca. ... . , y0) =1= 0. In aceste
conditii exist.'i un paralelipiped n: - h < x
1
< x? + h, i = t, 2, ... , p, o functie unica.
f: rrC W' - R, avind proprietatile: a) J(.r?, xg, ... , = y
0
este continua in paralelipipedul 7t J
b) F{x
1
, .r:a , x,; f(x
1
, X:a , xp)) = 0, \f(.r
1
, x
2
,., ., x,.) E r.; c) functia f admite derivate
partiale de ordinul lotH continue in n
i = I, 2, .. , ;.
(2)
Teorema 3. Pre!!!upunem ca este dat sistemul de functii F II = F ll(xl, .r,, ... XI'; Yv Ya ... y.).
k = l, 2, .. ,, m, definite in paralelipipedu} DCRP+m, a <XI< a, i = 1, 2,, .. ,'' fJ,

j=l, 2, ... , m, astfel ... , x:: ..

k ,.,. 1. 2, ... , m. Presupunem de asemenea ca. functii1e F k = 1, 2, ... , m, au toate derivatele
de ordinul intii continue In D ca. determinaotul (ja.cobi.anul)
D(F1, F,, ... -Fm)''

(F
1
);,

,._ ,.o

D(Y1 Y:v y.)
(F.);,

(F.);m
in puoctul (x?, ... , x:; ... , ln aceste conditii existll un paralelipiped r.: - h <l
<1. x, <! + h, i .,. 1, 2, ... , p, :;;i un sistem de m functii / 11 : nCR_. - R, k ,.. I, 2, ... , m, unic,
avind proprietAtile : a) functiile implicite f.t satisfac conditiile . .. , = yz, k = 1, 2, ... , m,
sint continue in paralelipipedul 1t"; b) functiile implicite satis[a.c
c) functiile implicite admit derivate partiale de ordinul intii continue in j': acestea se ca.l-
culeazi\ prin derivarea in raport cu x" i = 1, 2, ... , p, a identiUtilor (3). Se obtine astfel un sistem
de m ecuatii liniare necunoscutele
, j = l, 2, ... , m, al ciirui determinant eSte J.

'
Depenilenf:.l. S.l sistemul de functiiY.t = f.t(x1 , .:!, , Xp), k """ 1, 2, .... , m,
definite continue impreuni:i. cu derivatele lor in mulfimea deschisi:i. D C R". Dacli in D sau
intr-a submultime a sa are loc o relatie de forma
Ys = tp(Yl >'2 Yl-1 Yl+l y,...),
(i)
satisf.icut3. identic relativ la (x
1
, x
2
, , X.p) atunci cind functiile y1, i = 1, 2, ... , m, se prin
valorile lor, spunem ca. functiile y
1
sint functional dependente in multimea in care relatia. ("4) are lac.
Relatia (4) poate fi mai generala, de forma <l>(y
1
, y
2
, , Ym)=O. In ca.zul cind in nici o submultime .
a lui D nu a.vem o astfel de relatie, cele m functii se numesc functional independente.
Pcntru studiul dependenfei functionale a sistemului de functii considerat sc introduce matricea
lui Jacobi

(y2):r,

...
...
161
11 - Probleme 4e ma\ematlc1 supelioare - cd. 222
/
,
rangul matricei lui Jacobi este r 1 in punctul A/
0
{x?. xg, .. . , atunci o vecinA
tate V a punctu1ui M
0
astfel fncit r funcfii din cele m sint independente .functional in V, cele
lalte fiind dcpendente de acestea..
Extreme cu lcgii.turi. Daca se cere sA. se determine extrcmele funcpei y = f(x
1
, x
2
, .. , xl'), in
care variabilele x
1
, x
2
, , x,. sint supuse unor legaturi de forma
q < p, se functia.lui Lagrange
unde ),
1
, >-
2
, , A
0
sint multiplicatorii lui Lagrange-.. Se formeaza apoi sistemul de p + q ecuatii
cu p -i q nccunoscute x
1
, x
2
, .. , xP, A
1
, 'Az, . , A,.
0 conditie suficienta de extrem este ca d
2
L(x
1
, x
2
,, .. , x
1
,) sa pa!itreze semn constant. DacA
este po;itiv liefinit.:l, atunci functia J are un punct de minim, iar dadl d
2
1. este negativ de!i!Jltti,
functia f are un punct de maxim conditionat.
1. Stt se calculezc.f'(l) pentru func(ia impliclta y =f(x). dcfinitft prin
ecuatia (x
2
+ y
2
)
3
- 3(x
2
+ y') - 2 = 0, satisfacind condi1ia j(l) = I.
Re::olva,e. Conditiile teorcmei 1 sint indeplinite. Aplicind aceasta. teorcmii,. dupil furmula (I)
obtiuem
6x(x
2
+ y
2
)
2
- 6x
6y(x
1
+ y
2
}
2
- 6y y
astfel ca f'(l)..., - 1. Pentru determinarea lui /"(1) derivam rclatia de mai inai!lte inra a dat{t i,
raport cu x, considcrind ca y = f(x). Obfinem
!' (x) (/'(x));- - (-; r-
lniocuiJd aid. pe y' obtinut anterior, gAsim
f
' ( I ( x \
' x) - - y + x -,
y' y
astfcl ctt _/"(I) = -2.
y- xy'
y'
2. Sl' considera functiay = f(x). definitii implicit prin rela1ia x' +)' + 2axy o:
a> I. Stt se arate di j"(x) 0 sa se justifice rezultatul.
Re.zol;;are, Pentru calculul lui)'(x) se poate aplica formula (1). Aid vom aplica insA alt.i me
todA. Deoarece y =f(x) trebuie sa. verifice relafia z:il +y
2
+ 2axy ='0, rezultil c;l x
2
+f'(x) +
+ 2axf(x) = 0. Derivind aceastA ultimA identitate, obtinem 2x + 2f(x)J'(x) + 2af(x) + 2axf'(x) = 0,
de unde deducem
f'(x)
x + af(x)
ax+ /(x)
162
de
ultim.1i felatie incA. o data inlocuind ./'(x}, obfinem
I , [1 + f'(x)J[ax + ((x)] - [a+ f'r-'i][x + af(x)]
'(x) -
. [ax +f(x)]2
f(x) - xf'(x) a2 - l
""" (a
2
- l) - = [x
2
+ F(t:) + 2axf(x)].
[ax + /(x)J' [<LY + f(x)J'
linind seama de id('ntitatea x
2
+ f2(x) + 2a_tf(:r) = 0, rezulti'i f"(x) = 0. Si'i jnstdicdrn acum acest
'''"iL1t. Rezolmld cela(ia de defini(ie in pci,in(a lni y, ob(inem solntia y x(-a oL Ja- 1),
f('C:I ce cil y" = 0.
3. S?i se determine puncte)e de extrcrn ale func}iei implicitc y = f(x), dcfi-
nit;l- prin :
a) x' -- Lt) + 5)
2
- Zx + 4y + 1 = 0; b) x" -t- ) 3 - 3x
2
y- 3 = 0.
Retal!ltlYe. a) Deoarcce ('(x) = - F; = - Zx ? Zy -
2
- rezult;'1 ca. punctde stationare ale
F; -2x lOy+ 4 '
funqie,i !(x) sint solufii ale sistemului 2x- 2y- 2 = 0, 2xy + 5y2- 2x + 4y + l = 0.
' A I 0 . [ I
7o,nnu acest sistem, obtinem x = , y x = +-, y = - -. Dcoarece
2 2
f"'(x) (f"(x))' _ [1 - J'(x)j[- x + 5f(x) + 2] - [x- [(x)
(- x + 5/(x) + 2)'
I] r- I + 5f"lxYJ
rczrdtii c.1 !"( 1) = - 1 < 0 punctul x = 1 cste un punct de maxim.
I
n1:ulUi {;a x =- esfe un pnnct de minim.
2
Dcoarece _f" (;) = 1 1:> 0
3x
3
- 6xy
b) In acest c"'.f'(x) - " . "'tfd ca pnnctele stajionace '"tisfac ecua(iile Jx'- 6xy- 0
.1r- Jx2
:r
3
+ _1:
1
-- Jx2y - 3 = 0. Solutiiie acestui sistem sint x = 0, y(O) = VJ i x-= - 2, y( -2) = - l.
Ca!cu!ind f"(x),
2y' + 2 r2y - ? ')'
2
+ 2x(xy - x2 - ';z'!...,'
/'"(x) . -- "
(x2 _ y2J2
p,."MCCC f""(O) z;'13-;. o. cezultii ca puuctul 0 C<te un punct de min'm. Apoi /"'(-2)-
2
-- < n, as!fel cil. x = - 2 este un punct de maxim .
.l
4. s.-, sc calculczef;(I. 0) 0) pcntru funqia" f(x. y), ddinita implicit
p:in :r cusy + y cos z + z cos x - 1 0, s.,tisfilcind conditia f(i, 0) 0.
R::zci;_,lre. Sint indeplinitc conditiilc teoremei 2. ln acest cnz relafiile (2) se scriu
Fofosind relatii, ohtincrn
cosy- z..;lnx f.' -xsiny-Lcosz
J;(x. y) - . -. ,(x, y) = - --------
- y sm z + cos x - y siu :: + cos .t
a3tfel c:i 1, o; = - __ I- , 0) =
cos 1
cos I
(.l)
5. S:i se aratc c;\ <hca func(ia;: = /(.>:, y) este definita implicit prin (1 + z) "" z -
-) (x + z) = 0, atunci este scttisfacut{L ecuatia z sin;: z; - y
2
z;. ,.o 0.
163
Rezolvan: :iroiesind relatiile (5), obfinem
astfcl ca.
, y , x + z - s.in z

(y + z) cos z + sin z - y (y + z) cos z + sin z - y
,
1
, y[z z- y(x + z - sin z)J y[(y + z) sin z - y(x + z)] __
0
z stn z z - y z = =
z
11
(y + z) cos z + sin z - y (y + z) cos z + sin z - y
fn baza de definitie a funefiei z =/(x, y).
6. Sa se calculeze dz d
2
z in punctul M, (2, 0, J) pentru funcjia z = j(x. y),
definita implicit prin 2x' + 2;
2
+ z'- 8xz- z + 8 =
Rtzo/VID'e. Tinind seama c!{ dz = z;dx + z;dy d
2
z = +

dy + z;,(dJ)
2
, rczultii
cK este suficient calcuHim derivatele partiaie de ordinul unu doi ale functiei. fn })ala
tiei (5), o.,iiaem
, 8z- ix , -iy
Z :r. = -:----,-;:---,- 1 z
11
=
2z__:.8x- 2z-8x-
Deriviud a.ceste relatii in rapl')rt cu x y $i tiniiid seama cA z = f(:r, y), deducem
J6z + i - (56x + B)z;
(2z- 8x- I)'
32y(7x + I) """ _
(2z - Sx - I)'
(2z -'- 8x - 1)
3
i i
=-, astfel <>ll o!!z(M
0
)--[(dx)' + (dy)'J.
15 15
112(z2 + 2x
2
- Bxz- z) - "1
(2z - Bx - 1)
3
"
zll. =
(-8z + 32x + i)(2z- Sx- I)- 32y1
(2z - 8. - IJ
3
Problema paate ti m&i simplu astfel. Considerind ca. z -. f(x, y), prin diferentierea
rela tiei de defiitie ehtinem
ixdx + 4ydy + 2zdz - Bxdz - Bzdx - dz = 0,
.U = (8z - ix)dx - ,

(6)
fn punctul M, a.vem dz(M,) = 0. Diferentiind relatia (6) fnca o datl, observind cA dx ;;i dy
sint constante dz este o funcfie, obfinem
i(dx)' + i(dy)' + 2(dz)' + 2zd'z - 8dxdz - Bxd'z - Bdzdx - d'z -
Din aceasta relatie deducem
d'z- [16 dxdz- i(dz)'- i(dy)' - 2(dz)1],
2z-8x-1
'
J
. '
'
J
cal
D&i
de i
du,
i
astfel cA in punetui :Af, avem ctt.:(Me} = - [{dx)Z + (dy)2]. ind
15
7. Func!iile u = 'f'(X, )'), v = <jl(x, y) sint definite impticit prin relatiilc u + v =
x + y, xu + yv = L Sa se calculeze u;, u;, v;
Rezolvarf. Derivbtd cele relapi in raport cu x, obtinem sisternuJ u; + - l, +
, , , u+y , u+x
. 'f- Y"z =-- t, cu_necuJJoscuteJe us v;. Rezolvfnd acest sistem, obfinem ulr = -- vz = --
y-x x-y
164
rezultA
(6)
I
I
I
Derivind a.cum cele douA. relatii de definitie in raport cu y, obtincm sis1emul u; + = J,
+yv; = - v, care determina
, v+y
1111=---,
y- X
, V +X
vu=- .
x-y
Pentru determinarea acestor derivate partiale putem folosi $i urmatoarea metodA. Prin dik-
rentierea: relatiilor de definitie obtinem sistemul_ du + dv = dx + dy, xdu + ydv =- udx- vdy,
care, rezohat in raport cu du $i dv, d<'i.
tt+y v+y
du = --dx +---dy
y-x y-x
. u+x r1+x
dv = ---dx + --- dy.
x-y x-y
Deoarece du = u;dx + u;dy $i dv = v;dx + v;dy, prin idcntificarea cu rt:latiile de mai su.s, (1,-
finem e_xpresiile pentru u;, v;.
8. Func(iile. y = f(x) z = g(x) sint definite implicit prin relajiile xyz a.
x + > + z = b. Sa se calculeze dy, dz, d'y d'z.
Rezolvare. Prin diferentierea rclatiilor de definitie, $1iind ca x este variabilA independentA, iar _v
$i sfnt funqii de x, obtinem yzdx + xzdj + xydz = 0, dx + dy + d.: = 0. Rezohdnd aceste ectn11 ii
in privinta necunoscutelor dy dz, obtinem
dy
y{x- t) d
X,
x(' - y)
'{x- y)
dz = dx.
x(y- ')
Diferentiind aceste ultime relatii tinlnd ca. d(dx) = 0, ohtincm
dx
d'y = --::----:- {x{z - y)[{x - z)dy + y(dx - dz)]- y(x - z)[(z - y)d., + x(dz - dy)]) =
.
--:--d_x_.,. {yz(z- y)dx + xz(x - z)dy + xy(y- x)dz) = yz {(' -- y)
2
+ (x - z)' !
x*(.z- - y)2 x2(z - y)a
t.t (x - yf}(dx)
2
-5i d
2
z = - d
2
y.
9. Fie functia compusa z = j(x, .l') dcfiniUt de z = u3 + v3 , functiile u(x. v)
v(x. y) fiind definite implicit prin rela!iilc u + v' = x "' + v' = y. S:, >e
calculcze z;.
Rezolvare. Folosind regulile de derivare a funqiilor campus(, a1em
Dar = 3u
2
z; = Jv
2
. Pentru calculul derivatelor partic.de u; I';, diferentiem rel;qJJiv
de definitie. Obtiilem sistemul du + 2vdv = dx, 2udu + 2vdv = dy, carP rezolvat conduce Ia sn!t.ti.l
1 u 1
du = --- (dx - dy) dv = - dx + -:--:-:--,.-.,- dy. avcm
in cit
1 - 2u v( 1 - 2u) 2v( I - 2u)
U;r=---,
1- 7
. =
1
1- 2u
3u(u- v)
1- 2u
v(l- 2u)
Zu=---_ -u +-I
1- 2u 2
J ( 1 " )
}0. sa SC Calcu}eze dz, dadi Z = UV, X= C1Htl iij )' = e" -r.
Rezolvare. Avem dz = d(uv) = vdu + udv. Diferenfiind relatiile
y), obfinem dx = (du + dv}eu+", dy = (du - dv)e"-' sau
165
care definesc functiiie u(.r, _l)
1
du + dv = - dx, du - d ,
X
-== _!_ dy. Deci r!u = _!_[ _!_ dx +- _!_(ly) ... dv =_!__(_I_ rl. . - ..!...;y)
}' 2lx y 2 x y
u ( I I 1 I I
"I' 1 ) astfel ca dz = - - dx +- riy +
2\x y
-f - dx --d.y = - (v + u)dx + - (v - u)!ly.
2 x y } 2x . 2y
11. Fie functia z =:-o j(x. _\) cldinittt implicit prin z e
x ex+)' c". se cal-
, , , J (x I c)
1l.r 11
11
< aca 1t = --_ -,
(y --- 'l
Rezolvare. Diferentiind r('latia de a funqici implicite z = /(x, y) nbtinern (.: + l)etdz-
I
X + I 1'-Z y + 1 y z
= (r + l)e''dx 1- (y + 1Jc
11
d_v, de um\(' (::: = --- c dx + ---- e - dy. A poi, folosind aceastA
:+! z+l
)'-X
(y -r c)'
(1.:: =
(r + .::)dx - (x + z)dy
+
(y +c)'
1
{[ry -'i
(y ' c)'
(y - x) x + 1 er-<:"] d. +
z + I
+ [ -(x -1 z) + (y - x) --' - c' ' dy .
y 1.. l ] }
z + I
D(oarf'CC du =;= dx -+ dy, prin idf'11tificare ohtizwm
x + 1 r z]
(y - x} -- c - . ,
:: + l
"v ----'-- [- (x + z) +
(y + z)'
--!- { Y x) y -+- I cll-Z],
. z + I
12. Fie func(iile f(x. J, :) -
0
" x + y + :, g(x, y, :) = x- y + z h(x. y, z) =
4(xy + p) definite pe R
3
:-;,-, se cerceleze depenclenta functionaltl a accstor
functii.
flezulvnre. :\Iatricea funcjional;l a lui Jacobi
(
I,

( I
I
J
. '
. g_r
"
o I -I
' '

l!'
4y 4(x -!- :)
v
ar'' rangul cu doi. Prin urmarc, cele trd f\lnctii sint dependente functional in R
3
Dou1 dintre
fnaqii sint iadepcnclente functional, _( r:. a tnia, h, fiind dependeuta functional de acestea. Se
'l<'rifidl. c[L h(:r, y, ::) = P(.r, y, :) - g
2
(x, y, ::).
13. Fie functiile f(x, v, :) (x + v + :)',
lr(x, _v, :-) 3x
2
+ 2n- 1hz- IS'). definite pc
g(x, _\, z)=Zx.+y-b ,,
R
3
Srt se arate c;'i: a) func-
tiik /, g, h nu sint indl'pcndl'nte in origine: b) cxisUt o vecinatatc a punctului
M,( -I, 0, I) pe care/ dcpinde de g
0
i h.
Rc::uluare. lui Jacobi 0sle
(
2(x -e y + c)
' 2
6x !- 2y - 12.: 2x- Iz.;z
2(x + y + z))
-2 '
-12x- l8y
2(.r )' -! .::}
a} In origine rangul acestei mat rice este unu. Deoarece funcfiilc j, g h admit rle-rhate
paqiale continue, rczulta ci'l. t:;xistJ. o vccinatate a originii, in care functiilc f -5i h sint depcndente
de g. Dcci functiilc f, g, h sint dependente in origine.
1 ()(i
liniir
functia J
14. SJ
'
J'a =
pendent,
Rezolr,
Jacobi.sl)
'.I
l

J
." '"'''']
hnta a t
LegA.tura.
15.

- (2x -',
'2y- 1 +
-I
diL (
2

linii ale matricei
punctu!ui ,1\;/
0
, iu
-,inti
h) In punctul ,\I
0
rangul matricci lni Jacobi este doi. t.:Itimelc douii
lini&r independente in acest punct. Aceasta arat;_\ cfl. o vecinatate a
functia f depinde de g :;;i h.
14. Stt sc aratc c{t functiilc y
1
= x
1
+ X
2
+ . . + X 1n y 2 + + + .Yf
1

y
3
=
+ X
1
X:J + ... + x
1
Xp + .r
2
x
3
-+- + X
1
,_
1
X 1n definite pe RP. sint ck-
pendcntc functional pe R
1
'.
Reznlvare. Pentru ca. fnnctiile y
1
, )':
1
fie dqH'ndcniE' funqional, 1 rd,nie ca lui
Jacobi s;l aib;'i. rangul mai mic dcrit 11\'i. :\ta:rirea lui JacoiH
2.rp )
+ x, __ ,
are liniill' liniar depcndente (linia intii c::.tc pn,poqiunal:t cu s11111a (liutre dinliuia a d(Ju;t -:;i
2
linia a trei<J). Df'ci rangul nu poale fi trci, a-;tf(') c[t cek \r{'i funqii sint dl'pcndentc funqH.'llotl.
LeglHura chntre funqii estc y
2
= - 2J'a
15. S:t sc determine extrcmek functiei j(x, _\)
hind legate prin conditia x + )' ..:_.., I.
X ..
\"J.riahikle
Rezolvare. Functia lui Lagrange estc /.(x, y) = .1
2
j- -- y- x + i.(x 1- y- I) $i df
-== (2x - I -t- i,)tlx t (2y - l +/.)d)'. Auutlm dtfer('ntiala tinent st'ama de legZttur;l, 2x -- I+ i.e .. 0,
2y - l t- A = 0, x -t- y - I = 0. Hczobind acest "istcm, obtincm ). = 0 x = y =
J)eoare
2
- I 1 )
d 1 L j-, - = : 2(dJ)' poziti,
I 2 2
. . ( I I l
Ol\ll functtct L(x, .r). Deci puuctul 2, 2
ddinitl, n;u]t;\ c{t ptlltttul (+, +) rca\izeazfl n,i:ti
este punct de minim comhjionat pentru functia f(x,
16. se determine valoarea maximZI, sup f(x. _\). \aloarea minimrt. inf f(x. -'),
J) u
pentru func(ia f(x. y) x' + )''- 3x- 2) + I, undc l!: x' + -''' ,;; I.
Rezulvare. Functia f(x, y) fiiml continua pe multinwa inchisa .<;>i ntZLrgir1ilii. x
2
+ y
2
1, nz::lt;\
cA ea a tinge margiuilc. Vom determina extremde fnuqici situate in interiorul cercului x
2
+ I
apoi extremC'IC functiei situate pe fmntiera ccrcului .;;i vnm cmnpara nlorilc p:xtreme ale functw1.
Sa dderminam extremele fuwtiei situate in intcriorul ccrcului. Deoance = 2x - J = 0,
= 2y
3
- 2 = 0 implidi x
0
= -, Yo = I,
2
se vede c;\ extrenwle fuuqifi nu pot fi in iuteriorul ur-
cului ( + = > 1) Prin urman:, cu siguran1fi. punctele de ext rem ;tie fnnctiei sc VCll g .... :j
pe fruntiera x2 + y2 = 1. A'1em decide calculat extremelc functit>i f(x, y) = + y
2
- Jx - 2y + I
cu conditia x2 -t- y 2 - 1 = 0. lui Lagrange este l.(x, y) = x2 ! y
2
- 3x- 2y + l + ),(,t
2
+
+ }'
2
I) Jed avem de rezolvat sistemul dL = (2x - J + 2/ .. x)dx -+ (2y - 2 -t- 2Ay)(1y = 0, x
2
+
+ )'
1
- 1 = 0. Sulutiile sistemnlui 2x( l -t- /,) - 3 = 0, 2y( l + ) .. ) 2 = 0, x
2
+ y
2
= l sint 1
1
=
V
I) 3 2 . VI) J 2
- 1 - -, xl = )'1 - -=- :;;t }.2 = -1 -+- -. Y2 = --;-_:::-.
4 '1113 -Jl3 'l ...,.13 , .. 1.1
d
2
L = 2(1 + A)[(dx) 2 + (dyrlJ, se vede ca aceasta este o forma patratica ddinittl.
1
V
13 , _ d
1
_ _ . ( .1 2 )
Ptntru ).
1
= - - d L eslc negati'l e nnt?t dcci punctul - --;:::::::::-:, - ull IuEd
, \' lJ \' l.l
de maxim pentru fumtia Pentru ),, - I+ V , d'L e,te. po>.itiv definita ded pumtu1
(
3 2 l
r
--, -=- estr un punct de minim
,u .j13
pcntru f.
167
17. Sa sc determine extrcme!c functiei f(x. y. z) cu legaturile indicate :
a) f(x. y. z) = x
3
+ y
3
+ z
3
, variabildc fiind legate prin conditia x
2
+ y
2
+ z
2
=
c 3, x > 0. y > 0, z > 0; b) f(x. y, z) = x;z. variabile!e fiind legate prin condi-
tiilex + y + z- 5 = + yz + zx- 8 = 0.
Rezolvare. a) Functia lui Lagrange e<;te L(x, y, z) = x3 + ys + z3 + ),(x2 + y2 + z2 - 3) .:;i deci
dL = (Jx' + 21-x)dx + (ly' + 2),y)dy + (3:' + 2")Jz = 0, x' + y' + z' - 3 = 0 implicA x(3x +
+ 2A) = 0, y(Jy + 2A) = 0, z(Jz + 2).) = 0 x
2
+ y
3
+ z2 - J = 0, x > 0, y > 0, z > 0, Hezol-
3
viod acest sistcm. g,bim ). = - - 'i M( I, 1, 1). lleoacece d'L = (6x + 2J.)(dx)' + (6y +
2
+ 2A)(dy)
2
+ (6z + 2A)(dz)2 .o;;i d
2
/.(:UJ = JL(dx)
2
+ (Jy)
2
+ (dz) 2] este pozitiv definita, rezult<'!. cA
;ll C!-ite un punct de minim pentr? functia f.
b) Construim functia lui Lagmngc L(x, y, :) = .ryz + J.,(x + y + z - 5) + J-
2
(xy + yz + zx - 8).
A poi dL = yz dx + xz dy + xv dz + 1-,(ch + dy + dz) + ).,[(y + z)dx + (x + z)dy + (x + y)dz]
= + A
1
+ A
3
(y + z)]dx + [xz-+- A1 + A
2
(x + z)]dy + [xy + A
1
+ A2(x + y)]dz.
Coudifiile necesare de extrern sint
yz + 1-, + 1-,(y + z) = 0, z.r + J., + ).,(x i- z) = 0, xy + 1-, + A,(x + y) = 0, x + y + z - 5 = D,
xy +- y:: + zx - 8 :=! 0.
HPn;bind ace.st sistcrn, g.'lsim solutii!e
16
"t=-
9
!_), }_._!_I M,(.2, i
3 3 3 3 .J 3
Calculam (FL ca .o;;i cum 'larinbilele ar fi independente:
d'L = 2(z + ),)dx dy + 2(x + A,)dy dz + 2(y + !.
2
)dx dz.
In accasta expresie variatiile dx, dy si ;j, nu slnt independente. Diferen(iind legaturi1e, ob(inem <A
av!stea si'nt legate prin dx + dy + dz = 0, (y + z)dx + (z + x)dy + (x + y)dz = 0.
Pcntru A
1
=
9
4 .
= --- $1 punclul ,lf,, a'.rcm
3
11 11 8
d!L(.l/tJ = 2dx dy $i dx + rly + dz = 0, - dx +- dy +- dz = 0.
3 3 .),
lln ultimele dona ecw.ctii ohtiucm dy = -d.r si dz = o. astfel c! d'L(M,) = -2(dx)' < 0 si deci
J uuctu1 M, este on punct de maxim. Similar se arati\ ca puucte1c M, si M, slnt puncte de mnxim pentru
functia f.
'Pcntru A
1
= 4', = -2 punchll 2, 1), avem
= -2Ux dy dx + dy + dz = 0, 3dx + Jdy + idz = 0.

Din ultimcle doua ecuatii gclsim dy = -dx. dz = 0, astfe1 ca d'L(M,} = 2(dx)
2
> 0. Prln urmare,
jJIHICtul .U, este un puuct de minim pentru funcfiaj. Similar, punctele M
5
$i M
6
siut puncte de minim.
18. Ce devin ccua(iile urm:ltoare, daca se fac schimbarile de variabila indicate I
b) (I - x
2
)y"- xy' + w
2
y = 0. X:= cost
1
y'-
!n1
b
'
_ astlel J
c
Rezo/vare. a) Functia y = !(x) devine o functie compu!Oi<'i de- I, y = f(x(t)). Prin urmare,
y' = dy = dy Difecen(iind suhstitu(ia, dx = e
1
dl, astfd y' = dy e-
1
Apoi simiiac
dx dt dx dt
obfinem
, dy' d ("v -) d (.dy -} dt ... , ( d'y dy)
Y=--=--e =--e -=e----,
dx dt dt dt d t" dt2 dt
fnlocuind acestea in ecuatic, aceasta devine
h) fn acest caz dx = -sin t dt deci
y' =
dy dt 1 dy "
--= ----, y =
dt d.-r 11in t dt
astlel cii fliCuafia
d'y
forma --- + cv
2
y = 0.
dt'
dy
J- - )" = 0.
dt
c) Trebuie sii inlocuim variabilele x y cu noile variahile 11 v, precnm derivatele functiei z
fn raport cu x y cu derivatele functici compose z = /(u, v) in raport cu u !}i v, considerate ca
independente. Folosind regula de derhare a functiilor compuse, obtinem
'
Apliclnd din nou regula de derivare a funcfiilor compusc, a vern
= + = + (z;); = -az;;r + = + (z:J; v;,. +
= +
Prin urmare,
care inlocuite in ecuafie conduc la urmiitoarea formi1 a acesteia: = 0.
19, Sa se transfonne ecuatia
+ = z'. luind ca noi variabile indepm-

d
I 1. 'f . I 1
ente u = x, v = --- ca noua unct1e w = ---.
y X Z X
Rezolvare. Din relatia de dcfinitie a noii functii avem
, 1 I 1 . , 1, I , 2{; 1) ' '.
We o:::;- -z. +- 1 W'll = - -z11, ast el Cii Z-:e = -z (Wz- -- !ji ;;
11
= -zllw
11
. in
zl xll z2 x2
ecuatie, aceasta forma
+ y
2
w; = 0, in care iutroducem noile variabile u _,i v. Dupe'\
regula de derivare a funcfiilor compuse avem
1 '
-wv,
y'
aetfeJ ca ecuatia devine = .. o.
169
20. Sa se transformc ecua(ia _,, .. - xy'
3
+ c y' = 0, considerind y ca \'ariabila
fndqwndcnHi x ca functie' de }-'
Uao/vare . . -\;em
y' = dy =_.!._= __ I y" = _:!.._ y' = (-!-) = (__!_) = __!__ (- = _
d:r dx x' - dx dx x' dy x' dx x' x' 2 x' 3
dy
8 . .1.2. l'roblcme propuse spre rezolvare
21. Pcntru func(ia y f(x}, sl sc calculczc:
a) ('(I) /"(1), dactt I x
3
--ley+ _1
3
+ x + v- 2 = 0;
b) /'(0) ("(0), dac:t ((0) I x' - ry + 2;
3
+ x- y- 1 = 0;
c) j'(l) )i /"(1}, rlac:t I o' x
3
+ _1
3
-- x +-"- 2 0.
22. S;t St' caJculczc )' y" p<:ntru functiilc V = f(x), definite implicit pnn
Ullll<-ttoarcle ecuatii:
x+ lnr; b) v +r'; c) x
2
+.1
3
- 2axy+ I= 0; d) lnJx + y'=
y
'"ctg-; c) c - e 0; f) I + XJ -In (c" + c"J 0.
'
23. S::-t se ddermiiw t'Xtrcmclc fnnctici implicitf' .Y c--:::_/(r). d{'finite prin:
a) )'
3
+ 2yx
2
4x .\ c. 0; b) \'
3
+ X
2
- X) -- Jx-.) + 4 = 0;
c) (x
2
+ )
2
)' a
2
(x' -- J
2
).
24. sa se calculezc pentru :
a) x -= y = 2 >i z = 0. dacft z = j(x, y) cstc dcfinit:1 prin (x + y) c'- xy- z = 01
b) x = y = 0 )i z = 0. dad z = j(x, y) satisfacc ccuatia z
2
- xc-;c'- ze' = 0.
25. S:i sc calculezc pcntru func(ia z = f(x, y}, ddinit:\ implicit prin:
a) .r' -- 2)
2
+ 3z' -- JZ + y = 0 ; b) x
3
+)
3
+ z' - 3x;z = 0 ;
c) x In y +yIn z + z In x- 3 = 0; d) x
3
+ 2y
3
+ z
3
- 3xyz- 2y + 3 = 0.
26. S.'i sc calculczc dcrivatclc par(ialc de ordinul lntli doi ale func(iei impli-
citc z f(x, y), definite pcin:
":?
a) :_ ..L - + c_ - I 0 ; b) x
2
+ v
2
+ z
2
- I =c 0.
'
27. Sa sc calcukzc dz ji d'z pcntru functia implicita z = f(<, y), dcfinita prin:
\
a) x' + y
2
+ z
2
= a
2
; b) 2.- In 2. =o; c) In z = x + y + z- 1.
z y
28. s, sc ddcr:ninc cxtrcmcle functiei z = j(x. y). definWi implicit prin:
a) x
3
+ y
2
+ 2
2
- 2x + 4y- 6z- 11 = 0; b) x'- y'- 3x + 4y + z' + z - 8 = 0
c) x
2
+)
2
+ ;
2
- .rz - yz + 2x + 2 y + 2z - 2 = 0.
170 .
a) dadi.
b) dadi
c) dadi
=
d) daca i
30. Pcnt4

, = l. -
31. Sa
J = f(x)
a) x' +
__:_ zZ .
32. Fu1
uv = .. sa.
functi1 in ,,_
33. Fun'
\ialele de o,
a) u+
c) x +
'
34. Sa
dad z = u'

35. Sa J

' "
36. sa
'= j(x, ;), ,
1
37. Sa sj
= XJ(x+ YJ
este
38. sa 1
1
- (x
2
-l).'
.
39. Sa
a) y,

c) y,
d) y,i
-Z= Of
pnn:
impli-
prin:
-8=0
29. Sa se arate d1
a) dad y(x + z)- (y + z)j(z) = 0. atunci z(x + ;(y-/- = 0:
b) dad x
2
-/-y
2
-2xz-2;j(z)= O,atunci()
2
- x
2
+ + OJ
c) daca x' + ;
2
+ z
2
= 9(ax +b) -1 c:). atunci (cv -- + (ao- cx)z; =
= bx- ay: '
d) dad F(x- az. y- bo) 0. atunci + /;z; cc I.
30. Pcntru fnnctiile implicitc y = f(x) z definite de sistcmul x
2
+ :r
2
-
- z
2
-= I. x
2
-t- 2_y
2
+ 3z
2
= 6, s:t :-c calcttlc.:c _:r', :::' _t-". z" pcntru x = 1, _'V '---'-_ I,
= I.
31. S:l SC Calculezc de Onlinul iJ"ifii al doilca pentru funqLle
) = f(.r) z cc g(x), definite de sistcmul :
a) x
2
+ _y
2
+ z:.l -- 1 ==--= 0, xt + _Y == 0; b) x
2
'"1'
2
+ .3z
2
I, x
2
+ }-
2
-
- z
2
-= 0.
32. Functiilc tt(x, ) ) v(x, _v) sint definite impli:-it prin sistemul tt = x _V;
uv = ) Si se calculcze deri\atele partiale de ordinul intii al doilea ale acestur
functii in punctul x = 0, y I.
33. Functiile a(x. y) Z'(t, _:v) sint ddiniic irnplicit. S:i sc caknlczc difcrcn-
tialdc de ordinul lntii al doilca, dac{t:
a) zt + v = x, 1t -) v = 0 ; b) x + _v + n + v 1t, x:J + _\
3
-+- u
3
+ v
3
:___--: l! t
c) x -t- _V + 1t + v- 1 0. x' + ;' + 1t
2
-t-v'-- 1 -, 0.
34. S;t sc calculeze: a) chci\_ .'t ;:..__:: rv, X :_c..; 1t cos ;_:, y It sm t'; b)
dacJ. z = UV, X= 1t + v, J-=-- 1!- 11; c) cl::: \.F:, dadt::: X:.::= e" ", v
'
35. S{l se calculeze :-;, Cl)llSi(L'flnJ z ca ftinqic de X y, :;.tiind c{t
=-= a cos 0 co:-; C?- y = b sin 0 cos'-? z C sin u, b, c fiind constante.
'
36. S;l. se cakuleze diferentialelc de onlinul intli al doilea pentru fur:ctia
j(x, ;), ddinita implicit prin F(x + z, y-+- z) 0.
37. S:t se aratc ca. functii1r )'
1
= x + y + :::, y
2
= x
3
+- }::; + z
3
+ 6xyz. '\.., ___..,
xy(x + y) + _F(Y + z) + zx(z + x) sint dcpcndcnte fnnc(ional pe R
3
-Cone
estcc rcla!ia de dependcnp '
38. Sft se arate ca func\iilc"_v, xy- z, _1, xz f- y. -"" cc (x' + l)(y
2
+ z
2
) -
- (x'- 1 )yz- x(_y'- z
2
) slnt depcnclente lunc(ional P" R
3
Care este rela!ia de
dependcn!f func(ionala ?
39. 55_ Se cerccteze dcpcndcnta fnnqio:I<-tl:l a functiilor :
a) )' = ox Vo = by . , definite j1C i{h r10, OJ}
1 Jx2+y2 ".L '
b) y
1
= x+ y+ z, y
2
= x
2
+)
2
+z
2
- xy - )Z- zx, )3 =- x' + y3 + z
3
- 3xyz,
definite pc R
3
;
l l l
Y1 = , ), = , ), "" ----- ,
(x- y)(x- z) (y- z)(y- x) (z- x)(z- y)
e) X/)"ofz;
. ..
'
(x- y)(x- z) (y - z)(y- x) - (z - x)(z - y)
X )' j- z.
171
I I
40. Sa se determine extremele functici f(x, y) = - +-, variabilele fiind
X y
I
. I I I
pn.n - +- =-,
x2 yll all
41. Sa se determine extremele functiei f(x. J) cu legiiturile indicate:
aJ f(x, y) = x' + )
2
, ; + f- I = 0 : b) f(x. y) = (x- 1) 2 + ; 2, x' - y' = I ;
c) f(x. _v) = xy, x + y = I ; d) f(x. y) = x + 2y, x 2 + y
2
= 5.
42. Sa se determine extremele legate pentru functiile:
a) f(x, y, z) = x- 2y + 2z pentru x
2
+ _v 2 + z2 = 9;
x:a y2 z2
b) f(x. )', z) = x' + y
2
+ z' pentru - +- +- = I ; a > b > c > 0;
a
2
b'Z c2
c) f(x, y. z) = x + 2;- 2z pentru x
2
+ ; 2 + z2 = 16;
d) f(x, y, z) = x + y + z pentru x- y + z = 2, x2 + y 2 + z' = 4;
e) f(x, J, z) = xyz pcntru x' + y' + z
2
= I, x + y + z = 0.
43. Sa se determine valoarea maxima minim:\. sup f inf f, pentru
a) f(x, )) = 5x
2
+ 3xy + J' In D: x
2
+ ; 2 ,;;; I ;
bJ f(x, y) = x' + )
2
In D : (x - J2)
2
+ (y- J2)' ,;;; 9 ;
c) f(x, )J = x'- _1
2
in D: x'.+ y
2
,;;; I;
d) f(x. )) =sin x +sin y +sin (x + y) In D: 0 ,;;; x ,;;; ..":, 0 ,;;; y ,;;; ..":.
z z
44. Sa sc transforme ccuatiile urmitoare. folosind schimbarile de variabilii
inUicate:
a' I
a) x
2
y" + 2xy' + -y = 0, x =-:
x' t
b) y." sin
2
x + y'(cos x + 2) sin x + ay = 0, t = tg x E (0, tt).
z
45. Sa sc transforme ecuajiile urmatoare, schimbind rolurile variabilelor inde-
Jlenclente dependente intre ele :
a) X)"+(;')'- y' = 0: b) y" + 2y(y')
2
= 0; c) y'y3l- 3(y")' = 0.
46. Sa se transforme urmatoarele ecuatii, folosind noile variabile u v:
a) xz; = 0, daca u = x, v = x
2
+ y';
b) + - z = 0. claca u = x, v = 2'. ;
X
) 2" "" 0 cl- . v
C XZzi-Y"ZJI,=, aca U=xy, V=..::.....;
X
d) 4z;, + = 0, daca " = 3x + y, v = x + y J
e) +
+ + = 0, daca "= x, v = 2'. J

f) xz;, + +
+ + yz;, - k
2
z = 0, daca u = L v = y .

172
, I .
b) z,+2Yl
"+ 2"' C) Zz, .%.fli
d)
e)
., !
'
f
" 2.
) Z:r;,- 2'Ai
48. Sa se t1
tele polare .:(
49. Sa se
coordonatelj
50. Sa sed
51. Sa se.
= rsin6cos
52. Sa se

xyzt- c, =
47. Considerind pe tt v ca noi varia bile independente pew ca o nouii functie,
sa_ 5C transforme urmiitoarele ecuatii:
a) xo;'= (y- x)z. daca u = x + )
2
, v =...!. +...!. 0i 111 =In z- (x + y);
X y
h)
'!" ld" x
z
11
+ - = - aca u = - , v = x w = xz - y ;
2 X y
c) z;;, + zz;. + z;,= 0, daca u = x + y, v = x- y
0
i w = xy- z;
d) (xy + + ( 1 - )
2
)z; = x + yz, dadl tt = yz- x, v = xz -) w =X) - z ;
c) )z;) + x
2
+ )
2
= 0, dadi u = 1'., v = x
2
+ y'
0
i 1JI = z';
X
f)
" 2 " + " 0 d - + y . z
Zx- ZzJI Z
11
= , aca U =X y, V =- !]1 11! = -.
X X
48. Sa se transforme ecuatia lui Laplace LV=];;+ J;; = 0, trecind Ia coordona-
tele polare x = r cos 6. y = r sin 6.
49. Sa se transforme ecuatia lui Laplace Aj = ];; + J;; + j;; = 0, trecind
Ia coordonatele sferice x = r cos 6 cos cp, y = r sin 6 cos cp, z = r sin cp.
50. Sa se calculeze jacobianul] = D(x, Yl , daca x = r cos e. y = r sin 0.
. D(r, 6)
51 S
1 I . b. I j -- D(x, y, :) , d n
. a se ca cu eze 1aco 1anu aca x = r cos..., cos qJ, y =
D(r, J), <p)
- r sin 6 cos cp, z, = r sin <p.
52. Sa se determine extremele funclieij(x, y, z, t) = x + y + z + t cu conditia
xyzt - c
4
= 0, x > 0, y > 0, z > 0, t > 0, c > 0':
9. GEOMETRIA ANALITICA $1 DIFEREN'fiALA
A CURBELOR $I SUPRAFE'fELOR
9.1. Geometria diferenfialii a curbelor in spafiu
Se nume$te arc de curbd. rcgula't o multhne de puncte din spatiu, ale cihor coonlonate .x, y, z
umll din unnatoarele sisteme de ecuarii:
F(x, y, z) = 0, G(x, y, z) = 0, (x, y, z) E DC R: 3 (reprezentarea irnplicit;l);
Z-=}(x, y), z = g(x, y), (x, y) ED C }{.ll (reprezentarea explicitcl);
,
I 1J
(2)
{3)
x = IJ(t), y = f;t.(t), z = ] 3 (t), t E (a, b) (reprezentarea parametricil),
unde functiile F, G, /, g, /
1
, Is,. / 3 satisfac urmatoarele conditii de regularitate: a) .sint funqii
reale t>i. continue; b) functiile /
1
, / 2, fa sta!Jilesc o corespondenta biunivoc.l ;;i bicontinu.t intre punc-
tele curbei iutcrvalul (a, b) ; c) admit dcriratc de ordinul intii, nu to'ate Iluie; d) eel putin unul
din dctcrminantii functivmii $i D(F, G) este diferit de zer"'.
D(y, Z) D(z, X) D(x, y)
Vect'l>ial u curhl estf'" dat:i, prin
(4)
'
X - X 0 Y - 'Yo ::: - Zo
--- ---- = --.
unde t
6
cste astfel c.'l x
1
= r(tll), Yo = .o;>i z
0
= :::(!
0
); ecua}ia planului .Qormal la curba iu
M
0
este
Dac.l curOO. cste data sub forma irnplicit;1 ( 1), at unci ecuatiile tangentei in A1
0
siJ1.t
X - Xo = Y -Yo z - Zo unde A =
A D(y, z)
D(F, G) ' C - D(F, G)
(7)
D(z, x)
D(x, y)
sint calculate in .')..[
1
; ecuatia planului normal este
A(x- ,,,) + B(y- y
0
) + C(z- z,) 0.
V
.. . d 1 . 1 . F . i I t t . r X r 1 L' .
ersoru tne ru ut tu renct stnt: t =-, ver.soru angcn et; ,. - ---, versoru uinonn;tlt'l
. ; ! r xi I
Ji v = fJ Y. r, versorul nonnalei principale. Axele triedrulni lui Frenet in pnnctul 111
0
al
unei curbe sint; ta.nro.nta in i1f0 Ia curba, bin(lrmala la curbi1 in M
0
(dreapta ce trcce prin Jl!
are dirccpa P) ormala principalA la cur btl. fn .M
0
(dreapta ce treco prin 111
0
aoe di.recfia V}.
174
unghiul de
in toe ccle
In "/crsa curbu
puncte.
Raza
Formulei,
I
(IJ
(2)
PJ
funqii
(1)
iu puorotul
(8J
Planele triedrului lui Frenet sint : pia nul mculator (planul ce trece prin MB este paralel cu directiile
T v) ; planul normal (planul ce trece prin /1.!
0
$i este paralel cu directiile p 9i \1) ; pla.nul rettificant
(planul ce trece prin M
0
este paralcl cu directiile 1: Jl).
Curbura fntr-un punct regulat Ia o curbll. este daUi prin expresia. K = lim I I unde j,9 este
ds--.o
unghiul de ct"Jntingenta intre directii!e tangentelor in doua puncte apropiate, iar este arcul de curba.
intre ccle douil p)-lnCte. Dac.l curba are reprezentarea (4), atunci
In,crsa curburii se razi'i de curhur.1 R = -
1
-
)(
(9)
Torsiunea fntr-un punct regulat Ia o curb<'i. este data. prin expresia.- = lim A+ , unde
T ... o
este unghinl a doua binormale in dou:1 puncte apropiate, iar este arcul de curbl. intre ccle dou:l.
puncte. Torsinrwa curbei intr-un punct al siiu este data de
Raza de torsiune este T.
Fonnulele lui Frenet sint:
<It
- = /{v,
ds
T
(i. r, r>
I i X i' I'
dv I dP
- = - Nt +- Jl,
ds T ds
Exprcsia elementnlui de arc este ds = J_\-
2
+ lj
2
+ Z
2
dt.
( 10)
I
--v.
T
( 11)
1. Sa se scrie ecuatiilc tangentei ecuatia planului normal la o curba intr-un
punct dat. pentru :
a) x = et cos 3!, y = et sin 3t. ;: = e-
2
t in t = 0
I .
b))'= x
2
, z =-. in punctul JI,(l. 1. 1);
x'
c) x
3
- y
2
+ z + 6 = 0, x- )'
2
'+ z
3
+ 6 = 0. in punctul llf,(-1; - 2,-1)
d) r = 2cos t i + 2sin t j + 4/k. in punctul M
0
(to= :)
Rezoivare. a) Deoarece x(O) = 1, :v(O) 0 9i z(O) - I, iar .i(O) = 1, jr(O) = 3 -?i );I (I)= -l,
rezulta dnp'.i relatiile (5) (6) d ccuatiile taugcntei sfnt x - 1 = L = iar ecn<t}i:t planul ui
3 -2
normal e.c;te l(x - 1) + 3 (y - 0) - 2(z - I) = 0 sau x + Jy - 2z + 1 - 0.
b) Reprezentarea curbei poate fi scris;l sub forma para.111:etric<'i., luind ca p3.r:undru pe x=t.

I . . . .
y """ t
2
, z = - _in ,H
0
a'ICJU t
0
= I. Deoarece x( 1) - 1, y( I) == 2, z(l) = -3, rczulta d\.
,,
t
. x - 1 y - I z - I . t" I I . I t ? '
angentet smt --- --- ---, tar ecua ta p ann ut norma es e x + -Y - .n =-; 0.
1 ' 2 -J '
c) Vom reface rationamentnl tcnretic care a fost utilizat fn deducerea rehttiilor (7)
siderind ca functiile implicite x(t), y(t) z(t) sint definite prin x
3
- yl + z ,n-. 6 = 0 r - _,.,2+
+ z
3
+ 6 = 0, prin deri'rare in raport en t obtinem Jx
1
X - 2y Y + Z cc 0, X - 2y ) + l.;2 i = 0
173
In punctul M
8
aeost sistem devine J.i + "fj, + Z o; X + <4Y + 3; - 0. Solutia acestui sistem este
--*- = :Y = --'- .i -= L ..., !_. Prin urmare, ecnatiiie tangentei sint .!____!. =
-/ill s -
8
s s
Y+2 z+l
- ---=8 = --
8
- iar ecuatia .rlanului JJ(;Jn;aJ es1e x - y + z = 0.
d) i = -2 sin /i + 2 C0!5Jj + ik, iar r (:) = - v'2t + + 4k, Deoarecer(to)- Jit +
r.: - '2 y - ..;2 ,
+ y 2 j + r.k, rezuita. ell ccuatiile tangentei sint = --- iar ecuafia
- -v'2 ./2 1
planului normal este -J2: + J2.y + it - in -= 0.
2. Se considera curba x = e', y = e-, z = .Jl.t punctul ,11
0
(1
0
= 0). a) Sa
se calculeze versorii bai'ei triedrului lui Frenet. b) Sa se scrie ecuatiile axelor
planelor triedrului lui F1 en ct.
Rezolvare, a) r(O) = i + j .. Dcoa.rc<;:e i- =- eti - e-tj + j:t.'k r = e
1
i + e-'j, rczult:i.
i(O) c; i- j + j2k ;;i i-'(0) = i + j.-Prin urmare,
t(O) = -- = - i --j + - k P(O) = --- = - - i + - J + - k,
i(OJ 1 1 .J2 ; x r I 1 1 ../2
r(OJ 2 2 2 1; x r! 1-o 2 z 2
12
astle1 ca v(OJ = P(OJ x t(OJ = -'- (i +
2
z-1 b) Tinind seama de rezultatele de mni sus, putern afirma c4 ecuafille tangentei siut -- =
y-1 2 I
- --= ---::::: ; ecuaftile wonna et
-1 .../2
x-1 y-1 z
sfnt --- = -- --
- 1 y - 1 z .
1
I
::.Jnt --- = -- ""'
1
_ ecua u e norma et pnnc1pa e
-1 1 y2
1 1 0
Ecuatia planului oscula tor este aceea a planului determinat de punctul1lf
0
.:;i al ca.rui vector normal
este P:
I I ../2 ..;-
--(x - 1) + - (y - 1) + --z - 0 sau -x + y + 2 z =
2 2 2
Ecuafia planului normal accea a planului ce trece prin M
0
, de vector normal 1: :
1 1 ../2 ..;-
- ( - 1) -'- (y - 1) + --z = 0 sau - y + 2 z =
2 2 2
Etuatia planului rectificant este aceea a planului ce trece prin M
0
de vector normnl v;
../2 ../2
-- (x - I) + --(y - 1) - 0 sau z + y - 2 = 0.
2 2
3. Sii se calculeze versorii bazei triedrului lui Frenet ,In punctul M
0
( -2, -IZ)
Ia curba x' -)
2
- z = 0, x
2
- y = 0 .

Rezolvare. Vom considera pentru curM ca. reprezentare x - t, y """y(t), z ,_ z(t), funcfiiJe y(t)
fi z{t) fiind definite implicit prin x
1
- y
1
- z =- 0. -"' - y -= 0. Derivfnd aceste relafii de douA. ori
In raport cu t, objinem 2x - 2y Y - Z - 0, 2x - j ..., 0 l'i 2 - 2y Y - 2j..2 - 'i .. 0, 2 - Y = 0.
t11 punctul J.f
0
acest sistem devine -i- sy- .i = o, -4- y-o. 2- 3j- 2;.:1 -i"""' o.
178

4. sa i
+ (2t'- i
+
Rezoltil4
I
i
I
punct cu,_,
')
1 i
__ ,_J
t
a! clrui
Prin u
'

"'x + Y'j
bJ to':J
y(t), z(t) .. raport cu
.
, .... --
y
1
J
7 .
lied
r )( r- ',
=
8
iar ecuatia
axelor
rczuJtA
X-I
sJnt -- =-==
I
functiile y(t)
de doua. ori
2- Y= o.
2,Y- 'i = o.
1
2 - Y = 0. Rezolvind acest sistem, obtinem i(M
0
) .,. 1, ,Y(M
0
) = --1, z(M
0
) = 28 X(M
0
) = 0,.
ji (M0) = 2, 'i (M0 ) = -46. Prin urrnare; avem T(.\1"
0
) = i - 4j + 28k C (M
0
) = 2j - 46k, astfel cl..
r X rLu. = 2(6ii + 23j + k). Deci""t(.'li,) (i- ij + 28k)JJsol. P(M,) = (6ii+ 23j + k)JJi 626,
iar v(M
0
) =_P(M
0
) Xt(M
0
).
4. Sa se gaseasca vectorii de pozitie ai punctelor de pe curba r = i + tj +
I
+ (21
2
- l)k in care tangenta !a curbct este perpendiculara pe dreapta -3x - y +
+ 2 = 0. X - Z - 8 = 0.
Raolvare. Directia dreptei e.ste u = _{ = j- 3j + k. Direcpa tangentei tntr-un
I 0 -1
punct curent este r = - __!._ i + j + 4tk. Cele doul directii fiin:.l per pendiculare, rezulta u r = ()
I'
I
- - - 3 + 41 = 0 san tt
3
- 3t
2
- 1 = 0, de unde t = 1. Prin urmare, exista un singur punct,
I'
al cArui vector de pozitie este r(l) = i + j + k.
21'
5. Sa se calcnleze curbura torsiunea cnrbei x = t, y = 1
2
, z = -
3
Rezolvare. Avem i-(t) = i+2tj +2t
2
k, r(l) =tj+4tk astfel dl 1 i-x r1 = 2{2t2+ t.,.
Prin urmare,
/( = 2(21
2
+ I) =
2
(2l' + l)"l T = [2(21' + I)]'
(21' + 1)
3
1
2
8
6. Sa se a fie elcmentul de arc ds a] curbei datil de:
I
- (21
2
+ 1)
2

2
a) x = a ch t cost. y = a ch t sin t. z = at; b) 2x
2
+ 3y
2
+ z
2
- 4z = 0,
x
2
+ 2y
2
- 2 = 0.
R(zolvare. a) Avem X(t) = a{sh I cost- ch t sin t), }'(t) = a(sh t sin t + ch t cost), Z(t) =a, astfe}
c.1 X' + Y
2
+ Z
2
= a
2
(sh
2
t + ch
2
t + l) = 2a
2
ch
2
t. Deci ds = aJi(ch t)dt.
b) In acest caz lu.lm pcntru curb;l reprezentarea x c:: t, y = y{t) .z = z(t), implicite-
y(t), z(t) fiind definite prin 2x
2
+ 3y
2
+ z
2
- 4z = 0, x2 + 2y2 - z = 0. Derivind aceste relatii 1n
raport cu x = t, obpnem 4x + 6y Y + 2z Z - -t.i = 0, 2x + 4y Y - Z -= 0, de unde g3.sim X .,.,.
x2:-2 2x, .
y - --- z = - ---. Cu aceste rczu1tate se obttne
y 1z-5' 4z-5
V
x
2
(2z - 2)
2
:h2
ds = 1 + -y' -(;-, _--,,
12
- + ---.,- dx.
' " (1; - 5)'
7. Sa 'e afle raza de curburrt a curbei x = t- sin 1.) = I -cost, z = 4 sin-'--
2
Rezolvare. A vern i-(t) = ( l - cos 1) i + sin t j + 2 cos !_ k,
2
r )( r""" -2 cos - t + 2 sin - 1 + cos2- j - 2 sin2- k
.. ,t t( I) I
2 2 2 2
Prin urmare,
177
12 - Probleme de matema.ticl super.toare - eel. 2:12
r {t) = sin t i + cost l - sin_!_ k,.
2
. .. v I
I r X r. I = 2 1 + sin
2
2

8. Sa se arate cii pentru elicea cilindrica x '= a cost. y = a sin I, z = bt, a> O,
i torsiunea s:int constante.
Rm!vare, Deoarece r = -a sin U +a cos I j+ bk, r = -a cos/;- a sin I j si ;=a sin I i- acos I j,
i- = + b
2
, J f X rj = -5i (i, i-', = a
2
b,
aJa
2
+ 6
2
a . (a .../a
2
+ b2)
2
a
2
+ b2
-astfel d1 avem
K
.. /:C(a=.;:,=+:=;:b;;:')i'a =
7
= a2b = ---,;-.
9. Sa sea rate cii curba x = a sin' 1, y = a sin 2 I, z = a cos' I este o curb;"! plana.
sa se gaseascl ccuatia planului ce contine_accastl curba.
Rnolvare. Condi(in ncccsara si sufidenta ca o curbil sa fie situatii intrun plan este ca...!. = D.
T
Intradevar, din (II), rwdta dP = D, de un<ie = c (constant) si cum <P = D, rezulta <c = 0,
d.<
adidl. i-c = 0, rc = consot., relatie ce reprezint;'i un plan.
Deoarece r =a sin21i + Za cos 2/j- a sin 2tk, r = 2a cos 2d <a sin Ztj- 2a cos 2ll< si r =
. .. ... I
= - ia sin 2ti - Sa cos 2tj + <a sin 21k, rczult<l (r, r, r) = 0 si deci- = D. Pdn urmare, O>rba
T
estc con(inutii intr-un plan, planul O'Culator, dcoacccc P este on vector constant. llcoarece p =
= - (i + k)fji, rer.uW!. ca ectlatia planului osculntor Pstc x + z =a.
10. Sa se scrie ecuatiilc tangentei .ji ecua}ia planului normal in punctul J/
0
la curba r. penlru :
a) (I') x = a.cos
2
t, y = a sin t cost, z = a sin 1, .V, (to= f);
b) (I') Z=x'+;
2
, x=;. M
0
(1, 1, 2);
c) (I') x
2
+ y
2
+ z
2
= 25, x + z = 5, M
0
(2, 2)3, 3) ;
d) (I') x'+z'-4=0, x'+y'-4=0, il!
0
(J3, 1, I)
e) (1') x' + y
2
+ z
2
= 6, x
2
- ;
2
+ z
2
= 4, M
0
( I, I, 2).
II.. Sa se determine versorii triedrului lui Frenet in punctul iV
0
a! curbei I', daca:
a) (I') x = 1 - cost, y = sin t, z = t, M
0
( 1
0
= ; ) ;
b) (I') y = x
2
, z = 2x, A!
0
(2, 4, 4) ;
c) (I') ;
2
= x, x
2
= z, Jf
0
(1, I, 1);
d) (I') x' + ;
2
+ z
2
- 14 = o, " + y + z - 6 = o. M
0
(2. I, 3).
12. Sii se scrie ccua}iile axelor ale pfanclor tricdrului lui Frcnct in punctul M
0
la curba r. pen tru :
{! t" (1 2 :__21).
a) (I') x = 2 , ) = 3 , z = 2' ,lf, 2 . 3 .
b) (I') x
2
+ y' + z
2
= 9, x
2
- y
2
= 3, M
0
(2. I, 2) ;
c) (I') x
2
= 4y, x
3
= 24z, M
0
(6, 9, 9) ;
,,
d) (I') x =I, y = -1, z z. M
0
(/
0
=.2).
178
26.
.ocurh:i plana.
curba
P=
curbei r.
13. Sa se a.flc elementul de arc ds a! curbei r. pei_ltru :
a) (r) x = 1
4
/
4
, y = 1
3
/
3
z = 1
2
/
2
; b) (r) r = cos't i + j + sin
3
t k;
c) (I') r = ti +..!.t
2
-j +2t
3
k.
2 6
14. Fie curba (!') x = sin t t cost. y = t sin t + cost. z = t + 1. Sa se afle
ecuatiilc tangentei binormalei !a cnrba I' in punctul M
0
(t
0
= 0).

15. Fie curba (I') 2px y
2
= 0, x
2
+ z
2
a
2
= 0. Sii. se g{tseascii ecuatia pla-
nu1ui normal a planu1ui oscula tor !a aceastii curb:J. in punctul de abscis{t x = pj2.
16. s;, sc scric ecuatia planului oscula tor rectificant !a curba x
2
= 0,
x = z' in punctul M'
0
(1, I, 1).
17. Se da curba x = t cost, y = sin t, z =
Se cere:
a) sa se determine versorii tangentei normalei principale ln punctul t = 0;
lJ) sa se scrie ecuatiile tangentei ,in punct sa se afle ei cu planul
X= J.
18. sa sc arate di tangenta, normala principal1 :;;i binorrnala in orice punct al
curbei r -= c
1
(sin t i + cost j + k) formeaz5. fiecare dte un unghi constant cu a:xa Oz.
19. s;, sc determine punctele de pe cnrba r = 2 i + ln tj + tk. uncle normala
I
principalct este paralela cu planul Sx + 2y '- Sz 4 = 0.
20. Sa se calculeze curbnra intr-un punct a! curbei r :
a) x = e', y = e-. z = tJ2; b) x = c' sin t, y = e' cost. z = c'.
21. Se da curba r = t i + ( 1 t
2
)j + 2- t
3
k. a) Sa se calculeze versorii tricdrului
. 3 .
lui Frcnct in punctul t = 1 ; b) sa se scrie ecua\iile normalei principale ecua(ia
planului osculat9r in t = 1 ; c) sa se calculeze torsiunea in punctul t = 1.
22 .. sa se calculeze raza de curbura a elicci conice x = t cost. y = t sin t, z = at
in ongme.
23. Sa se arate ca curbele de-a lungul clrora curbura este nul{t sint drepte.
24. Sa se arate c:\ curba x = 21
3
+ 1
2
, y = 1
2
21, z = 1
3
+ t 1 este con-
tinuta intr-un plan. sa se scrie ecuatia acestui plan.
25. sa se calculeze raza de curbud1 raza de torsiune pentru elicea circulara
= a cost, y = a sin t, z = bt.
26. Sa se calculeze cmbura si torsiunca pentru curba r = t i + 2 tj] + 2 I" k.
. 2 6 .
27. Sa ee determine raza de curbura
0
i torsiunea curbeiy = x
2
, 3z = 2x
3

28. Sa se gaseasca punctele curbei r = (2t l)i + t
3
j +(I 1
2
)k, in care
planul oscula tor la_ curb{t este perpendicular pe planul 7x 12)' + Sz = 0.
29. Sa ee determine punctele curbei r = 2; + tj + (21' l)k in care binor-.
'
mala eetc perpendiculara pe dreapta x + y = 0, 4x.
179
9.2. Studiul conicelor pe ecuafia generala
Se nume1te conicA o mul!ime de puncte din plan. ale coordonate In raport cu un reper
carte.r:ian ortononnal verifica ecuapa
. -
cu ai
1
+ a]2 + =1: 0. In.rariantii conicei (1) sint:
iar ecuatia caf.acteristici1
are r.1d.1cinile reale 5
1
5
2
.
a, I
aza ' I = au + a22
aaal
s- Is+ a= o.
( l)
(2)
(3)
DacA d "' 0, conica se nume$te nedegenerata, iar daca d = 0 conica se nume1te degenerata.
Daca. 8 =;{: 0, conica este cu centru, coordonatele centrului fiind date de sistemul
dacl 8 = 0, conica este f.lnl centru.
(i)
Dacii =1: 0, atunci: a) pentru conice cu centru, 8 #: 0, ecuatia canonica este
(5)
$i aceasta reprezintil pentru 8 > 0 elipse reale dacaltl <t 0 $i elipse imaginare daca Ill> 0; pcntru
8 <l 0, avem. hiperbole; b) pentru conice larA centru, a = 0. conica reprezintA paratiole a caror
ecuatie canonicii este
(
A ) 112
yz= -p X.
(6)
Daca A = 0, atunci: a) pentru conice cu centru, 8 > 0 arata ca avem drepte secante imagi-
nare, iar 8 <t 0 aratil ca avem drepte secante reale; b) pentru conice lara centru, 8 = 0, conica se
reduce Ia. dou.1 drepte paralele sau confundate.
Daci'i 8 =1: 0, atunci din ecuatia
se determina unghiul pe care il face una dintre axele de simetrie ale conicei cu semiaxa a repe-
rului initial.
Dacil 8 = 0, grupul termenilor de gradul a! doilea din ecuatia (I) formeaza patratul unui binom
Hniar in x $i y. iar ecuatia.
(7)
=
determin4 directia axei conkei. Pentcu a !rasa graficul pacabolei, se scde ecua(ia coni<ei sub forma
(a
11
x + a
1
,y + ")'- 2p,/ai
1
+ ai2( -a
12
x + a11y + = 0, dctcrminlndu-se astfel axa parabolei
a
11
x + a
1
a.Y +a = 0 {li tangenta in virfui parabolei -a
12
x + a
11
y + /3 = 0.
180
sa
a)
c) 9x'
prin (X.
l
0'(-
( 1)
(2)
(3)
(i)
(5)
(6)
(7)
in cazul c,)nicci degenerate intr-o percche de drepte, pentru determinarea ecuatillor acestora so
astfet: a) pentru cazul dreptelor se descompune ecuatia (1) in produs de ractorl
ljniari: b) pentru cazul dreptelor paralele se scrie ecuatia (1) sub forma {a
11
x + a
12
y)
2
+ 2a
13
(a
11
x +
+any) + a
11
a
33
= 0, din care se deduce a
11
x + a
12
y = -au J

- a
11
a
33
.
1. Utilizind rationamentul teoretic_general. sa se scrie sub forma canonidi
s5. se reprezinte grafic conicele urm5.to:ire:
a) x' - 3xy + Sf- 4x + 6y + 1 = 0; b) x
2
- 4xy + y
2
+ 3x- 3y + 2 = 0 1
c) 9x
2
- 24xy + 16y
2
- 20x- lOy+ S = 0.
Rezolvare. a) Deoarcce 8 =
J
3
2
3
2
1l 0 ft .... I'
- - , vom e ec ua mat mtu o trans atte a repe-
i
rului in punctul O'(x
0
, )'
0
), ddinita prin x=x
0
+X, Y=Yo+Y Ecuatia conicei devine
Pentru ca 0' sft fie ccntru de sirnetrie al conicei trebuie ca ecuatia de mai inainte sa fie neschimbat.i1
cind inlocuim punctul (.X', ji) prin (-.i', -ji). Aceasta are loc daca 2x
1
- 3y
0
- 4 = 0 -3x
0
+
+ l0y
0
+ 6 = 0, adidi 0'(2, 0). Fati'i. de noul reper ecuatia conicei este .xa - 3Xj + 5?- 3 = 0.
Hotim acum axele in jur-ul noii origini 0' cu un unghi cp. Cu formulele .i' = X cos cp - Y sin q>,
ji = X sin cp + Y cos cp ccuatia devine
X
2
(cos
2
cp - J sin q> cos cp + 5 sinll qJ) + XY( -sin 2cp - 3 cos 2cp + 5 sin 2q;.) +
+ Y2(sinll q> + 3 sin o:p cos cp + 5 cos
2
qJ)- 3 = 0.
Alcgem unghiul qJ astfel ca axele O'X O'Y s1i. fie axe de simetrie. Prin urmare, alegem unghiul f
astfcl ca ecuatia de mai inainte s/1 fie neschimbata atunci cfnd !nlocuim (X, Y) prin (-X, Y) sau
3
prin (X, - Y). Aceasta se' intimpll:i. cind 'I sin 2 cp - 3cos 2q> = 0 sau tg 2cp = -
2 tg 9
1-tgllcp
3
= -:t" , de unde
I
-.
3
sin cp =
I
.jw .
Cu aceastl alegerc a lui ? ccuajia conicei devine
X
1
11
-+-2-
6 6 -
-1
3
cosq;.---
../Iii
1 = 0. Conica este o elips.!i do.
semiaxe J6 V
6
. Axele de simetrie a.u ecuatiile X= 0 Y = 0,: deci X cos q> + y sin cp =- 0
II
-.i' sin q> + Y cos q> = 0 sau (x- x
0
) cos cp + (y-y
0
) sin cp=O -(x- x
0
) sin q> + (y- y
0
) cos cp:.. 0.
de unde 3x + y - 6 = 0 -x + 3y + 2 = 0. Tinind seama de intersecjiile conicei cu axele
Ox Oy, obtinem reprezentarea din figura 8.
b) !n acest caz 0 = I
1
-
2
, = -3 - 0. Procedind ca. la exercijiul anterior, obtinem
-2 1
o(-...!., ...!.) ecuatia conicei fat' de reperul XO'j este .x:s- -4Xj + ji
11
+ ..!_ = U. Pentru unghiul
2 2 2
"
de rota.tie glsim valoarea cp - ecuatia canonicl are forma 2X
1
- 6Y
1
- 1 = 0. Conica estD o
-1
hipe<boiA (fig. 9) .
181
I r y
Fig. 8
Fig, 9
c) l>eoarece 8 = /
9
-l
2
/ = 0, vom face rnai intii o rota tie de ungl1i q;.: x = .f cos 9 - -12 16
- ji sin 9. Y=x sio + ji cos 9 Fata de non] cepec ecuatia conicei este x'(9 - 21 sin 9 ""?
+ 16 sin' 9) + xji(7 sin 29 - 24 cos 29) + ji'(9 siu' 9 + 24 sin 9 + 16 cos' tl + x( -20 ens 9 -
- 10 sin 9) + ji(20 sin 9 - 10 cos 9) + 5 = 0. Alcgcm unghiu1 astfe! ca gmpul tcnocudoc de
gradul doi sa se
reduca numai 1a P.
Obtinem tg 11 = .2..
deci 9 cos
2
9 - 21 sin rp cos I!' + 16 sin2 = 0 i 7 siu 2
9
-
deci sm 9 = 2, cos 1> =...!. Cu aceasta alegere ecuatia
- 2-i cos2fl = 0.
4
5 5
capata focma 25f'- 22x + iji + 5 = 0. Acum elcctuiim tcans1a!ia x x, +X, y = ;', + Y,
dupa care ecuatia conicei devine 25Y'- 22. + Y(50y, + i) + 25yg- + i;', + .l o 0.
II
Detcrminam x,, J,. astfel ca 50 Yo+ i = 0, 25Ji - 22x, + iy, + 5 = 0, aslfe! Ca .f, ---
.')0
;'
0
= - 2 , Fata de reperul XVY, V(x,, ji0), ecuatia couicei estc Y' = E. X. Priu unnare, conic a
25 25
este o pacabo!a en vfclu! V. lltilizind intersectia parabo!ei cu axe]e Ox Oy, ob(inem r.pnzcu-
tarea din figura 10,
Fig, lQ
182
. '-'-' - ___ _.._ .
de' dt
in figura
b) !n
ri:i.d8.cinile S ,
-canonica-
-h+y+t
'
tg qJ = 2. '"
' "
c)
+.lOy- 0,
obtinem 6Si
p = -1. Prill

ectiile.pa.rabD1
'
d) Averrt
j
;
'
'

----1
'
)
'
X
f-
de
re-prt:zcn-
Fig. 11
natc!e r:entrului satisfac sistcrnul
de rotatie este dat de ecuatia
i11 fig-ura 11.
X
2. Sa se scrie sub forma canonidl srt se
rcprezinte grafic conicele :
a) 6x
2
- 4xy+ 9y
2
- 4x- 32y- 6=0 1
b) 7x
2
- Sxy + y
2
- 6x + 6y + I = 0;
c) 9x
2
+ 24xy + 16y
2
- 40x + 30y = 0 1
d) 4x
2
+ 2xy + y
2
- 2x + y + 3 = 0;
e) 2x
2
+ 3xy + y'- x- I = 0;
f) x'- 4xy + 4y
2
+ 2x- 4y- 3 = 0.
Rezolvare. a) A vern 8 =50, 6. = -2 000, I = U,
ecuatia caracteristica 5
2
- 155 + 50 = 0 are d\.(la.cinilo
5
1
= 5, 5
2
= 10. Dcoarece 8 > 0, 6. 0, ILl < 0,
conica cste. o elips& reaHi, a ciirei ecu.itic red us& este
x2 y2
5X
2
+ 101 - "10 = 0 sau - + - - 1 = 0. Coordo-
8
3x- y- t.-o.""-Zx + 9y- lG = 0, astfcl ca. 0'(1, 2). Unghiul
4 I
tg 21( =-, clc unde tg .:p =-, H.eprezentarca grafica cste datli
3 2
b) tn accst caz, 8 = -9, j, = -9, I= 8, iar ecuatia caracteristidl. S
2
- 85 - 9 = 0 are
rd.ditcinilc S
1
= 9, 5
2
= -l. Deoarece 8 < 0, Ll :f. 0, conica este o hiperboi<'i (fig. 12) a ti:irci ecuatie
canonic<\ este 9X
2
- y2 - 1 = 0. Coordonatcle centrului sint date de sistemul 7x - "ly - 3 = 0,
- "lx -!- y + 3 = 0, adic<l 0'( 1, 1). Directia axclor este determinata de tg 2cp = -1 , de und6
3
tg? = 2.
c) A-Fern 8 = 0, 8 =fi 0; conica cste o parabol<l. P4tem scrie ecuatia sub forma (Jx + 4y)2 - i;lx +
+ JOy = 0. Scriind aceasU. ecuatie sub forma (3."t" + 4.y + tx)
2
- zpJ 3
2
+ "1
2
( -"lx + .1y + = 0,
obtincm 6tx + 40p = -"10, Set- JOp = 30, tx!- 0. Aceasta arat<l cii tx = 0, = 0
p = - l. Prin urmare, axa parabolei este dreapta Jx + 4y = 0, iar tangenta in virful parabolei este
-4x + Jy = 0. Se observii c<l virful parabolei este V(O, 0). Ecuatia canonicii este Y
2
=X. Inter--
. ( 40 ) ( 15 )
cqii\e.p::t.rab0lei (fig. lJ) cu axele de coordonate smt punctele (0,0) 9, 0 , 0, - 8 .
d) Averil 8 = 3, Ll = 6, I = 5 [..). = 30 > 0. Conica! este o e-lipsa. imaginarii.
y
y
X
X
Fig.12
Fig. 13
183
e) Avem 8 - -1/i < 0, Ll. = 0 'deci ecua(ia data caractetizeaza o perecbe de drepte secaute
realeo Pentru a gasi ecua(iile celor doua drepte, consideril.m ttinomul y' + 3xy + 2x' - x - I - 0
0
care rezo]vat day = -x + I y = -2x - I. Ptin urmareo ecuatme oelor doua drepte concurente
slot x + y - I = 0 2x + y + I = 00 Reprezentarea acestor doua drepte este simpliio
f) Deoarece 8 = 0 Ll. = 0, cooica este degenerata In doua drepte paralele san confundateo
Ecua(ia conicei se poate sene (x - 2y)' + 2(x - 2y) -3 = 0. Rezobind aceasta ecua(ie In x - 2y,
ob(inem ecua(H!e a doua drepte paralele x - 2y - 1 = 0 x - 2y + J = 0.
30 Sa se determine parametrii m $in astfeJ ca ecua(ia 2x
2
+ mxy + 2)
2
-- 7x +
+ ny + 3 = 0 sii reprezinte doua drepte paraJeJco
0
Rezolvareo Conica trebuie sa fie degenemtii in doua drepte paralcle. Aceasta este echivalent en
faptul ell. 8 = 0 ll = 00 Punind aceste condi(iio oLjinem solu(iile m = i, n = -7 m = - i,
n ==- 7.
9o2o2o Probleme propuse spre rezolvare
4o Sa se scrie ecua(ia canonica $i sa se construiascii conica, dat:t prin ecua(ia:
a) 5x
2
+ 4xy + By- 32x- 56y + 80 = 0; b) 8y2 + 6xy-12x-26y + J J = 0;
c) 3"-7xy+2y
2
-4x+3y+ l=O; d) x
2
-4xy+4y
2
+2x+2y-l=O;
e) 3x
2
+ 4xy + 8y- 16 = 0; f) 4x
2
- 4xy + y
2
- Sx- 8y + 4 = 0;
g) x
2
+ 3;
2
+ 4xy- 2y + 1 = 0; h) x
2
- 2xy + )
2
- 4x- 5y + 3 = 00
So Sa se, discute, dupa valoriJe parametruJui real A, natura conicei :
a) x
2
- 2xy + A)'
2
- 4x- 5y + 3 = 0; b) x' + 2xy + y
2
+ Ax+ 2y- 3 = 0.
60 Ce Constanta trebuie adaugatii memhruJui sting al ecuatiei 2x
2
+ 5xy -
- 3y
2
+ 3x + 16y = 00 pentru ca noua ccuajic sa reprezinte o pcreche de drepte?
70 Pentru ce valori ale parametrilor reali m n ecuatia x
2
/ + 4XJ + nt)' -
- 3x + 2ny = 0 reprezinta o percche de drepte paraJele ?
Bo Sa Ee determine parametrii m, " q din ecuatia x
2
- 2mxy + 2Hy
2
+ ''-'-
- 2my + q = 0, astfeJ ca aceasta oil reprezinte o dreaptil dubJa.
90 Sa se discute natura conicei Ax2- 2xJ + io.y'- 2x + 2y.+ 3 = 0 dupa parametrul real ),0
lOo Sa sc cerccteze natura conicei i,x + 4xy + (i,- 3)y
2
+ lOx+ 3 o.
A fiind un parametru real.
llo Sa se scrie ecuajia conicei care trece prin punctcJe A(20 0), /J(J, OJ, C(Oo lJO D(o, 4) 9i E(5, 4)0

9.30 Geometria difcrentialii a suprafeteloi
Se portiune rcgulata de supcafata o mu!(ime de puncte din 'Pn(iu <le <'Amc <"O<><donat,.
fa(A de un reper cactezian ortonormat satiofac una din u<miitoardc ecuapi
F
1
(x, y, z) = 0, (reprezentarca implicita),
z = /(xo y), (xo y) E ll C R
2
, (<eprezentarea explicita)o (2)
x = fr(u, v), y = J,(uo v)o z = fr(u, v)o (u, v) E ll C R, (repmeoturea pu<amct,icli)o (J)
unde func(iile F
1
, f. /
1
, /
2
, J, satisfac urmatoace!e conditii de regularitate a) slnt funcfii_ reale con-
tinue; b) fuoc(H!e /
1
, f,o fa stabilesc o corespondentA biunhocil. bicontinua lntre punctele porjlunii
(I)
184
.I
este diferit dl
Un punc1
mc.:;te punct
satisflcut1 to:
Vectoriai
1
Sc num<l!
vcctoiiata.
unde u este Yj
curbl1
'
l
I
c u rbele coord
Ia curbele
oriee punct j ..
Uhn vee,
1
rntr-un punet
0 curbl F
(ormcle:
Ecuafiile:
Mo{u..., "o !H
I
0
unde N(A';- BJ
!
Ecuafia
:i

Dad!.
in punctul
.
2x
2
+ 5xy __
de dreptc?
+my'_
cnmdonak
I I)

(J)
de suprafata. perechile ordonate (u, v) E ; c) functiile F
1
, f. fl' /
2
, /
3
admit derivate de ordinul
inti! nu tqate nule ; d) eel putin unul din determinantii functionali
este difcrit de zero.
D(/,, (,)
D(u, v)
D(j,, j,)
D(tt, v)
D(j,, j,)
D(u, v)
Un puuct M
0
al unci suprafefc, iu care conditiile de regularitate a) -d) sint satisf.!icute, se nu
punct rcgulat pcntru .suprafa1a Uati'i.. Dacii eel putin una din conditiile de regularitate nu este
-;atisf!lcut5. iu 11!
0
atunci I\1
0
se punct singular pentru suprafata datiL
Vectorial o suprafata este dat5. prin
r = r(u, v), unde r{u, v) = j
1
(u, v)i + f
2
(u, v)j + /
3
(u, v)k. (4)
'
Sc curb5. COI)tJonat<! de tipul (u) 0 curba. r .. trasata pe suprafata r. c L, a cll.rci ecuatie
vectoiiala este
(5)
unde u cstc v.J.riabil -'i v
0
cste constant, suprafata fiind data prin ecuatia vectorial.i (4). Se
curW. coordonatl'l. de tipul (v) o curbii r., trasata pe suprafata T,CL. a c.irei ecuatie este
(6)
Curhele coordonafc sau parametrice ale unci suprafete formeaza o retea de curbe, vectorii tangenti
Lt curbele ficdreia din familii fiind = + + _,i r; = + y;j + respectiv. Prin
orice punct r<'gulat al suprafctei :E tfccc cite o singurii curba. din fiecare familie.
Uhn vector norma! Ia suprafata :E, intr-un punct rcgulat al siiu este
(7)
lntr-un punct singular X = 0.
0 curb:'i pe suprafata se dcfine$te printr-o relatie intre coordonatele curbilinii u v sub uila din
formcle:
h(u, v) = 0. sau u = san v = tJ;(tt) sau u = u(t), v = v(t). (8)
Ecuatiilc nonnalci la suprafata :E, data. sub forma (4), intr-un punct regulat Jl.f
0
(x
11
, y
0
, z
11
) (sau
M
0
(u = u
0
, v = v
0
)] sint
(9)
A IJ c
unde N( 4, B, C), A =- B = D(.::, x)_, C = D(x, J') sint calculati pentru u = 'lo v = v,.
D(H, v) D(u, v) D(u, v)
Ecuatin. pla.nului tangent la suprafati'i. in punctul ..M
0
e"ste
x- Xo
.4 (x - x
0
) + B(y - y
0
) + C(z - ::
0
) = 0 sau

x;(M
0
)
Y -Yo

y;(M,)
z - z
0

=Lt .

(10)
Dad suprafata L este daUl prin rcprezentarea implicitli ( 1), atunci ecuafiile normalei Ia l:
in punctul rcgulat ..i'l1
0
(x
0
, y
0
, z") sint
X - Xn = Y -Yo = Z - Zo
F;(M,) F;(M
0
)
(II)
iar ecuafia planului tangent la suprafat5. fn Jl.
0
E este
este Daca suprafata este datA prin ecuatia (3) sau(4J, alunci expresia primci fonne ds''
unde
ds
2
= .E(du)
2
+ 2F du dv + G(dv)2,
( 13)-
E = (<)2 = (-<J2 + + F = r'v = + +
G = (r = + + (z;p1,
Dad pciutc-uu puuct regulat M, al suprafetci Ieee douA curbe r, r, situate pc suprafatA.
unghiul 0 format Uc tangcllt(']c in ilf
0
}a aceste doua cur be este dat de
cos()=
E du Ou + F(du 8v + dv 8u) + G dv 8v
(E(Juj2-!- 2F du dv + G(dv)
2
j11
2
(E(Ott)2 + 2F Ov -T G(Ov)
2
jlf2
L'nghiul curbelor coordonate pc :S cste dat de
F

( 14)
. ,ll::G
Condifia de ortogonalitatc a Curbclor rl .o;;i r2 pe estc
( 15)-
E du 8u + F(du 8v + dv Ou) + G dv Ov = 0,
far in cazul cur bel or coordonatc cste F = 0.
Elemcntul de aric pe suprafata are cxprcsia
(16)
da = ..,.,/Ec F
2
du dv.
Daca n estc '/Crsorul
vcctorului normal la suprafa!a u = -
1
N I =
1
_ N,
( 17)
N I ,
yEG- F
2
exprcsia
n d
2
r = L(duf + 2.\1 du dv + N(dv)2
k forma a dona fundamentali'i., Aici, am fulosit notatia
( IR)
9,3,1. Probleme rezolvate
I. Se considera ouprafata (L:) : x = u-+ v, J = u- v. z....: ttv, a) Sa St' aflc
coordonatele carteziene ale punctelor Jf,(u = 2, v = I) M
2
(u = I, 11 = 2), b) Sii
se \'Crifice dacii punctele M,(4. 2, 3) M,(l. 4, -2) aparjin suprafetci, c) 5;1 sc
afle reprezentarea implicit5. a suprafetci.
R"oh-a,., a) fnlocuind coordonatele cucbiliuii u 2 v = 1 in ecuatiile suprafetei, ob(inem
coordouatcle cartezieuc ale punctului M1 : x 3, y I, ' 2, Similar se obtine pcutcu M, : x = J.
,. """ - 1, z = 2.
b) Punclul M, apartiue suprafe(ei dacA sistemul u + v = -1, u - v = 2, uv = 3 este compatibil,
fntr-adevac, sistemul anterior este compatibil detcnninat cu solutia u = 3, v = 1 . Prio """'"''
M
8
E Procedind similar pentru punctul J..f
1
, se constata ca. M, . 1:.
c) Elimiulnd u v in tee ecuatiilc parametrice ale suprafe(ei, obtinem ecuatia implicitA a ace>teia
k
1
- y:l - -tz = 0.
2. Fie suprafata (L:)x = u
2
+ v, J = u
2
- v. z = ttv, Sa se arate ca : a) curbele
coordonate r,. pe su,prafata. sint drepte; b) curbele coordonate r. sint cur be
plane; c) curba (r) u = v. pe suprafata L:. este o curba plana.
186
sau
in planul X- Y
c) Cucba r .lj
ohtincm x + Y
x +y -2z=O.:j
3. Se consl
sorul
planului taDgj
J?ezolvare.
= 4u( 1 + v)e-'ffi
(21- :It-
h)
a inp.l

-8(y- 2) - {rl
4, Set se S!
in punctul M
a) x =I

h) X =i
c) -''
'
. d) z 1
Re::olvare.
iu puactul M
0
(3,-'j
X- J J
sint -- =
;
ptwct11l Af
0
ave/
plan tangent .:;i
c) Folosim
+ 1- 2)1 + (lfl
"" 10; + 4j- 2k1
sint, respectiv, i
' d) Ecuatia.
,\/
0
(u = 1, v,
nor maid $i ecua.titJ
Dac.\ ecuafia. suJ
la punctul
J
'i
( 13)
pe suprafatA.
(HJ.
( 15)
(16)
( 17)
( 18)
, . a) S;i S<' a fie
= 2). b) s.-,
c) S;i se
: a) curbcle
sint curbe
Re.zolvare. a) Ecuatiile parametrice ale unei curbe r" sint x = v + y = -v + z = ttGfJ
'
y - u, = ..!._, care reprczinUi ecuatiile canonice ale unei drepte.
- 1 "' .
b) Ecuatiilc parametrice ale unci curbe oarecare de tip r u sint x = tt
2
+ v
0
, y = u
2
- v
0
, z = v
0
u.
E!iminind u i'ntre aceste ecuatii, obtinem reprezentarea implicitii a curbei r" considerate
I
; - y - 2v
0
= 0, x = :_ + v
0
. Aceasta din urmi'i rcprczentare aratii di curba r" este continut1

in plannl x = y - 2v
0
= 0.
c) Cnrha rare ecu:ttiile parametrice X= u
2
+ It, y = tt
2
- u, z = u
2
Eliminind paramctrul u,
obtinem x + y - 2.:: = 0, (x - y)
3
= 4.:, fapt ce arCLt5. ca. curba r cste con tin uta in planul
x + y - 2z = 0.
3. Sc consider:J. suprafata x u e". y u z 4uv. Se cere: a) vcr-
sorul ncn:malci Ia in punctul il1
0
(tt = 2, v = 0) ; b) ecuatiile normalei ecuatia
planului tangent la suprafa}5. in punctul Jf
0

Rezolvare. a) Dcoarece = cVi + c-Vj + 4v k r; = u e1"i - u c-t'j + "lu k, rczulUi. N = ">(
= 4u(! + v)e-t"i - 4u{ 1 - v)erj - 2tt k, in punctul ]1,/
0
arcm N = Si - 8j - "':lk, astfel cii n =
(2i- k)/3.
b) Folosim cc:uatiile (9) .;;i ( 10). Deoarecc x(2, 0) = 2, y(2, 0) = 2, z(2, OJ = 0, ecnatiile normalei
x-2 y-2=-'-
a ;,uprafapi. in punctul /1.!
0
sint -
8
- _
8
_
4
EctH_t\ia planului tangent este S(x- 2) -
-S(y -- 2) - 4.:- = 0 sau 2x - 2y - z = 0.
4. S:\ sc scric ccuatiile normalci ecuatia planului tangent la suprafata :E.
in punctul i.U
0
. pentru
o) x
b) X
!I + V, y " - V, z uv. Mu(1t 2, v = 1)
u + v, y u
2
+ v
2
z = u' + v
3
, M
0
(2. 2, 2)
c) x
2
+ 2xy + y
2
+ 4xz + :
2
+ 2x + 4y- 6z + 8 = 0. M
0
(0, 0. 2)
d) z = 5x
2
+ 4y- 3, ;1!
0
(1, 0. 2).
R.:::olvare. a) Yectorul normal la suprafata este N = xr; = (u + v)i -(u- v)j- 2k, iar
ia punctul ,lf
0
(.1, l, 2) avcm N = Ji - j - 2k. Prin urmare, ccuatiile nonnalei in punctul Af
1
t-) y-1 z-7
sint -- ---, iar ecuatia planului tangent este 3x- y - 2z - 4 = 0.
-1 -2
b) tn accst caz N = x = Ouv(v - u)i + .1(u
2
- v
2
)j + 2(v - u)k. Pentru punctul M
1
u + v = 2, u
2
+ v
2
= 2, u
3
+ v
3
= 2 rl;\ coonionatcle curbilinii u = v = L Deoarece in
J.H!ll<:lq] Jfn cocm :-.J = x = 0, rezultf cfL J/
0
cste un punct singular pentru suprafata :;;i n11 cxisti\
plan tangent .;>i normala la 1: in accst punct.
c) Folo-.;im ccuatiilc suh forma ( ll) :;;i ( 12). A:rcm N = grad F = + + = (2x + 2y+
_J_ 1- 2)i + (2x + 2y f- 4)j + (4x + 2z - 6)k, astfel ca. in punctul Af
0
obtinem N = grad F =
!Oi + -tj - 2!c Prin urmare, ecuatiile normalei ecuatia planului tangent la suprafatii in punctnl M
1
x v z-
2
10 4 2 0
Slllt, respcct1r, - = .:.._ = -- .;; - + y - :: + , = .
10 4 -2
'
d) Ecuatia suprafetei este data sub forma explicit;l P>tnind x = u, y = v, rezulti1 z = 5u
11
+ iv - 3
.l!
0
(u = 1, v = 0). Vcctorul normal In ,'\1
0
cstc N = = - IOi- 4j-f-k. Prin nrmarc, eCtlatiile
. 1 1 . "[ X - } y A! - 2 1Q o Q
normalct .o;; ecuat1a p anu UI tangent 111 ..
0
smt -- - -- - x - ,y + z + <) = .
-10 -4 1
Dac?t ecuatia suprafetei se scrie stib forma implicitii. z - 5x
2
- 4y + J = 0, atunci se proccdl"'azii ca
Ia punctul precedent.
187
'
, ..
,
5. Sa se scrie ecua}ia pJanului tangent ecuatiile normaJci intr-un punct curent aJ suprafetei !: :
a) x = u cos v, y = u sin v, z = av;
I
b) (x
2
+ J
2
+ z
2
)2- a'(x
2
-) 2 + z
2
) = 0 ;
c) z = --
(xy)
R<zolvare. a) Deoacece = coo vi + oin v j, r; = - u sin vi + u c<, v j + ak, rezulta !II=
a sin vi - a cos v J + uk, astfel ca ecuatia plano lui tangent cste a sin v (x - u. coo v) -
- a cos v(y - u oin v) + u(z -a r) = 0 sau ax oin v - ay cos v + uz - auv = 0. EcuatWc nommlei
sfnt x - u cos v = y - u sin v = !....:::....!!: .
a sin v
-a cos v
u
b) Dcoarece N = gcad F = i [ x
0
(xg + yg + zg - + a') i + xg + Yi + zg + a'; j + 'o( xg +
+ Yi + zi - +') k Jin punctul M
0
(x
0
, y
0
, :0 ), rozulta ca ecua(ia planului tangent in M
0
"' este
x, {xi+ ;g + z8- -fa') (x- x,) +Yo {xi+ Y8 + zg + +') (y- Yo)+ +a+ .18 + zg - "'J
(z- z
0
) = 0 sau x
0
(xi+Yi-;zg - {')x +Yo ( xg-;yg-;:8+{ a') y + (xg-;yg + zg J{ a') z-
- - yg + /2 = 0.
Ecuatiile tangentei sint
y -yo
2 - ::0
c) A vern ouprala(a xyz- I = 0. Deoarece N = gcad F = y
0
z
0
i + x
0
z
0
j + x
0
y
0
k in M
0
(x
0
, y,, z,),
rezulta ca ecua(ia planului tangent Cote y
0
r
0
(x - x
0
) + x
0
:
0
(y - y,) + x,y
0
(z - z
0
) = 0 sau y
0
:
0
x +
+ x
0
r
0
y + x,y
0
z - 3 = 0. Ecua(iile tangentei sint ' - x, = y - )'o = ' -
20
""' x,(x _ <v) =
= Yo(Y -Yo) = Zu(z - Z
0
).
6, Se considerii suprafa}'} (!:) r(u, v) = (3u + 3uv
2
- u')i -+ (3v + 3u''-' --
- v
3
)j + 3(u
2
- v')k. Sa se determine: a) raportuJ ds 2/[(dtt)' + (drr)'J; b) ecuatia
planului tangent Ja suprafata in punctuJ ivl
0
(u = v = 0).
R<zolvare. A vern = 3[( l + ' - u
0
)i + 2uv j + 2uk] 1i r; = 3[2uv i + ( l + u'- v
2
)j - 2v k).
a) Prin ucmare, dupa focmula ( 13), ob(inem E = G = 9( I + u' + r'J' 1i F = 0, astfcl co
ds
1
= 9( I + u' + v')'[(du)' + (dv)'J, de unde deducem valoarea raportului eerut.
b) fn punctul M
0
(0, 0, OJ a vern N = r; X r; = k $i deci ccuafia plannlui tangeut in punctul M E 1: este z = 0.
7. Sa se scrie prima forma fundamcntaJa pentru suprafata 2: :

Rmlvare, a) = i + r; = j + uk, Deci E = I + v', G = I + u' $i F = uv. Prin urmare,
d>
1
- (I+ v
2
)(du)
2
+ 2uvdu dv +(I+ u')(dv)'.
bJ Putem scrie ecua(ia suprafe(ei sub forma z = /(x, y), unde func(ia z = /(x, y) este definita
1 ,. a O p , I , I
mp ><>t pnn ecua,>a x + y - z = . rm unnare, p = x = - -, q = z
0
= --, aot.
I I I .
fel cA =::. t +P'= 1+--,F=--. G= 1+-. Dec1
(9z'J (9z
1
) (9z
1
)
(-3z') (-3z')
ds
1
= (1 + -
1
-) [(dxJ' +
9z
1
188
(dy)'J + ,.!_ dx dy.-
9z'
1
i
Pentru aplicatiJ
{r .. ) v = v,,
Folosind
Oar din
F= -v
0
(1+l
.,
Pentru
'
Similar
-:
'
Pentru
9, Sa seJ
(r,J u "= o ;1
sin v, z =
Rezo/vare.
unde A = r, (1
- I + u'. riea1
este , deoai
fn
astfe1 cl !
deci B =
fn punetl\11
Dupl formula
astfel cl C -

'
r
j
1
I
' f,
'.
, ..
10. Sit se gaseasci'l traiectoriile r pc suprafa(a (2;)x = u' + v'. _y = u' - v
2
,
z = uv, ortogonale cur;belor: a) (ru)v = "a; b) (r,)u ="a
R"olva". Tcehuie >a detem,inam ccuatia g(u, v) = 0, a unei cuche r. cace >a fie octogona1a
1a cucbele ddc pe supcafata. A ''em = 2ui + 2uj + vk, c; = 2vi - 2vj + uk, a>tfc1 c E =
= .Su! + v
2
, F = uv, G =--= u'l + Sv
2
Conditia de ortogonalitatc ( 16) se scric
+ Ou + uv(du Ov + dv Ou) + (u2 + Sv
2
)dv 8v = 0.
a) Pent co C>ube1e rr,;v = v,. a,em Sv = 0 si condijia de Octogona1itatc" secie 3uC(8u' + v')Ju +
+ uv dv] = 0. Curn 8u arbitrar, rezultii
Pcin unnace, u
2
(4u' + '') = comt repcc<inta ccna[ia tmicctociiloc octogonalc 1a r,.
b) Procedind simi.ar, o!Jtinem ecuatia r2(u2 + 4v
2
) = canst-.
11. Sc dii suprafata elicoida!a (2;) x = 1t cos v, _v '= u sin v, z u + v .. Se cere:
a) ccua(ia planului tangent $i ecua(iilc normalei ln punctu] Jfa (u I, v = r:) ;
b) prima forma fundamentala a suprafc(ei; c) unghiul curbelor coordonate;
d) sa sc determine curbele de pe suprafa(a, ortogonalc curbclor paramctricc;
e) l'!cmentu] de aric a] suprafe(ei; f) a dona form;, func!amcnta];l.
llczolvare. A-'Cm <=CO> vi +>in vj + k, ,; = -u sin vi+ u co, vj + k N = (<in v - u
<:osv)i- (cosv + usinv)J + ulc
I a) in pnnctul M
0
(- 1, 0, 1 + a?em N = i + j + k, .,tfd ci! ecna(ia plannlni tangent C>te
0
. "1 1 . " X + 1 y z - I - 1':' x + y -1- .z - r. = , 1ar ecuatu c norrna e1 smt -- = - = .
1 f i
h) Deoacccc E = 2, F = 1, G = 1 + u
0
, cczulti! ds
2
= 2(duJ' + 2du dv + ( 1 + u
2
)(dv)'.
F 1
c) Unghiul curbe!or coordonafe estc dat de cos 0 =--.::::::=:- = ----
,JEG (2+2u2)1f2
d) Pcntcu (r.,)v = v, deci 8v = 0, "'tfe1 ca conditia de octogooalitatc cste 2d" + dv = 0 .<an
d(2u + v) = 0, de node 2u + v = con>t. Pcntru curbe1e (r,)n = n
0
, astfe1 cii 8u = 0. Condijia de
1 '
O<'!ogonalitate se <ccie du + ( 1 + u')dv = 0, - dn + d" = 0, d(arctg n + v) = 0, de undc
l + u
2
-arctg u + v = canst.
e) FolosiiH1 form da ( 17), obti tern da = (1 + 2u2)li!J" dv.
f) Avem = 0, ,;,; = -sH> vi +cos vj, .;; = -n cos vi - u sin vj )N! = (I + 2u
2
J'" Pcin
obtinem L = 0, 1\1 = -(1 + 2u
2
)-1
1
2, .1.'11 = u
2
(l + 2u2)-1 12, astfcl eft a doua forrn;i fun-
damcnta1.1 cste n -,Fr = ( 1 + Il\!v( -2du -f- u
2
dv).
9.3.2. Probleme propnse sprc rczolvare
12. S;t se vcrdice c:t ccuatiilc r-= --
1
- (ui ---1-- cj-+1\) )i r u cos d + u sin r:j +-
,
+ n
2
k rcprezint:i suprafapi.
13. Sii sc determine rcprczentarea implicitrt pcntru suprafa(a: a} r = u
2
i +
+ ttvj + (att + v
2
)k ; b) x = 1t + sin v; y = 11 + cos v. z '= 1t + a.
14. Fie supra lata x = tt
2
+ v + I. y = u
2
--- v + J. z = 2/V + 2. Sit se a rate
c;1 curbclc coordonatc !',. slnt drcptc, iar curhcle coorclonatc l'u sint curbe plane.
15. Srt sc ara te c1 curhcle coOIdonatc ale suprafctci
a b I cJ
x = -- (11 + v),y =- (u - v). z =-lie' slnt reptc.
2 2 2
190
in
r,.
I'rin
fun.
16. Sa sc aratc cCt cxtrcmitatea vectorului r = (11- v)
2
i + (zt
2
- 3v
2
)j +
+ f v(u- 2v)k dcscrie un plan. S:t se scric ccuatia accstui plan. Sa sc scric ecuati.:r
planului tangent Ia lntr-un punct curent al s:tu.
17. Stt sc scrie ecuatiilc normalei ccuatia planului tangent la suprafata L .
In punctul .11
0
pentru
a) x = 1t-/- v, y u' + v'. z = 11
3
+ v
3
, .\1
0
(u = I. v = 2);
b) r = (1 + uv)i + (u -f- tt'v)j + (u' + u
3
v)k, JJ
0
(3. 3. 31;
r = (u
2
-t-v -t- 1)i -t- (u'- v -t- 1)j -t- (tt<.' -t- 2)k, Jfju v = -1);
z = x' + _\
2
Jl
0
(1, -2, 5); e) (L:) z = x
3
+ )
3
, :1!
0
(1, 2, 9);
x' ;;2
f) (l.)- +- -- = 0. JJ,(4. 3, 4);
16 9 8 .
g) (L:) x
2
+ y' -t- z' = 2/lz, Jl,(R R sin" R) ;
h) (L) X= 1t COS V, )' = 1t sin V, Z = tt
2
, Jf
0
(l, 0, 1).
18. sa se scric ccuatia planului tangent ccuatiilc normilci b suprafata
intr-un punct curent al sau :
a) r = (u + v)i -t- twj + ("
3
+ v
3
)k: \,) xy -t- )Z + zx = 0.
S:t sc demonstrezc ctt sum a p:ttratclor segnwntelor L'iiatf pc axde de coor-
Uonate de planul tangent la suprafata +

+

= a:!.":J este constant:1.
I
x2 y2 ;;2
20. n care punct al clipsoidului - +- + -- I = 0 nonnala
a2 b2 a2
unghiuri cgale cu axel c de coonlona te ? .
21. S:1 se demonstrczc C:t punctulln care normala la suprafa!a x
2
+ y2 + z
2
=
intcrscctcaz{t pia nul xOy se afl{t Ia egal:r distan(;\ de originc punctul
... unde normala suprafata.
22. Stl SC calcu}ezc lungimca L'}cmcntu}ui de arc cl5 pe Snprafata : a) X = tt
2
+ V,
1
.2 y2
2
2
I' = u + v
2
z = 11 + v b) z xy
2
c) :__ +- +- - I = 0.
' ' , b
2
c
2
23. s;, se aratc ca suprafe\cle xyz a
3
2z
2
= x
2
+ y
2
+ J(x
2
- z
2
) sint
ortogonalc (planclc tangcntc slnt ortogonalc).
24. Fie suprafa(a r

ui + vj + sin (u -t- v)k. S:r se determine unghiul dintre
curbcle (r
1
) u + v = 0 (r,) u - v = 0 pe suprafa(rt.
25. Sa sc calculcze unghiul curbclor (r
1
) v = u + I (1'
2
) v =. 3- u pe su-
prafa(a r = 11 C8S vi -t- u sin vj + u
2
k.
26. Fiind dat elcmcntul de arc pc o suprafa({t sa sc calculcze unghiul curbdor
1'1 :;;i r,. pentru :
a) d,
2
= (du)' + (!'!) v 2u. (!',) v = - 2u;
b) d'' = (du)' -t- (u' + a')(dvy (r
1
)" + v = (r,) u- v = o,
27. sa se aflc unghiurilc triunghiului curbilini'u, dcterminat de curbele
(1' 1) u- I = 0, (1'
2
) v -t- I = 0: (r,) u- v = 0 pc suprafa\a x = u. y = u +
z = tt + v
2

191
, ..
I
28. Sa se :alculeze unghiurile patrulaterului curbiliniu, detcrminat de curbele
{P
1
)" = 0, (r,) u = a, (P,) v = 0, (P,) v = n pe suprafa(a x = "cos v, y = u sin v, z = av.
29. Se dii torul: t = (a + b cos u) cos v, y = (a + b cos tt) sin v, z = b sin u.
Sa se arate ca curbc!e coordonate slnt ortogonale. Sa sc calculeze elementul dearie a] torului.
30. Se da supralata x = u cos v, y = u sin v, z = u. a) Sa se determine unghiul
curbelor coordonate. b) S;l :<0 determine curbelc de pe suprafa[a, ortogona]e curbelor
u- v = const.
31. Fiind data sfera x = a cos tt cos v, y = a cos u sin v, z = a sin u, sa se
arate ea curbele coordonatc slnt Sa sc calculcze prima a doua forma
fundamentala.
32. Sa se scrie a doua forma fundamentala a suprafe(ei :
a) x = u cos v, y = u sin v, z = u' + v
2
; b) x = u
2
, y = v
2
, z = u + v.
33. Fie suprafata x = u cos v, y = u sin v, z = u + v. a) Sa se determine
unghiul curbelor (r,) u- e = 0 (r
2
) u
2
- u + 1 - e- = 0. b) Sii se calcu-
leze unghiul curbelor coordonate. Sa se determine curba u = " care taie toate
curbele v = v
0
sub un unghi de 60'.
34. Fie suprafata x = u cos v, y = u sin v, z = av. a) Sa se afle unghiurile
triunghiului curbiliniu detenuinat de curbele (P,) v = 1, (P
2
) u = av'/2 (P,)
u = -av
2
/2 pe suprafata. b) Sa se determine traicctoriile ortogonale ale fami-
lici de curbe u = Ce', C =cons!, trasate pe suprafap. c) Sa se scrie a doua forma
fundamentalii a suprafe[ei.
35. Fiind data suprafata r = u cos vi+ "sin 11j + avk, sa se determine a E R,
astfel ca unghiul curbelor u+v = 0 "- v = 0 sa fie : a) 90'; b) 30'; c) 60'.
9.4. Suprafete riglate de rotatie
0 supmfap genccatA prin deplasarea unei drepte in spatiu se nume,te supralatr ,iglatii.
0 suprafa!a cilindrica este generata de o dreapta, generatoa.-ea, care se depl"'e"'ii in spa(iu
rAminind paralela cu o direc(ie fixa, sprijinindu-se pe o curbii fix!\. numita curba directoare.
Suprafa(a conica este o suprafata generata de o dreapta cace trece printr-un punct fix, numit
virf, sprijtnindu-se pe o curbi1 fixa., numita curb.l directoare.
Se supcafata coooida cu plan director supcafata generata de o dreapta c"'e se depla-
seaza in spajiu, raminind pacalela cu un plan dat P, numit plan di,ector, se sprijina pe o dreapta
-daHl d {'i pe o curba. fixa C.
Se- nume,te suprala(a de rota(ie snprala(a genecata de o curbii C cace se tara alunecare,
in jurul unei axe fixe d. ln accasta rota tic, un puncta! curbei C descrie un cere cu ccntrul pe axa de
rota(ie d planul cercului perpendicular pe axa. Pdn urmare, suprafata de rota tie poate fi generata
de un cere vaciabil r. cu centrul pe axa de rota tied, planul ceccului perpendicular pe axa sprijinin.
du-se pe curba data C. Cercul generator se numete paralel.
1. Sa se scric ecuatia suprafetei cilindrice ale eilrei generatoare sint paralele
cu dreapta d $i care are curba directoare C, pentru:
a) (d) x + y + t = 0, x + 2y + 3z = 0 (C) x' + y
2
+ z
2
- 2 = 0, y = 0;
192
= 0;

b) (d) f f (C) 2x
2
+ y
2
- 2r o, x + z - i 0;
c) (d) care are directia u(2, 3, i) (C) 1)
2
+ (y + 3)
2
+ (z - 2)
2
-
- 25 0, X + J - Z + 2 0.
R(::rolvare. a) Generatoarelc, fiind paralele cu d, au directie cu d deci au ecuatille (G)
x + y + z = A, x, + 2y + 3::: = [J., A. [l E R. Pun em conditia e. generatoarea Gsa se sprijine pe curba C.
Pria urmare, sistemul format en ecuaP,ile celor dona. curbe C :;;i G trehuie sa fie compatibil deter-
minat. Deci, arem sistemul x + y + z = ),, x + 2y + 3::: = !J., x
2
+ J'
2
+ z
2
- 2 = 0, y = 0, Scotiad
i, y, z din primele doua ecuatii a patra, obtinem x = (3), - tL)/2, y = 0, z = {!L- A)/2. lalo-
cuind acestea in cca de-a treia ecuatie a sistemului, obtinem relatia de compatibilitate 5A
2
-<iA!L+tL'--4=
= 0. Ecuatia suprafetei se obtine eliminind pe A, fl. intre ecuatiile gent"ratoarei relatia de compatibi-
litate: x + y + z = A, x + 2y + z = [l, - iA[L + IJ.
2
- i = 0. 1nlocuind pe_ A = x + y + z
/ 1.1. = x + 2y + z in ecuatia a treia, obtinem 2x
2
+ y
2
+ 2z2 + 2xy + <ix::r + 2yz - -1. = 0.
b) Putcm scrie ecuatiile <freptei d sub forma.2x - 3y = 0, x - Jz = 0 $i vom proceda mai departe
ca la punctul anterior. Ecuatiile generatoarei sint (G) 2x - Jy = A, x - 3::: = [.L. Sistemul de ecuafii
2x - 3y = A, x - 3z = [.L, 2.-r
2
+ J'
2
- 2.: = 0, x + z - -1. = 0 trelmie s<l fie compatihil deterruinat.
Eliminirhl x, )', z din acest sistem, obtinem reiatia de compatihilitate 9( 12 + (1.)2 + 2( 12 + IJ. -2).)1 -
-J6(i - IL) 0.
Eliminind acum parametrii A fl. intre ccuatiile gencratoarei :;;i relatia de compatibilitate, obtinem,
ecuatia suprafetei sub forma. 9( 12 + x - 3:)
2
+ 2( 12 - Jx + .6Y - 3=)1 - 36(-1. - x + 3z) = 0.
c) Gencratoarelc au directia u(2, 3, 1) astfcl ca ecuatiile lor Sittt
= y- f3 = z - y sau J.r - 2y = J.x - )., 2x - : = 2x - y ::::: !J..
2 3 4
Mai departe se proccdeaza ca la punctele anterioare. Sistemul de ecuatii 3x - 2y = ;>.,
Zx - z = fl., (x - 1)2 + (y + 3)
2
+ (.:- - 2)
2
- 25 = 0, X + y - z + 2 = 0 trebuie sa fie compa#hil
determinat. Eliminind x, y, z din acest sistem, obtinem relatia de compatibilitate (A - 2t.L - 5)1 +
+(A - 3!J. - 3f +, (2A - 5[L - 10)
2
- 2.5 = 0. Eliminind acum para.metrii ). fl. intrc
generatoarei relafia de compatibilitate, obtinem ecuatia suprafetei ( -x- 2y + 2z - 5)
3
+
+ ( -3x - 2y + 3o - 3)' + ( -ix - iy + 5z - 10)' - 25 0.
2. Sa se scrie ecuatia cilindrului circumscris sferei x
2
+ y' + z
2
I, di.
generatoarelc sale formeaz{l. unghiuri egale. cu axele de coordonate.
Rr::dvare .. Deoarece generatoarcle Iormeazl unghiuri egale cu axele de coordonate, rezulta.
directia lor este (coso:, cos [3, cosy) = cos x ( 1, 1, 1). Ecuatiile generatoarei pot fi scrise sub forma
X - x, y - 'Yo Z - Zn
--- --- --- sau x - y = x - Yt = ),, x - :: = x - .c. := [L. lntersectam generatoarele
1 l 1
cu sfera: punem conditia ca intersectia sa fie un siugur pnnct. Deci sistemul de ecuatii x - y = A,
x-z=p. x
2
+ Y'+z
2
-1 = 0 trebuic sa aib5. o singuri'i solutie. fnlocuind y z din primele ecuatii ia
a treia, ohtinem 3x
2
- 2(). + + A
2
+ fl..a - 1 = 0, Pentru ca aceasta. ecua.tie sa a.iba. o singurll
r5.diicinii trehuie ca 2(A
1
+ !J-
2
- A!L) - 3 = 0, Eliminiud A .:;>i f.L intre acea.stcl relatie de compatibilitate
ecuatiile gcneratoarei, obtinem ecuatia cilindrului (x - y)
2
+ (x - .:JI - (x - y)(x - z) - 3/2 - 0.
3. Srt se scrie ccuatia suprafe\ei conice cu vlrful in punctul V(O, 0, O) curba
directoare (C) x
2
+ y
2
+ z
2
- 4 0, x'- y' - I 0.
, Rezolvare. Ecuatiile gcneratoarei sint _..::. = L = z. Punind ca acestea sa se sprijine
). !L
pe curba. C, va trebui ca sist'emul de ccuatii x = Az, y = !J.z, x
3
+ y
2
+ z:!:- i = 0, x:l - y2- 1 = 0
sa fie compatihil determinat. Eliminind x, y, z din acest sistem, obtinem conditia de compa.tibilitate
..:... 3A
1
+ 5;-til + 1 = 0. Elimininrl p::..rametrii A fl. intre aceasta relatie de coapatibilitate ecuatiile
generatoarci, ecuatia suprafetei - + 5y3 + z2 = 0.
1'93
13 - Probleme de matelllatief superioa.re - cd. 2:12
, .
.):
4. Sa se gaseasca Iocul geometric a! tangentelor duse din punctul V(o. 0. 0)
Ia sfera (x- 5) + (y + 1)
2
+ z- 16 = o.
Rezolvare, Ecuatia 1mei drepte oarecare prin v = L = z. Pun('m condifia ca aceastA
A
dreapta. sa intersecteze sfera numai intr-un punct. Deci ecuatia p,1 + fL
2
+ 1)z
2
+ 2(!J. - .5A)z + 10 = 0
t trebuie sa aiM o singura solutie. Obfinem astfel de compatibilitate 15)..2 - 9EJ.2 - lOA!J.- 10=0.
Eliminind parametrii A $i fl. intre aceast,a relatie de compatibilitate $i ec1mtiiie tangentci, obfiuem ecuatia
conului 15x
2
- 9y2 - 10z2 - 18xy = 0.
5. Sa se scrie ecuatia suprafetei conoide generate de o dreapti'i care se sprijina
pe axa Oz. ramlne paralelii cu planul xOy se sprijinii pe dreapta (d) x- z = 0,
x+ 2y- 3 = 0.
Rezolvare, Generatoarea G poate fi imaginatA ca intersectia a douli. plane: um1l paralel cu
z = A, $i unul fikind parte din fascicului de plane ce contin axa Oz, x + !lY = 0. Deci (G) z = A,
x + ILY = 0. Punind condifia ca Gsa se sprijine pe d, obtinem sistemutl'z = ),, x +fLY= 0, x-z=O,
x + 2y - 3 = 0. Eliminind x, y, z din acest sistem, obtinem condifia compatibilitate
2). + !J-(3 - A) = 0. Eliminind A (.L intre aceasti1 ecuatie ecuatiile generatoarci, obtinem ecuatia
suprafctei 2z - ...::.. (3 - z) = 0,
y
6. Sa se scrie ecuatia suprafctci generate de o dreaptii care se sprijinii pe dreapta
(d) = : = ; , ramine parale!ct cu planul (P) x 2y- z = 0 se sprijina pe
curba (C) y - 2z + I = 0, x- 2r - I = 0.
Rezolvare, Deoarece ecuatiile lui .i se pot scrie x - 2y = 0, z - 2y = 0, ecuatia unui plan
din fascicnlul de plane ce Contine dreapta d estc x - 2y + A(z - 2y) = 0. Prin urmare, ecuatiile gene-
ratoarei sint (G) x - 2y + A(z - 2y) = 0, x - 2y - z = fL. Punind conditia ca G sa se sprijine pe
curba C, rczulta ca sistemul de ecuatii :r - 2y + A(z - 2y) = 0, x - 2y - z = (.L, y - 2z + 1 = 0.,
x - 2z - 1 = 0 trebuie sa fie compatihil determinat. Obtinem astfel relatia de compatibilitate
3 + 2!J- + 3/,(!J- - 1) = 0. Eliminind A (.L intre aceasta relatie de compatibilitate ecuatiile gmera-
toarei,, obti,nem suprafelei (2x - 4y - 2z + 3)(z - 2y) + 3(2y - x)(x - 2y - z - 1) = 0.
7. Sa se deicrminc ecuatia suprafetei ce sc obtinc prin rotirca curbci (C) z =
. '
= 0, -"'--- I = 0 in jurul axci Ox.
a
2
b
1
Cercul paralcl r are ceutrul pe axa Ox, raza variabiia planul sclu este perpendicular
pe Ox. Cercul r poate fi imaginat ca intcrsectia unei sfere de raza variabiHi, en centrul intr-un punct
de pe axa Ox un plan perpendicular pe Ox. Luind origitwa. ca punct al lui Ox, rezulta.
(r) x
2
+ y
3
+ z
2
= A
2
, x = [.L. Din conditia ca r s<'i. se sprijinc pe curha C obtinem sistemul
xz 1'2
z
2
+ y
2
+ z
2
= ),2, x = !J-, z = 0, aZ -

- 1 = 0, care trelmie 1-iA fie compatibil determinat.
2 )2 2
Eliminind A !J. din acest sistem, obtinf'm relatia de compatibilitate !:.._ - - 1
1
= 0. fnJo-
, , . a2 b2
cuind A
2
= x
2
+ y
2
+ :.-
2
!J- = x in ac('ast<'i ecuatie, ol>tinem ecuatia suprafetei -:_,
2
- y
2
-,f- 22 1 = 0.
" b
8. Sii se determine ccuatia suprafetei cc se obtinc prin rotirca dreptei (C)
X+ Z = 2, y = 0 in juru! dreptei (d) X- 2 0, y - 2 = 0.
Rezolvare. Un punct al <lreptei d poate fi luat AI
0
(2, 2, 0), iar dircctia sa cste u(O, 0, 1). Prin
urmare, cercul paralel este (T') (x - 2)
2
+ (y - 2)
2
+ .=
2
= ),2, :: =fL. Elimiuind x, y, :: din sistemul
(# - 2)" + (y - 2)2 + ;;2 = A2, z = [.L, x + z = 2, y = 0, /,2 - 2[.L2 - = 0. lnJocuind in
aceastil ultima. relatie A
2
= (x - 2)2 + (y - 2)2 + .-=
2
/L =;; din ecuatiile cercului paraleJ, ohtinem
ecuafia s11prafetei (x -. 2)
2
+- (y - 2? - z2 - = 0.
194
usc din punctul T' (O. 0, 0)
= :. Pum I'
m cone
1
1Ja ca aceasta
1).2 + - 5J.)z + 10 = 0
tate" _ 9f.l2 _ !OJ. _ lO=O
f" fl.
. nle 1angtJJ 1ti, ohj iut tn ecualia
urcaptii care sc sprijinfi.
e drcapta (cl) .1: _ :: =
0
.
plant": unul paralC"l cu -"Oy,
X ..!. - 0 D . (G
- . ect ) .;; = ),,
Z = )., x -,. f.IY = 0, X-.< =0
Condi (ia de
n<:rat oard, "uJincm ccuafJa
' sc sprijinrt pe circa pta
: - 0 sc sprij ina pe
'>y- 0 !'
- . - ' <cna
1
a unui plan
Pnn u rmarc, gt:'ne-
ca G sa sc spnjine pe
- z = y - 2.:: - 1 = 0,
tl comparihil itate
Lil nate <'Cnatiilc !?< nera-
(x- 2y-.::- I) = 0.
rca curhci (r) z =
>iiu <'sfc P<'rp<'nthcular
en Ctntrn! iutr-un pnnct
net al lui O.r, rezulta
"' C olqiJWm sJ,tcmul
rotina drcpt i (C)
estc u(O, O, J). Ptin
. r, y, diu 'istcmul
-i - fl. i nlocuiucl fu
ui par;1lcl, oblinem
9. Xumim cil ind ru proiectant (de proiectie) al u nei curbe C pe un pl a n P su-
prafa.Ja cilindrica adnd gcncratoarele paralcle cu d irec tia normal ci la pla n drep t
curba di rcc toarc curha C. Curba ob tinuU pri n intersectia cilindrulu i d e p roicctie
a! cnrbci C cu p lanul P sc proicctie a cUIbei C pe pla nul J>. Srt sc det er-
mint cilindrul proicc tant $i cur ba proiectic pent r u curha = x , x + 2y -
: 0, pe planul xOJ;.
R.eo/varc. Gcncr;tloarclc cilindrnlui prnicctant en a'<:a 0::, J cci au
(G) x = )' = IL. l'rin el imi nar<a l ui x, y din sistcmnl x = /,, y = (L, y" ..!. ::
2
- x, x + 2y - Z=
= 0, oh( incrn rdaj ia dC' compatibilitalc -r (i, 1-

- ), = 0. Inlocui ncl in aceasla rclatie
I.= .r (I.= y din geJwratoarti, oh( inem C'cua(ia cilind r ului proi<clanl ;
2
+ (x .1.. 2y)" - x = O.
Ecu.,(tile curhei proicqic s i nt .J- (r - 2y)"- x = 0, .:: = 0.
10. Fie curha (C) F(r, y, :-) - 0, G(x. y, :) = 0. S:'t se arate crt gasirea ecuatiei
cilinJrului proiectant al curbei pe planu l xO)' re, i ne la a dimina Yariabila :: din
sistcmul format cu ecuatiilc curbci.
Re o!uarc. G<neraloanl< cilindrul ui proieclaut !>int (C)x = /,, y = p .. El imiuarea lui .1:, y, z din
.v = ),, y = p., F(.r, )', ::) = 0, G(x, y, ::) = 0 se rC'duC'e Ia a <'limiua :: din ccuapile
F(i . IL ::) = 0, G(), , [l, ::) = 0. lkci relaj ia de compatibi!i talc cstc obti nula prin climi narea lui z 1ntre
<'Cua(iik F(i., fL, 0, G(i" IL, -) = 0. Fie accasta r!"lapc lf()., fL) = 0. 1ulocuincl aici ). = x, f.1. = y
d1n ccuajii lc lui G ob(i11<'11l ff(Y, y) = 0 penlrn ecuajia cili nd rul ui proicctanl. TiniuJ seama de modul
cum a fc>'l rdatia Jl(i .. f.!.) = 0. rl'wll<"L a, ccua(ia cilindrului proicclant al curbci C p e
planul se oh(itJ<' priu C'litninana lui:: inlrC' ecua!iilt: cu rbt'i .
9.4.2. Problc me propuse spre rezolvare
11. Sa sc sene cnta su pt cil indricc al e dtrci gcneraloare sint paralde
cu dn.:apta d care are curba dircctoarc C, pentru :
a) (d) .r + )" 0, X- y +:: - 0 (C) = - 0;
1' (d) arc di rcctia u(6, 3, 1) (C) :\3 + )
3
- l = 0, ::- 0;
c\ (d) arc di rect ia u( I, 2. - I ) $i (C) x + y + :- = 0, x
2
+ J,
2
+ z2 = 4 ;
ell (d) X- y --; (C) 4 "' 0, ::: = 0;
X ,, Z .J'"
c) (d) - = - - ;;i (C) - --- I = 0, :- = 0 :
I 2 .1 ' 9 IG
f) (d) 0:: (C) x
2
+ ."
2
- 3x + 2y - I = 0, z = 0.
12. S?'t sc determine ecua t ia suprafetci c ilindr ice a carci curbrt directoare este (C)
y
2
+ -:
2
= ,t:, :t: = 2:r !5 i a le d trci gc nn atoarc sint p..: rpcndicul arc pe planul curbei
diredoarc.
13. Sa scgrtseascrt ecuat ia c!lindrului care a rc ca dircctoarc curba (C) -) = z,
x + y + z = 0, genera toarcle fiind pcrpencl icula rc pe p la nul directoarei.
14. Sa sc scr ie ecuat ia cilindrului circumscris sferei 1)2 + (y- 2)
2
+,
+ (r- 3)
2
= 1, cu generatoarcle paral cle cu d irectia u( I, 1. 1) .
15. Sft se scr ie ecuap a ci lindrului ci rcumscris sferclor (x - 2)
2
+ (y - lP +
+ zt = 25 + ;.
2
+ r
2
25.
16. Sfcra x
2
+ y
2
+ - 2:- - 0 estc lumi natft fie un fascicul d e raze paralele
cu dreapta x = _-. -= 'L se grtseasca. f orma umbrei a runcat e d e s ferrt pe planul xOy .
195
ak, reznlta N =
v'(x- U cos v) _
Ecuatiile normalej
l 1
-a2 j+z(x'+
2 ) ' "
- vf)j - 2v kJ,
a:: 0, a_<;tf eJ c.'l
in punctuJ
8. Se considera suprafa\a (l:)r = ui + vj + u(J + v)k. Sa se calculeze unghiul
dintre curbele coordonate unghiul pe care il face curba (r) u + v = 0 cu curbele
coordonatepesuprafa\a. Aplicatie: (r.)v= -1, (r,)u= +I.
Rezolvare. A vern = i + ( 1 + v)k, = j + uk. astfel ca. E = 1 + (1 + v)2, F c: u(l + v).
G =- 1 + u
21
Prin urmare, unghiul curbelor coordonate este dat de
cosO=__!____
.J"ic
Pentru aplic.tie a vern 0 = r: . sa determinim unghiul 81 intre cu rbele r II .:;i r pe :E. Deoarece
2
(i' v = v
0
, rezulta dv = 0 du este arhitrar. Din ecuatia curbci r prin diferentiere g&sim Bu = -8v.
Folosind aceste rezultate in formula ( 14), ohtincm
0
-Edu8v+Fdu8v
cos =
1
J.:.'l/2 du(J: - 2F + G)l/
2
Ov
F-E
[E(E - 2F + G)]' I'
Dar din intersectn ecuatiilor cclor doua giisim v = v
0
, u = -v = -v
0
, astfd ca E = 1+ ( 1+ t
0
) 2,
F = -v
1
(1 + v
11
) :ji' (; = 1 + Deci
0
- (2 + J1
0
+ 2v!)
COS I =
[(2 + 2t
0
+ + 4v
0
+ 4v!)jlJ:l
Pentru aplicatie rezulta cos 6
1
= - -
1
.!__, dcci 6
1
= arccos {- -
1
-J.
,J l .ff
Similar gAsim pentru unghiul 0
2
al curbelor r., ::;i T relatia
0
-u0 + + 1
cos ., =
[(I+ 'lu
0
+
Pentru aplicatie gAsim valoarca 0
2
=areca!' V}
9. Sa se determine
(r
1
)" = o; (r,J v = o.
sin v, z = v.
unghiurik triunghiului curbiliniu dcterminat de
(r,) tt + v = I, pe suprafata (l:) x = u cos v,
curbele
y=u
Rezolvare. Virfurile triunghiului sint punctele A (u = 0, v '= OJ, B(u = 1, u = OJ, C(u = o, v = 1).
unde A = T
1
n r2, B = T
2
n T
3
::;i C = T
1
n T
3
Pentru suprafata :E avem E = 1, F = 0, G =
= 1 + u
2
Deoarece F = O,_rezuiU'i eel curbcle coord011ate sfnt ortogonale. Pri11 urmare, unghiul din A
este .2:._. deoarcce rl ::;i r2 sint curtw' coordonate.
2
In punctu D(u = I, t = 0) avu11 F.= 1, F = 0, G = 2 pe T
2
, dv .... 0, iar re T
3
, Su = -Ov
astfel dt dup5. formula { 11) obtiJJun
cos !J =
du(E- 2F + G)lJ2 Ov
deci b = arccos (-
F-E
[E(E - 2F + G)]lfO
In punctul C{Z! = 0, v = 1) avem E., 1, F 0, G-= ::;i pe r
1
, du-= 0, pe r,, 8u =- -8w.
Dupa formula (11) obfinem
astfel C
"
-F dv8v + Gdv8v
cos c = __ _:_.::::.:::2..:::...:::_.:::::.__
[G(E - 2F +G)]' I' dv Sv
189
c..:.F 1
[G( E - 2F + G)]' I' = ,ji'
,.
' .
.,
17. Sa se scrie ecuafia suprafetei conice;cu virful ln punctul V curba direc-
toare C:
a) V(O, 0, 0) (C) z = a, y 2 = ax;
b) V(1, 1, 1) (C) z = 0, x' + y 2 - 1 = 0;
c) V(2, 2, 2) (C) y
2
- 'lx + 1 = 0, z = o;
d) V(-2, 0, 0) (C) 3x
2
+ 6y
2
- z = 0, x + y + z- 1 = 0;
e) V(O, -a, 0) (C) x
2
+ y
2
+ z' = 1, y + z = 2;
f) V(O, 0, 0) (C) x = a cost, y = a sin t, z = bt.
18. Se cere ecuatia conului cu virful V(O, a, 0) circumscris sferoi x
2
+ y' +
+ (z- b)
2
= r
2

19. Sa se scrie ecuatia conului cu virfulin V(3, 0, -I) ale dirui generatoare
x2 yz
sint tangente elipsoidu!ui - +- + --- I = 0.
6 2 3
20. Sii se scrie ecuatia conului cu virfulin punctul V(5, 0, O) ale ciirui gene-
ratoare sint tangente Ja sfera x' + _v 2 + z
2
- 9 = 0.
21. Sa se scrie ecuatia suprafetei conoide, generate de o dreaptii cc se sprijina
pe dreapta d, este paralela cu planu] P se sprijinii pe curba C, dadi:
' .x2
a) (d) x = 2, y = 0, (P) xOy, (C) --- - I = 0, y = 2;
1 9
b) (d) 2x + z - 1 = 0, 3y- 2z- 2 = 0, (P) x + 3y - z + II = 0,
(C) x- 2z = 0, 2y- 3z + 4 = 0;
c) (d) Oz, (I') xOy, (C) x = t, y = t2, z = ta;
X y
d) (d) 2 =I= ; ' (P) X+)'+ z = 0, (C) 1 = 0, z"" 0;
e) (d) x- I = 0, z = 0, (P) x + y + z = 0, (C) Oz.
22. Sa sc scrie ecua!ia suprafetei de rota tie, obtinute prin rotatia curbei C
in jurul dreptei d, pentru :
a) (C) y = 0, (x- a)'+ z
2
= b2, (d) Oz;
b) (C) x- I = 0, 2y - z = 0, (tl) Oz;
c) (C) z = 0, y
2
- 2px = 0, (d) Ox;
z2 y2
d) (C) z = 0, - +-- 1 = 0, (d) Ox sau Oy;
a
2
b2
e) (C) Ox, (d) x = y = z;
f) (C) z = 0, (x
2
+ )
2
)'- a
2
(x
2
- J') = 0, (d) Oy;
g) (C) z = 0, xa - x
2
- J' = 0, (d) Ox.
23. Sa se giiseascii ecuajiiJe proiecjiei curbei de intersectie dintre suprafata .s' ya
- +- + z
2
- I = 0 cu planu] x + 'lz - 4 = 0, pe planul xOv.
16 i -
24. Sa se demonstreze ca proiecfia curbei lui Viviani x
2
+ y
2
+ z' - a
2
= 0,
x
2
+ y
2
- 11x = 0 pe 'pJanul xOz este o parabola.
' '
25. Sa se ecuatiiJe proiectiilor curbei : + . - z
2
- I = 0, 'lx- 3y-
- 12z - 6 = 0 pe pJane]e de coordonate.
196
are ca
27. Sa se
reprezinta o
Se
Se. nume;rte ,
Se numepe
Se
1. Fiin.d
al pul\ctelor ..
fixe este
dirui gene-
sprijina
curbei C
..
suprafata
- a
2
= 0,
26. Sa se scrie ecuatia.unui cilindru derotaiie ce trece prin punctul M
0
( -I, I, I)
are ca axa de rotatic drcapta (d) x = t + I, y = 31 + I, = t - I.
27. Sa se arate ca suprafata r = (u + v)i + (11
2
+ v- l)j + ( -u
2
+ v + l)k
o suprafatit cilindridL
9.5. Cuadrice pe ecuatiile lor canonice
Se elipsoid suprafata a carci ecuatie este
( 1)
Se hiperboloiU cu o pinzll suprafata a ca.rei ecuatie este
x2 yll 22
- + - - - - - 1 = 0.
az b'l. c2
(2)
Hiperboloidul cu c pin:t.a poseda. doua familii de generatoare rectilinii :
X Z (' y) X Z 1 ( y )
- + - = A I + - , - - - = - 1 - - , A E R,
ac bach b
(3)
:_+.:_ =1-'(1-2'..), .:_ _.:_ =...!_(1+ !..).!-' E R.
ac bactJ. b
(1)
Se hiperboloid cu doua. pinze suprafata a cli.rei ecuatie este
(5)
Se paraboloid eliptic supralata a carci ecuatie este
(6)
Se paraboloid hiperbolio suprafata a dl.rei ecuatie este
x2 y2
---=2Z.
(7)
a
2
b
2
Paraboloidul hipcrbo1ic arc doua. familii de generatoare rectilinii :
:t y X y 1
- + - =- 2 ).z, -- - - =-, ). E R,
a b a b ).
(8)
:t y X y 1
- - - = 2 f'Z, - + - = - 1-' E R.
a b a b tJ.
(9)
1. Fiind date punctelc fixe F'(O, 0, -c) F(O., 0, c), se cere locul geometric
al puQctelor M(x, y, z) din spatiu, a caror suma a distantelor la cele doua puncte
fixe estc constanta egaHi cu 2a, a> c.
197
, ..
---.. ---.. ---. ---..
Ruolvare. Deoacece iMP! + /MFr = 2a, /MF'i = 2a - /MFl priQ ridicare Ia piihat
- - - - ob(iuem /MF'!' = 1a' + /MFi'- 1af:l!Fi, x' + y' + (z +c)'= ia' + x' + y' + (z- c)'- ia!MFJ,
- c ,,
/MFi = a --z. Hidkind din uon In ot>(incm x' + y' + (z - c)'= a' + - z! - 2cz
a
x!+T2 z2
sau + - - I = 0. Locnt geonwtdc O>te un elip,oid de rota tic in jnn>l axei Oz.
a
2
- c
2
a2
2. Fie punctul F(O, 0, c) planul (P) z- :::._ = 0. Se cere locul geometric al
c
punctelor din spa!iu, astfel ca raportul distantclor lor la punctul F planul P
sa fie constant cga1 cu .l._. c > a.
a
-
R"Zo/vare. Trcbuic oil dctcnuiuam pnnctclc M(.r, y, z) diu opa(in. pcutm ca.-e JMFi =.::_d(M, P),
a
d(M, P) fiind distnnta de Ia pnnctul At la piauul P.
- ,
Dfci 'MF!. = !._ P), astfel cii.
aj
x! + y2 + (..; - c)
2
= - z - - san
-,1-1'2
c' ( a')
a' c
1=0.
c
2
- a
2
a2
Prin urmare, locuf geometric e>tc un hiperuoloid en dona pinec, de mta(ic io jnn>l axei Oz.
3. Sii se giiseascii proicctia pe planul xOy a curbci d, intcrscc[ic a clipsoidultii
l
x
2
+ - +-- I = 0 en planul x + .Y + z - I 0 "" i sc c ctcrmine ccntrul
9 1
de simetrie.
,,! _;:2
Rcsolvare. Pdn ehminarea lui z intrc ecua(iile cnchei >t<- intcscq;,. (C) x' + -- -f- I= 0,
,, 1
x + y + z- 1 = 0 ob(incm ecnatia ci!indrulni pcok-ctaut 15x' + l8.ry lly' - IS, - IXy - 27 = 0.
Dcci ccuapile proieqici sint z = 0, i5.r' 1- l8xy + IJy'- 18x - 27 = 0. llecxuc.cc 8 =
= /
15
9
/ > 0 $i 1\ 0, rezutta Ci\ proiectia Cote o c!ip.,ii. Coonlouateh ccutn>lni satisf<w sioternul
9 lJ I
I 9
45x + 9y - 9 = 0, 9x + 1.1y - 9 = 0 deci x =-. y = -.
14 14
x2 I y2 z:!
4. Sc dii hiperholoidu] cu o pinzi"t - r- ----- I= 0 planu] (J>) 1x-
25 16 'f
-5y - lOz- 20 = 0. a) S;1 sc scric generatoarcle rcctilinii care tree prin punctul
Mo( -5, 1, 2). b) Sa se arate cii planul P intcrscctea"a hipcrholoidu] dat dupii
douii generatoarc rcctilinii ale ci'tror ecuatii se ccr a fi determinate.
Rezo!va'C. Cc!e douii familii de gcnemtoare sint, dnpii (l) $i (4), <lcdc de
/l.E}(,
a) Pentcu detcrminacca generatoarelor rectilinu Cccute vom l'<lDe condi!ia ca x = -5, y = 1,
1- 2 sa vcrifice ecua(iile de mai sus. Ob(incm ), = 0 $1 f' = 0, astfcl cit geuc.atoarc!e cerute sint
2x+ 5:: = 0, y = .oJ. 2X + 5z = 0, y = - i.
b) Pentru ca planut' P sa intersectezc hiperl>oloidul cu o piuza dupii dona geueratoace cectilinii
rebuie sa existc ),, I" E; R astfel incit Gi< $i G" sa fie coutiuute in P. Pcutru ca I' sa coutind Gl.
198
un hiJ>ert""''
6. sa
ale par<'
001
''t
cu
12. Sli.
In pm"c ""!I
a!
centrul
este necesar ~ i suficient ca:, sistemul -ix - 5y - 10z - 20 = 0, -4x - 5Ay + lOz - ZOA = 0, 1).x +
+ 5y - lOAz - 20 = 0 sa f i ~ compai.ibil simplu ncdeterminat. Aceasta implica A = 1 ~ i deci una
din generatoare este -tx - 5y + lOz - 20 = 0, 1x + 5y - lOz - 20 = 0. Pentru ca P sA contin8. G11
este neccsar {>i suficient ca sistemul -lx - 5y - 10z - 20 = 0, 4x + 5!1-Y + lOz - 20!-1 = 0, -l!J.x -
- 5y - lO!J.z - 20 = 0 sa fie compatibil simplu nedeterminat. Aceasta arata. ca. !J. = 1 ~ i deci cea-
laW:i. gencratoare este 4.x + .5y + 10z - 20 = 0, 4x - 5y - 10: - 20 = 0.
5. Srtsedetermineloculgeometricgeneratdedreptele2x- 3oy + 6z- 6oc = 0,
lax+ 3y - 6ocz- 6 = 0, rx. E R.
Rezoltare. Eliminind pe oc din ce1e doua. ecuatii, g8.sim ~ + "'\'
2
- .:-
2
- 1 = 0, ce reprezint!\
9 4
nn hiperboloid cu o pinzi.\.
6. Sa sc scrie ecuatiile generatoarelor rectilinii ce tree prin punctul M0(1, B, -I)
apartinind paraboloidului hiperbolic 4x
2
- z
2
= y.
Rezolvau. Folosind formule similare cu (8) .$i (9), rezultii ca: ccle doua familii de generatoare
ale paraboloidului dat s.int
I
2x + z = Ay, 2x - z =-
).
). E R,
I
2x - z = llY. 2x + z =-. t.L E n.
fL
Punind conditia ca accstc gencratoare sa treadl. prin punctul M
0
, gasim A=__!:_ ~ i fl= 1. Prin urmare,
3
cele douii generatoare rcctilinii sint 6x + 3z - y = 0, 2x - z - 3 = 0 ~ i 2x - z - y = 0, 2x + z -
- 1-0.
7. Fiind date punctelc fixe.F(O, 0, c) ~ i F'(O, 0, -c), se cere locul geometric
a! punctelor din spatiu. a diror diferenta a distantelor Ia cele doua puncte fixe este
constantrt ~ i egaHi cu 2a, c > a.
8. Fie punctul F(O, 0, c) ~ i planul (P) z - ~ = 0. Se cere locul geometric a!
c
punctclor din spatiu, astfel ca raportul distantelor lor Ia punctul F ~ i planul P sa
fie constant ~ i ega! cu .:_, c < a.
a
9. Fie punctul F(o. 0, - ~ ~ i planul (P):z + = 0. Sc cere locul geometric
al punctclor din spajiu, ale caror distante Ia punctul F ~ i planul P sint egale.
. 2 .r z
10. Sa se gaseasca punctcle de intersectie ale elipsoidului ..::..._+-+-'--I =0
. ~ u 4
cu dreapta x = 4 + 2t, y = -6 - 3t, z = -2- 2t.
11. s;, se determine curbelc de intersccjie ale elipsoidu1ui.=:. + L + _::- I = 0
. 4 9 16
cu plancle de coordonate.
xz yz z
12. Sa se scrie ecuatia planului tangent Ia elipsoidul- +- +- - I = 0
4 3 9
in punctele lui de intersecjie cu dreapta x = y = z.
199
,'
.<
13. Sa se gaseasca proiectiile pe planele de cootdonate ale curbei de intersectie
a e!ipsoidului ~ + Z:.. + ..::._ - I = 0 cu planul Zx - 3 y + 4z - II = 0. Sa se
12 1 J
determine centru] fiecareia din proiectii.
14. Sa se giiseascil punctele de intersectie ale dreptei x - 3 = y- I =:
6
cu
hiperboloidui ;
.x:!l z! x! 2..::2
a) - + y
2
--- 1 = 0; b) - + y --+ I = 0.
4 9 1 9
15. Sa se determine proicctia pe plannl xO= a curhei de interscctie a hiperbo-
~ ~ ~ ~
loidu!ui; a) - - -- + z
2
- I = 0 ;. b)- --+ z2 + 1 = 0, cu planul Zx + y-
- z +I= 0.
1 3 i J
16. Sa se scric ecuatiile dreptelor care tree prin punctu] il1,(6, 2, 8) ~ i se aflii
pe hiperbo!oidu! 16x + 36)
2
- 9z2 ~ 144 = 0.
17. Siisedetermineloculgeomctricgeneratdedrcptelc2x + 3xy + 6z- 6ot = 0,
2otx - 3y - 6otz - 6 = 0, o: E R.
18. Sa se scrie ecuatiilc gcneratoarelor rectilinii ale hipcrhoioidu!ui cu o pinzii
xi ya zll ,
- +- -- - I = 0, paralcle cu planul 6x + 1 r + 3= - 17 = 0.
i 9 16
19. Sa se giiseascil punctele de interscctic ale drcptei =. Z = :'.. cu: a) parabo-:
3
2 3 1
! 2 2 ..
loidul eliptic ~ + L = 2 ~ ; h) paraholoidul hipcrho!ic - .'::.. = b.
i 9 . i 9
20. Sa se scrie ecuatia planelor tangcnte in punctele de intcrscc(ic ale dreptei
x = y = z cu : a) parabo!oidui eliptic ..::._ + ,., = 9::: b) parahoioidu] hiperbolic
2 4 .
x' y3
---=9z.
2 1
:!: ' j
21. Sa se scrie ecuatiilc generatoarclor rectilinii ale JJaraholoidului ....::__ - L = z.
16 4
care sint parale!e cu planul 3x + 2y- 4z = 0.
22. Sa se determine ccuatiile gencratoarelor rcctilinii ale paraboloiclului hiper-
bo!ic 4x
2
- 9y
2
= 36o, cc tree prin punctul .11
0
(3. 0, I).
23. Sa se calculeze unghiul format de generatoarc!c rcctilinii ale hipcrboloiclului
~ ~ ~ A
cu o pinza- +---- I = 0, care smt paralcle cu planul x + 2; + z- 4 = 0.
9 1 16 . -
,,
a tuR.cpe,,
Reciproc,
Se ' ' ~ ' 1
team S f(J"'li
!. lnh'Cllll"!!l
Sa se
cu
- 6oc = 0,
plnza
10. INTEGRAREA FUNC'fiiLOR
10.1. Primitive
Fie f o functie reaJa definita pe un interval I. Se primitiva a functiei J pe I orice
functie F definiHi !]i derivabiHi pe I astfel ca F'(x) = /(x) pentru orice x E I. Daca F este o primitivl
a fuR.ctieifpe I, atunciF + C este o primiti.di a functieifpe I, oricare ar fi constanta. C.
Reciproc, orice primitiva. a lui f este de forma F + c:
Se nume!}te integra13 nede1initl'i. a functiei f multimea tuturor functiei f !}i no--
teaza J f(x)dx. Avem
J af(x)dx = a J f(x)dx J U(x) + g(x)]dx = J f(x)dx + J g(x)dx.
PrezcnUim citeva mctocle de calcul al primitivelor.
1. Integrarea directa. Principalele tipuri de integrate :
1) C x"dx = --
1
-x"+l + C, n =I= - 1; ( dx =In I xI+ C;
) n+l )x
2) = - arctg- + C = - - arcctg - + C,

d.X } X } X
.x2 + az a a a a
3) --=-In-- +C,a#O;
S
dx I I x- a I
x2- a
2
2a x +a
( dx
J -Jx2 + a
ln I x + J x
2
+a I + C, a=/=- 0;
5) ( rlx C = C, a > 0;
) y'ai-:ta a a
6) ( a"Jx = -
1
- a" + C, a > 0; ( e"cit- = e" + C;
) In a )
7) xdx = - cos x + C; xJx = sin x + C;
8) --- = tg X -t- C ; --- = - ctg X -t- C ;

cos
2
sin
2

9) C = ln I tg + C = In I cosec x - ctg x \ t- C;
)smx 2.
10) ( = In I tg (.:'_ + .:C.) I + C = In I tg . + oec x I + C ;
)cosx 2 4
11) sh xdx chx + C; ch xdx = shx + C;
201
.,
-t
. I
12) ( Jx + adx jx + Jx +a 1.+ C, a,;, 0;
) 2 1 2
13) ( Ja'!.- x2dx=_.::_Jae -x2 a> 0,
) 2 2 a
2. CaJculul primitive lor cu ajutorul schimb:lrii de variabih'i. Fie functiile u: I --.. J J - R.
Presupunem ca. u are deri1ata continua pe I i ca. j cste couthma pe J. Daci1 f f(t)dt = F(t) + C,
atunci J /(u(xl)u'(x)dx F(u(x)) +C.
3. Metoda integnirii prin parti. Fief g dona functii definite pe intervalul I. Dadl f g au
deri-rate continue pc I, atunci se poate aplica formula de integrate prin plirti
f fg'dx fg - f,gf'dx.
. P(x)
"1. Primitivele funcfiilor ra"tionale in x. F1e R(x) = --, cu grad P(x) <grad Q(x). Dacl
Q(x)
CJ(x) = (x- x1 f".ct . (x- x.,)a:t, unde xj, j = 1, 2, ... k, sint riid.iicinile reale distincte ale polino--
mului Q(x) r:x 1 E N, j = 1, 2, ... , k, este ordinul de multiplicitate al riidiicinii X;. atunci descom-
punerea in fractii simple a lui R(x) este
(I)
Daca polinomul Q(x) are radacini coinplcxe de forma a ib de ordin de multiplicitate m,
atunci in descompunerea ( l) apar fractii simple de forma
A
1
x + B
1
,\'2 + px -i- q
- --'.A'-""-x'---'-; -'B=-""'-::- d , ( (
+ ... + . un e x + px + q = x -a - ib) x -a + ib).
(x' + px + q)"
(2)
Daca gcad P(x) ;;, g.-ad Q(x),
grad P
1
(x) < gcad Q(x) ji C(x)
atunci sc face impArtirea, astfel ca. R(x) = C(x) + Pl(x) , cu
Q(x)
un polinom in x. Reducem astfel problema la. ca.zul trata.t mai sus
5. lntegrarea anumitor functii irafionale. a) Integrate de tipul
, ... , dx,
(
ax+ b)',/', (ax+ b)' I'']
ex+ d ex+ d
unde R estc o functie rationali'i. p
1
, q
1
, ... , Pn 1r sint numcrc intregi.
Da.ca. = c.m.m.m.c. (q
1
, ... , cu schimbarea de variabilil
ax+b=t'*
ex+ d
integrala (3) Sl' reduce Ia o iutegral.i a unci functii rationale .
b) Integrale de tipul
Se sr::ric
r p m(x) dx, P m(X) fiind -polinom de grad m,
J ./ax
2
i- bx --1 c
dx Q m-t (x)J ax' + bx + c + A (
) ,/ax2 + bx + c
(3)
(-I)
(5)
(6)
unde e:-;te un polinom de grad m - 1 cu cocficienti nedcterminati, iar A este un parametru
real. Se deterrnina polinomul Qm ..
1
(x) numilrnl A prin tlerivarea identitiitii (6).
c) Integrate de .tiput
202
functic
\
. Dadl
(I)
(2)
cu
sus
(3)
(i)
(5)
(6)
Cu aj.ntorul suPstitutiei
aceasta se reduce la tipul precedent.
d) Integrale
(8)
(9)
Calculnl primitbclor functiilor binomiale se reduce la calculul primitivelo.r functiilor rationale numai
in urmatoarele cazuri stabilitc de
1) p EZ. Se face substitutia. x = zr, under este multiplu comun al numitorului lui m n.
2
m + l E Z. Se I b . . ' b ' d . I ) ace su shtutm ax + = z , un c s este numttorul ui p.
"
3) m +
1
+P E z. Se face suhstitutia a+
"
6. Primitivele func!iilor rationale in ginx cosx: fR{sinX, cosx)dx, unde R{u, v) este o
functic rationalii. Substitu1ia tg . ...:.... = t conduce la calculul primitb!M unci functii rationale in t.
2
Se tine srama di.
. 2t
SlllX =---,
1 -f- t
2
1- (l
COSX = --- flz =
I+ t' '
-
2
-ctt.
1 + t2
Calculnl primitbei date poate fi sim"plificat in urm.itoarele cazuri:
a) R(sinx, cosx) =- R(- sinx, cosx) cosx = t;
b) R(sin ;r, cos x) - R(sin x, - cos x) x = t;
c) R(sinx, cosx)=R(..:....sinx,
(10)
7. Integrate algebrice JR(x, J ax
2
+ bx + c) dx, unde R(u, 11) cste o functie Calculul
integralelor algchrice se rc(lucc la calculul primitivelor functiei rationale astfel :
a) dad\ ecuatia ax
2
+ bx + c = 0 are radacinile reale x
1
J?i x2, se face substitutia
\
Jax' + bx + c t(x- x
1
) {sau t(x- x,)); (II)
b) da.d'i. a"> 0, at unci sc face substitutia
c) dac<l c > 0, atnnci sc face substitutia

-:- b.'f + c = J-; + tx.
'
1. Folosind substitu(ii trigonomctrice, srt se calculcze:
a) r x'dx : b) ( dx: c) r dx
) x )x.Jx2-
a) Substitutia x = sin t conduce la

sin
2
tcost I 1- ens 2t 1 l
= tl= Ut=-t--sin2t
cost 2 2 i
I I J--
=- arcsin x- 1 - x
2
+C.
2 . 2
203
(12)
( 13)
c

f .,
,,;

;f r:
,,
f

./7+'1 dx d I+ cos' t
b X= t f=> - = t = dt=
} g x sintcos't sintcos1 t
}'dt
--dt+
cos! t sia I
I I t I J- II + .j;i'TII =--+lntg-+C=x2+t-ln +C.
coot 2 x
c) x = dt .jit
1
= dt= t+ C= arccos-+ C.
I sin! dx I
cost c05
2
t x-yx2-1 x
2. Folosind substitu(ii hiperbolice, sii se calculeze:
a) f Jx- 2x + 2 dx; b) j J x
2
+ 2x dx; c) f (3 = 2x = x)-312dx.
Rezolvare. a) Scriem x
2
- 2x + 2 = (x- 1)
21
+ 1 i facem suiJsti.tuf:i& x- 1 = sbt. astfcl c1
dx = cht dt deci
_ 2x + +sht chi+ : t+ C=
x- I J I J
= -
2
- x'- 2x + 2 + z In/ x-
1
+ x' 2x + 2J + C.
In calculele anterioare am folosit relatiile ch2t- sh2t = 1;
ch'l = -'-- = - (ch 2t + 1); x- 1 = sht = ---
(
e
1
-L e-
1
)2 1 e1 - c-1
2 2 2.
b) x
9
+ 2x = (x + 1. Substitutia convenabil.'i este x + I= ch t cu dx = sbt dt. Decl
2xdx= Ish! )ch21- l)dl -fshlchl- -ft+C=
= x +
1
.J x" + 2x - _!_In / x + 1 + .J x
21
+ 2x j + C.
2 2
2
c) 3- 2x- xz =;= -1.- (x + 1)
2
Efectuam substitutia x + 1.= 2tht; dx = ---
ch1 t
ch
2
t-sh
2
t 4
4- {x + 1(
3
= 4(1.- th'IJ 4--"''-'--=-..:.. --
ch2 t ch2 t
Deci
( (3- 2x- x:!)-a/2 dx = (

-
2
-dt = _!_ ( ch tdt = _!_sht + C =
) )t'ch2t ch2t 4) . 4
3.
a)
=..!.. (x + 1)(3- 2x- x
2
)-
1
/
2
+ C, deoarece shtt =. chzt- 1 = (t + K)!
4 .
U tilizind metoda integrarii prin parti, sa se calculeze :
f x earn-in x dx; b) \ex cos X dx; c). dx , n E N.
J ,Jl-.x! J (xz+a2rn
X
Rezol vare. a) Fie j(x) = earcsln :r,
g'(x)
./1-x'
- ..j l - x
2
Integriud prin pi1rti, ob}inem
I
astfel ca f'(J
g{x)
e3-rcsin:.
Ultima_integrala se calculeaza folosind diD. nou formula. de integrare prin p<lrti. Lu.l.m = eareatn :.
' I .
g (x) = 1, astfel ca. j'(x) earcsm x :ji g(x) = x. Deci
./1-x'
( earcsin x dx = X earcstri. x _ ( x dx = X earcsin :r _ I.
) ) ./1-x'
204
;i
Alegem acurn
r;
!ritocuind mai ,
I
e) Fie I. i
/()-
'

de unde se
4. Sa se i
a) ( xtl
) ..
'
'
d) , ..
Rezolvare.
!nmuljind
fa.cem x = 1
\

>+ 3 j
_.,_,_1
. '
b) lUdlc:ii
forma
cf.
= sht dt. Deci
e8-rcsio
lalocuin.d m.ai sus, deducem.
1 ::s 2. ( _ J-r::-;;, f X) ea.rcsla J: + C.
2
'o) Pracedam ca Ia punctul precedent. Fie /() = e. f'() = cosx. ast!el cf. !'() - e t() -
- sin x. Obtinem
I= f e* cosxdx = e"'sia x - f ej; sia xcix.
Alegem acum j(x) := e*, :'(x) = sia x, j'(x) = e, g(x) = - cos .r, asUel ca.
f e sia .rdx = - e cos x + J e% cos xdx """ - e"' cos x + I.
lrilocuind mai sus, obtinem
. e
I = - (si x + cos x) + C.
2
e) Fie I = f + a
1
)-dx. Integrlnt prin pll.rti, luind
J(x) =z (x' + g'(x) = l deci f'(x) = - 2nx(x
1
+ at)-n-1, :(x) = x. Obtiaea
r. = x{x' + a
1
)- + 2n J x
1
(x
1
+ a2 )--ldx = x(x
2
+ a
2
)_,. + 2n J [(x
2
+ a
1
)- -P-
I
11
= x(x' + a'r + 2n f (x2 +.a
11
)'-ndx- 2na
2
J (,'\"! + a!)-n-ldx,
I,.=- x(x1 + a
2
)- + 2nl,.- 2na
2
!,.11,
de unde se obtine urm1toarea. formula de recurenta. :
X (s a-n 2n-1 I
1,.+1=--.x+a) + _ I,.,n= ,2, ...
2n a1 2nas
Deoarece 1
1
= ( = _!_ a.rctg!.... + C, din relatia de recure11.tl pute111. obtiB.e succesiv 1
1
, 1
3
, ....
)x+a' ts- a
b) ( x'- 3x + 2
)x3+2x
1
+x
a) C +
3
dx;
) x
3
- x

+ 1
d) -=-'-'-dx ;
(' + ""'+ 5)'
dx;
C X.

x+1 d
2x
1
+3x+2'
; f) dx.

..
2x
3
--1.x+l
Rezolvare. a) Descornpunerea. tn fractii simple este
x+3 A B C
=- +-- + --.
x(> - l){x + I) x x - 1 x + 1
!nmultind aceastl!. cu x apoi f!clnd x = 0, obtinem A = - 3. !amulpm cu x - 1 apoi
fa.cem x = 1 ; rezultli. B = 2. Similar, ob1inem C = 1. Deci
\
-dx = --+-+ - dx = - 3lnll + 21alx - 11 + h>.lx + 11
+9

+ 3 3 2 1 )
x3 - X X 1 X + 1 '
b) Rldllcinile nnmitorului sint x
1
= 0. x, = x, = - 1. Dcscompuaere !a fractii simple are
forma.
x
3
-3x+2
x'+Zx'+
A B .
=-+__.,..,..-+
> X+ 1 (x + 1)
1
205
' '
,,:
(,
Aduclnd la acela$i :aumitor .,i coeficientii termenilor de acela$i grad, A == 2, B = - 1
fi C= -6. Deci
6
] dx = 21n )xi - In)x +
(x + I)'
IJ+ -
6
-+c.
X+ I
c) Numitoml are radacini complexe deci 2.x + 3x + 2 = z(x I)= z[(x + ;r +
7 1 . +-.DeCl
lfi

x-L[ 1>+3 dx l
' dx = - dx + - --- -- = - hl (2x
2
+ 3x + 2) +
2x
2
+3x+2 4 2x
2
-r-3x+2 i 2x
2
+3x+2
I \ dx l l -4 + 3
+ S J ( x + r + 176 = i ln(2x' + 3x + 2) + g ..ji a;ctg + C.
' d) Numitorul are didiicini complexe deci se poate scrie ca sumcl. de patrate : x2 + -ix + 5 =
"""' (x + 2)
2
+ 1. Mni intii facem sa apara. Ia nnm&riitor derivata parantczei de Ja numitor:
( x+l dx=_.!..( 2.v+i dx-( dx
) (x
2
+ -ix + 5)
2
" 2 ) (x
2
-)- -ix + 5f
11
J (x2 + -ix + 5)2
2
- [ (x + + ;]2
In ultima integrala notirn x + 2 = z obtinem
Tinind de exercitiul 3, c) (in care se ia n = 1), obTinem
z
1
1 x+2 1
1
2
= - (z + l)-
1
+- arctg z + C = + - arctg(x + 2) + C,
2 2 2(x' + ix + 5) 2
astfel di
( X -f- 1
) (x
11
+ 1x + 5)
2
.'f" + 3 1
dx = - --::----'---c- -- arctg{x + 1) + C.
2(x
2
+ 1x + :5) 2
e) (x
3
- 1)2 = (x- 1)
2
(x2 + x -!- fJ2. Descompu&rea ia fractii .s,irnple este
X - 1
Prin identificare se obtine _-f =
2x + J
x2 + x +
2
9
l 2
B=-. D
9 9
1- 2x+l
+ r; --,=- ;
,..,3 "-v3
206
Ex+ F
+--'---
(x2 + x _, ))2
l
3
A poi
' 3 )'
+- +

---=---- + . ---=----
6 x2 +x+l 6 3 x
2
+x'+
In final obtinem
x 1 x2 +x+l 2 2x+l
---"--- + -ln .c:___:_.::.__:.__ + --
1
-. arctg ---- + C.
3(x' - l) 9 (x - 1)
2
3'1 3 .j3
impi1rtirea. x'3 = _.:.. + 1 7x- 2
astfel ca
f) Efectua.m mai intii 2x2 --1x+l 2 '22x
2
-ix+

-' - dx .:=_ + x + _!. 7x- 2
zxz--tx+l 4 4 22 ,1
x- x 1 -
2
dx=x: +x+: \ ll2x-2 1
Jx-2x+z
x./2- 1 -.J2
x../2 + l-../2
5. sa.
sc calculezc :
a)

dx
; b)
Jzx-
dx
c) x
2
J x
2
+ 4 dx;
J-; + ;;-;
1- Vzx- 1
d)
dx
. d
xsJ;;:-::j
, C J X, v
x , 1+ xl
Rezolvare. a) Pentru eliminarea. radiC<\lilor se face substitutia x = t\ astfel ca.
r dx 3
dx+
)Jx+:./x )t'+'' )t+l ) t+l
= 2t
3
- 3t2 + 6t - 6ln\t + 1: + C = 2x
1
'
2
- 3x
113
+ 6x
1
'' - + 1\ + C.
b) Procedam similar, punind 2x - 1 = t', astfel incit
( __:_ dx
1
( 2:- dt 2\ (t + I + -
1
-) dt t' + 21 + ln(t - I)' +
)Jzx-1- 2x-1 )t
2
-t ) t-1
+ C = (2x - 1)1' 2 + 2(2x - 1)1'' + - - 1]
2
+ C.
aducind Ia numitor ideoti!icind coeficien\li puterilor lui x, gasim o
1
_!._, a, 0. a, = _!._ ,
-1 2
a
1
= 0 '). = - 2. Prin urmare:.
f.J x' + -!dx _!._ (x
3
+ 2x) J-;s+i- 2\o (x + J;;-:;:1) + C.
) -1 .
207
1
d) Efectulim mai il:il.tii substitujia x = - obtiteJJl
I
d)
dl
,; 1 - ,,
:priD derivare ! raport cu t obtiaem
e) sin
).
.. ,/l-t2
+
.jl::ti
Prin identificare obtinem a
1
=
2
= 0, a:
3
= a
4
= 0, A =
astfel ca.
f) cos
1 ' J-1--2 J .
= - (2t + Jt) - t - - arcsm t + C =
8 8
astf-el cA.
I J-.-
1
3 . 1
-- {2 + - - - arcsta - + C.
8x
4
8 x
y 1 1 1 m+l
e) Este o mtl'"grala bmoma cu m = --, n =-, p =-. Deoarece -- = 2eZ, se face
2 4 3 n
substitutia 1 + :r
1
'' = t
3
, astfel col x = (t3 - l)t, dx = l2t
2
{t3 -lpdt. Deci
x-t11( 1 + x
1
1')''l d.r= 12 (t'- dl =
1
: t7 - Jt + C;:::::
= ( 1 + x'''F'3 - 3( 1 + x'l)H3 + c.
7
. 1 m+ 1
f) In acest caz, m = 0, n = -1. {'t p = --. Deoarece --+ p = OEZ, se efectueaza
n
stitutia 1 + x- = t'. Deci x = (t' - 1)-''' dx = - - dt, a;;tfel .incit
((I+ xj-d dx - [_''- dt f[- _.!. (-
1
-, - -
1
-)- _!._I_] dt
) )t
4
-l J 4 t-1 t+1 2 t
2
+1
= - In -- - - arctg t + C =- In
1 11+11 1 I
i 1-1 2 i
a) ( dx ; b) r >;n X <IX; C) r dx
) 1 +sin x + cos .x ) 1 + siaz x ) (sin x + cosx) 2
d) 3x cos 5x dx; e) lOx sin 8x dx; I) Zx cos 4x cos 5x'dx.
a) Notam tg ...:_ = t sau x = 2 arctgt. Deci, dupa rPlatiile (10) obtinem
2
( d-" (_<l_t_ ln'l i If+ C ltg .:'. II
) 1 + siu x + cos x ) 1 + t 2
f- c.
h) Deoarl'"ce R(- sin x, r.os x) = - R(sin x--, cos :r), efectuiim substitutia cos x = t, astfcl "di
r ,;. x r dt l I I , _ rzl 1 I cos x - ,;z:l
J 1 + s;n x dx J 2,/2- n :-, +-./'::2:- + C -2../z-2-ln cos x + ,jz + C.
208
2ez, se face
ca
c) Punem tg x = t, astfel ca.
I

t + 1
----'---+c.
tg X+ 1
1
d) Deoarece sia Jx cos 5x = - (sia Sx - siD 2x), rezulta
2
( sin Jx cos 5x dx = - _.!:._ cos 8x + _!:_cos 2x + C.
) 1ti -!
e) sin lOx si118x = (cos 2x -cos llx)/2 !ji
( si11. lOx sia 8x dx = __!_ sia 2x - -
1
- sia tax + C.
) -! Ji
. .
I
f) cos 2x cos .ofx cos 5x = -(cos 6x + cos 2x) cos 5x = (cos llx + cos x + cos 7x + cos 3x)J4,
2
astfel ca.
(cos 2x cos .ofx cos 5x dx = _.!._ (-
1
- .!in lb + sill x + _!:_ sia Vx +_!_sin Jx) + C.
) -! II 1 3
7. Sa se calculezc :

)(x-l)../x'-3.r+2' J 1+../'+2+2' )(x+ 1)../x'++ 1
Rezolva7e. a) x2 - 3x + 2 = (x - l)(x - 2). Efectuam. substitutia
J
P-2
x2 - 3x + 2 = t(x- 1). Obtinem x = ---, dx
t
2
- 1
J
-1
x
2
-3x+2=---,
t
2
- 1
(
%- 2)'''
---
X- I
21
_ _::;__ dt $i
(t' - I)'
astfel di.
( .j dx 2 Cit 21 + C 2 (.:..-=2) 'i' + C.
) (x- 1) x2- 3x + 2 ) x - 1
b) Substitutia J x
2
+ 2x + 2 = x + t implica
t
2
- 2

-
---=2':..'_-:_l_:ic.l_-_:i_ J ,.
dx= dt !ji 1 + .x
2
+ 2x + 2 = --"---. Deci
(2 - 21)' 2(1 - I)
2 -2t
( rlx
) 1 +

+ 2x + 2

t2-2t+2
1
2
( I - 1)
dt ( - -
1
-) dl - -lull - I( + C
)fl. t-1 t
- -
1
- (x + J x' + 2x + 2) +In (x + I+ J x' + 2x + 2) + C.
X+ I
c) Folosim substitutia J + x + 1 = 1 + tx !;!i deci
1 - 2t J -t
2
+ t - 1
x
2
+x+l= ,dx=
t2-1 t"-1
Z{tz - t + l) dt. Obtiuem
(1' - I)'
- 2 --- - - -- dl ln(l 1 - ln!l - 21 + C

dx dl I I ) ,
{x+l)"'x
2
-!-x-t-1 t
2
-2t t 1-2
IJ x' + x + I - 1j - In JJ x + x + I - I - zx! + c:
209
14 - P.robleme de rn.atern.a.tlcl supetioare- cd. 222
'I
.,
', .

"
l'i'''
. j
;-
'
..
'
10.1.2. Probleme propose spre rezolvare
8. Folosind substitutiile indicate, sa se ca,lculezc:
a) ( x -In t; b) ( x(5x
2
- 3)' dx, 5x'- 3 t;
) ez + 1 )
I
c) dx, x c'; d) V
1
-x Jx dx, X= t';
e) ( x dx , X+ I = t'; f) ( 1n 2x . c' .
J ,Jx + 1 ) In 4x x
9. Folosind substitu}ii trigonometrice convenabile, sa sc calculeze:
a) r dx; b) r x'dx :c) r JI- x'dx: d) [ __ d_x __ ;
J x2 J .j2 x2 J J .,Jx( I x)
e) (
1
+ x dx ; f) ( (I + x')3
1
' dx.
)'\fl-x2 )
10. Utilizind substitutii hiperbolicc convcnabile, sa sc calculeze:
a) J a' + x' dx, a 7' 0 ;
d) 2x- x
2
)-
3
"dx.
b) ( x dx, a of 0 ; c)
J "/<t2- aa
11. Folosind metoda substitutiei, sa se calculeze :
a) ( 2" dx ; b) ( c) ( x + (uccos 3x)' dx; d) (
1
e" dx;
} J 1 - 4 ) e" + 1 } J 1 - Yx' } , e + 1
e) ( 1 -"- X dX , f) ( COS 2x dx ; g) r -dx '
) 1 + ,Jx ' J 4 + ros
2
2x ) ..)x cos
2
..;x
12. Sa se calculeze prin metoda intcgrarii prin parti :
a) (In x dx b) ( x e dx c) ( xa" dx d) ( x e"" xdx
) . ' } ' ) ' }(1+x'J31' '
e) x: ln
3
x dx; f) eax cos bx dx, a of 0, b of 0; g) x
2
e' sin x dx;
h) x e" sin
2
x dx : i) x
2
e
2
dx.
13. Sa se determine o rela}ie de recurentil pentru calculul integralelor :
a) "EN; b) n EN; c) la=
f (a'- x') - dx, a 7' 0, n E N: d) I. f sin"x dx; " e:N l e) I.
=fsin-"xdx, n EN; f) n eN; g) I;=fe"cos"xdx,
a of 0, n E N.
a) ( 2x + 3 dx; b) ( x' - 5x + 9 dx; c) ( x' i- x + 1 dx;
)r3+x
2
-2x )-x
2
-5x+6 ) x3 +x
d) ( dx ; e) ( dx ; f) ( x' + 6x- I dx l
, } (x + l)(x + 2)(x + 3) ) (x'- 4x + 3)(x
2
+ 4x + 5) ) (x - J)'(x - I)
g) ( __' _ d,;. h) ( 3x + 5 dx. i) \ x'dx .
) xt- 1 ' J (x
2
+ 2x + 2)2 ' J (x + 2) 2 (x + 4) 2 '
j) ( dx ; k) ( x' - 6x
3
+ 12x' + 6 dx ; !) ( dx
) (x + l)(xt + x + 1)
2
J x
3
- 6x
2
+ l2x - 8 ) x' + xs + 1
210
'

p)
19. sr.
a)
d)
a iat'""'''"''"ql
= max 3,.

l e) I.=
cos" x dx.,.
a) (
dx; b)
(
1
dx : c)
)"l+x+l

) zJx + :./x
d) ( J;- I
J ;;; + 1
dx: e) ( (' +
1
)
113
dx; f) (
Jx-1 Jt+x x
16. Sa se calculcze :
( x'<lx ( x' (
a) ) .jx- x + I ; b) ) .jl- x' dx; c) )
x' d . d) ( dx
,jl +' X' )(x+ 1]
3
,/x'+ 2x'
17. Srt se calculczc :
a) ( x
3
( l + 2x2) -a/o dx i b)' ( 1 c) ( x-'(2 + dx :
) "),. )
d) ( dx 1 e) fx-2( l + x')-312 dx; f) ( x'( l + x
2
) -112 dx;
J ,lx
3
Vl+ {lxa J J
g) ( J x ,\x . : h) ( x' ( l + x')' dx; i) ( :;j
1
+ Vfx_ dx.
J

J J ..}x
18. Srt sc calculczc :
a) ( <1x b) ( d.< c) ( dx .
) 3 t- 5 cos. ' ) sin x + cos.': J cos x + 2 sin x + 3 '
d)( dx c)( sinx-cosx dx.f)( sinx dx;
) sinx(2-f-cosx-sinx)' ) sinx+2cosx , ) (1-cosx)
3
g) c dx : h) c dx i) c dx; j) r dx ;
) cos 2x ) sin4 x cos" x ) cos
3
x ) sin x cos3 x
k) ( dx ; 1) r ; m) dx; n) r sin dx ;
) sin x cos2 x ) sin" x ) 2 3 ) 3 3
p) q) dx.
19. Sa se calculezc, folosind substitutiile lui Enler, integralele :
a) C dx b) C x dx c) ( dx
) x.j x' + 5x - 6 ) (x - 1),/ I + x - x
2
' ) ,j l - 2x - x' '
2"1- I- x' e) +:')'1''
20. Srt sc calculcze :
a) 1)2e
2
'dx; xsinxcos2xdx;

d) r dx ; e) ( (x213 + xll3)-2 dx; f) r dx .
) ..je
2
' + e" ---t- 1 ) ) x.Jx
2
--r x + 1 '
( dx
g) ) (x -1- 2)
2
(x + 3)
2
10.2. Integrala definitii
Fie J o functie definiHl mii.rginiHi. pe [a, b]. Fie A: a = x, < x1 < ... < x. = i o diviziune
a iatervalului [a, b] 8
1
= x
1
- x
1
_
1
, i = 1, 2, ... , n. Norma diviziuaii 6. este llUr81irul u(A} =
= ma.:x 3,.

211
.,
;.
,.
,
'_.;
i
Su.a Jtie-llll fuactiei f. corespuoza.toare diviz\uaii <1.. este deliaitl prin .
n
aA(f) = 1;, E_[x,_
1
, x.].
i=l
i'uacfia f este integra.bilcl pe [11, b], j E 9"([a, h]), dacit existcl. un numar I E R cu proprietatea cl.
peatru orice de diviziuni (o::l,.) cu u(A,.) -+ 0 av-em a,.,.{!) I,oricare ar fi puactele intenaediarc
,;, e (x,_
1
, x,J. Numiirul I se nume!jte integrala. lui f pe [a, b] se oteaza I= J /(x)dx .
(I)

Functia f este integrabila pe [a, b], j E 9"([a, b]), dacl. !ji aumai daci1

Vc > 0, 38, > Oiu(L'.) <i
-I! < c, 't'i;,.

Fie m,""" inf f(x), M
1
=sup f(x), pentru x e [x
171
, xt]. Sumele Darboux: superioara SA(/)
inferioar.l. s
4
(1) se defiaesc pria
(2)
n n
SJ/) = }; M,8,, s
4
(/) = }; m,8,.
i=I i=l
1. Criterlul lui Darboux. Functia f este iutegrabil<\ pe [a, b] dadi. num.a.i dad,
(3)
(i)
2. Clase de integrabile. a) Orice functie continua pe [a, b] este pe [a, b].
b) Orice functie ml1rginita care are un num.ltr finit de Puncte de discontinuitate pe [a, b] este
integrabi!A pe [a, b].
c} Orice functie monotona. pe [a, b] este integrabiHi pe [a, b].
3. Proprietifi ale integralei defiO.ite 'i ale funefiilor integrabile. a) Orice funcfie integrabill
pe [a, b] este rnArginit.i pe [a, b]. Reciproca .nu este, in general, adevarau.
b) DatA f. g E '7([a. b]) . E R, atunci / + E :T([a, b])
(/ + = + gdx.
c) l!dx =- = 0.
d) DacA f. K E :r ([a, b]). atunci fg E '7([a, b]).
e) DacAf. g E :T([a, b]) "'g(x), Vx E [a, b], atunci gdx. r. particular,
daca g(x) l> 0, atunci tdx > 0.
f) Daca f E 9"([a; b]), atunci If/ E 9"([a, b]) $i f dx/ //[dx. Reciproca nu este adeva.ratl1
rn general.
g) DacA /E :T([a, b]) 1i m ,;;f(x),;; M, atunci
existl cu m M astfel eel
= a) (prima: formula de medie).
h) Daca j estc continu-a pe [a, b], atunci e:x:ist:l. un punct c E [a, b], astlel
= (b- a)f(c) (a dona de medie).
(6)
(7) .
212
V. Metc.WJ
derivabiiA po
&a.tl. prin
(I)
(2)
(3)
(i)
[a, b].
b] es.te
particular,
(6)
(7) '
i) Daca f e 9'([. b)) a <1< <l b, atunci
+
(I)
j) Da.ca. f E 9' ([a, b]), F(x) este o primitiva a lui f pe [4, b], atuaci are loc formula
t.eiblli.z-Newton
c f dx- F(b) - F() - F(xd. (9)
)a . J
k) Dad. f E 9' ([a, b]), a..tunci functia F(x) = este continua pe [a, lt];
1) Daca f este continu1 pe [4, b], atunci functia. F(x) pe [a, b]
F(x) -f(x).
4. Metoda integririi prin pirtf. Dadi f g siut functii cu deri vatll con pe b), atunci
f(x)g(x) 1:- (10)
' Metoda schimb3.rii variabilei. a} Prim4 JormUU de schimbare a variabilei. Fie u: (a, II] -]
fi /:J-R. Daca. u are derivatii continua. pe [a, b] este contiuul pe ], atuci
(" f(u(x))u'(x)dx ("(b) /(l)dl. ( 11)
)a )u(a)
b) A doua formul4 de schimbare a variabilci. Fie u : [a, b] -] !]if: ] - R. Da.cll: l) u este
-strict monotona pe [a, b], 2) functia invers3. v = u-1 are derivata. con.tinuit pe J, 3) f este con
tinua pe J, atunci
\
<>
/(u(x))dx /(l)v'(l)dl.
(a)
( 12)
fi. Aplicatii ale integralei definite. Fief o !unctie continua pe [a, b]. Aria rtl a suprafetei mlrgi
a.ite de graficul functiei /, axa Ox dreptele de ecuatii x = a x = b, e-ste datil de
.OJ! - 1/(x)ldx. ( 13)
Volumul corpului .obtinut prin rotirea gra.ficului funcfiei fin jurul axei Ox este da.t de
V = r.
( 11)
Da.ca. functia f are derivata continua, lungimea 12 a. arcului de curbit C, ca.re are ecuatia
y ,... f(x), a x b, este de
; - J I + f''(x)dx.
.
Dacll. f(.x) > 0 este continua pe [a, b], coordonatele centrului de greutate al figurii mitrgiaito
de graficul functiei j, dreptele x = a, x = b axa Ox sint
I I
xa = -- xf(x)dx, Ya = -- J2(x)dx. uade M 1 = f(x)dx.
M
1
a 2Ml a a
(lfi)
V. Metode de calcul aproximativ al integralei defiaite. a) Metoda dreptunghiurilor. Fief: [a,b] -R.
derivabi.Ia. pe [a, b] cu derivata. m.a.rginita. pe [a, b] 6. o diviziune a. interTalului [a, b] rea.li-
tll
. t I h"d" t t "h ' (b- a) . 0 I A .
za. pnn punc e e ec t ts an e x
1
=a + l , n = ---, z = , , ... , n. tunct
n
- h[f(a) + /(x
1
) + ... + /(x,_1)] + R,(f),
IR,(/)1 .;; hM'(b- a), M' = supl/'()1.
[Ill, 6]
213
( 17)
;.; .'.'
;:i:ij1:
.. j
.

b) Metoda traj>eulor. Daca. f: [, b] -+ R are derivata /" mclrginita pe [a, b], atunci
= f {!(a) +/(b) + 2{f(x
1
) + ... + /(x._
1
JJ) + R,.(f), (18)
h'
/R.(f)/ .;; - M"(b -a), M" = 'up if"(x)/.
12 [(1, h]
c) Formula lui-Simpson, Daca f: [a, b] -+ R are derivata j(4) miirginitcl pe [a, b] :i A este
rea.Jizata prin punctele xt = a It = (b -a), i = 0, 1, ... , 2n, atunci
(2n)
c f(x)dx = !'... (b- a)'{f(a) +/(b) + i{f(x,J + f(x,J + ... + /(x,,._,J] +
).., 3 '
+ 2[J(x2 ) + f(x,) + ... + f(x
2
,._
2
JJJ + R,.(j),
h'
/R.(f) .;; --(b - a)M<'>, M<'J =sup lf''l(xJ! .
[a,b)
1 0.2.1. Probleme rezolvate
1. Cu ajutorul sumelor integrale, s;l se calcuieze integralele definite :
aJ C"x,clx; bJ r
10
2"dx; cJ
Jt )o })
(19)
Rezolvare. a) Deoarcce /(x) = x
3
estc continua pe [1, 5], rczulta ca. este integrabilcl pe [1,
Pentru calculul intcgralei este de ajuns sa C..'llcuHim Jimita ol'irului pcniru o aJegere comrenabiJ&
a diviziunii a punctelor intermediate. Consider<lm diviziunca .:l: xt = 1 + ik, h =-=
i .
= -, '= 0, 1, ... , n .:;i /;
1
= x
1
, i = 1, 2, .. , n. Atunci
H
5-l
H
a.,.(f) = x!h =.!. +.!. ;)'=.!. +.E,i + +
.L_; u L; n n L...J n n2 n"
i=I i=l i=l
= [n + . + _4_S . + u3 (n + 1)21 =
n n 2 n
2
6 n
3
of
[
n + f (n + 1)(2" + I)
=i 1+6--+8
,l nll
Deci x3dx = 156,
+ 16 (n + l)' 1 - 156.
n
2
n ..... oo
b) Functia. este continu<l pe LO, 10] .5i estc deci integrabilc'i pe accst inter,raJ.
. 10
i = 0, 1, ... , "' !!il h =-
Consideram x, = iM.,
n
Alegem = x, i = 1, 2, ... , n, deci
10 ' ')H" - l
=-2-----
n 2h - 1
('"
Ileci )o- 2"'dx =
21'-
In 2
10
n
214
2
111
- 1
In 2
- 0,
2. Sa se
Rezolvare.
- b -a.
mita sumelor
pe [a, b].
3. Se
grabilii
a) a.=

o) Avom
unde/(x)-
(19)
c) Func\ia este integcabila pe [0, 1t]. Conside<am diviziunea pfin punctele echidistante x, = i
..
- 0, 1, ... , n, alegem 4
1
= x,, i = 1, 2, ... , n:
(!
( i")" "[" . 21t. ty oil ) = Slll- - = - Slil- + Slll - + .. , + sin

n n n n n
i=l
" =-
. rr
stn-
__
. 1t
stn-
2n
deci (tt sin xdx = 2.
)u
2. Sa se cerceteze functiei
j(x) = l I, daca x este rational,
-1, daca x este irational, dcfinitrt pe [a, bl.
"
Rezolvare. Pentru diFiziunea a= x
0
< X
1
<l ... <:1 x,. = b, arem CitJ.(f) = 1': J(;t){x, - x,_
1
).
i=l
n
Dacl. alegem ;, E [x,_
1
, x,] numiir rational, atunci a6.(/) =!: (x,- x,_
1
) = b -a deci all.(/)-
i=l
- b- a. Daca alegem ;f numiir irational, atunci /(;,) = - 1 deci atJ.(f) =a - b-+ a -b. Li
mita sumelor integrale depinzind de alcgerea punctelor ;,, rezultii dt functia. nu este integrabila
pe [a, b].
3. Se poate ca suma a dona functii care nu sint integrabile pe [a, b] sa fie inte-
grabila pe [a, b] ? Dar produsul?
Rezolvare. Riispunsul este afirmati'f. Consicteriim functiile
r -1, X E Q,
/,(x)
\ I, X E [,
definite pe [a, b]
/,(x) r I, x E Q,.
. \-1, X E [,
11i care nu sint" integrabile. functia suma. s(x) = ! 1{x) +fAx) = o, ca produsul p(x) ""'"
- /
1
{x) /
2
{x) = - 1, este integrabila pe [a, b].
4. Folosind notiunea de intcgrala definit5., sa se calculeze limitele
a) a,. = + 2. + ... + " -
1
; b) a. = -
1
- (l" + 2" + ... + n"). P > 0.
n2 n2 n2 nPl
n
1(1 2 n-1) l
Putemscriea
11
=- -+-++-- =- ---=GtJf),
n n n n n n
i=l
Rezolvare. a)
f(x) = x, x E [0, 1], x
1
= ..!.._, i = 0, 1, ... , n .<?i = x1_1, i = 1, 2, ... , n. Deci
n
lim a,.= lim = (1 xdx = _!.._.
n v(a)-O )o 2
n
b) Mem : + r + .. -+ ( :n ( :r at.(fl,
I
unde
undef(x) = x", xE [0, 1] .<?i 6.: x, = .i_, i = 0, .. , n, iar 41 = x1, i = 1, 2, ... , n. Prin urmare,
..
lim a,. = = --- .

I
n p + t
215

', ii'

.
(
{ ;:'. r
5. Sa se calculeze o primitivii pentru functia :
a) f(x) =max ft. x
2
], definita pe [0, 2];
b) j(x) = J 1 + cos x, definita pe [0, 2n:].
Rezolwar_e. a) Functiaf(x) este continua pe [0, 2], deci o este functia F(x)-=
Dacli. x e [0, 1], atunci -F(x) = ldt = x. Daca x E ( l, 2], atunci
F(x) = (" /(l)dl = (' ldt + (" t 2dt = _.::_ + .2._ .
). Jo )t 3 3
b) Fuuctia f(x) este contimuii pe [0,2 tr] $i deci primitiva este F(x) = Deoarecef(x)"""" ,
- rezuWi. cii dacii x E [0, r.], atnnci
f J- X
F(x) = 2 cos- dt = 2 2 sin - .
2 2
Dadi. x E pr, 2tt], atunci
F(x) = f(t)dt = 2 cos- dt - 2 cos- dt = -i 2 - 2 2 sin -.

t t J- J- x
0 2 2 2
a) (n/
2
j(x) sin x dx, unde j(x) =max [sin x, sin3 x], x E R;
)-n/2
b) t/(x) dx, jlnde j(x) = maxrr+r Yj; X E R.
Rezolvare. Foiosim aditivitatea integra1ei ca functie de interval. a) Deoarece f(x) = sinl x ..
1t 0 /(x) = sin x, x > 6, obtinem
0 (
f(x) sin x dx = sin' x dx + sin
2
x dx =
-n/2 -n/2 0 -n/'1
1- cos2x
2
)' dx +
+ (n/2 1 - cos 2x
)o 2

[
I coo2x I ] .
dx = '--- - --- + - ( 1 + cos 4x) dx +
rt/2-i 2 8
+ ..!_ (x _ oin 2x Jln/2 = (.::_ _ ,;n 2x + .::_ -1- oin ix )I" + " _7rr_.
2 2 0 -1: -1: 8 32 -n/2 -1: 16
b) In acest caz /(x) = x ::o:;:; 0 _f(x) - Js, .Y > 0, astfel di
f(x)dx = + J.tdx = - --, + --
. J-> I" v I'

-1 1 0 In.> -1 In 3 !O
i
]n 3
7. Fara a calcnla integralele, sa se demonstrezc urmatoarcle incgalit5.ti:
16 x
2
x' d
a) - <;; -- dx <;; 9 ; b) I <;; e x "' e.
3 tx+2 0
x'
Rezolvare. a) Functia f(x) = -- este cresditoare pc [4, 6J, astfel dl. m = /(4) =
(x + 2)
= !}i .M = /(6) =..!.. Dupi'i relatia (.5) inegalitatea. ceruta..
. 3 2
b) ln acest caz, f(x) = e"'
2
este strict crescli.toare pe [0, l] 1 e"'
1
e, "'."C E [0, 1]. Aplicind
in6galitatea (5), obtinem inegalitatea cerntlL
216
Deci ..
f(x) = sin' x.
8. Fara a calcula integralele sa se cerceteze care dintre ele are valoarea mai
mare:
(10 (10
a) I,=) x arctg x dx. I,=) In (I
b) I 1 = cx'dx, I
2
= c' dx.
2
+x')dx;
Re::olvare. a) Vom arata c<l xarctg x > ln(l + xz), x E [2, 10]. ConsiderAm functia =
., x arctg x - lu( 1 + x
2
), xE R. Deoarece h'(x) = arctg x - __ x_, rezultii k"(x) = ;:?!: 0
' 1 -i- { 1 + x2fl.
deci h'(x) este crescatoare peR. Deoarece h'(O) = 0, rezulta ell pentru x > 0 avem .h'(x) > h'(O) =0
deci h(x} este cresc;ltoare pentru x 0. Cum h(O) = 0, rezulta cii pentrn x > 0 a-tem h(x} >
.I> h(O) = 0. Aceasta arata c:l "' r.rctg x > ln( 1 + x
2
), x e (2, 10] deci 1
1
> Iz.
b) Deoarece e:r pentru x E [1, 2], rezulta di /
1

9. Sa se cvalueze integr<!lele :
a) (1 dx b) pt/2 sin x dx.
)o .Jz + x x
2
)7t;l x
Rnolvan:. a) Fie f(x) """"" (2 + x - x E [0, 1]. Deoarece f'(x) = - __!._ ( 1 - 2x)(2 +x -
2
,...... x.l)-3/ll = 0 pcntru x = +, ca.rc estc punct 1le minim pentru f(x), rezuWi ca. m = 1( +} = .
Apoi M = /(0) = . Dupa relatia (5) avcm
2 , dx I
- < Gt < 'z-
3 O'\o2+x .... '1/
Deci
'inx [" "] b) Functia /(x) = -- estc pe - , - , deoarccc f'(x) < 0 pe acest interval.
X i 2
m = f (2) = 2_ si = j (2) = z.j2 . Dupi:i. rclatia. (5) ohtinem evaluarea
2 7t i 1t"
I sin x .j2
-< --dx<--
2 rr/i x 2
10. sa sc calculczc intcgrala J m = (Tt"/:! sin"' X dx' m E N.
)o
Re::olvare, Fo]osim integ1arca priu pJ.rti: f(x) = sin"'-lx, g'(x) =sin x, f'(x) = (1n -1) sin-2x cosx.
g(x} = -cos x. Dcci
l
r./2
I m = - sin m-Ix cos x + (m - 1) sin'"
0 0
=(m- 1) sin"'x)dx = (m- 1)]m ..
2
- (m- 1)/m,

0
,
0 '
m-1 rr
pentru m > l. Priu unnare, J,.. = --- j -!! Vm ;?!; 2. = - $i ]
1
= 1, din relatia de
m 2
mai inainte obtincm
pentru m = 2n :
J
_ (2n-1)(2n-3) ... 31
.. -
2n(2n- 2) ... 4 2 2
- pentru m = bt + 1 :
J

....
(2n+ I)(Zn-1) ... 31
217
11. Sa se stabileasca egalitatea
(' "'ctg x dx = _.!_ (/2 -'- dt.
Jo x 2)n sint
t
Rtzolvarc. Folosim substitutia x = tg- in prima integral:l.
2

12, Srt SC calcuJeze It( X) dx, dadi. tt(x) = sin X,
-n/i
"e [- 2:., oj, en ajutorul substitutiei u(x) = t.
i . '
"' tt(x) = "
Rezolvare. Functia u(x) este strict monotonol pe I- : , : J !j;i in versa sa este u-
1
(x) = arcsia 11,.
11 E [ 0, .j; J ;;i u-
1
(x) = x, x E [- : , 0). Functia inversii arc dcrbata continuA. Dupa fat-
mula (12), avem
('lt"!i u(.-r)dx = (n t dt + (Y:T;
2
1
dt =
)-n/ l )o ...j 1 - t
2
13. Sa se calculcze iv.tegralele :
a)
dx . b) (3 dx
cosx + cos
3
x ' )2 (x + l).j.-r
2
- 1
'
--+
32
I
I - .jz .
Rezolvare. a) Efectuam substitutia sin x = t, deoarccc functia este impanl in cos x. Obp.nem
cn:/4 dx
)o cos x + cos
3
x
(Y'i12 dt (V2!2 ( I I I I
)n (I- 1')(2- t') )u 2. 7+1'- 2. t- I +
+ _
1
___ -'--=) + Jz) -ln(z- Jz) 3}
z.jz '-.Jz z.jz t +Jz z ../2
b) Efectuiim suhstitutia x
2
- 1 = t(x- 1), t = _._,_ sau
J
- ( , .c I )'!'
X - I
(: __
1 (.> + IJJx'- I
14. Sa se demonstreze identita!ile:
t2 + 1
---. Deci
t
2
- 1
a) c j(x) dx r }(a+ b- x) dx; b) c j(x) dx = ,. f(b- x) dx;
)a J, )o )u
(2a ("
c) )o f(x) dx = )o [f(x) + j(2a - x)] dx.
Rezolvart:. a) In integrala din nwmUrul dr('pt d('Ch1ilm suUstiiutia u(x) = a+ b - x, du -= - dl' r
c f(a + b - x)dx - (" f(u)du r f(x)dx.
)a )b. )u
b) Se ia a = 0 in relatia de la punctul a).
c) Cu substiiuti..'- u = 2a - x, obtincm

f(2a - x)<h - f(u)du f(x)dx,
0 ' 2ll l
astfe1 ca.
\"'
f(x)dx + f(2a - x)dx f(x)d.Y + /(x)dx f(x)dx.
0 0 0 fl ..
218
'
dreptele
astfel ell r,
16. sa.
Aceastl
obpnem
15. Sa se calculeze aria mrtrginita de graficul functici f(x) = c-. sin x. axa Ox
drepteJe X = 0 oi X = 2Jt.
Rnolvare. Avem
,<rl i/{x)jdx = e-l'isin x;dx = c-z sin x dx - e_., sin x dx = I
1
+ I a.
Dar /
1
= (n e-x sin xdx = -e-x cos x ITt - (tt e-z cos x dx = e-re+ 1 -
)o o Jo
16. Sa se calculeze lungimea curbei care are ecuatia f(x) = 2 In x. x e [ 2.2J3].
Rezolvare. J'(x) =- 1 + j'
1
(x) = --.- . Prin urmare E = - ' - V x
2
+
2 x' + 4 1
X x- 2 X
Aceast8. integrala se ca.lculcaza utilizind substitntia x = 2 tg t:

\
/:1 dt sin
2
t +cos:! t dt sin t
11 sin t t Tt/ 1 sin t cos:! t :r:/ 1 sin t 1t/-t cos
3
t
2 (In \tg .!_I+ 2 (ln -In tg .'::. + 2- Jz).
2 cost n/:1. 6 8
17. Sa se calculeze coordonatele centrului de grcutate a! suprafetei marginite
de curba de ccuatie j( c) = x , axa Ox dreptele x = 0, x = ,JT .
,/1 -x' 2
Rezolvare. Conform formulei { 16), vom calcula mai iutii nnrn.itorul _A,f
1
. Cu substitutia. x = sia t.
obfinem
1 (
=-" 1-2co;;2t+
4 0
l+cos4t)dt= Jrr _ ___!_,
32 4
Cu substitutic calculi'im
x'
-;=== d:r = siu:t dt = '' ( 1- cossl):t sin t dt =
H ,Jt-x:J
(
1 , 2 ' )1"" X 43
= -cost--
5
cos t+-
3
cost lo

----
60,/2- .
1 ) 10.11 ( r )
--p(x)dx= _,_ -x'-x'-x!-1---- dx=-----+lny2+1.
0 0 x'- 1 8i0,/2
Coord.onatele centrului de grcutate sint
''G 8(32,/2- 43)' Ya [- I + lu (Jz +

15,/Z(Jtc - S) s<.o,jz .1"- 8
219
'
18. Sa se determine volumul corpului obtinut prin rotirea curbei de ecuatie
y = sin x, x e [0, 1t] ln j urul axei Ox.
Dupa formula (H) avem
(n pr 1 - cos 2x 1tz
V = ;r )o. sin
2
xdx = 1t" )o
2
dx = Z .
19. Sa se calculcze valoarea aproximativa a numarului n:, pornind de Ia .iden-
. I d "
tttatea -- x =- .
o 1 +x
2
.of
I
Rezolvare, L11am f(x) = , x E [0, 1]
(I+ x')
f'(x) - 2x( I + x')-, /"(x) (6x
3
- 2)( I + x')-', J"'(x) 2i(x - x')( I + x)-,
j<
4
>(x) = 2-1(5x' - 10x2 + 1)( 1 +
= 2-1:0(- + - 3;t')( 1 + x2 )-.

a) },fetoda traptzelor. Deoarece f'"(l) = 0 schimbindu!?i semnul de la plus Ia minus, rezultl
dL j"(x) are valoare maxima in x = 1 {ii deci .:U" = sup,I/"(X)) =f"(l) = _!_,
. [0, 11 2
Prin urmare, luind in formula trapezclor, de excmplu, n = 10, eroarea ma.li::ima va fi
h
2
k!" 1
-M"(b- 0,0001166.
12 J2n
2
2 iOO
Efectuind calculele, obtinem :
x
0
= 0; f{x
0
) = 1;
x
1
= 0,1; f(x
1
) = 0,990099;
x, 0,2; j(x,) 0,961538;
x
3
0,.1; f(x
3
) 0,917-131;
x, O,i; f(x,) 0,862068;
;, 0,5; f(x
5
) 0,800000 ;
Aplicam formula trapezelor deducem
x, 0,6; j(x,) 0, 73529-1;
x, 0,7; j(x,) 0,671HO;
XB = 0,8; /(z
3
) = 0,609756;
x, 0,9; f(x,) 0,552486;
xlt = 1; /(x
10
) = 0,5.
\
dx
-- "' 0,05( 1,5 +
1 +.'f2
H,l9962i) 0,7819812,
Prill urmare, r. 3, 13992'!8,
b) Formula lui Simpson. Deoarcccj<
6
>(x) 0 pe [0, 1], rezulta cii;a]oarea maxima a lui j<c>(x}
este = J(>(O) = 2'!, Luind 2n = 10 in formula lui Simpson, gasim eroarea
2i
IR,.If)l .; 0,0000008,
2 .:;t.
Apliclnd formula (19), dcducem
(' dx
)o l+r
astfel ci1 1t 3, H 1.'592:
0 I
"'_._ {1,5 + -13,931156 + 23,168656) 0,7853978
3
2x
c) ll.etoda Deoarece !f'(.-r)j = ---- 1, rezulta ca. 111' 1 Iuind "= 10,
(I+ x
2
)
2
Jn formula dreptungh,iurilor, avem ]R,U)J 0,1. Aplicind formula_ dreptunghiurilor, obtinem
--;::; 0,18,099812 ;=,0,8099812,
dx
. e 1 + za . .
deci 1r 3,23992-18.
220
e)
a)
a)
c)
iden-
20. Cu ajutorul sumelor integrale sa se calculeze urmatoarele integrale definite:
a} (' x2 dx: b) ('" (1 + x) dx: c) C
3
x"" dx: d) ('
6
Jx dx:
)-2 )t )-t ).
e) (' 0 < a < b: f) c x
3
dx, a > 0.
.).x )o
21. Folosind integrala definita, sa se calculeze lim a. pentru:
a} a.= -
1
- +-
1
- + ... + -
1
-; b) a.
n+l n+2 n+n
+ t'. + ... + n
n
2
+ 2
2
' n' + u
2
c) a. = 2 + 2 + ... + _ _:2:......_
2n+l 2n+3 4n-1
I ( I
d) a. = jn .JT +
I I )
+ .Jz + + .;; :
I I
e) a. = . + + ... + -1--=-
+ n_ ..ju'J. + 2n -vn2 + n
2
f) a,=.-!..(1
4
-f-2
4
-f- ... -f-n').
n'
22. Sa se cerceteze integrabilitatea functiei
. '
f( )
, { X, X E Q, d f" "t"
x = e nu a pe
-X, X E J,
[0, 1].
23. Sa se calculeze o primitiva pentru :
a) f(x) = min[3', 3-"l, definita pe [-1. 1]:
b) j(x) =I x- II'. definitct pe [ -1, 2].
24. Frtra a calcula integralele, srt se demonstreze urinatoarele inegalitati:
a) JTii,;;; (-" Jx2 +I dx,;;; JT7; b) 0,;;; (" xln (1- x
2
} dx,;;;
J-4 )-t/2 4 3
c) (
2
ln (l + x) dx > (
2
-'- dx; d) ("
12
sin" x dx < ("
12
x dx; .
)t )t 1 +X )o " )o
e) x
2
sin
2
x dx < x sin
2
x dx: f) J 1 + 'x
2
dx > x dx.
25. Sa sc evaluczc integralelc :
a) (' J 4 + x dx: b) f"" dx
)o )o 10 + 3cosx
(14 J-
c) )o x tg x dx;
d)

V 1 + sin
2
x dx.
26. Sa se calculezc ("
12
cosm x dx, m EN.
' ).
27. Sa se calculeze integralele :
a} (' dxl ; b) (I
2
J e" - I dx; c) (" __ ol:::x:___
. )u 1 --t-, x )o )o 3 + 2 cos x
d) (12 dx , a >
0
;
)
0
1 + a
2
siiJ
2
x
e) (' _ -
1
J I - x2 dx ; f) (
2
!._ J x
2
- I dx; g) (
5
d.T
JY212 xs )t x )e 2x +.J3x + 1
221
h) ('
1
1 dx
)
1
; i) (' _.:_:cl:_x - ; j)
__ d.:::___ ; k) (
0
'' /O X COS X dx ;
J-1 (1 +

) 5- Jcosx )
I) e' sin X dx; m) (' x
3
e2X dx j n) '"V:l dx
Jo ). .o (2x' ,: 1)./x + 1
3
o) (l- x
2
)-
2
dx;
p) ; g) arccos--dx.

0 si.n x + cos
4
x -1 1 + x'
28. Sa sc rezolw ecuatia --
dt 1t'
V
2
t,lt
3
- 1 - 12
29. sr, se calculeze :
a) x sin x dx, n eN; h) I.=

x (cos x + sin xl dx, " e N.
30. Fara a calcula integralele, srt se arate dl
(' .J- x' + 8x- 7 dx = (
5
.J -x
2
+ 4x + 5 dx.
Jt l-t
31. Fie s. =('(I - x
2
)" dx. sr, sc arate ca lim s. =C.
Jo n
32. sr, sc calculczc :
a) c'j(x) dx, uncle f(x) =max fl, x
2
], x e R;
h) (''
2
1sin x- cos xi dx; c) (
2
lx'- lj d.t; d) ("Jin x- 1: dx;
Jo J-2 Jt
e) [I X- 1/, I X+ I i] dx; f) (" max [tg3 X, tg x] dx;
) J-rr/t
)
dx R
g , a e .
1 Jx- aJ + 1
33 S
I I sin% x - x x _
1
.
1
. A _
1
_
1
. . .., ,
. a sc ca cu cze ux, uh tztnu n1ctoua tntcgrarn pnn partt.
I + sin 2x
34. Set se calculeze C' 21(x) dx pentru 21(x) = e'- 1, x e [0, 1], !t(x) = tg x,
)_rr/!
. x e [- : , o), en ajutorul substitu\iei u(x) =I. Si't se vcrificc apoi rczultatul prin
calcul direct.
35. Sa se calculeze aria m{trginita de :
a) j(x) = -- , Ox, x = I x = 2 ;
(
- 1 )"' .
X+ 1
)f)
cosx . 3n
b (x. = , Ox, X = 0 'il X = - ;
l+cosx i
c) f(x) = , Ox, x = 0 x = 2 ;
X+ 1
1
d) j(x) = , Ox, x = I 'ii x = 2.
(x + x')
222
36. s;, se calcu!eze aria domeniului !imitat de curbele :
a) y = 2 - x
2
y = x
2
; b) y = 2x- x
2
y = -X;
x'
c) ) = x', y = - !;ii ) = 2x : d) y = In x o;i y = In' x.
2
37. Sa se ca!culcze lungimile curbelor :
a) y = x31
2
, 0 x 4 : b) y = arcsin e-x:o 0 x 1 ;
I I . J- to
c) x = i-'
2
--zlny,l,;; y-,;; e: d) y = lnx, 3,;; x,;; v 8.
. I
38. Sa se ca!culeze coordonatele centrului de greutate a! figurii marginite de
curba y = sin x, 0 x ot axa Ox.
39. sr, se ca!culeze volumul corpului obtinut prin rotirea curbei :
a) y = x In x. I ,;; x ,;; e, in jurul axei Ox :
b) y =sin x, 0 ,;; x ,;; r., in jurul axei Oy.
40. Aplicind metoda dreptunghiurilor (11 = 12), sa se calculeze valoarea aproxi-
mativa a integralei x sin x dx $i sa se cmnpare rezultatul objinut en
exacta.
41. Pornind de Ia integrala 4(' J 1 - x' dx = "sa se calculeze valoarea aproxi-
)o .
mativa a nun1arului n apoi st1 se evalueze
42. Folosind metoda trapezclor, sit se ca!culeze valoarea aproximativit 'ii erorile
pentrp unnrltoarelc integralc :
a) (' "= 12; b) C" Jx dx, " = 4.
)ol+x' )1
43. Cu ajutorul formulei lui Simpson sa se ca!culeze valoarea aproximativa a
urmatoarelor integrale:
f9J- b) dx.
a) 1 x dx, '' = 4 ; .
0 X
44. sa
(' 2
se Jo e
2
dx
cu 0 aproximatiy. de w-.
10.3. Integrale improprii
1. Integrale pe intervale infinite. Fief definiti'i pc [a, oo) !ji integrabilA pe [a, b], Y b >a. Limita
lim (b j(x)dx, :finita sau infinita, se noteaza (
00
j(x)dx. Daca limita este fin ita, integrala este
b-+oo )a )a
genta &'l.u j(x) estc intcgrabiHi. pe [a, oo). Daca Jimita este infinita sau nu ex:c;ta, integrala este
divergen\:1..
Analog se introduc integralele :

ji f(x)dx - lim f(x)dx.
-oo a-+-oo a
b-+QO
223
Da.ci /(x) adaite pd1aitba F(x) pe [a, oo), atuaci
f(x)dx F(oo) - F(o) F(x),., uade F(oo) lim F(x).
.:t.....,.oa
L Dacil 0 ::;;;j(x) g(x), x E [a, oo), atunci: a) daca. g(x)dx este coa.re-rgenta, f(x)dx
este convergent;\: b) daca !(x)dx este dbergenta, .:>i r g(xJdx estc di'lergeutii.
2) Daca exista.
!
. f(x) }' 0 K
UU--= \,.
x---H)Q g(x)
(!)
/
atulJ.Ci a) pentru K < + 00 r- g(x)dx convergenta rczulta ca. roo f(x)dx este COU7Crgent.'i; b) pentru
J. ). .
PI > 0 r g(x)dx divergentii rezulta ca. f(x)dx este di'J'ergenta.
,- 3. Daca exi<;tl
lim xA f(x) = J(, 0 <I(< oo.
(2(
L atunci pentru A > !, f<lx e>te convergenta 1i penhu A <; 1, t jdx e>te di vngenta.
Daca t Jf(x)ldx este coavergenHi, atunci f(x)dx este ahsolut convergcnt<1 J estc absolut
intcgrabila pe [a, oo). Orice functie absolut integrabil:l pe [a, oo) este integrahili'i. pe [a, oo].
4. Criteriul lui Dirichlet. Daca a) f E. 9"([a, b]), 'Jb >a, /(x)dxl Io.", lJ) g(x) tindo mo-
I (oo
noton cli.tre zero cind x - oo. atunci ). f(x)g(x)dx cste corwergenta.
5. Criteriul lui Abel. DJ.cli a) j(x) este integrabila. pe [a, 00), b) g(x) e;.;te mouot-oulli milrginita
pe [a, co), atuuci reo f(x)g(x)dx cste convergenta.
) ..
II. late,rale improprii din funcfii nem:hginite. Fie bun punct singula.r pentru funcpa f, definit5.
ixtegra.bil<l pe orice interval [a, b -e), e > 0. Prin defini1i{', pune
f(x)dx lim f(x)dx.

a ->0 a:
Da.ca.j(x) admite. prin.itita. F(x) pc [a, b-e] dacil exishi 'timita. F(h) =Jim F(b- e), atunci
t-o
(' f(x) dx F(b) - F(a) F(x) !'
). . a ,...
l
exi<>hllha (b - x)'J(x) = K, atunci pentru A <
x-b
gewta; pentru A ;, 1 K > 0 '_r(x)d.x eote dhergenta .
1 {>i K < oo integrala f(x)dx este CQU'Ier-
. 10.3.1. Probleme rezolvate
1. Folosind definitia, sa se cerceteze convergcnta integralelor :
a) b) e-ox sin; dx, "> 0; c) (+oo _x_ dx.
Jo 1 + x
1
)8 J-li!) 1 + x
224
de ubde
3.
f(x)dx
(I)
; b) pentru
(2(
tindo mo-
a) Avem = lim (b = lim arctg b = ..:::.. .
)o 1 + x
2
)o 1 + x
3
b-.oe 2
deci este ceaYorceati..
h) Utilizind integrarea. priu. p_a.rti, deducem
I = e-u sin x dx = -e-az cos x 1: e-""' cos x dx = -e- ces i +
+ 1- a [e-u sin x 1: e-u: sin x dx]= e-ab(-cos b- asia i) + 1 - '1,
I
de uncle I=--- [c-ab( -cos b -a sin b) + 1].
1 + a
3

. I
Deoarece hm I = --- , rezulU.
b-+oe 1 + a
2
ci1 ia tegra tl
este convergent.i $i roo e-
11
"' sin X dx = .. ,
Jo 1,-a-
c) --- dx = lim --dx + lim --dx=- lim arctg b
3
--
., , x x I I
-oo 1 + x
4
h-H)o 0 1+ x
4
a-->-o;, a I+ x
4
2 b-->CXJ 2
ln: ln o'
=-- --- = dec1 cste cowrcrgcnt.i.
2 2 2 2
2. Sa se studieze comcrgenta integralei probabilitatilor e-"'dx.
Rezolvare. Deoarece pentru x > 1, a,em 0 < e-"
1
< e-"' $i c-"' dx = = e-1 este
convergent a., tf'zult-.i cii integrala e-"
1
dx con.,ergenUi. Cum e-"
1
dx = e-z
1
dx. +'
+ rNultii cii c __ ,a cste con'Fcrgenta.
3. Pornind de Ia defini!ie, sa se studiezc convergenta integralelor :
..,/ldx
b) r-1!' . dx . c) (1/2
)_, x..j3x
2
- 2x- l' )o x!n
2
x
Rezolvare. a) _f(x) = ( l - x
2
)-
1
/
2
cste nemiirginit<1 in punctul x = -1. Avem
(" = lim (
0
d.r = lim arcsin x 1
)-t\1
1
1-x
2

e--->0 -1+&
- - lim arcsin (- 1 + e) = 2:.
&--->0 2
Prln urmotre, inlcgrala cste conrcrgenti\ la
2
b) .Funqi.a f(x) = este nemi'irginita. in punctul x =
x(Jx
2
- 2x- 1)
1
/
2
3
= lim = lim - arcsm --- =
dx dx . . x + 1
-J x ./3x
2
- 2x - 1 ... o -1 x,J3x'A- 2x - 1 c:--->0 2x -1
-lim arcsin Je -
2
= _:_ integrala estc convergentl:i..
c:.-.o + z z
nr) = --
1
- este nem[rginiti1 tn X = 0. Deoarece
x x
dx
lim ---
c:-->0 e x In! x
. I . ( I 1 ) I
-hm-- =hm --+--
e-->0 ln x s _c-.o ln 2 In e ln 2
integrala este conFergenta.
225
15 -:. Probleme rik!: l'natematicl -
4. Sa se studieze convergenta integra!ei eliptice (' ---c= dx .
, )o \1' 1 - x"
Re.:olvare. Functia /(x) = ;> 0
/1 - x"
Itemarginitfi. punctul este . = 1.

Deoarecfl
lim (1- x)'-j(x) =lim (1- .t-)"1/2(1 + x)-1/2(1
I I
+ x
2
) 11:! =-' pen!ru A < 1, ri"Zn!ti:i.' ca
:t J'l Xi" 1
grala este convergentiL
5. Sa se studieze convergPnta integraklur :
b) (oo
)o 1 + x" )t
arct"
_'2....d.r
0 X
f) (l!lO dx . g) \I -,-;cd=x=
)o .. u-\Yl_:x
4
' 2
d) [c
2
ctg x dx
Ju
e) -x-,-_-"-'-_,-x,-
Rezolvare. a) Det>arcce lim x
1
f(x) = 1, p(ntru A = 4 > 1, iutegrala e-stc cutt"ltrgent<l .
T--->00
b) lim x"'J(x) = 1, pcntru ). = 2 > 1, intcgrala cste cmncrgcnUi.

c) lim x"f(x) = 2::.., pentru A = I, integrala este dbt>rgent<'i.
X--->00 2
. A
d) lim x"Af(x) =lim _x __ cos x = 1, pentru ). = 1; dbergcntll,
:"'0 x--.0 sin x
e) lim x'-(x
3
- 5x!)-1 = - _..!.. , A = 2 > 1 ; dit<-'rgenta.
j
f) lim xAJ(x) = 1, A = _!.._ < 1 ; con;ergenta.
j
). - _!_
g) lim ( l - xJ"f(x) = lim (I - x) :-1 [( 1 + x) ( 1 + x2)J-th = 2-2/a,
I
I,
3
xJl
integrala este convergcnta.
roo d 1;
6. sa se calculeze I __ aratlnJn-sc 1nai intii crt are sens .
.,0 (x + li
Rezolvare. Se observa ca iutegrandul este n!>mrug-init intr-o vecintitatc a pnnctului x = 1. Scriem
(oo dx ('
)o (x+ )o
Integrala 1
1
este cow..-ergenti'l, d('oarece
lim (1- x)
1
---===
xJl (x lh/1- x
2
Int,egrala 1
2
este improprie de arnbele tipuri. Dar
lim (x - I) A __
(x +
lim

226
2 ''
,_
I

2
I
z.,/2 ' pentru ), = 2 < 1,
1, pentru i. o--= 2 > I,
Prin urmare,
Rezolvare.
lntegrind
Integrala
Deci intcgrala
8. Sa se

Rczolvare.
g(x)

d.r
astfc\ eft /
2
este con?crgenUL RezuWt deci iO.tegrala initiata este conv-ergeatl. In i.ategra.la 1
1
1
facern schimbarea de variaDil.i x = - !')li obtinem
)'
(1 + y).jy'-
Prntru calculul integralei !
2
facem schimbarea de variabiUi x + l ==: _..!._, dx = - _.!... dt 1
I I'
J -- - (" _c!_l - - - J 1 - 21 1."2 1.
2
- Jv 2 ,l 1 - 2t -
Prin nrmarc, integrala are .raloarea 2.
7. SJ. Se studicze C011\Trgenta intcgra}ci x
2
dx.
Rezolvare. Efectuind schimharca de 1ariabiHi x = Jt, obtincm
lntegrind
Integrala
1 '"oo cos t
cos x
2
d.t" = - \. dt.
_t 2)tvt
prin pilqi, nhtinC'm
(o' _-,in t lao 1 roo sin t
x
2
dx = z,Jf I +- 4 -
1
,-
1
,- dl -
--sin
2
t -
!
1
= --rlt abso!ut con'!ergcnUi., deoarece
I (lJ2
I
,;n I I 1
--
t'Jf2 t3f2
Deci intcgrala cstc COil'lergenU'i.
1

+- -- t.
4_ 1 t8fl
8. sa sc ddcrminc aria tnirginit:t clc graficul functici j(x)
drcptcle x - l x = 2.
--- axa :.
(
+ 1 )1/2 0
- 1
Rczt>lmrc. DcoMcce /(x) > 0, x E ( 1, 2], rczultA
('' ( ' I 1''
ci = : = l )'- clx. (
X >- J )l/2
Faccm substitutia t = --'- ,
x-1
de unde obtinem
1
2
i 1 4t
x = --- rLr = - _ ___:.:___ dt. J)cci
t
2
- l (t
2
- 1):.1
+---dl- 1 }
(1 + I)'
- 1
00
In .j'f + l '- J3_
t -;- 1 t
2
- l YJ ,I J-- l
l
. J , sin x d
( etcraune CC?nvcrgcnta mtegra e1 --,- x, a >
" <t X
0, "'> 0. 9. Sft sc
Hf'::olv.'l;c. Aplid.m critcriul lui Dirichlet. Considcr.lm f(x) = sin x,
sin x dx 1=- J cos a - cos b J ::s;; 2,
1
g(x)=-;;:
Deoareo.e
g(x) dcscrq;tc rnOnoton la zero cfnd ;; - 00, dupi:i. criteriul lui Dirichlet, integral& ede
'
co;J,c-r 1'\.
227
!a particular, pe&tru a. = 1, rezulta. cl1. mtegrala . --dx este convergenta. Se poate adita
. . . sin x
. a x _
cl aceaSta nu este insli absolut convergenta, adica integrala --dx este dr,ergentl'i.
!sin xl .
U X
llltr-&liev&r, daca. aceasta integrala ar fi convergentA, dcoarccP x ] sin x ' ar n;mlta
cenverceatii. iutegrala (
00
sinB x dx. Cu alte cutintr-, ar fi con;ergent;l inte!rala
.la X
I \" 1 - cos 2x d I 1 (c.o cos 2x
- x = - - dx - ' --dx.
2 x 2 .. u .r .,.a 2x
Dar cum sc poate ariita ca. --- dx este convergcut.l
cos 2x .
a 2x
(criteriul Iui Dirichlet}, ar rezulta ca
<lx
)a --:;- ar fi convergenta. Ceca ce 11u este adeYiirat.
10. Pleclnd de Ia definijie, sa se cerceteze convergenta integralelor :
a) r , . , c , a > ,

dx . b) )
1
. d) d.T
-vx 0 xlnx .. u xlnx -oo x: + -fx + 9
e) acctg X dX; f) e-kx dX, k > 0; g) (
2
dx
)o 1 + )o '\1
1
1xl .
11. Pe baza criteriilor pentru functii pozitive, sa se studieze convergenta inte-
gralelor:
a) b)
; c)
e) r dx f)
arcsiu .:.._ d ,
g) r dx h) r .T"i' dx ;
-1
--- X,
oVti-x
4
.jl-x'
o l + x
2
i) r x' j)
L
dx. ---dx
1 l+x
4
'
../:x! (x
2
+
I}
12.' Sa se arate di integrala lui Euler de speta a doua l'(p) xP-l e-x dx
.o
este convergenta pentru p > 0.
13. Sa se arate ca integrala lui Euler de speta intii B(p, q) = xP-(1 - x)- dx
este convergenta pentru p > 0, q > 0.
14. Sa se arate ca functia j(x) = x , xe(-1.:1), este intcgrabili.i
' (l+x
2
)-Jl-:t4
pe (0, 1] sa se calculeze I = dx.
228
a)
c)
a)
c)
18.
sa
/
15.
Sa se arate di urmiitoarele inte,rale existii sa se ca!cuieze :
a) .a.. . b) dx
) )-oo :r
1
+ 2x + 2
; c) --;d) --dx;
\
dx
.. + I 1 (I + x)'
e) c xdx a 0.
). ,)(x - )(b - x) ), X Ia x .).. x,Jx + I
Hi. Sa se studieze natura In caz de convergent"-. sa se calcu!eze valoarea
urmatoare!or integrale:
a) e- sin bx dx, a> 0; b) \' e-"' cos ix dx, t< > 0;
c) coo dx ' a # 0, n E N ; d) c . dx, "> . n E N l
)o (x' + 42)" )-a .Jt. - zl
e) xlnx dx.
)a (l-x
2
fi1
17. Sa se stabi!easdi convergenta integralelor:
a) ---smaxdx, a> 0, k>O; b) e
1
"'--.-dx, oc> 0;

, . 8 sin2x
0
c) - sm (x + x') dx, "> 0; d) x, "

I . sin ,;;- d > 0
" o ;[;( + x)
18. Sa se studiezc convergenta integralei Fresnel x
2
dx.
a) ex dx ; b) (2
)t 5- -4cosx )o
dx , c) (2 dx , d) (" dx .
-1.-Jtosx.. )o cosx+2' )ol+coszx
20. Aplidnd metoda schimbarii de variabiHi metoda integrarii prin parti
sa se demonstreze di :
a) B(j, q) = B(q, p); b) B(j>, q) = (oo y'-' dy ,
)o (I+ y)'" '
y,__l
c) B(j>, I - p) = --dy, I 1,
p-
1
B(p- I, q). p > I, q > I ;
?+t-1
unde B(p, q) r(p) slnt integralele lui Euler, definite in exercitiile 12 13.
21. Sa se redudi Ia intcgrale Euler aici sii se deduca natura urmiitoarelor
integrale:
a) [0"
12
sinmx cosx dx, 111, n E R ; b) (' dx , m > 0, n E N l
) )eV"l-x

-:-:-"--:-::- x. rn, " E R ; xP c-"" dx, a> 0, p e R;

d
(1 + .,. .
e) (oo V'X dx; f) ,- dx, m, " e R; g) Coo x
2
" e-' dx, n e N.
)v (1+1' )o 1+x" },
10.4. Integrale care depind de un parametru
Si\ considerclm funcpa f(x, y) defiaitii pe dreptunghiul (c&, bJ X [c, dJ. Sa presupunem c3
fiecare y e (c:, d] funcpa. /(x, y) este iatftgrabill. pe [a, b] in ens propriu sau impropriu. Da.cl
o:(y) i fj(y) sint doul functii rea.le definite po [c, d] i cu vahtri in intervalul [a, b], atunci are senJ
functia F : [c, d] - R, definiti\ prin
\
(y)
F(y) - f(x, y)dx.
l (U) j
Funcfia. f(x, y) tinde uniform, in punctul Yo E [c, d], catre functia : [4, lt] - R, dad.
Vo !> 0, 3B, > 0 II y - y,l "" a,=> I /(. y) - I < <, V E (a, b].
1. Daca existi\ limitele
lim (Y) -
0
, ,Jim - lim /(x, y) =
11:-+Yo
ultima limiti\ fiind uniformi\ in raport cu x, atun.ci fnnctia f(x) este integrabil1 pe [t:S, b] :;;i
r
>
lim f(x, y) dx -
y-.uo (y) Gto
(i)
&. Dac1 funcpaj este comtiaua. pe [a, b] x [c, J. iar ful'lctiile o:. stnt continue pe [c, d], atunci
funcfia F(y) este oontiaul pe intervnlul [c, tl].
3. DatA funcpaf, continuA. pe [a, b]x[c, d], admite'fierivata. parp.al.a. in raport cu y, continul
pe (a, b] a[c, 4], iar functllle ;;i f) sint derivabile pe [c, dJ, atu.n.ci F(y) este pe [c, 4]
fi are loc relatia
a 1
F'(y) - - (x, y)d> + y)W(y) - y. )ot'(y),
(17) ily
aumitA. formula lui Leibniz.
<f. DacA. funcpa f este contimta. pe (a, b] Xi [c, d], a.tunci are loc. relatia
10.4.1. Probleme rezelvate
1. Fie functia f(x. v) e'lu' . ..!... definita pe [0. I] X (0. oo). Sa se arate dl
yz
lim C't(x, y) dx # ('limf(x. y) dx.
y-.o )o )o y-+O
236
atunci are semil
(I)
- R, daca.
(2)
(3)
(i)
atunci
continua
(J)
Rezolvare. Deoarece
1

X ., ' I ---. I . X ., I
F(y) = - dx = - e Y + rezulta. ca. lim - e-a dx .... -
r 2 z u ... o ,. . 2
. Apoi Jimf(x, y) = Iiril.

= 0, astfel ca. (l lim/{x, y) dx =[I I llix =- & e:alit&tea nu
,,_.o y-.o y )o u-o )o
adev.iratl'i. sa observ:lm ca. nu sint indeplim.ite cend.itille ee valabilitate a relatiei ("'f). Fuacfia. f(x, ,.)
DU in p1UnCtuJ )' = 0, uniform citre funcfia tfi{X) = 0. daCJ. aa:l prcsupune aC$S.
Jucru, ar cA pentru orice t> 0 sl. existe llc > 0 astfel incit 1/(x, y) / <:; c, ltlatl ce y <;( lla
iar x este arbitrar in [0, 1]. Luind in particular x = y < TJs avem
f(x, y) = e-
1
_..!:.. ....,. + 00 atunci ctnd y ....,. 0.
y
2. Fie func!ia F(y) = ln)x
2
+ y
2
dx, y > 0, F(O) = -I. Sa se arate
cii F'(O) >' (' (_i!_ lnj x
2
+ y') dx.
)o + o Oy u-o
\
Re::olvare. Fie y l> 0. Integrind prin p.11.rti, obtinem
F(y) = ln x
1
+ yl dx o::: x In ;rl + y2
7
--- dx = In 1 + y -

J
- J-/1 \ ' J-
0 ... x2 + y2
I
l+yarctg-
y
!loci
. F(y) - F(O) . ( I J-- I l rr
F'(OJ = hm = hm -In 1 + ya + arctg- =- -
y-+0 Y Y-+0 Y y 2
Je de aHa parte, avem i3j I = 0 deci
ay u-o

(
'" J-)
---- In x
1
i- y
1
. dx = 0.
+a ey y-o
SA observihn cA nu sint satisfacute conditille de valabilitate ale relajiei (5}. funcfia
_!_ lnJ :J
1
+ y
1
= __ Y_ nu este continua uniform pe [I, 1] x [0, 1]. LDe aceea relatia (.5) nu.
b .
.c aphca.
. [_!_Jn(l+xy), XE(O, OO),fYE(O,ao).
3. Fiind data funclia j(x, y) = l x sa se
l y, X = 0, Y E (0, 00),
calculeze dcrivata {unc(ici F(y) = y) dx, !Y E [0, oo).
In( I+ xy)
Rezolvare. Deoare lim f(x, y) """ lim y . - y
0
= f(O, Ye), re&ulta. cl.
(x, y)-(0, y.) :<.-r. y)-(0, yo) xy
7 ' 1
f(x. y) este continua pe [0, oo) x [0, oo ). Apvi !"II = F 0 1; = 1, x """ 0. deci J;(x. y)
(l+xy)
este continua pe [0, oo} x [0, oo). De asemenea, func?lle a.(y) - 0, (j(y) - y au derivate continue pe
{0, oo) x (0, oo), deci functia F este derivabili:i .;>i dupa reJapa (5) avem

']
F'(y)_ J;(x, y)dx + j(y, y)- --<I..+
1 + :JY
231
I 2
-lu(l + --In(!+ y').
y y
4. di peatru # o avem
--, S"- se calculeze ----='---
" dx
211!1 (a
3
cos
3
x + b" sia
3
x)a'
folosind posibilitatea derivarii primei ca funi:tie de parametri.
Rezolvare. Fie a,b, !> 0. Itro vecinittate [, - e:, + e:J a punctului a
0
, unde ai, >I, functia
/(a, b) ;= (a' cos x + 1J1 sin
11
x)-1 are derivata = -2 cost x(a
1
cosll x + bl sin I x)-Z pe
I-. - e:, a
0
+ e:] uniform de x. Se poate aplica ieci relatia. {5), astfcl ca '
l "
. E [a
0
- e:, a
0
+ e:J .

Similar se obtine,
Fli.c,ind a = a
0
b = b
1
adunind relatiile de ma.i sus, avem
fa cazul general, obt1nem valoarea -- - +
. 1t ( l
ilab 1 a'

5. Folosind posibilitatea de derivare in raport cu parametrut sa se calculeze
integrala
l
F(y) = - arctg (J' tg x) dx, y ;. 0.
tgx
Ruolvare. i'ie f(x, y) = -
1
- arctg(y tg x) pentru x;fO, /(0, y) = y !]i 1(!:., y) = 0. Fun ctia
tgx 2
K, y) este deri-rabi11 in raport cu y pentru orice -x E [o. :!:...) 1; =
1
pen.tru x:0,.
2 (l+y"tg'x)
J;(O, y) - 1, f. (; , y) = 0. Derivata este ceatiaua ia raport cu ambele variabile peatru y #= 0
. ;ri. E [ 0, Aplictnci {5), o8fiaem {cu su.stitutia tg x = t) :
Prin integrare, obfinem F(y) = Ia (y + 1) +c. Fklnci pe y -+ 0, obFn.eiD: F(O) = C cum din
2
relafia de definifie F(O) =- 0, rezulU. C = 0. Pri.a uraare, F{y) = ln{y + 1).
2
6 . Folosind posibilitatea permutarii integralelor depinzlnd de un parametru,
se calculeze p(x) dx, unde
I
p(x) =-(x- x), x #'0, a, b > 0 rp(O) = 0.
lnx
232
Dar
F(y) =
7.
..
calculeze
cum din
qbservam ta = x'"lly, X e 1].
Ca.Siderind integrala cu F(y) = x
11
tlx, observam ca. fuc1ia f(x, y)=x este
tinuA pe [Q, 1] X [a, b]. Se poate aplica deci rela,tia (.). astfel d.
F(y) = = --x
11
+1 = -- deci ('{l(x)dx = --dy = ID --

I I' I . I + I
y+l o y+! Y+l a+!
10.4.2. Problee propue spre rezolvare
7. $tiind dl c (!+b)). b>O. y> 0, sa se calculeze c X dx.
)o!+xy, y .Jo (l+xy)'
8 .. $tiind ca. c. dx = arctg sa se arate ca
)xa+y2 y y.
=- +-arctg- .

dx & [5y'+ 3o' 3 1
(x2 + y!}S Jyl (yll + j,ll)Z j,y y
9. Sii. se calculeze derivata int1i, folosind formula lui Leibniz, pentru functiile:
a) F(y) = c+Y f(x: y) dx, nnde f(x, y) = siuy X # 0 j(O, y) = y ;
1+Y X .
b) F(y) = + y, x- )')[dx, unde f este o functie diferentiabila pe R'.
Hl. Prin derivarea(ln raport cu parametrul y sa se calculeze integralele :
a) (ni2_!_1n !+ycosx dx, Y E (- 1, 1);
). CQS:f 1-ycosx
b) C'' '' J y 1 <:: 1 ; c) ('' dx, I y I < 1;
Je :xa.Jt-xll )o 1-xz
d) (" J(x, y) dx, unde j(x, y) = arctg xy , x # 0 J(O, y) = y;
)o x(l+x')
e) \J(x, y) dx, unde j(x, y) = , x # 0 j(O, y) = y.
11. Folosind posibilitatea inversarii ordinii de integrare In integralele depin-
zlnd de un parametru, sa se calculeze :
a) C' <p(x) dx, unde <p(x) = sin(ln x), x # 0 x # 1 9i
)e lux
<p(O) = <p(1) = 0, " b > 0;
b)(' f(X) dx, unde ,(x) = cos(ln.!..),
,). lx x.
t(O) = 0 '!'(1) = - " " ; > 0;
c) e-"'(c&s h- cos ex) dx, a> 0, b, e E R;
d) e-(;in 9x - sin ex) dx, a > 0, b, c E R.
)o x
12. Dadl. functia f este contirwa pe [0, a], sa se demonstrew di
F(x, y, z) . 1)
2
+ y
2
+ z
2
]-11
2
dt verifica ecuatia lui Laplace
+ F,;. + F;: = 0, pentru orice (x, y, z) E R
3
cu (x- 1)
2
+ y' + z' # 0, nriiro:re!
ar fi t E [8, J.
13. Dadi functia g este derivabi!rt pe R, iar f este de doua ori derivabilii pe
s:rse arate ca functia .
- .
F(x, y) =-[j(x-ay) +f(x+ay)J+- g(z) dz
. 1 , 1
2
verific5. ecuatia coardei vibrante =
.
14. Sa sc calculeze unnatoarele integrate. folosind dcrivarea sub integralii
a)

(cos
2
x + :;'sin' x) dx, y > 0: b) 11 --
1 + ysinx dx
1 - y sin x sin x
ly! < 11
c) ("
12
-
1
-!n (I+ y cosx) dx, j y j <I:
)o cos x
d) (n:/2arctg:ysinx) dx.
)o Sill X
10.5. Integrale curbilinii
I. Integrale curbiHnii de prima spet:i. Fie j(x, y) o functi.e continuli. pe un dorueniu DC R
1

domeniu ce contine arcul de curba. regulat'
(C) y - x E [a, b].
Alegind un sistem de puncte, llf
1
(x
1
, y;), i = 0, 1,

n, care curba C in arcele eJe,oJ<nt,....,
M
1
_
1
.Y
1
, de luu'gime 6.s
1
, formJ.m sumele integrate
"
S,. = 2:/(;, 1)
1
)ds,, (;,. 7)
1
) E M
1
_
1
M
1

(2)
i=l
Umita acestor sume pentru n .......,. oo max ds
1
- 0 este, prin definitie, integrala curbilinie <;J.e prima
spetA
lim .i: 7),).\s, = r /(x, y)ds, .. '!')f) E 1\.Jf-lLI\fh
n---..-.. i"'-1 Jc
(3)
se calculeaza dupa formula
y)ds ?(x))j I + (?'(x))' dx. (i)
Dadi curba. C este data sub forma parametrica.
X ,y
1
(t), J' = y
1
(t), t E [,
(5)
atunci
\/(x, y)ds y(t))j(x'(t))' + (y'(t))'dt. (6)
23-l
F;. +
one are
peR,
, ly I< I 1
DC R'.
( 1) .
(2)
(3)
(4)
(5)
Dacil. C este o curba in spa.tiu, de
x x,(t), y - y,(t), z = z
1
(1), 1 E [a;
(f)
iar j = j(x, y, .:}, atunc.i
y, z)do = \f(x(l), y(t), z(l)) J(x'(t))' + (y'(t))' + (z'(l))' dl.
(S)
Dacaj(x, y, z} }> 0 reprezinta densitatea de masa in punctul (x, y, z) E C, atunci masa M coordou
tele centrului de greutate G al firuh1i, sint (\.ate de
M = f(x, y, z) do, >c :_ x f(x, y, z)do,
YG- _I_' ,, j(x, y, Z) ds,
M .,.,c
Za = -
1
-\ zj(x, y, z) ds.
M )c
(9)
Lungimea unui arc de curba C este .. = ds. Integrala curbilinie de speta. tutti este indepen-
dentli de sensu! de parcurs pe drumul de intogra.re.
,l! Iutesrale curbUJpi' de a dpua. Dacll funcPile P(x, j) Q(x, y) sint continue tn D
curba regulata C este data prin reprezentarea ( 1), seasul de parcurs fiind astfel tnctt x variaza. de la
a la b, atund, integrala curbilinie de speta a dona se exprim& prin
P(x, y)dx + Q(x, y)dy [P(x, + Q(x, 9(x))<p'(x)] dx.
Mai general, dacli. (C) este data sub ferma {5), t variind de Ia Ia atunci
P(x, y)dx + Q(x, y)dy - \ [P(.>(t), y(t))x'(t) + Q(x(l), y(t))y'(t)] dt.
In ca:r:ul spatial, eurba C fiind dat{ sub forma {7), formula (11) capi1t.1 forma
P(x, y, z)dx + Q(x, y, z)dy + R(x, y, z)dz - \ [P(x(t), y(t), z(t))x'(l) +
+ Q(x(t), y(t), z(t))y'(t) + R(x(t), y(t), z(t))z'(t)]dl.
( 10)
(II)
(12)
Teorc:ma 1. Fie P, Q, R :functii continue pe un domeniu spatial D. Conditia necesarl sufi..
cientK pentru ca integrala curDilinie { 12) fie independent! de drum in D este ca e-xiste Q
functie V(x, y, z) diferen-pa.bill tn D, a clrei diferenpa.lll total! este
dV- P dx + Q dy + R dx.
(13)
Functia V(x, y, .r) este data de :formula

['
V(x, y, z) - P(t, y
0
, z
0
)dt + Q(x, t, z,)dt + \ R(x, y, t)dl,
t g, .z.
(H)
Teorema 2. Fie P, Q R funcp.i continue !;d en derivate partiale continue in domeniul spa-
tial D. Condi1ia neeesa.rlL oi suficientl pentru ca integrala curbilinie ( 12) sA fie independent3. de
drum in D este
oR i!P
-----
In cazul plan, fuu.cpa. Y(x, y) iia teorema 1 este dahl. fie
. Y(x, y) = ( P(l, y
0
)<it + (Y !J(x, t)dt,
ll:o )y.
( 16)
iar conditia (15) se reduce la
( 17)
11.5.1. Preltle .. e rezelvate
1. sa se calculeze integrale curbilinii de speta intii:
a) I= xy ds, uncle (C) y = x
2
, x e [-I, I];
b) ( >' ds, uncle (C) x y
4
}4, y e fO, 2] 1
)c
c) J)(2- y) ds, unde (C) x = t- sin t, y = I- cost, . : [ :] ;
d) I.= x
2
y' d:,, uncle (C) x = a ces
3
t, y = 11 sin' t, t e [0, 2r.].
Rezolvare, a) Deoarece ds = J 1 + b3 ch, rez.l.a. [ = (l x
1
(1+1x
11
)1/
3
dx=l, faac'tia de inte-
)-1
grat fiind impar-1.
b) ln acest caz ds = Jy' + 1 'dy, astfel ca
I= y'(l-f- y'jl/
2
d_,_, =- (1 + y'Jl'' lliy' =- -- (1 + yaph =- ('jl/!- 1).

1 1 2 12 1
6o 6 3 o 9
c) x'{t) == 1 cost, y'(t) = sin t $i ds = J< 1 C..!il t)
1
+ sin
1
t dt = zj sin I dt;
("12 I , I c'2 , , 8 ,
1
.,2 i
1 = 2 )8 ; sin t 1 sin
2
dt = -1 .).

2 cosz d!; 3 sin 2
0
= J,.JZ
d) A vern x' = - 3a cos
2
t.sin t, y' = 3& !!lia
2
Ices t, astfel ci ds = 3a J sin t CGS t lit,
1= a
4
sinstcost-3a)sintcost)fit=-- /sin2tj?dt=
\
2 3
.u . 121 0
= -"-a) [(rr:/
2
(sin 2t)'dt - (tt (siA 21)1 it+ \31;/
2
(sin 2tF dt - (
2
tt (sin 2t)7 it] =
128 )o ' w1t )Jrr:/2
:J.o' '1 :J.o'
=-- (1-u
3
)
3
111u=--
6i .-1 7Q
2. Sa sc calculeze :
a) I = z(x
2
+ y
2
) ds. (C) x = Ices t, y = t sia t, z = t, t e [0, 1] ;
we
b) I = (x
2
+ y
2
+ ;
2
) -1 ds, (C) t, yt= 01 sin),jz = bt, tje:fO, ":hJ.
23i
Am fo1osit sul>stitul
b) Deoarec<'
3. Sa se
reprezentarile
a) (C) x'.
b) (C) y
c) Doo-
am folo.sit
( 16)
( 17)
f];
Rezolva,...e. a.) Avemx' =cost- tsint, y' = sint + tcCJst, z' = J2+tl.&t, astiel c.li.
+ t')''' dt { u(2 + u)''' du v'(v' - 2) dv - .J[ + 'f[
Am folosit substitupile u = t2, v = (2 + u)11
2

b) Deoarece ds = (a2 + lJ2)
1
1 dt, rezultli.
I= (a'+ 1iJ-)lls = -'- (a
2
+ b
2
)112 arctg- =- (
2
+ i>
1
jl/
11
arctc- 2'1't.
dt 1 btl2n I io
0
all + trt'A ab a o ab
3, Sa sc calculeze masa M centrul de greutate G ale tirelor materiale care au
rcprezentarile densiUltile de masii urmiitoare :
a) (C) x' + y' = a
2
, y > 0, j(x, y) = b
2
;
b) (C) y = a ch ..:_, x e [0, a], f(x. y) = y;
a
c) (Cj x = (1t2 - 12)''' cost, y = (1t
3
- 1
2
)
112
sin I. z = (4r:'- l)
112
(r.
2
- 1
2
)
113
t e [-7t, 1t], j(x, y, z) = l.
Rezolvare. Folosim relatllle (9). a) 0 parametridi a curbei oste (C) x =a. cost,
y =a sin i, t E fl, 1t}. Deoarece ds =a dt, rezulHI.
M
7
bll(f, dt = 1tab
2
; xc = -- b
2
a
2
cos t dt = 0 ;
1
o :rralJ2 0
(
X)''' X
b) fn acest caz, ds = 1 + sh
2
:; dx = ch; dx. Deci
x x \ x 2x) a( 2xll"
M= ach-ch-dx=a c:h
2
-dx=- l+ch- dx=- x+-sb.-
o a a 2 a 2 2 " 0
=- a+- sh 2 =- (2 + sh 2) ;
a( a ) a'
2 2 i
xo = -
1
- (ax dx = ("+X ch dx = + !:_ x sa
2
.;- I"-
M )ft a 2M .)o a 2M 2 ! 1 2 1
a 2x } ( a' a
2
a' a
2
) a'
-- sh- dx -- -- +-sh 2-- ch 2 +- -- (3 + 2 sh 2- ck 2);
2 2M 2 2 i i 8M
1 X a
3
( X l ( X ) a
3
( X I X ) r. YG = - a-' ch3- d.:r =- 1 + sh
2
- d sh- = - sh- + - sh
1
- =
Mo a Mo a aM 3 at
= {sh 1 + sh3 1)
c) Deoareae ds = (1t"
2
+ l')(n' - t.2)-1/2i dt, rezulta
am folosit su'batitutia. I = 7t cos u. A poi
2 . 8
x
0
= -- ("Jt' + t
3
) costdt = - --;
-
2 YG = -- (1t
2
+ I') !lia I dt = 0 ;
3,_3 -n
4. Sa se calculeze lungimea perimetrului C a! triunghiului A,A
2
A
3
, uncle
A,(-1, -1), A
2
(1, -1), A,(t 1).
Rez&lvare. Fie C
1
:::::::: A
1
A
2
, C
2
;s A
2
A
3
, C
3
o=A
3
A
1
krem J! = \ ds = ( ds-!- \ ds + ( d$.=
Jc, .;C, )r,,
- 11 +It.+ Ia.
Pentru latura A
1
A
2
atem x = t, y = -1, t E [ -1, 1] ast!el ci:i
1,
1
= (1. Jl d! 2; peptru
av-em x = 1, y = !, t E [- 1,
J-1 .
,. \
1
Jlctt = 2; pentru A
3
A
1
avem x = -t, y = -t, t E [ -1,
__ ,
.r' /2 dt z/2. Deci J2 4 + 2J2.
L,
1] 1
3
=
5. Sa se calculeze urmatoarele ,integrale curbilinii de speta a doua:
a) I=\ xy dx- y
2
dy, (C) x = 1
2
, y = t
3
t E [0, 1];
b) I= f /I- x
2
dx + x dy, (C) x
2
+ .!.'_ = 1, x ;;, 0, parcurs in sens dire' II
Jc 4
c) I= C x dx + xy dy + xyz dz, (C) x = e'. y = e-
1
, z = /2 I, t "' [0. I I ;

d) I= ( - ___cl!._ , C fiind portiunea din cercul x
2
+ y' +:2ay u
)c2a+y a+x
pentru care x + y ;;, 0 >i extremitatea in punctul A (a, -a).
RezolvtJre. a.) Dupa. rela}ia (11), avem

I
/= (2t0-3t
8
)dt= =-
21
b) 0 reprezentare parametricli a curbei este x = cost, y = 2sin t, t E [ :._;:: /2, r. ]2]. Deci
J .
I ""' {- 1 - cos
1
t sin t + 2cos
1
t) dt = - 1 sin t I Sin t dt + 2 cosll t dt =
-n/2 -n/2 -n:/2

-0 + (I+ cos21) dl "
-n/2
c) Avem
1 = \ (e
2
' - e-t + 2t) dt = ( e2t + e-t + t) 1: = + e-1 - +
d) Pute.m scrie x= + y
11
+ 2ay = x
1
+ (y + a)
2
- az, astfel ca. dad!. x a cost, y +
- a sin I, atunci t e [ 0, . Deci
1
_ ("
0
12[' _ _ ..ca:..c"= n::..:...t_
) a + a sin t
_..ca:..c:::o:::s.:.t _ '). dt _ (1 [ 4u + _1_-_,._' ] du
a + a cost , )o (u +

+ I) 1 + u
C'( 2 z 2 j ,
= )o (u + 1)1 .,...... u + 1 + 1 - u2 + 1 du = 2 - n, u = tg 2-.
6. Sa se calculeze I= (x + y) dx- (x- y) dy, uncle C <tsie pcrim< ttJ>}
triunghla.l.ui cu virfurile 0(0, 0). A(l, 1), B(O, 2). parcurs in sens tlir-.;t.
238
{OA) y X
.:.t,..stfel
Dcoareee
b) P(x, y)
V(x, y) =
Deci I= V(3,
'c)
= z = 'Y
astfel ca; I -=
'
0
Rerolvare. Descorflpunem curba C in trei curbe simple:
y- X, x E (0, I]: '(AB) X= 2- y, y E [I, 2]; (BO) X= 0, y = 2- I, IE [3, 2).
Astfel
r-C +( +C

)oA ltB )no )a )t wO
7. Constatind in prealabil dl sint indcpendcnte de drum, sa sc calculeze urma-
toarcle integr_ale curbilinii, in care s-au specificat numai capetele curbei de inte-
grarc :
a) I= C_ydx+ xdy, A(2, 1), B(1, 3):
l-tR
I
_ c y dx '\- x <ly ( I ) b) = luaUl_ pc o curb:\ cc leaga puncte __ le A -
3
, 2
Ah 1 +X)'
B(3, 3) nu intersccteaza hiperbola xy = -1
c) yzdx+ xzdy+xydz, A(!, I, 0), B(2, 3, 1).
)AB
. 12P ?Q . .
Q(x, )'} = x eyt -- = -- = 1, rezult!l di (17) este vert
Rczolvare. a) Deoarece P(x, y) = y,
. oY . ex
(ica.ta. Dup.l ( 16) rezultil
\
'Y \x \" V(x, y) = I dl + \.' x dt = t + xt = xy - 2.
)1 2 1
Deoarece I= V(B), rezulta. I= V(l, 3) = 13- 2 = 1.
J X . '
b) P(x, y) = --, Q(x, y) =- !' xy)-.
1 + xy 1 + xy Oy ox
( 16) se poate a plica, deoarece drumul considerat nu intersecteaz5. xy = -1 deci
V(x. y) = ex _z_ dl + (Y -- dl = In I I + 21 I IX + In (I+ xt I\" =In I + xy (.
)v31+2t }:!1-t-xt 2 5
f)eci I= V(3, 3) =In 6,
'c) Qeoarecc P(x, y, z) = yz, Q(x, y, z) = xz, R(x, y, z) = J;>i = = z, = =< :c,
= = y, integrala este independenta. de drum. Deci
r \' V(>, y, z) = 0 dt + 0 dt + \ xy dt = xyt = xyz,

1 ,.,0 0
-J.stfel dl I = V(2, 3, 1) = 6.
8. Sa se calculeze Jucrul mccanic a! fortei F(-kx(.<
2
+ y
2
)-
112
{x
2
+ y + z')-
11
,
-ky(x'+y
2
)-
112
(x'+y'+z'}-
112
, O}, k>O, de-a lungul curbei (C) x = cost e&l!lt+si.a.l
sin t ,J-;;;;;ii t lo " 1
y-- z- . e -
- cost+ sin t ' - cos l + sin t ' ' 4
Rezolvare. Deoarece x2 + i 5 = (cos l + sin t)-
21
x
1
+ y
11
+ z
2
= 1, iar :c'{l) = -(cost + sin t}-2.
y'(t) =--(cost+ si11tt
11
, reznlta.
n [ ,.,..{4 cost - sin t (R{-l d(cos t + sln t)
-"F = \ Fd'- k dt =k\
(cost+sint)
2
..1U
k J-
= ( 2- 1).
239
I-,\ (x' + y
2
)
2
ds,
JC
unde C este arcul spiralei logaritmice r a erne (m > 0) cuprins !ntre punctele
.A(r , 6 0) Q(r 0, 6 - oo),
Tluolvaro. Tin!nd seama ca x r y r sin 6, rezulta x'(t) r'(tY cos 6 - 6'(t)r sin 6
y'(t) r'(t) silo a + 6'(t)r cos 6, ca
ds j(x'(t))' + (y'(l))' dt j(r'(t))' + r'(6'(t))' dt.
in cazul probleraei t = 6 i r = aern6, astfel ca
ds = J a'l.m
2
c
2
"'6 + a
2
e
2
m6 d6 = aemfJ,J m
2
+ 1 d6.
Apei xll + y
2
= y2 = a
2
ell"'6 i deci
.
10.5.2. Probleme propuse -spre rezolvare
10, Sa se calculeze urmatoarele integrale curbilinii de speta intii :
a) xy ds, (C) I xI + I J I a, a> 0;
b) (C) y Inx, x e [1, 2];
c) fy',y e [1, 2];
d) xy ds, (C) x cos t, y cost, t e [0, 27t] :
e) (C)
f) ds, (C) x a(t- sin t), y a( I - cost), t e [0, 21t];
g) xy ds, (C) - +-- I 0, x ;;. 0, y ;;. 0;

xll y2
a
2
b
8

h) \c(x-y)ds, (C)
6 e [o. :]
11. Sa se calculeze urmatoarele integrale de speta lntli :
a) (x + y + z) ds, (C) x a cost, y = a sin t. z = bt, t e [ 0,
(x' + y') In z ds, (C) x e
1
cost, y = e' sin t, z :'' t e [O.!lf;
c) x' + >' + z' = 1, x + y = 0;
4i) ../2Ji
2
+ z' ds. (C) x' + y' + z' = &
2
, x = )'.
"
'
,..
.' .
r
' ;
..... ;
cu
'
z = ae', cuprins !ntre punctele 0(0, 0, 0) A(R,
13. Sa se determine masa firului eliptic !'.. + L - 1 = 0,
0
tiind ca densitatea
._2 ' '
de masa a punctului M(x, y) este I y \.
14. Sa se calculezc masa firului cu densitatea j indicaUi :

a) (C) y = z, X E (0, 1] ; j(x, y) = l + X;
3 I ,JTI
b) (C) X= t; t', y = l t8, Z = -
3
-t, t E (0, 1]; j(x, y, z) = (2_y)ll4;
1
c) (C) x = ch t, y = sh t, z = t, I e [0, ln 21; f(x, y, z) = x;
d) (C) x =a cost, y =a sin t, z = bt, t e [0, 2rt]; j(x, y, z) = (x' + y + z
2
)
2
15. Sa se calculeze coordonatele centrului de greutate G al firului material C;
cu densitatea f, daca :
a) (C) x = a(t- sin t), y = a(1- cost). t e [0, rt], j(x, y) = 1;
b) (C) x = a(t- siri t), y = a(1 -cos!), t e [0, 2rt], j(x, y) = y''';
c) (C) x = a cos3 t, y = a sin t, t e ( 0, , j(x, y) = 1 ;
d) (C) X= 41
5
, y = Jis t,. Z = 21
3
, t E [ -1, 1], j(x, y, z) =.!....,
2
16. Sa se calculeze urmatoarele integrale curbilinii de speta a doua
a) (I + y) dx +X dy, (C) X= (Ji + 1)11
2
, y E (0, 1];
b) \ x dy, (C) y =In (1 + x), x e [1, 2];
.c
c) dx+ dy, (C) x= 9cost, y= 9sint, t e [0, 2rt];
d) x dy + y dx, (C) x = 2a cos I, y = a sin 21, t E (0, rt] ;
e) \(x'+2xy)dy, (C) x=2cosl, y=3sint, t e[o.
f) \ (2a- J) dx + xdy, (C) x= a(t- sinl), y = a(1- cost), t e (0, 2?t]:.
,c
17. Sa se calculezc ( I + y)dx - - ,.)dl' , luata pe cercul x + )
2
= a
2
in sensul!
_.2 + y'
invers acdor de ceasomic.
18. Sa se calculeze urmatoarele integrale curbilinii de speta a doua :
a) \ (y - z) dx + (z- x) dy + (x- y) do, (C) x = a cost, y = a sin t, z = bt
t e (0, 2rt] ;
b) \c y dx + z dy + x dz, (Cl x = cost, y = ot: cos i sin t, z = tpinb .
t-e[8,27i];
l& - Probleme de superloue - d.. 3G
c) x dx + y dy + z dz, (C) x =a cost, y = b sin t, z = ct, t E [o. J;
d) dx- x dy + (x' + )
2
+ z') dz. (C) x = -t cost + sin t, y = t sin t +
+ cos I, z .= t + 1, t E [0, 1t],
19. Verificind mai intii ca sint independente de drum, sa se calculeze urma-
i:oarele integrale cnrbilinii, in care s-au speCJficat numai capetele curbei de m-
tegrare:
a) +x)dx-;(1 +y)cly, A(--1, 1). 13(2, -I);
)AB
b) ( e' dx + 2y e' dy, A(O, 2), 13(2, 0);
)AB
c) A(l, 2), B(2, 1), luata pe undrumce nu taieax" Ox;
l1.Jj. )' yll
d) ' dy, A(l, 2), 8(-3, -2), luata pe o curb5 ce nu
)An (x - y)' (x - y)
1
intersecteaza. prima bisectoare ;
e)
)AB z z z
2
I), B(2, 6, 3). luaU pe Q curua ce nu
intersecteaza planul z = 0 :
f) ( xdx + ydy + zdz., A(1. -2, 2), B(O, 3, !nata pe o curbzt ce nu trece
)AB (.x! + y2 + z2)3fl
prin origine :
)

yzdx + zxdy + xyW
g ..-... - .
AiH xyz
A(l, I, 1), M ( x, y, } !nata pe o curui situata
in primul octant.
20. Sa se determine lucrul mecanic a! unei forte elastice indr eptate .ocHre oli-
gine proportionalil c11 clistanta punctului de aplicatie Ia origine, c.i punctul
x::
de aplicatie a fortei descrie, in sens direct, sfertul de elips5. - + -- - I = 0,
.2 b2
X> 0, y > 0.
21. Sa se determine funciia potential V(x, y, z) {dV =Pd.<+ Q dy + R dz}
a! fortei F(P, Q. R)
0
i apoi lucrulmecanir al fortei F pe drnmul indica t:
a) F(O, 0,
0
i punctul descrie AB, eu A(x
1
, y
1
, z
1
), B(x,. y,. z
2
) :
b) F = -k _:_. r = I r I. punctul pleaca din A(a, b, c) Ia inliuit ;
,a
c) F = -k'r. punctul plead. de pe sfera ;y
2
+ y' + z
2
= a
2
0
i ajunge re sfera
x' + y' + z
2
= b
2
, b < a.
242
dumeniu111i
10 6. Integrala dubHi. Formula lui Green
1. Integrala rluhl:l "\lodul de calcul. Fie j(x, y) $ functie mfu-ginWi definWi. pe domeniul.
marginit DCR2. Se cousidedi o partitie a pla.nului in intervale bidimensionale, din care retinem pe
acelea ce con tin punr.tt- din D, Notam prin Mt, k = 1, 2, ... , n, intervalele Qidimensionale retinnte,
numerota.te intr-a fl)rdine oarecarc. Fie diviziunea 6. multimea acestor intervale. Norma diviziunll D.,
notata. v(6.), este cea mai. mare dintre dimensiunile -intervalelor Wt k = 1, 2, ... , n.
Suma Ricmam1 functiei/(x, y), corespunzatoare diviziuniiA a domcninlui D, este
n
_l; aria "' E "'
1;=1
Integrala a iunctiei /(:r, y} extinsa. la dormeniul D este
'
(11
{2)
limita fiind at!ea.?i pcutru oricc alegere a punctelor intermedia.re 1'Jt).
Pentru calculul intcgrahi duble se disting urm:i.toarele doua. tipuri fundamentale de domenii.
de integrare :
a) Domeniul c"'te simplu in cu &xa Oy daci\. este definit de inegalita_tih-
a x b, oc{x) y
I l)
undf' oc sint functii nmtin.ue pe [a, b]. Daca f(x, y) este contlnu:l pe Dfl, atnnci
(\ f{x, y) dx dy r dx (B(x) f(x, y) dy.
j Dy )a 1x{x)
{i)
b) Oomeniul L\r: cste simplu in raport em a"a Ox dadl este dt:finit de inegalita.tile
G ,;; y ,;; d, y{.1) ,;; X ,;; 8{y),
(5)
unde y 8 slnt functti continue pe (o, Jl. Dac:i. /()1, y) este continua pe Da, atunci
'( 'B(U)
\\ j(x, y) dx dy dy \ ji;<. y) dx.
J .. v,. c .,y(yJ
(6)
Daca tn duhl<'i estc nevoie sA se treacA. de la coord011.atele x, y Ia coordonatele u, v leRate
de x, y prin functiile continue ::;i diferentiabile
realizind o coresponden1a "Li uui vocll bicontU..ul. tntre pun.ctele li.omeniului liJ din planul :xQy
domeniulll D' din plam:l uO'v $i jacobianul ] """ #< 0 tn D, atunci
D(u v)
y) dX cty /(,(. ). <i(, ll I} I du dv.
1'1 cazul transfom1llrii de Ia COOf'h ltitele 0 la eoord1nat61('; cartezienl:
X= r Cs>S0, y 1 t?,: 0. 6 E [0, 2<t) S<t!.l 0 :::;::;:o (-r;, Jt1,

243
'
{3)
(9
I
{l(})
2. Formula lui Green, Da.c. domeaiul D este ttti1rginit de curba inchiS<l regula.tA {C) f!lnctiile
y) Ji Q(x, y) stat continue fa DUC ;Ji cu deri,rate pa.rtia.Ie continue in IJ, atua.ai are lcac formula
lui Green '
/, .-.u- + !f<iy (( ( iiQ _ iiP) dx dy.
J c ))n '"' ay
( 1 1)
, nape sensu! de parcurs pe cu.fba (C) este seasul direct,
3. Aplicatii. Pe lfngi calcubd 'ariilor 41os:aeniilor pla.ne al velurnelor, ditn urrnltoo.tele aplicatii
.ale integralei duble.
aa) Masa unei piAci plaae JiJ, 41e liieai!itate p(x, y) > I, este
M = y) dx <iy.
( 12)
b
8
) Coordou.tele eentrulai e cren1ateG .t uaeipl1ci pla.ae JJ, cu d.ensit&tea. 41e .. sa p(x, y) > 0,
-..stat . ,
' = :f),<ix dy. Yo = y) dx dy.
( 13)
<;) Momentelo tile U.ertie ale placii fa raport cu a.:z:ele de coontonJ.te Ox tJy slat roiipcctiY
I. = y'p(x. :1)4..-ay. I, = x'p(x. y) dx oy.
(H)
1t!Gmentul de iaortie aJ r. ra.port o riciaea cste I, = [,.. +
10.6.1. Problenoe rezolvate
1. Sa se calculeze I= (x + y) dx dy. unde D este x.; [0. 1]. y <= [1. 2].
Rezolvare. FIU:t.ctiaf(x, Y) = la (x + y} e8te ia deci OAOte itegrailil<l pe D. Doll':elliul D
....esto simplu In raport axe. ATea
I = dx 1o {x -t y)4:f -f' :f) Ia'-' + y) - y]/: [( + 2)Ia(x + 2) -
' 3 - + l)la (>- + I) -I] 4..- -1 3 - 1 2 - -
2 2
2. Sa se transforrne integral& dub!a I= y) dx dy In integra!e iterate
:pentru urmatoare!e domenii D:
a) x
2
+ y .;; -2:<;
1
b) , .... + _, ... 4. ,. + -;-> ;. I. 1: ;. 0;
c) x + y
1
.;; 2. " "'y, :1 ;;. y "' 0.
Rezolvart!. Dotae11.hal e3te ..irgiit de eereul r + 71 + 2z = 0 (x + 1)
1
+ y
1
= 1 _,i
,.wte slmplu rn :mport en &.r:abele Ue' (fir. H). Da.el folosim (-4}. &Yem, Jl = """ -2, X = 0'
.'-Y- *l = - J -z.. _.., :1 - ../ -b - ,. . fi ciooi
I_ c :1J
)-.s J-r-.-..,.

Daci

y
(!!)
( 12)
( 13)
(I 1)
-2
X
Fig. 14
x=k
FiJ. 15
X
0;1ca foloo;;im formula. (6), atunci c = -1, d =- 1, y(y} =- -1-J 1-yl, jl(yl = -1 + J 1-ys
(1
I ) dy j(x, y) tx.
-
1
-1- Y1-u'
b) Domeniul D cstc marginit de cercul cu centrul in origine, de ra.zl2 ti elipacu ceatrulla eriPae
.de semiaxe 1 2, situat in semiplanul x 0. o dret>.ptl. N = le, leE (1, 1),
domeniul dupa o multi-me ce nu este interval, rezulti1 cA D nu este simplu ln n.port cu (,)y (til;'. 15).
Pentru a putea aplica formula (-1) descompunem domeniul D ia d.omeaiilc
1
Jt
1
pria drea.pta
y = 0. A'lem atunci
+ I
1
+ I
1

Pentru calculul lui 1
1
tinem sea.ma a = 0, io = 2, oc(x) = zJ 1 - .S, poatra 1]. :p
a(x) = 0, pentru x E [ 1, 2J, ia.r = pentru x E (0, 2]. Deci'
\<=X
I
1
dx _f(x, y) dy + dx /(x, y) iy.
0 2Y1-x 1
Simila.r, deoarece a= 0, b = 2, o:(x) = -J-;;-::;;, xe(O, 2] 'i J{S') = peatru
xE [0, 1] ,; 0, pentru xE [1, 2]. obtwem
\

I,= dx _f(x, y) dy + dx _f(Jt, 1!fy.
-Y<t-x t -Y-4:-a:'
Prin urmare, avem
DacA. Jorim sa -folosim (6), observa.m c.1 domeniul D este l:iimplu in raport axa
deoarece o dreapta.y. = k, ke ( -2, 2), intersecteaza pe D dupii. un interval. in acest caz, c; = -2, d = 2,
y(y) - J 4 - y'f2, - J 4 - y', y E [ -2, 2] deci

I = dy
1
_ _f(x, y) dx.
-2 2 Y4--u
c) Domeniul D este cuprins intre cercul.x
2
+ y
2
= 2 parabolele :t = y
2
:;;i x = -y2 este c,uprins.
fn semiplanul y ::::;;: 0. Cum se vede din figura 16, el este simplu, in raport cu ambele axe. l>upa
FiJ, 16
formula (4), unde a= -1, b = l .;;i :x(x) = -Jz - x
2
,
xE [ -1, 1], = xE [ -1, OJ -J;,
xE [0, lJ, obtinem
I-(
0
ct.c-V-x !1. y)cty+rct.,-vx- Ji yJ cty.
J. .... 1 ) o -Y2-x
Dupi:i. formula (6), unde c = -J2, d = 0, y(y) =
-v/2- yl!l =J2- y
2
, pentru yE [ -,/2. - l}'
X y(y) = -y
1
, O(y) = yl!l, pentru yE [ -1, OJ, oLltiucm
.o
I = _ dy - __f(x, y) dx + l dy f(x, y) dx.
-Y2 -Y2-u' )_1 -y'
3. sa
integrala
se transforme in
iterata I' dy (" j(x. y) dx.
)o )-u
dubla
Domeniul D pe ca.re !'!e caleuleaz! integrala este dat de inegalitatile 0 :, t
-r y, deci este cuprins intre drepteley = 1, y = :f parabola x = -;
2
(fig. 17).
4. Sa se schimbe ordinea de integrare in integrala iterata
I 1
3
dx (" j(x. y) dy.
)_1

Rol.ar. Transforrruim integrala iteraU. lntro integrata. dublli. Domeniul D e!>ie dat de inegali-
tltlle (fig.
y
Fig. 17
-1 1 .:E;: 3 2.-; - 3) ::::;;: y X

246
Fig. 18
este C,llprins.
axe. J)upa
= -J2- x2,
;-
ji -v x,
dub Ia
X
deci este cuprins intre dreapta y = x parabola y = (x
1
+ 2x - 3}/<f..- Transformlm integral.:&
dubUi. pe D tn integrate iterate, ordinea Hind inversA aceleia din enunt. Dupli fonnula (6}, In care
"' -I, d 3, y(y) - y ji 8(y) -1 + 2j 1 + y, y E [ -1, 3), obtinem
c-t+2Vt+u
dy' /(x, y) dx.
-1 y
5. S'r1 sc calculcze unn{ltoarele integrale Juble:
a) I=((' X) dx dy, D fiind limitat de parabola y = x!;i de-dreaptay = 2x-\;ll
))n .
b) I= ((
1
:' dxdy, D fiind limitat dex = 0, y= 1, y ={/Z y
))n \'x-+i
1

c) I= arcsin Jx +) dx d), D fiind limitat de x + y = 0, :x + y- l.
) '?i y = 1:
(arcsin Y!J x
d) I= dy' dx.
0 .IHrcsin y
5111
x
Rezolvarc. a) Cum se vede din figura 19, domeniu1 D este simplu in rapact cu amQele axe. Este
mai convenabil sa. integr<lm in ordinea y, x, din cauza fonnei domeniului, y) """7 llilt
simetrica fn x y. Folosind deci formula (4), fn care a= -1, b = 3, cr:{x) = '*'' ""'"2..- + 3[1
x E [- 1, 31, obtinem
X
X
Fig. 19
Fig. 20
b) Domeniul D este simplu in ra.port cu ambele a.xe (fig. 20). Este convena.bil sl integt"am Ja
ordinea x, y, deoarece iu acest caz avem numai o expresia ce rezultA pri11 intogra.rc In rapt
-cu x pare mai simp11L hrmula (6), undc c = 1, d = y(yl = 0, 3{yf=-y, ye[t. ,Y21.
obtinem '
(tf2dy\"
1
x' , dx (tf2[: xJx +Y'- _!_y
0
ln ( .. + J .. + l''l]l" dy-
)
1
""
0
\'x4 y )
1
2 ()
y'[ 2 -In (I+ 2)] dy [y 2 -Ia( I+ 2)].
1 J- J- 1 {;;" J-
1 2 6
247

c) Domhiul D este simplit fn raport cu am'S'ele .. 21). Eoste 'convenabil de integiat 1n
ordinea x, y; -tl limitelor de iategrare. Dupa fnmu1a (6), cu li = ..:... t, d = 1, y(y) ::=
l(y) = 1 - y, ye r -1. 1),
. J-
I= dy a.rcsin x + y dx = I,(y) dy.
-1 -y -1
. J- \ . J- "
unde lt(Y) = arcst.: x + y dx = arc::.m u du =-.
-y - i
. "
Dt-nl = -dy =-
-1 4 2 '
y
y
A
X
_,
X
Fig. 21
Fill. 22
X
d.) l'Jeea.reee.funtjia -.- nu admit!": o primitivi1 exprimabi1& cu ajutorul unei combinajii finite-
Sin x
de luac:pi eleaentare, vom schimba ordiaea de Dl)meniul D {fig. 22) este cuprins intre gra.
fieelf't b.a::tiiler y = sin x y -== sin x, e [ 0, formufll (4), r.u a = 0, b = a:{x} =
.... sia
1
x (x) = si:a x, xe ( 0, aveJa
\in x \12 x lsin z "2

I = .U -.- dy = -.- y I dx = x(l - sin x) dx = -;- - I.
t in .z SliL X sm X sin
1
:c 0 8
6. Sa se efectueze schimbarea de variabile de Ia coordonatele carteziene "Ia
coordonahle polare in integrala dubla I= y)dx dy apoi integrala obti-
nuta sa se transforme in integrale iterate, pentru urmatoarele domenii D :
a) ' .;; x' + y'"' b
2
, y ;. x; b) a' "' x' + y
2
.;; b
2
, x .;; a.
Ru1lu.re. a) Domeniul D estem.!lrginit dedreapta.y cercurilex
1
+ y
1
- + y2 = b,
TaaW la aeordonate polare, obfinem :E; r < b, sin 6 cos 6 deci domeniul transformat este
'cbeptuaclliw [, b] x{2:., 57<] m plaaul r6 (fig. 23).
.j .
.PA fermula ( 10}, ob1:i.nea
I= ({ !(1- 8,
)JD' -
b) ln
2x].
2
1a
r
b
X

b

0
I
['- -
,. .. {
I
11
-r
511 9
-;;
Fig. 23
b) in acest caz, dorneniul D (fig. 24) este mi1rginit de dreapta x = de cercurile xz + yl = a*
x2 + yz = b
1
lntocuind x = r cos 6 y = r sin 6, in relatiile ce definesc domeniul D o'btinem
r b r cos 6 ::s;;: a. Imaginea. cercului x
11
+ y
9
= a
2
este segmentul de drea.pti:l A
1
A
2
: r =a,
'{)E [0, 2n]. Imaginea xl :+- y2 -= b
2
este segmentul r,.., b, 6 E [0, 2rt], iar imagiaea a.rCului BD
de pe accst cere este B
1
C
1
: r = b, arccos !!.... :E;; 6 2rt - arccos.!.. Imaginea dreptei x = a este
b
r a/ coi 6, definita pentru 6 E [ 0, U
21t 1- deoacece Y > 0. Arcele au ecuajlile :

(A
1
B
1
) 6 rE [a, b] ;
y
y
b
X
Prin urmare, clup11 formula ( 10) rezulta.
r

(A
2
C
1
) 6 = Zrr - arCcos:!!__, r e [.s, b].
y
b
a
A,
e
oJ.oE.

z
0
u
u
;:;
,
31T 9

..

r sin 6)r dr d6 = dr r f(r cos 6,
uccos ..!..
r sin 6)r cir dl.
a . r
249
7. Sa se calculeze in coordonate polare urmatoarde integrale <luble :
a) I= CC (x
2
+ y')"' dx dv. unde (D) "'.; x
2
+ y
2
.; (27t)
2
i
))n 21t "
.
b) l=cc unde (D) 1.; x'+y'.; 2x.
))nx
2
-
Raolvat'e. a) Domeniul D este coroaua circuladi. cuprin&i. intre ccrcnrile x
1
+
1t
1
i;.
.. + 7' - {2r.):a:. Domeniul D' corespunzator cste drcptunghiul r. ;:;;;r 2r., 0 6:;;;; 2x. Prin urm.tre.
dupl formula ( 10), obtinem
I """' "Cl6 arcsin- r dr = 2n arcsin- r dr = 8;rll u arcsin udu =
( r ) ( r )
Tl" 2r. n: 21t . 11'2
b) Domeniul D este porfiunea din extcriorul cercului xll + yll = 1, care se ana in interiorul cer-
oulni (x - 1)1 + yZ """ 1. lmaginea domeniului D este domeniul D' limitat de imaginile cclor doua
.,.._,ri (fig. 25). Deci, domeniul D' este definit prin 1 .:s:;; 1' r 2 cos 6, 6 E [- ; ,
fonnt>la (lO), rezulta
6 1
I= d6 ,. tg
1
6 dr =- . (-1 cos
2
6 -
-rr/3 1 2 -n/3
y
2 X
-lT
Fig. 25
3 ,j3
l)tg
1
0 d6 = 1t- --
2
8. Folosind o schimbare de variabila a<lccvata, sa se calculeze integrala dubH1
I = (( x dx dy, unde (D) I <; xy <; 2, I ,; !_ .; 2, x > 0.
)Jn x
R.zolwn. Domeniul D este mArginit de hiperbolele echilatere xy = 1 :ry = 2 de dreptele
'1 =- 1r p y -= zx. Forma domeniului D (fig. 26) indica translormarea T: u = :ry, v = L, care duce
X
pe D lu pltratul D': uE [1, 2], ve [1, 2]. Transformarea y-1 este x -= u112v-ll
2
, y = uii2vll
1
, iar
jaeobinu] transformarii este D(:r, y) = _..!.._ v-1 .Y. 0. Dupa formula de schimbare (8), rezult3.
D(u, v) 2
9.
functiei .
,
.,
2
u
Fig. 26
9. Folosind o schimbare de variabilii adecvata. s{t se transforme integrala dubla
I=(( dxdy, undc
))v xz + y2 xll + yz
,(D) !.. <; x
2
+ y' <; x, !. <; x
2
+ v
2
<; y
2 :! J
lntr-o integrala simplrt.
0
tiind ca j(t) este o functie continua, definita pe axa rea1a.
Rt';;olrare. Domeniul D este limitat de cerCurile
Deoarece expresiile x y apa.r atit in ecuatiile cercurilor cit ljli tn expJOSia
{xa + yz) (xz + 'Yz)
functiei de integrat, este indicat sa. faccm transformarea
y
(T) u -- , v - sau (:<
1
)
" x=-
u
1
+v
1
,.
y=-
u' + v'
x
1
+y
3
x
1
+y
1
care dnce domeniul D in p:1.tratul (D') u e [1, 2], fJ E (1, 2] din planul uO'v. Jacobianul traMP
formiirii este = - (t,
2
+ v
2
t. Dupli formula (8),
D(u, v)
1 dv ctu J(u)f() d-
10. S:i se vcrifice formula lui Green pentru func\iile P(x, y) = .J_!___., dacii
\
. ..+,..
(x, y) of (0, 0) 'ii P(O, 0) = 0 'ii Q(x, ) ) = .Jk, daca (x, yl ,e(O, 0) 'ii Q(O, 0).;.0,
pentru domeniul (D) x' +) 2 ,;;
Rezvlvare. Functiile P ,;;i Q nu sint continue ln origine, deoarece
lim P(x, y) lim x
1
#- 0 lim Q(s, y) - 1 m ,P 0
x ..... o x--0 .Jx
2
+m
2
x
2
1 + m' x ..... o "\/ 1 + m
1
y=UIX u=mS
pentru m =I= 0.
Prin urmare, nu se poate a plica teorema de la. punctul 2, func"tille P l}i g nefiind continuo l:o D.
Totu$i, fc.,rmula lui Green ( 11) este verificata. Ca. sa vedem acea.sta., observAm ca.
.aP i!Q
(x, y) "' (0, 0) (0, 0) = - (0, 0) - 0
ay ay
i:JY Ox
251
ultima ecalitate fiiati stabil.iti < ajutorul definif.iei derivatei partial c., Deci OQ - iJP = 0 i D
Oy
;;i lll.eq'hrul drept din fonnula lui Green (11) este egal cu zero.
P .. tru a a.ri.ta ca primul membru al formulei ( 11) are toi valoarea zero, folosi.m pentra
eercu1 (C) :.r
3
+ y
2
= 1 reprezentarea :x = cost, y = sin t, t E [0, 27t]. Obtinem
, P <a+ (} dy = (-cost sin t + cost sin t)dt = 0.
.
Jc o
Deci, fcrmula lui Green se verificA.
11. Sil. se calculeze cu ajutorul formulei lui Gree1i urmrttoarele integrale curbi-
linii :
a) f c)
2
dx + x
2
dy, (C) x
2
+ y
2
I. y > 0 x t. y = 0. t E [-I, I];
ve [c,. t]
obtinem
b) ,f, e'''"'( -y dx + x dy), (C) x
2
+ y
2
= I.
J C Luind
Ruolvare. a) Curba C mirgine.,te dorneniul (D) : x
2
+ y
2
l, y 0, este o curM regulata
fnchisa. Functiile P(:r, y) = y
1
, Q:(x, y) =.x
2
sint continue cu derivate partiale continue in D ;;i
i(J __: = 2(x - y). Se poate deci aplica formula lui Green ( 11) :
iJx y
.rf Cy' dx + ' dy = 2 (> - y) dx dy = 2 r
2
(cos 6 - sin 6) dr =
( (' i
= 2 )o (cos 6 - sin 6)d6 Jo r
2
dr = - J.
Pe!ltru C&lculul integra.lei duble am folosit coordonattile polare.
> Procedfnd similar, rezulta cl. se poate apJica formula lui Green. Pentru calculul integralei
curDiliaii se d.
r +u2 " .. r
w e ( -y dx + x dy) = e"' ( -y dx + x dy),
J c ... J c
deoarece xl + y = 1 pe curba (C). Se aplica. acum formula lui Green pentru integrala curhilinie din
JIJelll .. ru1 tlrept ;;i se obpne valoarea 2ne.
y

Fie. 21
12. Sa se calculeze ariile domcniilor
urmatoare:
a) D este limitat de dreptele x + y = J.
y = 2x + 1, x = 2) + I ;
b) (D) ay < x
2
< by, ex <;y',;; dx.
Rezolvare. a) Domeniul D este triunghiul ABC:
din figura 27oi Deci
of.v = (( dxdy = (O dy dx +
))D )_1 ).2(y-1)
( 3 3)
+ dy
1
dx = - y +- dy +
0 I. 2 (y-1) -1 2 2
+ - =Y + - dy = -.

(
. 3 3) 3
l2 2 2
252
I

b) I>&m,eiul ZJ este Hmitat de parabolele x2 = ay, x2 = l!y

=ex, y
2
= dx. Formadbmeniulut.:.
. .
indica folosirea (T) u = :__, v =-, ca.re traasforal pe D ta dreptua&hiul U e [a,
' y X
vE [c,. li] din planul u01v. (T-1) x = utlavtla: y = u11av21Z _D_(_z_, _Y_)
D(u, v) 3
Prin urmare,.
13. Sa se calculeze aria
de speta a doua.
0, folosind integrala curbilinie
Ruolvare. in baza formulei lui Green, da.di. C reprezinta lui D, avera
tb xdy = - ych = (( dx dy
; c J c ))v
. 1 r
dw oln - m zdy - ydx.
2 J c .
Luind pe:ntru elipsa reprezentarea patametrica (C) x = cost, y = b_sint, tE [0, 2x],
1 1
clD =- xdy - ydx = -. (ab cos:! t + ab sin
2
t)dt = f.ab.
2 J G 2 0

14. Sa se calculeze masa coordonatele centrului de greutate G al pHicii omo-
gene [densitatea este constanta, f(x, y) = k, definita prin (D) x' + _y' <:;a',
x' + y' ;;, ax, y ;;, 0. a> 0.
Re;;olvare. Folosim fonnultk ( 12) ( 13). Deoarece expresiile ce definesc domeniul D con tin com--
binatia. x
2
+ y 2 , este cowJenabil sa folosim coordonatele polare pentru calculul integralelor duble.
Domeiliul D limitat de cercurile z'.l + y
2
= a
2
, (x -

+,... =
02
;;i drea.pta y = 0. Domeniul
2 1 .
tmn,fonnat /)'(fig. 28) .,,. <lefinit pcin. cosO"''"'., ee[o. ;] 0 <'"' . a E . "l:
y
a
Fie. Z8

Aplicind formula de schimba.re de variabile, obtinem
M (( k dx dy i (( r ell- dO - k ("
12
d6 (" Y d + ken d6 (' dY
J)n ))D )o )a cos a 1t.t2 )o
- k '( 1 - cos" 6)d9 + - a' d6 = - ka'"
1 . i 3
2 2 /2 8
253
.A poi
cc kx dx dy = k e <.Ir d6 = le (rt/
2
al ( 1 - CGs
3
OJ cos a:do + \ J't" cos (-J dO = - ka
3
rc
)Jn ln )o 3 3 .rr:/'2 16
a , . . Ha
ca. x0 = --. Stmtlar se obtme Ya =-
6 (9rr)
15. Sa se calculeze momentele de inertie in raport cu axele de roordonate
1n raport cu originea pentru placa (D) x + y ;;; I, x ;. 0. y ;;, 0, ca densi-
tatea de milsft este j(x, y) = xy.
Rezolvare. Domeniul D este triu.nghiul OA.B, cu A(l, 0), B(O, 1). Cu formulele (14). wem
I, (\ y'f(x, y) dx dy (' dy (l-y xy' <ix (l (I - yl'v'dy _I_,
ln )o Jo 2 )o 120
1 r' . 1
Iv = ' ;r2f(x, y)dxdy = dx x3y dy = --' ( 1 - x')x3 dx = -,
.. D o 2 _.o 120
I

60
16. Sa se cakulczc volumul corpului delirnitat de < = x' + v'. cilin-
. drul x
2
+ y
2
l planul xO y.
Rezolvare. A vern V = {x
2
+ y2)dx dy, unde (D) xt. -t- y
2
l. lofnsind coordonajele polaro
'obtinem
17. Sa sc calculeze :
a) ((. cosy dx dy
))n,l + sinx siny
(D)
0 ;;; X
::< 7t
()
;;; \'
'

; ,,
b) (D) 0
;;;
X ;;; 1, 0
;;;
)'
;;; I;
c) (( yy- dx dy
))v _tx( l+xy)
(D) l ;;;
X ;;; 3, y I ;
d) xy(l+x'+;')-
3
12 dx dy. (D) 0 ;;;
X ;;; l 0
,,

I
18. Sa se transforme intcgrala dubla I-: C( j(x. y) dx dy in integrale iteral<'.
. ))n .
. ;penh;u urmatoarele domenii :
a) D este triunghiul ABC, cu A(-1. 0), B(J, 0) C(O, 1);
b) D este ,miirginit de parabola x = ;
2
>i de dreapta x 4;
c) (D) x
2
+ y
2
+ 2x + 2y + l ;;; 0; d) (D) x' + y' ;;; 4, x
2
+ y
2
;;, 2x;
e) D este limitat de dreptelc y = x, y = 2x, x = 1 x ,, 2.
254
19. sa
(' ,
a) )o dy
e)
f)
dO = _ ka
3
tt
16
( 1-'1). wem
19. onllnea'de integrare in integralc iterate:
(' ("' , (""'2 ("" x (5nl2 ('
a) )o dy ),/(X, y) dx; b) ) n/
2
dx )-! f(x, y) dy T ),,
2
dx ),,, /(x, y) dy L
r" cx'-1
_f(x, y)dx; d) dy - f(x,y)dx .
.. -t .,_ft-x o u
1
20. sa se calculezc urm{l toarclc integrale duble :
a)

(I - y) dx dy, (D) x' + y
2
.;; 2y, y .;; x
2
, x ;. 0:

b) (D) y;. x3, y.;; x
2
, x;. 0;
c) dx dy, (JJ) limitat de y = I, 0i y = x;
x) + y) dx dy, (D) Jimitat de X= 0, y =;; oi y =X l
e) y)-
2
dx dy, (lJ) y <;; x, xy;. I, I.;; x <;; 2;
f) dy\ ye'dx; g) dy -,-dx;
f!l'.'' x
0 -L' I arC!>iny SlilX
h) <ly y , dx; i) d) ye'' dx;
/
1
!lin "
J !J' X -l -yl
j) C"(IJ dx d\', (!Yi Jimitat de X= y
2
, X= 0 y = I ;
k) (x2 + )') tix dy, (IJ) ]imitat dey= .x
2
y
2
=X;
1n
I)
(I - v
2
) '
2
dx dv, (ll) x
2
+ y
2
.;; I, x;.O, y;. 0;

(D)=:I!.OAB, A(l, -1), B(l, I);
n) (xy- y
2
)112 dx dy, (IJ) c=o !!.OAB, A(IO, 1), B(l, 1).
21. Src sc ctcctueze schimbarca de variabile de Ia coordonatele carteziene Ja.
coordonatclc polare in integrala dubEc C\ f(x, y) dx dy a poi integrala obfinuta
)JD
sa se transformc in intcgralc iterate, pentru urmrttoarele D :
a) x2 + y2 a2; L) a2 x2+ )_'2 b2;
x2 + y2 a2, y 0, x -J3y; d) y 1, -y x < y.
22. Folosind coordonatclc polarc, s;, sc transfor::ne urmii.toarele integrale dub]e ..
in intcgralc simple :
J(Jx
2
+ _v
2
) dx dy, (D) x' + y
2
<;; 21!y, a> 0;
255
'b) + _y
2
) dx dy, (D) x' + y' ,;; "';
c) dx dy, (D) tt
2
'( x
2
+ y' '( i', -X'( yJ<; x.
23. Utiliz!nd coordonatele polare, sa se
a) )x
2
+ _y
2
dxdy, (D) x' + y',;; o{;
h) ezu dx dy, (D) x
2
+ _y' '( tt2;
'C) (x
2
+ ;')dx dy, (D) x
2
+ y
2
<::; Zax, a> 0;
d) (a
2
- x'- _y
2
) dx dy, (D) x
2
+ y
2
,;; a
2
, _y ,;; 0;
e) dx dy, (D) x
2
+ y
2
'( ttx, y )< -X;
f) J x
2
+ y
2
dx dy, (D) ax <::; x
2
+ y' <::; Zax, y ;;, 0.
24. Cu ajutorul unor schimbari de variabile adecvate, sa se calculeze integralele
<duble:
a) (D) 1 <::; x+y <::; 13. x,;; y,;; 5x;
b) (( (1 + x' -:C)"' dx dy, (D)
))n a
2
bll
c) (( (x + y) dx dy, (D) + y' ,;; I ;
))n dig ba

(
y) z
2
.v' bj- v b
d) f- dxdy, (D) I<::;-+--;-<::; 9, -- 3 <::;- <::; -
DX.
2
bw a x
25. Sa se verifice formula lui Green pentru functiilc P >i Q, definite pc dome-
=-niul (D) ;:' + y' ,;; I, daca :
) P(
)
1
-y(x' + y
2
) -t, (x. y) of (0, 0).
-a x, y =
0, (x. y) = (0, 0) ;
Q(x, J) = {x(x
2
+ y
2
)-
1
, (x, _y) (0, 0),.
0, (x, y) - (0, 0) .
b) P(x, y) = {x(x
2
+ y
2
)-
1
, (x, ,y) of (0, 0) ..
0, (x, )) .- (0, 0),
Q(x, _y) = {y(x' + y')-
1
, (x, y) of (0, 0),
0, (x. _y) = (0. 0) ..
256
.
26. Folosind formula lui Green. sa se calcnleze urmatparele integrale curbilinli 1
a) r} c e'-.. (cos:!-xy dx + sin 2xy dy), (C) x. + y =a' l
b) r} c ..:..xy dx + xy' dy, (C) x + y' = a;
c) rfic2(x'+y')dx+(x+y)
2
dy, C fiind perimetrUl triunghinlui ABC, en
A(l, 1), B(2, 2), C{l, 3);
d) r} c (x' + y2)112 dx + y[xy +In (x + J x' + >'ll dy, (C) (x- 1)
2
+ (y- 1)' = 1.
27. Sa se calculeze direct ~ i en ajutorul formulei lui Green, urmatoarele integralo
cur bilinii :
"
a) f> c (x- y) dx + dy, C fiind frontiera lui (D) x + y' ~ 2x, y ;;. 0 l
b) r} (x"- 3x_>2) dx + (3x'y- y') dy, C fiinti stertul de cere x + y' = 1,
c '
completat en razele OA pe Ox ~ i OB pe Oy ; .
~ ~ ~
c)'!'(! (xy- y) dx + (xy + x) dy, (C) a + 1j = I.
28. Sa se calculeze ariile domeniilor urmatoare :
a) (D) !imitat de y = x
2
~ i y = x;
b) (D) !imitat de y
2
= 2px, x' + y' ;., sp, p > 0 l
c) (D) !imitat de x = y, x = 2y, x + y = R, x + 3y =a, a> 0 J
d) (D) limitat de y' = lOx+ 25, y' = -6x + 9;
e) (D) !imitat de y = ax, y = bx, (0 < a < b\, y' = px, y' = qx, 0 0, y>O.
29. Sa se calculcze volumele corpurilor marginite de snprafetele :

a) x + y + z = a, x = 0, y = 0, z = 0 1 b) x -1' y + 3 = 441, x + y' = a',
z = 0.
30. Sa se calculeze masa pentru fiecare din pHlcile plane, de densitate de masi
J(x, y) data :
a) (D) ' + i' = I, x ;. 0, y ;. 0; j(x, y) ~ J a- x l
a .,.
b) D cste !imitat de x + y = 3, xy = 2 i f(x, y) = xy.
31. Sa se calculeze coordonatele centrelor de greutate ale placilor plane, de
densitate J(x, y),
a) (D) x' + y' ~ a
2
, y ;;. 0; f{x, y) = 1 ;
b) (D) .. ~ .; I, x ;. 0, y ;> 0; f(x, :;.) = 1;
a' b'
257
17 - Probl81M de t a' wJ1el ~ - .s.. ,.
c) (D) este limitat de y = cos x, y = 0.
"
2

.; -"- i j(x, y) = 1
2
d) D este limitat de y
2
4x + 4, y
2
= -2x + 4 ; j(x, y) = k;
e) D este limitat de x + y = 3, xy = 2, j(x, y) = xy.
32. Sa se calculeze momentcle de inertie ln raport cu axele de coordonate
pentni placile plane omogene, marginite de curbele :
a) X + y = 2, X= 2, y = 2; b) J = X
2
, X= )'
2

10. 7. Integrate de suprafatii. Formula lui Stokes
I. lntegrale de sup.rafata de prima speta. Fie L. o suprafatll. regulata daHl. prin
x = x(tt, v), y = y(u, v), z = z(u, v), (u, v} ED C R3,
(l)
Fie 6. = {s
1
, s, . ... , s,,} o diviziune a st1praietci 1:, realizata prin rcteaua curbelor coordonate,
l..,.. 1, 2, ... , n, fiind portiunilc elententare de suprafatii. Fie d
1
diarnctrul celei mai n1ici sfere
&e confine elementul de suprafatil s
1
Norma diviziunii D. este numB.rul =max ;1
1
, Fie punctul

1),. E $
1
, ales arbitra.r,
Fie F(x, y, o functie continua pc L. Sc m1mc;;te integraJa de suprafata de prima spell
atlcul real
(2)
Jimita fiind aceeal?i pentru orice alegere a punctclor intermediare. Valoarea integralei de su"prafatA
de pri..ma. este independen18. de alegcrea fetei suprafetei de integrare.
lntegrala de suprafata de prima spetA sc calculea.za dup!l. formula
f(. F(x, y, z)da - F(x(u, v), y(u, v), z(u, 'V)) J EG - F' du dv, (3)
.Jn
unde E = +

+ (<Jz, F = -<x; + + G = (x;)ll + (y;f +
reprezintl'i. coeficienpi primei forme fundomentale a suprafetci.
Da.ca suprafata rcgulatil L: este data forma explicita
z /(x, y), (>', y) ED C H
2
,
atuaci formula (3) capata forma
(( F(x, y, z)da = (f F(x, y, f(x, y)) J 1 + P' + q
2
dx dy, p - q =
;)n
(i)
PI
II. Integrala de suprafati'i de spefa a doua. Fie fnnctiile P = P(x, y, z), Q = Q(x, y,
B. -= R(x, y, z) continue .in puncte1e s11prafetci I:. 1':-r fata snpraic1ei regulate L, definit8.
aorul normalei n(coset:, cos f3, cosy). Integrnla de suprafata de speta a doua se reduce lao integrali1
4c suprafata. de spefa !utii
P dy dz + Q d.: dx + Ji J.r ely = (\ (P cos a + Q +:R cos y)do. (6)

258
uncle F(J', (J,
2. Masa
buit3 deotsit.ltliiill
3.
pat a
coordonate
( 1)
coordonate,
{2)
de su}mUatl.
(3)
(1)
(5)
(6)
Formula lui Stokes. Fie 'Z o suprafat!l regulatl cu doua fete, care se sprijina pe oontunal
tnchis regulat C. Dacl funct.iile P(x, y, z), Q(x, y, z), R(-'!, y, .a) siut fnncti.i contiauc cu derivate
continue intr-un domeniu V C Ra, care con tine suprafa.ta atunci arc lac form;lla lui
r , ;r (l'aR aQ) ("P an
1
(/) Pd.z + Qdy + .= -,---,- coset+ -.- ---:--}
J C ,J)E O)' OZ C)Z Ox

(
i'Q iP), ' r
+ -,---,- sau w Fdr= \ rc.tFndcr,
j '-'X !;'}' J ' r;
umlc F(P, Q, R), u e.ste versorul nonnalei la fata considerati'i a suprafctei, iar senst1l de parcurs P"
curL'i. C este eel asociat fetei corespunzitoare C c:;te parcursii astfcl incit un observator ce se
pe C :;5, lase tot timpul la stinga fata a 2:}.
1. Aria pori;iunli de suprafata }:: este
(8)
2. Masa M coordonatelc centrului de grcutn.tc G al porp.unii}.; de suprafata, pe cn.re este distrl
buitd densitatea de masa p(x, y, .:), sint date de
M (\' p(x, y, z)da, x
0
_I_ (( xp(x, y, z)do,
)..I: Af ))E
'
_I_ (( yp(x, y, z)da, Z
0
(( zp(x, y, z)da.
:M ))E M
,,
3. Momentul de i.nertie al pori;iunli :E de supraiatU., in rapo:t cu origiuea, se cu formula
(10)
1. Sa se calculeze urmatoarele integrale de suprafata de prima spe\a :
a) I = (x + y + z) dcr, unde :::; estc suprafata x' + y
2
+ z
2
= a
2
, z ;;. 0 1
b) I = (x + y + z) -1 dcr, unde :::; este porfjm1ea din planul x + y + z = a,
decupatii de planele, de coordonate i
c) I=(\ z dcr, undc:::; estc por\itmea din p;traboloidul z = (x
2
+ y
2
)/2. decu-
J.,E
palrl de cilindrul x
2
+ >' = 8.
Rczolvare, a) Pcntru suprafata. :E consideri1m reprezentarea Z x=a cos() cos cp, y =a sill 0 cos
z ... a sia cp, {} e [0, 2;"t], 1 e [0, n/2). Prin caloul giisilu dcr = JEc - F
3
dO d'tl =a' j cos <pI d6 df.
D11p1i formula (3) obtinem
I = d6

cos 0 cos cp +a sin 0 cos q> + (t sin cp)a
3
d!p = 0 + 0 + M
1
= r.a.
259
b) Suprafata este ttiunghiul ABC, ou A(a, 0, 0), B(O, a, 0) C(O, 0, a) se pr<>iect.,.<l
I planul z = 0 dupl. triunghiul OA B. Deci ecuatia suprafetei- I: poate fi sub forma explicit!
- a- x-y, (x, y)et.OAB dinplanubOy. AplicAm formula (5),cu p =- t, q = -1, jJdxdy
I- (( J3dZcty,;. ,.[3 ( dx(a-x dy = ,fJ.
))M>AB.a a Jo )o . 2
c) Supra.fata l; se proiecteazl tn planul xOy dupA. domeniul plan (D) x
1
+ y! :s; 8. Deci I: z,..,
= (x + y
2
)f2. (x, n e D. Aplicltm formula (5); a vern p """X, q = )'. dcr 0::::: ( 1 + x! + y!JII2 dx dy $i
I= - (x' +,..HI 4- x' + y')"' dxdy = - dO r(l + r'J'" dr =

1 1 Y2
Dl
2
0 o
= "L.!. (I+ r'J'" - _.!. ( 1 + r'J'ia] 12 Y2 = 596 "
{5 3 0 u
2. Sa se calculeze unnatoarele integrale de suprafap. de spcta a doua:
a) I= x dy dz + y dx dz + z dx dy, unde 1; este fata exterioara a sferei
x' + y + z
2
= a l
b) (y - z) d) dz + (z- x) dx dz + (x - y) dx dy, unde 1; este fa(a
exterioara !nchisa a conului z = J x
2
+ ;
2
0 <; z <:: h l
c) I= (( (..!... dy dz +..!. dz dx +..!. dx dy). unde 1; este fata iuterioara a e!ipsoi
)):Ex"" y z
dului .. +,.. + =0.'

Rtltlolvare. a) Versornl normalei n fetei_ exterioarc a sferei cste n .!. , !.._) , astfel
a a a
ell, dupa fonnula (6), obtfnem
dOO&l'eC(. aria. sferei este - -41r4
1

z
y
X
Fig, 29
b) Supra!afa. !; se compune din suprafetele !:
1
- !afa. lateral<l a
eonului .,1 Y.s - secfiunea conului cu planul z = h (fig. 29). Deci
I = + - I
1
+ I
1

Deoarece lata a lui !:s are versorul normal n
1
{0, 0, 1),
dupA formula (6) obtinem
I
1
- (x - y)da (x - y)dxdy,
unde (D) _.s + yl h
1
, z -= 0, este proiectia lui 1:
3
fn planul xOy.
Trectnd Ia coordonate polare, rezulttl
c2 c
11 - } d6 )o r!(cos 0 - sin 6)dr = 0.
260
'
Deoarece
Dupa
= ..!.(-
A ,
Deci,
se proiectea.zA
forma explicita
'-1, J3 dxdy r
fn planul xOy.
Fie -z>(x, y, z) - z - - 0 ecuatia suprafetei kl.. Un vector normal la l1
este vectorul
grad ([J (-
.jx + :1
Deoa.rece versorul n
1
formeazA. unghi obtuz su Os, rezultA cos y < 0 dcci
 1 ( x
igcad \!>I - .J'i: .J + y' '
Dupa. formula {6) rezultA
Deci I -= 0.
c) Versorul r1ormaki intcrioare corespunzAtoare fetei h.deri.(-an dip;oidului esten, _.-grad 4> =
' jgrnd \!>I
--'-(-2x
-A ,.,
2y
- bi.
2 '
_ _:_) unde
c'
Dcci, dupA. formula (6), avem
Lua.m p entrn elipsoid reprezentarea - a cos 6 cos q>, y b sln 0 cos q:, z """ c sin cp, 6 e (0, 21t.]
E [- Obtinem EG - P - eos
1
0 9 + a
2
c2 sin
2
0 cos' q> + a2b
2
cost 9 sin
1
cp -
'. 2 2
l
.. y' ,. ) ('' J'' _, )1/2
- a
1
b'c
1
cos 9 - + - + _:.. , !?i deci dG - abt; I CO..'i q> I - + - + :_ dtldq>. Prin u.rma.re,
a4 b' ' a
4
b._ c"'
3. So se caknleze I = J, ) dx + dy + x dz, uncle C este cercul x
2
+ y' + z = a
1
,
J c
x + y + z = 0, pa:curs ln sens invers sensului de a acclor de ceasorruc,
dad\ privirn din directia poz.itiva a axei Ox.
Re::olvarc. Se veri!i.c!'i faptul d\. sint lndeplinite condiii:ie {;r ;,plicabilitate ale fonnulei lui
StokC's. Luind drept suprafat3 :E porthme& din planul x + y + = 0, dccupata de cereal C. dupl.
formula lui Stokes arem
I- cosy)da - J3
261
1
deoarece cos ex em cos ;3 .- cosy = sint cosiuusurile directoo.m ale normalei la iJ.ta 2:;, Dad J)
,fJ
interioru] proiectioi cercului C pe planul xOy, atunci (prin L1i z iutre ceJe dou:.
ecuatii ale lui C)
3
ft a
1
(lJ): x + xy + Y" :;:;; -, z = 0,
2

4. sa sc transfonnc Cl! dutoru1 forn.mki lui St\Jkcs, curbilir!ii J:J
integr?..lc de suprafati:
a) (x
2
- yo) ux -+- (y
2
-- zxl uy + (z
2
-- xy) d:, C fii, .i o c:trbi inch is:!,
J c
b) I :::..--= v dx + z ely+ x d:;, (C) x -=a cos2 t, )'
J c.
Rezolvare. a) Aplicind formula lui Stokes, obtincm I = 0.

.,
\'
a f.
b) Dadi .<le eliminJ. p:trametrul t, sc obtin ecnatiilc CcJrbci suJ funna. (C) .r
2
+ y3 + .::
3
=at,
+ z .=a. Luind C.1. suprafatil. :S portiuuea din planul x + z a, de C, :;:i dcnarece
versorul nonnalei Ia. I: estc n 0, _l_:), dup<l formula (7), obtinem
,z 12
uade D este proiectia interiorului cercului C pe planul xOy :
(D) 2x11 + y
2
- 2ax 0, z = 0.
5. Sa se calculeze aria portiunii din paraboloidul x
2
+ y' 2z, miirginita de
planul z = 2.
R8zolvare. Proiectia portiunii de suprafati'i pe planul xOy este (D) : + y! ::;: 4. Deci, p .-
9-y I
ol = (( dcr = (' (I+ x' + y')'" d.,dy T (
2
"cto \
2
r(l + r')"'dr = (5/5- 1).
J.n }o AI 3
6, Sa se calculeze aria por}iunii din sf era x2 + y'
+ .:
2
= a2, decupaUi de cilindrul x:! + y
2
- ay '= 11
situat:t in semispatiul z -;. 0.
Rezolv:ne. Proiectia suprafetd in pluuul ::Oy se f.:tce pe dome
niul (D) x
2
+y
2
- 0, z = 0. {S):: = (a2- .o3 .-
(x, y) E D, p = - :t'(a2- _ i/2, q = _ _
- xz - y
2
)-11a dcr = a(a' - x
2
- y
2
)-1f
2
dnly, Priu urmare, :::uun
(1 - fcos OJ) dO (7t - 2 )a'.
262
e e
d)
decupata
e)
de planul
f)
g)
h)
'
Dad n
z intre ccle dr.u;,
curbilin1 i: 1
, Z= asiu:.>t.
2z. margini U\ d,
p .... .t'
I)
7. Sa sc calculcze coordonatele centrului de greutate al PPrtiunii de suprafatll
omogenct z = (x
2
+ _:,
2
)11
2
, decupata de suprafata x
2
+ y
2
= ax.
Re:wlvare. Trebuif' sl1 calcu11im coordonatele centrului de grcuta.te aJ unci portiuni din suprafata
aui con, Gecupata de un cilindru, densitatea fiind Constanta (o Iuam egal1i cu unitatea.).
Suprafata se proiecteazl\. .in plannl xOy dupl\. domeniul
(D) x
3
+ y!! z = 0. A vern p = x(x
2
+ y2)-112, q = y(x: + y!!)-112
..,.c. r:<F J- J-, n/2 co' 0 y-
M do= 2 dx dy == 2 \ dO rdr = _1:_ r.a:a,
E ... -n/2 0 -- 4
1 ..jz (a<o,6/'i:l .. : a
/'x.
0
- xda =- dO ' r
2
cos 0 dr = -.
M I: M -n/2 ... o 2
16
ti similar Ya = 0, Za = - a.
9
8. Sa sc calculcze momentul de iner\ie, In raport en axa Oz. al portiunii sferice
x' + )' + z2 =a'. x ;> 0, y ;> 0, z ;> 0, de densitate de rnasa p(x, y. z) =a.
-
Rezolvare. :;\fom!'nld .:e incrtie in raport cu axa Oz este
I" (x
2
+ y')?(X, y, z)do (x' + y')zda.
Ptntru suprcL\a avcm reprezen1area x- A-eos C cos <p, )'=a oin 0 cos cp, z .., a IP
n [ 0, :] , E I 0, Deoan'ce do a' rezulta
rr:/:2 rrr/2 a5 ' a5r.
fez'""""""\ J(J'
" 2 _'tJ 8
9. sc c;'l1cu1czc urm5toarde intcgrale de suprafaFt de prima speta:
a) (x + y + z) ucr,::: fiincl suprafata cubului 0 < x < 1, 0 <) < 1, 0.;; z <ll!
b) (x' + y
2
) (1:) x
2
+ y
2
+ z
2
= a
2
;
). "
c) (x2 + y
2
)
112
clcr, L ft;nd suprafata lalcralii a cvtmlui + = ;: ,cuprinsa
!ntrc planclc z 0 z = b:
d) + :,z I- ;;x) clcr, L fiind por\iunea e<tjnde\ci rcnJcc z = (x' + y
2
)1'"
decupata de + y
2
= 2ax;
c) \\, (x) ;:) llu, Z fiind. portiunca su}Jraie:!ci Lonkc;. = {;.;:; + y
2
)1
12
, dccupata
de z = l ;
f) \\ z2 da, p::) .Y -....: 1f ccs v, y = u sn1 v, z = ku, 11 co [0, a]. t' co [0, 2n]t

g) f :::_ l- i'_ +

dcr, (l:l -:"_ + + ;':_ 1 ;
J_,::::; 1..t"' ' L'
1
"t ' a:l v:. c:>
h) \1 2. rk, (1:) z (x' + _v
2
)11
2
, 0 <.z <
J)::::: z
10. s:i sc caknlezc integralc de suprafata de speta a dona:
a) dy dz+ y
2
dz dx+z' dx dy, fiind in\erioarct a sferei x'+y'+z'=a'l
263
b) \( yz dy.dz + xz dz'dx + xy dx dy, I: fiind fata exterioara a. tetraedrulul
Jll
limitat de plan.ele < = 0. y =:o. z = 0,.- x -f' y + z =a;
c) I z dx dy, _:E fiind fata exterioarii a elipsoidului - +- + :__- I = 0 j
x y I
w)E a
1
b ol
d) dy dz + y dz d < + z d < d y, :E fiind fat a exterioarii !nchisa a
xz + y2 = a2, -h z .:::,; h.
11. Utiliz!nd formula lui Stokes, sa se calculeze urmatoarele integrale curhilinii
(sensu! de parcurs fiind astfel incit domeniul interior sa fie lasat in st!nga) :
a) p c (y+z) dx + (z+x)dy + (x+y) dz, (C) x'+ y'+z' =a'. x+y+z = 0 l
b) P (y-z)dr+ (z-x)dy+ (x-y)dz, (C) x
2
+y'= I, x+z= 11
C
r) ,{, xdx+ (x +y)dy + (x + y +z)dz, (C) x =a sint, y =a cost,
j c
= a(sint +cost), t = [0, 2r::];
d) )(, cy' dr + z
2
dy + <
2
dz, C fiind. perimetrul ABDA
cuA(a, 0, 0), B(O, a, 0), D(O. 0, a);
a! triunghiului A B D,
e) y) x'J' dx + dy + z dz, (C) -<' + y' = a'. z = 0 1
c
f) ,b (y
2
- z
2
) dx + (z' - x') ely + (x'- y
2
) dz, C fiind couturul objlinut pnn
J c
intersectia cubului [0. a] X [0, a] X [0, a] cu planul x + y + z = 2. a.
llr 12. Sa se afle aria portiunii de suprafata sectionate de: z
-al.._cilindrul x' + y' = a
2
(x. y > .0) din paraboloidul hiperbolic z = xy i
b) cilindrul x' + y'- 2x = 0 din conn! x + y'- z = 0.
c) cilindrui x' + y' = a
2
din conul x = (y' + z')"'
13. Sa se calculeze aria portiunii de suprafata :E x = sin u cos v, y = sin u sin
= u, u e [0, 1t], v E [0, Zr.].
14. Sa se calculeze aria potj:i11nii conului 4(x + y') - ' = 0, cuprinsa intro
planele z = 0 z = 2.
15. Sa se afle masa suprafetei materiale (:E) : z = (x' + y') /2, 0 z ..; I, daca
densitatea de masa este p(x, y, z) = z.
16. Sa se cletermi'1e coorclonatele centrului de greutate a! poriiunii de supra-
lata z = x + y
2
, decupate de cilinclrul x + y' - x = 0.
17. Sa se afle masa suprafetei unei sfere materiale, daoa dcnsitatea de masa.
tn fiecare punct al sfcrCi este egala cu :
a) clistanta de- Ia punct h cliametrul vertiral1
b) patratul distantci de Ia punctul a).
18. Sa se determine pentru snprafata conica
omogena z = !!c. (x
2
+ y'l"'

x= + v
2
a:]:
a). centrului de greutatc G; .!
b) momentele de incrtie In raport cu planele de coordonate
1,0 , = z'p(x, y, z) dcr, !,0 , = x
2
p(x, y, z) do-, I wz = y'p(x, y, z) dcr.
264
(
Riemann
ee proiecteazl
h.)
oArui intorsecf
jo-, 1) e D
Dac' f(x,.
e. Schim"'
pentru1 care
a,)
b,)
tJsy; 'i p1
c
1
) det<4
In conili1!J
intre
daca
z) dcr.
19. Sa se determine momentul de inertie in raport cu planu.l xOy al poJiiunii
de suprafat'i z = (x
2
+ y
2
)'1
2
, 0 .;; .;; 1, densitatea de masa fiind p(x. y, z) =
1 + xy.
10.8. Integrala triplli. Formula Gauss-Ostrogradski
1. Integra Ia triphi. Fie f(z, y, z) o funcpe mlrgi.nitA pe domenlnl mlhginit V C R
1
Se oonsiderA
e partitic a spa.tiului in intervale tridimensionale, din care retinem pe acelea ce contin puncte din V.
J'ie diviziunea 1CII {v
1
, v
2
; .. , v,.}, "" i ... 1, 2, ... , n, fiind un astfel Je interval. Norma. divizi-
unii l:l., notat.\1 u (6.), este cea mai mare dintre dimensiunile intervale] or 1! 1, i = 1, 2, ... , " Suma
Riemann functiei f{x, 1 .r), corespunzMoare di-,izinnii :.-"'. a lui V, cste
n
a.,(fl- :E .. I;,) vol v,, (;,, ,,) c v,.
,_,
Integrala a functiei /(x, y, z) extinsA la domeni11l cste
((( f(x. y, z)dv lim "t. (/).
)))v v(.'l)--->0
limita fiind pentru orice alegere a punctelor intermediare 1J
1
,

(I)
(2)
De obicei calculul iutegralei triple se reduce la urmi.'l.toarelc douii cazuri:
R-t) Domeniul V este cuprins intre planele z - e !;>i z = d $i S<'Ctiunea en planul z = z1, 11 z,
te planul ;;Oy dupA domeniul D . Atunci, dad f(x, )', z) cnntinuA in V, a?em
f(x. d' /(x, y. c)dxdy.
(3)
b
1
) Domeniul V este .de o suprafatA cilinprici'i cu generatoarele paralele cu axa Oz (a
eA.rui intersectie cu planul sOy tuchide domeniul DC R'!), de suprafata inferioarli z "'"" tp1{x, )').
C 1) E D de suprafa.ja superioar3. z- y), (x, y) E D.
f(x, y, z) este continuA In V, atunci
((( f(x, y, z)dv - (( dxdy y) f(x, y,
)))v ))D )cp,(x, u)
z)dz. (4)
e. Schimbarca de varlabllA fn lntegrala trtpl:l. Fie transformarca
(T) x- <p(u, v. w), y = <j.(u, v. w), c J.(u, v. w),
(5)
pentru care functiile cp. tfl X satisfaC conditille:
sint functii continue impreuna cu derivatele lor parti.:lc ;
stabilesc o corespondent.\! biunivodi. bicontinua. intre punc:tele domeniuJui V din spajiul
Oxyz ::;i punctele domeniului V' din spatiul O'uvw 1
.
1
. J D(x, y, z)
c
2
) determmantu1 uncttonal c:: pc.streazi't semn constant m V.
D{u, v, w)
ln conditiile asupra transformArii T, integrala tripU'i. se transform3. dupi'i formula
f(x, y, z)dv- v, w). v, w), z(u. v, w)])}!dv'.
In cazul coordonate1or. cilindrice ,., 6, z, cu x = r cos 0, y = r sine, z = z, formula (6) este
(6)
(V)
iar pentru coordonatele sferice ,., 6, cp. cu X o= ,. cos e cos q;. y = r sin e cos cp, z = ,. sin IP avem
= f(r cos 6 cos cp.,. sin 6 :os q:>, r sin 9)r
2
cos 9 drdOdcp.
(8)
265
3. Formula Fie V nn dmneniu inchis, I"M.rginit de suprafa.ta ii1cllis;l. I: oe
admlte plan tangent in fiecare punct at situ. Daca. functiile P = P(r, y, .:), Q = Q(x, y, z},
R = R(x, y, i) sint continue cu derivate partiale continue in V, atunci are loG formula Gauss-
Ostrogmdski
oau
(( Pdydz + Qdodx + Rdxdy = ((( ( oP + oQ
))E, )))v ax ay
+- _iJ_f!_) d v
oo
(9)
(10)
unde l:;e este fata exterioara:a supraietei iar n(coso:, cos [3, cosy) este uorrnalei Ia
Aplicafii. a.._) Volumul corpului V este vol V = dv,
b) Masa unui corp V $1 coordonatele centrului de greutate Gal corpului V, deu::;itatea
de masa p(x, y, z), slut
Yc = yp(x, y, z)dv, z0 = zp(x, y, z)dv.
o,) Momentele de inertie in raport cu planele $i a:x:ele de coordonate, au exprcsiile
!,
0
, = z
2
p(x, J', z)dv, I,0 , = x
2
p(x, y, z)do,

= y'p(x, y, z)dv, ! 0 , = (y
2
+ z
2
Jp(x, y, z)dv,
!
0
, = + y'Jp(x, y, z) do, ! 0,- (x
2
+ y')p(x, y, z)dv.
(11)
(12)
1. Sa se calculeze I= xyz_dv, (V) : 0 .;;; x .;;; a. 0 .;;; .;;; b, 0 .;;; z ,; a.
Rezoluare. Domeniul V fiind paralelipipedul [0, a] ):j [0, b] x [0, t::], vom utiliza pentru calculu1
lui I uaa din formulele (J) sau (4). DacA D = (0, b] X [0, c], atunci
I- ( dx (( xyzdydz = (" dx. (b dy (' xyzdz =_(a xdx (b ycly \' zdz = _1. a'b'c'.
)o ))o )u Jo )o )o ... o 8
2. Sa se transforme integrala tripHl I= y, z) dv in intcgrale iterate,
pentru urmatoarele domeuii:
a) V este tetraedrullimitat de x = 0, y = 0, z = 0 'li x + y + z = I J
b) V este cilindrul limitat de x
2
+ y2 = a
2
, z = 0, z = ft.
RBzolvare. a} AplicAm formula (3) cu c = 0, d =r 1 $i (Dz}X + y ::;;; 1 - z, x Q, y 0 1
I = dz /ixdy = dz dx /dy.
266
a) r.
b) I
c) I
'
I Aria.
(9)
(10)
(II)
(l2)
calculul
iterate,
/
b) Ap:idtm fonnula (i), cu (D)x
1
+ y
1
.,; a
1
, <p,(x, y) 0, <p0(x, y) h :
I - dxdy jdz - dx :::.____ dy fill.

D o -a - Ya-:t o
3. Sa se calculeze unnitoarele integrale triple :
o) I \\.C . o dv, (V) : x' + .Y' + ::.._- 1 ,( 0, z p 0:
.. a" b" c;"J
b) .Jv, V fiinc\ limitat
de z
2
= r !"._ (x
2
..!.- y
2
)
' 0 -
r a-
z = 0 z = h;
c) I = (x + y + z)
2
dv, V fiinc\ partca comunrt sferei x' + y
2
+ z' .;; :>a
paraboloic\ului x
2
+ y' = 2az.
Re.zolvare. a) V e.o;.tc un semielipsoid. Este eonvenabil s3. foJosim fnnnula (3). Volumul. V este
cnprins ic.trc pknele z =- 0 .z lar sccP,unea Dz cu plannl z =canst este elip!a.
+ --.-),_'- , 1, cu semia:xele a { 1 - !:_'1._.)
112
b ( 1 -
b't.l--t .
l
z' .\ 1._ c2 cl
,.,
, Aria elip.o;ei D
1
este rr.:b ( 1 - ::-} !1i deci
( \ 1
zr<ab jl - dz = - i'abc
1

, 4
b) Yolumul V este litn.itat de pluneh: z """'0 Z-= h, i..1.r sectiun('a cu planul z- const cste
'
(D,) + y
2
:::;: :!_____ z
2
. Dl\pi'\. (Ji a'reoru
h'
aria
S!"'t fulot>im a::nr>:l :.;>i formula (-:!). Volumul V se proiccteaza (iig. 31) in planul xOy pe dome-
Diu] (D) x2 + a', proiectia secfmnli (D,)

+ y' a
2
, z = h. A poi,
\
/
-
/:0
y
:'"--i--
. -
!
Fig. 31
Fig. 32
:!67
q>1(x, y) = !!_ (x' + y'J''' 'q>,(x, y)- h ded (1) imp1icA
a
= (:?:t ue ra- (a- r 1)rdr= 1t' a2h2
2a
2
)o )o 4
c) Cele dou.i suprafete se intersecteaza dupA cercul (C) x + y* = 2a
1
, z =<a. Volumul este
uprins fntre planele z = 0 z = aJJ. Sectiunea cu planul z = const este
{Dz) + y
2
2az, z E [0, a] $i x + y
1
Jall- z
1
, z E [a, aJJJ.
Deci
J'olosind. coordonatele polare pentru calcuTul integralelor duble, Glbtinem
(" [ (hu 1 ("Vii[ (Y3a'-' ]
I = Jo 2rr )o""' {r
2
+ z
2
)rdr dz + )a 21t' )o (r + zl.)rdr dz =
'
1 Y3 1 ( J- 'J7 )
= 21t + az
3
)dz + - ;;- (9a
4
- z'Jdz = - 7t'a
5
18 3 - - .
0 2 a 5 6
4. sa sc preclzeze domeniilc pc care sint considerate integralele :
a) fdz;
b) dx ('- :: )"" d ('< - :: )"
2
f dz.
) -c
- ul b'
RezQ/vare. a) scrie I= dxdy jdz, unde D estc triunghiul OAB, cu A(l, 0, 0),
Bfl, 1, 0). Deci volumul V este m.lrginit de pla.nele s .... 1, y = 0, y """,-, z - 0 : - ;. 1-
x1 ys z2
b) Proccdind similar, obtincm elipsoidul - +- +- :::;;; 1.
a' h'
5. Folosind o schimbare convenabil,ii de variabile, sa se calculcze urmatoarele
integrale:
a)lJ =

+ y2 + z
2
) dV. (V) x
2
+ y
2
+ z
2
"' a
2
J
b) I = ((( + >' dV, (V) x' +. y' + "' 1 J
J)Jv a
2
lJ2 c2. a
1
b
1
cs
c) I

+ (z 2)
2
]->
12
dV, (V) x
2
+ y
2
"' I, "'z <; J. :1
... V:" -- .. .- .. ::'1
Ruolvare. a) Deoarece domcniul de integrare funopa de integrat con tin c0m t.Jina}ia x1 + y1 4- r,
este convenabil 00 folosim coordonatele sferice. IntOGuind x = r cos 6 cos ql. y = r sin 0 cos <p z =
- r sin <p in inecuatia ce define.:;te V, ob}inem
obfiuem
avem
formula (8), obpnem
I= d6 dtp r4cos!pdt'=2re2---na.
\
n a' 1
-'lt'/2 0 5 :J
b) Este convena.bil sli. folosim coordonatele sferice generalizate x=-ar cos 0 cos IP y=br sin I) cos Ill
z = cr sin cp. Domeniul V este tra.nsforma.t in
" " (V') o .;; r .;; 1, 0 .;; 6 "' zrr, - - .;; .;; - ,
2 z
lar jacobianul este I = abcr
1
cos q>. Dup.i fotmnla (6), obpnem
I = (
2
n dO (n/
2
dcp (
1
a bert cos q> d1' """i, 1t' abo.
)a l-n/2 )o
c) Este convenabil sA folosim coori:Ionatele cilindrice. x =- r cos 0, 'Y - r sia f), z """'s, care due
cilindrul V tn paralelipipedul (V') 0 r 1, 0 ,.,;;; 6 :so; 27t', - 1 1 <!!!iii 1. Decl.. dupl formula (f),
obtinem
en C' C' C' \'
I )o d6 )-t dz )o [r
1
+ (z - Z)
1
J-'''rdr = Z1t )-, [r
1
+ (.z- 2)
1
J'''
0
dz -
= 2" (
1
([(z - 2)' + 1J''' - (Z - z) }dz = n (In .Jz- I aJli - J2- s) .
)-t ./to- 3
6. Sa se calculeze cu ajutorul formulei Gauss-Ostrogradski unnil.toarele integrale
de suprafata :
a) I= x' dyd2 + y' dzdx + z' dxdy, :E fiind fata exterioara a sferei
x2 + y2 + z'l = a2;
:E fiind fata exterioara a suprafetei
b) x3 dyd2 .+ yrudx + z
3
dxdy,
-' -
inchise x' + y' = z
2
z = h.
Rezolvare. a) Conditille pentro aplicare& form.ulei '9) fiind lndeplinite, eta (Y) zl -+ yl + :
1
.-;; IJ
2
,
abtinem
I = (2x + Zy + Z.)dv:
Trecind Ia coordonate sferice, domeniul V este dus tn paralelipipedul (V') 0 ,. < a, 0 < 0 2n,
- 2:.. q> :::;; .2:., obtinem I = 2 (
2
n dO (n/
2
dcp \a r3 cos sin 8 cos <p + sin - 0.
2 2 )o )-rc/2 ,.,o
b) Domeniullimitat este (V) x
3
+ yB < z
1
, 0 :::;; z <:b. Dupl. formula Gauss--OstrogradslD1,
a.vem
I = (.Jx-
1
+ 3y
1
+ 3z)dv.
Pentru calculul acestei integrale folosi.m coordonatele cilindrice. Domeniul transformat este {V'1
a r < 0 E [0,2 1t], z E (0, h]. Deci
l- 3 d6 \" dz (' + z')rdr - 61t \ - + -- dz -- z'dz = - h'.
rh ,"]< ( r ,.z" ) I' 91t 91t

oJoo Joi Zo 2 10
269
7. Sa se calculeze volumul paralelipipedu!ui strlmb marginit de urmiitoarele
plane: a
1
x + b,y + c,z = h
1
a
2
x + b
2
y + c,z = h
2
a
3
x + b
3
y+c
3
z
= h
3
unde determinantul
al bl Cl
D = a3 b2 c
3
este diferit de zero.
a
1
b
3
c
3
R8zolvare. Volumul paralelipipedului dat este vol V = dv, unde '[V): - h
1
a
1
x + b
1
y +
+ S1Z.:::;; hl, -/t'J ::;;:;- a2x + b
2
y + ha -ha :::;; aax -i- bz.Y + cr :;;;: h
3
, 'Penl:ru h1te-gralei
triple efectuam schimbarea de variabile u = a
1
x + b:tJ' + ctz, u = a
2
,'Y + bv + c
2
z, rv = "wt" +
+baY+ c
3
z, care transforma paraleHpipedul strimb V fn paralelipipedul drept (V') -h
1
u lz
1
,
-h
1
:::s;' v k
2
, -h3 w h
3
Jacobianul transformi'trii este J = D(x. y, z) I
.Aplieind formula
t D(u, v, w)_
D
Tol_ V = [b, du (h
1
rlv (ha'! -
1
- dw = -
1
- 8/J
1
h
1
h
3

)_h1 )-h
1
)-JtJ )DJ )D)
8. Sa sc afle rnasa sa se determine ppzi(ia centrului de greutate a! ,f,rei
x2 + y
2
+ z2.:;:,;; 2az, dac3. densitatea in punctelc sferei cste-..{invers proportlon,dJ
cu clistan(a de Ia aceste puncte pina la origine.
k Re.zolvare. Densitntea fn punctu1 M
0
(x, y, z)." ,este p(x, y, z) =
"V/x2 + )'2 + za
fonnula ( 11), avem
AI= k (x
2
+ y
2
+ z
2
)-
1
1
2
dv, cu (V): x
2
+ )2 + z2 2a:;,
. Deci, dupa
Domeniul V este cuprins fntre planele z = 0 z = 2a, iar .sccthnlea cu planul z = canst e.ste ( D,)
xl + y2 2A.z - z2, Prin urmare, dup:i. formula (3), obtincm
M k \
2
" dz (( {x
2
+ y
1
+ z
2
)'"ll
2
dxdy k \
2
" dz
dO (V
2
a-' (' + zJ-'''dr
.,.o ))n, o Jo
= k [ 2"(' /:"=-'] dz - 2krr r {.,haz - z )rlz + krra.
Procedfnd similar, _,se objine
19
= _!_ (
2
" dz (( >(x' + y' + z
2
)-1/2dxdy Zk" r'" (Jzaz' 1'- z')dz x" = Yu <J.
,M JG. J)n, AI )o 5
9. Sa se calculeze mornentul de inertic, in raport cu originea, pentru por[iunea
de sferii (V) x' + y
2
+ z
2
<;; a'. x ;;, 0, y ;;, 0, z ;;, 0, densitatea de rnasa fiind
p(x, y, z) = z.
1\Iomentul de inertie fn raport cu originea este
1
0
- {x' + y' + z
2
)p(x, y, z)dv (x' + y' + z')zdv.
rt>ccfnd la coordonate sfcrice, domeniul V este transformat in 0 r a, 0 6 :s:; 0 !( .2...
2 2
Deei
r, - d6 dtp r
5
sin !p cos tp dr = --.
Tr4'
0 0 0 24
270
pentru .
a) V este
b) V este.
12. Sa se.
a) (x
b)

c)
z2
d)

e)

f)

g)
'
14.
a)
de urma toarele
. a,x + b,y
calculul
btY + tV = a
3
.t" +
{V') -hl H .:; II,
1
D
al sL'rei
proporticncdtt
Deci, dupa
10. Sa se calculeze urmatoarele integrale :
(
1 )'12
a) Cldx(
1
dyC
1
(x+y+z+ 1)-112dz; b) (
2
dx(
2
VX d_:y('-2"' xdz.
)o )o )o )o )o )o
11. Sa se transforme integrala tripla I = y. z) dv in integrale iterato
pentru unna toarele domenii :

a V este conul- + -- =- limitat de z = 0 z = c;
)
xzy3.z2
a2 1J2 c2
b) V este limitat de z = 1 - x'- y'. z = 0.
12. Sa se calculeze urmatoarele integrale triple :
a) (x + y)z dv, (V) x + y + z ,;; I, x ;. 0, y ;. 0, z ;. 0 ;
b) (x + y
2
)
112
dv, (V) x + y' < a
2
, z ;. 0, x + y + z < 2a ;
c) z
2
dv, (V) x
2
+ )
2
+ z
2
< a
2
, x
2
+ y' + z' .;; 2az;
d) (x2 + y 2 + z
2
) dv, (V) y
2
+ z
2
< x
2
, x
2
+ y
2
+ z' .;; a, x ;. 0 1
e) z' dv, (V) x' + y' < h. 0 < z < 2;
'
f) (x
2
+ ;') dv, (Vt x
2
+ y
2
< 2z, 0 < z 2 :
g) ((( x2 dv, (V) + y' + < I.
)))v a2 b2 c!
13. Sa se precizeze domeniile pc care sint consid cate inte;;ralele tnple:

. a) dx --d.t _f(x, y, z) dz; b) dz dx f(x. y. z) dy.

a - Va-x Yx+u" 0 0 :
14. Folosind coordonatele sferice, sa se calculeze integralele urmatoare :
a) (x
2
+ y
2
+ z
2
)
112
dv, (V) x' + ;
2
+ z' ,;; z 1
b) (
1
dx(Yt-x'dy(Y=-u z
2
dz; c)(" dx(Ya=.:__dy(Ya-x'-g' (x' +y")d:l.
)o )o )y:1:1 +Y" )-Yat-x' )o
15. Folosind ooordonatele cilindrice, sa se calculeze integralele:
a) (x' + y') dv, (V) : x +)
2
- 2x < 0, y ;. 0, 0 < z .; I ;
b) (x2 + y
2
)
112
dv, (V) : x' + y' < Zz, x' + y' + z < S.
271
16. Printr-o schimbare de variabile convenabila sa se calculeze
[(( (t _ x' _ y' _ dv, (V) + y' + ._ 1.
)))v a ba c 1 aa ba c
17. Cu aj utorul formulei Gauss-Ostrogradski sa se calculeze urmiitoarele inte-
g.rale de suprafa!ii :
a) x
2
dy dz + y
2
dz dx + t
2
dx dy, :E fiind fata exterioara a cubului 0 " x,;; a,
0 y a, 0 z :::;;;; a.J
b) x dy dz'+ y dz dx + t dx dy, :E fiind fata exterioara a tetraedrului limitat
de planele x = 0, y = 0, z = 0, x + y + z = a;
,.. c) (x
2
cos"' + y' cos 13 + z' cosy) dcr, :E fiind fata extcrioara a suprafetci
' h. x' v' " 0 0 b
CO!llCe lllC lSe - + ..::...._- - = , Z j
a a
1
b'
d) x
3
dy dz + x'y dz dx + x
2
z dx dy, :E fiind fata exterioara a suprafetci
lnchise a cilindrului x
2
+ )
2
= a
2
, 0 .;; z " b ;
e) \( xyz(x dy dz + y dz dx + zdx dy), :E fiind fata cxterioar{I a suprafctei ln-
.},;
chise x
2
+ y
2
+ z
2
= a
2
, x 0, y' 0, z
18. Sa se transforme, cu ajutornl formulei Gauss-Ostrogradski. intcgralele de
suprafata. :E limit1nd domeniul V:
a) (x
2
+ y
2
+ z
2
)\f2 (cos"'+ cos {3 +cosy) dcr;
b) xclydz + y dzdx + zdxdy; c) dz + zxdzclx + xy dxdy;
d) (x
2
+ y
2
+ z')l'
2
(x cos "' + y cos {3 + z cosy) dcr.
19. Cu ajutorul formulei Gauss-Ostrogradski. sa se demonstreze identiUtile:
a) ((( A[ d;J = (( df dcr, undc. !!.j = j;:. + J;. + ];:, iar d/ = at cos ex +
)))v dn dn ax
+ cos 13 + of cosy este derivata dupii direc\ia normalei Ia :E ;
oy t'z ,
z3 yll .
a) volumul corpului marginit de paraboloidul - + - = 4 - z de planul
a2 b3
z = 0;
b) volumul corpului marginit de paraboloidul y
2
+ z
2
, 4ax de suprafata
cilindrului x
2
+ y
2
= 2ax ;
272
omogen,
ale corpului I
.,
suprafetci
suprafata
c) volumul limitat de suprafata (x
2
+ y' + z
2
)
2
= a'(x' + y' - z
2
) :
d) volumullimitat de suprafata (x' + y' + z
2
)
2
= a
3
ito
21. Sa se calculeze masa corpului V cu densitatea p(xo Yo z) 0 dad\ :
a) (V) ~ + L + __:: .; 1, p(xo )'o z) = kl z I :
at lrl c
2
b) (V) x
2
+ y' + z' .; Zazo p(xo y, z) = k(x
2
+ y' + z)-lo
220 Sa se determine coordonatele centrului de greutate a! corpului V, cu den
sitatea de masa p(x, y 0 z) :
~ ~ ~ 0 0
a) (V) - +- .; -, 0.; z .; c, p(x, y, z) = I ,
aS b2 Gll
b) (V) x
2
+ y' .; Zaz, x
2
+ ;
2
+ z' .; 3a
2
; p(x, y, z) = I ;
xl Y'll zll
c) (V) - + - +-.; I, x ;:> 0, v ;;, 00 z ;;, 0, p(xo y, z) = I.
a ~ ~ J
23 .. sa Sf' calculcze momentul de inertic in raport cu axa Oz a corpului material
omogeno limitat de suprafetele x
2
+ y' + z
2
= 2, x
2
+ y' = z
2
, z ;;, Oo
24. Srt se calculeze momentcle de incrjie in raport cu planele de coordonatc
' ' '
ale corpului material omogen, limitat de suprafetele .:..._ + 1'._ = ~ ~ z = c.
0
":a b3 cw
18 - Probleme de matemllltic:l superioare - cd. 22J.!
11. :;>IRURI :jil SEIUI DE FUNC'fll
11.1. f?iruri de functii
Fie /
1
, /
2
, _., /
11
, de fnnc-pi definite pe un interyaJ I cu 11alori real e. Siru! (/
11
)
de functii este simplu convergent in- intervalul I cAtre !unctia f: 1 - R, daOO.
Ve > 0 Vx E I, 3n.(x) E Nl 1/,{x) - /(xj( < e, Vn > n,(x). (I)
$irul (in) de funcpi f.: I - R converge uniform in in.tervalul I cAtre fuaopa. f I I - R, dacA
'-
> 0, 3n.E N I 1/,() - f{x)J < <, \(n > n, 1i Vx E ]. (2)
Criteriul lui Cauchy. $irul {/
11
) de functii j,.! I - R converge unilorw. in I cli.tre funcfia
/t I - R daca ;;i numai dad1
(3)
Teorema 1. Fie (1
11
} un 'i!ir uniform convergent Pe I dHre functia }. Dacii 'toat'! functiile /,.
si:nt continue in punctu] a E I, atunci functia limitcl / este continul ia punctul a.
Teorema 2. Fie I un interval milrginit (j,.) un de functii derivabile, definite pet I. Da.c:a.
{/,.) converge uniform catre f ;;i (/;) converge uniform pe I c3,tre g, atunci f este
pe I j'(x) = g(x), X E ].
Teorema 3. Da.c11 {/
11
) este un de functll continue, uui:forru convergent pe [.11, b] clitre
/, atunci
lim (' J,(x)dx (' f(x)dx.
n-Hx> )a )11
(ij
Teorema 4. Dacl e::dstA un (a,), > 0 ;Ji lim IJ
11
= 0, astfel incit !f,.(x} -,f(.x)J -c "
n
Vx e I, atunci (1,) con'rerge uniform pe I ciltre functia f.
11.1.1. Probleme 1ezolvate
* 1. Sa se arate ca de functii (f.), f, : [0. I] ->- R. j.(x) = x"(l - este
convergent, ins5. nu uniform convergent ve ro. 1].
Rezolvare. Fie 0 ::s;; x <! 1. Oeoarece lim ;;" = 0, rezult.i Jim f.,(.;-) = 0. Apui /,.( 1) """' 9 de.Oi
1 n n
Jim. /.(1} = 0. Deci lim J.(x) = 0; 'r/x E to, lj. nu Me uniform convergeut. Pealru aoea.st.&
n n
I
1 . 1
dtlm ca. rel!J.tia. (2} nu are loc. ntr-adevi:'!.r, lulnd 1t < - ti x, =2.-' le (0, 1}, a.vom /,(x,.) =- -
4 4
Y 65 N .. deci inegalitatea. din relatia (2) nn este satisfAcutA pentru x = X11
274
/
(I)
dacll
(2)
(3)
b] cUre
(i)
este
1
4
f--2 Sa sc aratc di de functii (f.). j.: (!,. oo) -+ R,
j,.(x)=V(n'+1)sin': +nx--Jnx. P
estc uniform convergent. tJt!..A a-<.(_' (! .
Rl'.zolva1e. A pen tnt x > 1, 1..--
(n
2
+ l)sin
2
!:...
" ------------ <
,---
'11 .,.. -
\
1 (a
2
+- l)si!l
2
:.:.. + nx+ -../nx
' n
_,
(n' +
1)-"-
n'
_,
dto:uece _;__ -<-- (n2 + l)&i.n! .2. > 0. Dcoarecc
-
lim ';- =0, du{lli teorema. 4, /n(x)
n "" n
1; n
2
11
hnc!e la zero, 1niiorm p0 (1, co).
mdform c._-:;n\.::rgcJ,t ::;i E:nita sa o functie continua pe R.
+
f_t\
;\:
__ +_2)_::_ + . _ . + cos (n + p):.: I <l
(.'/. + l)(n +3) (n+P)(n + p + 1)
1
< :- ------ + ... +
(;, 1\)(n +P+ 1)
I 1
<----- +
n+l n+-2
--+---
... j-- ;b
11 -:- .l
n + p -:-- 1
----- - --'--
;z ! 1t + p + 1
I
< --- < '
n+l
dad\
, este
tt > ''a .,.
l.1npa t'!iteri1:\ lui C,_tuchy, :;;intl (/,.) estc uniform con'1ergent. Functiile fn fiind contim1e, ia.r
$in:,! fiind uniform lirnita estc o functie continua.
n
4. s;, se arate c5. clc fnnc'1ii (j .. ).j .. : (0, oo) -.;-R,j .. (x)- sin
k=l
nu uniform cnJ'lvc:-,r;-cnt.
Hnolt.:ZH'. Se rtpliciL criterittl lui Cauchy:
Alegern.
1/,+,.(.r)
2
X =Xn= --- c::;
32n-1_1;;;
>
. 1 .
Sln---=Slll
3'Hlxn
- = Jzn-t.tsin .--
1
- + ...
1

+ -
1
-\
3'*Px
(0, -oo), astfel d.
3".::. ( -!)", ... ,
2
sin---= sin

JP-11-l ..:::. = (
2
Luind p ca :J,.,(.} - + ... + 2
2
"(-1)
1
1= 2"+111- 2 + 4 + ... 1>
+ ( -l)'-'2"-'1> .
2
Aceasta arata. cl!. relatia (-3) nu este deci nu este uniform convergent.
275
.U.. 5. Sa se arate d de functii (f.)./.: R -.;. R, /.(x) =..! arctg x", converge
,.., ..
uniform pe R, dar

oft
n n
Rezolvare. Dooarece lf,(x)l =I ;arctg xj < : ;. ____.. 0, rezulU clio de funotii converge
uniform peH. functia. = 0. Deci f'(x) = 0 sau [lim / 11 (x)]' =- 0. Pedealti.partc,(.(l)""" ..!_
II , 2
:;>i, prin unnarc, lim 1.:(1) = .2_ Rezultatele difecl, dcoarec6 -rul deri..-atclor nu GQD.verge uniform
n 2
I
pe n catre -
2
II' 6. Sa se arate ca de functii (f.), J.: [Q, R, j. = ""' e""" .. , converge,
,.... dar
lim(' /.(x) dx oft P!im/.(x) dx.
n )o )o n
'
Rezolvare. Evident, lim /,.(x) = 0 l}i deci j(11) ;::::: 0, x E [0, 1),
n
A poi
(
1
f.(x)dx = (
1
nxe-
11
-rdx = -

1
1
= _!_- e-
11
)o )o 2 !o22
:;>i deci lim (
1
J.(x)dx = lim (.2. - _!._ e-} = .2_ iar \
1
lim J.(x) dx = 0.
n)o n 2 2 2 ]en
RP.zultatul se explic.A prin faptul clio nu este uniform convergent. da41 se a.lego
I
= -- E [0. 1], j
11
(X,.) = e-1/"_.- 1 ded relafia (2) nu es:te verilica.ti.
n
.-- 7. Sa se aratc dl
0
irul de iunctii (f.), j,: [0,
uniform dtre funcj:ia f(x) = 0, 'X E [0, co).
oo)->- R, f,(x) =.!. e-, converge
...... -
8. Srt se ara te ca de functii (f.) este uniform convergent pe intervalul m
dicat, pcntru :
x' K
a) j,(x) = , X E [!, O!J); b) _f,,(X) = --, X E (3, 4] J
(n
2
7 x") (x +1t) ,
c) __ _::_,X E [1, w); d) J,(x)= X E [0, ><].
(1 + .1:2B)" n-+ 1
9. S:i se arate ca sirul de fuocj:ii (f.) converge simplu, dar n11 este
convergent :
X
a) J,.(x) = ---, x E (0, co); D) {,(7<) = -----, x e [0, !].
(.H-n) (1+''1
"
10. Sa se a rate ca de fnncFi (j,), : [tl, oo) __,. R, J,(x) .. , ml s<Jn-
-
verge uniform pe ao).
276
' '
vergent pe R;
u.-1'a. se
a> o, sa
mulfimea de
.ee nume!}te
este simplu
flrul (S,(x)) .
.. ria :E !/,!
n-1
Pentcu a
1. Criteriul
Ill-
. , n
n! Sa se a rate di de functii (j.), cu j.(x) = 2:::: sin kx, x e R; este con-
k=l
vergcnt pe R, iar limita sa este o functie continua, cu derivata contitu1::1. pe R.
12.--ia se arate c5. de functii ( {.), cu j.(x) = nx
1
x <= [0. I]. con-
- {1 + n"x
3
)
verge neuniform pe [0, 1],, dx =
n!I'<iind dat 7irltl (f.), cu{.(x) = cosx + _!:. cos
2
; + ... +_!:.cos x, x E[a.

2 n
a> 0, sa se calculeze limj.(x).
n
11.2. Serii de functii
.
Multimea. A a va.lorilor lui x pentru care seria de func-t;ii / 11(.:r) este convergenU. se
n-1
n
mult;imea de convergenili a seriei, iar functia f: A - R astfel clL f(x) =lim S
11
(x), S,.(x) = _f,(.:r),
n i=l
ae nume.,te suma seriei.

Scria f,. este simplu convergenti1 pe A clitre funcpa f sumelor pa.rtia.le (S,.(x))
n=l

este simplu convergent pe A clUre f. Seria. j,. este unilorm pe A c3tre J, da.e1
n=l

(S,.(x)) <>.stc uniform convergent pe A dl.tre f. Seria J. este absolut convergenta pe A, dadi.
n=l
00
seria 1: !f
11
) c;;te simplu pe A.

Pentru a studia convergenta uniforml a seriilor de functii se urnl.itoo.rele criterii 1

1. Criteriul general de convergent<l uniform:i. Seria L j,. este uniform couvergentA pe A, daoA

.-til numni daca
(II
Vp EN Vx.E A.

2. Criteriul bi !/,(x)j
-1,., Vx E A, 'r/n E N d,aLl scria 2: Q 11 , 0,
n-. .. 1

,.-.;;tc: crmtcrgcnLi, att:uci seria de :E j,. este absolut :;;i uuiform canTergenti peA.
1l -1
00
Propdcta:L a) DP..ca. toa.tl.: /,j sint crontinuc pe A, iar serid. L 'f. este uai!or':ll couver-
n-1
Gt:ntA pe A clitre [, atnnci functia f e::;te c:ouEnu<i pc A.
00
b) Fie seria. 2'.: j,. uniform :le A cli.tre Dacil. funcp.ile J. sb.t deriva.'uile pe A
n-1
00
.;eria este unlform convergenta. pe
A ca.tre g, atunci functia J deriva.bi11. po A . f' = g.
n-1
277
m
c) Fie seria l,: fn uniform convergenta pe (a, b] ditre f. Dadi. functlile f.: sint integrabi!e pe
n-l
[a, bJ, atunci funcfia f este integrabilli pe [a, ?>]
00

(2)
ll=l
J 1.2.1. Probleme rezolvate
t:-"Sa se determine de convcrgcnta pcntru urmatoarelc scrii de functii:

a) E(l-!-
n-1
00

X E J\;
L_; ln n 1 + x
1
11=2
c) E (2- x)(2- x
1
1
2
)(2- x''') .. . (2- x'l"). x>O.
n=l
a) Aplicind criteriul r.J.diicinii pentru scria absolute, obtinem
lim lim (I + _I) I
1
- x l == 1-1__-::_:: I
n n 11 !1-Zx! l-2..r
Ded seria este absolut conYergenU'i pen1ru I _!__- x-I < I, x < 0
1
x >
!1--:Z.t 3
Daci'i 3: !,
I
I- X I
au x E [o, __!_) U ( , , deoorece )a.
11
) -= lf,(x)!? implidi lim an "# 0 1
2 .,2 3 J1
2 .
este divergenta. Deci, multimen de convergentl't este ( - :x;, 0) U (-;----, ooJ
1

,.l
L) Dupa criter:iul raport.ului avem
lim
n
1/".;,(x)l

=lim
n
11 -- .t
2
i
1 + x
2
lnn
ln(n + 1) l -+- x
9
1- 2xj
Deoarece, pentru x -:f. 0,
II- x'l
l
< 1, re7.cllta cil scri.cc data e.ste absolut convergenta. Pc11tru
00
x - 0 se obtine seria alternata convergenta " ( -l)n -
1
- Deci mnltimea de convergent a t'<;te R.
L..t Inn
11=2
c) Deoarcce Jim :y; = 1 .o;;i x> 0, deducem di, lnccpind de la un anumit rang n
0
, termcnH
"
seriei date vor avea semn, caci 2 -::/; > 0 pentru H n
0
Uisintl la o parte primii nfl ter-
meni, obtinem o cu termeni pozitivi. Aplicind serii criteriul Raabe-Duhamel, ohtinem
lim n ---"-- - 1 = lim n ---- = ln x,
[
f (x) ] x'l'
7
'- 1
n fn+
1
(x) n 2 - x
1
1
11
+1
11.stfel d pentru In x > 1, aclic5. x > e, seria data este convergenta, iar pentru x < e ea este diver-
Pentru x = e, avem
fn+l = 2 - el 1"+1 > 2 - r 1 + __!_) -"- .
fn . n _1_
n-1
(
1 )"" dcoarece e <:I 1 + -; .
:;i criteriul al doilea aJ corttparatiei seria este divergenta.
278
ii
sa obsenli.m
convergent1 este {l}
2."'!3a se
..
Sa sc determine
.,
Rezolvare.
. Se vede ca lim S
11
(.r)
n ;
d. seria este uniform. i
1
De aici se vede cA
f.(x) atinge cea ami
l

Se,ia numedtl!.'j
functii absolut
. . '

form pe aceaslilj
Rezolvare. R!ispaj
l

Toti termeaii
n
nuJ!i, care
(2)
Daca/
1
-.l;, !,
1 - .2xj
1 rezulta di 3f:"da
rang n
0
, termrnii
o parte primii n,
, ohtinem
:r <! e ea este diver-
sa observiim cli. pentru x = 2 seria este convergenta, deoarece fn(2) = 0. Deci multimea de
convergent.l estc {2} U (e, oo).
se determine multimea de convergenta uniforn1 convergentit a seriei
00
x+""[--"-- x ] o:s;x:(l.
L...J l + n.Y f + (n - l)x '
n=l (
sa se determine smna scncl.
Rezolvare, Fulosind definitia, a.vcm
fx'(X X) [X X
S =X+
+ ------ + ... + ----

n t 1 +X J + 2x 1 -t- X 1 + 1lX 1 + (.n-
1
Se vede ca lim Sn(x} =f(x) = 0, X E [0, lJ. Deoa.rece iSn(x)l '<1-. oricare
..
n
d. seria este uniform convcrgeutl'l. pe [0, 1], C.:l.tre functia identic nula.
00
se stabileasdi convergenta
seriei L arctg
n=1
Rezolvare. Termenul general /
11
(.) a1 seriei are derivata.
2x
x2+ n4o,
ar fi xE [0, 1], JreZ.ultA
XE R,
De aici se vedC ca /,.(z) are va.Joarea pentru x,.,. n'. Cum lim rezulU. d
-
f.(z) atinge cea ma.i marc .raloo.re pentru x = n'1 deci
I
Zx I l !
arctg --- arctg - < - ,
%2+ n n2 n2
'tJx e R, Vn EN.
;"
00
Seria numeric11 -
1
-. fiind conIcrgenta,
L-J n2
dupi1 cdteriul lui \Veierstra.ss rezulta cA seria de
11=1
{unctii este absolut 1}i uniform conYergenta.
4.4fste posibil ca o serie de functli continue pe o rnultime A srt convearga neuni-
form pc aceasta multime catre o functie continua ?
Rezclvare. IU1spunsul cstc afinnatir. Fie seria
(n - l)x ]
, X E (0, [],
1 + (n-1)
2
xll
Toti termenii serici sint functii continue pc [0, 1]. Snma. partiala de rang n a ei este
S,(x) _x_ + l_2:_ _ -'-) + ... + _ (n- l)x ] nx
1 + x
2
1+ 4x2 1 + .2 1 + n
2
x
2
1 + (n-1)
2
x
2
+ n
1
x2
astfel ca lim S
11
(x) = 0, Vx e [0, 1] 'i deci seria data converge simplu pe [0, 1] di.tre functia. identic
n
nulA, care este o functie, continu\ pe [0, 1], Sii clL seria nu converge uniform pe [0, 1]
la zero. Intr-actevlir, Iuind x.-=- e [0, 1] rerultl. S.{#11 ) - .!.. _ _!_ deci relatta de. convu
n 2 2
gent' unilMml nu este vcrificata .
l1T9
s,-1;'a se arate di seria (x - x'"- x-
1
+ x
1
"-2) converge neuniform pe [0,
n=l
:
- -
[L (x- x- x-
1
+ x
2
"->)] dx (x- x'"- x-1 + x""-') dx.
n-t
Rezolvare. !;)irul sumelor partiale a acestei serii este S
11
(x) - ..- - N 111 Deoarece
= s.(l) = 0 $i pentru x e .(o, 1) avem 0 < S,.{x) < x", rezu1ta lim s .. (x) _, 0, Vx E (0,
n
seria este simplu convergentli pe [0, lJ cli.tre functia identic null, Convergenfa. nu este
) . 1 1
cum se poate vedea alegtnd x
11
= 2-1/" E [0, 1] S,a(.r,.) =- --.
4 i
Deoarece suma seriei date este f(x) = 0, x E [0, lJ, rezulta. f(x)dx -. 0. Apoi
1 1 1 I
(xn - x!n - x"-1 + x2n-n)dx = -- - --- - - + --
o n+l 2n+l n 2n-1
00
I 1 1 1 l ,
astfel cA seria ( -- - -- - - + --- este convergentA are
n+l 2n+l n 2n-1
suma egali cu zero.
fl=l
egalitatea din enunt este demonstrata.
sc determine multimea de convergen!a pentru urmatoarele serii de func!ii: "'
00
00
a) '\' sin x.
L_; fla.
11=1
0: E R, X E R; b) '\'-
1
-Jn (J + a), a;;> 0, X E
L.J n
n=l
00

(n + !)" , X E R ; d)

11=1
""""' 2n
2
+ 5
L.J 7n2 + Jn + 2
n=l
(-x )".X of
Zx + I
ro
e) "'"' 2n + 1
L.J (n + I)Sx2" ,
n=O
x of 0; f) '\' 2" sin x
L.J 3"
X E R;
11=0
ro ro ro
g) L: co:.:x , X E R ; h) :: , X of 0 ; i) nt: ,
n=O n=1 n-1
X# 0.
R'

7.-{xista serii de functii definite pe toata dreapta,
convergenta este vida ? Sa se determine multimea de
pentru care multimca de
' .
convergenta pentru sena
1: (11 + x2)-, X E R, 0: E R.
n-1
280
termen
tu!
S,(O)-
lJ. Deci
unifonna,
egall cu zero.
seria
s.1J tilizlnd criteriullui Weierstrass. sa se studieze convergenta seriilor de functii J
,
m
a) (-1)" '
L-1 1 + ..
X
+
I}"] cos"" R
- ---,xe I
n n + 1

m oo
c) -
1
-. x E R J d) -
1
-. x # 0, I a I < 3.

n-1 n-1
9:-'Sa se demonstreze ca seriile urmatoare slnt convergente pe multimile indi-
cate, iar sumele lor slnt functii continue pe aceste multimi:
sin(2n - l)x
(2n - 1)
1
-
m oo
, x e R;
c) I: :: , 0 .;; x < "" unde seria 2) a. este absolut convergenta.
n-1 n-1
10:-'Este posibi!a derivarea termen cu a seriilor:

- e-<"-1)%'], x E [0 I]
. .
-
1 [I - I ]
b) -ln(l -ln(I+n'x') In(I+(n-l)'x') ,xe[O,I]?
2 2n 2(n -I)
n-2 -
posibila integrarea termen cu termen a seriei
-
- (n - 1)
2
e-<-t>'<'J, X E [0, I] ?
t:Y. Sa se arate dl seria (x2n t - x2ft
1
-
1
) poate fi integrata termen cu
tern> en pe (a, I).
11.3. Serii de puteri. Serii Taylor
N
0 serie de forma a,.x, a,. E! R, n = 0, 1, 2, ... , se serie de puteri.
n-o
00
l. Pentru oricr serie de puteri '2: a
11
x
11
existl\ un numar p ?.= 0, astfel 00. : a.) seria este absolnt
n---0
converger,t:! pe ( -p. p); b) &eria. divergenti1 pentru )x) > p. NumArul p se raza de con
vergenta a seriei, iar (-p, p) se interval de
Tearema I a lui Abel. Pentru mice " 0 <r r < p seria. m;te uniform convergtmta pe ( -r, r].
2. Suma. unei serti de puteri este o functiG in orice punct iaterior intenalulni
c.onvergenta.
3. Teorema a H-a a lui Abel. Dac& seria de puteri este convergent& in punctu1 p in pu nc-
tul -p), cituuci sum.a. fa seriei este\u functic continua. in punctul p (san Ill punctul -p).
281

-4. Dacll anxn estc o serie de puteri p raza sa d.e con,rcrgenta, atunci: a) seria d<'rivatelo
n-o
de ordin n are aceca:;:i razii de convergentl'i p ; b) surua f :1 scriei cste indefinit derivabili
tervalul de convcrgentii derhata sa de ordin n, egal<'l. cu suma seriei de:rivatelor
eniirml n.
5. Raza de convcrgenFi a unci serii de putcri cste data de:
A= lim
"
nj- I
'VIa,.) ::::- p=O, dadl.. A= +oo; p = --,
).
dac1'i 0 < A < oo;
p = + oo, daca A= 0;
A= 11m :::;.p = 0, dadi. A=+ oo; p =-, . J I I
dadi. 0 < A < oo ;
n 1 a, A
p = + oc, di!ca A = D.
6. Fie f; A - R o functie indcfinit derivat.il:t pe A !;ii fie x" un puud interior lui A,
00
" _!:_ J"l(x,)(x - x,)"
L_; n! '
nc()
re numc:;;te seria Taylnr a funciiei f in puuctnl x
0
Fi0 IJ intcrvalul Ue convergenta al
Functia f este dezvoltabiHi. in seric T<lylor pe B daci.i f surna (3) pe B.
F1mctia. f estc dczvoltabila In scrie Taylor pc intcr'l:l1nl n dac:'i. :mmai dac,1 estc
derivnbili'l. pc B restul R,.(:r), din formula ini Taylor, tinde cTdre 7-:-ro cind
fi . E B.
Dacli. x
0
= 0, atunci seria (3) se seria !\Jac L.mrill a fnnctiei f.
11.3.1. Problen1e rczolvate
1. sa sc determine nlultimca de convcrgcntrl )1 suma urmatoarclor sen!
puteri:
00
00
00
a) b)
L...J "
x2n+l
(--l)n --;
2n + 1
c) l l) ... (a-n+ 1) Xn,
L.t Ill
II=' 1
n=O
ll=l
Rezolvarc. a) 11c1 -- = 1111 -- =. th:ci p = 1. Atunci intervalul de conrcrgcnta
I
. Ia,..,, I I' " I
u a
11
n n + 1
f-1, 1). Pcntru x = 1 obtinem seria armonici:L aHen1atli ca;c csL .. Pcntru x =---
se obtine scria- armonic:l (inmu1tit:1 cu -]) care este clivergcn1:1.. Dcci
00
e.ste intervalul 1]. Fie f(x) suma :;eriei. Derivind scria, obtilKm f'(x) = (-l)n-tlx"--
1
-.
ll=l
I . I
- 1 - .x + z2- zs + ... +(-1)
11
-lzn-t+ ... = ---, pcntru !xl< I. Dr:ctt'(x)= ---, xE (--1,
(l+x) (1-t-x)
ti prin intcgr:.tre obtinem ](x) = ln(l + x) +C. Fi1ciml iit rd11tie x =-"- 0, deducem d
a -= f(O) =' 0. Prin unnarc, /(x) = In{ 1 + x), X E ( -1, 1). D('C::t.nccc SCI i.'1 d:ttii e-,te {;{)ll"/(-rg<:,nt11
In x = 1, rezultii ci'i este continua .i:n punctul x = 1 :,;i dcci f( 1) = lim In( 1 + _.) = ln 2. De
x!!
aici rezultf1 ca. seria armonicl'i. alternata are suma ln 2.
b) lim I n+'.l = 1, p = 1; ( -1; 1) estc intervalul de comrergcnt.'t
n
282
00
Pcntru x = 1, ohtinem seria ali"ernata convergent.i (criteriullui Leibniz) '' (- l)n --
1
-
211 + 1
n=O
00
n x = - 1, se:la
'\.----..._ ( -- 1)
11
+1 --
1
-,
care cste convergent.l. Deci,
mul-
._; 2n + 1
ll (]
timt>:l de con,ergenP, este [-I, 1!.
Fie f snma sci'iei. PcJJ!ru dd' rm:narc1 lt;.i f prqced5.nl ca b punctul precedent.
... + ( --- + ... = --
1
-, pentru

I xi < 1. Deci /(x) -
n=O I
(2) = arctf,:' x + C, x oo-.: 0, C = 0 ((.r) = x, x EO ( -1, 1). seria. esto
in pu ncb.:lc x ;_o - ! x = J, rc:mlc:i f(- 1) = ctrctg(- 1) - _::::._ _f( 1) = arct g 1 =- _.::.
interior lui A. Seria
(3)
al seriei(3).
oricare a:r
scrii de
tste
- I
de conrergentc\
00
= {-tjHlx,.l...,.
ll"'-'1
I
l}
(I +x)
x = 0, cA
4 4
Dec\ f(x) = arctg x, x E [ --1, 1]. Esk inlcr...:sani de ,emarcat ca am dderminat sn1n t sc-riei nn

'""" I ,.
me rice l , (- l)" ---, an:Jnlc _:.....
..'---' 2n + 1 "1
n-=0

c) Proccdind en. mai sus, g5.sim int'-'rvnlul (le con"TergenFi. ( -1, 1). Peutnt x = 1 se obpne seri&

1 + ""_.!:.. a(.'l- 1) .. . (u 1), care cste ahsolut cmrtergcrrl<l pentru :;.1
1-J n!
n=l 00
pentrn - l <.! a < 0. Pentru x = - 1 se obtine scria 1 + "'""'_!_ {-a)( 1 - a) ... (n - a -1), care
L..tnl
1
estc absolut c0ntergenta pcntru a 0.
Prin urmare, dacJ. a > 0 a f:. N, rnnltitnea. de convergenta este ( -1, 1]; dac.\ -1 <l a <II( 8,
multi mea de convergent a. cste (- l, 1]; daci'i a - 1, obtiuem ( -1, 1) ; da.l..a a = 0 sau a Ei N.
de convergenti1 estc R Fie j(x) suma seriei pe ( -1, 1). Prin deri'tare, obtinom
!
' a(a- I) a(a- I) .. . (a-n+ I) __,
(x) a + ----- x + ... + - x + ....
II (n- 1)1
11 < I.
ln.multind rehtie cu x adunind reznltatul Ia ['(x), obtincm
00
[
n(a - 1}, . . (a - n) a(a-
+ --------- +
n!
xj'(x) + j'(xi "" a
!) ... (a-n+
(a- I) I
11=1
00
l
._. .. , a(a - I)., .(a-n+ I) ,;1 /( )
=a 1+
1
---x
n!
11=1 .
pen1.ru \xi< l.
Deci j'(x) = I ,.,-o ala{ 1 + x) + C, lxl < 1.
j(x) I+ x
Luind x = U !?i seama C<l /(0) = 1, rczult.l C = 0 deci /(x) = { 1 + :r)", x "::; (- 1, l). .Da.aA
se.rid. dati'i. con:.rerge :;;i in pllnctelc -1 :;;i 1, atunci /{-1) = 0 /(l) = 2.

2. S:t sc demonstrczc dl scria '' es'lc convergcnt5. pcntru arlee x E [--1, l),
L.Jn:::

iar suma f a ei vcrifici ccuatia
(t-x)j'(l-x)-x x s (0, !).
X
283
Rezolvare. Se constatli. eli. intervalul de convergentli al seriei este (- 1, 1) ;oi
sonvergentA este [ -1, IJ. Derivfnd tennen cu termen seria, obtinem
00
f'(x) = L
n=l

de unde xf'(x) = L x.

00
fnlocuind pe- x cu -x in relatia ln(l + x) = (-t;n+t ,)xJ< 1, {exercifiul anterior),
L..J "
00
In( I- x) !o L - xf'(x), jxj < I.

Schimbin.d in aceasta ultima relatie pe x cu 1 - x, oLtinem
lnx=- (1-x)j'(l-x), 0 <x < 2.
Din ultimelc douA relatii prin scadere rexultii relatia din cnnut.
3. determine 0 serie de puteri, convcrgcnt:l pentru X E R !?i astfel incit
suma j a ei ,sri verifice ecuatia
xj"(x) + j'(x) + xf(x) = 0. 'tx E R.
00
Rezolvare. Se cautA/(x) de fonna/(..tJ = a,.x"'. Derivfnd formal de doul. ori tennen cu tcrmen,:
n=O
oLtincm
00
J'(x) = 2; 1ta,.x-1, f"(x) = L n(n - l)a,.x-1,
n-1 11-2
care fnlocuite fn ecuatie conduc la identitatt>a
00
a
1
+ (n
2
a, + a._
2
)x.'-1 :;;::; 0, Vx e R.
11=2
De aici rezulta c.! a1 """ 0,
+ a,_:! = 0 pcutru n = 2, J, 1, ..... Acea.sta inseamw'!. cl

00 '
sa lu:"im ao = 1 $i s. an11Am cii seria
I+ -1'--
L
"
( ) i'(kl)'
k-1
este coover&entti f>e R. Aceasta
este erident, deoe.rece
lim I ak+l I= lim = 0.
k-..oo k_,oo .o:l.ttl[(k + 1)1]
8
4. Fie j: A-+ R o functie indefinit dcrivabiia pe intervalul A x. m punct
interior lui A. Daca exista un uumiir M > 0, astft'! incH I j<!(x) I ..; AJ. Vx "A.
" = 0, I, 2, .... atunci func(ia J este dezvoltahi!a !n serie Taylor in A.
Re.olvare. Deoareoe
R.() = ( -x,)>+l jl+1l(..-, + 6(x- x,)). e E (0, 1),
(K + 1)1
284
mullirnea
inc it
x, m punrl
.;M, 'h'"A,
in A.
w
1 I
Dcoarece seria --- (Mix - x
8
1)-+l este eonvergenta, rezutul d. ---
(+ 1)1 (n+ 1)1
n-0
deci lim R
11
(x) _. 0, Yz e A.
n
5. Sa se arate di functiile: a) j(x) = sin x, x E R; b) g(x) = cos x. x E R 1
c) h(x) = e, x E R. slut dezvoltabile in serie de putcri pc R st1 sc determine
seriile Mac Lo.urin corespunzatoare.
Re.zolm-re. Funcp.ile sfnt indeflnit darivabile . pe R fi J'"l(x) =sin ( x + n ; ) , g("l(x) ...,.
= oos ( + n n<l(x) = e, pentn> n = 0, I, 2,.. Deoarece IJ<I(x)l <; I >i tg<> (x)l <; I,
Vx e R, n-= 0,1, 2, ... , functiile.f 'g s1nt dezvoltabile tn scrie de puteri pe R. Pcntru functia h'
avem e., e", pe oriCe interra.l compact a] :,;i d::.-ci h este dezvoltabil3. in serie de puteri in
oriee astfel de interval. De aici reiesc ca. II este dezvolta.biHi. pe R.
Deoarece pa>(O) = 0 _t1llt+l)(O) = (-t)t, g(:U)(O) = g<u-+
1
)(0) = 0 !iii /i{"l(O) =I,
ubtinem
. X .%3 ;t& :t xU11
smx=-- --+ -- ;- ... -1 (-1) ----- + ... , x E R;
I! 31 51 (2k + 1)1
cosx =
xl x' t _.u
1--+-+ ... -l(-1) -+
21 il (2h)l
x x2 x
1+-+-+'+-+ ... ,sER.
II 21 "'
e"' =
6. Sa se arate ca functiile slnt dczvoltabile in seric de puteri
0
i so
se gaseasdl. dezvoltarea, precizindu-se intcrvalul in care este valabila :
a) j(x) =(I+ x), x > -I, a e R"'-{0, I, 2, ... } ;
b) J(x) = arcsinx, x e [-1, 1].
Rezl-e. a) Dc<>a.e<;e = a(a- 1) ... (a-n+ 1)(1 + x)'- JCl(O) = a(a- 1) ...
. . (4 - n + 1), seria Yac Laurin corcspnn:W.toarc est.e
1
a a(a- 1)
1
a(a - 1) .. . (a - n + I)
+ -.x + :X + ... + % +.
11 Ml
Restul df' ordinul n al fuuctiei f, sub forma. lui Cauclry, este
R
0
(z)- s(a- l) ... (a-n) (I+
n\
(I

0
I) ... (a-n+ 1)
- + u.r --- , 11 E ( , , a" =
1 +81': n!

Deoarece seri& a.
11
x" este convt.>.rgcntit pentru j.'l'j < 1, (ex. 1, c)J, I lim a.x" = 0, pen-
n
trn l-"l 1. Tilltad soama cl
1<>1(1- Jll-' <! jax(l + 6x)l- <taxi( I+ 11)'-',
0 < (..!..::.!!.)" < 1,
1 +Ox
285
rezulta ca lim R.(x) = 0, pentru !x! < 1. Priu unnar(.':, pentru j:rj < 1, ,cste valabil.l
n
a a(a.- 1) d(a- 1) .. 11 + 1)
(1 + x) + -x + ---- x' + ... x" + ...
1! 21 n!
Fuuctia f(x) = { 1 + xt se nu'mc!jte functie Liuombl:t,
b) Dcoarece f'(x) = (1- x2J-l/2, pcntru J.rj < 1, reznltd ca f' este o functie hinnmidliL !nlo-
cuind in dezv-oltarea. functiei binomia!e p(: x a= -
l'rin intcgrarea tcnnen cu termeu a accstcia pc .. t"], cu )xj < 1, Jcc:uccm d\
. 1 x3 t J _,a
arcstn x = x + - - + -- - +
2 3 2 1 5
135., ,(211- I) ,
------------- ------ -r- ..
240 ... (2':) 2n+l
Cum aceasU serie este con-,..ergent.i iu punctele .\' = - 1 x -= 1, dc-oarece
135 ... (2n-1) 1 . 1 1
-:::-77=:::-:--' . ---- <.. < -- I II I; I
246 ... (2n) 2n+J 4(L.n-j-1J:s u3.!'
rez:ult:l dezv-oltarea obtinuta este vaJa.bil.'t pe [ -1, 1].
Pentn1 x = 1, obtinem reprezentarca lui ::/2 sc-.h fmm{t de seri<!.
1 1.3.2. Problemc propnsc spre rezolvare
7. sa sc determine multimca de cmnergenFt suma pentru urm:ttoarele serii
de pnteri :
00
b) l)x"; c) (-1)"-'(ZH- l)x'"-2;
n=O
00
00
d) (-I)"(n + I)
2
x"; e) {fl +
I](H + 2)(n + 3)x"; f)
n-o
11=0
8. sa se determine multitnea de pentru urmrttoarclc scrii de puteri:
00
00
00
a)

( -2)"].t" ; b) x'
c) I:' x' d) 2: x'
--

-;-;;:
n=l

n=l
00
00

e)
L;(t
+
- xn;
1 rl+n
Q:'.."l."_ '' a> (J ;
:;)
"f;
L.-,
. t- -
+
" n=!
00
b)
6(n!)11.'
n=l
00
kJ '\"' (x - 2)' .
W (2n - 1)2n
1
n-1
nl
n=O
n=l
00
1) '\"' ."!.. (x + 3)" ; m)
L..t 1tn
1166
2
II=!
n"(x + 3)";
ll=l
0'
)""""' -
1
(x - 1)'".
"--' nfJN
n-1
. i )
-- -- 1
" J
l" :
. '

serii
"'
9 S
t ' !+"'"' (-l)"x"" t t' R.
. a se ara e ca sena cs c convergen a pc , 1ar
L-1 (2 3)(5 6) ... [(3n-1)3n]
n=l
surna sa, j. vcriiica ccuatiaj"(x) +, xj(x) 0, V x e R.
10. S:i se arate d functiilc mmatoarc sint dezvoltabilc in serie de puteri; sa
se determine dezvoltarea intcrvalul pc care aceasta cste valabiHi:
a) j(x) I X I< 1; b) j(x) =
3
' , x E R"'{-2,
2 1-x x!!.+5x+6
-3} I
c) j(x) = cos' x, x e R ; d) j(x) = sin' x, x e R ; c) j(x) =
3
x -
5
x
1
-4x+3
11. Sa se determine seria de puteri. convcrgenta pentru x e R astfel incit
suma j a ei set verifice ecuatia j"(,c)- j(x) = 0. Vx E R.
12. sa sc gascascrl seria de putcri COllYCl'gcntrt pe a dirci suma f \erifidi.
ecuatia j"(x) - xj'(x)- j(x) = 0, x e R.
1 1.4. Serii Fourier
1. Functin _f(x) s..1.Hsfacc cond:tii!e ki Dirichlet in intervalul {a, b), dacli ill ace.st interval
functia j: a) este uniform margiuitii, !f(x) I ,:::; j'i,[, a < :x < b ; b) are un numa.r finit de discon
tinuitiili rle spe-ta intii; c) are un finit extreme stricte.
Teort"ma lui Dirichlet. Daca func1in pC'rioUidi, cu perioada 21C', satisfacc condi1iile lui
Dirichlet in intcrvalul (-rr, ':":), atunci ..:<lrC punct de continuHate x E (-rr, r:) functia f(x)
poate fi detwoltata in serie trigonomctric(l. Fourier
f(x) = :!g_ cos nx + b., sin nx),"-i
2
( 1 I
Jl=1
ande cooli.denlii Fourier a
11
b,. se ct.lculenz:l dupl'l. fonnulele
I a, = -; . f(:r) cos n;rdx,
. -r.
Jl = 0, 1, 2, ...
(2)
1 b, = - f(x) sin n.nlx, n =---= 1, 2, ....
1T -TC
Dadi x E (-':"r, r.) nu pnnct U0 pentru functia f(x), atunci suma S(x} a
teriei. Fourier ( 1), func1iei f(x), cstc dat5. de
S(,o:) = ff(.t -0) + f(x + 0))/2.
(l)
La extremitaii unm S(-TI) 5(,-,) = [!(-<. + 0) +/("- 0)]/2.
2. a) functia ftx) cste pJ.di., /( -.r) = /(.r), dnnci b, = 0, H = l, 2, .. , seria Fourkr
ro
a, I:
j(x} = - + a
5
cos nx, unde a,
1
= - J(x) cos nxdx,
2 n o
n = 0, 1, .
(4)
n-1
287

"
'

;.,
!
b) Da.c4 luO:Cpa -este 1( = -f(x), atunai a.- 0, n- 0, 1, 2,
Fourier este
00
f(x) = b. siu nx, unde b.= /(.r} sm fWd., " .... 1, 2, ..
n-t. -
3. Seria Fourier pentru o funcfie periodici cu perioada 21 . .Dac4 functia f{x} satisfa.ce coadip.i.lo
lui Dirichlet fn iutervalul (-/,!), atunci in punctele de CGntinuitate X E (-J,l) areloo der&voltarea
.. '"" . "")
/(x)-
2
+ _, a.oos-
1
x+t.sw.-
1
-x, (ft)
n-1
unde
a,-- f(x)cos-xd.o, n- 0,
1 ""
1 -l l '
1, .. l
. '"
b" = - f(-*'} sin- rdx, n = 1, 2, ....
I ""
I 1 I
1. Sa se dezvolte in serie Fourier functia = e... a .,._ 0, In intervalul
( -lt, 1t).
Functia .'(.;-) =- e .. sati!daoe: evident conditiile lui Diric::hlet, utfel oA avem dezvol-
tarea (1). Conform cu formulele (2), obpnem
a,.. =- - e cos nxdx = (a cos. 7U' + n SIJl n.T}e =
- 1 . _,.
1t -n rr(a
1
+ n') -rr
.1 2a
= (- 1) - --- dl r. :
r. aa +,.a
1 [ - 1 u ,.
= -, e sinn.t'dx= nCOSH.I')e
r. .. -n n(al + n-) -n
I 2n
= {- 1)"_1 __ --- sh a;;, n"""' 1, 2, ...
rc a
1
+nl:
Priu urmare, pentn:t . E (-r., rr) vom <...'tea
00
" 2 { 1 (- !)" ( . )}
e =- sh an- + --- a cos ru - n sm n
r. 2a ae +n':t.

fn punctcle x = - r. x = ;r suma serici din. mem.b.n11. dropt S( -;r) Sen') - (o......n + esn) f2
egalitatea de mai sus nu mai este valabila.
288
;
'
Re::olvare. fn
'

a.= ;i
b, =

Deci, seria

P:ntcu -
de mat sus. J
DacA lu1m i
3. Sa se
Ruolvar1.
cocf!Ctcntilor F
Conditiile

.i
(6)
. intecwlul
2: Sa se dezvolte In sorie Fourier functia j(x)
se dcduca apoi suma seriei
n-1
( -w-
2n- 1
(r. -I in intervalul (0, 2r:). Sa
2
Re::o!vare. in acest caz, coefioientii dez,olt:lrii in seria Fourier (1) sint:
a
0
= __!._ C
2
tt dx = -
1
- (nx - __!-_ x2).\
2
n == 0,
rr )o 2 2" 2 o
aQ = - --- cos n:nlx = - (rr - x) --- + -- sin = 0,
I rr - x t '!'de nx \'2'rt I
1t' 2 21t tt 0 2nr: .,
- --- sinnxdx= --(1't'- x) --- --- Cl"snxdx = -,
I , - x 1 cos nx \2rt 1 I
7t n 2 2r. n o 2n;-; ,., n
n = 1, 2, ...
Dc-ci, seria Fourier corespun:dltoare este
00
- , 0 <X< 2:-:.

2 "
n-1
Pcntru x = 0 x oc 27':") sum& seriei este S(l) = S(2:-:) = 0 -5i nn mai are loc C"&litatr-.a
de mai .
J):..cA. Julm x = .2. in egalitatea de mai lnainte, glsiln
2
(-I)H
2- 1
3. S:\. se gaseasdl sena Fourier a functiei j(x) = : x: In intervalul [ -n, n].
Deoarece /(x) este o functie parl:!., vom folnsi fonnulelc (-1) pentru detenninarro
(odicicntilor Fourier. Avem
a,. = - x cos nx dx = - - siu nx
2 \" 2 ('
n: n: n
nxdx) [(-I)' - I].
n:n2
n = 1, 2, ...
ConditJile lui Dirichlet Hind satisfA.cute, formula ("'} arem
00
" 4 11----
2 "
n-1
cos(2n - l)x
(2n - I)'
' - n: < X <! 'it',
t1o.HeC'e S( -;c) = S(n:) =on, egalitatea are loc pe inchis ( -1!, ot].
4. Sa se dezvolte fundiile :
a) j,(x) =sin ax. dupa cosinusuri, In intervalul [0, r.J, a # 0
b) j
2
(x) = cos ax, dupa sinusuri, in intcrvn.lul [0, rc].
289
1!) - Prob!eme de mat.f!ltl&ticl auperd.oare - od. 221
Rezolvfl.re. a) Prelungind funcfia f(x) prin paritate in i.ntervalul (-r., 0), dupa '(4), rezu!U
- 0
2 [n . 1 - cos ar. 2
a0 == - ' stn axdx = _ ,
r. . o 1t' "
a11 = .:::_' sin ax cos nxdx=- [sin(a + n)x + sin(a - n)x]dx-
? [" I
r. 0 1t' 0
1{1 I }I" 1{1 - - --cos( a + n)x + --cos( a - n)x = -- --cos an: cos +
rr a+'l a-n o 7t a+n
+ -
1
- casar. cosnrr- --
1
- -
1
-} = 2a __ I_ (1 -(-
a-n a + n a - n 7t a
2
-nl
1)
11
cos a1't'], a = 1t.
SA presupunem ca. a N. Atunci
2(1- cos ar.) 2a
ao""" alt ""'-
7t
2a
---,-- (1-cosan), au+I =-
a
2
-ik3 ;r
I
(I + cos ar.).
a
1
- (2k + 1)
2
aatfel ca.

.in ax = 1- c"os arr (-.1 + 2a"' -',--o::_s_2c_kx'-:-) + 2a {
1
+cos 41r) " cos(2k + l)x '
L-.J a
2
- -l.k
1
1t' .,L_; a
2
- (2k+ 1)2
k=l k=O
. 8m
Daca a - 2m, atunc1 a
2
k = 0, a2k.tl = --:------,--::- , k = 0, l, 2, .. ,
7t 4m
1
- (2k + I )
1

.
2
8"' cos(2k + 1)x
0 stn m.T=- , xE[,
rr 4rn
1
-(2k+ I)'
k=O
Daca a - 2m + 1, atunci
deci
4 4(2m+ I)
a
0
- -, Oot =
arr ' n
I
au_
1
= A- ... ,
(2m + 1)1 - "ik' '
s;n(2m + l)x = _2_ {..!. + (2m +
rr a
X E (0,
b) In acest caz, se fnnctia /
2
(x} prln imparitate In intervalul (-f, 0) se
nl&t"o f'l Avem
b. = - cos ax sin nxdx = - (sin( a+ n)x + sin(n - a)x]dx.

1t' 0 1t' 0
Pentru laJ ... n rezulta b. -= 0. Pentru JaJ #: n avem b.= Zn, --.,=--''--:,.- [ 1- (- t} cos aTtJ.
n
1
- a
1
Dac3. Jal N, atu:nci
2(2k- I)
b2 .t-t - { 1 + cos art')
n-[(2k - 1)
1
- a']
II' "ik -
o:i bu- (1- cos em}.
r.(tk
3
-a.l)
A e:. N,
aatfel cl1

2 (2k- I) .
... ax - - ( 1 + cos ar.) stn(2k -
n (2k - 1)
2
-a*
k-1

. 2
l)x + - ( 1 - arr) sin 2k .. ,
1t

- a'
k-I
X E (0, 1t].
290
Deci
determine
mWi\i. pe1ntr!ll
a)
a e R'\.N;
= sh ax. a e.
s. Sa
valul (0.
10. Sa se
a)
b)
11. Sa se
a) j(x) =
b) j(x) = .
Da.d'i. a = z,n, atunci
i(2k- I)
, sin {2k - l)x, x E [0, rt"], 00
Bk k
Dac8.a=2m-1, aiunci b
2
t_
1
=0, bH= cos(2m- l)x=-
,[ 4k' - (2m - l)'l r-: 4k'- (2m -I)'
k-1
si.a 2kx, x E [0, ;:J,
5. SJ. se deZ\oltc in serie Fourier functia j(x) = 10- x in intervalul (5, 15).
Re.zoluare, In a.cest caz folosim formula (6} in care ! = 5. krem
De'Ci
a,=- (10- x)dx = 0;
5 5
I
1 nttx 1 nTt'>t' 115 l mtx
a.=- (10-x}cos'---dx=-(10-x)sin-- +- sin--dx=O:
5 5 "'i mt 5 5 nl't 5
1 nr:x 1 n1t'X 115
b
11
-=- (10-x)sin--dx=--(10-x)cos---
5 5 5 n1t' 5 5
1 n1tx 11 10
-- cos--dx=(-1) -.
n1t' " 5 nn'
00
10 - X=- ( -1} -sin--, X E (5,
11 1 n1t'X
" n 5
n=l
15).
6. Sii se dezvolte in serie Fourier func\ia j(x) in intcrvalul ( -Tt. Tt) sii sa
cktermine suma seriei corespunzatoare in punctele de discontinuitate in extre-
mita\i. pentru:
a) f(x) = x; b) f(x) = x
2
; c) f(x) = cos ax, a E R'- N; d) j(x) = sin ax,
a E R'-.N; e) f(x) =a, JCE (-r.. 0) ,i f(x) = b, x E (0. r.). a. bE R; f)j(x)
= sh ax. a E R; g) j(x) = ch ax, a #' 0.
7. Sa se dezvolte in serie Fourier functia j(x) = x. in intervalul (0. 2Tt).
8. Sa se determine dezvoltarea in serie Fourier a fnnctiei j(x) = x, in inter-
00
valul (0.
27t). Si se calculeze apui sum a seriei "numerice"' (-I )" ..!.. .
L...J n'
n=l
9. S:i se seria Fourier de sinusuri a functieif(x) = I, in intervalul {0, 1t)
00
sa se calculeze sutna seriei nunlerice"" ( -l)n--1 -
1
-.
L.J Zn - 1
n-1
10. Sa se dez,olte in seric Fourier :
o) functia j(x) =I xI. in intervalul (-1. I);
h) func\ia j(x) = e", in intervalul ( -l, l).
11. Sa se dezvolte in serie de cosinusuri. pe intcrvalul (0. 7t), func\iile:
a) j(x) = !, X E (0, h) j(x) = 0, X E (h, 7t) j
b) j(x) =cos x, x E (o. =-cos x, X'"(%. r.).
291
12. ECUA'fll DIFEREN'fiALE CU DERIVATE PAR'fiALE
12.1. Ecuatii diferentiale de ordinul intii
0 ecuatie de forma
F(x, y, y') 0, (x, y, y') E DCR',
II)
unde y = y(x) cste o functie necunoscuti, se nume9te ecuatie diferentiaHi de ordinul in tiL Fumtia
y = <p(x), definita. 9i derivabill pe inter..,alnl l, care satisface F(x, ql(X), q:l'(x)) = 0, x E /, se
solutie a ecuatiei d.iferentiale (1), Graficul functieiy = q>(x) se nume!jite curb<l integrnlii.
Solutia generaliS 01. ecuatiei ( l) po-.te fi scrisli. sub una din fonnele:
y = g(x, C) (explicit a}; (x, y, C) = 0 (implicitii);
x = h
1
(t, C), y = h
2
(t, C) (paramctJicil), C fiind constn.nta rcala.
A integra ecuatia diferentiala ( 1) cu comlitia initialil
y(xo) =Yo
insea.mna a rczobta. problema lui Cauchy pentru ecuatia diferentiaJA de ordinul intii.
I. Ecuatii diftorentiale de ordinul intti rezolvate in raport cu y'
0 ecuatie diferent}.all de ordinul iutii rezolvata in raport cu y' are forma
y' -f(x, y),
nude f(x, y) este o func"Pe data pP un domeniu DCR
1

Vom puue in e.,identil tipurile de ecuatii de forma (4) integrabile prin metolie df"lllt'ttlare.
1. Ecuatii diferenpale de ordinul intii. cu variabile separabile. Sint ecuatii de forma
Se separa.
y' {"w X
1
(x)Y
1
(y)dx + X,(x)Y,(y)dy- 0), cu g(;) -t 0.
variubiJele :' = f(x)dx -?i solutia generala este
g(y)
( ( /(x)dx + C,
) &(Y) )
2. Ecuatii direrenfiale de ordinul intii omogene
' P(x, y) P' )d.
y - --- sau ,x, y x -
Q(x, y)
Q(x, y)dy - 0,
unde P Q stnt functii omogene de grad. Cu schimbarea de !unctie.
)' = xu(x),
ecuatia (7) se rhiuce la o ccuatie <iferf'ntialA. cu variabile separabile.
292
(2)
(3)
(<)
(6)
(7)
(X)
. l
a) Dacll cJ -i
b) DacA cJ i
c) Dac1
rl'duce ecuatia
1.
spunem
problema
v.
(I)
Funr tia
('}rmetttare.
forma
(2)
Pi
(1}
(5)
(6)
(7)
(X)
a) Daca. ci + ci _, 0, ecuatia (9) este o ccuatit> omogenA.
.
b) DacA ci + #- 0 0 = I
01
- b
1
\ i' 0,
a2 b2
+ c
1
- 0, a
2
x + 0:;.)' + ct= 0, prin schimbarca
de mriabilii de functie
X = x
0
+ U, )'=Yo+ V,
'('Cuatia {Y) sf' Ia o (nwtie omogcni'i..
c) ])adi ci -j =f. 0 "i 0 = 0, schimbarea dl' fHndie
rt'duce ecuatia (9) Ia o etu<ltie cu variabile separabile.
1. Ecu:qii C":are provin din difcrt>n1ialt' totale. Factor intcgrant. Fie ccuatia
P(x, )')dx + Q(x, y)dy = 0.
(!' = ((,J .
(.y (-x
spunem c.'l ccua1ia ( 12) provine dintr-o diferentialA totali'i.. Solutia s.'l gcneralti este
('I
l'(x, y) =C. unde T'(x, y) = " I'(t, y0 )dt + , Q(x, t)dt.
J:o .r!/o
(10)
(II)
(12}
(1.1}
(H)
b) Dad. conditia (II) nu este satisfilcuti\., dar existi'i. un factor integrant m(x, y) astfel ca expr!'sia
mP ds + mQ dy este dJferf'Htiala totala a utlt'i functii, at unci intcgrarea ecnatiei (12) se reduce Ia
problema rezolvatA Ia punctul a). Se dctermina factorul ll!tcgrant in urmiHoarcle dona caz11ri:
dnt
dad
1 ( c!J cr )
- - --- - h(x).
c (X l)'
= h(x) dx 1'
atunci m = m(x)
m
(15)
. I I i Q (;P )' dm
dad. - ----- = g(y), atunci m = m(y) -- = g(y)dy.
p m
(10)
6. Ecuafii diferentiale liniare de ordinul intii. 0 ecuatie difcrenfiali\ de forma
y' + l'(x)y Qlx),
de gradul uuu in y ;;-1) se enm\i<' liniarfL Solu1ia generala a acesteia este dat1'i de
)' = e- J 1'(l)d.r [C -+ f Q(x)cJ P(r)d.r dx].
I IS)
ti) Ecua!ia lui Bernoulli. 0 ecuati{' de ordinul int ii, r\{' forma
y' + P(x)y Qlx)y", a E R" {0, 1 ),
1 19)
tiC ecuatia lui Bernoulli. ActasH'i.ecuatic se reduce Ia o ecuatic liniar:i. cu ajutorul substitutiei
(20)
V. Ecuafla lui Riccati. 0 ecuafie diferl"ntiata de forma
y' + P(x)y' + Q(x)y + R(x) 0
(21}
293
se ecuatia lui Riccati. J)acli Yt(x) este o solutic particularlt a ecuafiei (21), atuacitschlmbarea
de funqie
I
y y, --, z z(x)
z
transiormi'i. ecuatia (21} intr-a ecnatie liniari'i..
(221
Teorema de existent:\ unicitatc. Fie ecuatia (4) cu condipa initial.l (J). Dadl sint satisfAoute
ipotezele :
ex} functia /{x, y) este continua in drept.unghiul (}) : I x - x, I I y - y1 ! b I
f3) functia /{x, y) Satisface o conditie Lipschitz 1/(x, y) -- /(x, .YJ 1( I y - Y 1. oricare ar fl
(x, y), (x, .Y) din dreptunghiul }, atunci problema lui Cauchy (4) :;;i (3) admite o singura solutio
y = 'i!(x), definitA pentru I x - x
0
) h, unde h = min (a. !!....._), M = sup I f(r, y) ! .
. iU J
l\letoda aproximatiilor <;ucccsile arat5. ca. solutia y = q:.(x) din teorema precedenta. este limita
:;;irului de funqii (Yn). dat de
Yn(r) =Yo + (x /(x,
x E [x
0
- h, x
0
+ h), n .,. 1, 2,
)x,
II. Ecuapi diferenfiale de ordinul inti:i, nerezolvabile in raport cu y',
prin metode elementare
8. Ecuatii de ordinul intii, rezolvabHe in raport cu y sint de forma
y g(x, y').
Se face schimbarea de funqie
y' p(x) deci y g(x, p).
(2JI
(211
(2.l)
Y. Ecuatii de ordinul intii, rezolvabile in rapOrt cu x, sint de forma x ""'k(y, y'). Acestea se reduc
Ia cazul precedent, daca. se inerseazii robl variabilclor. D:tcii se ia x ca variabil1i dependenta.. iaJ" y
ca variabilA independent5. ::;i deoarece x' = dx = -+, atunci x = k (Y -+) -t(y, x') are forma (2-fJ.
dy y %
10. Ecuatia lui Lagrange. Se ecuatia lui Lagrange ecuapa diferenpa.Ia.
y <?(Y') + <);(y'), ?(y'j $ y'.
(26)
II. Ecuapa lui Clairaut are forma
y xy' +
a acestei ecuatii cste
y xC + <j.(C),
(211
iar solutia singulad este data de
.-j/(p), y -PHP) + <j.(p).
(2'1
.
1. Sa sc determine suprafata de echilibru a unui lichid greu, turnat intr-un vas
cilindric, care se rote:;;te cu viteza unghiulara constanta w in jurul axci cilindrului,
considerate ca ax5. 0::.
Re::olvare. Fie C curha sectiune a sup.rafetei ci'i.utate 'cu phnul xOz. Asupra unei particule de licbid
de masA m, aflate pe C, ror ::v::ti.ona fortele: mg (greuta.tea. sa), moo
1
x (forta centrifuga de inerfie) fl
294
active.
satisfAoute
j !. oricare ar fl
li! singurA solutie
este limita
(2.ll
(251
(26)
(2'1
(211
(2'1
vas
cilindrului,
z
a.ctiunea celorlalte particule asupra particulei considerate (fig. 33).
Tn cazul ecbilibrului, R este dirijat dupA nonnala Ia curbl.
v = u, astfel di tg v = tg u, adidl.
:mwll:te
z' =--- sau
mg
w'x
dz- -- dz.
g
Aceasta este ecuatia diferentl.ala a curbei seqiune C. Inte-
w2x3
grind aceasta ecuatie, obtinem z = -- + C. Suprafata de
Zg
echilibru a lichidului obtine prin rotirea curbei C in jurul
axei Oz. Se obtine
Fig. 33
.,.
z = - (x' + ;') + C. -
2g
2. Sa se afle rxprcsia matematidt a lcgii de dezintegrare a substan\elor radio-
active.
Ruolvare. Legea de dezintegrare radioactiva afirmn. di viteza de transformare radioactiva, la un
aoment dat t, este proportionaH1 cu cantitatea de substantil existentn. la acel moment. Prin urmare,
de.clL m(t) este masa elementulu radioactiv existenta Ia momentul t m(t) - dm(t) este masa la
momentul t + dt. atunci
'm - dm) - m' dm
.. - =Am sao
t + dt - t m
).. fiind constanta de 'dezintegrare radioacnva.. Prin integro..re, legea de dezintegrare t:apli.tA exprcsia
matematicA
3. Srl E-C intcgrezc difcrcntialc:
a) xJ 1 + y
2
dx + y J 1 + x
2
d y = 0 ;
b) xdy-,)' dx = j1 + x'dy+ J1 + y
2
dx.
xdx
Re:olva-re. a) Este o ecuatie cu vari.abile separabile. S""narindu-le, obtinem
ydy J- J-
- .j -- prin integrare retultA. 1 + .x
2
-= - 1 + j'z + C.
I + y'
b) Ecuatm se 'cne sub forma (;+J"t+Y'Jdx + ( -x + dy = 0 oau dx Jt+xs-x
d; J-.- r;-;-:::;
sau ( 1 + x
2
+ x)dx - (y - .....; 1 + y2)d)'
y+.JI+y'
Prin urmare. 0btinem soJutia
+ + ln(x + J I + x') = L - y J1+Y' - ,!..lnlY + J I + y') 'I' C.
2 2 2
4. Sa se determine soluliilc parttcnlare ale ccua(iilor difcrenliale urmatoare,
verificind condiliile prccizatc:
a) (1 + e')yy' . e, y(O) = 1; b) (1 + y') + xyy' = 0, y(l} = 0.
a} Puiind y'-= dyfdx variabile]e, obtinem
e'
ydy-= --dx
1 +
' sau L = In( 1 + e) + C.
2
295
. I I
Facind x = 0 ;;i y = 1 in solutia general:!, obtmcm - = In 1 + C de unde C = -. Deci solutia
2 2
y2 - 1
particulara este -- =In( I + e'l
2
y dv I 1
b) Proccdind similar, obtinem --- = -- dx sau -In (1 + y
2
) = -In I xI + InC, deci
1 + }'g X 2
x J 1 + J.'" =C. Folosiud conditia initial.'!, a.rc:n l =C solutia particular.l este x j l + y
1
= 1.
5. sa se integrcze ccuatiilc difcrcn!iale omogene :
a) y' cr_ y' + x', y( I) = 0; h) y dx + (Zjxy - x) dy = 0.
xy
Rezolvare. a) Folnsind substit11ti.t y =xu, y' = 11 f- xu', oUtinem succesiv;
I t I u
2
y:a
xu' + u = u +-, xu' =-, u dtt = - dx, - = In I x J + C, -- =In I X I + C.
u u :t' 2 2x
3
Pu nind conditia initial<'l., C -"' 0 t>i solu,tia cerutil este = 2x
1
1n I x ).
b) Procedlm analog dad y = xu, obtinen: u + (2j-;;- 1)(u'x + u} = 0, x(zj;- l)u' +
+ 2u3fz =.0, -
1
-
- l) du = - _!_ dx, lnl u I j- u-

1
/
2
=-In I xI+ C, In I y I+ (_:.)
111
=C.
2u
3
J" x . 1
6. S;t sc integrezc couatiilc diferentiale rcdnctibile la ecuatii omogene:
a) Zx -j, y (4x- y)y'; b) (Jx- 7y- .l)_v' + 7x- 3_v- 7 = 0;
C) ( 3x + 3 y - I} dx + (X + y + I) ;!b. 0. f
Rezulvare. Er:uatil!e sint de forma (9).
a) Este.o omogenit. Cu y =xu, ob}inem
___ i_--"-,.--dlt-= rh sau (
(u - l)(u -- 2) .r ) u - l
! du =In I xI +InC,
u- 2
-71
-.1
(u -
ln ----"""'InC 1 t" I, (_v - 2x)
3
= C(y - x)l.
(u - 1)3
= 10 # () Si:-;tclnnl Jx- 7y- .1 """' 0, 7x- 3y,- 7 = 0 are solutia .t"
0
=o !,
y
0
= 0; Su!;stitutia x = I+ u, y = u implic'i dy = i>i"ecua}ia de.riue (Ju- 7v)v' + 7u- Jv =
dx d1t
=0. Se face schimharca de functic v = u.:(u), ceca ce conrluce Ia solutia generaUl (.r-1)
1
(z+ 1)
1
u'=C
sau (v - u)
2
(v + = C sau (y - x + l)
2
(y + x - I)' '"='C.
c) r n acest caz 8 ]
1
II = 0. Efectuiim schimbarca de functie X + y """ u(x). astfel ca.
1 l 3
d.t + dy = du. EChatia cap<'l.ti. forma
= -2 dx. Deci
{h- + (u + .. l)(du- dx) = 0 sau (I+ --
2
-) du =
u - I
u + 2 In; 14 I I = -2x + C sau 1x + y + In(x + y - 1)
2
""" C.
7. sa se integreze ecnatiilc cu difercntialrt totala:
a) (xm + Zxy' t- [- (y" +h'y +;)dy = 0, m of -1, n of -1
IJ) 2xy Jx- Zy
3
dx + x'Jy-6xy'dv = 0, v(l)
296
j
1
b) fn acest

8.
- (.!2_-
Q Ox
numai de x.
Deci
Solutia. generall
b) 1!1..:..
i!
. Deci solufia
1,
1 1
Re2olvare. a) Avem P-= x + 2xy
2
+- Q = yp + 2:r
2
; + -,
astfel
= by - 4xy = 0. Conditia ( 13) este verificata !?i dc-d
[' ( 1) ( . I )
V{x, y) ..,. ' t + + - dt + W + 2.t
2
l + - d/ =
..,:r.. 1 .lo I
--- + +In) t I . +
(
, . , l I'
m-tl .r
0
(
I"
+ --
" + l
+ +In r /j =---+In: X_t'l + --- + x
2
y'-
)
1
!1 x"Ht v"+l
ry. m + l 11 + l
- ----- +In!

I+--- T -'UYO
(
x:'' ;:'' , " ")
m + 1 n-+- I
Pnn unuare, solutia generaiA
.l "', 1 . )-'n
este --- + --- + x
2
;
2
t- In I xy
m t- 1 n + 1
b) Tn acest caz avem P c::: 2xy- 2y
3
Q = x
2
- a:;tfel d'i
cP
--- = 2x
Cy
- (2x - 6y
2
) = 0. Prin urm.tre, avem
l:r + (:t2t- 2xt3) \"
le Uo
S(,lutia gf'ncral:l. este x
8
; - 2xyl """ C. Din con<li1i.:c rezulU\ C = 0 l;ii dtci solutia particnl;!!ii.
cautatfi :t
1
y - 2xy
3
= 0.
8. Dctcrminind mai intii un factor integran.t, se integrczc :
a) (x sin y + y cosy) d.t + (x cosy - y sin y) dy = 0 ;
b) (1 + 3x
2
siny)dx- xctgydy;_ 0;
c) xy' clx + (.r'y - x) ely= 0; cl) (x + y) d\-+ (_v- x) dy = 0.
""Q p
Rezulvare. a).-'--...::.__= cosy- +cosy -ysiny) = -(xcosy -ysiny),a,.tfeJca
ex i"J-'
I ( eQ i>P '
- - -. - - --. -) = I ;>i sintem in cazul nIatici ( L'i). Se calltK factorul integrant h1 rw{ie
Q ex cy
rlm
numai de x. A.rern -- = dx, astfel cit Jn) m I = x dcci tn = e". 1umultim ecuatia cu
"'
m - e"' l;ii ohtiuem ecuatia cu totalU
e"'(x siny + y cosy)dx + e(:t cosy - y siuy) dy = 0.
Deci
V(x, y) =ex et(t sin yo+ Yo COSJ'o) dt + \," e"(x cos./- t sin t) dt =
Jt'o .y,
-== e"(xsiny- siny +ycosy)- t:"'(x
0
siny
0
-

+
Solutio. gcncrall este e""(x siny - sin .'Y + y cosy) = C.
iJQ . i!P
b) -- - -- = -ctgy - Jx
1
wsy = -ctgy( 1 +
, . . I ( CQ CP '
sJnyJ, a.o;;tfel ca - -- - --J
Ox i)y
. p ax i;y
-ctg y. Se cautA deci factorul integrant fuucti-e numai dey. Ecuatia pt":ntru determinarea aces-
tui& este, dupli relatia ( 16),
dm
m
I
-ctgy dy, cu In I m) = -ln! siny L de uncle tn = --
siu y
297
Inmultind ecuatia cu m = -
1
-, obtinem ecua.tia cu diferenpa.IA totalll
siny
-.- +_3x
2
dx-x-.--dy=O.
(
I ) cosy
smy . "'tn
2
y,.:
Deci
( I ) COS I X ( X
F(x, y) """ -.-- + 3t
2
dt - x -. --dl- -.- + x - -. -'- +
x. Sln Yo Yo stn
2
t sm y _sin Yu
si solutia generaHi este -- + x
3
= C.
;siny
c) Se cauta un factor integrant de forma m(x, y) ==- l'(xy). fnmultind ecuatia cu l'{-".1'). obtinom
dx + fJ(xy)(x"y- x) dy = 0. Pentru ca aceasta s3. fie o ecuatic cu difcrentiall\ 11otall: tre-
buie ca
(fL(xy)(x'y - x)) [xy' fL(xy)J, deci (2xy - l)f' + Yi'(x'y - x) -
Ox iJy
' f!' - 1 d[J.
= lxyf! + x
2
y
2
f!', -XYf! - 1J. = 0, ----, - - -- , u - X)'o
1-L xy 1-L u
In I J.L I'= In I u 1-
1
, !L = u-l sau 1.1. = CxyJ
1
. Deci ccuatia. cu tolall are fa.ma
f<Jx + (X--;) dy = 0
V(x, y) =- ex Yo dt +r.C' J X - ..!.) dt """'xy - In I y I - {.l"oJ'o - In I
)x. Ju.' t
Solutia generalA este xy - In I y I = C.
d) Se CautA un factor integrant de forma. m(x, y) =o IJ.(x
2
+ y
2
). notam u(x, y} = x
1
+ 1'
!nmultind ecuatia data. cu m(x, y) .,. [J.(u(x, y)), obtincm [J.(u(x, y))[(x + 'Y) dx + (y - ) dy = 0.
Pentru ca acea.sta. ecuatie sa fie cu _ diferentiaHi totala. trebuie ca.
a a
- [!'(Y - x)] - - [f'(X + y)], deci -IL + (y - x)fL' 2x f' + (x + Y)IL' 2y,
' iJy
d!L dt' 1
-- --, In I tJ.I = -In u, t.t = -
!L H U
Ecuatia. cu diferential.l total[ este ...:.......!.. dx + ..!.....=..:.._ dy = 0. Prin urmare,
x3 + x2 + r
V(x, y) ,.,.(.c t+Yo dt+(Y

)x
6
t
1
+ y: )y. x
2
+ t
2
y - y,
-7i soiuf:ia generalA este ln + y
2
+ arctg ..:._ = C. EIident, ecuatia fiind omogen.l putea fi
y
tratata prin metoda
9. Sa se intcgreze ecuatiile diferentiale liniare:
a) xy'- y + x = 0; b) y' + -
2
- v = 2x+2. y(O)
xl - w
c) y' + 2xy = x", y(O)=
2
-3;
Rezo!vare. a) Ecuatia se scrie sub forma nOrmalli. y' - ..!..y = -1. Dup.li. formula (lS), obpnem
X
)-; dx (c : dxd \ In 1 xI (c J -ln 1 xI d ) (C
1
I ))
y=e -e xl=e -e x=x-nx.
'
298
10. Sa
tolocuind to
ast1el cA y - .; ( .
I
b)
aeralA. : - ext +
I
c) y + -1"

I
r -- z ....

- (Cx + 't'
b)
clutatA este 1
......
:lo
putea fi
b) lortnula ( 18), obtinem
-)--dx )---dx
(2 [ (? ']
1
- e x-t C + (2x + 2)e ,._, dx = : : [ C + 2(x +
1)--dx .
x - I ]
X+ l
+ I
1 - - --(C + (x - 1)').
*' - 1 '
la eonditis. initial.t\., deducem C - 2, astfel cl y = (xa - 2x + + l){x - t)-1,
I
c) y = e-"' 1 (C + J x'e"'
1
dx) - ce-.: + - (x
2
- 1). Din conditia initia.H\ rezultli. C-e/2. Solu \ ia
2
parti.oulaffi clutat11. este y- (el-
1
+ - 1)/2.
10. sa se integrezc
ecua\iilc difcrentiale Bernoulli :
)
, -f- I I
a y -y=--:
X .t;Syl
b) y' -.!. )' x J); c) xy' -1- y -x')'. y(l) 1.
X
Rezolvare. a) Yn acest caz a.- -2 $i st.Lhstitutia (20) este z =_fl. Dcciy=zlll y'""" _!_z-13z'.
3
Ynlocuind fn ecuatie, obtiuem ecua.tia liniara ::' + 2z'= 2 . obupi't formula (18), rezultA.
x x
2

3 ( d )
- -d:T - .T
X X 1(, 3'1
:-e C+ -e dx =--C+-x
3
j
) :\3 2 J
astfel }'-- C + -x
1
1
I ( 3 \>1
X 2 I
b) a = _!.. => z """y
1
1
1
$i y-= z' ::::> 2zz', Ecuatia transforrnaH'i. z' - = :_ are solntia ge
2 X 2
aeralll z- Cx' + : ln I \. Deci sulutia genemla a ecu"\iei .,te y [ Cx
1
+ : In 11)'-
1 .
c) y + - y-= -xy
2
, oc-== 2 => f _, y-1 => y = z-1 y' = -z-
2
z'. Ecuatia transformata este

t' - _!:_ z :: x are solutia generall'l z(x} """ Cx + x
2
. Deci solutia a ecuatiei es"*e )' =
X
- (Cx + K
2
)-1. Din deducem C = 0, asHel cA solutia particular:1 clutatl este y-=
11. Stt se integreze ecuatiilc diferentiale ale lui Riccati:
, . 2 sin x
x;h)y +v'smx=--,
"' cos:!:\"
Y1(x) --
COS X
a) y' + y
2
= 1 + x
2
, ) 1 (x) =
_v(O) = -2.
Rezolvare. a) Substitutia. y-= x + z-
1
implicl y' = 1 - z-
2
z', astfe1 cl\. ecuatie-
este z' 2xz = 1. acestei ecu<qii liniare este ;(.x) = e""(C + { t>_..,, d.1). D<x-.i solutia geu("rala
a eeuatiei este y oo:o .t' + e-.V(C + J e-.:r rl.:tr
1
.
I
b) Subo;titutia y-= -- + z-1 conduce la ecuatia 1iniara :' - 2 tg x z _.sin x. Solutia
cosx
ra.H\. a acestei ecuatii tiiferentiale liniare este z(x) = _c __ - . Dcci solutia genuala. a e<ua.tiei
Co5
2
X J
1 3cos
2
x
este ' ""' -- + . Din conditia ini1iala re:mW\ cii C = 0 deci solutia
cosx 3C- oos3 X
l
clutatll este 1 """ ---
cos :1
299
12. Sa se afk cea de-a treia aproximatie pentru solutia ecuatiei diferentiale
y' x' + _y
2
, in dreptunghiull x I .; _!_. I y I <;
2
3
cu conditia initiala. y(O) = 0.
2
Rczolvare. Deoarece f(x, y) = x
2
+ r e9te un polinom in X y, conditiile tcoremei de existeD fl.
unicitate sint indeplinite. Deci cxista o singuril curba. integrala. a ecuatici difcrentiale ce trece prin
3 .
originc. Deoarece lf(x, y) - /(x, .YJ I = / y2 - = I Y + Y I I y - Y I .,; 1 I y - jJ 1. pentru I y I <-
a
.1 - 5 '
: >' 1 -, rewlti'i. di in rclat1a a-rem }( = 3. Deoarece lf(x, y) I :::o;; - rezultA cA M - -
2 2 2
rleci h = min(...!. 2) = _..!... Prin existenta i unicitatea solutici ecuatici este asigurat;\.
2 5 2
(
I I ) l . .. .
p<' intenalnl - l Z . meto( a aproxtmatulor succest.re, a vern pentru x E
(
- _!_ ' _!_)
2 2
y
0
(x) = 0; y
1
(x) = (x j(.t:, y
0
(;)) dx = (x xz dx =
)o )o 3
\
(
x) x" x' s r ( x' x' ']
= x2 + - dx =- -+- --:-- ; = x
2
+ --;- + ) dx
') 3 ()] ) ,) (I )
x
1
y(x) +-
3 J 63
2xll xlS

2 079 59 5.)5
Tinind scama cA eroarea de aproximatic este 1 y(x) - y,.(x) 1 :s;; M J 6 - x j'Hl
(u + 1)1 '
1 x - x
0
i :s;; h: rezuWi. d'i pcntru exercitiul considerat eroarea cste
5 x
4
1)5
I y(x) - Y:J(x) I :s;;- 3
3
-. = --x
4
, jx I
2 41; 48
1
:s;;-
2
Dcci eroarea maxima pc care o faccm inlocuind pe y(x) cu y
3
(x) cstc I y(x) - y
3
(x) I
135 1
.; - <( 0, IS.
48 2
6
13. Sii se integreze ecua\ia (I+ y') (j! + y' sin y-' xy) dy.
Rezolvare. Se observi'i. c.i1 ecuatia este liniara in x :;;i dx. Schimhind rolullui x cu y, scriem ecuatia
in fllnctia x ca variabi!.1 dependenta
x' + _Y __ x = siu y , x = e 1:u' J!y (c + ( sin y. j 1:y' dy dy).
1+y' ./1+y' )./l+y'
1
Deci x = {C -cosy) rC'prczinta solutia gcnera!.l a ecuatiei .
./1 +Y'
14. sa se integreze ecuatiile :
)
.. ,
2
., bl 1 , 1 l F 2y
a y=y"+ y
' 2 x
2
' y' y'
Re:w/vaN!. a) Notiud y = p{x), din ecuatic rezulL1 cil y = p! + 2p
3
. Dedvind aceasta. ecuajie
.,j tinind se::una de notana ra.cuti'i., obtinem p = (2p + Gp'!.) dp sau d,t' = (2 + 6p) dp. Prin unnare,
v ' dx
obtinem x = 2p + + C .;;i y = p
2
+ 2p
3
Solutia este ootinuta sub forma parametriclL
b) Ecuatia. este de forma (24). Fi'l.cind substitutia. y' =- p(x), obtinem y = xp + -
1
-p. Pria
2 x
1
derivare rezu!U.
(x' + 4p)(x dp - p dx) 0.
, Cit
I
- <1 0 IS
'if ' .
0
. df> dx C . . I
2
Dac:\ x dp - p dx = , atunct - - , p = x solutta. este y = - Cx + C
1
,
f> X 2
Pcntru x3 + = 0 obtinem selutia singular1 x = ( -4p)tla, y = (2-f./3 - z-1/:J)/''/'JJ,
c) Ecuatia este de forma datlla punctul 9. Nota.m deci y' = p(y), astfel cl x = ytl2p-l - Zyp-1.
D{'ri,iud accasta ecuatie in ra.port cu y tinind cii = __!:.., obtinem .x:uatia diferenpala
ely p
en rariahilc
6,/y- I d/> j-
-='---__c'- dy =- , cu u(Zu - l)
2
= Cp, cu u = y.
2,/y(2y - ,JY, p
J)cci ,../:-;:(2JJ- 1)2 = Cp. !nlocuind p cu rclatia ce o\ltinem
f = {ytfz _ 2y)Cy-tf(zjY _ 1)-2 sau (x _ C)2 = 4x2y.
15. S:t sc integrcze ecuatiile diferen\iale:
(
y' 2]
a) y x y'' + y'
2
; b) y = x - +- ; c)
y = xy' + y'';
2 y'
d) y = xv' + j1 + y'
2

Reznlvare. Ecuatiile a) $i b) sint de tip Lagrange, iar ecuatiilc c) d) de tip Claira.ut.
a) Notind y' = p(x), rezulU y = xp + p!!. Deri".dnd iu ia'part en x, obtinem
2 2
p " P' f (2xp + 2p)
dx
clx dx
IP - P') - 2px + zp, - +
dp dp
x = _..:::c __ - I Y _:::._CPc...'-
(P - 1)' IP - 1)'

p-1 1-p
b) y' p(x), Y (f._+ f> !_ + }:_ + X !t_ -2.) dp = W , p xC deci
2/> 2p <i<2P' p x
I " 2
y = + -
2 c
c) y' p(x) => y xp + P' => f> = 1> + dp (x + 2p)- (x + Zp) 0. Solu\ia gencralA estc
d.< dx
x'
y = Cx + C2, iar solutia singularl este :t = -2;, y = -p2 sau y = - -
4
d) _v' p(x) => y xp + J I + f>' = p p + (x + p ) sau a? (x + 1 ? l = 0.
,jl +P' dx dx , I +P'
Deci wlutia este y = :tC + j1 + C
2
, iar solutia este :t = -
I+ P'
1
)' = san x
2
+ yl = 1.
,/1+''
16. Fie yl<) = ,J
1
arcsm x. Sa se formeze ecuatia ciiiercn\iala liniara de
1- x
1
onlinul intii verificata de y
1
sa se deduoa dezvoltarca in scrie de puteri a: func
tici y,, a poi a functiei z(x) = (arcsin x)
2

Rmh:"" Trel>uie sA determinltm o rela;ie intre func\ie derivata sa. Deoarecc

-=: arcsin x, prin deri-1are obtinem
y'J 1 - .:r
1
+ y _ -:t = sau (1 - :t
1
)y1' - .:ryl = 1.
1
1
,/1-' ,/1-x'
301
l'lecly
1
(x) este selntie particu!ara pentru ecuapa (I - N')y' - xy = I, cu conditia lnipal! y(O) = 0.
00
Cl.utAm seluti.a acestei ecuatii de forma y(x) = I: a,.x". la.Iocuind fn ocuafie, se obtfne
n-1 '
m
a
1
+ [(n + l)a-"+
1
- nd
11
_Jx" ""' l.

P.ri:n unnare, rezult.11 a
1
= 1, (n + l)a,.+l = na,._
1
, n $!: 1. Deoarece a, -= 0, rezulUl c! a,. """ O,
246 ... 2k 2"(k!)' . .
+i = = , dec1
135 ... (2k +I) (2k + !)/
00
-L
k.=e
( )
arcsin x
Y1 X =
./I-
2"(k!J'
zl!k+l.
(2k + I)/
mpmea. tie convergenta a acestei serii de puteri este ( -1, 1). lntegrlnd-o pe {0, cu
e (-1, 1), obpnem
00
z(x) = (arc sin x)
2
= 2 zUtl, x E { -1, 1).
L
2"(kl)'
(2k + 2)1
k-ij
17. Sa se determine legea de variatie a presiunii atrnosferice cu inal(imea.
18. Sa se formeze diferen(iale ale familiilor de curbe:
a) y = Cx
3
+ x4 sin x; b) v = C sin 2x + sin
3
x; c) y = zc + Jx' .
"
19. Sa se determine curba care trece prin punctul },f ( 1. cr. panta
tangentei Ia curba In punctul curent este de dona ori mai mare decit panta razei
vectoare a punctului de tangcnta.
20. Sa se integreze urmatoarele ecua(ii diferen(iale cu variabile separabiie :
dy dx , e!l:
a)--+--= 0; b) 2yy =--. y(l) = 1;
1+y
2
l+x2 e+l
c) (I+
2
) dy= J1- y
2
dx; d) y' = Jry, y(O) = 1;
e) tg .>sin' y dx + cos'.< ctg y dy = 0; f) xy' - y = )'';
g) Be'tgydx+ (1-t')sec
2
ydy=0; h) y'sinx=ylny,
i) (xy2 + x) dx + (x'y- y) dy = 0, y(O) = I; j) y' sin 2x +sin 2y 0;
k) xy' cosy+ sin y = 0; I) (y
2
+ xy
2
) dx + (x
2
- yx
2
) dy = 0.
21. Sii se integreze urmi'itoarele ecuatii o_:nofl'ene:
a) y' = + Y ; h) y' = L + e''"; c) y' = L- 1; d) (x- y))' G!x- x' dy = 01
x-y x :4
e) xy'=y + Jy- x
2
; f) 2xyy' = x'+3y
2
; g)
y'. y(l)= 11
h) (3""-y')dy=2xydx, i) 2xydx+(x'+y
2
)dy=0; y(l)=Bl
j)
k) xy'-y=Jx+y';
1) (1 + 2e'
1
') dx + 2e''' ( 1 - ; ) df= 0, y(O) = 1.
802
a) y'
cu inaltimca.
panta razei
separablle :

22. Sa se integreze ecuatiile diferentiale urm:l.toare, r-educindu-le mai !ntli Ia
ecua tii amogene :
)
, x-y b), l0x+8y ) ,
a y = --; y =- ; c y = ;
y 7x + 'Y 1x -; 5y + 11
d) \ = 2(y + 2)
2
c) y' = - + 2y- 5. f) .>, = + 2y + 1
' (x + y - 1)2 ' 2x - y + 4 ' 2x + + 3 '
g) y' = Zx- Y + I ; h) (2y +X+ l)y'- (2y +X- I) = 0.
:c - 2y - 1
23. Set sc integrcze ecuatiile cu dierentialii tota!O :
a) (x + y) dx + x dy = 0, y(O) = 0;
b) (y e"'- 4xy) dx + (xc"'- 2x
2
) dy=O;
c) (2x- y + 1) dx + (2y- x- I) dy = 0, y(1) = I;
tl) (y'- 3.<
2
) dx + 2xy dy = 0, y(O) = 1 ;
e) (2y
2
- 4y + x) dx + (4xy- 4x) dy = 0;
f) (x
2
+ y
2
+ 2x) dx + 2xy tly = 0;
g) (x3 - 3xy
2
+ 2) dx- (3x
2
y- y
2
) dy = 0;
2x 1
h) - dx +- (y
2
- 3x
2
) dy = 0;
y3 y'
i) (x + e"'') dx + exfy (I- = 0, y(O) = 2.
24. Dcterminind mai !nt!i un factor integrant, s[ se eouatiile ciife-
rentialc :
a) 2xy dx + dy = 0; b) (1 - x
2
y) dx + x
2
(y- x) dy = 0;
c) (x
2
- 3y2) dx + 2xy dy=O; d)-(cos x sin y + tg' x) d< +sin x c<>S y dy = 0 i
e) (x'y + y' + 2xy) dx + (x
2
+ x)(x + 2y) dy = 0; f) (x
2
- 5x + 6) dy
+ (3.<y- 8y + x
2
) dx = 0; g) (x
2
+ y
2
+ 2x) d< + 2y dy = 0;
h) y(1 + xy) dx- x dy = 0 1 i) Zxy dx + (3y
2
- x
2
+ 3) dy = 0;
j) L dx + (y'- In x) dy = 0; k) (x + y') dx - Zxy dy = il .

25. Ciutind un factor integrant de forma m(x, y) = !J.(u(x, y)), sa se integreze
ecuatiile diferentiale urmatoare :
a) (y + x'y') dx + (x + x
2
y
3
) dy = 0, u(x, y) = xy ;
b) C'y' + y) dx + (x'y'- x) dy = 9, u(x; y) = xy;
c) (y' -- x2 + 2xy) d.,+ (y
2
- x- 2xy) dy = 0, u(x, y) = x' + y';
d) (2x' + 3x'y + y'- y') dx + (2y
3
+ 3xy' + x
2
- x
3
) dy = 0,
u(x, y) = x + y.
26. Sa se integreze urmiitoarele ecuatii diferentiale de ordinul intii liniare :
a) y'- L = x; b) y' + y = x' 1 c) y' dx- (Zxy + 3) dy = 0 ;

d) y' -f- -
1
- y = I + x, y(O) = 0 ; e) y' - y tg x = -
1
-, y(O) = 0 i
. =
303
f) y'- y = -x'. y(O) = 2; g) (I - x')y' + 2xy = h, y(O) = 3;
h) !y'- y =-In x, x > 0; y(I) = I; i) y' + y = 2e'; j) y' + 3y = e
2
';
k) y' cos x + y sin x = I ; I) y' - -'-y = x.
x
3
- 1
27. Sii. se integreze urmatoarele ecu,.tii diferentiale Bernoulli:
a) = -2xy
2
, y(I) b) 2x'y'- 4xy = y'. y(I) =I;
X
c) 2xy'- y =_.:._;d) y dx +(x- = 0;
y 2 .
e) Bx ely= y(I + x sin x- 3y
3
sin x) dx; f) (x
2
y3 + xy)y' = I J
g) y'- y = ;; ; h) y' + 2y = 2xJY; i) xyy'- y' + ax3 cos x = 0.
28. Si se integreze ecuatiile diferenjio.le Riccati:
n) y' = y'- x' +I, y 1(x) =x; b) y' -+y'-
= 0; y
1
(x) =
c) y'- y'+ y tgx- -
1
-= 0, y
1
(x) = tg x;
CO!';! X
d)
y
1
(x)=....!..; e)
2 x zxa. xl x x
f) (1 + :v')y'- 4xy'- 2x(4x
2
+ 3)y- + x') = 0, y
1
(x) = -1- x'.
29. Ciutlnd solutii particulare de forma'indicat: . sa sc integreze urm:\toardc
ecuatii diferentiale :
a) y'+ y
2
+..!. y + .3,- = 0. y
1
(x) =.!:..;
X X X
b) (I + xiy- y
2
- x'y- 2x = 0, y
1
(x) ="ax". n e N;
c) y'- xy' + 2x
2
y- x
3
- I = 0, y
1
(x) ax+ b;
d) y' +....!.. y
2
- 2 y- x' 0, y
1
(x) = ax.
x' x
3&. 55 se aflc cea de-a treia aproximatic pentru 'olu(ia ecua(iei diferentiale
ty' = "Y y(O) = I. pcntru I xI .:; I y- 1 I .:; I.
2
31. Sa 5e ccua(iile Clairaut:
a) y=xy'+ y'
3
; b) y=xy' +-!;-:c) y = xy'- a(!+ y'');
y
d) y=xy'+..; ay' ; e) v = xy' +cosy'; f) y=xy'+ay'(I- y').
l + y'2
e iuterroze ccuajiile La!range :
a) y = (I + ')x + y'
2
; b):y = -;vy'- y:; c) )' = : r;
d))'=--'- e) y=2xy'-y''; f) v=-!..xy'+.....'L_
y'- 2 2 2y'
304
a)
c)
urm:itoardc
33. Sa sc integrczc ecuatiile difcrenjiale
a) y = - _1_ (xy' + x 2 + y'
2
); b) x = -
1
y + y'; c) y = xy'' + 2xy';
3 y'
d) x =sin y' +In y'; c) y = (x'+ y'
2
)/4; f) x =In (y
2
+ y'
2
)- In 2y'.
34. Aplicind metoda seriilor de putcri, sa se intcgreze ecuatiilc difercn!iale:
a) y' = x + y, y(O) = 1 ; b) y' = y + x
2
, y(O) = -2;
c) y' = 2y + x - I, y( I) = - ...!_; d) y' + y = e-". y(O) = 1.
4
35. Sa sc integrczc ecuatiile diferenjialc:
a) (x- y cosL) dx + x cosLdy = 0; b) y' =.!. + tg Y;
X X X X
c) x dx- { - ;') dy = 0; d) x'(y + 1) dx + (x
3
- 1)(y- 1) dy = 0;
c) y'- (2.- -
1
) y = 1 ; f) 2()' + 2)
2
dx- (x + y- 1)
2
dy = 0;
x x
2

g) y'(x+ siny)= 1; h) y'=.!.(1 + lny -lnx); i) yy' + y' = cosx;
X
j) y'(xcosy+asin2y)=1 k)xy(xy'+l)dy-dx=O;
I) (3x2 + 2xy- y') dx + (x
2
- 2xy- 3y
2
) dy = 0;
m) tg x y' - y = a ; n) x dy - ydx = y' dx; o) y = y' + y'
3

)
'+ a ) '2 . '
p. y =X) ---;;;: q y = y smy.
y
36. Sa se intcgreze prin metoda seriilor de puteri :
a) y=y' + (x- 1) 2 ; b) X
2
)' + (x- 1)y +I =0; c) (1-x))'=y, y(O)= I.
37. Func\ia y = tg x este solutie a ccuajiei diferentiale ) ' = I +)
2
sr, se
calculcze, folosind metoda seriei Taylor, prirnii cinci coeficienti ncnuli ai dezvol-
tirii functiei tg x, duprt puterilc lui x. in vecinJ.tatea originii.
12.2. Ecuatii diferentialc de ordin superior
rczolvabile prin cuadraturi
L Se ecnatie de ordinul n o ecuatic de forma
F(x, y, y, . , ., )'(
11
)} = 0,
(I)
cu F dat definit tntr-un domeniu din R
11
+2,
Problema. lui Cauchy pcntru ecuatia diferentiaUi. ( 1) de ordioul 11, inseamna determinarea
p.ei ei, y = g(x), ure conditiile initiate
(2)
2. Ecuatii diferentiale de forma y(ll) = f(x}. n > 1. Se prio n integrari
succesive. La o a!!tfel de ecuatie sc .reduce ecuatia de tipul
F(x, y<l) - 0.
(3)
3Mi
20 - Probleme de rnatematicl .supertoare - cd. l2a
Da.c<i se cunoa.,te o reprezentare parametrica a curbei F(u, v) = 0, de forma u =- u =-
t E {3], unde 'il !.[; !lli IP' sint co?ttinue, at unci solutia generala. a ecuatiei (3) se obtine sub forma
metrica
x = dyl-1) = yl) dx = dl ,.. yl-1) (1) = h
1
(t, C
1
), ... , y(t) - h,(t, C
1
, ... , C,).
3. Ecuafii diferenfiale de forma
Dacli. se cunoa.,te reprezentarea parametrica a curbei F(u, v) = 0, atunci solufia generala se
min<l sub forma para.metricii

'II)
x = + C; yW-lJ = ?(t); dyf-2> - 'tl(t) dx =
<j.(t)

<j;(t)
r
= dl + c,. ... , y = dx + C,.
4. Ecuatii diferentiale de forma
dt ::::> y<n-2> (t) =-
se cunoa!ilte o reprezentare parametricli. pentru curba, F(u, v) =- 0,
fi yf
11
J = .,i din
dy("-1) -- dy("-11)
rezultil. [y<-llj = 2 dl + C
1
.
y(ll) y(B-1)
Problema sc reduce la cazul 3,
5. Ecuafii difercnfiale de forma
Prin scbimbarea de functiq
y'''(x) = z(x),
se obtine ecuatia F(x, z, :, .. zC1I-.t)) = 0, de ordinul n - k.
6. Ecuafiile difereofiale de forma
se integreaza notind Y' p !Ji p drept variabilli. independenU.
V, EcuafiJie diferenfiale de
F(y, Y', y", , . yCnl) = 0:
se integreazi noUnd y' =- p !iii Iutnd p drept functie .,i y ca. variabila independenl .....
8. Ecuafil dlferenfiale omogene in y, y', ... , yfn)
F(x, y, y', , , ., y(n)) = 0,
.admit miqorarea ordinului cu o unitate da.ca punem
y' J z(x) dx
= - sau y = e
y
306
.b)
(6)
'"
(8)
(9)
(10)
(11)
(12)
(13)
1. Sa se integreze ecua\iilc diferentiale :
a) y" = x +sin x; b) y'" = -6
3
' + !0 , y(O) =E._ y'(O) = 0, y"(O) =!
(x + 2)
5
4 ' 8
1
c) x + y"_ - e"" = 0.
Rezolvare. a) Integrl:i.m de doui.'L ori succesiv obtinem
b) Procedtnd similar, dar tinind seama di
rezultA
"' 18
y
(x + 2)'
24
- 18(x + 2)- - 24(x + 2)-,
(x + 2)
5
Y" 6(x + 2)- + 6(x + 2)- + C
1
, y -3(x + 2)-
2
- 2(x + 2)-
3
+ <;x + c,,
I
.Y 3(x + 2)- + (x + 2)-' +- c,x' + c,x + c,.
2
Din conditiile initia.le obtinem C
1
= 0, C3 = 1, Ca = 5, astiel cli.
y(x) 3"(x + 2)-1 + (x + 2)- + x + 5.
c) Notind y" = t, aver::n reprezentarea parametricl1. x = et - t, y" = t. Deoarece y" - t,
I [ I .
dy'""" t d- """' t(et - 1) dt deci y .. = - - t
21
+ (t - l)e' + C1 A poi dy.., --'
3
-t {t -l)e: +
2 2
+ Cl](e' - 1) dt ;;i deci X= e' - t,
y e
21
( I- + l + e
1
(- +I' j- I + C
1
) + t' - C
1
1 + C,.
2. Sit se integreze
a) y"' = - y'"; b) y"'""" - y-
3
. y(2) = I, y'(2) = I ; c) y"" + y'" = l.
Re::olvme. a} Puntnd y" -= t, obtinem reprezentare-..a y" -= t, y"' """ -1
2
Deoa.rece dy" - y"'
fi dy"-== dt, rezulti.'L dx = -t-2 dt $i X= r-1 + cl. A poi dy' """'y" dx-= -rl dt implicA. y' =
--tnt+ C
1

Deoarece d)'' = y' dx, rezulti1 dy = - ( + C
2
)t-
2
dJ deoi y J (r
2
ln I - C,t-
1
) dJ +
a.stfel
1 1 C2
x(t) = - + c,, y(l) = - -In I - - + - + C,.
t I t
b) Notind y = t, rezulti1 ca. y" = -r-
3
, astfd cA. dy'"'"" -t-
3
dy- y' dx. Deci dx-
dl
-- t
8
dy' =-, de unde y' dy' = -1-
3
dt. Apoi (y')
2
:==- r
2
+ C1 Din t:onclittile inipale rezulHi.
y'
I= I+ C
1
C, = 0 deci y - 1-1 Pcin unna...,, dy- r- dx .. a dx = I dl, de undo x -!., + C,.
- 2
Din conGiliil(inipale 2 = + C2 C1 = _..:: . Doei so1u.ti& Cl'!te
2 2
12 3 1 3
=- + -, y = t sa.u x = +-.
2 2 2 . 2
SO'I
c) Curba. de ecuatie ull + va = 1 are reprezentarea u =cos/, v =sin t. Deci
y'' = sin t .;;i d)'" = y"' dt', deci cost dt = cost dx :;;i X = t + cl. A poi dy' = y"
y' """ -cos t + C
2
dy = y' d.t', rer.ultA dy = (-cost + C
2
)dt 'i
x = t + C
1
, y = -sin t + C
2
t + C
3

3. Sa sc integrczc ccuatiile difcrentialc:
a) y"- 2y' ctg x sin
3
x: b) y'"(l + y'')- 3y'y"' 0.
Rezolvare. a) Punind )'
1
= z(x), obtinem o ecuatie diferentiaHl. liniarA ::' - 2z Ct!- x = sin
1
x cu
so1utia y'(x) = Z = C
1
X- :-.in: X COS X, J)('ci y(x) = (2x- Sill2X)- _.: X+ C".
4 3
b) NotAm y(x) = t(x) :;;i obtinem P"( I + p
2
) - 3p(p)
2
= 0. DacA acum notam p = z(p),
. . d 3
rezultA P" = z p = Z'Z :;>1 tlcct - = ---dp, de untie ln I z I = - ln( 1 + rl + In cl.
z 1,-p
2
2
= ( 1 + p!),/' C
1
, = ( 1 + C
1
, ( 1 + p
3
)_
3
,
2
dp = C
1
d.t', iar sin (arctg p) = C
1
x + c,.
dx
Y' = P = tg(arc sin (C
1
x + C
2
)). Folosind rclatia ely= y dx, obtincm dy = p dx = ..t_ (1 +P
2
)-
3
/
1
dp,
c,
de unde )' = - -
1
-(1 + p
2
)-t/2 + C
3
{ii X= (arctg p) - _s_,
cl ct cl
4. sa se integreze ecuatiile :
a) y" + y'' l, y(O) 0. y'(O) .jz; b) y" 2yy'.
Rez()lvare. a) NoHI.m Y' = p $i y" = 1 - p
2
Din dy = y" dx rezultli dx = si
l-P' .
d.eci x =_.!.In I p +
1
I + C
1
. A poi, din dy = )'' d.r, rezulta dy = Pdp , astfel cc\
2 p-1 1-p'
y = --In I 1 - p
2
I + C
2
I x = - lu -- + C,.
l . l IP+ll
2 2 p- l
Din initiate se obtine p = J2. care implic5.y(p = JZ) = 0, x(p =-JZ)= 0, astfel
.cA C
1
= -In ( 1 + J2), C
2
= 0. Deci solutia diutatii este
y = I l - p' [, x I p + l I + ln{ l + .j2).
2 2 p- 1
b) NoUi.m y' = p(y) astfel di )'" = i'i devine
p dp = 2yp, de unde dp = 2y dy, deci p = y
2
+ C. sau p = 0.
dy
dy l y . . l
De aici oDtinem - =- ya + C
1
,---:- arctg- = x+ C
2
, pcntru C1 > 0 :;;1
1
-1"' -
ctx Jc, ..[C, 2,-c, ,y+.j-c,
-I
-=X+ Cz. pentru Ct < 0. DacS. cl = 0 obtinem y{x) = --. Dac! p = 0, atnnci )' = c3.
x +ell
5. sa sc integreze
a) y" b) y"
X
ecuatiile diferen\ialc:
2
' ; c) x;. l, ;(!) = y'(l)
(l+x')'
,, sin 2x .
'ti y I=--,
sin"-x
e) y" -(l + tg
2
x). y(O) = 0, y'(O) 0.
308
7. Sa se
a) (I + x')y"
c)
g) xy"=y',
8. Sa se
a) l + () ')'
d) 2/ = y''(y
9. Sa se intl'grt
a) xyy" +
+ y'.j
10. Sa se

I
I. Ecllatii
1Jnde a,(s), s e
n, omog.,,.
L Dacll y,,
Cc. i - t, 2,
deci
Deci
dx __c!L

1- P'
astfel
6. sc intcgreze ecuatiile difcrcntiale :
a) y'' = -J 1 - (y')'; b) y"' = J 1 + y'"'; c) y" = : y-t/2;
d) y" = 1 - (y')' ; e) y" ya = 1, y (+) = y' C) = l ; f) y'( l + (y')
2
) = a y".
7. S:i' se integreze ecuajiile difcrenjialc:
a) (I + x')y" = 2xy'; b) xy"- (y")'- y' = 0. y(O) = 0, y'(O) = -ll
4
c) y"- xy"' + (y'")
3
= 0; d) xy'" - 3y"'- 4x
2
= 0;
e) l + (y')
2
= 2yy", y(l) = y'(l) = I; f) yy" + y" = ;'', y(O) = y'(O) =I;
g) xy"=y', y(O)=y'(O) = 0; h) xy" = Jl + (y')
2
, y(l) =0, y(e
2
) =I.
8. sr, se intcgreze ccuatiile diferenjiale :
a) I -f- () ')
2
= 2))"; b) y"- (y')
2
- y)' = 0; c) y''- yy" = y'y' l
y
d) 2_y'' = y"(y -I), y(2) = 2, y'(2) = -I; e) yy" + y'' = I, y(O} = y'(O) = l.
9. sr, sc intcgrcze ecuatiile omogene in y, y', y" :
a) xyy" + x(y')'- yy' = 0; b) x'yy" = (y- X)')'; c) .>Y" = (y'\
2
+
+ y'J y' + (y')'.
10. Sa sc intcgreze :
a} y"- (y')
2
+ y'(y- I) = 0, y(O) = y'(O) = 2; b) y' + (y'\
2
- 2yy" = 0,
y(O) = _y'(O) = I; c) y" = (y')
2
- y, y(l) =- y'(l) =
i 2
d) 2y' + y"[(y')2 - 6x] = 0, y(2) =I, y'(2) = 2; e) (y
131
)
2
= l
f) y' = xy" +)" - (y")
2
; g) y' = x(y")' + (y"\
2

12.3. Ecuatii diferentiale liniare de ordin superior
'
I. Ecuatii diferenfiale liniare de ordinul n cu coeficieati variabili. Fie ..
{11
unde a,(x), x E [a, b], i """ 0, 1, ... , n, sint functii CQati.nue Ute. Ecuatia. diferentiaJA linian\ de
ordinul n, omogena., are forma
Ly = 0.
{2)
1. DacA. y
1
, y
2
, .. , Yn este un sistem fundamental de solutii pentru {2), atunoi
{3)
i - 1, 2, ... , n, fiind constante arbitrare, roprozinti. scMll1ia gonerall a. ecuatiei omegene (2).
309
Ecuafia omogenl, care admite sistemul fundamental de solufii y
1
., y
2
, . , yN, este
W(y
1
, y
2
, . , y,. y) - 0,
nnde
y, y,
Yn,
W(y,, Yo .. .. y,)-

)'; .. . y
. .
reprezint4 wronskianul sistemului de funcpi y
1
, y
2
, , Yn
Dacli. se o solutie particularn. a ecuatiei omogene (2), fie y
1
{x), atunci prin
barea de functie
y(x) - y,(x) z(x)
ee obtine o ecuape tn necunoscuta z, cu ordinul mic::;orat cu o unitate.
2. Solutia a ecuapei diferentiale neomogene
Ly = f(x), cu j(x) continua.,
oste
U.Rde y
0
este solutia geinerali1 a ecuatiei omogene (2), iar j este o soluP,e pa.rticulan1 a ecuatiei
ogene (6).
Metoda varaJiei constantelor (metoda lui Lagrange) : dacil. se cunoa::;te un sistem fundamental de
soluf.ii y
1
, y
2
, , y,. al ecuafiei omogene (2), atunci o solutie particularn. a f':Cuatiei neomGgent> se
determinl dup3 formula
y(x)- ](
1
(x)y, + H
2
(x)y
2
+ ... +H,(x)y,.
u11.de functiile K
1
(x), 1' """ 1, 2, .. , n, se deduc din sistcmul
K;yl + K;_yz + ... + K:,Yn = 0
+ + ... + = 0
prin n ova.dra.tu.ri.
II. Ecuatii dife.renfiale liniare de ordinul n cu coeficienJi constanfi. 3. Pentru detPrmir:area
unui sistem de solutii al ecuafiei diferenfiale liniare omogene de ordinul n cu coeficifn1ii aJ,
I - 0, 1, .. n, constanti
Ly = aoY(n) + a
1
y(n-1)+ ... +any o::::: 0
i 10)
!le solutii de forma y .., erx, ajungfndu-se astfel la ecuatia caracteristicil.
F(r) = a
0
rn + a
1
t""-
1
+, .. +an 'E:: 0.
(II)
&.) Dacl!. F(r) are r:idRdnUe rea1e distincte 1"
1
, r
2
, , 1' ,., a.tunci un sistem fundamental de solntii
pentru ecuafia ( 10)
aetfel cli. solutia general!\ a ecuatiei omogene ( 10)
4.
.....
schim-
I -'l
(6)
(f)
ne<>-
de
se
18)
19)
(10}
I II)
{12)
(13)
b) Da.cli. printre rAd1cinile ecuatiei caracteristice exista r.1dlcini complexe simple, do exemplu
,.. = ::bifl, atunci fiecl.rei perechi de r.1d3cini complexe conjugate ii corespurid dou:i solutii !inial
' independente :
y
1
= cos y
1
== erv; sin [h.
(141
o) Da.cA printre rad.1cinile ecua.tiei caracteristice exisU r8.d.1cini reale multiple (de exemplu rj
. este d.d3.cin8. multip13. de ordin p + 1). atunci fieca.rei astfel de rl.Mcini ii corespund solutii linial
iodependente (tu nurna.r egal cu ordinul de rO.ultiplicitate al r.1di1cinii) de forma.
(1'1
d) Dad. printre rc1.di:l.cinile ecuatiei caracteristice exista $i ra.<;lacini complexe multiple (de exemplu
,, - r,- ... - '+'- + r
1
- r,- ... - ;;,+1 - atunci fieca,ei astfel de II
orespunde un numa.r de solutii liniar independente egal cu dublul numi:l.rului ce indici1. ordinul de
multiplicitate :
(16)
y
1
ca erz.z cos y
1
=- xerx.:r; coS ... , y,+l = xPea.:r; cos
y! =- e7.:r; sin !)x, Yi =- sin f3x, .. , Y;+l ,. sin !)x.
of. Solutia gcneral:l a ecuatlei diferentiale liniare neornogene de ordinul n en oodicientii eonstantl
(17)
Lu - f(x), cu f functie continua.,
-este
y = y' + y.
(111
unde y
0
este solutia. generala. a ecuaP.ei omogene { 10), iar ji este o solutio particulara. a ecuatiei neoma
gene ( 17).
in multo situatii se alege solutia particulara. ji dupa. forma.luif(x). Se metoda coeficien-plol'

a
1
) Fie f{x) =- Pm(x), polinom de grad minx. Dadl. r =- 0 nu este ratncina. a ecua.tiei cara.cteristi.oo,
se cauta. Y de forma
y = Q.().
(19)
unde Q
111
(x) estc un polinom oarecare, de grad m. Dad\ r - 0 este raiacina. multiplll. de ordin li,
atunci se cauta solutia. pa.rticularl de forma.
(20)
ht) Fie f(x) - Daol r - ct nu este ri1Mcial a ecua.iiai ca.ra.cteristioe, se cautl solutia
particularA. de forma
(211
l&r dad. r """ ct este r-.1<Ucin1L multipl.i de ordin k, se ia.
(2!)
e!J Fie f{x) =- ecx.:II[Pm
1
(x) cos + P:..(x) sill r;x] JJi fie "'=- ma.x(nl]_, m
2
). Da.Gl r- ct nu
ute d.Mcinli a ecuap.ei cara.cteristice, atunci se ca.utl soluti& particularA. de form.&
y- e .. [Qm() + siB
tar dae& r- IX d:li este rldAcin& multipll de ordin k, se ia
Y :::::a cos + Q;'.(x) sin
311
(211
(l41
DacA = /
1
(K) + }
2
{x) + ... , unde fr(x)" au una din formele rnentionate, atunci
soi:Ujia. particulara j(x) = j 1(.:r) + j 2(x) + ... _. cu j,(x) corespunzAtor fonnei lui fd:r).
III. Ecuafiile luJ Euler sint ecuapi de forma
awnyfn) + alxn-Iy(11-IJ +,., + any = j(x),
unde A_. a
1
, , a. stnt constante reale, iar f(x) este o funcfie continuA. Astfel de ecuatii
ecuatfi cu coeficienji constanp, prin schimbarca de variabilci
St- obfine
lx I= et.
1. Sa sc cerceteze dependen(a Jiniara a uriik'itoare!or sistemc de func(ii:
a) y
1
=sin X, y
2
=cos x,,J': x e R; b) y
1
= sin2 x, _v
2
= cos
2
x,
)'3 = 1, X E R.
Ruol'llare. a) Relafia A
1
y
1
+ Azy11 + Aa)'a = 0 implicil A
1
sin x + ).
2
cos x + Aa = 0. Ikri'lind
aeeastA ultimA relatie de doui1 ori in raport cu x, rezultA ).
1
cos x - sin x = 0 -/.
1
sin x - ) .. cvs x'=
= 0. Din aceste trei ecuapi obpnem A1 =).2 = A3 = 0 $i deci sistemul este liniar independent. OLtinem
re.zultat calcuHnd wronskianul ata$at sistemului de functii W(y
1
, y
2
, Y:d = -1 # 0 .5i
si.!ltemul esto liniar independent.
b) W{y
1
, y
2
, y
3
) = 0 sistemul este liniar dt:>pcndent. Relatia de dcpendclltA liniara
YI + Yll - yi = 0.
2. Sa se formeze ecuafia diferenjialii liniara omogena >i sJ se scrie wlu(ia
generalii daca se sistemnl fundamental de solutii :
a) y
1
= x, y
2
= x
2
; b) y
1
= e:t, y
2
= sin x, y
3
= e' cos x.
Ru('/van. Se verific! cA cele dou.1 sisteme de functii sint liniar independent e-. Pentrll a cllin:-
t'euatia corespunzAtoare trebuie ca orice alt.1 solutie y sa depindi1 Iiniar de functiilc si.sternului, <t')l(';"j
treOnie indeplinit.1 conditia (4).
a) ll'(y,, y,, y) = 0, I I
x
2x
2
:. 1 = o ..t
2
y" _ 2..ty + 2y = 0.
Y"
b) W{y1, y
11
, y
3
, y) = 0, y""- 3y" + ':ly- 2y = 0. Solutia generaJA este y =
+ C''!f'
1
"i11 .t +
+ cos x .
.!. Fo!osind solutia particular:\ indicata, sa se integreze urmatoarl'le tTua(ii
difeTcntia!e :
)
" 2 , sin x b) " ( !) 2( ) 0
a y + - y + y = 0, y1 = -- ; xy - x + y - x - 1 y = ,
X X
y
1
= e"; c) y" + (tg x- 2 ctg x)y' + 2y ctg
2
x = 0. y, = sin x.y (f)= 0,
,(") 1
y [3 = '
312
c) Punenll
deci
liniar;l csfe
sa
tcuatii
0,
sin;;
Rezoluare. a) Folosim schimba.rea de functie (5), astlel cl. y = z --. Deci
, , sin Ll.:
y-z--.,

.rc.osx-sinx . .sinx
2
(cosx sinx) ( sinx 2cos.r 2sinx)
z Y" = Z" -- + Z' -- - -- + z - -- - - + ---
x2 x x x
2
x x' x3
!nlocnirca in e:cuatie obtinem succcsiv:

prin
COS X

2c' oin x
C'
Z' = --'-'
sin
2
x
z= -Ci ctg x + C11
Sill X
. .
2
cos x sin x
Dec1 solutta gcncraL:J. cste y = -C1 -- + C, --,
X X
b) A vern y
1
= er.r, = rcrx, = r2crx, care inlocuite in ccuatie conduc Ia identitatea
- xr - r - 2x + 2 0. Aceasta impliccl. faptul d\ ,.z - r - 2 = 0, -'f + 2 = 0 .,. =- 2. Deci
o solutie y
1
= e2-r. Flcind schimbarea de functle y = ze
2
x, obtinem ecuatia
, . + (3x - l)z' = 0, de uncle ( 3) dx, z' c,xe-.
c) f'unem y = z sin x, astfe1 cl
1
-- c,(3x +
9
z" sin x dz' sin x
- =- - -- ---- dx, z = C1 cosx, z= C
1
sinx + C
1
.
z' COS X z' COS X
J)eci y = cl sitl! X+ Cs sin X y' = cl sin 2x + Cz cos X. Din conditiile initiale rezulta.
C, = -2. Dcci 'solutia cste y = sin
2
X - 2 sin x.
4. Folosind solutiilc particulare indicate, sa se integreze urmatoarele ecuatii,
difercntiale liniarc neomogene :
a) y" + ( l - x)y' + y = l, y 1 = l, y, = x :
b) (x
3
- x' + 7x + 9)y"- 4(x
2
- x + 4)y' + (6x- 6)y - 2x
2
- Zx- 16, y
1
=
= ax+ b. y(O) = y'(O) = 0.
Rezolvare. a) F!cind substitutia y = 1 + u(x), obtinem ecuatia omogena in functia necunoscut:A u:
u" + ( 1 - x)u' + u = 0. Pentru aceash\ ecuatie cunoa!?tem solutia particularlt u
1
= y
2
- y
1
""" z - l.
l'roce(lind ca la exGrcitiul precedent, punem u= zu1 = z(x - 1) obtinem succesiv:
Dl'' i
z"
-=X-
z'
2 M ( 2 ) - ---, -- = x - 1 - -- dx, z' = C
1
(x -
x-1 z' x-1
(z-1)
1
z = C
1
f (x - l)
2
e-,- dx + C11
(x-1)'
y = 1 +- u = 1 + z(x- 1) = l +
- 1) + C
1
(x - 1) J (x - 1)-
2
e_2_ dx.
b) C'l.utind solutii de forma indicata, giisim y
1
= x. Cu schimbarea de functic y = y
1
+ H =- x + u,
obtinem eeuatia omogena (x3- x2 + ?x + 9)u" - "'(x2- x + 1)u' + 6(x- l)u = 0. Deoare<:e
cocficientii sint polinoame in x, ca.uta.m solutii ale acestei ecuatii de forma u = Ax
3
+ Bx
2
+ Cx + D
lnlncuind in ecuatie ide.ntificind, obtinem in final solutiile u
1
= x
2
+ 3, u
11
= x
3
+ Jx - 8, care
un sistem fundamental de solutii. Prin urmare, so1utia general3. a ecuatiei omogene este
u = C
1
11
1
+ C
2
u
2
= C
1
{,1:
2
+ .3) + C
2
(x3 + Jx - 8). Solutia a ecuatiei initiale este deci
y = y
1
+ u = x + C
1
(x
11
+ .3) + C2 (x
3
+ .3x - 8).
Diu conditiile initiale rezultli C
1
= - C
2
= - 2. solutia este y = -x
3
(3x + 8)/9
9 ,1

313
5. Utiliz!nd metoda variatici constantelor, s:l se integreze urmatoarelc
difcrentiale liniare ncomogene :
a) x
2
y"- xy' :- 3x
3
; b) y'" + y' = sec x.
D
. dy" dx Rezolvare. a) Ecu.:J.tia omogenll. %te =y - xy-= 0. cc1 -- =- cu y' C
1
1
y' ,

Cautam solutia particulara y a ecuatiei neomogene de forma cu y 0 Punind j-=
-+
+ Z
2
(x) 1, obtinem cu metoda variatici constantelor
x2
2
1\; 2 + I\; = 0, A';' = Jx
Deci = 3, = - 2. ". astfcl ca avem l\'
1
= .>x, /(
2
= - _l_ ,a j = .. Dec i soluta get
2 2
I
ralll. este J' = y
0
+ y = - cl.l
2
+ c. + x3.
2
b) Ecuatia omogena asociata cstc Y"' + Y' = 0. Puncm )" = t $i deci Y"'- - 1, astfel ca dr
= Y'" dx $i dy = y"dx implica
d " d
L = -L; y" dy" ""'y'" dy'. y" dy" = - t ctt , y" = J c
1
- t
2

y"' y"
clt
eci dy = y" dx arata ca dx = . Dcoarccc dy = y dx, rezulta
.jcl - t2
I :-r Jc---;; C . I
dy = -..=.=- dt y = -r 1 - t +
2
$i ;r = --=- +
Jcl- t2 Jc1 ..
.Eliminind parametrul I renotind con5tantclc corespunzAtor, oLtinem 50lutia gcncralil a ecuape
mogene sub forma y
0
= {\ + c2 cos X+ Ca sin x. C<'!utam solutia particulara y a ecuatit'i neomogcne
tub forma ji = K
1
(>) +
cos x + H
3
(x) sin x. Metoda variafiei constantelor condun Ia
I(; COS sin X = 0, r + ]{;COS X = 0, -](;COS X - ]\";Sill X = l'CC X, a5tftJ cA
. , , 1 . -sin x . K I ( x r.) I
ebtmem H
1
=sec x, 1\2 =- . I\ 3 =--- . Dec
1
= In tg - +- , I<
2
= -x, 1\'
3
In jcosz
COS X 2 1
$i ji -In/ tg (; + :) I -x cos x + sin x In I cos> j. Solutia gencrala a ecuaf<"i neomog< II(: cs11
y = cl + c2 cos X + Ca sin X + In I tg ( -i + ; ) 1- %cos X + Ill I (OS X'
6. Sa se integrcze ccuatiilc diferentia1e liniare cu coeficicnti constanti :
a) y"- y = 0, y(O) = 2, y'(O) = 0; b) y1
41
- Sy" + 4y -= 0;
c) y" + 2y' + y = 0, y(O) = 0, y'(O) = I ; d) ym + 3y'G' + 3y1s' + yt4 = 0 l
e) y'"- y" + y'- y = 0; f) 64y'
8
' + 48y
161
+ 12y141 + y" = o;
g) yC41 + 2y'31 + 3y" + 2y' + y = 0.
Rezolvare. a) Ecuatia caractcristicll. r
2
- 1 -= 0 are r!l.daci nile reale distincce r
1
- -I, ,
2
- 1.
astfel cA y
0
= C
1
e-r + C
2
e ... Din conditiilc initialc obtinem C
1
-= C
2
-= 1 deci solufia particnlarll
c liutata este y
0
= e-z + e.r.
b) Ecuafia caracteristicl!. ,A- .5r
2
+ i "" 0 are rlidacinile reale distincte r
1
= -2, r, - -1,
"a - 1, r
4
= 2. Dupli ( 13) rczulta
314
c) A-rem r
3
+
este }
1
- c-.r. Y2 =
Ct = 1 yo=
d) '7 +- Jr6 +
f) f. + -l8r'
l . .
j'
2
)(
+ SID-.
l.
r' + 2rJ + 3
7. $5.. se inte
lelor:
::t) )'" + 3).'
I
Rewlvare. a) I
ntlc "t -2, r:!
de forma 5' = 1\ t(x
d.:-<.t 1(, -c.r
Solutta general.\ a
'>) v" +Y =
ticul<H'l. tie forma.

_ cos 'lui tg(;
8. s:i sc inl
1\
I
y"- 5y'
y"(l) =
c)
.
II
-y .
g)
y<l) + 2,
i)
yll- 4]
k) y
II
-
astfel ca dy" =
este
c) A'1em. r
3
+ 2r + 1 = 0, ,.
1
= r
11
= -1. Dupa ( 15) rezultl1 ca sistemul fundamental de solut:B
esto )'t =e-x, y
2
= xe-x, ast1e1 cit = C
1
e-x + C
2
xe-x. Din conditiile initiate deducem C
1
- 0 P
C
1
= 1 y
0
= xe-=.
d) r7 + Jr6 +}r5 +r4 = 0 :::::.,.
1
==Ya =r
3
=r
4
= 0, ,.
5
=Y6 =r1 = -1. Deci
y
0
= C
1
+ C
2
x + c
3
x2 + c
4
x3 + C
5
e-x + c
6
xe-x + .c
7
."'2e-x.
c) r3 - r2 + r - 1 =. 0 .;::> r
1
= 1, r
2
= -i, ,.
3
= i. Deci, duplt ( 14), a-rem
y
0
= C
1
e.r + C
2
cos x + C
3
sin x.
f) 6-trs + 48re + 12r' + r 2 =- 0 > r
2
i4r
2
+ 1)
3
= 0 =:> r 1 = r 2 = 0, 'a= rf = r
5
= _!.. i, r.= r1 ==
2
1 , .
0
X X x C . > C I >

=C
1
+C
2
x+C
3
cos--+C
4
sin-+C5xcos-+
6
x_sm-+
7
X cos-+
2 2 2 2 2 2
+ C.xs sin .=._
2
I . J'i . ,
--+1-- {>1 y""'
2 2
I
--
+ C
1
x e 2
. .j3
sm--
2
I . .f3
---t--.
2 2
_..!... J3
+ Caxe
2
cos-- +
2
7. 55. se integreze ecuatiile diferentiale urmatoare prin metoda variatiei constan-
telor :
,
a)/" + 3),' + 2y =
1
e ; b) y" + y = tg x.
Rezolvare. a) Ecuatia caracteristic:i. a ecuatiei offiogene este rl + Jy + 2 = 0, cu rldlci
nile r
1
= -2, r
2
=- -1. Deci y0 = C
1
e-
2
.t: + CJ.e-x. Ci'i.utam solutia pa.rticulara a ecuatiei neomosene
de forma y = I<
1
(x)e-
2
.t: + K
2
(x)e-.t:. Dupki. (9) obtinem
+ = 0, = (1 + e.t:)-1
deci I<
1
= - ez + ln( 1 + ex), K
2
= ln( 1 + e.t:), astiel Y = e-
2
z[- ez + In( l + e.t:)] + e-41J.n( 1 -flo e.,.
Solutia generala. a ecuatiei neomoge.ne este y = C
1
e-
2
.t: + C2e-s- e-.t: + (e-2s + e-.t:)tn(l + e"").
h) y" + y = 0 => Y
2
+ 1 = 0 => t't = -i, t'2 = i Y
0
= Cl COS X + C2 sin X. so1upa P*r
ticular3. de forn\a Y = K
1
(x) cos x + K\l(x) sin x. Obtinem cos x + K; sin x = 0, sin" +
+ = tgx, de unde K
1
= sinx- In \tg(: + :) \ K
2
=:. -cosx. Deci Y =- cosx sin-
-co> dn l tg( + :) !-sin x coS%. Solu\io genecaUI. a ecua\iei neomogene este y C
1
oo .. + .
+ C
2
sin x - cos x ln I tg(: + :) \
8. Sa sc integrcze ecuatiile diferen\iale:
a) y"- 5y' + 6y = 6x'- !Ox+ 2; b) y'"- y" = x. y(!) = 1. y'(l) = 0.
y"(l) = -1 ; c) y"- 3y' + 2y = c(x' + x): d) yt
4
1- yt3)- y' + y = e' i
e) y" - y = xe' + x + x
3
e-; f) y" - 7 y' + 6y = sin x l
g) yt
4
> + 2y" + y = sin x; b) y'" - 3y' - 2y = JO(sin x + x cos x) - 8x
0
i
i) y"- 4y = e2'(11 cos x- 7 sin x); j) y" + 2y' + 2y = xe- + e- cos x;
k) y" - 2y'. + 2y = 2e' cos x- 4x e' sin x.
315
RezfJ/vare. a) A vern y"- 5y' + 6y = 0, cu ,.: - 5r + (i = 0 r
1
= 2, 1
2
= 3,
y c:::: C
1
e
2
z + C
2
e
3
z. Deoafece r = 0 nu este radacinii a ecuatiei caracteristice, c:lutAm Solutia
culara de forma y = Ax
2
+ Bx +C. Derin'im inlocuim in ecuatie 2A - lDAx- 5B + 6Axl
+ 6Bx + 6C ::;:: 6x
2
- lOx + 2. De aici rezultti A = l, JJ = C = 0 deci y = x
2
Solutia
este y F C
1
e
2
x + C
2
eax + x2.
b) Ecuatia caracteristici1. r
3
- r
2
= 0 are solutiile r
1
= r
2
= 0 r
3
= 1, astfcl r:.1 y"
+
Deoarece r = 0 este n'idi'i.cina dublii pentru ecuatia caracteristic.i, conform cu

solutie particularii. de forma y = x
2
(Ax + B). Derivind inlocuind in ecna1ic, olAincnt A =
1
B = - -. Dtci, solutia general<'l a ecuatiei nC'omogene este y ""' C
1
+ C
2
x + C
3
c""
2
Din conditiile initiale deducem C
1
= _2..,
6
C-__
1
c
1
s 1 - 1
.. =-, 3 =-. o tJtta CC'ruta t''ift: (eel
2 e
1 X
y +
6 2
c) Solutia generala a ecua1iei ornogene este y
0
= C
1
e"' + C
2
c2"'. Dcoarece r = 3 uu este
a eruatiei caracteristice, conform cu {21), c.iut;:lm solutia particular;! de forma y =

-1- !J.l: +C).
fnlocuind in ecuatie, deducem .i = _!_, B = -I, C = 1. Dcci solut;a g<ncrala a ccuatiei neonwl?<n<
2
este y = C1ex +
+ {.1
2
- 2x + 2je3x/2.
d) Ecuatia carackristicA rt - r
3
- r + I = 0 are nidJ.cinile r
1
= r
2
deci
1
---
2
2
Deoarece r = 1 este ril.di'i.cinJ. dublJ. pentru <'cuatia caractcristicA, dupa (22), se t:aut;i solutia parti
rularli de forma f = x
2
Ae
20
.kezultA A = 1{6 i = x
2
e:rj6, iar solutia gf'Heral5 a ceua1if'i n{'omogene-
este y = y
0
+ j.
e) Ecuatia caracteristicA r
2
- 1 = 0 are rAdAcinile r
1
= - 1, r
2
= 1, cA yu = C
1
c-z + C
2
e.
Sintem in cazul dt) en ](x) = / 1 (x) + /2 (x) + j
3
(x), undf' /
1
(x) = xe", fAx) = x, = x
3
e-x. St: cautA
olutia de forma f{x) = ft(x) + f 2 (x) + .Y.
1
(x), cu .Y
1
(x) = x(a
1
x + bt)cx, ,Y
2
(x) = a
2
.t + b
2
, .fa(x) ""
=
+

+ c
8
x + d
3
)e-z. fulocuind pe ;-;(x) in ccuatia diferenfialii, o{otiwJll in final .solutia'
1
j(.t) = -x(x- l)e'"- x -
4
1
- x(x
3
8
+ 2x
2
+ Jx + J)e-x y = y
0
+ J'
f) Ecuatia caracteristic<'i r
2
- 7r + 6 = 0 are nid;'jcinile r
1
= I, r
2
= 6 -\'i dt'ci y
0
= C
1
e + C
2
eu,
Sfntem in cazu1 c
1
) cu a: =0, = I Pm
1
(x) = 0, P!,,(x)::;:: 1, a.stfel ca m = 0. IJeoareu r""'
-rz i(j = i nu este rAd<icinA a ccuatiei caract!'ristiee, dupA (23) se ia .V =A sin x + B cos.r.
folocuind in ecuatia neomogena, obtinem y = (5 sin x + 7 cos x)f74. deci solu1ia .f:<'JJeral.'i a f'Cuatiei
oeomogene este y = C
1
e"' + C
2
e6.t + (5 sin x + 7 cos x)f74..
g) Ecuatia caracteristicA r" + 2r! + I = 0 are r.id.'icinilc r
1
""' r
2
= i, r
3
= 1
4
= i, deoi
y" = (C
1
+ C
2
x) cos x + + C4x)sin x, Sinttm in cazul c
1
) en a: = 0, (3 = l, P m,(x) ::: 0, P'!,,(x) s I
;;i m = 0. Deoarece r = i este riidi'icina dubl;l pentru ecuatia caracteristic<'l, dupi'i (24.), .se Ia.
j - x!(A .sin x + B cos x). Se obtine A = - 1/8, B = 0, astfe1 ca solufia gf'nerala a ecuatiei neonwgene
1
este y -= (C1 + C2x)co.s x + (C
8
+ C
4
x) sin x --x2 sin x.
8
h) Ecuatia caract('risticcl - 3r - 2 = 0 are rcldclcinile 1'
1
= r
2
= -I, r
3
= 2, astfel ca.
y - (C
1
+ C
2
x)e-"' + C
5
e
1
z. Deoarece f(x) = f
1
(x) + /
2
(:r), cu /
1
(x) ""' IO(sin x + x cos x), j
2
(.l) =
316
y (C,
j) Ecuatia
a ecuatiei
= xe-z

Se oLtine A
r .-(c,
+ C
2
e.t sin x.
y = xe.t[(Ax +'
gencrala e
este
a) 3x'y"
c) (3.t
d) x'y"'.
e) x
2
y"
Rt::olvare.
b) Fo1<>nj

mogcne este
= C
1
x + Cr
c) . ..Ea,Cem
rezultA
Prin urmare,
2, '2 = 3, ast!el
cAuti\m Solutia parti
lOAx- 5B + 6Axs +
= x2. Solufia gneralA.
obtincn, A = _ _!_
6
(.r3 + J:rJ)/6.
r = 3 llll este solutie
= c3r(Ax2-+- llx + C).

I .. /T
--l---
1. 2
caul{t solu1ia parti-
a ecuatiei ne(mJogene
. ca J'o = + C2e.
= Sc cauta.
+ b2, J'a(x) "'"
in final solutici
'a """,.4 = i, $i deci
= 0, r;,. (xJ = 1
dupa (2n: se -, ..
a ecuatici ueomogene
"s ""' 2, astfd d\.
+X CO.'> x), j
2
(x) =
.;. -Sx', se cauta. solo\ia pacticolaca de fomm y(x) J,(x) + y,(x), cu y,(x) (ax+ b) sin x +
+(ex+ d) cos x y,(x) n" + Jx' + gx +h. inlocuiud in ecnatie, sc ob\ine, dupa identificace,
. l
7
l . .t) cos .r + - 2x sin x -+- 4x
3
- tSx
2
-+
54x - 69.

5
genera.l[l. cste
) (C, \- C,")e- + C,e" + - x l cos x + l -2x) sin x -j ix' - !Sx' + 54x - 69.
i) Ec,a\ia cacactccistidl ' - 4 0 ace ct;dCccinile r, -2, r, 2, a>tkl cay' = C,c- '' + C,e".
f)eo;nec<'' 2 i nu cste d\diicina a ccoatici ca.-actccbticc, dopa (23), >e ia y e'"(.4 cos x + B sin x).
lnlm:uiml \u ecuatie, se obtine A = 1 :;;i B = J, astfcl di solutia gcneralf1 a ecua1K'i este
)' o--- C
1
e- 2" + + x + 3 sin x).
j) Ecuatia camctcnstica este '' + '' + 2 0 >i ace ciidCccinilc 'u - I"' i. Solo\ia
a ecua\iei omogene estc y
0
C,e-' e<>S X T C,e- sin X, l)eOOfCCC j(x) j,(x) + j,(x), CU j,(x) -
xc- ,;j,(x) e- cu>X, sc ia _i(x) y,(x) + .f,(x), cu y(x) (Ax+ B)c- + xe-(C cos x + D sin x).
Se oUtine A = t, R = 0, C = 0, D = l/2. Prin urmare, solutia gencraH'I. a ecun1it>i neomogene este
y ,- lc, "''-' + c, sin x + x-+- x)
k) Ecuatia caracteristici'l. r
2
- 2r + 2 = 0, cu rihUicinile r 1. 2 = l i, implit:-1 y" = C
1
e" x +
+ C,e sin x. [)eoacece r li cste cMacinii simpla pentcn ecna\ia cacactecis<w{;, dopa (24), se in
y xe'[(A x + B) cos x -1- (Cx -1- JJ)sin x]. Se ob\ine A 1, B C D 0. I 'cin ocmacc, sdlu\ in
generalii e ecuatiei. ucomogl'nC este y = c-t (C1 cos x + C
2
sin x + ..t
2
cos x).
9. Srt sc intcgrczc unn5..toarelc ecuatii de tip Euler:
a) 3x
2
y" + xy' + 7y 0; b) x
2
y"- 2xy' + 2y = x;
c) (3x + 2)
2
_v" + 7(3x + 2)y' = -63x + 18;
tl) x
3
y'" + 3x2 y" + xy'- y = x, y(l) = y'(J) = y"(J)
0;
e) x2y" + 4.t)' + 2y = cos x.
Ht::uh:nre. a.) Su\Jstitutia 1 xI =- e
1
::;i rclatiile (27) (.onduc Ia ecuatia J.Y - 2jr + 7y = 0, ca.re are
. I ,/211
ecu.c1.tia 3r
2
- 2r --1- 7 =--"' 0 cu dldiicirule r
1
., =-
1
-- Prin urmare, solutia g:en{ralA
.- J J
este
I ) I (Jlo )
C
1
x
1 3 cos -
3
-In I xI + C
2
x
1 3
sin 3 In I x 1
y
\J) Folosin1 sub>-titutia. (26) rd;qiilc (27), astfel d. obtinem Y - 3) + 2y = e
1
. Ecuatia ouwg:t>n&
ata:;;atii acestci ccuatii arc solulia gcnerala y
0
= C
1
et + C2e
21
iar solulia par1.iculari'i a. ueo-
mogene e>te y -tc
1
lleci, solu(ia genccala a ecua\ici ncomogcne este y C,cc + C,e'c - te'
C
1
x + C
11
x:l - x In i _. 1.
c) :Eaccm schimbacea de vaciabilii I Jx + 2 J ec. Deoacece dx e' dt !3x + 2: dr.
rezulta
Prin urm-are,
3 3
I 3x + 2 I.Y' 3y. (3x + 2)'y" J'(y - y).
capi'itol forma 9 } + l2Y - -21 e
1
+ 60. Solutia ecuatiei om ogene este )'
0
ecu01.tia
'
3' Solutia particularll a ecuatiei neomogene este y""" -e' + 5t. Dcci
c' + 5t c, + c,(Jx + 21-'1' - (3x + 2) + 51n 1 3x + 2 J.
317
d) Substitufia (26) conduce la ecuafia. Y - y ""' et. Solufia generalii a ecuafiei omogene
y
11
= C
1
et + e-tf2 ( Cs cos ,J
2
J t + C
3
sin .J"'[ t). Solutia particulara se determinii sub forma j
- te
1
/3. Prin urmare, solutia. gcneralii este
' (.j3 ) . f .j3 ) 1
y(x) = cl.x + Ca"'-
1
'
2
cos -2- ln I X I + C3x-II2 sin -2-ln I X I + 3 X In I X f.
1 1 . c .j3
Din conditiile initiale deduccm cl = - 3. c2 = 3 3 = -9-. astfcl ca solllfia CCrllta
e) Cu scbimbarca de variabila (26), ecuafia ccuafiei considerate are
Y + Jj.> + 2y = 0 ;;i are solufia generalil y
0
= C
1
e-
2
t + C
2
e-t = C
1
x-2 + C
2
x-l. Pentru de1:enllh"'"
unei solutii particularc a ecua}'ici neomogene initiate sc aplidi metoda variatiei constanteJor. Se
-solutia particularii de forma y = K
1
(x)x-2 + K
2
{x)x-l. Sc obtine sistemul + K;x-t c;o
2K' -a K' -:a_ cosz
- lx - 2x - ---:;:;--- deci K
1
= -xsinx ,.- cosx, /(
2
= sinx y = -x-:llcosx.
-solutia generala a ecuatiei inifiaJe este y = C
1
x-
2
+ C
2
x-l - z-2 cos x.
10. Sa se cercetcze dependenta \iniara a urmatoarelor sisteme de func(ii:
a) Yt = x, Y2 = x:!, Ya = x3; b) Yt = e, Y2 = e2x, = e3x;
c) y
1
x, y
2
x + 1, y
3
= x + 2; d) y
1
x
2
, y
2
= -2x
2

11. sa se fonneze ccuatia diferential5. liniara omogen5. sa se sene
jl"eneraHi, dadi se sistemul fundamental de solutii:
a) y
1
= sin x, y
2
= cos x; b) y
1
e', y
2
xc; c) y
1
x, y
2
x
2
, y,
d) y
1
= 1, _v
2
= c-
2
x cos x, y
3
= e-zx sin x.
12. Srt se intcgrczc ccuatiile difcrcntiale urm5.toare, cunoscind cite o .
particulara :
a) (I- x
2
)y"- Zxy' + Zy 0, y
1
= x;
b) x(x- l)y" + (x- 2)y'- y 0, y
1
x-'(x- 1)
2
;
c) (2x- l)y"- (4x
2
+ l)y' + (4x
2
- 2.x + 2)y = 0, y
1
c;
d) (2x- x')y" + (x'- 2)y' + 2(1 - x)y 0, y
1
x
2

13. se intcgrczc ccuatiile diferentiale ncolnogcne, cunoscind
'ularc indicate:
a) (2x
2
+ 3x)y"- (6 + 6x)y' + 6y 6, y
1
I, y
2
x + 2;
b) (x- l)y"- xy' + y = 3, y
1
= 2x + 3, y
2
3x + 3.
14. Folosind metoda varia!iei constantelor, sii se integrczc ecuatiile diferenttiaL!e
1iniare:
a) (x- l)y"- y' == (x- 1)
2
; b) xy"' + y" = I + x; c) x
2
y" + xy' =
318
ceru ta este
are forma
determinarea
ROn<eJO<. Se cautlL
+ x;x-1 = 0,
diferentiale
15. Sa se integreze ccuajiile difcrcntiale cu coeficien\i constan\i:
a) y"- 5y' + 6y = 0; b) y"'- 2y"- y' + 2y = 0: c) y"- 9y = Oi
d) y"- y' = 0; e) y"- Sy' + 4y = 0, y(O) = 5, y'(O) = 8;
f) y" + 3y' + Zy = 0, y(O) =I, y'(O) =-I.
16. Sa ;e intcgreze ccua\iile difercnjiale:
a) y" - 4y' + 4y = 0; b) y'"- 6y" + 12y'- 8y = 0;
c) y'"- 3ay" + 3a
2
y'- a
3
y = 0; d) y<
5
>- 4y'" = 0;
e) y"'- y"- y' + y = 0; f) y'"- Sy" +Sy' y(O)= y'(O)= y"(O) = 0.
17. Sa so intcgrczc ccuajiile difcrcnjialc:
a)y"+y=O. 1, b) y<'>+Sy"+4y=0;
c) y" + y' + y = 0: d) y'"- Sy" + 17y' - 13y = 0: c) y<'> + 2y" + y = o;
f) y<'' -_11y<4> +SOy"'- 94y" +)3y' +.J69y = 0; g) y<
4
> + 4y = 0;
hl y<'> + S'y" + 16y = o: il _,<> + c:,y<-> + qy-, + ... + c:.v = o.
18. Aplicind metoda Yariatici constantelor, sa se integreze ecuajiile diferenjiale;
a) y"- y = -
1
-; b).>"+ y =-.-:c) y"+y=ctg x; d) y"-y= thx;
COSX SlllX
e) y" - 2y' + y = ..'.. c"; f) y" + 2y' + y = x-
1
e- ; g) y"' + y' = tg x sec x;
X
h) y" - 6y' + 9y = + (9x
2
+ 6x + 2) c
3
"; y"- 3y' + 2y = c(l + c
2
)-r.
X
19. Sa se integrczc ccuajiilc diferentiale :
a) 3y"- 2y'- y = x'; b) y'" - y = x- 1 ; c) y1
4
J - 2y"' + y" = x
3
;
d) y<
4
J- y = x
3
+ x, y(O) = y'(O) = y"(O) = y"'(O) = 0; e) y<
7
>- y<
3
> = 12x L
f) y" + y = xe-; g) y"- 4y = x
2
e
2
'; h) y"- Sy' + 6y = (x
2
+ l)c" + xe;
i) y" + 2y' = xe-" + 2x - 1 ; j) y" - 3y' + 2y = x
2
e';
k) yl
5
> + yi3> = x'e": I) y" + 2y'- 3y = zxe- + (x + l)e':
m) y<'>- 2y<'> + y" = e; n) y'" + y" = x' + 1 + 3xe';
o) y"' + y" + y' + y = xex.
20. Sa sc intcgrezc ecuajiile difercntiale:
a) y" + y x; b) y" + y'- 2y = 8 sin 2x; c) y"- 4y = e
2
" sin 2x;
d) y" + y'- Zy = (-3x
2
- 23x + 12) cos 3x + (!lx
2
- Sx- 5) sin 3x;
e) y"- = e'[(4- 4x) cos x- (6x + 2) sin x]; f) y"- y = e' x sin x;
g) y" - 2)' + 2y = e(2 cos x - 4x sin x) ; h) ;<
4
> + y<
3
> = cos 4x.
21 . Sc1 sc intcgreze ecuajiile diferenjiale :
a) y" - 4y' + 4y = sin x cos 2x; b) y'" - 4y' = cos
3
x;
c) y<
4
> - 3y" - 4y = x2 + 1 + e
3
' + 4 cos x; d) y" + y = 2x cos x cos 2x 1
e) y"-2y'+y=sinx+shx; f) y"-2y'+5y=e'(xcos2x-x'sin2x) ..
319
22. Sa se integreze ecuatiile diferentiale:
a) x
2
y" +X)<'- y = 0; b) 12x
3
y'"- 25x
2
y" + 28xy'- 6y = 0;
c) x
2
y"- 1xy' + 6) = x: d) (x + 1)
2
;" -- 3(x + l)y' + 4y = (x + 1)
3
;
c) (x + l)'y" + 3(x + 1)
2
y' + (x + i)y = 6ln (x + I):
f) x
2
y'" + 5xy" + 4)' =In x: g) x
2
y"- xy' + y = 2x, y(l) = O, y'(!)
23. Aplic!nd metoda scriilot de puteri, sft sc determine solu\ia pentru
din ccuatiile difercntialc :
a) xy" + y = 0, y(O) = 0, y'(O) = I: h))"+ xy = 0, y(O) = I, y'(O) =OJ
u 2 1 l
c) y + - y + y 0, y(O) = I, y'(O) = 0; d) y" +- y' + y = 0,
X X
y(O) = I, y'(O) 0.
12.4. Sisteme de ccuatii difercntialc.
Sistcmc simetricc
0 solutic a. sistemului normal de ecuatii diferentia}e de ordinul intii

= /1(x, Yt Y:! ... , )n) i = l, 2, ... , n,
<Cu j
1
functii coutinne pe I x D, DC RN, este reprezentata de ll functii ordona.te Y = (yt(x), y
2
(x), . ,
.. , y,.(x)), derivabile pe I, care transforma. ccuatiile ( l) in identitAti, pentru orice x E I.
Problema lui Cauchy pentru sistemul { l) inseamn:i dctcrminarea acelei solutii a sistemului, care
verificft r;onditiile initiale
y;(.r
0
) = x
0
E /, i = I, 2, ... , n. (2)
DacA funqiile j
1
(x, y
1
, ., Yn) sint continue in para.lclipipedul inc his ] :I x - x
0
I
I )'
1
-- yf! :::<;; .b
1
, i = 1, 2, . , n, satisfac conditia Lipschitz
"
ll,(x, y, ... , y,) - /,(x, Y, . ... , .Y.II .;; L 2: I Y1 - Y
1
I. i I, 2, ... , " (J)
j=l
pcntru (x, y
1
, ... , Yn) (x. j
1
, .. j,)E], at unci exista o solutie unidi a problemei (l) {li (2),
' b,
-definita pentru 1 x - x
0
I h = min l a, A. ... , A = max sup [/,(x, y
1
, , Yn) 1. Aproxi-
A J
manta de ordinul p a solutiei estc
y?
1
(x) = Y? + (x f
1
(t, yiP-
11
(1), ... , y;/'-l)(t))dt, i = I, 2, ... , H, p = l, 2, . . . (4)
)x.
Spunem ci't am int<-grat sbtemul de ecuatii difeJ:eutialc (1) scris sub forma sinH:tri,a
. :r").
(l)
dac.\ am dctcrminat n = l intcgra.Jc prime iudepemlcn1c ale sale.
Int<'grarea sistemelor de ecuatii diferentiale se face cu metoda aproximatiilor succesi'le, metoda
elimin.'lrii, metoOa. integrabilc etc.
Vom olJtinc o combinatic jgtevrqbili'l. daca vom g<lsi n functii fl-;(x
1
, x
2
, . , x.). i = I, 2, .. , n,
u n
-astfel ca. fl-,X
1
= 0, iar Z: f.LJ dx
1
este diferentiu.la totu.l.'l a funqiei G(x
1
, x
2
, , At unci
1 j=1
'{)integra Ia prima este G(x
1
, x
2
, ., =C.
320
1. Apliclnd
'diferentiale :
a) y; = y,.
,y,(O) =-.
care prio integraie1
din
.:a c,.
c)
arata cA. o
douA,
grale prime
sistemnlui.
21 - Probteme.J
I.
pentru fiecare
""' I, y'(O) 0 I
+ y = 0,

I I)
care
(2)

,,,,II,
(J)
prol>lemii ( l) ,; (2).
' Yn) 1. Apro:xi-
2, (4)
(5)
metoda
l, 2, ... , n,
Atunci
I. Aplicind metoda eliminarii. sa se integreze nrmatoarele sisteme de CClld\ll
diferentiale :
a) y; = Yz y; = y,; b) y;- Yz + y,. y;
. y
1
(0) = -l. )
2
(0) = 1, y3 (0) = 0.
Rezolvare. a) Derivind prima ecuatie tinind seama de-a doua ecuatie, obtinem ecua.tia. liaiarli.
ordinul doi y; - y
1
-0. Solutia generala a aceoteia eote y1 = C,e- + C,e.' Deoorece y, = y;,
rczuWI. y
2
= - C
1
e-z + C2ez.
b) Dcrivind ultima ecuatie tinind sea.ma de primele doua., obtinem = + y; = Yt + y
2
+
+ 2y,. Deci y;' - 2y
3
= y, + y
2
= y; ;;' - y; - 2y
3
= 0. Solutia gcneca!a a aceotei ecuatii este
y, = c,c + c,e. Sciidem apoi ultimcle doua ecualii ,; jinem oeama de <ezultatul precedent 1
obtinem y; + y
2
= 3C
2
e
2
.:r:.- Soluti.a generala a acestei ccuatii este y
2
= C
3
e-"' + C
2
e
2
"'. Din ultima. eeu-
atie a oistemului deducem y, = .. c,.- + c,e- c,.-. iar condiliile inijiale c, = 0, c, = 0
C
3
= 1. Solutia cl,utata este deci y
1
= -e-", Ya = e-"', Ys = 0.
2. Aplic\nd metoda combina\iilor
sistcmc de ecuatii diferentiale
integrabile,
sa sc integreze urm3.toareie
a) = = __ rl_..e--
x1 x
2
x1 + x2
b)
\
dx
2
dx,
c) y; = -y, + y, + y,, y; = y, - ) + y,, y; =) 1 + Yz - )3 i
d) y; + y
1
= 2xy
2
y; + y, = -2xy
1
; e) y; = + 3y,yi. y; = y; = 2.)b
dxJ dt''!
Rezolvare. a) Lutnd primele doul'i rapoarte, obtinmp ecun:tia cu variabile separate -- = --,

x,
care prin integrare da = C
1
. Scriind apoi sistemul astfel :
x,
= dx2 = __ d_x_,''--
'
Xt + Xz
din ultimele dona rapoarte obtinem dx
3
= d(x
1
+ x
2
) deci o a doua integraUi. prima este x
3
- x
1
- -
= C
2
Deci solutia genera1<l a sistemului este
b) Sistcmul dat poate fi scris sub forma
0
0
De aici cii d(x
1
+ x
2
+ x
3
) = 0 x
1
dx
1
+ x
2
dx
2
+ x3 dx3 = 0, deci doua. integrale prime
sint X1 + Xz -t- x
3
= Cl :;;i xi + + x; = Gil: Acestea dau solutia gcncraUl..
c) Aduna.m ecuatiile mcmbru cu mcmbnl obtinem (y1 + Y
2
+ y
3
)' = Yt + Yz + Ys ceea ce
arati\ ca. o integrn.la. prima estc e-"'(y
1
+ y
2
+ y
3
) = C
1
Daca sciidem prima ecuatie din celelalte
doua, obtinem {y
2
- y
1
)' = -2(y
2
- y
1
) (y
3
- y
1
)' = -2{y3 - Jl). de unde Tezulta. alte douli. inte-
grale prime e'"(y, - y
1
) = C
2
, e2'(y
8
- y
1
) = C,. Cele trei integrale prime dau genera!Jl
sistemului.
321
21 - Probleme. de matema.Ucl superioue - od. 2M
d) fnmuljim prima ecuatie cu y
1
, a doua cu y
2
:;;i adunAm rezuJtatele:
, z 2 t d( 2 2 z 2 d I 2 2. 2z c
YlYt + Yz.Yz = - (Yt + Y2l sau - Yt + Yz) = - (Yt + Yz) x sau Yt + Yz)e = t
2
Sli fnmuljim prima cu y
2
, a dona cu -y
1
!}i adunam rezultatele:
ti deci arctg 2:!... - x
11
= C
2

y,
san YadYt - .hdYa =
2
x dx
+ Yi
e) Scriem sistemul sub forma simetricl
dyll
Y! + 2y! 2yiJ.'
3
"
Din primele dona rapoarte obtinem o ecuaP,e omogenA
dy, _!_ (.!!..)' + 2:!..:
dyll 2 Ya 2 Yz
ao;tfel cA. schimbarea de funcjie u = 1::!._ ,conduce Ia integrala prima
+

= C
1
A poi, din
y,
oltimele douA. rapoarte obiinem
dyll = dys san = c2.
Ya Ya Ys
Cele dou3 integrale prime dau solujia genera1.1\. a sistemului.
3. Sa se determine primele douii aproxima(ii pentru solutia sistemului dy, =
dx
= x + y
1
y,, dy, = x' - ;l cu condijiile inijiale)
1
(0) = I, y,(O) = 0.
dx
Deoarece f
1
(x, y
1
, y
2
) = x + Yt.Yt /
2
{x, y
1
, y
2
) = x'! - Yi dupA. fonnula {of) ohti-
nem succe..<riv :
YiOJ = l, = 0;
= 1 + (t +
xfl (Z .xa
! 0) dl ! + -, yj"(x) 0 + \ (1
1
- !) dl - - x;
z .o 3.
x4 x
11
!- -+-
2i 36
= 0 + lt'- ( 1 + r1 dt = -x - :a .
4. Aplicind metoda aproxima}iilor succesive, sa se integreze sisterriul :' = Zx;,,
dya = Zxy
1
, definit pc domeniul -1 x 1, -1 y
1
1, -1 y
2
1, cu
dx
condi(iile inijiale y
1
(0) = I, y
2
(0) = 2.
Rezolvare. Deoarecej
1
(x, }'
1
, y
2
) = 2xy
2
:?i/
2
(x, y
1
, y
2
) = 2xy
1
satisfac condiliile (3) Jf
1
(x, y
1
, )'
2
)1 =
- )lxy
2
) 2, )j
2
(x, y
1
, y
2
)1 = )2xy
1
J :e;; 2, rezu1ta ca. exista o solulie unit1 a c;istemului definitti
pentru I xI __!_. Aproximatiile solutiei sfnt:
2
YiOl = ,f, = 2;
Y
(l) -
1 - 1 + 2t2dt =
. ('
1 + 2x2, = 2 + Jo 2t dJ = 2 + x2;
322
c)
e)
g)
i)
k)
a)
c)
rl.YII = YJ-
'"' yj> = b +
s. Sa
= C
1
. Apoi. din
dy,
dx

I '
y\" = I + 21(2 + I') dl = I + 2,.S + - x',

2 + 2)( I + 21') dl = 2 + ' + _::__ .. :
21 6 21
I 2
1+2x
1
+-x'+-'
21 31
:Y!
3
> = 2 + (x 2t ( 1 + 2ta + -
1
- t') dt = 2 + xll + }:_ x + -
1
- x' ;
2
)
6
21 2! 31
I 2 2 2
= 1 + 2xa + _ xt + -' + -xs, = 2 + zl + _,_.. + -' + _ z8;
21 31 4 I 21 31 4 I
Se obline solutia
1
y, = 1 + _ .. +
2!
1 '1 (1 1 I
-'+-xt2++2 -'+-'+-xto+
4! 61 II 31 51
(
11 )1 I 1
y
2
= 2 1 + - x4 + - x8 + . . . + - x + - x' + __,.... xto + ... ,
2! 41 II 31 51
5. sa se intcgrcze urmatoarele sisteme simetrice :
b) dx,
a)
dx
1
dx
11
dx,
xl(xz- %3)
Xz(Xa- xl)
x
3
(.x
1
- x
2
)

c)
dx
1
dx
2
dx3
- -

2x
1
x
2
2x
1
x
3
c)
dx,
= dx2 = dx
3
1 + ,J X
3
- Xt - Xz
2
f) dx1 = = dx
5
X
1
Xa, Xs - + z; +
g) = dx
2
=-
dx
1
dx
2
dx3
h) - = - = _ _::...!!.---
x:xa + xn

.,
dx
1
dxll dx
3
----'-- - _ _.::::::;__ - ---"--
xl(x;- x!)
+ + x:)
i)
k) = dx, dx, I)
:t
1
+ 1 X
1
+ 2x
2
- 2X1X3 '
m) dxt dx2 = n) = = _:::dx::.'!.-.-
1 + ,J3x
3
-

- xa 2 x
2
x
2
x
3
-x: -
6. Sa se integreze sistemele :
1--1 dy, =-
1
-; b) (y
2
-y,)
2
dy,=y2dx. (y,-y,)'dy,=y, ,J,;
y
2
dx y1 -x
dy
1
2
dv2
2
c) --;;:;-=- y, + y,. =- y,.
dyl ,
-=Y +Yo>
dx 7. Sa se afle primcle douaaproximatii pentru solutia sistemului
<ly, = y,- y,. luind drept aproximatii de ordinul zero functiile y\
01
= a + bx,
dx
yi
01
b + ax
0
i conditiile initiale y1(0) = a, y
2
(0) = b.
8. Sa seintegreze prinmetoda eliminiirii (se vor elimina x
0
iy) sistemul =

dz dt
=-=-
'Jz- 6y
323
/
12.5. Sisteme de ecuafii diferentiale liniare
1. Sisteae de ecnatii difel'enfiale liniare cu coeficienti variabili. Un astfei de sistem are
"
dy,-

i= 1, 2, ... , n, sau Y'=A(x)Y+F(x),

olx L_;
l-1
undo a11 (x) sfnt functii continue cunoscute, iar Y (y
1
, y
2
, , y,)t, F(x) = {f
1
(x), j
2
(x), ... ,
/ 111 (x))
1
;;i A(x) = {a11(x)). Daci1 j 1(x) = 0, i = 1, 2, ... , n, sau F(x) = 0, sistemul (1) devine
n
: = a,J(x)y
1
, i = 1, 2, ... , n, sau Y' =A (x) Y,
j=l
fi se sistemul omogen asociat sistemului (I).
Solutia genera1a a sistcmului omogcn (2) este
nnde C,, i = 1, 2, , .. , fl, sint constantc arbitrare, iar Y
1
= (Yn y
12
, , y
1
,.)t, i = 1, 2, ... , n
reprezinta un sistcm fundamental de solutii al sistemului [adicii un sistem den vectori solutie pentru (2),
liniar independent]. Pentru ca n vectori Y
1
= (y,
1
, )';
2
, , y
111
)t, i = I, 2, ... , n, sA. repre-
n solutii liniar independfmte este necesar suficient ca determinantullui Wronski W(Y
1
, Y! .
. . , Y.,) = det(y11) sA. fie diferit de zero eel putin intrun punct din I, intervalul de continuitate a!
functiilor a,
1
(x).
Solutia. genera.IA. a sistem11lui neomogen ( 1) cste
Y =yo+ Y,
(i)
u.ade este solutia general!\ a sistemului omogen asociat, data de (3), iar Y este o solutie pacticulan\
sistemului neomogen ( 1).
Daca se sistemul fundamental de solutii Yv Y
2
, , Y.,, atunci solutia particularil. Y
ae poate determina cu ajutorul metodci 'lariatici constantclor. Se cauta solutia particulara de lonna
(5)
unde funcfiile Kt(x), = 1, 2, ... , n, sc detcnniu.l din sistemul
"
Kj(x)y,
1
j,(x), i I, 2,
i=l
n.
(6)
Dacl. se un sistem fundamental de solutii, Y
1
, Y
2
,
11
, atunci sistemul de ecuafti
di:ferentiale (liniare omogenc) care admite accst fundamental de solutii este
Y;-2
Yt Yu Yu Ytn
= 0, k = I, 2, ... fl.
12. Sisteme de ecuafii diferentiale liniare cu coeficienfi constanfi. Sint sisteme de forma (1)
pentcu care af!(x) =canst. Pentru astf{'t de sisteme se poate delermina un sistem fundamental de solufii,
d.utfnd solutii ale sistemului omogen de ecuatii (2), de forina
(8)
324
mental
... , n
solufie pcntru {2),
., n, repre-
W(Y1, Y,, ..
continuitate al
(i)
particular5. Y
jartlcullara de forma
(5)
(6)
de forma ( 1)
ldanett!al de solupi,
(8)
tnlocnind fn sistemul (2); se obtiu.e
n
{4'
0
- r81J)A 1 = 0.
i-1

Din conditla ca sistemul de ecuatii algebrice (9) admitA solutii nebalV'le rezulta ecuatia caracteristiQ
(101
n) Dacd. ecua.tia caracteris'ticli. are cele n rAdllcini reale !;ii distincte, lor le corespund vectorii
proprii A', i = l, 2, ... , n, respectiv n solutli de forma {9), ce constituie un sistem fundamental
de !WOlu'f,ji. Solutia general<\ {J) se scrie imedia.t.
b) Dacli. ecuatia caracteristicii are, de pildii, rlldAcina r
1
multiplii de ordinul k, atunci partea din
.110lutia ge':le::-aU corespunzAtoare ei are, in general. forma.
c) Cazul complexe se trate-.azii similar.
1. 0 >ubstanta A se descompnne in altc dour, snbstantc Ji C. Viteza de for-
rr1arc a din acestea este proportionaHi cu c2.ntitatca de substanta nedes-
compusrt. sa se variatia cantitatilor ce sc rorn1caza. y
1
)'
2
, in functie
de timpul x. La momcntul initial x = 0 cantitatca de snbstanta este a. Cantitatile
de substant'\ B C formate dupa trrcerca unci ore s1nt a/S 3aj8.
Re:tolvare. La momentul x cantitaten de substantA A este a - y
1
- Y!
\'itP?.ele de formare ale substan1elor B C vor fi
1
. 1 d .. b . 1Yz k2 . d . " C (OJ (0) 0
)m rc e ecuatu o tmem -- = - ;;t ec1 }'2 = -=- y1 +
1
. Dcoarece .Yz ""' }'
1
=
dyl kt "
retulta c1i. C
1
= 0 dPci y., = ..!!.!_ y
1
lnlocuind pe y
2
in prima ecuatie, obtinem
6
"
1
+ (h
1
+ k
1
)y
1
-
-
k
1
a " "
= kla. n.ceastfL f'Cuatie difcren1ia}A, Jiniara, obtinem .:>"J(X) = --- + C,e-(
1
+
1
):1'.
kl + k,
[Jiu conditia initiall'i. j'
1
(0) = 0 rezulUl C
2
= -k1a(k1 + k
2
)-
1
:;;i <kci
lrnpuninfl i
)'t(:r) ... [1- e-(k,-+lr.J:r], ''ll) = [1- c-(l.:,+ki)J].
k
1
+ kz k1 + h2.
cond!1;iile y
1
( 1) = a
8
= dcducem k
1
= _!_ Jn 2 k2 2. All;IRdar,
8 4
,;..olutia proLler.wi este
2. Srt se constrniat:c3. sistemul de ('Ctm!ii diferentiale cc admitr ca sislern funda
mental de solntii Y,=(
1
)e-<, Y,=(
1
)e-7.
1/2 -1
325
Rezolvare. Deoarece W(Y
1
, Y
2
) =
3
--e-ns o:ft 0, rezuWi ca sistemul de solufii este liniar inde-
. 2 .
pendent pe R. Oupa ecuatiile (7) sistemul de ecuatii difierentiale este
y,
-ie-"" -7e-7"'
y,
-2e-"" 7c-
1
>e
y,
e-tz e-7r
y,
e e-7s
= 0,
y,
_!_e-u
2
-e-1z ,.
-'
_!__c--z -e-u
2
sau

-5yl
+
2y2, y, = Yt
- 6y2.
3. Se considera sistemul de ecua\ii diferenjiale = -9y
1
- 12y
2
- Sy
3
,
y; = Sy
1
+ 6y, + 3y
3
, y; = y, + 4y
2
+ y,. S:t sc aratc ca solujiilc
y
I
fonneaza un sistem fundamental pe R. sa se scrie solutia g{'nCral:i a sistemului.
Rezolvare. Se verifica. Ul;>Ot cA Y
1
, Y
2
.;;i Y
3
sint solutii ale sistemului de ecuatii. Dt'oarece
W(Y
1
, Y
2
, Y
8
) = -4e-!z oF 0, Vx E R, cele trei solutii fonneaza sistemul fundamental de
Sistemnl de ecuatii fiind omogen, rezult.l c<1 solutia sa genera1.1 este datA de formula (J}, dcci
y
1
= 2C
1
e
2
jl + (2x + l)C
2
e-
2
"'- y
2
= -C
1
e
2
" - 2xC
2
e- + C
11
e--,
}'s = -2C
1
e
2
"' + (2.x + l)C
2
e;-
2
"' - C
11
e-
1
".
4. Sa se integreze sistemul de ecuatii difercntialc y; = - y, + I. x'y; =
-2y, + x
2
ln x.
Rezolvare. AplicAm metoda eliminarii. Deriv&m prima ecua.tie obtinem -y;'. fnlocui.nd
fn cea de-a doua. ecua.tie, obtinem ecuafia de tip Euler
- 2y
1
= -x
1
ln Jf. Rezolvind aC'eastA
obtiuem y
1
= C
1
x-l + ( C
2
- Ina x + In x) Din prima ecuatie Ya =
I + C
1
x- - 2C
2
x + !__ ln
2
x + ..::._In x - _:_ -
3 9 9
5. Sa se determine solujia generala a sistemului :
a)y; 3y,-y,+y,.y;=-y
1
+5y,-y,.y; y,-- y, + 3y,;
b) y; y, + y,. = y, + Y1 y; = y, + y,:
c) y; = - y, + y
2
, = - y, + 4y,. y; = y
1
- 4y
3
i
d) y; = -2y, + 2y, + 2y,. y; = -toy,+ 6y, + 8y,. y;
Rezolvau. a) Ecuatia ca.ractcristica a sistcmului cste
1
;_, -1
-1 5-r
1 -1
I
- 1 = 0 cu r
1
= 2, r
2
= 3, "a
3- t'
y, -- 2y,.
Pentru r
1
= 2 sistemul algebric (9)
A
1
- .4
8
+ A
8
= 0 are solu}ia. A
1
= 1,
are forma A
1
- A
2
+ A
8
= U, --A
1
-t- JA
1
- A
11
= 0,
A
3
= 0, A
3
= -l. Deci o a !.l:>temului coosiderat
este Y
1
- L}'-
326
sistemului.
Ikoarece
dcci
' ' X Yt
fnlocuind
+ JA
1
- .4'
8
= U,
considcra t
Pentm ' 3 sistemul algeb<ic (9) devine -A,+ A,- 0, -A
1
+ 2A,- A,= 0, A
1
- A,= 0
ace ,oln\ia A
1
=A,= 1; deci Y, l\}.
Penton c
0
6 ,;,tenml algeu<ic (9) "'' -3A1 - A,+ 0, -A
1
- A,- A,= 0,
4
1
- A,- 3A, = 0 ace solutia A
1
1, -2, I. Deci Y, = ( Deoacece cele
tcei ci'ulacini sint dis,.,,ctc, nwlta ca ccle hei snlu\ii focmeazll sistem fundamental solu\ia gcne<a!A
, sistcmnlui "''' Y C
1
Y
1
i- C,Y, + C,Y, .au y
1
C1e
2
+ C,e. + C,e'' y, = C
2
e''- 2G,e'",
y,-= -C
1
c
2
.t + C
2
e
3
"' + C3ces.
h) 1n acrst ca.z ecua.tia cara.cteristicll. este
: \ = 0, de unde r
1
= 2, r 2 = '1'
3
= - 1.
_,
_,
Pentm r
1
"o 2 sistemul algcbcic (3) este 2A
1
- A,- 0, -A
1
+ 2A,- 0, -A
1
- A,+
+ 2A, oc 0 si ace soln\ia A
1
o I. Pentm cMll.cina dublll r, = -I sistemul (3) se ceduce
Ia o singuca ecuatie distincta A
1
+A,+ 0 sistemul de solujii a! sistemului de ecua\ii alge-
bcice (3) "''' fonnat din snln\hk .4
1
I, -1, 'A,= 0 A
1
I, 0, A,= -I. Avem
deci 1iniar intkpendt'nte
Solntia gcncralli y
1
= C
1
c
2
"' '+ C
2
e-__ ,. + C3e-"', y2 = C
1
e
1
:t:- C
2
e-"', }'
3
c) Ecua1ia ca.ractM"istica este
0
'
_, _,
-1-r
0 \
0,
Pentn1 r
1
0 ob\inem sistcmul -A
1
+A,= 0, -A,+ i-4
1
0, A
1
- 0 deci
A,- 1, A,= i, A,- I, d Y
1
Penton dubla '' ' -3 sistemul
lgeucic (3) ace forma 2.4
1
0, 2A, + iA, = 0, A
1
- 0 ace numai o solutic indopen-
dentli. Yo acest caz, cAuH\m penhu sistcmul dat solutii de forma (11),
Dad le lnlocuim in sistemul <lat, ob\inem va1orile B
1
1, B, -2, B, I, A
1
1,_ B
1
= -I,
A,-: 0. 1n acest fel sint
Soht1ia general:\. a. f;istemului de ecuatii este y1 = 1C
1
+ C
2
e-
3
:r + C
3
xe_
3
,.,
y
1
= -1C
1
- C:;,e-li"- 2C
3
xe-:F. Ya = C1 + C3xe-sz.
d) cuatia
ca.ra.cteristicil
e.'i\e
I -2-.
2
2
- '\
-10
6
_,
8
= 0, cu r
1
= 0, r 2
3
-I
-2
1 + i, = 1 - i.
327
Pentru '- 0 objinem solujia Y1 - (-D Pentcu '- I i, objinem
(
-co" - sin') (coox - sin x)
=ex ie"' -2sinx
1
.
-Sill X COS X

Solutia generalA a sistemului de estc YJ = C
1
+ C
2
e"'( -cos x - :-;.i:1 x) + C
8
e"'(cos x - sin \.
Y.a = -Cl - 2C2 ez cos X - 2C3 e"' sin x, Ya = 2Cl - c2 ex sin X +- Ca e'" Co,.., X.
6. sa se integreze prin metoda variatiei constantclor sistemn1 de ecuatii di_(e-.
rentiale y; = y
2
, y; = y
1
+ c' + e-x.
Re::olvare. Procedinrt ca la exercitiul anterior, obtinern s0Iutia geueralii a <;islcmului omtJgen
asociat ;v; = y2, ;v; = y 1 sub forma Y1 = C
1
e +
= C
1
c.r- C
2
e-"'. solutia particular<\
a sistemului neomogen de forma .P
1
= I<
1
(x)e.t: + K
2
(x)e-z, ji
2
= K
1
(x)e- J(
2
(<:)c.:.". iu care funqhle
K1(x) !li 'terific5. ccuatiile e"' + e-x = 0, !{; c"' - c-z = ez + c-". Obtinem
, I I , I I k 1
1<1 =- +
K
2
=--- -e-2-r, astfel d'i. avem
1
(x) =--_('-a"'.
2 2 2 2 2 4
r
K
0
(x)- x 1 , . _ 1 ( I J I - r 1 I _, I , { l) I -(
---e
2
!}ty1 =-e-x-- --e [x+.....:...,y
11
=-c
1
x+- +-e x-
2 4 2 2 2 2) . 2 \ 2 2
Ded solutia generalA e!'ite
7. Sa se integreze sistemul de ecuajii diferentiale
y; - ly1 + y
3
+ 2e''. ) ; = -;:;. - lOy, + 6y
1
+ 5e
7
',
y; = 4y, + !Oy
2
- l8y,--!- Se'"'
Rezolvare. Sistemul omogen asociat are solutia general;\
Cl.utitm o solutie a sistemullli neomo<jen in:tial de fornn "0
1
- + Be1 + Ce1 .. ,
; 1 ,_ + Ee
7
:JJ + _F
1
=- +Hen+ [etoz. fnlor:uind sistr":mlll df: prin identif.icare
obtinem
31
D- 215
159 I 84
A
C= D=-, E = ---,
70 247 143 280 247
15
H- 6S.
47
F=-,
--
143 280 247 286
328
,,
,,
8. Sa se
siste1ne fundanlel'l
a)
c) Y, =
a) y; = y,
c) y; = 2y,
e) y; = 2y
1
f) y; = 3y,
g)
h) y; = y,
i) y; = y,
11. Aplicind .
diferenjiale :
a) )i =-
f) y =

Prin unnare. solutia generalA este
23 68 47
y -= 2C e-u + C
+ C e-
12
x + - etx + - e"'" + - elOZ,
8
1
ll
3
280 247 286
dic- 8. Sa se construiasdi sistemele de ecua)ii diferen}ialc ce admit urmatoarele
oruogen

+ Be?"+ Ceta..,
prin idcntif.icare
si>ieme fundamenlale de solu)ii:
a) y _ (cos 2x) y __ (-sin 2x).
1
-- sin 2x '
2
- cos 2x
b) Y, = ( X+
-X+
I) . y
2
= ( x
2
+ 2x)
1
I -x
2
+ 2x
9. Aplicind metoda eliminarii, sft se integreze sistemul de ecuatii diferen}iale
xy; = - y
1
2y
2
, x'y; = 3y
1
+ 4y
2
, dupa cc mai intii se face schiml!area de va-
. b'l'
1
na 1a x=---
j
10. sa se intc:greze urm5.toarele sistemc de ecuatii difcrentiale omogene:
a) y; = y
1
+ 4y
2
, y; = y
1
+ y
2
; b) y; = -3y, - y2 , y; = y, - y,;
c) yi = 2;
1
- y
2
, y; = y
1
+ 2)
2
; d) y; = -2y1 + y 2 , y; = -4y
1
+ 3y
2
;
e) y; = 2y
1
+ y
2
, y; = y
1
+ 2y
2
; y
1
(0) = 1 ; y2(0) = 3;
f) y; = 3y
1
- 8)
2
+ 4y
2
, )'; = -y
1
+ 5y
2
- 2y,. y; = -3y1 + 14y
2
- 6y
3
g) y; =- 2y
1
+ y
2
- 2y
2
, y; = y,- 2y
2
+ 2y
3
y; = 3y1 - By,+ 5y
3
t
h) y; = y, - y, + y,, y; = y, + y, - y,, y; = - y, + 2y,;
i) y; = y, - Y y; = y,, y; = Yr - y,.
11. Aplidnd metoda eliminarii, sa se integreze urmatoarele sisteme de ecuatii
diferen)iale :
a) J1 = - .iy
1
- y
2
, ;; = y,- y
2
; b);;= 4y1 - 3y2, y; = 3y
1
+ 4y
2
l
1
c) >; = - 12y
2
- y
3
, y; = ;, - 3y
2
- y
3
, y; = - 4y1 + 12y,_ + 3y,J]
d) y, = y, -t y
3
y; = .h + ;,. y; = y, + y,, y
1
(0) = 1, y,(O) = 1, y,(O) =OJ
e) =" 4'., t- )z- 36x, y; = -2.y1 + y2 - 2c" :':
f) y - ,, -- + x + sit,x+ e-:t, = 2y1 -:.)'2 - cosx+ sin xi
329
\
12. Apliclnd metoda variatiei constantelor. s:i se integrezc urmatoarelc sistemo
de ecuatii diferentiale :
a) y; = 11y
1
-j- 16y + I -j- X, y; = -2y1 - y 2 - X+ I ;
b) y; = y, -j- x, y; = y
1
+ c', y
1
(0) '--1, y
2
(0) = 0.
13. Cautind o soln!ie particularii prin metoda coeficientilor ncdetcrminati,
sa se integreze sistemde de ccua\ii diferen!iale :
a) y; = y
1
-.Yz + 3x
2
, y; -4y1 - 2y2 -j- 8x -j- 2;
h) y; = -5x -j- 2y
2
+ e", y; = y,- 6y2 -j- e
2
';
c) y; = -2y
1
- y
2
-j- sin x, y; = 4y
1
+ 2y
2
+cos x.
14. Cu ajutorul seriilor de puteri sii se integreze sistemelc de ecuatii difcrentiale
a) y; = .xy
1
+ (1 - x
2
)y
2
, y; = y
1
- xy,, y,(O) = 1, y 2 (0) = 0;
b) y' = _x_ )' -j- _I_ \' )'; = I y -j- _,_. - V
1 1 + xz 1 l + xz 2, - l + x2 - I 1 + xll v 2"
12.6.
Ecuatii cu derivate partiale de
, liniare cvasiliniare
ordinul intii
I
Se nume!?te ewatie cu derivate partiale de ordinul intli linia.rj, omogenA o de forma
I
l
ou X'(
1
ou "( iJu 0
X
1
x
1
,x
2
, .. ,x,--+
2
x
1
,x., ... ,x,.--+ ... +...,.nxt,Xz, ... ,xJ---,
axl c3x2 ax ..
(II
unde u este functia nccunoscuta, iar functiile reale X,, i = 1, 2, ... , n, sint _cu derh,aht
partiale continue pe un domeniu DC R" nu sint toate identic m:le.
Sistemul caracteristic atru}at -ecuatiei ( 1} este
= dx,.
X,
Solutia generaUi. a ecUa.tiei cu partiale ( 1) are forma
PI
unrl<' (_[) este o Iunctie rcalA cu derivate partiale continue pe un domeniu din R"-1, iar F1, F2, F._
1

siot n - 1 iutegrale prime, indcpendente functional, ale sistemului caracteri...:tiC (2).
Problema lui Cauchy pentru ecuatia cu derivate partiale (1) inseamni\. de1ermi.uan;<t acelei solutil
a ceuatiei ( l) care verifkA conditia
functia cp Iiind GOnti.nui'i cu derivate partiale contiDue.
0 ?tie cu derivate par-pale de ordinul intii este o ccuatie de forma
x
21
, x
i)u
u)--

(41
sistema.
ncdctcrminati.
difcrentiale
forma
(II
(21
(31
acelei so:ujil
forma
)
ou
u
ax,
(11

Solutia gt'neraH'l a acestei ecuatii esfe data implicit prin
F. sint n integrale prime independente functional ale sistemului simetric
dx1 = dx2
X
1
Xa
=
X,. ...

1. S:t se integreze urm3.toarel.e ecuatii cu deri\'atc partialc :
bu

(!x2
== 0; {fu
a) x
2
-.-
oxl
(iu
+
{)Jt
x,-+
ox,
... +
cu
x,-= 0
ox,
J
- bl
+ x,
ox,
1-t!x,=l - X
1
- X2
S
. d:r
1
__ rlx
2
Rt-Eolvare. a) istemul caracteristtc are integrala
x,

sohttia generala. estc u = (xi +
. . dx
1
dx .
b) Sistemul caractens\LC -- --- --
3
arc mtegralele prime
x
1
-2x
2
-x
3
functional independcnte. lkci solutia generala este u =
x
1
x
3
).
X
(6)
o.
deci
. . dx
1
dx
2
dx,. . . x
1
c) Sistemul caractenstJc- T = = - - are mtegralelc pnme - = C
1
,
.. --
x
1
x
2
Xn x,. x
- Cw-t functional independent c. Deci solutia genera!a. a ccuatiei este u. = (!> (x
1
, :1., ... ,
- X
11
X11
' . . tlx
1
dx
2
dx
3
' J- J-
. d) Sistemul ("aracttn,;t\C - = -- = - are integralele prime distincte xl- Xs =
:r;12
J;;, - J;;, c,. Pdn unnae. "'hi"\ia genera1a a ecuatiei e>te u <D(j-;, - J-;,, J;;.- J;,J.
Pentru x
3
= 1 obtinem j;-
1
- l C
1
, 1 = C2, de unde x1 = (1 + C
1
)
2
, x
2
= (1 t- C
2
)
1

lnlocuind acestea in exprt'sia u 1"
1
_
1
= x
1
- x
2
, obtinem u ={I+ C1)
2
- (1 + C
2
)
2
inlocuind aid
x,-
lur initiale, deducem solutia diutat:'i u = ( 1 + -

- (l +
pe cl :;;i c2 cu expresiik
+ - J-;s)z.
2. sa se integreze urmatoarele ecuatii cu derivate partiale cvasiliniare:
a) x
1
1t
'"'
b)
Rezolvare. a) Sistemul caracteristic (7) are in acest caz forma dxl = dx
2
= are integralele
x
1
u x
2
u x
1
prime distincte X_!.- cl !iii u! = 2x, + c2. Solutia generaH'i a ecuatiei este I :1.'

) I
.
1
. . (
7
) dx
1
dx
11
dx11 du . . 1 1
b n acest caz ststemu caractensttc este - - = ... = - = - are mtegra e e
x
1
x
2
x,. ktt
prime distincte "2.. - C 1,
x,
X,._1 ff)
-- -; <=l 0.
X
11

Xn-1 C U C S . . ffi ( x,
-- =
11
-t -; = . olutia generali1 a ecuattet este '!--' -,
x,. x,. x.
331
3 S
d . 1 . .. ""
. a se eterm1ne so ut1a ecuat1e1 x
1
- + x
2
- =
Qx
1
Ox
2
care trece prin curba
rdefinita de + = 1, = 2.
R l S
. I t . . dx1 dx2 dtt . al ! . d' . t x
1
C >
1

ezo vare. tstemu camo enshc- = - = -are 1utegr e e pnme 1stmc e- = 1, - = ... ,
.; x
1
x
2
u x2 u
'9i deci general:1 a ecuatiei eSte <> ('ll"t , x
1
) = 0. Elimiuind x
1
, x
2
u din ecuatiile xi+--t:= L,
x, u
u """ 2, x
1
=- C
1
, = C
2
, obtinCm
+ = _.!:_ l:nlocuim aici cl c2 cu expresiilu lor
4
x, u
Vi obtiaem solutia cd.utata u
3
= +
Sa se integreze unnatoarele ecuatii cu derivate partiale liniarc :
') Ou . . Ou
a) (1 + x, - + x
1
x
2
- = 0,
Cx
1
Ox
2
au ( )au ( )au
c) x
1
(x
2
- x
3
)- + x
2
x
3
- x
1
- + x
3
x
1
- x2 - = 0.
axl axs ax,
5. Sa se integreze urmatoarele ecuatii cu derivate partiale- cvasiliniare :
au au J+2 au au
a) x
1
- + x
2
- = x; x,; b) x,u- + x
2
u- = -x1x2 ;
Ox
1
Cx
2
Ox1 Ox8
c) u!!!.. - u!!!.. = x
2
- x
1
; d) (1 + J u - x
1
- x
2
) !!!.. + au = 2;
axl iJXz axl Cxs
i!u. au f)au au 12
e) u - + (,;
2
- xi)-= -x
1
; x,- + x21<- = - -".

6. Sa se rezolvc problema lui Cauchy pentru unnatoarele ccuatii cu derivate
partiale:
1.2.
2.
2.1.
u;
- 4:ntJn:
+aua.....,<il
(1, 4, 2,
(2, 1, 4:,
(4, I, 2,
+au' ........
==>i = 2,
INDICA'fll RASPUNSURI
1. Mulfimi. Relafii. Structuri
1.1. Multimi
5. c
0
Cc. c cC b, bC s, mC s. 12. {a. b, c, g. h, k). 13. A - {c. J). B {a, }.
E b. c, d, e, j, g, h). 16. a) A xBxC {(1, a, x), (1, b, x), (1, c, x), (1, y), fl, y),
(I, c, y), (2, a, x), (2, b, x), (2, c, x), (2, a, y), (2, b, y), (2, c, y)} l b) A X B X 8 {(1, ),
(1, b, a), (I, c, a), (I, a, b), (I, b, b), (I, c, b), (I, a, c), (I, b, c), (I, c, c), (2, ), (2, b, a), (2, c, a)
(2, a, b), (2, b, b), (2, c, b), (2, a, c), (2, b, c), (2, c, c)).
1.2. Rela\ii
4. (4, 4) p. 5. Clasele de echivalentA. sint clasele de resturi module m. 8. (4. b) p P
(b, c) E p, dar (a, o) p, deci nu este tranzitiv!.
2. Elemente de algebra liniarli
2.1. Determinanti
12. a) 6: b) 5: c) 8: d) 21: e) II: f) 16: g) 7, 13. a) rp, 2), (2, 1)}, D, .,.., -
- a"a
21
; b) tp, = {(1, 2, 3), (2, 3, 1), (3, I, 2), (2, I, 3), (1, 3, 2), (3, 2, !)}, D, u,.._ +
+ a
12
a
23
a
31
+ a
1
za
21
a
32
- a
11
a
21
a
33
- a
11
a
23
a
32
- a
13
a
22
a
31
; c) 1)
4
= {(1, l, 3, (1, 3, .of, l).
(1, 4, 2, 3), (1, 3, 2, 4), (1, 2, 4, 3), (I, 4, 3, 2), (2, 1, 3, i), (2, 3. 4, 1), (2, i, I. 3), \2. 3, I, 1),
(2, I, i, 3), (2, i, 3, 1), (3, I, 2, 4), (3, 2, 4, 1), (3, 4, 1, 2), (3, 2, I, 4), (3, l, i, 2), (3, i, 2, 1),
(4, I, 2, 3), (4, 2, 3. 1), (4, 3, I, 2), (4. 2, I, 3), (4, 1, 3, 2), (i, 3, 2, 1)}, D, a.,a,. ....... +
+ a
11
a:1.3a
34
a
42
+ a
11
a
24
a
32
a
43
- a
11
a
23
a
32
a
44
- a
11
a
22
a
34
a
43
- a 11a114a33au - a
13
a:naua" -

- auaz4a31a43 + atza23astau + auauas4a43 + atzaz4asaau + aua:naa2a.w + a13a21llaua.u + altl2c'lsta.u: -
- a
13
a
22
a
31
a" - a
13
a
21
a
34
a
42
- a
13
a
2
<la
32
a
41
- aua
21
a
32
a
43
- aua22a33a,n - auaiea11au +

+
+ aua
21
a
33
a
42
+

14. a) -61 I b) 392; c), -260. 15. P j .
1
J 1 E.':: fJJ =>
\ f ) 1! 3
l
..
1 2 3 ') .
::::::;.. i = 2, j = 3 -?i i = 3, j = 2. DMi +a
12
c.
23
a
31
- a13a22aat 16. P =
1
j It E fj)4 =
= + 1 =>

+ a
12
a
21
a
34
a
43
+ a
14
a
21
a
33
a
42
17. a 111a212a3, 3a4, 4a616 = 0, dcoorece eel put,m
unul din ei cinci factori este zero. 18. a) o:
11
= -28, a: 12 = 4, a: 13 = o:
21
= 112, 'X211: = -32.
a:
23
= -16, o:
31
= 0, a:
32
= 48, o:
33
= - 32 ; b) IXu = a:12 = -56, rt. 13 = 14, a:
14
= 84, Olzt =

= 16, a
23
= 178, s.t = -136, et
31
= -22, eta
2
= 120, a:33 = -86, et:w. - -<{0, et,u = 50, = 41
t:t
43
=-54, cx
41
= -16; c) a:
11
= 30, cx
13
= -60, oc
13
= 90, et
14
= 120, a:n = 60, et
22
= 30, o:.,l:) =-tze,

= 90,

= 90, et
82
= -120, sa= -30, s
4
= -60, cx41 = 120, .u == 90, txn = 60, IX'"= -30.
19. 2a- Sb + c + 5d. U. a) 4; b) -120; c) 52; d) -330; e) uvxyz. 22. >) 392; b) 0; <) -433.
23. Se scoo.te -1 :a.-tor de pe fiecare linie se utilizea.za. proprietatea. legatil de tra:nspuuere.
333
24. wJ= -ro-1, wz= 1:::::;. D = -3(1). 25. a) Se scoa.te -1 factor de pe linia a doua coloana a
doua. b) Se scot factorii a, b. c de pe cele trei coloane. c) Se aduna toate liniile la prima. d) Se scot
factrii c, b, c de pe coloanele 2, 3 .of apoi se linia a 2-a, a 3-a a 4-a cu be, m ab
rpectiv-. o) Se descompune determinantul din membrul doi in suma. de detenninanti. f) Se inmultC-llte
prima coloanl cu abc a poi se scot factori de pe linii a, b, c. 26. Se aplidi. aceea!jli metodA. de rezol-
vare ea. In ex. 6, pentru determinantul Vandermonde. Se obtine relatia de recurenta, v:(a
1
, Oz, ... ,
... , a1ll) = (11
1
- 4t) (a
3
- a
1
) . , (a1:11 - a
1
)
a
3
, .. , 11 ) + a
1
V._1(a2, a 3, . , a 11)}, de unde

AJ .. , .) = {a
1
+ a
2
+ ... + a
11
). V.(a
1
, a
2
, , a:
71
). 27. a) De exemplu, se folosesc pri-
meJe delll liii: 9. b) 665. c) Dupli. primele trei linii: 128. d) Dupa. ultimele d&uA. linii: 1 000,
1 0 0 0
6a + cs 4b e
29. a)
b)
0 1 0 0
..
ct +as be
0 0 1 9

be II +all
0 0 0 1
a!+ba+c3+f11 0 0
0
c) lJlll'
0
+b3+cl+flll

0
0 a +, blil + c2 + az 0
0
0 0 a! + b2 + cz + da
31. c), d): liniar independente; e) liniar dependente; f) pentru {-.3, 1} sint
liniar iadependente, iar pentru A = -3 san A = 1 sint liniare dependente.
32. a.j Dezvoltind dupli. prima coloanJI,, obtinem D
11
= 2"-
1
+ Dn-l Dei:lucem D,. = z-
1
+
+ 211-z +., .+ 2 + 1 = 2"- 1. b) Similar obtinem P" = I'J
11
x"-
1
+ P,_
1
, de unde P 11 = a,.x"--
1
+
+ --tv-2 + ... +t-*' + ao,
2.:l. Matrice
7. X= (- Y = ( - 8. Fie A = (a11 ), B = {bu) cu bil = b11 C = (c,,) cu
c
11
= -c". Atuaci A = B + C::::. a
0
= b
11
+ c
11
1;>i ded aH = b11 + c
1
t = b0 - cu. Din ultimele
d01.1:l Qbp.nem bu = (a
0
+ a H), c11 = (a11 - a H) 9. d) X = (: J X2 = E =>
b) en at + be = 1 sau X =
-
(
1 0) (-1
0 1
san X=
0
_ 11.
3 -6 l
D- -C. 12. a)
(
1 P);b)
0 1 smpx
-sinpx);
cospx
c} zP-1
d) 3P-1 c
1
}

. .
C
JI-1 cP-1 cP-1
p-I p n+p-3
. . . . . . .
o o ...
(
C:=l
e) 0
0
(
-3
1 3 1 1
13. a) - ( ) ; b) -- 2
11 -5 2 8
-2
1L
-10
2
-1)
;
ol
16
10
(
:
e)
-1 -1
2 I
-2
4
-2
=:)
-1:
; d) 1 (b:;e e:)
(b - a)(e - a)(c- b)
-12 c -b
ac(a- c)
ab(b- a))
aa - bl l
b-a a- e
(
6 1

-6
Z4
14. a) -2 o
5 1 -5 -10
334
-31
1 -10
13).'.
-18
i .. j
15. Hangul este: a) 2; i!
rong A = 3, ia.r pe!
A= 2; c) A)

18. a) '
-13 1 z!
-31 9
20. Se S{;rie det A ccj
;
de forma bit= i3f.
I
- -- p,p,. 21. l.l
ddA
A poi se scade prima
.
'
2.3. Sisteme d4
5. a)
+ 5y) /6. x, = ,
6. a) x
1
= 3, x1 -..
c) x .a.j
minat cu soluti& -*'1
minat. A""",..,
A""-=
v I
tibil. 10. a) m =
II. a) 1) l
'
ncdeterrninat; b)
l
x
3
=a, a E R; o)
1
1
x = b, a, b e
;;
X 1 = 2a, X
1
=
2.4. SpatH
)
12. a) Ulliar l
independent ; f) JJ,t
0. 14.
pendenti : l7("> -l

'
v:(al, a2, .. .
, 8
11
) }, de unde
folosesc pri-
linii : 1 000.
0

0
d'
sint
D.= 2"--t +
P,. = a
71
x
11
-l +
Din ultimele
3 -6
-3)
5
l
:)
-l)
;
ab(b- a))
a2-bl J
b-a
15. Rangu1 este: a) 2; b) 2; c) 2; d) 2; e) 4 ; I) 3 ; g) 4 ; h) 4: 16. a) Pentru ). sau 1. = -
3 l
iar pentru ).E.R"'-{-

17. ( =: -:o
6
6) .
=:. rang A = 2 ; c) ). :p Z => A = 3 ; A = 2 => rang A = 2.
\ 18 -8'
18. a)
-13
4 2 1 -98
-6
14
-11
3
- 1: - 19 . . P(A):.. 0.
10 -3
-3 1
. c) (-:
17 2 1 -1
-: : :) ; b) l :
9 5 3 -75
l
'
-31
20. Se scrie detA ca. o sumA de determinanti. Pentru determinarea lui A-
1
= {b
11
) se cautl bu
n
de forma b1t = x8
1
t + yp
1
Pt .Deoarece A A-
1
= E => a11 b1t =Bu. bit ::::ca 811: -
j=l
- _l_ p
1
Pt 21. a) in det C se adun.i mai. intii toate liniile la prima se fa.ctr s+ny.
det A
n-
Apoi se scade prima coloana din toate celelalte, b) Se ara.ta ca a
0
bJI; = 3u,.
i""' 1
2.3. Sisteme de ecuatii aigebrice liniare
5. a) Incompa.tibil; b) x
1
= -2, x
2
= 2, x
3
= -3, " = 3; c) x
1
= (2 + y)/3,
+ jy)/6, x
8
=IX, x, = . x
6
= y; d) x
1
= 19/2, l<'
2
= 26, x3 = -3, x1 = 0, x
5
= 5; e) IncospariD.
6 a) x
1
3, x, 6, x
3
-I; x
1
= 1, x, = 2. x, = I. 7. a) X= ( b) X= ( 1
c) X = ( . 8. x, = 1, x, = 3. 9. a) rang A rang A-3, incompatibil. I>) Cempatillit clet..-
minat cu solutia x
1
= 3, x
2
= 2, x
3
= 1. c) Pentru). e R""'{ -3, 1} sisteroul este compatHil dete:r-
minat. Daca ).. = -3 'i b + c + d +a= 0, sistcmul este compatibil simplu nedeterminat. Daoi
A -= 1 a = b = c = d, sistemul este compatibil triplu nedeterminat. 1n rest sistemul iJteompa.-
. 4 7
tibil. 10. a) m = -1 m = 1; b) m = 3; c) m = Z, n = l.p m = -, n =- :d) 8n + 61j m= 70.
3 3
3
11. a) 1) oc = (13[3- 34.)/1-4 [3 i= 1; 2) IX= -- = 1; sistemul este compa.tibiJ. !Jimptu
2
nedeterminat; b) a: = -7, fj = -1, m -= 1-4, n = 3_ !li solutia x1 = {8 - lja)/5, x
1
= ( l-4 - lCk)/l.
5
x
3
= a, a E R ; c) oc = 2, {3, = -12, m = -2 ;;i solutia x1 = 2b - 2a, x
11
= ( 1 - b)./'3, x
3
= ,
17 1J 39
x
1
= b, a, bE R. 12. m = -5 x
1
= --a, x
2
=a, x3 =-a, x
4
=- a, e- e R; m = 2
12 12 24
x
1
= 2a, x
2
= -a, x
3
= 3a, x
1
= a, a e R.
2.4. SpatH vectoriale
12. a.) Unia.r independent; b) liniar dependent: 8v1 - 7v2 + 5v3 = 0; c) - d). -. e) liniu
independent; f) lini.a.r dependent: -A
1
+ 2A
2
- 3A3 = 0. 13. A= 11, !i = 3 -2..4
1
+ 3.4
1
+
+ A
3
= 0. 14. a.) b) liniar indepenrienti; c) liniar dependenti: Vt - 3v
1
+ 11
1
= t; d) tmiar de-
pendenfi: 17('V
1
+ ") = v
2
15. a) .Da: v = -4v
1
+ 2v2_ + v3 ; b) Nu; c) Da.: = -11
1
+ 11
11
+ 2o
1

335
16. a) x = v
1
+ 10v
1
- 6v
1
, y = 6v
1
- 5v
11
+ v
3
; b) v = (2v
1
+ v
2
- 4v
8
+ Jv4) /6. 17. a) Liniar de-
pe.ndenti : -llv
1
+ Jv
1
+ -1v
3
+ <iv
4
= 0 ; 11
1
, 11
2
, v
3
; b) linia.r dependenti : v
3
= 7v2 - 2v1 ; v1, v1 1
c) lini:M' independenti; 'deci formeatil. baza; d) liniar independenti; formeazii bazli.. 18. Dimensiunea
este trei; bazA. v
1
, 11
1
, v
4
; 11
3
= -2v
2
+ -iv
4
- vl> v
5
= ( - 10v
1
)/5. 19. a) Da. b) Da. c) Nul
d) Da. 20. a) v = 5v
1
- 8v
2
+ 5v
3
; b) v =- v
1
/2; c) v = -3v
1
+ 5v
3
; d) v = 2v1 + 2v2 + v3. 21.
a) u
1
= v
8
, u
1
= 11
1
, u
1
= 411
1
- 4v
2
+ -fv
4
, u
4
= -v
1
+ 11
1
+ v, - v
4
, u
5
= 2v1 - v2 - v1 + v1, u, =
= v
3
- v
4
; b) u
1
= -v
2
, Us= -(311
1
+
u
1
= v
1
+ 2v
2
, u
4
= -2v1 - 112, u6 = -3v1 - 2v2
22. De eo<emplu : a) v, - (-I, 2) ; b) v
3
- (0, 0, I) ; c) v, = I; d) v3 = I. 23. a)
-: :);e)(=: :).24. Yt-(xt+x,-
5 -3 I I 2 0 -2 I 0
- x3 - Yz = (xl - Xa + Xa- x,)/2, Ya = (.xt- .xa - Xa + .xf.)/2, y, = ( -.x1 + Xz + Xa +x,)f2.
I I I
25. a) 9; b) 8. 26.
1
_ (3, I, 2, I); r.;; (2, I, -1, 2);
1
_ (-2, 3, -5, -1). 27.vt, v,,
" 15 " 10 " 39
I I (-2 I -3 2 0) .
- (-I, I, 0, 0), v, =
1
_ ( -2, -2, 3, 1). 28. . 29. Fte A - (a.,)
v2 viS 5 -34 -6 13 9
matricea. Dtemului. Vectorii linie din A apartin lui R". A rezolva s:istemul liniar omogen insearrlM ,
a detennina vectorii din R
11
care stnt ortogona.li vectorilor linie din matricea. A. Sistemul f unda
mental de aolulii reprezinta. o a subspatiului generat de multimea solutiilor sistcmului.
30. (Q. I. I, 0)/jZ, (-4, 5, -5, 2)jj'iii. 31. a) (1, 0, l)fjZ; b) (-4, -I, l)!jls; c) (-3,
6. -2)/7. 32. a) I; b) 0; c) 9; d) -14.
2.6. Operatori liniari
8. a) Nu. b) Da. c) Da. d) Nu. e) Da. 9. Nu sint izomorfisme. 10. a) (goj) {xv x2, x3) =
- (xt - x
1
+ x
0
-x,, Xt + x
3
) ; (fog) (Yt y,) - (2y
2
, Yt + y,) ; b) (fog) (xt x2 , x3) - (2xt, Jx, +
+ 2:
1
, 4x
1
- x
3
, x
2
); c) (go/) {ai + a
1
t) = -a
1
- 6acf
3
12. a) j-
1
(u, v) = { -u-2v, -u-v) 1
b) J-l(u + tJt + wt!) = ( -v - w, v, u + v + w) ; c) J-l(u, v) = v - u + (Ju - 2v)t; d) Nu este
in7erea.bil; e) j-1(u, v, w) = ( -3u + 2v- 2w, 6u - 3v + iw, -2u + v - w). 13. Nu. 14. f(u1) =
= {7, -3)
= (-5, -3, 2) sint liniar 15. u1, u3 sint liniar depcndenfi:

-u, + u, - 3u
1
- 0; f(u,) - ( -:i, 5), /(u,) - (I, 14), f(u,) - (2. 3) sin! liniar dependenji:
-/(u,) + /(u
1
) - 3f(u
3
) = 0. 17. a) Da. b) Nu. c) Da. d) Da. e) Nu. 18. a) !JJ' - {ut- (I, 1, 0), "-
= (-1, 1, -1), u
3
= { -1, 1, 2)}; A
1
= 0, Az = 4, Aa = -2; matricea schimbilrii bazei cste
tl'icea u vectorii linie u
1
, u
2
, u
8
; b) rJ3' = {u
1
= ( -13, 1, 5), u2 = ( -2 + 2 J3, - 1- J3, 2)1
u, = (-2- 2jJ. -I+ jJ. 2)}; At-:>. A,- I- jJ. A,- I+ j3; c) Ql'={u, =(I, -2),
u, =(I, I)}; A'= 0, A,= 3; d) Ql' = {ut- (-2, I, 0), u
2
- (0, 0, 1), u,- (-1, I, I)); At=
=As = 1. All = -2.
2.6. Forme liniare. Forme pitratice
4. -2. 5. a)- Liniar dependent : !
1
+fa - /
3
- !
4
= 0 ; b) liniar dependent : -/1 - 3/2 + /3 = 0
-2/
1
+ j
8
+ /
4
= 0; c) liniar dependent -2fi + !
2
+fa = 0. 6. a) .Y1 = X1 + x2, Y2 = x2 + 2x3,
y
3
= x
3
::;. f(y) = Yi + Yi + Yi; p = J, a = 3; pozitiv definita; b) y 1 = x1 - 2x2 + x3, y
2
=
= O,-'(x
2
+ xs). y
3
= 0,5{x
2
- x
1
) ::;. /(y) = yr + - 4yi; p = 2, a= 1 ; nedegeneratil, ncdeiinitll.;
c) y
1
= x
1
+ 0,5x
2
, y
2
= x
2
, y
3
= 0,5(x
8
-x
4
), y
4
= 0,5(x
3
+ x
4
) =>f(y) = Yi- +Y!;
p = 2, a= 0; nedegenerata, nedeiinita; d) y
1
= x
1
+ {x8 + X3 + .r4 + x5)/2, y2 = x2 + (x:J+x4 +
15 f
_.3,4,5,
+xs)/3, Ya=Xa+(x.,7'Xr.Jf4, Y4=x.+xll Y6=x6=:> (y)=.:rl+-Y2+-Ys+-Y4+
4 6 8
6 2. 5
+ -- y
5
, p = , a = 5; pozitiv definita l e) y
1
= x
1
+ (3 + x3 + ... +x11 )/2, Yz = x2 + (x3 +
10
336
+ + ... +x.)/J;:
p - n, a - ; pOll
x, - (jZy, - zy,Jj
+ y, - 2y,) /3.
x
2
= ( -2Yl + Ys -
+ y,) tJ2. :. tri
x, - (2y, - JzyJ,
+ y,Jt/6. =:
g) X1 =Ys
+Y,lf/5. ,,,;,l
x,- (- Ji,t
f(y) - Yi + 31, +;
3. Algebrl:
. '
' )

CA. AB. in t.Mj
')-+
+ _':_ BB' + GM;
3 \
proicctiile lui 0 J
l
-- ......
= IC\ +

l
->-
= 210
2
38.
b) coliniare; c};
v
1
+ v
2
+ Va-='
43. Suma
44. v
1
V2 = Q,
4 ;
= arccos
1
-
\' 21
-+, 1."
BB -- -''
arccos - ,:_ ; 1.
,87 j
-- .
I BB' 1. 53.1
I ..
= 3; dt ..
= 7(3i.,..
<1
1
59. (v
1
X vr) 'Y1.i
: "s
nan: v
1
+vi,

17. a} Liniar de-
7v, - 2v
1
; v
1
, V_e I
18. Dimen-siunea
Da. b) Da. c) Nu 1
2v1 + 2v
3
+ v
3
21.
"a - " + v4, u11 =-
u, = - Jvl - 2v
2
.
I. 23. a) P -
5
):
. \ 12 2
29. Fie A = {au)
Ji omogen inseamnA
A. Sistemul funda-
c) 1-3,
(goj) (x,. x,, x,) ==
x
3
) = (2x
1
+
(-u-2v, -u-v) J
2v)t; d) Nu cste
13. Nu. 14. f(u,) =
liniar depcndenfi :
liniar dependenti :
= (1, 1, 0), tl2 =
bazei estc ma-
z/3, -1-/3. 2):
12!'={u, = (1, -2),
(-1, 1, 1)}; ),, =
-!,- 3/, +!,=a.
+ Xz Yz = X2 + 2x3
lc'1 - 2x
2
+ z
3
, y
2
=
, nedeii niHi. ;
- - Yi +Yi;
Y2 = X2 + (x3 +x4 +
-1 2 j
+ -y, +- 'l+
6 8 .
Yz = X
2
+ (x3 +
1
2
.3
2
4
2
n+l.
+
4
+ ... +,)f3, ... , y,_, = >,_, +- y, = x, = y, +- Yz + - Ya + + --y,,l
n oi. 6 2n
? = n, a = n; pozitiv defioita. 7. a) x, = IJ3y,- J'iy,- y,)JJ6. x,=IJ3y,+J'iY,+YslfJ6,
x, = 1J'iy,- 2y
3
)/J6 =fly)= -2Yl + 3yi + 6yi; b) x1 = (-2y,- Zy, + y,)f3, x
1
= l-2y
1
+
+ y,- 2y,)f3, x, = (y,- 2y,- 2y
3
)/3 =f(y) = 3J'i + + c) x
1
= 1-2y,- 2y
0
+ y
3
)f3,
x, = (-2y, + y,- 2y
3
)f3, x, = (y,- 2y
3
- 2y,)/3 =flY)= -9yj + 91, + !Syi; d) x,= (-y, +
+ y,)tJi. x, = (y, + y,)tJ2. x, = Ys = f(y) = Yi+Zri; e) >,= tJ3y,-y,-J2y,)fJ6,
x, = (2y,- J2y,)/J6, x
3
= + y,+J2y,)/J6;J(y)= -4yj+6Yi; f) x
1
=(-J3y,-Jzy, +
+ ,,>t/6. = ,J:z,, + zy,>JJ6. x, = <J3,,- J2,, + ,,>/ J6, ttY> = 4yl + 5ri +
g) x, = y,. x, = (y
1
+ 2y
3
)/J5, x
3
= ( -2y
1
+ y,)JJ5; f(y)= -Yl + ri + 41,; h) x, = (-Zy, +
+ y,Jl fi x, = (y, + zy, Ji s : y,, f!y) -Zrl + ri+ :_ i)
1
= = (y, + J3r,lf?::
x
0
- (- J3y, + y,)/2, f(y)- -Zy
1
+ 2y
3
, J) x
1
= (y1 - y3)fJ2, x
3
= y,, x, = (y, + y
3
)/.j2 I
f(y) = r. + 3r, + 3y;.
3. Algebra vectorialli
34. u = 5i- 6j + 62k, v = llj + 7Rk. 36. v
1
v,. 36. Fie A', B', C' mijloacele laturilor BC
_ _____. z-+-+- __,..
CA, AR. Jn D.MAG MA-"- AA' + GM = 0. Similar, MC + -- CC' + GM = 0 'i .lfR +
3 3
2__,.. _,... _.....,.. ---+"
+ - RB' + G1>I 0. Aduuam accstea si )incm seama eli AA' + BB' + CC' = 0. 37. Fie 0
1
si 0,
3

pwicc(iile lui 0 pe AB si CD, respectiv. Avcm IA = O,A + IO, =- HA + IO + 0
2
1 IB
2
--+ l __,.. -+ ---+ __,.. -+ ---+ ........
= I0
1
+ o,n =- AH + JO + UJ si dcci !.A+ IB = 2IO + 20,1. Similar obtinem IC + ID =
2
_,..
2!0
2
. 38. a) }. = 1, l' = 0 ""''' = -v,; b) }. = 3, f' = 1 v
1
= v
2
39. a) Coliniare;
b) colinia.re; c) neco!iniare. 40. a) Coplanari' 2v, + v, - v8 = 0 ; b) necoplanari; c) coplanari'
. 2 4
v, + v
2
+ v, = 0. 41. ). = 1 ""' v
1
= v
2
= v
3
;), = -2 ""' v1 = - v
2
- v
8
. 42. v= v
1
- - v
2
- - v
1
. 3 3
43. Suma patratelor diagonalelor unui paralelogram este cu suma patratelm hturilor sale.
44. v,-v, = 0. 45. -(a
2
+ b' + c')f2. 46. a) 4 si J52; b) arccos I-
2
) . 47. b) rJ. = t .j 52 .jS<J
4 2 1 J- - 1
= arccos
, (?. = arccos -
1
___ , y = arccos . 48. 37. 49. 60. 50. AA'""" c- - (a c)a,
,zl ,21 .jzl a'
1 ---+ 1 35 1
BB' =a- - (ab)b, cc' = b- - (bc)c. 51. a) 4; b)
1
_ ; c) --p= (81 + 5j + llk). 52. a)
c2 v41 '\1210
arccos - .j:? ; b) J !94+J zg+J75. c) exerci(iul50, BE' =i-k, deci 1 BE' )=,j Z: d) 0,5)AC)
- J- J- J- J- 5 dl. )BB'). 53. a) 5 3;b)3 !O;c)5 6;d)42
.jTI' 55. .(v,.v,)-

= 1; dtv,,'v,)=2; cJt(v,. v,)=.JZ/6. 56. v,><v
2
= -11(3i- Zj); v
1
X v
3
=-13(3i -2j); v
1
X v
3
=
= 7(3i- 2j). 57. _2. j10. 5M.)v, + v,J'= 328-36/J; )v1 -v
2
)=244-1ZOjJ; )v
1
XVo)=39.
2 "
59. ('' X v,) v, = 4la X b) c. 60. a) 12; b) 25; c) 4. 61. a) J2; b) 0. 62. a) (v
1
, v
2
, v
3
) = 0, co
plaari' v
3
= -v
1
+ 2v,; b) coplanari: (-2y

+ (3y- .SJv. + (2-

= tJ; c) copla
nari' v, + v
2
+ v
3
= 0; d) coplanari: -5v
1
+ 4v
3
- v3 = 0; o) neoop1anari; l) cop1anari'
25
-4v
1
- 9v
1
+ v
3
= 0. 63.). =-, -11v
1
- 2v
2
+ 8v
3
= 0. 64. a) 0 ;db) (v
1
, a v
3
\; c) 2lv
1
,
2
337
22 - Probleme de matem.atici superioare - ed. 22Z
v,. v,); d) (v,, v,, v
8
)f4; e) i(v,, v,, v;). 65. a) 72; b) 0. 69. a) 7; b) v; (51 I 6j- .lk)/'.
v; (- i + ij + 2k)/7, v;- (3i- 5j + k)/7; c) lf7; d) ,., X (v
2
X v,) - 91 + j - 17 k,
(v
1
Xv
2
)Xvi ='-9i- 6j- Jk. 70, v- 5i- 6j + 71. b) --.!.J6t. n.a)h =
3
_5_;
2 2 ./61
35 2 J- 6 J- 1 J- 2 J- J-
"/)=
1
_. h.=5; b) 11
4
=- 21, hb=- 91, hf=.....:.__ 70; c) h =- 1190, h/J= 17,
3 13 5 " H
2 J- 1 . 3 .;w J- .;r,
h,
19
646. 73. a) z, b) 9. 74. -
2
-, J, l' 3. 75. )., 3 =oo M,(l, i5{4, J); ).,
1 .j3
=> M
3
(6, 5, 1). 76. cos a.: = -, cos fj = -, cosy= 0. 77.
2 2
(14, lJ, -5). 78. cos:x= ____!l ,
./669
u 8 l
..JM
9
, cosy = ..jMg . 79. a) m = l m =? b) m = -2. 80. x = - 1 + x', y """
"""-4 + y', z = -10 + z' x'
2
- y'
2
+ 2y'x'- x'z' + 18 = 0. 81. x'2 +5y'
8
-1=0. 82. x'y'-
- 2 = 0. 83. x = 1 + x', y = 1 + y
1
=> x'2 + 2x' y' + y'2 - 8 = 0 ; x' = x" coset - y" sin .x,
y' = x" sin a + y" cos a, a = 15, x"
2
- 4 = 0; IX = 135,y"2- 4 = 0. 84. Deoarece x
1
= COfi o:.-
- sin a., y
1
= sin ex+ cos a.: x
2
= x; cos a.: - sin :x., y
2
= x; sin a.: + y; cos a.:, rezulta.
XtY
1
- XaY
1
= 85. x = (x' - J2y + j3z), y= _!_ + }-- (x'- .jz),- .j"J.),
.j6 3
z b ...!.. + /- (Zx' + J2,') =oo J3x'' - y 0.
3 6
4. Planul dreapta in spafiu
28. a) -4% + y + liz= 0; b) Jx- y + 2z- 6 = 0. 29. Nu slntcopla.nare. 30. -x + .!._ + !_
2 3
2 9 6 6 6 7
0. 31. x + y + 3z 0. 32. a)- x- -y +- z- 2 0; b) - -x + -r+ -z-
11 ll ll ll 11 II
x-2 y-6 z-l
33. a) 4; b) 10. 34. a) 90; 1) 0. 35. a) Coliniarc; se afl5. pe drcapta -- --- --.
-1 2 -1
x-1 y-1 z-3 U 9
b) Coliniare; aflA pe dreapta -- Nccoliniare. 36. a) cos =--,cos /3= -,
- 1 I - 1 25 25
4
cosy = -; b) Vectorul director al dr@ptei oste u(6, 7, 6),
j
aotfe 1 c6.
6 7
cos or;=-,
11 11
6 72
cosy = - . 37. a) arccos-; b) u
1
( lD, 2, It) u
2
(3, 12, 4) implicA 1:: (u
1
, uo) = arccos- .
11 77 195
2 y- 3 z + 5 .
:Ill. -- -- --. 39. R.ezolvi'im aele doui. S'l.steme de ecuatu in raport cu y :n z, de exemplu,
-4 8 w . .
a) x = t, y = - 7t + 7, z = - 19t + 17; b) = t, y = + 5, ;; = -5t + "1. 40. a) 7x- 5y +
+ z- 3 = 0; b) - Wx - y + Sz - 49 = e; c) x - y = 0; d) -2x + y 3z = 0. 41. P!auul tre<:e

prin M are normal& OM:3x-6y+Z.r-"19=6. 4:?. (M
1
MaM
3
)-x+3y+z-2=0J
(M
1
M
3
M
4
) - x + 'iy + z- 2 = 0; (M
1
:\f
3
,l(
1
)2x- 8y- 3; + 6 = 0; {M
2
M
3
M
4
}2x- Uy- 3z +
+ 9 = 0., 43. x = l, y= 2, z = 3. 44. Sistemul de este compa.tibil det.ermiaat, cu solutia
x = 1, y = 1, z = 1. _ 45. Sistemul fof'lllla.t cu eelc trei ecua.tii onte contpatibil, simplu nedetlermiHa.t.
Ohfinem A :::::o 3 ecua?ile drepte.i de. iate.csectie x = -1 + t, y = -1 + 2t, z = t. 46. a.) Sbt:t con
curente in punctul (3, -1, 0). b) Prinaul !;li al plau s;1at p1r.a.lcle. Primelc dou5. pla:tte, ca o1i
ultimele douli. plane, se intcrscctea.zR du:pi. o cireapti\. c) Pla.ttele se iater-soctead. dupii f'lreap1A
deecuaP,i2x- y + 5..J- -'I= 0, Jy- 17.z + l2-0. 47. a) CiaMurette itt punctul (-- !_, -
11 ll 11
b) Trei di.atre plane se laktll puMt eo nu apa.rtiae ceii de.-&1 palrulca. 48 . .DeetaNte
planul trece origi.u.rJ, o1!.atam n.b Auaa A..# + 1Jy + Cz = 0. Fie N(A, IJ, C}, ......_ c8
Nk=O
=:::;. uj = 0
+ l :Y -2 .z:
50. x __ = -=41
1 -1 '
- tl . J
trece prin dreapta $1
Ecuatiile drt'!ptei X + l
M(-3, 5, -3).
-8x +
-x + 6y + 7z 0. 5;j
u ut: = g rczultA
este paralel cu
u. OLtinem
-,j
u2(8, - .1, 3).
C'are trece prin M1
Distanta de la punct1fi
reprezintl!. iaa.IP.mea
--+
pe vcctcrii M
1
Ms,
1
dicularei comune est4
J
d 13; d) M,(1,
u
1
(3, 4, 2) M1{2',:i
paralelogramului c1
_
2
x + lOy + 13z
. ' J
d 25 ; 63< + 109j

+ ),(x + 5y -.z +l_j
1 '
c) }. = j c 21< +,
0
-J
N(- t, -I, -3), "J
63. Fasdculul de "'
planul prln
= 0 cste
secteaz8. pla.nul
nut1'1. in plan. 66.
sint M,l1. 0, l):J
68. M'(2, 9, 6).
M,(l, l, 1),
C(O, 0, 4). J
1
1
11
./669 '
-*"= -l +x'
.y
1=0. 82. x'y'-
COSet n .
;t _- SUI a:,
' l - ;t"l C06ct-
y2 cos 0:
rezultA
- ji), - jJ;),
-x + Y z
-+-
2 3
7
ilz- 3=0.
z-j
2 =-
12 -1
=- c (.;; 9
25
, os,...=-,
6 25
II' !_
u'

195
de exC'.mpJu
7x _
5
)' +
P?anul trece
+-2=01
- lly '
- Ji: +
' cu soluf:ia
nedete.rmhtat.
a) S'btt con.
Pl.l.zte, ca
<inapt;)
5 13'
. -li. 11)'
48 . .0.-
t:j,- oil
Nk = 0 ;i <: (N, N
1
)=60, N
1
(2, I, -J'J implicil Jx- y = 0 sau x + 3y =0. 49. u(l, m, n)=<>
X y Z
:> uj = 0 uu
1
= 0, u
1
(3, -2, 1). Deci u(l, 0, -3) ;i ecua(iile d;eptei sint- =- =-'
1 0 -3
x+l y-2 z-1
50. -- = - =-. 51. D;eapla dlutato este con)inuti in planul P ;i in planul 1'
1
ce
3 -1 I
tcece p<in <)reapta d ;i este perpendicular pc p1anul P. Ecua(ia planului P
1
este - + 2y- z = 0.
Ecua(iile d.eptei x + y + z- 3 = 0, -X+ 2y- z = 0. 52. Dreptele sint concurente in punctul
M(-3, 5, -3). Ecua(ia planului este 9x + lOy- 7z- 44 = 0. 53. a) 2x- y + 3z- 4 = 0,
-8< + lly + 9z - 26 = 0; b) 2x 3y + 4z + 9 = 0, 25< + 18y + z - 5 = 0; c) 4x + 3y -2z=0,
-x + 6y + 7z = 0. 54. a) Fie u
1
(1, 2, -1), u
2
(- 7, 2, 3) ;i u(l, m, n). Din condi(iile uu
1
= 0
ji uu, = Q rezultli u(2, 1, i). Dreapta .,te continutO in p1anu1 P
1
ce trece prin M
1
(7, 3, 9)
ji este pa<a1el cu dicec\iile u
1
;i u ;i in p1anul P, ce trece p<in M
1
(3, 1, 1) ;i este para1e1 cu direc(iile u.
;i u. OUjinem 3x-2y-z-6=0, 5x+34y-11z-38=0. b) Direc(ia dreptei ciutate esteu(7, 1, 5):
-26x-j-7y+35z-13=0. 55. a) M
1
(-3, 6, 3) ;iu
1
(i, -3, 2) ;iM;(4, -1, -7)
;i u
2
(8, .. 3, 3). I.ungimea perpcndicularei comune este eu distan\a de 1a punctul M, la planul
care trece prin M
1
;i estc paralcl cu direc(iile u
1
;i u,. Ecua(ia planului este -3x + 4y + 12z- 69 = 0.
Distan(a de Ia punctul M, Ia aces! plan cote 13. Se ponte observa ca1ungimea pe;pendicularei comune
reprezinta inaljimea e<eespunrlitoarc bazei construite pe vectorii u
1
'i u
2
, in pacalelipipedul construit
pe veclcrii M,M,, u
1
;i u,. b) M
1
(0, 0, 0,) u
1
( I, 1, l) ;i M,( 1, 2, 0), u,(O, 0, 1); lungimea pe;pen
-
dicularei comune es\e M
1
(-1, -4, -3), u,(3, 4, -2) ;i M
0
(21, -5, 2), u
2
(6, -4, -I);
d = 13; d) M,(l, I, 1), u
1
(0, -1, -1) si M,(O, 0, -2), u2(6, -3, 0); d = 1. 56. M
1
(7, 1, 3),
u
1
(3, 4. 2) ;i M
2
(2, - 1, 0), u, = u,. Dreptelc sint paralele. Distan\a intre drept.e este inaljimea
- .
para!elogramului con>truit pe vectoeii M1M, si u
1
, corespun,atoaee bazei u
1
.
Obtinem d = 3. 57.
5, 9), u,(3, -1, 4) ;
l
27 17 l .
1Gy + 13z- 31=0. 58. M
1
2
. _
2
, 0 , u,(3, -1, 4) 51 M
2
(-7,
d = 25 ; 63x + 109y - 20z + 76 = 0. 59. P1anul cautat face parte din fasciculul de plane cu p1anele
bazil4x -Y + 3z- 1 = Osi> -j-5y- z + 2 =0. Ecua(iafasdcu1uluideplaneesteix -Y + 3z-l+
+ ).(x + 5y- z + 2) = 0. a) ).= 2.., 9x + 3y + 5z = 0; b) A=- 5{1. 23x- 32y + 2Gz- 11 =0;
2
1
c) ), = -, 21x + liz- .3 = 0; d) ). = 3, 7x + 14y + 5 = 0. 60. x + 20y + 7z- 12 = 0. 61.
5
N( -1, - 1, - 3), x + y + .>.z - 7 = 0. 62. a) - - y + 3z - 4 0; b) -x + y - z + 2 = 0 1
63. Fasdcu1ul de plane co tcece pdn (d) are ecuajia 2x - y + z - 1 + ),(x + y - z) = 0. Deoarece
3 '
planul trecc pdn M
0
, objincm ), - - ;i dcci x - 5y + Sz - 2 = 0. 64. x - 1 + 'A(x + 2y - z -1)
. 2
= 0 e>tc perpendicular pe x + y + z = 0, implidi. A= -0,5 ;i deci -x+Zy-z+ 1=0. 65, a) Inter
sectcazii. planul in punctul M(O, 0, -2). b) Dreapta estc para1ela cu planul. c) Dreapta este con\i-
nutli in plan. 66. Proiec(ia punctu1ui are coordonatcle x = 5, y = - 1, z = 0. 67. Puncte1e de intersccjie
, (' O ) (19 79 141 . . , X - 4 y z- 3
stnt M, ' , 3, M, - , - , - , astfel cu ccua(itle drepte> smt - = - = - .
9 9 3 -17 79 15
68. M'(2, 9, 6). 69. 5x + 7y + 9z- 44 = 0. 70. M;(3, 15, -3); 23x- 15y- 19z + 99 = 0. 71.
M
0
(1, 1, 1), N(1, 1, 2); x + y + 2z-4=0. 72. ),=2, M(-5, 2, -24 73. A(8, 0, 0), B(O, -6, 0),
C(O, 0, 4).
339
(
5. de numere real!'

1
<e: c.laca '>(l-
3
e:)IIl!l deci.
b) la,.l""
' 3 3(3n'+ I) 9e 9e
= < = -
1
-< e: dac! u > -
1
- , deci "a: = E (-
1
-) ; c) J a
11
- _..!__ I =
1
< -
1
- <1
2n
3
+ 1 2n
3
2n 2e: 2e: 2 2(n
2
+ l) 2n2
< e daca n >
1
1
, deci nt = E ( 24. a) Pentru n = 2k,
= 2 ___!:!!._ -o 2; pentru
y2e ,fz, 2k + I
n = 2k + 1, a2.t+l = 0 --> 0. Deoarece cele dam& sub$iruri au limite diferitc, rezulUi. ca
nu este convergent. b) Similar: a
2
1: """ 1 _,. 1 :;ri = - _l:!!__--+ -1. 25. u = 0-+ 0, a
1
.t+l=
2k + 2
= ('1k + 1)
3
- cx:l, ceoo. ce a.ratt. ci1. (a
11
) nu ace lhni.Ui.. Pentru orice MER, exista kEN ca
a4 .t+l = (4k + 1)3 > M, oeea oe a.ratl oa. (4
0
) oote nern3rginit. 26. a) a,.= " +
1
-o __.!. ; b) a
11
=
4n 2
{n+ l)(2n+ I)_..!_, c) {n+ I)'_..!_, d) -2, 27. a) fa,)<;
6n
2
3 in
2
1 2
n n
3
n
2
n2
"' --- + ---+ 0 deci a,. - e ; b) 0 < a,. = - < __ __::.._ __
n
2
+ I (w + 1)(3n + I) n! n(n - l)jn - l)
222 2 (2-2
Q; o) 0 <a,.=--- ... - <2 -J -0-+ l.i
11
-+ (); Fie ff.t"""' E(a) + l. Atunci
1 2 3 n 3
a a a a a a (a )"-s+t
e <
4
" = 1 . 2 . . . nl - 1 . . nl + 1 ... -; < 1 . 2 . . . nl - 1 . nl -
0
d
. G . . . ..x 2n - 1 . 2 "
. eel a, - ; d) Pnn 1nduot1e se ara ...... oa a
11
= --. :IDect a,. - . 28. a) a,.
n -yn*+n
,J; I
Treclnd Ia obtinem lim &1
11
= 1 ; b) a. =
1
.j - - ; e) a
11
""'
n -vn + 1 + n 2
..
"' .
./n' + I
------"------- -o: d) + ;o/n=l) ,=
;o/{n + If'+ ;o/ n{n + I) + ;o/ n' ;o/(n + If' + ;o/ n' - I + ;o/{n-1)' 3
r + 1] ' [ 3 '( r + f- ; . f) Daol < atunci l::u = ; da<l6 o atunci
lim a,.= 2; daca.or. = atuaci lim a. = _!..; g) 11
11
=
1
; dacii. 0
1
< < 1, atunci lim .=
It IX Jl IX 1%-
11
+ 0:
11
n
= 0 ; daca a. = 1, a11 = _..!._ - ....!:_ ; tlaca a: !> 1, atuaoi lim
11
= 0 ; h) a,. = (2 - _!_) [ 3 +
2 2 n 2"
(
1 )"] 3- + z- + 1 1 .
+ - - --. 6; i) a,.= -+-. 29. a) Pentru " = 0, se aratra. prin inducfie
2 2
M au = ___!:!!._ ;;i a2 .t+l = 1. Pri:a urmare, lim a, = 1 e&te convergent. b) :Pentru aa = -1 se
2k + 1 n
arata. prin inductie ca. = 1 a
2
4"+l = Zk +
1
a.stfel cG. lim a,. = 1 dcci (an) este conver-
n
3
a .
gent. 0. a) a,. > 0, Vn E N; -- = -- < 1, 'tin ;.:::: a. Astfel (a
11
) ete monoton descrescM.tor
a, n + 1
m.lirginit inferior !]i deci este couvergeut. Fie 1 = lim a,.. Deoo.rece an +I = -- a,., rexult,l prin
n n + 1
. . I 0 I I 0 ' 0 an+t 5 + 2n I . t
trecere la hmtUI. = , adioB. = . u} a,. > ; -- --- , 'r/n E N. und m.tila.0-
a11 i+3n
ton descrcs!Ji\tor .,i lll<'irginit inferior, Mbe Fie l>=lim an. I>ooa.ceoe a,+l =
5
prin
n 4 +
?
trecere la Hmita, 1 =...::. 1 . .Deei 1 = \l Ji "- 9. G) Deoa.rooe a
0
> 0, rezulta " > 1, VnEN
3
fapt ce """'" ca1
-":!.t>o
b) 1.1-
,...-"--- < -'- <l
2n2
pentru
kEN. ca
I
--.b)
2 a, ::3
21. a) I a, I .;;
Atunci
2
--;e)all=
3
prin inductie
prin
4
< 1 + 2. Deci l<a
11
<3, 'rJnEN. Apoi a,+l- a
11
=
2

!apt ce amla ca "+' - a, are scmn cu a, - a,_,. Deoarece a
2
- a
0
> 0, rezulta ca ""+'-
- a,, > 0 deci (a,.) este crescator. Cum I <a,. < 3, exista z, a,.. Deoarece a, - a
1
<t 0,
,,
rewlta ca ""+' - a,._, < 0 deci ("+') este descrescator. Cum I < a,.+, < 3, exista z, lim a,..,
k
I + -
2
- a
2
r+l = 1 + , obpneut
Cls auH
l, I + - 5' 1
1
I+-, de unde (1
2
- 1
1
) (1
1
1,- 2) = 0. Deoarece 1
1
1
2
'# 2 (in acest caz !
2
-
2 . 2
I + 2/1
1
implica I 0, imposibil), rezultll. ca 1
1
= 12 Prin urmare, : existA lim a,= l 1
1
= 1
1

n
ll 12 .
Pentm a determina l trocem Ia limita in rela\ia de defini\ie: I I+ 2/l""l 2; d) a,+
1
- a,-
I n n
> 0 => (an) cresOO.tor; - < a" < - < 1 => (a,.} mArginit. Deci existA
(2n + 1)(2n + 2) n + n n + I
lim " = l. Deoa.rece an = - - + - + ... + --- \ reprezintA suma Riemann pentru I ( I I 1
n u. 1 2 n
I+- I+- I+-
n n n
1
func\ia /(x) - , x E [0, I], corespunmtoare div1ziunii prin puncte echidistante f este >n-
1 +X
. dx 1 a0 + b a + 2b
tegrab1Hi. pc [0, 1], rezulU. cll l = -- = ln 2 ; e) a
1
= ---
0
> a
0
, b
1
=
0
0
 b
1
> ... > b, !> . ,
... > a, > > a,. Prin urmare, exisua 1
1
lim a, 1, lim b,. Trec!nd Ia !imitA in rela\i!le de
n n
definitie, deducem l
1
= 1
2
31. a) l a
11
+P- a11 \ _.!:__ + -
1
- + ... + _.!..._ = {1 + _!_ + zn+l zn+2 21HP z+l 2
+ , .. + _!_) = (t- ..!..) < _.!:._ < E: dadl n > ne = E t- 'riPEN. Aceasta a.ratii. c'
2l'-1 211 2
11
ln 2
It I 1 I I I l I{
(a,) este convergent. b) a, - I - - + - - - + ... + - - = - I -
3 4 1 7 1 + 3(n - I) I + 3n 3
I ) . 1( I I I 1 1 I
-- . AtunCl Ia,.,- a, -- <- -<- <<, pentruorice
I + 3n 3 I + 3n I + 3n + 3p 3 I + 3n n
E(
l) N I ) 1 (I 1 I I I
n > n , - once p E Dec> \"fU este convergent. c a, - - - + - - - + --
!!: e 325364
+ .. + _t __ __ I_ =
7 58 n-1 n+2 n n+3 n+1 n+1 32 3 4
1 I 1) Ill 1 I 1 .
-------- =>\a,+P-a,!<-- +- + --\ < -<E:, 'rJn>ne-
n+2 n+3 11.+4 3 n+2 n+3 n+4 n
l
1 . . 1 I
= E -), Vp EN dcci (a,) este cornergent; d) a,.= 1- -- \ u,.H,- a, I=-- -
< .,+1
< --
1
- < _!_ < e:, Vn > ne = E , Vp E N ;=;i deci (a,.) este convergent.
n+P+ n+l n e
11 + n 12 + n 10 + n + P P( 10 + n + Pl d d
32. a) a,.+P - a,. = - + --- + ... + :;.> , e un e I a.,. -
2tz + 3 2n + 5 2n + 2p + 1 2n + zp + 1
3n(l0+4) . . . . I I
-a, 1 > > I 1' dec (a,) este d1vergcnt; b) a,+,- 1= +
1
+
51t + 1 -vn+ 1 ..;n+2
+
1
1
>
1
p .,_ I a,. - a, I > -t - oo ji deci (a,) este divergoot. 33. Dooocece
..;n+P ..;n+P
+ < e <(I+ rezulta n1n(l (K +I) 1n(1 + .,.., <
1
. n n n n ln(n + 1) - Inn
.+
341
..,.. + 1 > ln(n + 1) - ln n > -
1
-_, Vn E N. Din ultima inegalitate scrisi'i Jlentru 1, 2, ... , n
n n+l
1 1 1 1 1 .
1
1 1
obP.,em 1+-+ ... +->ln(n+l)>-+-+ ... +--. Den +-+ ... +--
2 n 2 3 n+l 2 n
- In n :;:::. ln{n + 1) - ln n > 0 a
8
> 0. Ace.asta cl!. {an) este m.lrginit inferior. A poi aR - a"+
1
=
- ln(n + 1) -Inn- -
1
- > 0 =>(a,.) este descrescA.tor. Prin urmare, (a,.) este
n + 1
Se note&Zi C =lim an Limita C a $irului- se nume$te Constanta lui Eule-r, C = 0,5772. 34. a) 0
n
1 1 . 1 . 2P . . [ln(n J_ t) :!
b) 0; c) 2; d) 0; e)-; f)-; g) 0; h)-- ; t) -; J) --; k) hm """ hm ----- -
6 c (P + 1) 2 (P + 1) n n (n + 1)"- n"
-lim n-l lim {[ln(n+ l)Jllnl-} = _..!.._lim f__c:_)t-alim{-
2
-[In(n + 1) a;ll I (n +- l)

n (n + t) - n n a n n+ 1 n a - 1
0
. I 1 1 1 0 35 I' a
1
+ a
2
+.+a,. 1 _ _:
0
:c""cC!c>_
pentru tma,.=OO;a>, Ima
11
= .. nn = tm-
n n n an n a,.+
1
- a,.
- -'- . 36. Se aplicA criteriul lui
:1.- I
Stolz. 37. Se apliccl rczultatul de la ixercitiul rezobat. 17.:
&j 00 ; b) e-1; c) 1; d) 1; e) -1e-
1
; f) 1; g) 1 ; h) 1/32. 38. a, > 0 a,.+l = cos _a_ < l '* (a.?
an 2"-+I
. 4 . a
Stn-- Stn--
a zn-l t:J a 2
11
-
2
sin 2a
eonvecgent. Apoi cos-= __ .:::___=> cos-- .cos-= __ .:::___, ... ,
2" 2 2"-1 2"
2"
a
2" sin 2a
39. Fie
----.-----. b
. I
11
=SID-
. 2
+ 5111- +
n2
. a
Sln-
z
2a
I 3 3 5
-cos-- cos- +cos-- cos-+
2n
3
2n
11
2n
2
2n
2

n'
2n- 1
+cos---
2n2
2
2
sin.!!:...._
2"
. n
+ Sl!l-.
n'
2n + 1 1
- cos --- = cos-
2tl
2
2n
2
2"+1 sin..!!__
2"
211+ 1
-cos---"-

2
. n + I . I R It' I" b I .
---sm-. ezu <:1. 1m
2n' 2n n 2
I
in exercitiului 33. obtinem lim =
n 2C
C fiind constanta lui Eule<. 40. a)
n n
- "+ I- ..!_ ; b) a. '\' (J n' + k - n) ..!_ k ..!_ r J
2n 2 n L._; n n
2
+ k + n n V + 1 + n

2
+ +
Vn' + 2 + n
+ V n
2
; n + n ) _2_i_V,;;::o,

n + I
=>lim a ...
zn n
2
+ 1 + n) n
n n
L(k-\
1
- '\' :, 1-
k=l f.:(
I
--..1;d)a,=
n!
(2-1)(2'+2+ 1)
(2+ 1)(2'-2+ 1)
{n n + I)
(n+ l)(n!)-u +I)
1 2 J n - 2 n - 1 n
2
+ n + 1
----
3 -1 5 n n + 1 2
2
- 2 + 1
2
3
n
2
+n+ 1 2 n n-1
-+-;c) a
11
= --
n(n + I) 3 n+ I n+ I n+l
nl ; 0 < a, < 1 ; a,+l = (" +
1
)"+1 < 1 => (a,.) descresciHor deci (a,.) este corr.rl'rg(nt.
(n + 1}" a,. n + 2
Fie I= lim a
11
Trecind la Hmita. in relatia a,.+l = (" +
1
)"+1 a,.. obtinem l = le-1 <=;..[ = 0
n 11 + 2
lim 0 ; f) a,, = I - ..!_ + ..!_ - ..!_ + . . - -
1
- I - f.!. - _!.j - (..!_ - __1_) - ... -
n 2 3 4 2k , 2 3 . 4 5
-(--
1
-- I; (1-2) + ... + f-
1
---
1
-)> 0. Apoi a,.,.=a, +
Ml- 2 2k- I 2k 2 ,2k-l 2k
342
I 1 ,,
+----
2k+1 Zk+Z ..
lim a2t = !.
k.
tim a2.t. A1em
k
Da.ca. tinem searna "(
prin inductie c11. a <
a.rata prin
Fie l
1
= lim a., It ._;:
'
6.
20. a)
n 3)
1 '
s
a+ 1 ,
= 1.n

are a.cee.o"l..?i
1livergent1 pep
B
.,
allui Cauchy, se"j

'
supunem apoi
.... n.
.. --f---
n
A poi a
11
- anq =
(a,.) este
34. a) ();.
lim [ln{n -1. 1) :2
1l (n +I)'"_ n'" -'-=
-
1
] a 1
1)2 jlnt-1) ;- r
au -1
n a,.+t - a,.
rezol1at. 17 ..
sin 2a

lim = _!, __
II
{t-f,){t+f,)
r
i-
1 + n
1
1 n+ 1 ' 'n+
1
_.,
este
1
+ - - > a,., astfcl ca (a.,,) este cn,scator 1i margioit superior. Deci existA
2ktl 2kt2
lim a,. I. Deoaccc a,.+, = a,. + - , rezulta lim a,.H = I. Este deci de ajuos sa calculAm
1
k Zk + 1 k
. 1 1 ll 1 1) 1 I 1
lim a
2
t :\1em a
2
t = 1 +-+---+-- 2 -+ -+ ... +- = -- +-+---+-
k 2 2k 2 4 2k k + 1 k + 2 2k
Daca tinem seama de exercitiul 30, d), rezulta ca lim a,. = In 2, iar lim a, = In 2. 41. Se a ratA
k n
pcin induc\ie ca a < a, < b, a < b, < b, astfe1 ca cele doua siruri s!nt marginitc. De asemenea.
se '""'" pcin inductie ca (a,) este ccescator, (b,) este descresciltor. Deci, sirurile slot convergente.
]';<, 1
1
=lim a., 1, =limb,. Pcin trccere Ia limita In re1atia a,= (a,_
1
+ b,_
1
)/2 obtinem 1
1
= 1,.
n n
42. a) 1/2; 1; b) 0; 1/2; c) -1; 1; d) -1/2; 3/2; e) 0; I. 43. Fie f'= sup a, si a.,.
A,em situa\iile' nu cxista nici un termcn al siru1ui (a,) cu si atunci = 1-'; exista ter-
meni ai sirului (a,) mai mari ca atunci 1-'> > Similar se procedea<a pcntru ma<ginea inferi-
oara. 44. a) e, e
1
; b) -1, 0, 1. 45. a) lim 'a, = -1/2. lim a, = 3/2; b) lim a, = 0, lim a, -
1/2
2 d
1
. - /2 1'
3
1
= 00 ; c) lim = , lim a. = ; ) 1m an = -e ; 1m a,. = - e + .
2
6. Serii numerice
20. a) S, = _!_ (1 - _!_ + _!_- _!_ + ... + _!_- -
1
-) = _!_ (t + !_ + _!_- -
1
- - __!_ -
3 4 2 5 n n+3 3 2 3 n+1 n+2
1 ) II t l1 t t I ) t t I
-:+J
-
1
-; d) S, = _!_ (t e) a,= [1n(n + t) -Inn] -[Inn -In (n- l)l = S,-
a + 1 2 2n + 1 2
n+l 1 1 1
= J.n --ln 2--> -In 2; f) a,.= .J - .J :::::> Sn = 1 - .J---'--> 1. 21. a) a,-
11- 2-n-1 2n+1 2n-+1
H + 1 I; c) a, 1; d) a, 1/3; e) S, = )w (I +
" )
2
+ ... + ) ;-, (I + + .. + ) = S, oo deci "'ria este dimgentA. 22. Serio
t
00 ; b)
.j2n + t - J2n - l
a,.=__,._-->
n
00 00
, I I 22 t
arc a.ceea-';>i natura cu seria - = - - 5i deei este convergentA peutru p )lo- 1
(ln 2")1' (ln 2)P nP
n=2 n=2
di,ergcntA pentru p ,-; I. 23. Se aplica mdoda induc\iei. Pentrn p = t, dupa criteriul de condensa.e
0 00
!?i deci este divergentA.. P1 e
a\ lui Cauchy, seria ". --
1
- are acr:ea5i natura en seria
Wnl"n LJ
0
Jz=q n=q
este divergent-A. Dupl critcriul de condenmre seria
00
""""
supuncm apoi di. s.eria 1....-J
00
tl(lg 11-) .. (lp;lPJ n)
00
are aceea..<;;i natura cu seria

L.J lg2111 Jg( p+l) 2"
Deoorece z -
'V-___:_...-
L.J n(lg n) .. . (lglPtl) n)
n=q n=q
= lg'"'' (n tg 2) = lg<Hl (lg n + tgtg 2) <llg
1
"'' n, dupa criteriul I at compara\iei - serie
este divergeuta deci proprietatea inductiv& et>te a.devlra:ti. pentru p + 1. 24. a.) a. -
1
- , eonvet- rll"
I
genta; b) a,. -, divergenta; c) a" conJergenta; d) ln n n :::::;.. a,
2n

I I
-+ 1, rezultA cA este divergenta; e) a, -, diEergenta; f) pentru a = I,
vn n
geatA; pentru 111 I:>
convergentA; pentru a E (0, 1), an
1-a 1-a
----;>--,

n
gcmta; g) a> 1 =;:.a,. -
1
-, convergen.t<l; a = 1 di-.rergentrt; a E [0, 1),
a
11
n -;- 1
genU, dopA criteriul III at comparatiei; h) a< 1 ::::::.. a
11
a", cotncrgenU'L; a = 1, lim a
11
oft 0, diter
"
geatA: a!> 1: y;r =::;; y;;;. = n::::::. oo, dhrergenta; i) au ........ 1, divergenti'i; j)
n n
divergent;\; k) a ( f r convergenta; I) bn = $i dupa. criteriul III al CO!l';>aratiei scria este
dtvergentc'L 25. a, -+ 0 :;::;.a = - __!__ Se a poi criteriul III al comparatiei $i se obtiue b =
3 IS
26. a) Divergent<l; b)-g) convergentA; h) a< 1, convcrgent.i; a> 1, divergentii; a= 1, lim a
1
, :F 0
fl
divergentii. 27. a) -c) convcrgentil; d) a < 1, convergentii; a > 1, U.ivcrgentfi; a = l, lim an # 0,
"
divergentil; e)- g) convergenUl. 28. a) Di?ergenta; b) dhtcrgenUt; c) a < e, conrergenti'i; a e,
divergenti'i; d) a > 2, convergeut.i; a < 2, dircrgenUi ; a = 2, seria armonidi, divergenti'i;
e) a 0, convergenta; a < 0, di;(rgcntA; I) a > e-I, di;ergcnta; a < e-1, COJI'Iergenta; a =

e
H-j-l
dup{t critcriul II al comparatiei "cria este
"
divl'!rgenUi; g) ex< a, divergent a; a> a, con?ergent.:i; h) r < D!(b- a), con;crgent.l; r > ct.(b -a),
divergenta; i) a < x, divergent<).; a > x, couvergentil; a = x - nu se pnatc afirma nimic, natura
depinzind de modul in care a, tin de la a; j) a 2, dillrgenta; a > 2 conrvr-;:cnttt. 29. a) a,,
oonvergenta; b) Inn < n ::::;. a
11
<
2
C{)Jl'Jcrgenl<'i'; d) a,
conrergentil.; c)
n'
convergentii; e) a,.+l - 0, con?crgcnti'i; f) a"+l -+ -=:. . .:::::> : a < e, cnnvergC"nti't; a > e, direr-
a11 a,. e
2"
gw1Hi; a = e: a,.+l

__ > l, lim a,# 0, <.li'.rergent.i; g) a< c, COJ1'1crgent.i; a> c, diJcr-
"
gentt.; a = c, lim a110 of.: 0, divergentii. h} Criteriul raportului: a < e, divergent;l; a > e-, corncrgema.
Pentru a = e, criteriul lui Raabe a rata di seria este direrqeut.i; i) \1 ;;n--+ 0, conrergent'l.. j) Criteriul
. 1 I
lui Rs.be : a < e-1, divergentii; a > e-
1
, convergcnta. Pcntru a = e-1 .::::::::> ni _.!!_::__ -- 1) = n( e 11+1 - 1
1

'a,-;- I
1
IJ+I -
De...arece e < { 1 + -;; , rezult5. en+ 1
1 < $i deci n({ - 1; < 1 $i seria este di,rergeulJ.;
n

j
n1 a+ 1
k) V '. - -- ::::;. a < 1, convergentli. ; a >
2
1, ditcrgeni<l; a = 1, 1un a, 7" 0, di.vergent.i. l) Critcriul
n
!ui Raal,;e; convergent;\; m) y,;:-+ 0, conrergentU. n) Criteriul lui
3
3
HaaLe: p <-,
2
divergenta l
- , oonvergentA ; o) x < 1, convergentft ; x > 1, dLrcrgent.i ; x = 1 : pentru b > 1 + a, coruer-
2
344
g1ntA. pentrtl b
gentA. p) Fie b
tici scria este
.,,
32. a) I .I <;
' 1 1
.; - , absolut
,.
este seffiiconver8']
. i
> 1, lima
11
#:- 0,;
.J
s,ria este
e) lima" 'I= 0,
II
oo 'I
Seria L ,sblj
mono::: d-1
i) t1
n-1 ,
in baza crite1
e!'tc semiconve;
1 '
" ... +rJ_
""" ,j
di.rer-
n
[0, 1),
n
0, cli'ter-
"
cste
5

#0
lmerJ<evl' ; a e,
divergcnt<'i. ;
'*"''moenta ; a
seria c.,;te
; r > a).
2"
a > e, dber-
dhrergcnt<i.;
1) Criteriul
divcrgcnta;
1 + a, corner-
..
1 + a, divergenU.. Pcntru x "= 1. b = tt + 1 se obtine seria 2,:;
diver-
gentli. p) Fie b, Cu ajuto;ul cdterinlui lui Stolz, I dopa criterlnl III a! compa<3-
n b#
tid ,;e;ia e,te dive;genta. 30. a) E(e"'- I); b) 49. 31. Se aplica c<ileriul lui Leibniz.
32. a) I a, I <; __1_ , absolut convergenta; b) lim a, nu existil deci seria este divergeata; c) I a, I <;
3" n
-, absolut con<ergenta. d) Pentru a> I 'eria este absolut convergenta. Pentru a E (0, 1] sed&
1
n'
seri'1iconvergentll. (criteriul lui Leibniz). Pentrri et lim an 'I 0, seria este divergentl1.; e) l a\ l>
n
> 1, lim a, # 0, di,crgenta; 1 a 1 < 1, absolnt con,ergenta; f) a I, lim a, # 0, di<ergentll I
n
I a" 1 K
ac::: R"-{ 1}, absolut convergenta; g) --- a.bsolut convergenta. 33. a) Cciteriul lui
n(n + [j) """ 722 '
lJuichlet : u, ,inn cos n
2
['in (n+n')+ ,in (n-n
2
)] ""'5, u
1
+He+ ... +, (n+n') <;
2 2
c;
1
v, convergenta; b) lim a, # 0, divergcn!A; c) Critednl lui Dirichlet: v, si u, -
2 n n n
. s. '2.' . 2''5 2.n+l .n s l
=Sill
11
=SID X+ Slll X;, .. + Slll nX==:> Slll- n = Slll --.% sm- X:::>\ n \,::;;;-
2 2 2 I''" \
I 1
1 + -+---+-
2 "
Stria cste convergenti. d) Ca la excrciti.nl anterior, cu v,. = -------'--
scria este convergentA l
n
nr (-1)"
Abel: u" = V n, v,. =-.
In n
e) lim ::/; 0, di.,cJgcntli; f) lim au ::/; 0, divcrgentll.. g) Criteriul lui
n
So;ria v. eote convergenta dupli criteriul lui Leibnil.; "- 1 deci este marginit; " O'!e " 00
1
11=2
monoton descrescll.tor. Deci seria. estc convergentA. h)
ja,. 1 --, serie absolut convergenU..
nata
ccs n t d ' I I D' 1 I l
1

1
-- este convergen d., upa. cntenu ut tnch et. nd ,. = v,. = -cos n,
00
i) Seria 2,:;
11 h n
n=l
in hoza crite.-inlui lui _,bel, ,cria eote couvergcnta. 34. Da, rum,. vede din exemplele a) b). a) Seria
+fl 1.1 1
semiconvergentli. A poi en= a
1
a,. + .+a,.a, = ( -1)
1
t .. /T + Jn-l
00
J
1 1 l
. + .J n . .JT . De(1arece
> _..!:.. , ret.ultll cl'i. lim c,. #= 0, deei scria. "a,. este
JiJn-k+l n n

(- lJ"" i _1_ + _1_ ... + . <- 11"" -
2
- ( 1
\1 2 n-1 n 1 n+l
(li vcrgent1L b) tu o.cest caz en =
1 1 \
-! - + ... +-j Deo'arece I Cq I --+ 0 (criteri11l llli Stolz) (I c,. l) este dcscrt.s::Atur, rezult:i 00
2 "
00
S(ria 2,:; en este cnnrergent5. lui Lcibniz).
Ianni sol
o. --- ..... 0, ab ut convNgenta.
Ja,. I
Fie S{x)-
n=l
00
0

2.:
x"
S(y) 2.:
_y_:_
At unci
S(x) S(y)
2.:'"
1 ( "

llnde
e,. =- y"+--Yn-tx+ .-.. +
111
n!
nl 11
n-6
n=O

345
+ __:_ x" -= - (x + y)".
' ) I
11 n!
Deci S(x). S(y) = S(x + y). 36. Fie i La")'= L c,;
n=O n=O
00 00
- a"(n + 1). Deoarece seria L,a" este al>solut conrcrgcnta, seriaL c,. este convergenta :;;i egali
n=O
00
tatea are Joe. 37. a) __!__ este ahsolut convergent<l arc suma
1
e.
L....! nl
n-o
!J"' (2:
n-o
.. 00
2" . . 2"
.., ""'c,.::;::. c,. =- . Egahtatea are Joe = e
2
; b) Cele doua serii sint aLsolut convcrgente
LJ n! L.J nl
n-o n=U
$i deci seria prod us arc_ suma egala. cu produsul sumelor celor dou,t!, serii. 38. a) l ; L)
-;
9
a
3I J- 2e
2
+ 1 I
39. a) - ; b) 2 - I ; c) C = 0.5777; d) --; e) In 2 - -; f) I.
e 2
c) i(I-In2)'; u)
(I -a)'
7. Limite continuitate pentru funcfii
7.1. Limite pentru functii
12. a) I X- I I < s, =>I /(x) - I I = I 2(x - I) + 3(x - II' + (x - I)' I "" n, + 38! + a:>
. e 1 1 1 1
< 681 < t:, da.cll alegem 8
1
< 1 0 < l\ < -:--;b) x >- =;:. Jf(x)) = -- <- <- < 8, < e,
6 8e I + x
2
x:a x

-
2
dadl D<B,<V};_
(x - 1)
2
S
1
e
I 2
13. a} -*' = -- ..... 0 0--.0; x. = _ __.::; __ -+ 0 .:::::;:.f(xn) = 1 --o I; b) nr:: --ooo .::;:.
z,, (in+
=;. /(x,.) -= 0 -+ 0; x,. = (in + 1)!!....-+ 00 => /(z
11
) = 1 ---> 1 ; c) xn = J17t -o 00 => f(x,.) ...... 00 ; X
11
=
2 1
- (.of"+ 3) _.::_ ..... CO => /(xn) --o 0; d) X
11
=_I_ ..... 0 => f(x,.) --o 00; x
11
=
2
--+ 0 f(x_) =
:.! Zn:-: (Zf, + I)rt
I 2
- 0 --o 0. 14. a) x 1 = --, x
2
= .:::;:. IJ(x
1
) - f{x
2
) I = I; b) I x
1
- lj < 8t, I x
1
- 11 <r
2n;r (2n + l)n
.q a.::::;> )j(xt) -f(x2)) = __ )XI- J) + )X2- }j 281: < E, dad\.
)x
1
+ 1) )x
2
+ 1) )x
1
+ 1) :x
2
+ 1)
15. a) 1. nu e.xis1a, .,_ 0; b) l. = la = 0; c) 1,, la nu exista. 16. a) _1_; b) 6; c)
n
0 < 8. <
2
I

12
2 n{n + I) _ n
2
(n + 1)2 J
e) e ; f) e-. I7. a = 3, - -4. y- -4. p = 2. 18. a) ----- b) ; c) k; d) -:
2 i 2
e) -i In 2; f) a"(ln a- 1); g) .2':.; h) -J2: i) e
3
; j) e et ; k) a
4
"a
4
(ln a)
2
; 1) a"' .. a" (In a) (ln a-+- I)
2
I9. a) R'; b) x' + y' "" I; c) x e R. y e [-I, I]; d) x e (- oo, -2] U [2. oo), y E [ -2. 21;'
c) 0, y 0, z ;>- 0; f) x
21
+ y
2
+ z
1
o:>;; 1. 20. a) I x- 2) < 8e, )y- J I< 8t: ::::> if(x, y)-
- 8 I- l(x- 2) (y- 3) + 2(y- 3) + .1(x - 2) I < &; + 58, < G8, < ' da<il o < 8, < min (I.
bJ J - I I <! S,. I y- 2 I < 8, => 1/(x, y) -_!_I < 2 8, < ' 0 < S, < 2.:_: c) 11 < .
2 2 3
346
'
I y I < 8, => 1/(,
""(lxi+IYIJ(Ij
- I I I
""-I y I< -3,
2 2
22. a) lim lim/(l'.j
% .... 0 y-+0 j
lim lim/(x, y) ""'j
!}-0 J'-0
'
d) ContinttA pe lf. '
I -1
f(I) I6. a}
2 _,
continua in x ..;,1
!<'.._{-I, I};
conbnu:\ peR, b)J
V<" [I. 2] =>f(x)"l
22. a) x
1
, Xs e.1

28t = t, deci-
. ;i
8,. Xt.l't 3._1
x:x:
h) Alegem *'tJ
.<
+;H

,.,
2
"""""' [(.ofn + 3)...;o
. '
(i) Uniform

__I_ -o. iar i
n .-J
2
(2n +
x
2
= (n:-t)lfJ,
continua pe 'R.]
" [(2n
in n.
2
. c)
"'"'. {(0, O)], sl
rezultA c,. ""'

n-o
te
f) L
+.18!+8!>
I
-<a.< e,
X
0< B, < v-:-.
0 < 8 <
1!. 2 .
I
c)- -;d)e;
12
; c) k; d) _:1_ J
2
Y E [ -2, 2);'
8, =oo i /(x, y)
< m;n(l. -n
l cJ I xI <
I 8<
I vI < 8, =oo 1/(x, y) I <:;-I xI <- < ' dacll. 0 < 8, < 2<; d)ll < 8,, I y I < 8,"" lf(x, y) I .:;
2 2
<:; I I x I + I Y II ( 1 + < 38, < ' dacll. 0 < 8, < e ) I x I < 8,, I Y I < 8, ""I f(x, y) I "'
3
I 1 l+m 1-m
...-; - I y I < - 8', < e:, dacl 0 < 8e: < 2 e:. 21. a) lim f(x, y) = --- , m :f 1; b) lim f(x, y} .
2 2 x-+0 1-m x-+0 1+m
1
y=mx u-mx
22. a.) lim lim/(x, YJ =lim limj(x, y) = 0; lim j(x, y) nu existll; b) lim lim J(x, y) ""'" 1,
x-o y .... o y-+0 x-+0 (x, y)-+(0, 0) :c->0 y ..... o
lim lim/(x, y) = - 1 ; lim f(x, y) nu exista.; c) lim lim f(x, y) nu eX.istA, lim lim/(x, y) =-
fJ ,o J ..... () (X., U)-o(O, ll) X-+0 y->0 y->0 X-+0
1; lim j(x, y) nu exist.A; 23. a) 0. b) Nu exista. c) et. d) 0, e) Nu exist:A.
(.1", !JJ-(0. 0)
7 .2. Functii continue
13. a) ContinuA pe R'-,_ { b) Continua. pe R""""' {0}. c) ContinuA pe [ 0, U ( , it].
d) Continua. pe H.'-,_ {0}. e) Continua pe R, f) Continua. pe R'-,_{0}.' 14. /(0) = 1. 15. j(O) = 0
1 1 4
fl I) - . 16. a) - -; o) -; c) 0. 17. f{x) I, x > 0 ; /10) 0; f(x) - 1, x < 0. Nu esto
2 3 - 5
conlinuii. in x = 0. 18. Continua. pe (0, C()j'-,_{J;, n = 1, 2, ... }. 19. j(x). = g(x) continuA. pe
U'-, {- 1, 1}; fog continua pe R 20. a} X(x} este discontiuua. in orice punct; (X oX) (x) -= 0 este
continuil. peR, b) Continua. numai in punctul x = 0. c) Discontinua in orice punct. 21. f(x) continuA
pt [ 1, 2] ::;. f(x) are proprietatea lui Darboux. Cum/( 1) J(2) < 0, rezulta ca. exista.; E { 1, 2) 1 /(!;) ::=a 0.
[0 f f
21 x, - x, I 8, .
!.2. a) x
1
, x
2
E , 2), ]x
1
- x
2
I < 8', =:> 1 {x
1
) - (x2) 1 = < -- = , dec
./2x
1
+ 3 +,/2x, + 3 .[3
8, -o ,J3; l>) x
1
, x,E R, I x
1
-z, /(z
1
) - /(z
2
) I - 2 I ,in x, x, I I cos": x, -sin x,: "1--
e: lxt - Xsllxt.xs - 21
28 = , dect Oe; = - ;. c) Xt, .Xz E [ 1. 00 ), 1 Xt - x. I < a, ==>I f{xl) - f(xz) I = <
2 (z: + 2)(X: + 2)
X X
< _.!:_.!. Sit = e:, deci a .. = e:. 23. a) j continua pe [e:, e) =:- j este uniform continua pe [e. e],

1 1 n+l
h) A legem x
1
= -, x
2
= --e (0, e] =>I x
1
- x2 I = - 0, iar I f{x
1
} - f{x
1
) I -
n Zn + 1 n(2n + 1)
In ( 2 + ,: ) ;> In 2 f nu estc unifocm pe (0, e]. c) A1egem x
1
[(in + I) 1"'
' '"" [ 14" + 3) = I x, - x, I - o, lac I /(x
1
) - f{x,) I 2 ""t nu este unilocm continuA.
I 2
x
1
= -1 +- x
11
= -1 +- E (- 1, oo) => lx1 - x
1
I -
t:.) Uniform continua.. e)
A legem
n
"""' _ _1 _ ___.(), iar I f(x
1
) - f(x
2
) I -+ C() => / nu este uniform continua; f) Alegem x
1
= -
1
-. x
1
-
n
E (0, 1) =>I x
1
- x
2
1 .....,. 0, iar I /{xd - /(x
2
) I 1. 24. Alegind x
1
= + 1) 2:..1
111
;
(2n + l):t ' . 2
x
2
'-'- (n:-:)
1
1
11
, conchidem di ]
1
/
3
nu sint uniform continue. Functia (/1 +
= x este unifOI'nt
continua pe R. Functia j
1
f
2
nu este uniform continu:\. pc R, cum :;;e poa.te vedea a.legtnd x
1
-
[ 12 + I"' x, ( "; )"'- 25. Nu' este continua. 27. a) in R''-.,.{(0, 0) ). b) Continna
in n.:t. c) Continua iu d.) Continua pe multimea de d.efinitie. e) ContinuA Jn H
1
f) Continua. tn
1{2"" {(0, 0) }. g) ContinuA in R3. h) Continua in R2. 28. Uniform continuA pe ( 1, 2) X ( 1, 2).
347
8. Teoria diferentialli a functiilor
B.L FUn.ctii de o variabilA realA
5 7 .
31. a)-: b)-: c) 8cos9: d) 2. 32. a) /.(1) =-I, = 1: b) J; (0) =-I, = IJ
8 6
c) f.(O) = -I, f.(O) = 0; d) /,(0) = = I. 33. a) Derivabilll pe (0, oo). b) Dedvabilll pe R.
e) Derivabilli pe (0, e) U (e, co). d) Derivabila pe R. e) DerivabiHi. pe (0, n). f) DerivabiH\. pe
R'-{- , ! } , g) Dedvabilll. pe R'-{ -2, 0). h) Derivabilll pe R. 34. a = Je-1, b = -2.
2 1 1 sin_!
35. a) 2x(xll - J)-tlll(l + x2)a/a; b) - x-lh( 1 + z213)-2/3; c) - -cos- e x ; d) 6(1n 2) [x tg1x
11
( 1+
9 x' X
.a+1 x
2
-1 4 1 I 1 I
+ tgl xz]ztg' .:z:l; e) ---In + : f) - x-1 2(x - 1)-1 z; g) - ( 1 - .xZ)-t/z;
.x2 x'+l x
2
+l 2 2
b) (ax - x11 )-1!2; i) x:r:( 1 + ln x) ; j) .x:r::r:x"' fln2 x + ln x + -
1
-) ; k) x
1
' x (--
1
-In x + -
1
- tg x):
I . cos
2
.x x
1) 2zl"x.:( l+ln x)ln 2; m) 2tg x ; n) __!_ x-tlap + x
2
)-t+YX [( 1 + xil)ln( 1 +x') + "f.x:il] ; o) :!_ (ctg4 ..::._ - 1l_ :
2 4 2 I

p) tgx(l + tg.:J" + tg2x)-1. 36. a) Nu este aplicabilli: f nu este dcrivabiUi. in punctul x = - :
<
b) Este aplicahilli: c = 1. 37. a)J'(x) = 0- x = 1. $irullui + 00, m, + 00. Pentru m E { -oo, 0)
ecuafia are douli rAdlicini reale: x
1
E (0, 1) r;;i z
2
E (1, cc). Pentru m = .0 ecuatia are d'i.rlll.cina dub!A
I
"""1. Pentru mE (0, oo), ccuatia nu are nici o rtlcUicinii rt'alA. h) f'(z) = 04x = 0 x =- --
. (.lm)
Pentru m < 0 ecuatia are o singura. rlidti.cina realii x E t- -
1
- , + 00 J . Pentru m =0 ecuatia are
(3m)
rliMcina dubUi. x = 0, Pentru mE (o, 36-+)e-euatia. are trei didacini rcale x1E(-oo, - -
1
-):
(Jni)
e (- -
1
-, oJ. x
3
E (0, oo). Pentru m=36-t/a ecuatia arc didacina dubli:i x
1
-= x
3
-=-
(3m) . ' 13m)
'i x
3
E (0, oo). Pentru m E (36- 1 /8 , oo), ecuatia. are numai o rlidlicinA reall in intervalul (0, 00)
8. c =-. 39. a) Sc aplicA teorema lui Lagrange peniru f(:r) = x, x E [a, b] se tine S('<Jma ca
S
5

l /'(c) I = I cost I ::e:;: l. b) f{x) c:: tg x, x E [a, b]. Se tine seama di cos
2
a> cos
2
c,.. cos2 b. 40. a) j(z) =
- tgx - x - ; , x e ( 0, = J'"(x) > 0, x e (o. = f"(.') crcsci\to.ve pe ( 0, j = j"(x) >
f"(O) = 0 :::::-/'{x) cresditoare pe (o. 2:.) :::::-/'(x) >f'(O) = 0 =>f(x} cresdHo..'l.re pc (-o. 2:.) ::;.-;.
2) 2
=f(x) >f(O) = 0: b) f(x) = c'- I- x, x E R"--{0} =>f'(x) > 0, x E (0, oo) f'(x) < 0,
ze (-oo, O)'Pf(x)>f(O+O) =O,x e (0, oo) ji/(x) >f(O- OJ= O,x <= (-oo, 0). c)
x'
-arcsin x- x - --. x E (0, 1) r;;i se procedeazli ca mai in3.inte. d) f(x) = x cos% - siu x,
6
[
Jr. ] f (3") . x' < E 2, 2r. = (.) ;, j
2
= I > 0. e) j(x) = sm x - x + -J, x > 0 ""'j(x) > j(O + 0) 0.
41. a) 1 + (e- 1)-1; b) 1 + __!.._ JS. 42. a) f(x) = arcsinJ 1- x
2
+ arccosx - 1t, x E { -1, 0) ::::::>
3
r;;i f{x) = arctg x + a.rctg
=> j'(x) = 0 :::::- f{x) = con st., x E (- 1, 0) :::> 1(- +) "'""' canst. :=> const. = 0 : b) ia j(:K) =
c::=: a.rotg:r + arctg
1- X 1t
I+ X 4
1-x .lrr
+
xe(-l,oo)
348
Z E (-<X>, -I).
c) f(x)
g'(x) < 0 1i g()
""" lim/(x}- e.
b) f"(x) 'e"'
c) f(x) =(x-2)'
- In ): f)
g) !'"'() = ,.
3 '
.h) f(x) =4
n
+ (-1)''
k""2
50. j(x) II'
n = 2' /()
' =I R,(x)
a = 3' => /(30
.
I
=-,4=,
3 ,
c) Ca in m
);
=ln(l+oJ:

<
Tayloe; /(2.ll
Se
<! (180'+72

<
(n + 1)1.
29 21 .
+-+-
91 101
Lul'i.m X=
58. a) cos<(
= I 1
m=O ecuatia are
( -00, - ) ;
I
ZJ -= .:ta ""' - --
fJm)
lntervalul (0, co)
0, f J =<> J"(x) >
pe ( 0,
>/(0 + O) = n.
E (-00, -I) = 0, X"' -I =>f(x) = C
1
, X E (-1, 00) ji /(>) = C,, X E (-CO, -I);
e) f(x) :z:c arcsin x + 3 x +arcsin uJ 1 - x - se prooedea.za oa mai sus. 4.3. f'(x) r:> 0,
2
g'(x) < 0 g(x) = (1 + crescS.too.re; g{x) descnscAtwre xi> 0 lim g(x}-
X
= limf(x) ""' e. -'4. 0 = -
1
-ln & -
1
. 45. a) f"(x) = (sin x + x cos x}
1
g" + (2cos x - x sin x)g' I
x-c:o h a..h
b) f"(x) = + (2 + h')e'g; c) f"(x) = _2_ g" + l:_ '. 46. e) a= 3, b= -10. 48. Se aplicll.
x x
3
metoda inductiei. a)/(x) = e{-+tJz => f"l(x) = (- + b}"e(&H)"; b}j<,.>(x) = ( -1)
11
-l(n - 1) I a"(ax+ b)-l
I 1
c) f(x) = (x- 2)-1 - (x- 1)-1 =<>!'"'() = ( -l)'n'[(- 2)_,_, - (x -1)-H]; d) /(x) =-+ -cos2>=>
2 2
n
=<>I''' I) - 2- cos ( 2x + n ) ; e) Ulll"' = (
1
": )'"' =<> !'"'11 = 1 -1)'---
1
nl (2::-+ -
,_,
- In x : f) /(xi = - [(I + x)-1 + ( 1 - x)>] =<> !'"'() = - nl( -1)'[( I+

+ (I - x)-H] 1
)
1 I
2 2
g) Jl")(x) """ (x&e-11"")(n) = {- 2)"-r;e-2''[- 32x6 + -

b) /() = + + + cos => f'"'(x) = iH cos ( 4., + n ) .
+ 240C!.t
11
- 240C!x + C!11
49. /() = a''' (I + +
n
+"' (-1)'-l ! (-1)"
L....J k! 2a
13 ... (2n- l)
(n + 1)1
I
X )"+! ( ' x )_,_,,,,
- 1.,.e- .
l2a a
k=2
50. f(x) = 11 + 7(x- 2) + 4(x- 2)
2
+ (x- 2)
3
51. Sc foloset;;te formula lui Mac Laurin pentru
1 x2 x
8
\x
6
1 1
n = 2: /(>)=a+--+ R
3
(x) =>f(x) ;,; y 52. a) ',; -- < --; b) <-
a 2! 2a 51 2
5
51
-1 R
2
(x) I=- <-. 53. n = 6. 54. [-0, .57, 0, 57]. 55. a) /(x) = ''' x = 30,
x' I I
16 (I + 6x)'l
2
IG ,
a= J' =>/(30) = VJo:::;: 3 + -
1
-- _..!._ => 1': = 1 1?
2
(30) 1 = {3
11
+ 30)-s/a < b) f(x) = =
y 3
- _I_' a = 0 => J (-1 )J = et/3 :::;: 1 + _!___ --1- _.!._ + _I_ :;:;;. E = I R, (_I_ 'j I = _I_ eOis < _I_ ;
3 J ,\ IS lfl2 3 4!34 -4!J3
c) Ca in exetcitiul anterior: J;;;:::; 1 + + -
1
- + -
1
- + __ I_ o:.:> e; < ; d) f(x) =-
2 8 48 381 5!2a
= ln (1 + x), x = 0,2. Se formula lui Mac Laurin: /(0,2) c.::: 0,182 e: = \ R
3
(0, 2) j =
= (O,Z)4. ( 1 + 0,20)-4. < (O,Z)' = O,OOOi; e) f(::r) = x
1
12, x 250, a = 16
2
Se formula lui
4 1
Taylor; f{2JO) = J25o 16 - .1_ - -
9
- E "'"' I R
2
(250) I < . f) f(x) =arcsin x, x=0,-15.
16 216
3
215"
Sc fonnula lni :Mac Laurin; }(0,45) = arc..-;in 0,45 ;::::: _2._ + s = I R
4
(0,45) I <l
20 16 000
z"+l x><+l zn+l
4 (ISO'+ 72 9' 202 + 24 9
7
) 17-
9
56. R,(x) - ----- e
6
' < e': I R,(2) I < e' <I
(n + 1)! (n + I)! (" + 1)1
92"+1 1 2 )2 23 z4 zo zs z7 zs
< ...::..-=-- < -- daca. n;?: 11. Deci. e
2
;::::: 1+- + :-_ +- + +- +- +- +- +
(n + 1)! 1 000 ll 21 31 41 5! 61 71 81
2 2
10
1 x 1"+1 n! I x 1"+1 I x 1"+
1
+ - +-. 57. I R,(x) I = < < --'-'--'---
91 10! (n + 1)1 ( 1 + Ox)''''
1
(n + 1)( 1 + 6-tf+l (n + 1)( 1 + x)fl+
1
I
LuMn X= -0,1 =:> I Rll( -0, 1) I < __ _c.. __ < w-
5
daca n 1. Deci ln (0,9) ::::::.: -0,1043.
(n+ 1)9''"'
1
1 I
58. a) oos a ; b) -: c) -; d)
3 2
1
--e) 1
12 '
f) -
1
. 59. a) i'o punctele x = -1 iji x = 3
3
349
functia are miRime, iar iu. x = 1 are h) Yll punctul x = 1t fuuctia. are miaim, iar in puncfele
" . ;m . 60 R l .
2
./
2
II !nl.l" l
1
x = T 111 x =
2
are maxtme. . aza cou ut r = -
3
- conu ut este JR.
61. Raza conu.lui este rJ2: volumul conului este dublul volumului sferei. 6.?. x = y = -
2
- R, :: =-
.JT
R raza sferet. Volumul paralehptpedului este R'. 63. Fie x raza. cthndruku intenor
./3 3./3
y inal}imea. acestuia. Atunci na
3
= r.x
2
y => Xmtn =a, y
110
,
111
=a. 6". 19,7 65. 1,0935 nm*.
66. 39,2 cm3. 67. a) + 10i,6 cmZ; b) "13,6 cm
2
.
8.2. Functii de mai multe vatiabile
'1/,'!2 !' 2, 1 ..
30. a) fx(1, l) -, (!, ) b) x(-2, 2) f.(-2, 2) -, f .. (-2, 2)
3 3 3 3
l j" (" ) 2 ( l ") 31 1' f
2
'" f - -; c) zv -, 0 = - -- . . tm (.l', y) = --- nu este conbnuii fn ongme.
9 i 2 4 x-.o I + m
2
y=mx
J;(o. O) = J;(o, 0) = 0. 32. a} J; = 2x sin
2
y, 1; = x
1
:.-in 2), 1;; = 2 sin
9
y, J;'
11
= 2x sin 2y, 1;; =
= 2x2 cos 2y; b) = y2xll"-l, 1; = 2yxu' In x, = y2(y2 _ l)x"-1,

:..::: 2y _.u'-l(l+yBJn z),
= zxu' In .x( l + 2y2In x) ; c) = y3(x2 + ys)-alz, = x3(x* + _y3)-als, = - 3xf'(x + y')-6/t,
J;;, = J_y2xZ (x2 + 1;; = _ 3yx3(x2 + d) J; = (l + xl)-1,, J; = (1 + y2)-1, J;: =
= - 2x( 1 + x::)-1, J';JJ = o, = -2y( 1 + 1 e) 1; = y( 1 + xzyz)-t, 1; = _:_ J;, J;;. = -2.\'ya(l +
y '
+ xllyll)-ll, = (1 _ x2y2)(1 + xzyz)-2, = -2yx3(1 + z'!y!)-!; f) 1; = (x + yz)-t, 1; = 2y(x +
+ y2)-l, = -(X+ y2j-2, f:U = -2y(x + 1;;. = 2{% _ yll)(x + g) J; =
J; = x2y:t
2
- 1 , J; = xzy:tz ln x In y, J;.. = zxH'!Oyz
1
(z - 1 + .zx: In y) In y. J;,: = x'(xz - 1 J;; =
x'yzt ( l + x 1 1n y)In2 X In y. = zxz-ty::z::-1( 1 + x' lny),
1 + z In X+ z r In X In y)y.s" lny,
.r;; = xz( 1 + x' In y)y.l:z-tln x; h) J; = -yz(y' + x2z!J-1, 1; = xz(y
1
+ x
2
z
1
)-1, J; = -yx{y
1
+

J;; = 2xyz3(y2 + ,xll.;Sj-2, J;;, = -2xyz(y2 + x2z2)-s, J;; = 2x3yz(yz + xlz!)-z, = z(.y! - .xll,;l) (y* +
+ x2z2)-z, = -y(yB-x2z2){yz + x2z2)-z, = x{yz _ x2zZ)(Y + .x*zll)-2; i) J; = y sinz, 1; =
= x ex sin z, J; = e"'
11
cos z, 1;; = y
9
e"" sin z, 1;; = xfle"' sin z, = -e""u sinz, 1;; = es( 1 +
+ xy) sin z, = y e"'
11
cosz, 1;; = xe"'lf cos z. 33. Fie (x
0
, y
0
) E R*: tl./(x0 , Yo; h, k) = -
- 108xo.Yo + + ( + 72x
0
y
0
- + (8lx
0
- 54y
0
)h
1
+ ( -108x0 + 72y0)hh + (36x0 -
24y
0
)k2 + 27h3 - + 36hk2 - 8k
3
=::. df(.t"
0
, _y
0
; h, k) = (8Ix5 - 108xoY0 + + { +
+ 72x,y
0
- 24y!)k. 34. a) dj( l, 1) 4dx - 2dy, d
2
/ 2dx' - 2dx dy + 4dy'; b) df(l, I)
- e(J.< + dy), d'/(1, 1) e(dx' + 4dx dy + dy
2
); c) df(l, 1) dx + Jy, d
2
f(1, l) -(d' + dy').
33. J;(x, y) (x'y - y' + 4x'y')(x' + y')-
2
, (<, y) 'fo (0, 0), J;(o, 0) 0 y) "" (.r' - x:Y'-
- ix3y2J(x2 + y2)-2, (x, y) =F (0, 0), J;(o, 0) = 0, sint functii continue pe R
3
deci
functia f este diferentiabil:l pe R2. A poi' y) = 4xy3(Jy2 ..:..... x
2
)(x2 + (x, y) "# (0, 0)
'i J;;(o, 0) 0; y) 4x'y(y' - 3x
3
) (x' + y'r
3
, (x, y) ,c (0, 0) 'i 0) 0 y) =
= y) = (xo + 9xtyz- 9xtyt - ya) (xB + Yr3, (x, y) ,p (0, 0) 0) = -1 0) "---"
= 1. Se observa. ca. y) y) :m sint continue in origine, fapt ce expliU
l'eZultatui /';'11(0, 0) =F 0). 36. df{3, 4, 5) = + 4dy- 5dz). 37. a) d
2
j = 2(z dx ely+
+ y Jx dz + x dy d.z) ; b) d
2
j = (x
2
+- y
2
+

[(y
2
-t z
2
)dx
2
t (z
2
+ x:.:)d_yZ + (x1il + y
2
)dz
2
-
- Zxy dx dy- 2.t"Z dx dz- 2yz Uy d.z]. 38. a) j(x, y) = (x
3
-r- y3jll
2
, x
0
= I, Yo= 2, h = 0,02 ,o;;i h =
""" -0,03

+ h, y
0
+ k) - f(x
0
, y
0
) = 6.f(x
0
, y
0
; h, k) ;;:;: flj'(x
0
, Yo; h, k) 1, 02 ; 1,97) ;:;:;; 2,95F;
b) f(x, y, z) = xy2z8, x
0
= I, Yo = 2, z
0
= .1, h = 0,002, k = 0,003, l = 0,004 f(x0 + h. Yo+ k,
z
0
+I) "'f(x
0
, y
0
, z
0
) + df(x,, y,, z
0
; h, k, I) =<>/(1,002; 2,003; 3,004)"' !C8,972; c) f(x, y)
=Sinxtgy, x
0
=30, Yo.=':l5, h= -k=...c --1"= 46")=0,5024. 39. V=
""'"n:x2y6.V ;::: dV = -135,6 crn3, deci V scade cu L35,6 cm
8
40. V = 1tx
2
y, x0 = 2,5 m, Yo= i m,
I hI = 0,1 m, ! k ! = 0,2 m :=:;!o! .6.V ! ;::;: ! ..!V I -:<; 10,2 m:
1
; Er = ! dV lfV = 0, 13. 41. V = xyz, x0 =
- 10 em, y(' = 8 em, z
0
= 6 em h = k = l = -0,2 em=:- j!J.V! ;::;: I dV I = 37,6 cm
2
42. Se
Cx"iJy"'
44. a) 0 ; b) 0 ; c) 0 ..
' .l
(co!...t x- sm
1
x In

+ (j)'x41Inx. 48. a) 2.1
+ 1; = +

df (__!_ dx - .:_ct,U
y -yl 'l
- dy') +

+ (dx -
+ 2( dx + y dy +
+ 4(x dx + ydy + i.

- +

. 1
J; = e"<p + ll
. ,. '
_ _.:. + -'1
4
e) u = x
2
- Y
1

'
v). Atunci,i
eeuatia devine -24.
+ 4.<y(x' + y' -
()'., du d/ ____;
+
(:Iud.t"dX)
" .,.. /,')'
Yhu + ,. j
- ( + 2)' + 2(.+4
- l) (y - l) - (y,
+Y -z)k + (-z ':j
h = - O,Qj, k = l

h o.oz. k =
1 1 '
4
--y'+-ix'&ill
6 24 I
<
:J
1
este
3
R.
2
y = .jJ R, z-
'65. 1,0935 rrm
1

2) =
2x sin 2y, 1;; =
In z), f.;=
-3xjl(x + yB)-6/1,
11 + rn =
= -2ry'(1 +
I
y')-
1
1; = 2y(z +
= y,
- 1 J;; """'
r In X In ln ,,
-yx(y:!ll + xlzl)-1,
z[y" - z"z') (y' +
=yeqsinz, f.;=
" .
= e"'(l +
A, k) = [(Bt.g-
72y
0
)hk + (36z
0
-

b) d/(1. I) =
= -(Jx' + dy').
Y) = (.<' - Y' -
R' :;i deci
, (z, y) # (0, 0)
0) = 0 y) =
. -1 ji 0)
. fapt cc explid.
d'/ = 2(z dx dy +
+ {x
1
+ y
2
)dz
2
-
2. h = 0,02 k =
02; 1,97) "' 2,95.;
/(x
0
+ h, Yo + k,
; c) f(x. y) =
39. v =
iJ"f
a.plici metoda. inductiei : = a" b
8
c' f, r + s + t = n :;;i rjj = (adx + bdy + cdz)"/.
Ox' iJy' Oz
1
43. a) Se formula lui Leihniz de derivare a produsului (Qh)ctl = + ... +gh(
111

al;r -n 1
O):ltinem -- = (x2 + y2 + 2h + k
2
- k)e(z-t rl a poi -- = (.t
11
T y2 + 2kx + 2my + k
1
-
oxt axtaym
- k + m - k + 1n = n; h) Se procedea7.1i ca Ia punctul anterior at( = (2J:x +
az
+ O"f = zt-J_;m(zx + k)e:az+::111, k + m = n; c) Prin metoda inductiei se obtine
Ox"Cym
"
-"-- = ( -l)"k! m !'(I + x)-t-Iy-"'-
1
, k + m = n; d) --- = ( -1)-l(n - 1) ! (x + y)-.
oxtiJy"' axliJy"'
' dj . d_f 2 'H. dj . cos
44. a) 0; b) 0; c) 6. 46. a)-= -sill x + ros2x; b) - = - x e-"' ; c) - = (stn x) z-1.
dx dx dx
. . of y d/ 1 . b) iJf ,_, df -I
(cos'x-sm2xJusmx). 47.a)-=-- -=- --=yx ,-=?x +
Ox x
2
+ y2 dx 1 + x
1
Ox dx
l
I , l , ,
+ q:>'x"ln x. 48. a.) 2x In x tg x + x +- tg x + -- (x
2
+ I) In x; b) 0. 49. a) fz
x cos
2
X
+ 1; = + b) ;; = 2x9: + 1; = + xv 50. a) Fie u = v = xy.
y
d/ = - dx - - dy + (y dx + xd)')9v d J = - dx - - dx dy + - dy' jtp, + 2ldx' -
. (' ')' '"(I
2
2x x' \"I
y y2 )'2 }.3 y ..
--dr + (y dz + 2xy dx dy + x dy . + - (-y + x dy + 2 dz b) u =
-) " :I 2 .. 2 " 2 ..l.. )
.
= z + y, v = x - y = d/ (dx + + (dx - d'/- (dx + + 2(dz' - +
+ (dx - dy)stp;,:; c) u = x + y + z, ti x
2
+ y
2
+ z2 rlj = 9;. du + dv = ( J; = 2xy!p', J.' =

.
y f' 'Y , ?if ' X 2y
--2y
1
q;.'+rp; b) u=-=>

c) u=ye- =>/z=-ercp'e
z y
x'
J; = ercp + ( 1 - x: ; eY. e
211
' rp'; d) u = x y, v : L => tp = { = $(v) => 1;. =YIP" -
, Y 1 X
_ _.!:... + + ; = x2q;." _ _2_ + .l.-1/Sy-lll:ljJ' + x-altylllt}"
1
1 4 .
e) u = .x2 - y' 'll = rp(U) Y? t 2x
2
ycp', 1; =xcp - 2xy
2
cp'. 52. Fie u = xy, v = L .;;i
X
!
" 1 " 2 y2 " y2 " ? y ' . j" I '' " 1 ,,
tp = v). Atunci :3' = y !flu - --;- rp
11
, + 4 <p,1 + ----; tp,. u = x cp., + 2<Pu.tt + 9 cp,_,. ;;i
X X X X
ecuatia devine + 9; o::::: 0 <-:> -2uq;,: + rp = 53. E = [ -6{x
11
- 2x"yl - 2x'yt + y') +
rl/ iy .G:r.p dt! {tp dv . dv
+ 4.ty{x4 + y' - .:fx2y2)] (x" + yt - xllyZ)-2. 54. - = - + - . - + - . - - -' +
dx i::x Cu dx iv dx dx Cx
-f 092. du => rl/ = + . O!p b.h 55. J;; = 1 + + y'J;/. +
au dx rlx Ox Cv Ox Ou (}v (;u dx
= + J;:) + 2(z' + + J;; = + 4zy 1:;. + xJ;;+ 56. a) /(x, y) = I -
- (z + 2)' + 2(x + 2) (y - I) + 3(y- 1)
3
; b) j(x. y, I = (x - I)' + (y - I)' + (z - 1)' + 2(< -
- 1) (y- 1) - (y- I) (z- 1). 57. j(x + h, y + 1. z + l) =f(x, y, z) + 2[(x- y- z)h + (-> +
+ y- z)k + ( -z - y + z)l] + h' + k' + l'- 2hk- 2hl - 2kl. 58. a) f(x, y) = x', z
0
= l,y
0
= 2,
I> = - 0,05, k = 0,0 I;;. /(0,95; 2,0 I) "' 0,902; b) /(z, y, z) = xy'' z0 - 1, y
0
- 2, z
0
= 3,
h = 0.02, k = 0,01, I = 0,03 = /( 1, 02; 2.01; 3,03) "' 114,6159. 59. f(x, y) = y + xy + .!..xy -
2
- ..:_ y3 +...!:... (xt sin 6y + 4x3y cos 6y- 6x
2
y
11
sin 6y- 4x)'.3 cos 0)' + y
4
sin Oe (0, 1). 60. Folo-
6 21 .
351

sim formula lui Tayler de ordin 1, i11 origine f(x, y, z) ,::::: 1 + (x - y - z)/2. 61. a.) f(tx, ty, tz)""'"
= t2f(x, y, z); + y fv + z J; = 2j; om.oge:rul. de gmd 2; b) amogena cle gt"&d zero 1 c) omo-
3 .. ' d/ i7
goetill. de grad n. 65. coset.=-, cos[)=-; J";(M) = 17, /._(M) = - 1 =-. 66. cos ex=
5 5 J.l :)
1 d{ . J- X

1
_, J;(.\f) =6, J;(iff) = -6, J;(M) .1. 67. cos=-,
.-.;3 dl r
y z I d/ 2 ,ctf 1
cosy=-, r = (xll + y2 + zw)ll!l::::;.- =-f. 68.,- = 0 <=>-- (x cosrt.+ y
r r dl r .. a
+ zcosy) = 0-'> rl = 0.
_ 9YH
69.
70. zji
4),
\'t( -1, 1) => 1:: r(vl, v2) = arocos _3-::. n. a) (1, 0, 0); b) di., r = 3; di'l (:) = l c) rot r :::a
. . Jio .
= 0; mt(i X z) = 2i ; cot (/() : ) = 0; d) grad r = gmd r' = Zr; -;, . 7.4. a)
maxim; b) M {- - _!_)- punct dPminim; c) M1{ -J2. JiJ, AI2{j2.
' 3 3
minim; 2Vl
3
(0, 0) _- punct de maxim, [d
2
/(.1f
3
) = -4(h- k)!l < 0] l
M(2, 1) - punct de
- Jij - punct de
d) M
1
( -2, - 1) - punct de rn._'txim; Jlf
2
(2, l) - punct de minim; e) ac - b
2
> 0 ==>fare un punct
de extrem .i\I
0
(x
0
, 'y
0
) cu 2a-'-'o + 2by
0
- e = 0, 2bx
0
+ 2cy
0
- f = 0; a> 0 ==> IVI8 - punct de
.. 0 M .
0
0"
0
" b e I td
munm; a < ==>
0
- punct de ma.xtm; ac - = - = - =- ==> arc punc e extrem:
b c f
M(o:, [3), 2acx + 2b[3 - e = 0 ; a > 0 ==> 1\1 - punct de minim; a < 0 ::::> AJ - punct de maaim.
In celelalte cazuri, functia nu are extreme locale. f) ftf (; , J - punct de maxim l
g) 1\!
1
( -1,2) - punc_t de minim; Af
2
(oc, 0), o:<O - punct de maxim; h) M1 ( jJ. - .J3),
( a J- b J-) . . (a J- b J-) ( a J- b J"')
Mal-J 3,
3
3 - punct de mumn; 11.13 J 3,3 J , M" -J J,--3 J
- puuct de maxim.; i) iVI(O, 0) - punct de minim; j) M{5, 2) - punct de minim k) .M1(2e)-lft.
(Ze}-
1
/ 2), M
2
(-(2eJ-112, -(2e)_1 , 2)- punct de minim; M
3
{(2e)-
1
/
2
, -(Ze)-1/-e), M4{-{(le)-tl
1

(Ze)- 1' 2) - punct de maxim; I) Af (!!..., 2.) - puact ma.x:im. 75. a) J.{ (- 2_., - _.!_, 1) - punef:
3 3 . 3 3
de minim; b) M ( , 1, 1) - punct de mi.nim; c) NI(O, 0, 0} - punct de minim; d' (2, "i, 8) -
de minim; e) Nu admite puncte de cxtrc:n. 76. Fie x, y, z dimensiunile ba.zinului, z - ln311imea
. a3 a:> as
acestllla. Atunc1 xp = -; suprafata este S = 2xz + 2yz + xy = + - + xy. Funcpa. Sfx, y)
y X
a.re un minim pentru x = y =a. Deci dimensi.unilc sint x = y =a, z = 71. Fie r raza h
2
in.l:ttimea conului. Vreptunghiurile Jc bazA ale para.lelipipedului sfnt tnscrise in cercnrile de baza. ale
unni cilindru circular drept insGris in conul rla.t. Fie x, y dimcnsiuniJe L>azei. Volumul paraleEpi.pe-
dului V = .!!_ xy(2r - jx2 + y2) esle maxim pentrn x = y =
2
'{ r. InAltirnea paralelipipedutui
u 3
n
estehf3. 78. D(x, y, z} = [(x- a
1
)2 + {y- bd:! + (z- c1)
2
) e:.te m<ntmi p0ntxu x = ('1'
1
+ aJ +
i=l
+ ... + a,)fn, y = (h
1
+ b, + ... + b,)fn, z (c, + Cz + ... + c,)fn. 79. a) M(1, 1, 1) - punct
de maxim; b) _M{24, --144, - l) - de minim; c) M( -1, O. 0) - punct de minim.
352
22. a) y' = y(y- 1)-
1
,
+Zy"'-1(1-xy-i)lnyl
- (x + y) (x - y)-1;. .
I
23. a) x =--
2
a J- a .
X=- 6, y=-
4 '
- !!... J2. pun<ote dj
4
- 1. _25. a) z; =
= (xz - y
2
)(z
11
-,
c' y "
--;z:r:=
b z
' z "
z =--; Zx =
tl . X
_d'z = -z-
8
[{z
11
+
+ z)-1 [(2. dy :._-
y I .
28. a) M
1
(1, -2.
tine seama de
+ yfT1 c) Fie u
= (b?' - 2y)
u(x, y) = x-
p' (1- a -
. '
30. y'(l) --;;
. dz x(2y - 1) (Y,
= -y-a(xz +

1) =
+ y)-1(y dx 4 v
= (u2 _ v2)-l[(vs,
- d
2
v = -2(u
2

dv =- (u-
rrt<Wm 1
JJ).
J3.-: J3)
k) M
1
(2eJ-'''
M,(- ((:re)-11,
I ) .
J 1 - punet
"1, 8) - punct
z - ln.111imea
r raza .,i h
21. a) f'(l) -I, f"(l) = -8; b) j'(Q) 0, j"(O) = _l:,; c) f'(l) = -..!.., /"(I) = -
, ' 3 2 I
22. a) y' =Y(Y- 1)-1, y" = -y(y - 1)-3 ; b) y' = (I - xy>->)-'Y' In y; y" = [y"( I - xy'"7
3
)1n' y +
+Zy'-"-(1-xy-i)lny] ( 1 - xy->)-3 ; ,c) y' (ay - x). (y - ax)-
1
; y" = (I - a') (y - 'ax)-
3
; d) y'=
= (x + y) (x - y)-1; y" = Z(x' + y') (x - y)-3; e) y' (e" - y) (e' + x)-
1
; y" = [e"+" + 2(x +
+ y - l)e+> + 2y e' - 2x e" + Zxy - e'z+' + x
3
e" - y
3
e'] (e' + x)-a; f) y' = -.!..; y" =
x x
1
I 5 J- j-
23. a) x - punct de maxim; b\ x -- punct de maxim; c) x - - 6, y 2
2 . 8 ' 4 4
x = j6. y j'i. puncte de maxim; x - j6. y - !'._ j2 x -"- .J 6: Y -
4 4 1 4 4
a J- , , I , 0 ,
"" -- 2; puncte de minim. 24. a) Zz(2, 2, 0) = z
11
(2, 2, 0) = -; b) Zx( , 0, 0) = z
11
(0, 0, 0) =-
4 . 3 ; .
- I. 25. a) z; - 2x(6z- y)-
1
; = (4y + z - I) (6z - y)-
1
; b) (yz - x
3
) (z'- xy)-1 1'
' z ' . k
z, = (xz - y')(z' - xy)-1; ) z:, - - (x In y + z) (y + z 1n x)-
1
; z, - - (x +yIn z) (y +
X, y
1 ' 1 1 - 2 1 cz X '
+ zlnx)- ; d) zz=(yz-x:) (z2 -xy)- ; z
11
=- (2+3xz-6y )(zS-xy)-. 26. a) Zx = ---; z
11
=-
3 as z
c
1
y .. c
4
.. c
4
.. c
4
, x
---; Zx
1
= -. - (yZ - b
2
)z-3; Zzll = - -- xyz-
3
;. z
11
= -- (x
2
- a
2
)z-a; b) Zz = - - 1
b z allbll aZbZ a"ll' z
, -z" " " s
' =.--; z,, = (y'- l)z-; z,, = -xyz-, z, = (x - l)z-
3
27. a) dz = - ,-(x dx + y dy)l
X
d'z = -z-
3
[(z2 + x!l)d-:
2
+ 2xy dx dy + (z2 + y
2
)dy2]; b) d.z = zy-l(x + z)-
1
{y dx + z dy) ; d"z = z(x -f-
+ z)-1 [( dy- :dz) dz- ;, dy'1; c) dz.; z(l- z)-l(dx + dy); d'z = z(l - z)-
3
(dx + dy)'.
28. a) Al
1
(1, -2, -2) - punct de minim; M
2
(1, -2, 8) - punct de maxim; b) M
1
( -I, 2, -2) -
- punctdemaxim; M,(-1,2, I)- punct de minim; c) M
1
(-3 -3- j6. -4 -2J6J-
-, punct de minim; M,(-3 + j6. -3 + J6. -4 + 2 J6) - punct de maxim. 29. a) =
= -y[y- f -(y + z)f'l-
1
; = -(x + z- f) [y- f- (y + z)f'r'. Se' in1ocuiesc in ecuatie se
tine seama de re1a\ia de defini\ie a functiei imp1icite; b) = (x - z) (x + yfY' ; (y (x +
+ yj')-. c) Fie " = ax + by + cz, astfcl ca = <p(u). Rezulta ca = - 2x) (2z - c<p')-
- Zy) (2z - c9T' d) Func\ia z(x, y) e,te definita implicit de rclatia F(u, v) =,0, unde
u(x, y) = x - az, v(x, y) = y - bz. Prin 'derivarea rela(iei F(u, v) = 0 in raport cu x ob\inem
-a - bF; ,: = 0 = = + bF;)-
1
. Similar ,. ob\ine = F;(a + b F;)-
1
.
4 1 36
30. y'(l) --; z'(l) y"(l) "= --; z"(l) = 4/25. 31. a) dy = -x(Zz + I) (y + z)-1 dx 1
5 5 25
dz = x{Zy- I) (y + z)-l dx; d'y -(y + z)-. [(2z + I) (y + z)' + x'(Zz + 1)
0
+ x
3
(2y- IJ"Jdx'l
d'z = (y + z)-'[(2y- I) (y + z)'- '(2z +I)'- x'(2y- 1)
2
]dx'; b) dy - .::_dx; dz=O; d
2
y-
y
= -y-'(x' + y
8
)dx'; d'z = 0. 32. I) = (0, I) = 1; I) = -I, 1) = 0 J
. u;;.(o, J) I) u;,(o, 1) = 0 v;,(o, I) = 2, v;,(o, J) t, v;,(o, I) 0. 33. a) du (1 +
+ y)-'{y dx 4- v dy), dv = (I + y)-l(dx - v dy), d'u -d
3
v = 2( I + y)-'{dx - v dy)dy; b) du -
=. (u
2
- v
2
)-l[(v2- x
2
)d:e + y2)dy], dv = -(ul vZ)-l[(u'- x
2
)dx + (u'- y
2
)dy]; d'u = -
- d'v = -2(u' - v') [x dx' + y dy' + u du' + v dv'J;' c) d" (u -
- x)dx + (v - y)dy],
dv = - (u - v)-'[(u - x)dx + (u - y)dy]; , d
2
u = - d'v = - (u - v)-1 (dx
0
+ dy' +du' + dv').
3
, , c . cy . , c ex , , ,
4. a) zz = CVx = --sm v = - z
11
= ov,. ==-cos V =. ; b) Zz = + Vs =-
u xz+ys v x2+yl
c:o ,!_ = + = - 1- ; c) dz = 2 ('- _!. ln y dx + _!.In x dy) (ln x - ln y)-
1
d
1
z ;,. (ln x -
2 ' 2 X y

353
23 - Probleme de ma.tematlcl superloare - cd.. 221
lny(lnx -lny + 2)dx
1
.: .. :_ dy ......
>Y y'
et :e , ell_ y . .
- --, 3JI = - --. 36. Fte U = x + z, v = y + z, astfel cA v} = 0. A vern du = dx + d:,-
a1z, b
2
z _
dv = c:\Y + dz !;>i + = 0. Deci dz = - + dx + F;,dy). Similar, obtinem d
2
u =
d'v = d2z !;li + + + + F;:dv) dv + F;, d2v = 0 as1.fel ca dllz =
= + - +
(dx- dJf 37. = y2 + 3y

3
38. y
3
= Yi .....
- y,y, + Yi 39. a) r + )' I ; p) y, J',J'e; c) y, + y, + J', 0; d) y, + y
2
+ ,
a./2 J- -J- . a./2 J- J-
"""l. 40. ).
1
=- -
2
-, .M
1
(a 2, a 2)- :r.unct de max1m; ),.2 = -
2
-, 1\.f2(-a 2, -a 2)-
- punct de minim. 41. a) A = -2a2JI
2
(2 + Jtll)-1 => x = abl(a2 + -b2)-1, y = a
2
b(a
2
+ b
2
)-1 - punct
1 . 1 .
dt! rilinim; b) A = 0 => x = 1, y = Q - punct de minim; c) A = - - :::;:> x = y = - - punct de
. 2 2
maxim; d) A
1
= - _.!:_ => x = 1, y = 2
' 2
I .
- punct de maxim; l-2 =-=> x = - 1, y = -2 ...;._ punct
2
de minim. 42. a) A
1
= - _.!:_ => x = 1,
2
2 2
. I I
y=-, z.= -punct de

.2
y = 2, z = -2 - punct de minim; b) A
1
= -a
2
::;. x = a, y = z = 0 - puncte de maxim;
3 4 8
).
2
= -c2 ;::::> x = y = 0, z = c - puncte de minim; c) ).
1
= - - => x =- y =-, z = -
8 3 3
8 d. 3 4 8 8 ..
-- - punct e maxtm; ).
1
= -::;.x = --, y =- -, z =-- punct de nnmm; d)-)..
1
=
3 8 3 '3 3 .
I I 4 2 4 . I ,
= -, tt
1
= - - => X = -, y = __. , z = - - punct de maxtm ; Az = - t 11-2 = - => x = z = 0,
3 2 3 3 3 . 2
r 1 ..f6 ,- r
y = -2- punct de minim c) )..
1
=- = -:z:>x = Y = z = x = z =-
' 12 6 6 3 6
.._f6 ..[6 .j 6 . . ..[6 I .j6
y = T y = z = -
6
, x = T - puncte de maxtm; Az = Tz, {.!2 =
6
=> x = y =
6
, z =
. ..[6 . ..[6 .j6 ..[6 . .j6 . .
= - 3 X'= z = 6, Y = - 3 Y = z = 6, x = - T- puncte de 43. a) Flinc-
tia fiind continua pe domeniul inchis x
2
+ y
1
E;; 1, atinge margini1e. in intcriorul cercului
funcpa are minim in origine, vaJoarea sa fiind zero. Pc cere functia are minime in punctcle x =
1 ,, 3 . . 3 I 11 D .
=--=, y = =F tTn maxune m x = l'1ri, y = -- _ valoarea maximului este-. ect,
.jw -v!O -viO .jw- 2
inf / = 0 s.P,p j = 1 1/2. b) Procedind ca la punctul anterior se obtine iuf J = 0, sup f := 25 :
. ' 3J-
c) infj=-l.supf=l;d)inff=O, supf=- 3.44.a)-+a
2
y=0; b)t
2
-- +3t-+ay=
, 2 dt2 dt:l . dt
= 0. 45. a) y' dy ...!.. , cu
dx x'
' dx !i y" y' {_I_) { !) - _I_ x" . _I_
dy dx dx x' dy I x' dx (x')
2
_ x'
= -(x')-sx" => xx" + (x')2 - 1 = Q} b) Se procedeaza ca la punctul anterior: x"- z;,x' = 0;
c) yCa> = - (x')-4x(3J + 3(x')-t.(xl2l)2::;;;. x<sl = 0. 46. a) = 0; L) - z = 0: c) = 0;
d) .z;., = 0; e) + = 0; f) - + vz; - k
2
z = 0. a) = 0; bl = 0;
c) = l. d) Din z = xy - W rczulta = y - = x - ecuatia devine (2xy - rv)
{y-; + (1- = + yw. Deoarece = yz- x: v = -:z- y, =
c:;::: yz:z- 1 = y2- yw;r- 1, u, = yz
11
+ z = 2xy- yw
11
- w, vz. = xzz + z = 2xy- w,
1 = x2 - L fn]O('J.lind acestea in relatiile = + = +
obfinem [(yZ- + (2xy- w)w;]{l + + = [(2xy- + (.1-2- +
+ y + xw;)-1. Acestea inlocuite in ecuatie conduc Ja forma = 0; e) = -1. f) = 0.
, 48. Din relap_ile X = t' COS 0, = 1' sin 0 obtinem = COS 0, = 8 :;;i_ = sin 0, =
'
-
354
1
2:::::>x=z=0,
=z=-,(6
6'
-./6
=Y=6,Z=
dy
+ 31-- +ay=
dt
x'
x" -2yx' = 0;
= 0;
b) u;;, = 0;
(2xy- w).
cA =
- w.
= +
('- +
-1. f) w;. = 0.
=sin 0, =
-. =J;costf-
' .
1 .. t ' a .. 1 . za J.' 1 . ' a .!. . ,.. !" . ' a I a !" I
--.sin20/rlJ+-sin /0'.+-sui e+-sm +-sin2 'r6+-
,. ,.z ,.'2; r r . ,.a
.. 1 . a J.' 1 . A .. 1 .. 1 . .
.cos'! 6 !
61
--sm 2
6
+ - 0 J,, astfel cA uf :::::; /,. + -;16, + - fr = 0. 49. Pnn diferen-
r ,.. r
tierea retatiilor intre coordonate se ohtine dr = cos 0 cos dx + sin 0 cos 9' dy + sin Q dz, ,dO =
---
1
- (-sinOdx+c-osOdy) dc.p=_!_(-cos-Osincpdx-sinOsinf{ldY+coscpdz). oi'n-in
t'CQS' Y
varianta form.ei primei diferentiale d/ = + J;dy + J;dz = J;dr + dcp se deduce /; =
f
. a . 1 J.' 1 !' a . f. J' . o 1 !' a 1 .
= r cos cos cp --
6
sin 0 __ - sm cp,
11
= , sm cos c;> + -
6
cos --
1
rcosc.p r rcooc;tp r
. a . . . 1 .
1
A
1
.. .. 1
1
.. 2
1
. 1 .
stn Sln. ..Cfl.iz=frsintp+-f
9
costp. r+ J
0
,+- q;.z+- r--tgtpft:;-=
r y2 cos
2
cp r
2
r r
2
= 0. 50. ] = r. 51. J = r2 cos cp. 52. ). =,-a=> x = y = t = z = -c - punct de maxim; ). =
-c-a => x = y = z = t = c - punct de minim.
9. Geometria analitica diferentia!a a curbelor suprafetelor
9.1. Geometria diferentialii a curbelor in spatiu
2x- a 2y- a 2z- a..J2.
- z .,.- 2
1 = y - 1 = --; x+y+
10. a) --= --= . ,
1
; 2 J3x + y - 2 J3z = 0; d) x - J3
-2 0 ,J2
+ 1z - 10 = 0 ; c) x -! = y - 2 J3 =
2
- :._
2./3 -2 .j3
y-1 _ z-l J- J- J- xLl y-l z-2
=
17
=-----p: x- 3y- 3z+ 3=0; e)--=-=--; 2x-z=0.
-vJ -
11
3 , 2 o . -1
ll.a).t=

1
1
_(1-k),v=-i:
P=
,2 . ,2 "21 . ,5
V =
1
1 (-41 + 5j- 8k); c) < = r!. (21 + j + 4k), p;;
1
(GI-8j-k), v=
1
(-3li-
."105 ,21 .j1rH .j2121.
- 26j + 22k); d) < = (I- 2j + k), P = j
3
(I+ j'+ k), v = (I- k). 12. a) (T}
2x - 1 3y - 2 2z - 1 . 2x - 1 3y - 2 2z - 1
= --
6
- = --
1
-, binormala (B) --
4
- = ----:6 = --
2
-; . normala principa-Ja (.V)
2x- 1 Jy- 2 2z- 1 17
--= --- =-; planul normal (PN) x + 2y + 2z -- = 0; planul osculator (PO)
1 3 -4 6
I 2
2x - 2y + z - - = 0; planul rectUicator (P R) 2x + y - 2z - = 0; b) (T) X ..,.. 2
6 3
y - 1 Z .- 2 X - 2 j
1
- 1 =-=-: (B) - = --= z - 2: (N) x- 2 = 0, y- z+ 1 = 0: (PN) x+2y -
2 -2 4 -1 .x-6 y-9 z-9
- 2z = 0; (PO) 4x - y + z - 9 = 0: (PR) y + z- 3 = 0; c)
(T) --=--=--;
2 6 6
(ll) = = (N) = y -
9
= ; (l'N) 2x + 6y + 9z - 117 = 0
9 2 6 . 7 -6
y--+-2 z-2
(PO) 9x - 6y + 2z- !8 = 0; (PR) 6x + 7y- 6z - 45 = 0: d) (T) x - 2 =--'-- = --;
-1 2
(B) x- y- 4 = 0, z = 2; (N) -x + 2 = y + 2 z- 2; (PN) x-y-i.Zz-8=0; (PO) x+y=D;
1
(PR) -x + y + z + 2 = 0. 13. a) ds = It I (t' + 1
2
+ 1)''' dt; b) ds, =- 1 sin 21 I (4 +9 sin't)''' dl
2
355
'

2}ilt. 14. (T} x = 0: y,;, j; (BJ y = I, z= i. 15. (PN}x y 'f p(ia
2
-p
2
)-ll2z-p=0 1.
1 2a
2
l)x 'f 2a
2
y - (ia
2
- p'J'''z + a'p - - = 0. 16. (PO) y- z = 0; (PR)
p p
I
+ z- I= 0. 17. a} t = ,;- (i + j}, v = -k; b) fT) x-y=O, z=O; M(l, I, 0). 18.
= acccos .j'f, 'i: (p. k) = a:ccos (- .J;), .j: (v. I<) = 19. 1
1
= l/2, 12 = I,
M
1
(2; -ln2, 1/2), M
2
(1, 0, 1), M,(l/2, ln2, 2). 20. a) jze"(e" + W': b)_jze-
1
f3. 21.a)t-
= (i- Zj + 2k)f3, p = -(2i + 2j + 1<)/.l, v = h2i + j + 2k)/3; b) (N) = = Jz-
2
1
-2 I 6
. I
(PO) 6x + 6y + 3t- 8 = 0; c) T = -9/2. 22. R =- {1 + a
2
). 23. Dad curba r este dreapta
2
r = r
0
+ tu, atuitci i = u r = 0, astfel ca avem
9
K = 0. Invers, daci\. a vern K = 0, din prima
I
. F I dt . . d 0 . C ' d
formu a a hu renet rezu tli ---L.-. = 0. DeC! 't = t' = u = const. um t = - = u, obtinem r=-
ili ili
I
=us.+ r
0
, ce<;a ce arata: di r este o:dreapUi.. 24. - = 0 arata di. avem o curhll planA,
T
uuU. in planul osculator. Deci ecuatia planului este x - y - 2z - 2 = 0. 25. R = (as + b
8
)Ja,
I I I
T = (a'+ b'}/b. 26. I<=-= 4(1
2
+ 2)-'. 27. - =- = 2(2x
2
+ 1}-
2
28. 11 = -2 M 1(-',
T R T
4 ( 1 64 3J \ ( I )
-8, -3); t
8
=

-, --, -J 29.t
1
= -l=-1lf
1
(-1,-1, l};t2 =2=>AJ8 -
2
, z .. 7,
7 7 343 49
9.2. Studiul conicelor pe ecuatta generala
X" ys
4. a) Ecuatia canonidl. - +- - 1 = 0; centrul C(2, 3) ; ip = arctg 2; conica intersecteaz.l
9 .
axa Oy in punctcle 1\f
1
(0, 1\.J:j(O, 5). b) Ecuatia X
3
--: ya - 1 = 0; cenhul C( -1, 2) 1
. 9
If! = arctg. 3; conica intersectcaz:'i. axa Ox i_n punctul A! 1 ( , 0) !?i Oy in punctele M3 ( 0,

)
.\[
3
,(0. +).c) ConicU. dcgencrata. in rJreptcle reale x- 2y'- 1 = 0 !?i 3x- y-:- 1 = 0. d). Ecuajia
cauonica y2 = X; axa parabolei 5x - lOy - l = 0; <;> = arctg ..!._, Conica intersectead. axa
2
Ox in
-1 -J2. 0) M
2
( -1 + J2. 0) axa Oy in punctele M3 ( 0, -l .J5") ,t.
M
0
- 1 + V
5
( e) Ecuatia canonica X
2
- - - 1 = 0; centrul C( -2, 3) ; q; = arctg -.
r
,-) Y' . I
4 4 2
Conica axa Ox in punctele M
1
{ -4/jJ. 0) M
2
(4.JjJ. OJ :r;Ji axa Oy in. punctul
12
.M
3
(0, 2). f) Ecuatia canonidi Y
3
= -----=X; Cj) = arctg 2; axa parabolei 4x- 2y -- = 01
_ 5b 5
7
tangenta in .lirful parabolei 2x + 4y +- = 0, Parabola intersecteazA axele Ox :';li Oy in punctelo
- 5
. . xs
M
1
(2, OJ :';li M!(O, 2). g) Ecuat1a canomcA ./7
2(v5 + 2}
Y' .
1
- I = 0. Centul C(2, -I) 1
2(,5 -2) .
I + .j"j
9 = arctg . h) Ecuatia ca.nonicA
2
rp = 4-'
0
; axa pflrabolei " - y +
. (
-4 tangenb in vir!ul parabolei x+y -
12
= 0. 5. a)), E_ --:CO,
77 ( 77. }
-iJU -4, I.
77
hiperbo18.;). = --, doua drepte rcalc; A= l, parabola: ), E (1, oo),
4
elipsa rcala; b) ). .;. 2,
parabol-1; ). = 2, dreptele paralele x + y + 3 = 0 x + y -; .t = 0. 6. Se constant a
). = -..) SC obtitl drepte}e 2x - )' + 5 = Q" lo'i X'+ 3y - 1 = Q, 7. 111 = -f., n = - J => X + 2y = ()
x + Zy- 3 = 0. s. m = tt = q = 0 :=::- x = 0; m = -2, n = 2, q = l => x + 2y + 1 = 0;
m = 2, n = 2, q = 1 => x - 2y + 1 = 0. 9. A E (- cc, - l), elipsa reala; A = -I, paraboh'i. ;
1 E (- l, - 1 U (- __!_, t), hiperbo!a ; ). = - , reale concurcnte; )., = I, dr.cpte
3 J 3 ,l
paralele;). E (1, oo), elipse imaginare. 10.). E (-00, -lJU (4, 9); el-ipsti realA; ), = ....:..1 san
). ='I, parabolii; A E ( -1, 2) U r..;, 4), hiperbol5.; ), = _clrl'pte rcale concurente; ). = 9,
3 ,) ' J
drepte imaginarc cu interscctie realii; A E (9, + cc ), = eliJ?SC imaginare. 11. 2.t
2
+ 3y
2
- lOx -
15y + 12 = 0.
9.3. Geometria diferentiaHi a suprafctelor
12.- -l'2 + y2 - z = 0. 13. a) (:rz- y
2
)
2
- a
2
x
3
= 0; b) {x- z + a)
2
+ (y- z 4- a)2 = 1. 14.
(r .) x ..:... -
1
= Y ..:... u! -
1
= z - ; (r u) x = u
2
+ t
0
+ 1, y = u
2
- v
0
+ l, z = v
0
u +
1 -1 H
0
+ 1 => _!_ = 0, torsiunea: este nuHL Altfcl: se eli min;\ H intre. ('t\Jatiile lui r II ... se obtin ecuatiile
T
implicite ale curbei x- y- 2v
0
= 0, x- -
1
- (z- 2)
2
- v
0
- 1 = 0. Aceasta araHI. c1'1. r" se r:nd
, .
I I 2 0 I (r
2x - av
0
2y + btn 2z : (r ) 2x - au0 2y - bu0 '
n p anul x - y - V
0
= . 5. u) = = -' v = =
a b v
0
a -b
16. Vectorul nonnal la suprafatil. N = X = (u
2
- 4uv + Jv
2
) (i - j + 4k) este co-
u,
liniar cu vectorul i .__ j+ 4k. Deci' suprafata este un plan de normal<l i- j + 4k. Prin
eliminarea parametriiOr u v din ccuatiile suprafetei obtinem ecuatia acestui plan x- y+4z =.0.
x - 3 y- .5 z- 9
Ecuatia planului tangent este cu ecuatia. suprafetci, 17. a) {N) -- -- =- - l
- 12 -9 2
-3 . . .
(PT) 12x - 9y + 2z - 9 0; b( (N) x - 3 Y __ z - 3; (PT) x - 2y + z 0; c) (N) x - I ,;.
-2
y-3 z.-1 x-l y+2
=-- --; (PT) x- 3y- 4z + 12 0; d) (N) -- -- z - 5; (PT)
-3 -4 . -2 4 .
x-1 y-2 x-4
+ z + 5 0; e) (N) --= -- z 9; (PT) - 3x - 12y + z + 18 0; f) (N) --
-3 -12 3
y-3 z-4 x-Rcoscr:
-- --; (PT) 3x + 4y- 6z 0; g) (N) --'-'--
4 -6 co::;a;
'Y - R sin a
sin a.
z- R
0
X- l y .
(PT) x cos a+ y sin a-. R 0; h) (N) -- (PT)-2<+z+ 1=0. 18. a) (PT) 3(v'-
-2 0
- u
3
) (x - u _: v) + 3(u11 - Vl)(y - uv) + {u - v)( z - us - v3) = 0; (N) x - u - v = Y - uv =
3(v
3
- u
9
)

z-ua-vs x x y y z z
; b) (PT) (y
0
+ z
0
)x + (z
0
+ x
0
)y + (x
0
+ y
0
)z 0 ; (N) -=-.!'. ,
u - V Yo + zo zo+Xo xo+Yo
(x
0
, y
0
, z
0
) E :E. 19. Fie M
0
(x&> y
0
, z
0
) e ::E: + ygls + = Ecuaiia planului tangent este
+ _Y __ + --'- -1 = 0. Deci + + = all. 20. X = all(a'+
y!'sa213
-+- b' + c)-1/2, y =ttl bl(a + b" + c)-11t, z = et(a' + b' + c
2
)-l7Z. 21. Fie il\10(.x0, y0, z0) e_ l:::
3i7
'
,.
__ .::_-......:':!'.'-- _ "--Yo _
Ecuatiile normalei in punctul M
0
sint- - -
2x
0
- f + y,x;-
1
/' 2y,-f'
Punctul de intersecFe dintre normaU planul z = 0 "este M
1
l_!_ f + 2._ y,xf)
1
/'.
+ + - xJ ( :: ) = 0.
z- z
0

2 2
'
a) ds [(2 + iu
2
Jdu' + 2(2u + 2v + l)dudv -1>
- - Se verifica. ca lOAf
1
1 = IM0M 11. 22.
2z
0

+ (2 + ttvS)dv2]t/2.; b) ds = [( 1 + y
4
)dx
2
+ ixy3dxdy+ ( 1
; c) [( 1 + <b+ .
. at z2
+ 2 -'-'- "Y. dxdy + (1 + L)dy')
112
. 23. Grad F 1 = yz i + xz j + xy k, grad F
2
= +
a2b2
2
z . 22 ,
+ 2x/')i + 2yj .- {4z + 2zf.::)k grad F
1
grad. F
2
= 0. 24. 90". 25. arccos(- 26. a)
arccos(- 2.); b) arccos at- l 27. 1:: {r
1
, r
2
)
r
3
) =arccos 1g I
:; a'+ I .jl:i v70
. F
(r
2
, T
3
) = -j-. 28. Deoarece sin,t cprl::ie corodonate pe supra,fata F = 0, rezulU. eli
toate unghiurile patrulaterului sint de 90". 29. F = 0; da=b\a+bcosujdudv. 30. a) 90". b) Con-
2 ( 2 ) 2'
ditia de _ortogonalitate este 28u + u
21
8v = 0 <=> - 8u + av = 0 <=> 8 - - + v = 0 <=> - - +
u2 u u
+ v = canst. 31. ds2 = a 2duil + a2 cos
2
u dv
2
; n d
2
r = a du2 + a cos
2
u dv
2
. 32. a) n d
2
r = (u
1
+
+ fv2 + "::u
4
)-tla.[2u du2 - 4v dudv + 2(u + u3)dv
2
] ; b) n d
2
r = - 2(u2" + v
2
+ 4u
2
v
2
j:'t/2 (v dul +
' 2
+ u dv
2
). 33. a) 9'6"; b) cos 0 = [2(1 + u
2
)]-
1
'
2
; U = 1. 34. a) 1:: (r
1
, r
2
) = arccos- ;
. 3
1: (r
1
, r,) acccos ( 1: (r,. r,) 0; b) Condi\ia de ortogonalitate este u8u + (u' +
+ a
2
)3v = 0 <=> 8{ln(u
2
+ a2) + 2v) 0 <=> ln(u
2
+ a
2
) + 2v=const; c) nd
2
r= -2a(a
2
+u
2
)_
1
,
2
dudv.
35. a) a I; b) d tJ3 + 2) ; c) a J 3.
9.4. Suprafete riglate de rota1ie
II. aj (x + y)' + (x- y + z)' 2r
2
; b) (x-
I; c) 2(y-2x)
2
+8(y-2x)(x+zJ+
+ H(x + z)'- 16 0; d) ( - z)
2
+ (y_- z)
2
- i 0; e) .!6(z- 3x)
2
- 9(3y- 2z)
2
-
y-y z-z
= 0 ; f) x3 + y2 - 3x + 2y - 1 = 0. 12: Ecuatiile generatoarei --- --- = ---
0
y =-
! . 0 -2
= y
0
= )., z + 2x = z
0
+ 2x
0
= p.. Se obtine (2x + zl)
2
+ 25y2 - 20x - 10z 0. 13. Gen6ratoarele
, au directia (!, 1, 1). Obtinem (x- y + 1)(x + y- 2z) = 0. 14. - 2x
2
- 2ya- 2z2 + 2xy + 2yz +
-
_+ Zxz - 6x + 6z - 3 = 0. 15. Generatoarele sint paralele cu linia centrelor sferelor, C
1
C
2
(2, 1, 0)
-deci au ecuatiile x - 2y = ).., z = J.L. Punind conditia ca acestea sa 'intersecteze sferele intt-un
singur punct, obtinem conditia i.
2
+ 5t.t2 125 = 0. Ecuatia cilindrului este (x - 2y)2 + 5zl -
- 125 = 0. 16. Ecuatia cili!tdrului proiectant este - 2x2 - 2y2 - 2z
2
+ 2xy + 2yz + 2xz -, 2x -
- 2y + 4z + 1 = 0. Forma umbrei este interiorul curbei de intersectie a cilindrului 'proiectant- cu
planul z = 0, anume: z = 0, - 2x
2
- 2y
2
+ 2xy- 2x- 2y + 1 = 0. 17. a) y2- xz = 0; b) x
8
+
+ y2 - 2z2 - lxz - 2yz + Bz - ":: = 0 ; c) 4y
2
..... Jz3 + Sxz - 8yz - 16x + 12z + 4 = 0 ; d) xl +
+ 22y2 + 3z2- 4xy- 5xz + 7yz + 4x- Sy- IOz + 4 = 0; e) (2 + a)xz- 4z(y +a)+ 2az' = 0 J
f) x(x2 + yz,-1/2 = cos l z(x2 + y2)-t/21 18. (r2 - b2)(y ,;_ a)l + (r2 - as - b2)xZ + (rl - al)zl -
- 2abz(y - a) 0. 19. 4x3 - 15y3 - 6z
2
- 12xz - 36x + 2iz + 66 0. 20. 9(x - :iJ' 16{Y+'I
21. a) 9(2 - x)' - 18y(2 - x) - z'y' = b; b) !Ox' - 90y'- 2:iz' + 105yz + l:ixz - 116x - 48y -
- 26z + 264 = 0; c) x'z .:_,y' 0'; d) - 2(> + y + z)(x- z) + 2x + 2y- 3z = 0; e) x(x +
+ y + z) - x - y = 0. 22. a) (x2 + y2 + z2 ..:. a2 - t2)ll: = "::a
2
(b2 - .r
2
) ; b) 4(xlil + y!) zs - 4 ,_
x2 y2+z' x
2
+zS- r
= 0; c) y' + z' - 2px 0; d) (Ox)- + --- I 0; (Oy) --+ - e) xy -1>
a2 b
2
a' b
1
358
metric este
de rotatie
Gensratoarele
2xy + 2yz +

c,c,(z. 1, o)
sferele inttnn
Zy)' + 5z'-
prciec1;ant cu
0; b) +
0; d) x +
) + 2az' = 01
= 16(y'+z').
116x- 48y-
0; e) x(x +

.1=0; e) xy -1>
+ yz + zx = 0 ; !) (x' + y' + z')' - a'(x' + z' - y') = 0 ; g) ' + y' + z' - ' = li. 23. A st
vedea exercitiile rezolvate 9 10. Cilindrul proiectant este 2y! + x
2
- -4x = 0. Ecua1filc proiec:p.ei,
curbei sint 2y
2
+ x2 - -'l.x = 0, z = 0.- So procedeazll ca. la exercitiul anterior. proiecttei
sint y = .0, z2. + ax - a2 = 0. 25. In planul x6y: 9y
2
+, Sxy + 16x - 12y - 60 = 0, z = 0; in
planul yOz: .:f5y2 + 12yz + 36y + 1Hz- 108 = 0, x = 0; in planul zOx: .Sx
2
+ 27z
2
- 24xz- 12x +
+ 36z = 0 ; y = D. 26. Cilindrul este obtinut prin rotirea dreptei ce trece prin M
0
este pa.raleli
x-1 y-1 z-1'
cu dreapta {d) - = -- = -- :::::t t, in jurul dreptei. d. Deci curba. directoare este
. I 3 I
X + 1 = Y -
1
= Se jx3 + y2 + .5z2 - 3xy - xz - 3yz - 8x - 2y + 14:.- 32 = 0.
27. Eliminind -u v, obtinem ecuatia suprafetei sub forma implicitli. (2x- y- z)
2
;..... 2(y- z +
1 3 1 '
+ 2) = 0 -F(P
1
, P,) = 0, unde P
1
s 2x- y --z, P, s y- z + 2 F(u, v) = u}- 2v. Aceasta
arat5. ca suprafata estc o suprafata. cilindricl\.
9.5. cuadrice ecuatiile lor canonice
" x+ys - zl
7. Locul geometric este hiperboloidul cu doul1. pmze --- - - + 1 = 0. 8. Locul geo--
c2-a2 aa
x2+y2 z2 ,
metric este elipsoidul de rotatie --- + - - 1 = 0. 9. Locu1 geometric este paraboloidul eliptio
a2 - cz all .
' . y'
de rota tie x2 .. + y
2
= 2pz. 10. 2\-!
1
(2, -3, 0) M3(0_. 0, 2). 11. Elipsele: z = 0, ....:..._ +- -
4 9
z2 z2 y2 za
- 1 = 0; y = 0, - +- - 1 = 0; x = 0, - + - - 1 = 0. 12. Punctele de intersectie sint
416 916
2-). Planeletangentesint(P
1
) 9x+ 12y+4z+30=0
55 5 555 . '
(P
2
) 9x + 12y + 4z - 30 = 0. 13. Proiectia in planul xOy: z = 0, 8x2 + 2 ty2 .-: 12xy + 66y -
...:... 4':1x + 73 = 0 are cenlrul (2, -1, 0) ; proiectia. ln planul yOz: x = 0, 2Iy2 - 21yz+ J2z2 +
+ 66y ....: 88z + 73 = 0 are centrul (0, - 1, 1) ; proiectia in planul xOz: y = 0, ?x2 + 16xz +
+ 28z'- Hx- 88z + 85 = 0 are centrul(2, 0, 1). 14. a) x = 4 2JZ. y=22J2. z=96JZJ
b). x = y = 2, z = 9. 15. a) - 1lx
2
+ l6:rz + 8z
2
+ Sz - l6x - 16 = 0, y = 0 ; b) - 13x2 +
+ _!6xz + 8z' + Sz - 16x + 8 = 0. 16. 4x + 3y - 3z - 6 = 0, 4x - 12y + 3z - 24 = 0 4 -
.- 3z = 0, y = 2. 17. Hiperboloidul cu o -'l.x
2
+ 9y2- 36z
9
- 36 = 0. 18. 6x- 4y- Jz +
+ 12 = 0, 6x + 4y + 3z + 12 = 0 6x- 4y- 3z- 12=0, 6x+4y+3z-12=0. 19. a) M
1
(0, 0, 0)
M,(2, 3, I); b) M(O, 0, 0). 20. a) M
1
(0, 0, 0) z = 0; M,(12, 12. 12) 4x+2y-3z-36=0 J
b) M,(O, 0, 0) z = 0; M,(36, 36, 36) 4x- 2y- z - 36 = 0. 21. x -1y- 4z = 0, x +
+ 2y - 4 = 0 x.- 2y - 8 = 0. x + 2y - 2z = 0. 22. 2x - 3y - 6z ,= 0, 2x + 3y - 6 = 0
. 3 107 .
2x - 3y - 6 = 0, 2x + 3y - 6z = 0. 2 . arccos J--
' 5 769
10. Integrarea functiilor
10.1. Primitive
. I i 2 .
1
. - 4 ( J-) 1
8. a) -In( I+ e-') + C; b) - (5x'- 3)' + C; c) - (lnx)'
2
+ C; d) -- I- x 3 '+ C 1
80 3 3
e) (x + 1)1 _;_ 2(x + I)''' + C; f) In 11 - ln 2lnlln ixl + C. 9. a) = tg I; In J x + J ' + 1J -
- 2. J ' + I + C; b) = Jz sin I; - 2. (x' + i)J 2 - x' + C ; c) x = sin t ; 2. -1>
3 2
+ arcsiqxl + C; d) x = sin1 (; 2arcsinJ; + C; e) x =sin I; arcsinx- + C; f):.= tgll
359
z(l+-1)-1/S+C: 10. a) x=ashiJ

b) x.p=acht;
2 2 .
Jl J x
2
-"a + In I x,;+ J x
2
- a
2
\ + c; c) x = sht; ln! xI -In ( 1 + J x
2
+ t) + C; d) x + 1 = r.
""'J2tht; ....!.(x+ 1)(1-2x-x
2
)-l/a+c. 11. a) -
1
- arcsin z:c+C; b) In{l+e"")+C.I
2 .
c) - -
1
- (.Jt- 9x
11
+ (ar(jCOS 3x)
3
] + C; d) 2... (e- 2) + C; e) x
3
1
2
- x + -ut/s-
9 3. vr T' 3
- 41n (I + .J;) + C; f) ;.In l.jj +_ sin Z..l + C; g) 2 tg./j;; + C. 12. a) x(ln x - 1) + C 1
4y5 .j5- sin 2x
1 1 lx-1 - 1
b) -(ax- lJe.":c + C; c) --(x Ina- l)a"' + C; d) --=earctcx + C; e) -- (in3x +
all ln
2
a \. 2 ,J 1 + x2 x
1 . . 1
+ J ln
2
x + 6lnx + 6) + C; f) --(b sin bx + a cos bx)eu + C; g) - [(x
2
- 1) sin x - (x -
as+ b
2
2
- 1)
2
cos x]ez + C; h) (-
1
- (x - 1) - -
1
- x(cos 2x + 2 sin 2x) - (4 sin 2.x - J cos2x)] ez C j
2 10' 50
. 1 .
t) - (2x:- 2x + 1)e
2
"' +C. 13. a) I,= x"e""- n 1,_
1
; /
0
= e""; b) 1,.+1 = x 1n"+
1
x- (n + 1) I,.,
4
x; c) = _!.. [-
1
- x(a2-x
9
)-"+ Zn -
1
J,]. IJ. = -
1
-ln lx+al; d) = --
1
- sin" x cosx+
a
2
2n 2n 2a x-a n+l .
-"-J-
1
,1
1
=-cos x; e) =- _!_[cosxsin-'"x -(n- l)ln_J, 11 = lnl tg_.::._ I; f) =
n+l ' n 2 ..
I I
= - -I ,_
1
, 1
1
= -In Ieos xi + C; g) I, = [(a n sin x)cu- cos"-
1
x + n(n -
n
3 5 I
- 1)1_,]. 14. a) --In I> I+ -In I x- II --In lx+21 +C; b)
2 3 6 .
1 I I I
c) x + lnlxl - -In( I + x') + C; d) -In I>+ II + -!nix+ 31 -!nix+ 21 + C; e) -
1
n I- 31 -
2 2 2 52 .
I I 7 3 I 13
- -lnl>- 11 + -ln(x' + 4x + 5) + -arctg(x + 2) + C; f) -lnlx-11--lnlx-31 --+ C;
20 65 130 2 2 x-3
I I I Z..-1
g) - In lx - II - - In lx + II + - arctg + C; h) + arctg (x + 1) + C I
i . 4 2 2(x' + Z.. + 2)
5x+l2 . I I x+2
i) +C; j) lnlx+ 11--ln(x'+x+ 1)+- . . +
x
2
+ 6x + 8 2 3 x
2
+x+ 1
5 2x+l I II '8 I I .

---+C; 1) -ln(x
2
+x+l)--ln(x'-
3,[3 ,[3 2 (> - 2)' X L 2 4 4
I . 9 3 9 9 9 II
- x + 1) + ---=- arctg ----- + C. 15. a) - x213 - - xl/Z + - xlla - - ::.1/G + - ln - +
2.j3 x.j3 4 2 8 16 2
(
I I I I I I )
+xliei+C; b) 6 -t1--t6--t
4
+-t'+-t2-t+arctg.t'--lnl1+t
2
1 +C. cut""'"
7 .) 4 3 2 ' 2.
I I . ..;-- 6 . 6 3
=(I+ x)'l': c) - (x- 2)(x'- 1)1 +-In J x + x' - 1\ + C; d) - x*-- xl- -xl +
2 2 7 5 2
+ 3;/a + z.l- 6xl- 3 In II+ x'l'l + 6 arctg xiiO + C; e) _!_ln(t' + t + I)- 11- II+
\ ' 3 - 3 .
l 21+ I 21 (" X + I )'/'. I
+ r, arctg----p=:- + --- + C, cu ' f) In 11
3
- II- - In (1
1
+ 1 + I)+
""3 -v3 t3-l ::.-1 . 2 .
+ -.J3 a><:t(2l' I+ C, cu t ( I - x )'
1
'. 16. a) ...!._ (Z.. + 3) .J '- x +.I - .!_In {z.. ...:_ 1 +
-vl I+ X . 4 8
I ( 5 5
+l.J .. -x+l)+C; b)--- (3x
1
+4x'+8J.Jl-.r'+C; c) --x--.- x"+
15 . . 16 24 .
+ ...!... .. ).Jl + .. - :l_. ln{x + .Jl+ x) + Cl d)
1
.Jx + 2x _ _!_arcsin -
1
- +C.
6 . 16 , 2(x + I)' 2 x + I
360
I
17. a)- (I+
11.
cu t = { 1 + x
5
)
113
;
+Zcosx!+C;
3(1- +l ++
I
-+ln(l+
21'
. 3 .
+C;m)-.sm
5
I
8
19. a)
-v
2
I , )
c)- (J- x
2
112
e) /1:
3
'
f) -. 21. a) /()
4 .
-= (
1

)o 1 + x
d)
-x+2
-.--+
x
2
+x+ 1
17. a) ..!. (I + x')( I+ 2x
2
)_,,, + C; b) .!. In )t - II - -
1
- In(/
2
+ t + I) + .J3 arctg + C.
II r 5 IO 5 ./3
(I+ x')'''; c) - -
1
- (1 + 3x3)(2 + x')_,,, + C; d) -2(I + ,-sljl + C; e) --
1
- (I+
Sx x
' I 3
+ 2x')(I + x')-1/2 + C; f) ;_ (x'- 2) +(I+ x')''' + C; g) - (I+ x'''l'''- 2(I + '''>''' +
3 5
I I 3 . .
+ 3(1 + '''>''' + C; h) -(I+ x')''' -,-(I+ x')''' + C; i) (1x''' + x'''- 3)(1 + x'''l'''+ C ..
8 5 7
18. a) + H tg +,21- In I tg : - 2 \l + C; b) In I tg (: + + C; c) mctg ( tg + +
)
X 1 4 t-1 ' 1 3
+I l>arctg
1
_ +C;e) --x--In)sinx+
2 ' 3 3,2 ,2 5 5
I ' I \1+./'ft\
+ 2 cos x I + C ; f) - + C ; g) sm X t ; --p= In + C ; h) tg x t ;
2(1- cosx)
3
2v2 1- ./2<
3(1- (t'- _I_)+ C; i) sin x t; _I _ ___!_
+'!:; j) cos x t;
t 3 t
3
21-t' -4 l+t
.:2_ + tn (1 + t!)l/2 + C; k) -
1
- + Inltg .=._\+ C; 1)- _!:. +
2f' 2 4 sin"x 8 sinzx 8 2
, 3 . 5x .. X 3 X 1 1 1
+ C; m) - stn- + 3 sm- + C; n) -cos- - -cos x + C; p) -cos 6x-- cos 4x -
5 6 6 2 3 2 24 ' I6
1 3 . x 3 5x 3 7x 3 1lx
q) -cos---- cos----- cos--+-- cos --+C.
8 2 6 10 6 14 6 22 6
19. a) -VIarctgv 2(}- x) + C; b) JI +X- x' tx :;>In\_:__\- 2 arctg t+ c,
' 3 3(" - 2) ' t + 2 ' .
c) .!.(3-x)JI-2x-'x'+2a;csin x;;.I+C; d) ;_arct/'+.
1
+C;
2 ,3 ./3
J
- x I I
e) I+ x' t + x ::> +C. 20. a) - (2x-1x'+ I0x
3
-!0x+ 7)e'"+C; b) --x cos3x+
'I/ 1 + xz 4 6 ,'
I.
1
1 c1
1
12 2 2)' '
+- sm 3x + - x cos x- - sm x + ; c - - sm x - cos x e + C; d) x - 1n(2 + e2l +
I8 2 2 8
+2.Je+e"+l)+C; e) -3(x'''+I)-
1
+C; f) In)x)-In\2+x+2.Jx+x+I\+Cl
g)

x+2 x+l x+3
I
""':"-In (x
2
-
. 1
. 9 I I
_:....In-+
.16 2
10.2. Integrala dellnitA
ID W .
20. a) 3; b)--: c) --; d) 6. : x, = 4 l = 0, 1,, .. , n, cu q = 2
1
1n; = i = 1, 2, . . ., n 1
2 In 3
112 ' l b )''' b I=--; e) 6.:

=a ql, i'= 0, 1, ... , n, cu q = - ; C:, = i = 1, 2, ... , n =>In-;
3 a a
I . .
f)-.2l.a)f(x)=- tim a,-
4 1+x n .. o l+x
2
4, ' "
dx ' i . . 2 -1 .
-- =In 2 cu alegerea. 6.: x, =-, ' = 0, 1,.. .. n C: = --, ' = 1, 2, . . n l
ot+.x n n
d) lim tt = 2; e) lim a,= (
1
.
1
= z(.J2- 1); f) _!.. 22. Nu este integrabila.
n )o,[i n 5
a) DacA E [-1, OJ, F(x) = (3- J-l); dacl!. x E (0, I], F(x) J-)"l
3 .
b) Pentru N E [-1, I], F() = 4- -
1
- (I- x)', iar pentru X E (I, 2], F(x) 4 + _!_. (x- 1)
4

' 4 4
J
- 2tt 21t' n-
2
Tt
25. a) 2 < I < '; b) - <I <-; c) 0 < I < -, 0 "' tg x "' 1; d) .0 "'sin' x "' 1 <
. 13 7 32 . 2
" ( 3 I . . {2n -1) ... 31_ " j 2 ... 42 27 ) ' 2J 3
< [. <.- -J . 26. ]
2
,. = -, 2n+l = . . a - n ,
2 2 2n ... 42 2 (2 + 1) ... 31
1
7t " r. 1 n J- r. 1 1 ( J-)
b) 2 - -; c) d) - ( 1 + a)-10 ; e) 1 - -; f) 3 - -; g) -In 112; h) In- 7 + 2 7 :
2 .J5 2 i 3 5 9
1 n 1t 7t' . 1 3rr J-
,i) - +-; j) -; k) -- 1; 1) (e" + 1)/2; m) (e' + 3)/8; n) acctg -- ; o)-; p) 2rr 2:
2 4 2 2 ' 2
1t I r. d
- -ln 2. 28. x = 2. 29. a) Substitutia. u = 1t'- x conduce la In::::;:- sm x dx = - J n un e
2 2 o' '2
J. = en: sin"' X dx obtinem J n = 1 n-2-; b) Se face suhstitutia u = :!:.._ - X se obtine
)o n L 2
.I. = .::. (1t
12
(sin"x + cos"x)dx. Ultima integrala se calculeazll. ca in exercitiul 10. 31. X = sine :::;.
4 ]o
S

-=-
Se tine seama de inegalitatea [a . se vedea cap. relatia (7)] :
13 ... (!n + 1)
1 2,J-;; 1
< -===- de unde, > sll > deci lim s,. =
.Jzn + 1 2n + 1 .J2n + 1 n
(J
' . 1 . 4-
2 Z- 1}; c) 4; d) 2(e In 2 - 1); e) 2; f) 1n 2 --; g) In--,
2 2- a
1
--<
2.Jn
13 .. . 2n- 1
24 ... 2n
= 0. 32. a) 2e' - 1 ; b)
' . a - r. 1 .
a:E; 1; lna(4-a), daca aE (1, 3); ln--,dacaa;;:::3. 33.1--. 34. --tn2+e-2.
a-2 4 2
(
J
- J- 3rr rr 16 ' 1 8 32 9
.35. a) In 2- 3) + 3; b) - 2 + tg- +-; c) 1n --; d) -.In-. 36. a) -; b) -;
I 8 4 9 2 5 . . 15 2
.c) 4; d) 3 _:e. J7. a) _!_ (10'1'- 1); b) In (e + Je- 1); c) -
1
- (e- 1)'; d) 1 + -
1
- In 2..,
27 2e 2 2
" rr " .38. x
0
-, Yc 39. a) - (5e
3
- 2) ; b) 2"'
2 I 8 27
10.3. Integrale improprii
10. a) Convergenta: 2; b), divergenU; c)" divergentli.; d) con,vergenta: e)
f) convergenta : ..!... ; g) convergenta : 2( 1 + J2} 11. a) divergenb1; b) ; c) con
k .
.-vergentl; d) divergenta; e) f) convergentli. ; -g) convergenta ; h) divergentt! ; i) con
1 r.. 2'Tt' 1 1
vergenU; j) convergenta. 14. -. 15. a) --; b) r.; c) -.J-- ; d) - (" + 2) ; e)- tr(a + b) 1
2 2 33 4 ' 2 .
2 1
+ 1
16
b . a 135 .. ,(2n- 3) _,.+> "
f) I g) n ' . a) b) ' + b'; c) 246 ... (2"- 2) . 2' d)
I
135 ... (2k- 1) .. ) d" 18 J- . . . . rt' .
u = . a 7t; e tvergenl.d.. x = t ap01 se mtegread. pnn Cgnver
'246 .. 2k \
.gentll. 19. a} tg _:_ = t; _..!:- . b) Se descompune pe [0, r.] [r., 21t] !}i a poi se pune tg x = t J
2 3 . . .
. c) d) Se descompune pe[o. , "] 1i se pune tg x t; fx .. 20. a) Se face
-wbstitutia t = 1- x. b) Se face substit-utia = ___ 'Y __ : c) Se ia la punctul precedent q = 1 - p.
- (1 + y)

1
1 lm+1
.d) Se plrti. e) Se prin 21. a) sin x = t
1
2 =>I =- B ---,
2 2
f':
1
) !i 1 este conrergenU pentru m > - 1, n > - 1; b) x tl =i> B ( , -;- + 1},.
,
rela(ia (7)] .:
32 9
-.;b)-;
15 2
I 3
1+-ln-,
2 2
convergenta:
; c) con
!lv&rgentll.; i) con'
. 1
e) -tr(a +b) 1
. 2 .
pArp. Canver
a) Se face
=.!..B(m+l,
2 2

m "
=> I conv:-eogenta pentru m >; 0, n > 1 ; c) c::o t => I = B(n - m, m)
l+x
convergentli. pentru
. I . .
.n > m > 0; d) ax= t =>I= --T(p + 1) pentru p > - 1;
'
e) x=--=>I-
1-'
alHl
= B ('2, con,ergenta: f) x = t
1
1
11
::::::;. I=...!... B
'i 4 n n
.:g) xll = t :::;. I = + r ( n convergtmta..
n-m) ' -,.- , convergenta pentru 0 < m < n J
10.4. Integrate care depind de un parametru
7. __!__In ( l + xy) - . 9. a) F'(y) = [.!.. + -
1
-) sin y(b'+y)- + -
1
-) sin y(a +y) ;
y' y( l +'by) y b + y y a + I
(hU
b) F'(y) = 2 (x + y, x -y) dx + (b- 1)/(by +Y y) -(a--; 1)/(ay + y, ay - >'), cu f =
= f(u, v). ;0, a) "'accsin y; b) tr(J l -.y' - t}; c) "In__!__ ( l + J l- y') ; d)..::.._ ln (I + y)
2 2
dac.1 y 0 si - -2:._ ln ( l - y), daca. y < 0; e) _::_In &+J l+y
2
). 11. a) arctg a - b J
' 2 2 I+ (a+ l)(b + I)
b) _I_ [n (b + 11' +
1
; c) - _l [n a' + b' ; d) arctg (b - c)a 14. a) "'In y +
1
; b) "'arcsin Y I
z {a + + I 2 a
2
+ c
2
a2 + be 2
c) "
2
-_I_ (arCcos y)
2
d) ..::.._In (y + J 1 + Y
2
}
8 2 2 .
10.5._. Jntegrale curbiHnii
IO.a) 0; b)
1
fJ +
5
1! ;cJ-}(Ji7-Jz+ln+(J17-I}{Jz+1)): d) OJ
e)
; f)
'a'; g)
3
(a b) (a' + ab + b'); h) a(Jz- 1). II. a) ( 2a + : "')<a'+ b'J''' J
.JJ . . _ . ,;2 ..;r
b) -
9
- (zca + 1). -c) Se ta reprezentarea cerculm :r = - -
2
- cost, y = -
2
- cos t, z = sin t,
t [02]5." .j2 .j2 . \.
E , rr. e obtmc Tz. d) {C) :r =a
2
cost, y =a --y cost, z =a sm t, t e [0, Zlt]; zrraa.
l2. a J3: 13. 2b2 + bspla arcsin2-(aa- b2)1ba. 14. a} _!_(7J2- z) + 2.In{t+J2)-J
a 6 2
b)++
1
0
1
0
ln ll; c) .jz (E.+In2):

'J I 2 16 2b a
+ J as + 4 Ttsbs)]. 15. a) xG = = Ya; b) x
0
= 1t'a, Yo = c) tl#o =Yo = d) x
0
=Zc=0,
3 2 5
68 J- 2
Yc = "j=. 16. a) 2 2 - I; b) I +In - ; c) 0; d) 0; e) 20; f) - 2 "a. 17. x =a cost,
15 . . 3 . -
I
'J' = a sin t,_ t e [0, 27t]; - 27t, 18. a) - 21t ; b) - na2 cos s b; c) - (4b2 + 7tac;s - 41JI) 1
8
31 3 . 2 k
d)"'' +"''+2". 19. a)-; b) -4; c)-: d) 4; e) 7; f)-: g) 0. 20. F= -kr; -(b'-a').
6 2 . 15 2
k .
21. a) V = -mgz, , = mg(z
1
- z,); b) V =-, , -k(a' + b' + c'J-''': c) V 'x'-1"
r ' 2 \:
k'
+ >" + z'). E, = - (' - b').
2
(163
10.6. Integrala dubla. Formula lui Green -
17. a) r.' ; b) -
5
-; c) 2 - ;,. - .2'_; d) zft- J3- 1. 18. a) r' dy ('-U }dxl
8 12 v3 9 Jo )u-t
b) (2 dy [ fdx; c) (
0
<1x (-t+.V-2x-x' ldy; dJ ( <1x (Y<-x' .fdy + f2 <1x (-V2x-x' fdy +
J-2 )u )-2 )-t-Y-2x-x, )-2 )-Y4-:& )o
+ (
2
dx ( +V<-x' jdy; ) (
2
dx (
2
" jdy. 19. a) - C' dx rx:' jdy; b) (' uy ("r.+a.-c in u jdx I
)o )+Y2x-x
1
)1 )a: )u )x !. J-1 )arc sin y
c) c dy (-Yt+u f(x. y)dx; d) C' dx (Vx jdy + dx (V
2
-x' jdy. 20. a) -
1
-; b) -
2
- I
)-t )o )o J1 )o 15 135
4. 3 l r.
2
I. I( .
. c) - d) - 2 ; e) I - 2 In-; f) - (e - 2); g) -- --; h) - I+ 3 "n l - 6 co' I) 1
5 2 4 16. 8 2
i)..!. (e- 2); j)..!.; k) .E._; I)_.!..; m) .2:.-; n) 6. 21. a) {
2
." dO (" ,rjdr; b) (
2
" dO (' rf ur:
i 4 140 6 6 )o )o )o Jt
c) (STI'/6 dO (a rf dr; d) en/
4
d6 (sin-lo rt dr. 22. a) (:!a 1' (" - ? a;csin .!_.l-f(r)dr; b) .. rf(r!)dr I
)o )o )n/
4
)o )o 2a )o
ba - al 4 16 ' 3 , 1 a
3
H
e) --- j(tg O)dO. 23. a) --"; b) r.(e' - 1) ; c) - r.a; d) - r.a; e) - ; f) - a.
2 -7t/4. - 3 2 3 48 9
24. a) 244; b) ..!_ ab(2J2- 1) In 6; c) 0; d) 4 ab ("'' j tg o) dO. 25. a) :-.ru se vecifid.
3 ' )-n/3 a
b) Se 26. a) 0; b) "'/2; c) - 4/3; d). 5rrf4. 27. a) .C:.; b)
3
2 2
I
c) z-;;ab. 28. a) - 1
6
b) zr. +- P'; c) --'; d) -- J 15; e) - (q' - P'l (a- - b-'J. 29. a) - .'; b) 4"'
(
4 ) 7 . 16 - I I
3 120 3 6 6
2 1 ia 4a 4b
30. a) -a2 b; b) - (13- 16ln2). 31. a} xG = 0, Ya =-;b) x0 = -, YG = c) xG = 0,
3 8 37t 3;; . 3;t
'Yo = !:. ; d)
8
2 14
Xa =-, YG = 0; .e) Xa = = YG 32. a) 4 I 11 : b) Iw""'
5 5(13- 16ln2)
3
=-=lv
35
10.7. Integrate de suprafa\li. Formula lui Stokes
8 2 . -,,_ 2 . J- I
9. a) 9; b) :....- na4 ; c) - r.a2(all + b2)l/3; d) e) -7t 2; f) -

(l+h!!)l/3;
3 3 15 3 2
g) r.abc(a-2 + b-2 + c-2) ; h) 2r.a J2. 10. a) - 1ta
4
; b) 0 ; c) .:!_ r.abc ; d) 3r.a
2
h. 11. a) 0 ;
3 . 3 .
' - rca11 9a
3
r. ' J- '
b) 4to; c) - r.a'; d) -a'; e) --; I) -- 12. a) _:.[(I+ 'I''' ...L I]; b) r. 2; c)-"- ,.,..
8 2 6< . 2
13. 2r. ( Jz +In (I + Jz)]. 14. r. J5. 15. 2_ r.( I+ 6J3). 16. X a Yu 0. zu 17.
u u
1.0.8. Integrala trlpl3. Formula
10. a)..!.. (31 + 12Jf- 27 J3J; r.JZ. 11. a) ("
u 3

= lws.,.
- 2n1t'+
(2. oo):
b) I ......
' " )'' -- .
..
u t 4 ,
fyr, y, z)dz. 12. a) - ; b)-= 1
60 . 3 '
, - , ; f(x, y, z)dz; b)(

1
dx (Yt-z' dy(Yt x
, (!... +!L) )-t )-Y 1- x )o
a
59 ' I J- . 16 4
c) ---;-:a
5
; d) -r.a
5
(2- 2); e) 81t; f) -1.; g) - 1ta
3
ba. 13. a) xt + ya zt, 0 z a1
480 5 _ 3 ,15
r. - rr J- 4
b) Vlimitatde,z=O, z=a,y2=ax, y=O, 14. a)'-; b)-{2 2-1); c)-7ta
5

10 15 ' IS
3 15. a) -1.; b) Se V in V
1
- inf;erior parabo1oidului z E [0, 2], V
2
- interioP
4
J
4 I ' I I
z E [2, 2 2]. Se obtine- n(.:'i:r.'- 8). 16.- 1t2abc. 17. a) 3a
4
; b)- a
3
; c)- 1t'a2!JSJ
5 4 ' 2 2
d) ,a'b; e) a'. 18. a) (x + y + z)(x,' + y' + z
2
)-1/o b) 3 dv=3 vol. V; c) OJ
n 16 1
d) (x' + y' + z')-fctv. ZO. a) b) J a'+ 2rra
2
; c)
4
,[2 rr
2
a' (se folosesc coordonatele
sferice). d) Se procedeaz.l ca la punctul precedent: 1ra
3
J3. 21. a) 1m!Jbc
2
f2; b) 2rtka. 22: a) x
0
=YG=O.
5r, 3 3 3 4J-
Zc=3cf4.; b) x
0
=y
0
=0, z
0
= -- (6'\j 3 + 5)a; c) X
0
=-a, Yo = _b, z
0
=-c. 23. -n(4 2-5).
83 ' 8 8 8 15
'
2
" b ' 4. l;ro
11
= -a c,
5 '
rr 'b rr b'
1
11
ot =-a c, I,
0
z. =-a c.
5 5.
11. serii de funcfii
11.1. de functii
. I '
c) 0 ""j,(x) ""-: f(x)=O; d) f(x) = 0. 9. a) f(x)=O; Se alege
' 2"
8. a) f(x) = 0; h) f(x) = 0 ;
" I I I I
x, = n ""'f(x,) =---; h) f(x) = 0, x E [0, I) f(l) =- Se alege x, = 1-- E [0, 1]
2 2 2 n
j,(x .) = (I - +.)'[I + ( 1 - : rr -e : 1 . 10. Se criteriul lui Cauchy : I J,.(x) -
f
1 l I n
1
l.S I . '1 c 13
, - ,.(xJ'I > - -- + -- + ... + - >- =- 1 . e cntenu lut auchy. . Se
n+l n+2 2n 2n 2
arata c.1 Unl cste uniform convergent este uniform convergent. Dar = - sin x (1 +cos x+
cos"x- 1 ' \ \
+ .. , + cos"-
1
x) =- sin x Dupa. teorerna 3 putem scrie lim f,.(t)dt = lim J;(t)dt.-.
cos x - 1 . n /2 /2 n .
I
. f ( ) _ -sin x
<::::> lffi
11
X -
n rc/21-cosx
dx = -ln(l --.'cosx).
11.2. Serii de funclii
6. a) a.> 1, multimea deconvcrgenta: R; 1, multimea de conYergeuta: R"'-. {xe
- 2nr: + ; oc .;; 0, mul(imea de : { x E R lx ;" krr b) 0"" a <1 I, mulpmea
eonvergenta : R , a = 1, multimea de : ( 1, oo) ; a > 1, mUitifllea de cpnvergontA:
(2, oo) J c) ( 1; oo) ; d) (- co, - 1) U (- , - ) U (- , oo r e) (- oo, - 1] U [ 1, 00) I
--
36i
Wlfr'g)tO:. "') ; h) vidl i I} B'\; (0 f. 7. 'Da.: Se ap,licA j:tltenunu . l :: >Bil .... ifid . '
Dadi. > 1, de este R-; dacll IX -1, nlullimea de conVergentA este vidA..-
8. a) Folosirid inegalitatea 2ab a
2
+ b
3
, rezultli. j /
11
I -
1
---, serie absoJut 'uniform conver-
. .
genta; b) ( 1 + J < e < ( 1 + + 0 < e - ( 1 + r < (I + : r -( l +
. 1 )" 3 . If, I . 3 3 : b I . if s . I
+- < - ;;t ,. < . <- ; serte a so ut ;;t un arm convergenta. c) ene abso ut !ji
n n n(n + 1} n
2
uniform 1/,.1 r; serie .absolut uniform converge'ntA. 9_. Seriile sint uniform
convergente. a) 1/,1 < 2..; b) 1/,1 <
1
; c) 1/,l<la,l. 10. a) S;lx)=e-"''-1; lim S,lx)-
n2 (2n -

. n
I:= - 1, X E (0, 1] !ji lim Sn(D) = 0. Deoarece functia suma f(x) = - 1, X e (0, lJ ;;i /(0) = 0
n
este discontinua in x = 0,. ea nu este derivabila in acest punct. Aceastn. se faptului di.
seria derivatelor nu este uniform convergenta pe [0, 1]. b) Seria. este simPiu convergenta pe [0, 1)
c!tre f(x) = 0, x e [0, 1]. Seria. deriva.telor este simplu convergenta pe [0, _1] la functia g(x) = 0,
x e [0, 1]. Cum funcfia j este derivablla pe [0, 1] g = 0, rezultA Ca. seria data este deri.ra-
bilA termen cu termen. 11. Nu. Seria este simplu convergenttl pe [0, 1] ca.tre j(x) = 0, x e [0, 1]
= 0. Seria integrata. este convergentii ;;i are suma 1! Aceasta se faptului d\ seria
inijiaHI. nu este uniform convergentA.
11.3 . .Serii de puteri. Serii Taylor
1 (x + 1)' 1 2x - 1 "'
7. a) 1-1, 1]; f(x) =-In +
1
_ arctg + I"C; b) 1-1, I); /I>)=--
. 6 x'- x+1 -v3 v3 6y3 lx-1)'
1-x2 1-x 6 ..
c) I -1, 1) ; fix) = ; d) I -1, 1); fix)= ; e) (-I, I); fix) = --; !),(-I. 1)1
(l+x2)2 (l+x)3 " (1-.r)' -
f(x) =-arctgx- -In--. 8. a) --,-;b) 1-3, 3); c) [-2, 2); d) 11; e) (-e->, .-) 1
1 1 1-x ( I 1)
2 4 l+x 2 2
f) R; g) {-1, -1}; h) R. i).Pentru ex.i) - m) se seria a
11
y
11
, y= y E (-p, p)
11=1
'i deci x e p, a+ p). Obfinem (0, 2] .. j) -3; k) [0, i); I) 1-e-3, e- 3); m) 1-2, i).
00
10. a) f(x) = " --
1
- zll+l, !x! < 1; b) .. Se descompune f(x) in fractii .simple se utilizeazA
.. L..i2n+1 .
n-o
00
dezvoltarea funcfiei binomiale: f(x) =3" {-1)
11
+1 (_1_. - __!_).x'", txl <- 2;
. .L.J zn. Jll '
' n-o '
3
c) cos
3
x=- cosx +
4
00
00
I
+ - cos 3x : /(x) = -
i i
n-o
d) /(x) = 1-1)'+> 9' -I
i (2n + 1)1
n':"' .
(-1)113 + g xllll,
' 12n)!
.z e R;
00 00
11. j{:r) = ao " ..... ""+ a1" -*"211-1
L..J (2n)l L..J 12n - 1)1
n=O n"""l
" e R; e) f(x) =
00
-"'(I+ _2 )x",
, LJ JR+l
n-!J
11 < 1,
6. a) fix) =. 2
T<' ; c)

""' siil nx
6. a) f(x) f_j (-1)'H-.-,
b) f(x) + i (- 1)'-;
n' cos nx
5(1<) od
3
n=l
n-1
2
: [ 1
(-1)". -- , S( 1t) = cos a1t; .
acosnx 1
d) f(x)
a2- n2 c). f(x)
smart -
2a

o
E: a it"' ( -1)"
"' LJ '
n=l
5
(r.)
0
; e) ._a_-1_ _b b)"'\" sin(2n- 1).<
2 r. _; 2n-l
n=l
5(0) =
a+ b
=-2-;
a+b
5( "' --; f) 5( "' = 0;
2
2
f(x) -; sh "" LJ (- 1)'-1
n sin nx
; g)f(x)=
11=1
= sh "" [-
1
- +
1t 2a
00
(-!)"
1
sinu
; S{ r.) = cba7t. 7 . .x =r. -2 L....J ---.,-
'"" II= I
a cos nx
n-1
00
00 00
i E1 e:: - 7tz + -4 , - cos nx. - ir. - sln nx ;
3 .n
2
n
luind x = r.,
rezulta {..:.l_jn+t-
1
= -
1
- "''
L.J n
1
12
n=l n=l
00
9, f(x) i_ (2n - l)x. Se
1t L-t 21l - 1
n=l
00
. " . L ' t) 1 1 " ta x = - ::;1 - - --- = -.
2 2n-1 4
' n=l
10. a) f(x)
n=l
,00
= 2_ - _ _;; __ cos(2n- 1) 7tX;
2 r.
2
{2n - 1)
2

- [ 1 ' 1 ' ( n1tX
b) f(.<) -+ 2 (-!)' l cos---
1 z2 + n2n2 l
11=1
n-1
mtx )1
sin -
1
- 11. a)

2h 1 sin uh )
- + -cosnx ;
2 nh
n-1

1t 2 LJ "::ns -1
11=-1
12. Ecuatii diferentiale cu derivate partiale
12.1. Ecuatii diferentiale de ordinUl intfi
17. Prcsiunea p pe planul ;: = h es!_e cu p + _dp din planul z = ,h + dh
presiunea Pgcl.h datorit5. grcuti1tii stratului de aer. Deci p = p + dp + pgdh sau dp = - pgdh.
pM . . dp Mg ,
Dupa legca gazelor perfcctc pV = -RT rezultil p = -- dect - = - - dh, de unde p{h) =
RT p RT .
- I\fg h
0::. C e RT . 18. 'Se rezolvc1 ecuatia data in privinta lui C apoi se deriveaza. a) C = (y -
- x"' sin x) Jx
3
prin derivare obtincm. ecuatia xy' - 3y = x' sin x + x
11
x ; b) y' - 2 ctg 2x y =
-= - 2 ctg 2x sinS x + 3 sin2 x cos x; c) x
2
y' + xtyt - 3xy + 3 = 0. 19. y' = Zy => y = Cxl
X
1 ' .
y =- x'. 20. aJ arctg y + ard-g x = C sau y + x = C( 1- xy) ; b) yz- 1 = ln(e: + 1) - ln(e + 1) ,;.
3 . .
c) arccosy+arctg xo=C; d)yllt=...!::-xslt+ 1; e) ctgty=tg
2
x+C; f)
3 .
X
g) tgy = C(!- e')'; h) lny = tg-; i) (1 + y')(l- x') 2; j) tgx tgy C; k) x sin y = C;
2
367
.. - .. H = c, 21. a) 111 '.:/ :r , +c; "ojih 11 ,;. - e->"1 .;:c'; .
y xy x
. 2 2 .
1i) x == C e:ct; e) C2x2 - 2Cy + 1.= 0 ; .f) zll + y2 = Cx
8
; g) y = -"-; h) y
3
= ya - x2; i) x2y +
J X+ 1
+ y' = 30; j) y'(l- Cx) = x'; k) x' = 2Cy + C'; l) x + 2y elu = 2. 22. a) y = C e-xlv; b) (y +
+ + 2x)' o; C; c) 1n (x - y + 4)
4
- (4x - 5y + llJ(x - y + 4)-1 = C; d) 1n(y + 2) =
y+2 .
= C - 2 arctg --; e) (x + y - 1)
3
= C(x - y + 3) ; f) 1n I 4x + By + 5 I + By - 4x = .C 1
x-3
g) x' - xy + y' + x + y = C; h) ln(6y + 3x - 1)
2
= 3(x - y) +c. 23. a) x
2
+ 2xy = 0 :'
b) e:t:tl- Zxl!ly = C; c) x
2
- xy + y
2
+ x- y- 1 = 0; d) xy
2
- 3x
3
+ 2xy
2
= 0; e) .<Jy2x- Sxy +
xs x'3 y3 x2.
+ x2 = C; f)-+ xy2 + x2 = C; g)-- -x
2
y2 + 2x + ...;.,._ = C; h) xZ- y
3
= Cy3; i) -+yeX/J/=2.
3 ,4 2 . 3 2
.24. a) m = ; y e"'
1
= C ; b) m = x-
2
; xy2 - 2x
2
y + Cx = 2 ; c) m. = x-
4
; x
2
- y2 = Cx2 1
1 1 .
d) m = --; -- = tg x + C ; e) m = -- - ; xy(x + y) = C(x + 1) ; f) m = x - 2 ; 12y(x' -
sin
2
x sin x (x + 1)2
1 X l
- 5x + 6)(x - 2) + x'(3x - 8) = "C; g) m = e'; e'(x
2
+ y') = C; h) m = -; - + - ' = Ci
yz Y z
1 x
1
3 ... 1 1 - y
2
i) m =-; - + 3y- -- = C; j) m = y-
2
; -1n I xI +- y' = C; k) m = ,-; 1n 11-- =C.
Y )' )' y. 2 X
J!5. a) m = -
1
- ;- x
2
+ ya- = C; b) m = x
2
ya + 2ln I !!..I= C; c) m = (x
2
+ y2)-a; x
2
+
x:ays xy xy y
. . . . 1
.Y' = C(y - x); d) m = .(x + y)-'; x' + xy + y' = C(x + y). 26. a) y = Cx + .x; b) y = - x +
. 6
+ C ]_ . c) Ecuatie liniadi. in x ca functic; x = Cy
1
- y-1 ; d) y = _! (
1
+ x_-)
111
(x J 1 - xa +
x11 2 1-x
+arcsin x) ; e) y = f) y = xll + 2x + 2; g) y = 3 - x
2
; h) y = 1 + In x, x > 0; i) y =
=x .
= cz + Ce-z; j) y.= Ce-a.t: + _!_ eU; k) y = C cosx + sinx ;- 1) y =-C Jx2- l. 27. a) y(2x
3
+
5
+ 1) - 3x = 0; b) Jy - xy - 2x2 = 0; c) y2 + x In ICxl = 0. d) Se ia x ca variabil<l dependenta
, se ob}ine o ecuatie Bernoulli in x; x
2
(y + Cy2) = l; e) x = ;-.3(3 + C ccos x) ; f) Se ia x ca
' .
iunctie de y; _!... =:1 2 - y2 + C e-Y'I_,; g) y2 = C x + _.!.._ xs; h) y = (C c-z + x - If; i) y
2
=
X 3
= Cx2 - 2ax
2
cos x. 28. a) y = x + - J ez dx)-1; b) y = - _!_ + (Cz213- x)-
1
; c) y = tg x+
X
+[cos x (c- 1nl tg (!!..+-"-)I J]-
1
; d) y = :+ (c- e) y = +-.
1
-; f) y =
. 2 4_ x2 X 2 X Cx- - X
1
= - I - x' + 1'/. + C(1 + x
2
W
1
29. a) y
1
=' --; xy(x- C) + x - 2C = 0 ;. b) y1(x) = x' ;
X
. ' 1
Cy- xy = Cxll + 1; c) y = x - 2(x2-+ C)-1; d) y
1
= x3; y = x'3- 2x2(1 + 2 C edJ-1. 30. K =-,
. 2
:A{"= 1, h = _!_ =:> y
3
(x) = 1 + x
2
+ xf. + x E [- ...!._ ..!..] . cu croarca e:
3
(x) 1

x'
. . 2 2 8 48 . 2 2 2 41
1
"-- 31. a)y =ex+ C
3
; X=- Jp2, Y=- 2p
3
; b)y= Cx+ c-2; X= zp-s,y = -p-1:
3 072 . <
y = Cx- a(1 + C
2
); x = 24p, y = a(p'- 1); d) y = Cx + aC(1 + C')-1/o; x = - a(1 + pJ-'''
y = ap
3
(1 + "p2)-s/2; e) y = Cx +cos C; x =sin p, y = p sinp + cosp; f) y = Cx + aC(1-
- C); x = a + Zap, y = ap. 32. a) x = C e- - Zp + 2, y = C( 1 + p)e- - P' + 2; b) x =
1 1 1
= - (Cp-
1
1
1
- p), y =- cpl + - P'; c) x = C + 2(p - 1)-
3
, y = (p + 1)
2
(P - W' 2(p -
3 1 3 6
1 1 2
-- -- e) x = - p + cp-
- !)_,- C; d) x = C(p- 2)(p- 1)-e"-
1
y = - C(p- 1)-e-
1
3 '
I
y--P'+
3
+ (C - 2x)
1
] ;
- C)
1
= 4Cz: 11
In It - I =c-. .?

21
1 1 -
-
2 1
'
+ c: b) y = J
"""x(l + Ce
1
'1J

= X eC:s, ; i) y'
1 '
-?II
+ C e - .. l
3
+ -P' +In
2
cosp + c.r
sub formA de t
comrergenti
12.2. Eelll)

11 1 .
--zl+-i
36 2.
= sin(% + c.)
d) y-1ol ...
I !

3 .
+C
1
id)7,
.... C.t
1
: h)
' l
8. a) Jl - c,ci
) c,
P+Cp-',
y - P' + 2Cp-
1
; I) = !!:._ p- + CJ>, y = t. X + !!:._ p-
1
. 33. a) y - - (' + x(C - 2) +
3 .3 2 2 3
+ (C - 2x)
1
] ; x = - 2p, y = - P'; b) x = c->y + c; x = (n + l)p", y - n p+t; c) (y -
- C)' = Kx; y + x = 0; d) x = sin p + In p, y = p sin p + cos p + p + C; e) iy = ' + p
1
,
In IP - xl C + _x_; I) =In (y' + P') -In 2p, In J P' + y' + arctg f..= C. 34. a) y()-
p-. '
= 1 + + 2 + ' + ... + x" + ... ) , x e R ; b) y(x) = - 2 - 2 - ' x e R : c) y(x) -
2! 31 nl

-- ... + ..!..., x e R; d) y(x} = 1 +" (-1)
11
n .;-+1, xER. 35. a} sin!.-= -ln lx\+
2 i L.J (n + I) I x
n-1
+ C: b) y = x arcsin {Cx) ; c) x1 + y' = Cy'; d) 3y + In I' - II - 6 In IY + II = C: e) y -
I
y+2 I .
= '(I + C e
1
'); !) In IY + 21 + 2 arctg --= C; g) x =C c-- {smy +cosy) J h) y =
X- J 2
') 4 ' 1
-= x ecz; i) y' = C + ...:::_sin x + -cos x; j) x = C e U - 2a( 1 + sin y) ; k} y
1
+ -- 2+
5 5
I
- ""';) y'
. .
m) y = C SlD x - a ; n) x + - = C J o} x = C +
+ C e - o:;:::l 0 ; 1) x
1
+ x
1
y - xy
1
- y
8
= C 1 y
q) =f>inp-
3 ' (2a' 113
+. 2P' +In IPI- y = p{p' + I); p) y = Cx + c-a; X= Zap-. y = :) I
....,. cosp + C, y = p
1
sin p. 36. a) y = .;-
1
+ 1 + (au-
Nu admite solutie

sub formA. de serie de puteri. Incerctnd o solutie de forma a
11
%", rezultl a
11
""" nl raza de
n=O

convergen\A este zero; c) y = "\' x,
. .. 2 11 62
xE (-1,1). 37. tgxoex+-+-x'+-'+--'
.
3 15 315 2835
12.2. Ecuatii diferentiale de ordin superior rezolvabile prin cvadraturi
I
5. a)y = xlnll- + C
1
x + C
1
t b)y = -In{ I+ ') + x arctgx + C
1
+ C
1
; c)y --.. ln-
6
II I I I I
- - r + - x' - -X + - l d) y - ln!sin -'"I + - Clx + c.x + c. ; e) y a: ln I cos X I 6. a) y =
36 2 i 18 2
= sin(x + C
1
) + C
1
; b) y - sh{x + C
1
) + C
1
x + C,; c) y - (I' - C
1
)
1
, x - :1: ll;i:oiC
1
; :1: C
1
J
' 3
. I -c I
d) y - In I e,. + C.J - x + C
1
: e) 2y' - 'lx' - I ; I) x - C1 - a In 7. a) y - C
1
x +
... + c,; b) y- -_ .. ,c) y C,x + c,; y = V3 .. '+Ca+
3 6 2 20
I 1 I 1
+ C
1
l d) y - - C
1
' - - .. +- C, .. + C,x + c, ; e) y - - (I + 'I ; I) y - x + 1; g) Y =
w u 2 2
1
-C';h)y- (x'-IJ--Inlxlsauy= {1- .. )+-lnll
2(e' - 1) i 2(e
1
+ I) 'I
8. a) y- C
1
(1 + p
1
), - 2CJ> +Cal b) y- C,;..!.. + x- C1 ; ..J_ - c,ec, pentru C
1
i' 0 l
. y
o) " .. C
1
- d)y- -'-:e) y - + 1. 9. a) y'- C,{x'+ C
1
); b) y-C,x .-
0
,':
C
1
y+C
1
x-1
369
'14 - Probleme de matematlcl superioare - cd. t2t
f
c) s - c, + In ly -c.,. 10. a) y = 2e"; b) y - e; c) y = .!. - ..!. ; d) y -
2
Yz sal -
y + c, ' 1 2 3 '
8 I I t I
--; e) y ..::a- (C
1
+ x) + C
1
x + C
8
; f) y ""'- C
1
xt + (C1 - CiJx + C3 ; y -= - (x + 1)
8
+ C:
3 12 2 ' 12
g) y - ..!. (x + cj + I)' + 2. C
1
(x + I)''' + c,'; y - c.
1
2 3
12.3. Ecua'ii di.ferentiale Uniare de ordin superior
10. a) Liniar independent ; b) liniar independent ; c) liniar dependent : ;1 - 2y
2
+ }'a = 0 J
d) liniar dependent: Ya = - 2Yt 11. a) y" + y = 0, y = cl sin X + Ca cos X; b) y'' - 2y' + y - 0,
y. - (C
1
+ C
1
x)e; c) x8y"' - 3x
11
y" + 6xy' - 6y = 0, Y ""' C1x + C2x
1
+ C3x
3
; d) y"' + 4y" +
+ ,,. t= o. y .... cl + e-IZ!Ca cos X + c, sin 12. a) )'"""" Clx - c, + _:_, Clx In 1
1
+X I; b) y-
2 1- X
I 1 .
.,. C
1
- (x .:....t)'+- C
1
: c) y = C
1
e + C
2
e"'
1
; d) y = C
1
x' + C2e"'. 13. a) y = + 1} +
X >
+ C,' + I : b) y = 2x + 3 + C
1
x + C,x ( .!_ (x - l)c"d. 14. a) y = C1(x - 1)
1
!- C
1
+ .!_ (2x +
6
I I .
+ l)(x - 1)1 i b) y = C
1
x (In I I - I) + C
0
x + C
3
+ - x + - x' ; c) y = C
1
+ C
2
In I x I +
12 2
I
+ -(In I X 1) 1. 15. a) y = Cle + c,e; b) y = Cle-"' + C2c"' + Cae
2
"'; c) )' = Cle-
3
"' + c.e.c;
2 .
d) y -= C
1
+ C
1
e"'; e) y - ie"' + e
4
'"; f) y = e-"'. 16. a) y = (C1 + C1x)e
1
.c; b) y -= (C
1
+ C
2
x +
+ c) y =. (C. + Cllx + Cax')e
8
... ; d) y =c.+ c.x + Cax' + c,e
1
Z + c,e-IZ; e) y = c.e-"' +
+ (C
1
+ C
3
x)ez J f) y = 0. 17. a) a =sin y 1 b) y = C
1
sin x + C1 cos x + C1 sin 2x + C
1
cos 2x;
1
--X( y- y- )
c) Y_- e
2
c. cos Ca sin fx ';d) y- c.e+eU'(Cz cos 3x+C, sin 3x); e) yo::::: C. cos X+
+ C
1
sin X+ C
1
X COS X+ C, X sin X; f) )' = C
1
e- + ei
20
((C
1
+ C1x) COS 2x + {C, + C1x) sin 2x] .
g) y.,. e {C. cos X+ c, sin x) + e-(Ca cos X+ c, sin x); h) y = (Cl + c.x) cos 2x + (C, + c,x):
sin 2x J i) y .... e-'"(C
1
+ C:r ... + C
11
-"-
1
). 18. a) y .,. C
1
cos x + C1 sin x + x sin x + cos x In \cos xi;
b) y - C
1
cos x + C
3
sin x - x cos x + sin x In! sin xl ; c) y = C1 cos x + C3 sin x + sin x In\
d) y = C
1
e"' + C
1
e- + (ez + e-) arctg e"'; e) y == (Ci +. C
1
x)e.c + xelbjxj; f) y = (C1 + C
3
x)e- +
+ xe- In jxl ; g) y = C
1
+ C
1
cos x + C
3
sin x + sec x + cos x In jcos x 1 - tg x sin x + x sin x J
b) y - (C
1
+ C
2
x)e':c + e
1
::1' [- 6 - 9x + (9x - 6)ln jxj + i) y =. C1e:l' + C
1
e
1
"' + e
1
"' arctg e"-
1 1
- __!.. .,.Cln(l+e;l:). 19. a} y = c.e + c.e-
3
X- x' + 4x- 11: b) y- c.e"' + e-
2
%(_c. cos YJ x+
2 I 2
,,-) I I
+ C
1
sin !l. x - x' - 5; c) y = C
1
+ C
1
x -!- (C
1
+ C,x)e + 12x
1
+ 3x
1
-!- -x
4
-!- - x
1
; d) y -
2 2 w
5 . I
- - cb X -- Stn X - X - X 1 e) y - C
1
-!- Cr + C
1
x
1
+ C,e -!- C1e- -!- C1 COS X + C7 sin X -
2 2
I . I (' I
- - xt ; f) y - C
1
COS X + C
1
Stn X + - (.% + l)e-
10
; g) y - C1e-
110
+ C1e
1
"' + X - x
1
- - +
2 2 12 16
I ) I . I
+ - e ; h) y = c,e'"' + c,e'"' + - (2.%
1
+ 6. + 9je - - x(x + 2)et:l ; i) }' - c. + c,e-
1
" +
32 1 2
I I t
+ - s 1 - x -- (2x1 + 3x
1
+ 3x)e-
1
"'; j) y - C
1
e + C
2
e
1
:; - - {x
1
+ 3x
1
+ 2x)e"'"; k) y = C
1
+
2 12 3
+ Cr + C
1
x1 + C, cos x -1- C
1
sin x +
8x+ 19)e"; 1) y- C
1
e-a.:. + C1e"- _! {2x
1
+.)e-+
2 8
I I 3
+ -:- (2x' + 3x)e; m) y <C3 C
1
+ C
1
x + (C
1
+ C
4
x)e"'" + - x
1
e"': n) y ,.. C1e- + C
1
+ C
1
x + - xt -
16 2 2
370
I
+ C
1
e
1
"'-- (2
20.
= C
1
e-
1
"' + C
1
eW,:
'
+ H) cos x
+ C
3
x
1
+ Cte- J
I
-- (1cos.JP
50 ]
+ C
2
e-'"' +

'
t i
+-xcosx+
1
- _.!._ e-; f) ,
8
b) y- c,, + G
+ II + (x + 1)':
'
i '
+- x(lnx- 2)
i .,
I 11

31 61
x I
--+ ..
(2-16)' .
12.4. Sistei
.5. a) %'1 +,
+ xi)x2
1
=C1 :"
- c,: f) ..2_
.rt :
(., +
... -s!.
dz
1
""": x
3
dl, d,.'J
..... x,x;1 = c,-; ,i
k) ,{ x, + ... , + 1
= cl. x.xr,-.,1
' J
6. Sistemul 101
'
Din prima.
= dy,
"' (y,
+ ''-= 0 I
+Y- 0,
+ iy" +
:\; b) y-
C,(x + I)+
I
+-(2+
6
c,x) sin 2x] .
(C
1
+C,x):
x 1n Ieos xi.
sin x In\
+ C
2
x)e- +
; k) y = c, +
I I ( 3 1-') . I - - x + - x4 + e - x -- ; o) y = C
1
e-* + C
1
cos x + C1 sm X+ -(2x - 3)e"'. 20. a) y -
3 12 2 i 8
""" ci cos X + c, sin X +...!.X sin X; b) y = Cte' + Cae- - 2_ {cos Zx + 3 sin 2x); c) y = Cle--+
2 5 .
+ C
2
e - _2_ (2 cos Zx + sin 2x)ea:r ; d) -y = C
1
e' + C
2
e-
1
' + (x - 1) cos 3x - x sin 3x ; e) y -
20
= C,e-1 + C,et -1- [(35x -1- i) COS X + (20> + 3) sin x]e'; f) )' - C,e- + C,e -1- .!_ [{- 6> +
25 9
+ H) cos X+ {3x - 10) sin g) y = (Cl cos X+ Cz sin + x cos x)e'; h) y = cl + Cax +
+ C
3
x + C
4
e-s +_I_ (4 cos ix- sin 1.1:). 21. a) y = (C
1
+ C1x)e
1
"" + -
1
- (12cos 3x-.5 sin Jx)-
1 088 338
1 . ' J." 1.
- - (1 cos X + 3 SlO x) ; b) y = c1 + Cae-
1
' + Cse'"" - - stn X - - SlD 3x: c) 'Y -.::::::1 C1e +
50 . 20 156
. I I I 2
+ c,e-
1
' + CaCOS X + c,sm X + - e1"" - - x
1
+- - - X sin X I d) y = C1cos X + Casin X +
50 i 8 5
1 I . I 3. I I
+ - x cos x + - x
1
stn x - - x cos 3x + - sm 3x; e) y = (C1 + C
2
x)e"' + -cos x + - -
4 i 8 . 32 2 i
- e-"'; f) Y = xe'[(ax' + bx + c) cos 2x + {c.U' + ex +!)sin 2x]. 22. a) y = C
1
x-
1
+ C
1
x I
8
I
b) y -=-- C
1
x
1
+ C
2
x' + C
1
xtflt; c) y = C
1
x
1
+ C
2
x" + - x; d) y ""! C
1
(x + 1)
1
+
+ 1)
1
ln]x f
2
+ II + I + 1)'; e) y I + 1)-[C, + c, In I + I) + In'(+ I)]; f) y c, + c,.-+c,.-ln +
00
I x"+t
+ - x(1n x - 2) ; g) y - x(1n + In' x). 23. a) y = (-I)' , E R; b) y - 1 -
i (n!)
2
(n+ 1)
n==O
1 I -1 I 4 7
1
sin x
- - x' + - x' - --x + ... , x e R ; c) y - -- , x E R ; d) y """
x .a-
1--+----
21 (2i)
1
n m
12.4. Sisteme de ecua1ii diferenliale. Sisteme simetrice
a)
.1:"1 + x2 + Xs E=< cl' c2: b) ... , = cl ..... .:!.. = c .. c) = Ct. + x: +
.t"t Xt Xa
!_xi+ C
2
: e) Xa- 2X
2
= Ct, X1 + 2J x1 -x
1
-x,-
2
- C,; f) 2- - c,. , + J xl + + C
2
; ,. scrie sistemul sub forma - -
x;_ x:
(x
8
+ + + x:) dx
8
...-
1 1
se foloscsc propnetll.ttle proportulor. g) Se scrte ststemul sub forma
dx
1
x
2
dt, dx
2
= x
3
f"\l,
x
1
dt care se integreazA. prin metoda elimin:l.rii J h} =- C
1
,
-.1:"1 - ....

= c,: i) xr +xi+ c,. = c2; j) arctg rl + arctg Xa- Ct. c,:
k) (xl + Xa + ..!...)(x, + I)-I-=- Cl, XaCt::rl(Xl + 1)-- J + t)-
1
e
1
'
1
dxt""" ell: 1) In .2- +
2
= Cl, X1X2Xa""" Cl; m) X
11
- 2x
1
= C
1
, 2J 3x
11
- Xt- X
11
+x8 ...-C1 ; n) x1 +x
1
.x
8
c:Cl, x
2
(1+xi)l/I"""Cs
6. Sistemul se scrie sub forma simetricl YrdYt - (Yt - x)dy, ... - Yadx, de unde y
2
(y
1
-x)=C
1

Ys - 1 1 -y
1
dx xu-'(u - .r)-
1
dYt
Din prima. ecuatie rezultl {y
1
- x)-ld(y
1
- x)-= -- sau (y1 - x)e 1
1
-.C
1
J b)-=
Ct Yt
dyt dx dyt - dy, 2 1 dyt t
-- - --='--- - ::o> Yt - Y11 - Ct, 2x + (y, - Yt)
1
c, l c) -2Yt -- - -Yt -+
Yt (Ys - Ytl
1
Ys - Yt dy2
371
12.5. Sisteme de ecuatii diferentiale liniare
8. a) y; = 2y,. y; -2y
1
; b) y; + x-- x-)h + ( + x- + x-)y
1
y;-(- +
+ x- - x-) y, + (- f + ..-- + ..--) y,; c) y; = 3y, + y,. y; = 3},. 9. y, = + c,.--
y,-- c,.--- 10. a) y
1
=2C
1
e-+2C,e", y,=- C1e-+C
2
e
1
"; b) y
1
=(C
1
+xC
1
)e-u,
2 ' '
y, = -(C
1
+ C, + c) y
1
(C
1
cos x + C, sin x)e, y, = (C
1
sin x - C
1
cos x)e'"
d) y
1
-
y
1
= -1C
1
e1111 + C
2
e-""; e) y
1
= 2eu- y2 = 2e
8111
+e
111
; f) y
1
= -2C
1
e- +
+ 4C
1
e"', y
2
= C
1
e--" + C
2
e111 - 2C
8
e1111, y
8
= 4C
1
e-"' + 2C2e"' - 5C3e
1
"'; g) y
1
= C
1
e
1
.. + C
2
e-,
y
1
=- -C
1
e
8
+
+ 2C
3
e-t:, Ya = - 3C
1
eu + C
3
e-"; h) y1 = C1e
11
+ (C
2
- C
8
{ 1 + x)]e .. , y
2
::::o [C
1
+
+ C
1
(1 - x)]e"', y
1
= C
1
e
1
"' + (C
3
- C
3
x)ea-; i) y
1
= C
1
e
111
+ C2 cos x + C
8
sinx, y
2
= C
1
es - C
2
sin x- +
+ c, cos X, Ys = c, {cos X + sin x) + X - cos x). 11. a) Yt = (Ct + c,x)e-
1
-", Ys ... (Ct +
+ C
1
- C,x)e-; b) y
1
= (C
1
cos 3x +-C
1
sin 3x)ef., y1 = { -C1 sin 3x + C
1
cos Jx-)eu; c) y
1
=
- 2C
1
e + 7C
1
e
1
"' + JC
3
e
1
"', y
1
= C
1
e"' + 3C
1
e
1111
+ C
8
e
3
:z:, Ys = -2C
1
ez-
JC,e
1
:z:; d) y
1
=
-y
1
= e-, y
3
=- 0; e) y
1
= C
1
e1ll' + C
1
e
111
- 1 + 6x- e, y3=- 2C
1
e
1
"'- C
1
e*"' + JO+ 12x+.le*;
f) y
1
= e-(C
1
cos 2x + C
1
sin 2x) + cos x, y, = e-(C
1
sin 2x - C1 cos 2x) + _!_ e- + sin x 1 g) y, =
2
C
1
cos x + C
1
sin x + shs, y
1
= C
1
sin x- C, cos x + sh x. 12. a) y
1
= -2C
1
e"- 4C
1
e'-
I I I ' I
- -- (76 - 103 x), y
1
= C
1
e1 + C
2
e
7
"' + -- (63x - 68) ; b) y1 = - (3e"" + 5e-"') + - xe - 1,
H7 147 4 2
y
1
- - (e - e-) + - xe - x. 13. a) y
1
-= C
1
e- + C1e
1
:z: - x
1
, y
1
= 1C
1
e-
11
"" - C
2
eu + 2x
1
+ 2xt 3 I
4 2
7 1 I 7
b) y
1
= 2C
1
e-t -
+ - e + - e
141
Ys ..., C
1
e-f. + + - e + - cu ; c) y
1
-C
1
+
. .

+ Cts + 2 sin X, Ya = -2Ct - c.(l + 2x) - J sin X - 2 cos x. 14. a) Se cautl Yt p a.x,
-0
..
y, - b.xo co I, b, = 0. Se ob\ine y, = I+ x
1
, y
0
= x. b) Se simHar; y
1
C
1
+ C,x,
n-O -
Ya- C
1
- C
1
_...
12.6. Ecua1ii cu derivate partiale de ordinul tntii liniare 'i cvasiliniare
4. a) u = 111(x;;J I+ xi)"; b) u- 111 ( :: , x
1
+ x,- x,); c) u = 111(x
1
+ x
1
+ x
0
x
1
x
1
x
1
).
5. a) 111{::,
b) 111(::- l+ xi;;'')-0; c) 111(x

1
+s l+;+')-0:
d) 111(u - 2x,, + zJ .. - x, - .,) - 0; e) 111(u
1
+ xl. x, - x,u) - 0; f) 111(, + ..... - l-
2 )
0 6 )
x: I )
1
2 2 a I
- x
1
x
1
u - . . a u - -- + e - -; b u - 2x1 - 2x2 + 2x
2
- Xr*'a; ;:) u = x'y:
Jx
1
3
4) + u') - .of{x; + x;) 1 e) u sin' x1 - (u xt
1
)11t.
972
j
.,
I.
Araml, L., 1
Editi
2.
Bass, j. E..j
3.

1.
1i diferettJiald.
Berman, G;1
'
Bi nmore,J
University P ,
6. Bloom,
1. n u cur, G
integral. Vol.
8.
Centina, -A!
CEDAM,
198t
9.
Ciobaou, l
multiplicare al
10
C ostinesc.
Edl
II
C r a i u,
M.,
llidacticl 1i I
12.
C ra i u,
M.,
1980.
1J. Demidovl
Mir, 1972.
11. Donciu,-1
E
1-'. Fadeev,
Mir, 1970.
16. GlloA, !1,
0
Vol. II, Uuci
17. lkramo"'
18. M a osfie)'
1976.
19.
22-. Plskoa
, ( I
,,_ -2+
+xC
1
)e-,
C
1
cos x)els
-2C
1
e- +
+ C
2
e-.
Ys =- [Ca +
c.sinx +
y,- (C, +
; c) Y1 """
; d)
,., =
10+ 12x+Je";
+ 2x
1
+ 2xt
; u =..,.;
I.
2.
3.
4.

6.
7.
8.
BffiLIOGRAFIE
A ram A., L., Moroz an, T. de probleme de calcul dijet'enfial integral. Vol. I,
Bucure,!jti, Editura Tehnidl., 1967.
Bass, J. Exercices de Mathematiques. Paris, Masson et Cie, 196-'.
B e r c o v i c i, M., R i m e r, S., T r i a n d a f, A. Culegere de probleme de geometrie analiticd
1i dijerenfiald. Editura DidacticA. ,!ji PedagogiclL, 1973.
Berman, G. N. A Problem book in mathematical analysis. Moscow, Mir PuLlbhers, 1977.
B i n more, K. G. Mathwwtical analysis. A stiaightforward approach. Camhridge, Cambridge
University Press, 1982.
B 1oom, D. M. Linear algebra attd geometry. CamLridge, Cambridge University Press, 1979.
n u cur, G h., C c\ m p u, E., G !i. in :i., S. Culegere de probleme de calcul diferential
integral. Vol. Ill, Bucurei'iti, Editura Tehnicli, 1967.
Cent in a, A., G i I bert o, D., Rodin 0, N. Esercizi e complementi di geometria. Padova,
CEDAM, 198'1.
9.
C i o ban u, L., Pap a g hi u c, N ., C r A. c i P. Malematici II. Centrul de
multiplicare al Institutului Politehnic, 1981
10
II
12.
Costinescu, 0., AmihA.iesei, C., Birsa.n, T. Topologie general4- probleme.
Editura Didactic. Pedagogicli, 1971.
C r a i u, M., R o i'i c u 1 e t. M. Culegere de probleme de analizd matrmaticd.. Bucurei'iti, Editura
Didactic! Pedagogic:A, 1976.
C r a i u, M., T I n as e, V. Analiztl matematic4. Editura Pedagogicl
1980.
1J. De mid o vi t c b, B. RecueU d'e:rercices et problCmes a' analyse mathtmatique. Moscou, Editions
Mir. 1972.
H. Don c i u, :-/., F Ion do r, D. anaz;zd matemali<d. Culegm de probleme. Vol. I ji II,
Ducure!;lti. Editura DidacticA Jii Pedagogic!, 1978.
13. Fa d e e v, P., S o m I n ski, I. Recueil d' exercices d' algebre superieure. Moscou, Editions
Mir, 1970.
16. G ll n A, S., C A m p u, E., Duo u r, C h. Culegere de problemt de ealcul dijercnJial p integrtJI.
Vol. Il, Editura TehnicA, 1966.
\1. I k ramo v, M. Recueil de problbnes d'algebre liniaire. Moscou, Mir, 1977.
18. M &. nsf i e,l d, L. Linear algebra with geometric applications. New York, Marcel Dekker Inc.,
1976.
19. Minors k i, V. P. Problems in higher mathem4tics. Moscow, Mir Publishers, 1980.
20. ){ n r g u I esc u, E., l) o n c i u, N ., Pop e s c u, V. Geometric anali.tic4 tn spaliu fi . 8"'"
mdrie dijerenltaltJ. Culegere de probleme. Editura DidacticA !;li Pedagogicll, 1970.
21. 0 I a r i u, V., 5 t l n l; ill, T. Ecuaf;; d;ferenfwle cu d.,;.ate part;ale. Bucure;ti, EditUra
TehnicA, 1982.
22. PIs 1r. o u o v, N. Calcul dijfiuntiel et inttcral. Moseou, Editions llir, 1970.
373
23. Pop, 1. Culegere de probleme de alge/)ld liniard. 1 itografia l'niversitA(ii 1982.
R o g a i, E. Exercifii probteme de ecttnfii dljcrenfiale integra/e. Editura
1965.
25. R o e t, M., Culegere de problem.: de malcmaticd. Editura DidacticA
$i Pcdagogicii, 1968.
26. Stepanov, N. F., Erlikina, l\I. E., l ; ilippov, G. G. Mctode ale olgrbrri lmiare
in c/timia fizicd. Editura $tiintifidi Enciclopedidl, 1980.
27. T a 1 p a I a r u, P., Saba d A.,$ t e fan c u, D. Curs de malematicisupericare. Cenlrul
de multiplicare a! Jnstitutului Politehnic, 1981.
28. U d r i $ t e, C., R ad u, C., D i c u, C., M a Iii n c i o i u, 0. f' ubleme de algebtd, geometrrc
fi ecua!ii dsjerenfiale. Editura DidacticA Pedagogidi, 1981.
1982.
Editura
olgrbtti liniare
Centrul
algtbrd, geometric
Plan editura: 9 632
Bun de tipa'l": 23.V.1989
Coli de tipar : 23,50

TipaiMll executat sub comanda nr. 222
la lntret>rinderea Poligrafica ,Oltenia",
Bulevardul 1 Mai nr. 102, Craiova

Chirita Stan - Probleme de Matematici Superioare 1989

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chirita Stan - Probleme de Matematici Superioare 1989

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dr.

1, B)+ (1-b, + 1, 1) + (1-c, + -3, 2).

.. , f(u,)} C V'este tot liniar independent. Dou:\ spatii veot.,..

'Ax, + 'Ax, + astlcl ca !{'Ax + = (2('Ax

= l.j{x) + p.f{y) deci f este operator

+ 2(J,a, -V _!lAm mai intfi

- {h, + f'Y2). 3()_,., +

= )j{x) + ff(y) i g{i.x + = ((J.x, +

+ + 2x! + --- = :>1 - x, + x,1 - x41

deci lim au= 0,

I I' S:u= -ln2.

fnlocuind aici pe bn bn-t obtinem

.... oo !;'i deci limita nu exista.

< E, obtinem 0 < ae: < v e/2 relatia (1) este

{x, r) # (0, 0). . ' , .o 2 -L 2

-!) ecuatia are trei rlidlicini r{'a]e situate in inkrla-

"""' -- siu (6x + 2n), {li I x I p, nztJltA I H

Deoarece 6e (0, 1},

verifica ecuatia y" + y = 3)5 ;

J; = 2 iin z COli z e-'H"\

j=l, 2, ... , m, astfel ... , x:: ..

, j = l, 2, ... , m, al ciirui determinant eSte J.

= -2Ux dy dx + dy + dz = 0, 3dx + Jdy + idz = 0.

+ = z'. luind ca noi variabile indepm-

+ + = 0, daca "= x, v = 2'. J

-I! < c, 't'i;,.

( i")" "[" . 21t. ty oil ) = Slll- - = - Slil- + Slll - + .. , + sin

. J-> I" v I'

= 2-1:0(- + - 3;t')( 1 + x2 )-.

f(x)dx lim f(x)dx.

r \' V(>, y, z) = 0 dt + 0 dt + \ xy dt = xyt = xyz,

\in x \12 x lsin z "2

21t 1- deoacece Y > 0. Arcele au ecuajlile :

rh ,"]< ( r ,.z" ) I' 91t 91t

. a) dx --d.t _f(x, y, z) dz; b) dz dx f(x. y. z) dy.

+ ------ + ... + ----

+ a,_:! = 0 pcutru n = 2, J, 1, ..... Acea.sta inseamw'!. cl

- l) du = - _!_ dx, lnl u I j- u-

Deoarece r = 0 este n'idi'i.cina dublii pentru ecuatia caracteristic.i, conform cu

i= 1, 2, ... , n, sau Y'=A(x)Y+F(x),

= (-5, -3, 2) sint liniar 15. u1, u3 sint liniar depcndenfi:

.jTI' 55. .(v,.v,)-

51. a.) u = xll - y2-::::> J; = 2xy!p', J.' =

(dx- dJf 37. = y2 + 3y

, - , ; f(x, y, z)dz; b)(

b) 111(::- l+ xi;;'')-0; c) 111(x

S-ar putea să vă placă și