Lci 0'

l l I n l l l I ) t S T l l N TF fltAtrrrt )IN R. P, R. Altt rF r.rl I l,'l( :l I Bl BLIOTECA SOCI EIATtI Dli $'rll NTl, ih^ rl,[tA'l't(:l' st f'tztcti t)tN R.P.R.
Nr. Nr. Nr. Nr. I. Euyytrtltusu , L ri l . lvldrcuseuici 3. rXr. Vorobizu N. lJlrzr"h [.trrrr^rrrrrrrr.rr.Ir,I r )irrtrr t(rur,Irt,, (it.ul rlll limba rusri)

-- Nurnerch:lui F il-rorrrrct:i (trad. din limba rrrs;i)

"{, P. S. Alexatdfou -- lnircrducereeirr trtrrr:r grupurilor (trad. din lirrrb;r rur,,r) . Mctoda induc!icirrrnrcrrrrrIr,,. ( irad. din iimba rrrsa ) -- Elementt'de calculrrl probabilitriiilor (,rtltrrii' rtrtrtrt'rit'r, r\rii si logirrilrrri(tlarl. ,lrl lirttbirrusii) ' Rezo[varca ecuatiilorllt rrrrnr('rl inlrogi ( tr:rd. rlirr limbrrlrrsi ' - (lonier si ellr: r'rrrh,: tr 'llaxintt'si lltinirrrcgttnnt: rci. (,omeir:le( tr:rd. din limb; rus;rL

Nr. 5, /.,$. SonrinsAl Nr'. fi. (jft. l,lit,rr'

Nt , l. ll. lrn c t n

IME INIME ETPTC

Nr". ,\ .4. ! .llorutst't'ir i

Nr,

9, .4, O. lihelJontl

Nr,

r0. {),

Sor:lel

b,
itr\

Nr. I t. lon tattescx Nr. 12 .l". I. Ziphel

t_

PARTEA INTiI

GENERALITATI

$ t. lsToRlc in sint Problemele maxirrr de nrinim geometrie tot atit de de $i probleme insrgi.Asemenea s-au pus de mult vechi gi geometria ca pentrdmiiurarea$i imJiilirel pdminturilor cultur5. de pentrua evalua ariile figurilorpiminturi; Vr,:meindelungate, s-aJ miiurat numaiplrimetrele pasul,ct funii $ cu lor cultivate, dupdtimpul in ap.tica lanlui, iar arille mai mari erau socotite carc li se prtea fare ocolul pe jos sau cilare. dupdtimpulin care lns.rlele riurilorsau flu/iilor se mdsurau erauo:ohte cu brrca,iar celedin mAri, dupl timpulin careerat' cA ocolrtecu cordbiile. atuncise credea uflui perimetrumai Pe o mareii corespunJe totdeauna arie mai mare. au G.lometrii ardtatde mult ci aceastA Direre estecu totul de cu Astfil un dreptunghi baza de l8 m gi cu irAltimca Qreqita. de 2 m are perimetrul 40 m Si aril de 3j m2,pe cind un petrat tot cu laturade l0 rn are perimelrLrl de 40 m, insd aria lui este ori mli mare. de l'0 m?.adi:ade douA $i irmatate prohlemutt izoperiAsemenea conslateri dus la aga-zisa au metrelor,adi:5 la afllrea figurrlor care atl aria cea mai mare, Unii istorici spunca dintre aceleacare all acelagiperimetru. lui Pitagora (56? -470 i. e. n.) gi discipolii s-au ocupatcu ce, astfelde chestirrni ce ei ar fi ajunsla concluzia dintretoate Si figu"ile plane cu acelasi perimetru, aria ces mai mare o are cercul,iar dintre toate corpurilecu aceeatisuprafaldtotald extetapt, rioard, c,'I mai mare volum tl are sfera; si cd, pentrudcest pitagoricienii cer:ul !i steraca Jiguri frumoase,figuri considerau perlecte. in imprejurari: Probleme maxim$i minimse intilnesc multe de de la constru:lii, in legiturtr ctr economiile material$i de munce, la Ia reCtr:erea coJtfl(i l[crlrilor gi fabricatelor, trasiri de drumuri, cli ferate etc.

M. Cantor spune cd ,,ceo. dintti problemd tle nuxin pt c_are cunoa;te rstoria matemoticilor estepropozitia 27 din cartea o VI u celebrelor .Elerrcnte. ale lui Euc[id '(315__255i. e. n.). Enun{ulei spune: para.lc.lo r atnt,le aplicate pe aceeaTi Llreoptd, L ^ ,,,Dintre"tLtdte uvind lipsd figtui purulclo.4rutice asamenea';i situute osemenee cu. pafalelolrurtral_ r/cn.r.lspt jwndtatea dreptei, ce! mei mare este parulcIo.grarlu tllicLtt pc junfit(ttea dreitei Si osemeneacu cel.c0rc lips,.'Ste" c _.(v. E Lt Iid, Elencnte traducerede V. Manan, vol. l, pau. lti0) !). Mai tifziu, cu probletnaizoperimetrelor ocuDatmatentati_ s-a cianul grec Ztttodor (secolulal li-lea i. e. n.). El a celtat sa intoarci-lurnL'a(le la (-onvirrgcrea perimetreleesale inchid arii ca egale.Lartra lui s-a pierdut, dar Theon din Alexandria (.320-395) qi. P a pp u s (pe la anul 150 e. n.) ax restabilit 14 dirrtretc',r(ntcl(JrriZcrrodor. Nrr sc $lic intrucita rc $il Zenodor sa-i faca De grcct sa nu mai misoarc locurile prin mdsurarea peritnetrrlor loi. F"jot esre cA, noi irr tari, ideea aceastaa ranlas pina in secolitl trecut. -la t\stfel, irtr-Lln ac1 de vinzare, din 16 apriiie 1g33,al epitrupiei rrroqiei Tir'grrlrri Birladrrlrri. pritr care se vindea un loc, se soure. .,DCt't, l)c,ttrtr 1!i slittjirti ttto$ti, lot ntdsttrot intprtirtr". secolului XIX-lea,la l3 iulie tgg9, sc al . Chiar la sfirEitulni gase$tcconsernllat doc[n]cnteca s-a masuratin acclilsimod un ln loc al bisericiiSf. Voevozidin Birlad, gasindu-i-se perimetrul dc ll4 stinjinidon tc$ti qi 2 palnrc.
lr lis t c v of hit Llc f r r ol. lc ) a ur r nal o a r c : S e d A ( t i {. I , p a r a l ( i o ( r i t I r u . . .1^ ^ l'(r. ir nf ar t ir in jLlr nil?lf pr in dr c jpla G E - p a r a l e l ar l a l u r i D , 4 . l ; n i n t C cu IJ sr drrc( l lll r.ari]leli, crr .48, carc laie pe GB in K. prin Kduccnr ,l4N

pJral(li cu ,4D. Din prralclo!:ranlul ABIH am desprinsastietpa;atelogramul MBIK, care cste ;iscnrenca Si la fel alezatcu EBCC ijnrntut atirnli cd, ori care ar Ii K pc OR. paralelogramulr:itnas / ,{,// osle nrai nricdecit.4,EGD. Euclid dcmonStreeztr acestlucru in felul urntrtor: AEGD : AELH+ HLGD ; AMKH = : AELH + EMKL. DaT EMKL_ Af esatc S :!!!CN. caci din triunghiurilc EBO. ti CAB se scad. o paricsi de de atta, triunghiuri egale.Rezulti Fig. I EMKL < LICG:HLOD ii afirnrafia Se cr, .. cltg dovedil6. observa atunci cind K dcscrie drcapla BC fnfrc . feluflleBC.li AQ alc paralelosrtr)rului di:1. atia .lLti AMKH pleacd dc la \.atoarea zero. cind i. estein g. (l si re\'rnc ta zero, cind K ajunge pe lrece prinlr-uI nraxtm, cind K este in ,4D.

L-

'l'c la anul 200 i.e. n. matematicianul grec Apollonius a de {rflllt uneleprobleme maxim ii de minim. P a p p u s, in CarteaV llln ,,Colectiunile" sale, se ocupe de probleme de izoperimetric trcce, pentru prinra dati, la probleme de geometriein spatriu. Lf cste cel dintii care s-a ocupat de problema celul?lor albinelor. lnse ilcomplet, reterindu-se numai la forma lor exagonale. De atunci nu s-au mai tratat decit din cind in cind problenc ldzletede maxim ii de minim, pini in secolulal XVII-lea, cind au Inatematicienii inceput se caute utetodegeneralepentru dezleg rea unor asemenea probleme. generalea iosl datii de genialul Una dinlre cle dintii metode uatcnratician Fcrmat (1608-1e65). El a conxnicaturetoda lui. Itt 1639, matematicienilor contemporaniP a sca I (1623-1662) Si f,loberval(1602-1675), prin scrisori care spunea: in ,,Existd o metodd pentru tt tlefurnina toate fclurik clc prohlenrc ditt geonetrla pland Si ttt spaliu, cu ujutorul cdreia eu .gdsescituettia de maxine fi de mininrc in orict' problentd, printr-o ecualie tot otit de simpld, cu Si in unalizu ordinurd t\- Stnt nenumdrtte probleme pe care eu nu le-oSi fi putul rczolttt .ftirti ac(astd tneto(lu,ca urtndtooreledouti: 1. lntr-o sferd dotd, sti se inscric c]ttul cLt supru.t'olti onuotiti cuprinzitld si bazo. 2. Intr-o sferti dotd, sti st tnstrie tilindrul cu supr0Jotir nnxitna, cuprinzind ;i cele doud baze". ,\letoda lui Fermat are la bazi principiul unlritor, carc Dentr[ e] era fundamental: ,,Docd. o c(tntitate cautatd depinde dc o variabilti x si docd .o valoarexra acesteivuriabile cuteipu de und vdori nuximt sau ,ntinirne cuntitalii cdutate,atunci (x, re) vu corespunde a ocelciuSi ttulori, cu condilio de a presupurtccd creStereu tteLlettnnittLttd. este e infinit de micd". FerInat a aplicat netoda lui $i la probicme de fizicA; astfel a sdsit legile reflexiei ;i ole reJracliti luminii, cd]ltind, linlpul minim in care o razi de lumini trecc dc la nn Dunct la altrl, in acelasimediu sau in nredii diferite. La inceput,metodalui Fermat nu a fost cousiderate riguroasa.Mai ales Descartes (1596-1650) a criticafo; ea totu$i s-a riispindit. In 1934, s-a gisit o scrisoarea lui Newton (1642-1727) in care spuneci el cuno$teametoda lui Fermat calculului intiniSi fara ea nrl ar fi putut ajunge la descoperirea
rl Pdn "analizi ordinari" se intelcg aici nrctodcle alAebrri clenrcntarc.

r, !ic!ra. cr ca, doco-.ex$ta Jigurd care d deamaximL! o uneiani,aceaste n! pgalefi decit cercul.Cu alte cuvinte, pot.io ii'jin.,nt. no siguri, f{rii a demonstra acestlu:ru, ca printre tdaie}igu.rte'-fran*
r) Vezi nrai departe, metoda lui Fermat.

e^:je

pre_ $titnte din cum Si in articole apirute in revijte d; matinrati:i, ."r..iiiir" Io; as,rpra problcmei izoperimetrelor. Ele au tratat chestiunii",-'irrrr:rai pfln mJtoda. strrtetica, aj,ltor,rlcunoilrr)telurgeometriceLIn ,cu Ete r?nrL,re. tul .tucti_d $i a dat crnci rlemonstra[ii cletnextrre propfletallf rundamcnlate ,,terculeslc,Ji,,treto rle cA ligurile nlqne cu acetagrptnnetrrr. J ig![,I c.r ario rca nai morL,,, . studiatprobtrm.,noi, a dat Jot.rtiidc o frumujcte ,-..-^:l.ln.:^1 ca studiile oeoseotta,a$a sale sint o capodoperda geometriei elementare. S-a.crezut citva.timp cA Steiner a inchciat problcnta . Eqp(rtntetretor, care dainuia de peste 23 de secrrle; rigurioziTarea mai ascutilda altor nratematicieni aj,tat insi sa ionitiie i_a ca 'iercut demonstra{iile Steiner au un cusui, ele nu arotai-'ia' lui

t^i s,,,1i," , oy, ,lon..di pe sfeiapi ,rioparis, v puD .'at, In tnemonitrimise a ::.,.::!!:,.t"i-t?_!j-s:,,!t: Acaderniei dc

tezimal,pe care l-au dezvoltat fi Le i b n iz (1646_lZtO)_ el -p"niiuNwton _gi Leibniz au ddt. merod'e g",,"rit, ."."olu"r", problemelor maxim gi tuturor de iare apoi .migi_m, s-au completat cu metodele date de calculul varialiiloi. Acestemetode au ficut noi si .pe. matematicieni pAriseasci metodele sintetice datede geometria elemeutara sa adoitmetode $i analitiie, careduc, aoroaoe mod-m:canic,'li giri;;"oio1dror, in Totugi, metoda Ferrnat s-a rdspindil ,_a' p.ite;iionat lui 9i cu timpul.Astiet, ttatia, M o n t t o r t e 1roa+l izizii i.a'nliormat .in metoda, scrii|d cA doueordonare veclne aceea maximului cu a ..gie sau egate.apropiind. apoi a.esteorooiiaie pi,,a i^Tltil{lli,:ilr cu ceaa ce se contun(ld maximului a m,nirnului r.l_ sau Cu toatece ill secolul XVlll_lcr mltemltiJiJr;ii al cunosteau generalc metode pentnr dezleg problemelor rrea O" - q'iiin,me; totuti unii dit)treei s-au jliors la'cercetarea -aii*" ac.sto, pr,,6i"tn" qeonletriJi printreace$tia nurllard o prln metodele eleme[tare. se R Si r :r sorL (ld87- lZ68) $i ma i a le . j' S i, n o n ' -f lu it f o..a ie r (1750- 1840,. Acesta urrira puUfi,at din a i,ianui i'ZS o'.r.,. ,o Z" care.a^desL'ris ce se cun,)gtea acestdomeniu matcmanci_ tot in ai ror gl rn carca dat teoriigi problenre nr.i. urntator, lacob S t c in e r (l? 9 6 _ 1 g 6 3 )a lin u t . .- ln secolul la Univcrsitatea Berlinun cursdeJprepr'op,rietaiti-itaimttor din ,

Curcela$i perimetrutrebuie neapirat si existe una $i numai'una dovada. lngura caresA aiba aria mrximA,iar Steiner nufacuse lces.uifapt. Ca sd se inteleagimai bine unde poateduceaceastilipse, exemdrt Felix Klein (1849-l925ta urmitorul matematiciauul Construim. pfu: fie (fig. 2t AB gi AC doui drepte perpendiculare. mai mJltecurbe care pleacadin A
tangertela ,4C gi apoi merg pind in purrctul fara sa se tale urlape alta. c B neC',Cr,Cr,... se apr('Pie CuLbele de AB tlfir se se Poata conte[it conf,rndacu aceaste dreapld, cacl pornesc A targcntela AC. din curbele Agadar,nu putetn afirma ca vreuna Fitt 2 dintre accste curbe ar fi cea ttrai bcurtr; ca.'i, oncit de aprofiatear li una dintre ele de AlJ, t()t putem gdsi alta caresi se apropie mai mult de .41Jdecit ea, dar care ni:iodata nu se va putea confunda cu drcapta .AB.Astlel, nu putem afirmaca.4B ar fi minimulcurbeIor C gi rrili ea a,'este ctlrbe ar fi avind un millimr . A,)eajtd cheitru[e a dat loc la noi cerceteri, pini cind, in primul sd dove(leasca existenta maxianul t182, Edler reuse$tc lui gi sd completeze astfel,definitiv,demonstratia Steiner. mului date In anui l9l0 mai apar alte demonstratii de Caratheodory fi Study. rus matematicianul Dmitri KriAsuora acestorchestiuni. a publicat intr'o revistddin Odesaun studiu,tradus ianovski apoi gi in revrstedin alte tdri. Pe aceststudiuse sprijine 9i xpuirllelria. nerea de fa{5 irt ce nriveitc izopc, lui ale S-aufAcJtii verilicariexperimetltale teoremelor 5 t c i n e r. Astf;I, Plateau a aritat ce, da:i inmuiem un cadru plan de pe sirnrd iri apd cu sepLtn apoi, sc,,tindu-I,aqezem peliculaforli matd un fir de matase cu capetele innodate$i intepAm pelicula, inlauntrulpertii ocupatede iir, atunci golul tormat cre$te,iar tirul aceastdf0rrni permite se i|tinde pine la forma unui cerc, deoarece si apari golul cel mai mare, sub actiunea tensiunii peliculeide sdplln asupratirului. ln timpul din urmd, problemelede ntaxim gi minim au fost ill cercetatcdin ce in ce mai mult prin metode geometrice, mod
r) In analiza cd faptul descris exptim, spunind lungin'ile se ntalen?ticr, arcelor clrbefor C au ca limil, distanta/8, dar c, ace?std lintitti cste inacin cesibitd, sensulc, nu existd nici o crrrbi C a cdrei lungimestr fie egalS cu VB.

cgr1,. n!. un,peri,,etru gvi dar. are iti iiii^ iiri' uri

loarte. aminuntit, Jvlatematicienii rom_ini_ - problema. afare unarticol inse s_auocupatputln cu aceasta lD de al lui VaiitetiiJi.".u despre citeva chestiunide maxim Si minirn in' Iesit;i ghiurite dreptunghice, aperurin 1888,qi altut at lii- Al "-u'triuu_ d. ton_ cn-lmescu, in lg9g, despre metodtr o alsebrictr elemen.aparut "singurul rara pentru delerminarea maximelor minimelor, $i studiu a,fosraceta pubticat l9b2 de ceorg.-iii"i.., in Ir'--1Tp]orotosjsc rn carese metodele geometriei infinitezimale" peritro varea- ptoDleme lui Fermat. anume a se'gdsi reror. unet a de t Dunct din planulunui rri(nghi.penrru caresumaAisiiirletor 6i, ii prni la virfuri cste ninimi s 2. DEF|NIT O ndrinu' care ramineneschimbatd, ueputindaveadecil o

,tcdtoare, iar in al doilease zice ca este descrescatoarc' de iiia c.rctitui este o funclie crescdtoare razi, iar - lungide.diso a cerculuiest-e funclie descrescitoarefii-coarde i'l-'de lu ..nttot cercrlui: daci distanta cre$te, lungimea se , Clnd o functie, dupa ce a crescut. incepesa descreasce, printt-un maximi dace' dimpotrlva'oupa ce I cf ea a lrecut se incepese creasce, zice ci ea a trecut P{t}tr+n Astief, Oica intr-un cerc de ftza r ducemo coardi p-erde coardei lungimea nra pd un diametru, "extremiteflee-stc{uncJie dis-cicicut cind d diametrului; rlia de' una dintre iT-?. zero crStede r-de la iero pine la r, lungimeacoardei 'ibr,-la creasci de Ia r pini la.zr, lan-. iu, clncld continui s5' a coarda avut de iloaia.i descregte la 2r pine la zero.Deci, d: r. maxime Pentru echiprin virful A al unui triunghi sd Alt exenrolu: duccm, o. ,48 sa facaiu latura unghiul -Eaintilne$te care ri o Oreaita M. \ BC in punctul Dlstant3 f444este'evident' ionclls9,e -1 sa cind q continua dcscre$te: o ciert.'d. la 0" la 30', Ai14 trece printr-tln /4/tr{ AM cre5te.Aqadar. ,i de'la 30' la 6O',
care are loc cind cl:30'. coardei)a pornit de^la In primul exemplu, functia (lungin)ea .cQ iniliald zcro $i a ajuns la ualoarco linqla zero' trectno

rcode.

spuneci estevariabilti. O asenrerrea vuriobild se spuneca esteindipendiita-"ina"nr.rt" oprita de nimic sa ia orice' vatoarcaroitrirfr, 'iitiii- ti,nil'i,*r,". Astiel, dacd valorile ei nu siut arbitrare, __iopa ,, a-.!inO anumitd lege.- de cele ale altor rnerimi,cintitafiiiu-nudJe, se "i numeEteualrablli saa ,dr:pr:nLlentti funclic. Astf;I, a;i;-;;;i cerc vanaza proporltonal pitratul razei,coeficientul proDorfionali_ cu de rare rno 1T.A$adar,razaestco variabildindependdnti, cind oe aria cerculuiesteo variabitddependentA rira -iiu 'o?ncy. O. de razd. independenta, .^_ _f.u,ltt,]*, depinduneoride o singuri variabila oar .pnr.oeplnde de mai multe. variabile. $i Astlel.orla unui drrpt_ u.nghi (ttpinde d.c baza Si de .tndlfirygatui, aici' esti"i' functie dt doud variabite votu ntut unui par.at,:tipi ii:piiitii ; pea' iipina, tlt'.cclr:.trd dimcnsiuniule lui, deci csti o funlie ,li trai iaria_ bile intlcpcntlentc. a c4. de .- .__,f.lt-tro :pune_ o funcfie _depinde mai multevariabite, rrL.oule acestea tie cu totul independente ca s]a unele de altele. Aga., exemplu, de aria cerculuieste_ funifie ae o ,inluia -*riunira, !9ti s^,arpirea ca ea depinde9i de razl 9i ae Aii,ieiiu.' Aceasta Inrructrraza$l dlametrulnu sint independente de alta, una ci variaza acela$i in timp, una liind funcfie'de cealaltd. ne . Sd_ oprin la cazul functiilorde o singuri variabile inde_ pendentii. Cind valorile variabileiindependente -cieir, ionJii oout" .s(icrcdscdsau sd descredscdr);in cazul intii se zice ii' j,inc1ia
cazul carese ca o i_unctie pdsrreze rimpo uaroaritoniiinti]'J"ii poate intimpla, s{ citva ** ea depindefieqte in acest tino. "iiillir""i.iL IO r) Excludemastfel. in cele ce urnlea2d,

*.fg,il", este. :i5l.l- rntrc trutnitelince. valoarea, ; aica insi eaisi-poat" :: :pon9.tc, constanid scnlmDa, se

intr.zero 2t' $i iti-o muriinrcintinithde llte valori' cuprinsc au valorile 'functia.a ale.functiel colnc-ls initiala tinala doileaexemplu, $i ll de

mai Iuato.multime. dar tat"ii i triing'triutoi. cupnnsc (intinitde multe) " reprezeritate numcrele dc valori,

linali a func{ieitrcbuiesa valoarea ci Desigur nu totdeauna dupe cum se poateincredlnla ei cu confund'e valoarea initiald, este Mai..important :9 9qTY.l torul singur,luindalte exemple. ferainlrertld cind variabira a crescut excmDlu, i. tn 'orimut sd facd salturi i trer p,ere, fdrd io*1ii i uiriut li' ea' lard la tr.ci de'la o -valoare ilta oecit dupa ce . a.lual iiif " valorile intermedioredintre acestea) fdro a d''vem InII$i zicem De tAir\ +irA , cre$tesau a descregte ne[imitot). aceea i (aai.a uta a nrpqfe qrrr a descreste nelimitol\. De.aceeazicem din cste continud.Functia al doilea exemplu aceasle funclie nu .ioouteii usorinteleasiide incepitoiii in matematici, se cunoastc ce cu exemplecaresa ne..ar,ate irf. Oe ace"aire vom mul{umi prin funclii tonlinuc lr prtn tunclu atsconitcbuie ce intelegem
ll

# u' o'

gi ea continuA. O defini{ie elementari dar riguroasi a continuititii, care sa

tinue.Pentrsinceput. aceasla estede ajuns.pe misurd,insa,cc numerul adincimea cuno$tintelor $i noastre crejc, nofiunife' se'p;e _ :r pusibrtrtare a d:iini ,iir,".i* $i.obtincm a de 1.-13..r3i.pi": dobrnditc. {, ,nni nguros nottun'le caracterislic fur.c[ic de contil,116 lcmperotur(t . Un exemplu este aerului, variabila independcnti tirnpul.ert" liro.i.'.f frjnd, i",np"_ -"o ratura aeruluidepindede tlmpulta care o masurain i' uu avea o valoarela ora 5. o alia la.ora i, E*o'uria, a"r, ,, furc(iedc tirnp.Sd urmdrim cum.variazd "ta." aceasta fllnctiJ Je:urs, iI sa ziccm,dc 24 ore. pe cindvariabiiaiiilrprii"r"r" necontenif, ta monrentul de initial pira ",t.p.i,i."ii 'i"ii5i,", la 6;i;;;i p.'at..i, qcnerai. crr"iasca .u J., .r."."ii,: it"rnin sa slu i ?:t11rro i11 ,,,u, Inrttc..Llri linrpul iu care ea trece dc fu urfou.i,l ,i i,,ii.,"u,, f. c ea. fi n a l a . l n s e , a ti t c i l d c rel te, crt $i cl l rd O..cr" S t" , o..a.ta frlnctic. \"riazafari iurreruperi, srhu,i qi faiai,i""ii,i''i"t,,,ita, tiira 'ae ca ejtc de-'io functiccorrlinui. Cara:tlrut ccntii,iirat" r"'o,,or.
l, dc qi 1T_9.i:1 illf::Tll,rl rinp devirre rnainrjcai iiir;c'';;;e'zrio, nu poate Jecit ior?i""-pu1,

simt axe llf$ xxolc Ox li Oir, numite de coordonate, perpendiculare. Oa' fr lln Ox, numiti cxa absciselor,se iau segrnentele Qb'' cu sint numiteorsclse, proporlionale Oi, ale cerormasuri, lrl,,,,,
indePenvthlrllr variabllei thttlo, iar Pe Paralelele J llttrr la Oy Prin Pmctele rt, lr, (',..., f se iau segrI4" rrrurrluf bB, A,...,-hH, " tlp cllror mdsuri, numite lttltltott, sint proporllol|nft! cu valorile corespuntlto rc ale f[nctiei. Axa Op, pc care pot ti aduse Irhl lranslalieloate segfrrrrrricfc aA, b8,.,. , se

Fis.3

cu putemtrasa de este rutr excnrpiu, corespdnzdtoare suficient m-are' riril,,riateloi ll.:l:.1-$ll'l1j tc acest curbi. numitd oL'tlnlp torrtc nrLc,temDerrtfir:i A, "rr"lr"ii,,i._al'i,jiu,,'ini.ruu, prin punctele B, C,"" H' raria

ffi.iii

;;

iiinLtii,.

Daci numdrul absciseloralese qi al

li"H,i: li,,(:';:l'"1"n:X:,n ::lt;nl;'i; i*.."i.1j:.;ll,.l:.,;.':li i',I!ff continrla,. anum::Il ot.iceJuntti., cuntii,i,,--,t,ro'"'rrri,rrro qi

ii:iit:i.!::^i:!:!it:,r,tentt, ,l,i,,iiliiiriflf.tre o funcliei tte oscmenet zer,t v cste yoorii'm:tiu sr
D a c d o fu rtc l i e I e l l c c o n ti ri , e1 se nn:nei tc di i c,, t. | l 5 P r int r c c x n o $ l i n t,.i e c i p d ta t: i n $:oata nl l di e, qA j i ,n nurl roi j 3 "ri'rti,i

c\tcfo.art,.r ita pi titrt( (jtrc

.i0_

'ri,,u';u, cxcmplc de f.1nctii, atit cortinuc, iit qt oi. ,o ,ii,,I;: urlrr.arl.rantine tunctie c)nlinuA a cAli varillili o estc inju;i 'irie,,,,rarcul,rtI'icitde muit ar crcptearcul.In s:h,nrb, ti rlr. rtu mchica a unui arc, care si ea esre o frnctir ;;,,G-Lrj ;; ,i.i] ",ro acestacre$tc,bunAoari,de Ia 0 Ia f rarliani,nu ntai estecoutinu5 cind arclll cregte,de exenrplutle fa j fa I radiani. In adcvjr, tn accst caz, fLrnctia devine inliriti cind arcul trece prin vaktarea I radiani, deci estc discontinue de cite ori variahila ori sa independentd prinrcgte valorilcdintrelirnire intre care se gase\ste valoarea gi

de I radiani. In celc ce t:nneazd vom consideranumai lunc{ii conlnue. Pentru reprezenta a grzfic varia{iilefunctiil(r se tac aiogrone in difuritefeluri,cel ntai des intrebuiritate friqd, cea dih fig. 3, in

exactitate, rfrxtufA -o clelalte ordode id'ne dispensete a mai calcula iii,wiiria,"^i" practic, imposibilsi le calculim pe toate' eite $i iiiiil ia. lrtr.r, feltll irnciirumarnt lor'esteinfinitOe mare;qi si ne ajutea vedea tun:tia. cnnrvariaza iar(, inventate l1-b-':t,,1: 200 nre apai.tte -t gistral Existit 9: dlagrame $l autonatti'ateva'orile traseaza dt' lni,careiniegistreazd trlrlctli carc sc intilnescin fizica'in nctlrru variatiiti a diterite dcsigur.' ct:. Cititorulcunoa$te' i.riiii.a, i" .termograrnele' de etc., -1-Ji.ina higrogramele ca cxemple astfeld: 11SI1T: Itarograntele, $t p" Cu i;ii;;i. J" aparaiei-nregistratoare. ajutorul accslora-'-:" u$or ne convingem ttai" ."io. ,prt" ,nt".io, desprecontinuitate, unei curbe a i'i-*iiun." i" conllnuitatc unei funclii corespunde dc continue varialiea acc;teiiunclll' ldiagrame) prilr cr(itc satt descrc$tc ne Diagramelc arata cirld o Irlnctie in fig' tlrdonateior'Asttel, daca sau descre$terea cre$terea -3 -ir,, tirnpuri' i1'^ 4t bB' tC,.','-'hH' Oo, O;,..., O-I reprezintd tenrpcraiurifecorespuniatoare'curha. ABC '- H *::.,u',? !::^\1, /.t' ^ timp dela I.a lceasta dlagrama pentr; duratade tt'niperaturilor " de la ora c la ora d a araii de exemplu,ce tcmperatura crescut pind la ora e, deci la ora d a avut 8i ca. aDoi.ea a descrescut momeninccpedin punctul coresp-unzElor rirt maxim.Diaqrama '4' a func[iei9i se termine iurii lnitiaf al variabileiqi valorii iniliale Si rltitx[lri momentde observalie in ounciul 11, corespunzetor
valorii finale a tfinctiei.

N,\

t2

ia tlf

l3

Privind diagTama fig. 3 mai observAm in unelebuncte din ca, ($i anumein B, D, F), ordonatelesint mai mad declt cele diri puncteleimediat vecine de la stinga $i de la dreaptalor;.acqlq 'De tanclia are asemenea, yede.ci iri unelepmcle se' -maxime.' (anumein C, E, q, ordonatele mai mici decit celedin prhctele sint imediat v.ecine Ia stingagi de la dreapti lor; acolo'functiS de. prezinti cite an minim. maxinetor . . AbscisefeTU, d, dd,,.., Ol, corespunzatoare arati valorile corespunzitoare variabileiindepen.r !i minimelor, tle denle; in cazulin care fig. 3 este diagrama temperaturii, aratA ele orelela caretemperatura fost maxima a sauminime. Trebuiesi se ia bine seamaca inlelesulmatematic cuvin_ al telor .maximgi minim, aretat mai sus, si deosebepte iceta pe ae care il au acestecuvintein vorbirgaobignuiti. In vorbireaobi$nuita, s-ar zice ce.temperatura minimi iores_ pundepunctuluiA gi ce temperatffamaximl ar corespunde punc_ tului fl, ceci ordonataaI- este mai micd gi iE ceamai mare .cea ; iar dac-i nu s-ar tine seamade temperaturil6 jurul punctelor din ,4 $l f/, s-ar zice ce temperatura minimd corespunde purictuluiC $i cea maximapunctuluiD, in care gdsimordoiata cei mai mrca !i cea mai mare din tot cuprinsuldiagramei, clnd in vorbirca pe matematlca. spus cA temperaflfileminime corespund am. punctelor L, u. Sr cetemanmecorespund punctelor D, F, cici elearr B, -E, ordonatele_.cele mici gi celbmai-marifala de juncteli-inuecr_ mai nate. atit din stinga,cit Si din dreaptalor. Cit deipre punctele A Sl tt, rn vorbtrea matematici ele in nici un caz nu dot fi luate drept punctede minim sau de maxim, deoarece, fiind 'la' mlrgini, puncteled_in vecinitatea Ior, din pentru.A $i din dreapta _ _stinga pentruf1, lipsesc din diagrami gi nu putem gti cire ar fi forma curbei dincolo ele. Punclul1ll vom numi puitct inilial punctul de $i /1 il vom namipunct final. .ln matematici mai ales in gtiinlele tehnice, clnd vrem sd Si deosebim mai mare maxim sau cel mai mic minim de celelalte cel maxime gi minime, le numim maximum maximorum (maximul maximelor, limba latini) $rminimumminimorum(minimulminiin melor): a$asint punctele gi D de pe diagrama fig. 3. Acestea. C din srnt tocmai care, in vorbireacurenti, sint numitemaxime _punctele gi.minime,Ijneori li se mai spune,in limbaj Stiintific, maxiie St minime absolute. Definilia dati maximelorgi minimelor unei funclii face ca uneorise existe maxirne mai mici decit uneleminime,cum este cazulin diagramadin fig. 3 cu maximulEE, carceste mai mic

Fig. 4

r-!B' J

au diagrame -ordonatele sint arce de curbe. Asemenea de necontenit, la punctulInllal plna sau descrescetoare cel final.

Alte ori (v. curbeledin fig. 6) o functiepoate sa aibi.un "sau 'miriim9i strnu.aibtr n-'Or.se nu aibeminim, si aibtr intr-unpf,trat dat' un: str ii. [iU.t, il n. p.oponurn lnscriem

Fig. 6

Fig. 7

u$orce l. Z) .a Ioer tr-A! Bg:ee' :DD'. Se demonstreaze un petrat. Clnd A' se migcipe r48-de ,ra'A'EgD' estetot 'pomgte cind /BCD 7 .atr" b, pattutulinscrispomegtede la cel dat ABCD $i cir.t-d a Detratul "itr. aiunsein Ii, el revine la ABCD. lnhe timp' aria sa descr$e,
.-^ ?.-

cu aria maxime sau minimi. Pe laturile pltratului da| ABCD'

iint puncteleinitiol gi ariei pitratului A'B'

-,-:-

-i

.^^i

^r6a+a

p'rnnrale

4 si R

ca nozitii

ale lui

. Ele nu detdrmini maxime. Minise gisegte Iuind virfurile sale in

l5

mijfoaceleM, N, P gi e ate laludlor.petratuluidat, ceci pozitiile ate -simetrice lui A, tirq de M a"termiriifiiraie ig;r..-- "" de maximul mioi_ . In fig, 8 sint dateexemple functiiin care si 'mut se preztntasub alte infe$giri, .care F$e nu se intilnescln matematicile elemenrare; de asemenea, fig, 5 sint aretate in diagrame sdriluri,cu intrecu ruperi $i cu ramuri infinite,de care nu ne ocuDdm aici,
tinua si dace pentru fiecare $i .ltci npnlrrr fipn+o.,.va-

nicl . Uneori.acestlucru este evident,aSacl nu,e nevoie -de directe Taxityol, s1l-.1lgt#lt' prealabili cluterii cercetare .1

figue unorpoziliiparticularale elementelor ;.i"';;i"?.s;;; sau ul maxim unminim' .'.i'oo"t" a'.tioperiusir dici existtr -"piii,iiii

ia

;i;btil*--;"bilei sau a descrescut, invers.

num.iice :a. ne arate CifCindependente, +91r-h!-11^-Tl'll funclia a crescut $i

Dace o flrnctie este con_

Fig. 8

loare variabilei independente loarea variabileiindeoendente corespunde clte o sinsure vasingure va-

:si intre doue minimeconsecuiive afli se un maxim.

't:l:: cea rig.:, rr.,nr*qff$l din r:*fi:g; rTTt'"",;.T" ^::.. - . . iaxime consecutiveatrd* rffi se :!:::ytir;^?!rce,inhe-doui

loare finittr pentru fun tie, dia_ to?re tinite

i'iriitiirl'iaiiri

ii t, ii

ln se aceasta seamacititorului. 2. Docd o fundie se mdregte cu o cantitate c1nstanta' -^i

asi e niiii tr' ii semdrsi cu acee 9o'4t:l:.!o' -'.!12 ^ maximele,i minimele flu se le corespund

volum, figuri planese numesc daca,. -loi"ir, fiind convxe, ^._ ^^?gll lungime de contur, iLoperimetre adici aace sini-fturi 1l ace.eq$i .aceea$i lungime perimetnui. a ", PENTRU S 3. pRtNcrpu cAstREA gr MAxtMELoR MtNtMELoR

se egale ,^^. t1-t.1.1intim . ce doud.figuri.geomehice numesc coincid- tdatn inrinderea-'lor; Ooua in 4.,n suprapunere, .11",11 'n_guri prane, chiarcu formediterite,sJ nume ii-'iiniiiirii "e a^a 'auaceea$i .$icedouecorpuri orie geometrice nuneiciiiiiatente se dacAaa acela$i

;;;

Daca in fig. 3 deplasimaxa Ox paralelcu ea inseli, deparse toate ordonatele maresccu aceea$l diagramei, o de curbacu nu se schimbtr nimic, i?r abscisele t"t.. r*i-i"tti'curbei

rinimit" s au mi'rit toate cu o aieeaqi au remasneschimbate. Putem deci sd mdrim o functie cu o cantitate constontd, gesim cA ne este de iolos,. firi ca Drin aceastavariabila si-$i schimbevalorile care ddu maximele Si mini-

axei mutarea, ^o1'131i19te dupa ffi .;sT;eiimi. esttet, insa abscisele cantitate,

din princ-ipiilecaresint folositela dezlegarea *^,^_Illft" maxim Drobte_ melor de ;i de minimsint foartesimplegi p.Eieuialnr. si.-mai.fienevoiei cind este vorba oe o iniliiie'-eiemen'ta"" astfel de pfobleme, insistlm asupra co adrnonrtirtii ra in si lor ,ieo.ouru sau cu explicatiiprea intinse.Este'mai de f;6;; ;;"tl;'lir""por, a principiilesi fie bine formutate ugor de irij.i, -diirt"rla gi rc prezentate prin enunlruisau cu dembnstratli prej iavante.-in-acesr ' -" sensdim aici princiiiile de care ne uorn ior,isi ,ii'oes. h cdut-area m.aximelor minimelor estebine si uneorr gi ^",,--l:cmar necesarsd ne ddm seama dacd. funclio ite care i ceicetan are maxim sau minim.
it6
I -.

daci in expresia maximelor minimelor, 9i Astfel,la cercetarea putem..supnma.pe care se scad,ii putem constanfi constanti ei liei exiiti termeni -supnma.pe 'si exiita numaifunclia astfel redusd'caci valorllevanaDllel cercetim nu maximele minimele' sescnlmDa. nendente- determina care Si cu 3. Dacd o funclie se micgoreazd o contitate constantd, dar iiti ii minimari ei se miisoreazdcu.aceeagicdntitate,,. 'care Ie determindnu se sehimbd. independente ,iiiotitii axa Ox paralelcu ea insesi' aproDaci in fig. 3 deplasim cu. se curli diagrimei,toate ordonatele mic$oreaze. o o ai

sctimbiin.e,9o-nlT19' jg nu.se. cur6ei pi .antiture, lorrfia

;r"i;;;;t 'si

lor abscidele au rimas neschimbate.

axime ii minime geometrice

minimeles-au mic$orat toate cu o aceea$tcantllate'

axei.ox. Astlel,dupemutarea marimi. aieleagi

' Iactori' ceci' prin aceste parteaceEli ldsa Putem deci sd mic\ordnt o lunclie cu o cantitateconstdttt(i, Duteln -i;";{i"i dd o 'valorilevariabilciindcpeudente' care date, ;1" daci gtrsimce ne este de folos, firi ca prin aceastavariabila schinlba' nu independenti *i*int.ii 'i nrinimele, se si-gi schimbevalorilecare dau maximele tninigi mele, pdtrat o functie P:it[vt)'. c^t pdtr'at , 5, Dacdse ridicdta vu.lo.ii vuridbilcipuliru peitru acele;Fi Acesiprincipiu permite suprimim dintr-o functietoti ne si io, n iiii-ale ';;';;;;rii; ninim maxinui sau nininn' termenii constanti, cind cautim nraximele minimefe, se studienr dutu tsit' $i $i numairestul, cici valoriloastfelgisitc pentru variabilaindepcncaci a.ridicala eltril l:::r!:-vi]:ii: e..tt to.ru esteevidcnt deti r;min neschimbate dacecfrba coboari.in oarte sau irr chiar i': r'ir"""r' o'uguT1-^'.::., n1" to"&;:";#;;.;; " dria patratului l'':1"^,?*"o 'il-titotal,sub axa Ox. colts]ryit f it-tyi"l:i .uru si reprezinte -,P!.. $is( La aplicarea principiu, Si a altorrnetode simpli'iri:j['i? i?il':' ;;;; i"iu'ii" maresc' rnidso'eaza accstui ca de " ficarea funcfiilor vederea in u$urdrii calculului naximclorgi minisc ntlcsnreaza' laturile melor,o dati aflatevalorile variabileiindepcndente $i care conduc ." poateaplicagi la ctrlrtrri ll nric:.41Ji.f.i f,*io'u' ne{ot't'r' srL-r la valori maxime sau mirrime functiei, ".".1, ai:i de cxponenrii ale vom calculaacestedirr -frocliontrti ,e;.'Niti""" urmavaloricu functiadatd.iar nu cu-celereduse. "."pam sclllnlha' se rtuncilucrrtrile Pot are valoritle{;ltivc'.atullci 4. Docd o funclie se innultcfte (sau sL' imparte) cu t) il'*ri, 'tt=.r"t,tlci dacelunctia $i consta.ntd, naximcle $i ntini rclc sc innultesc (:;au it intpart) crt - pritt riclicarela, l:!!:-l:...1"::';,,',"y',:t .iL n"gatiu" d<vitt "r,i nii "i,'iili' i devin de mirtimc' .tclulceiui aceea$i constantd, o tlor valorile variabilei care le determindnu sr il""Jf 'cir'ii u,sorde acestlucrtr' aluschimbd. 'll-'1,i),i,i' poateincredinJa ]i"i te iii.'s. La constructia de un grafic corcsptlllzitor. diagrarnci fig. 3, ant spuscA luam ordodin proportionale valorile natele cu functiei. (sauimpir{irca) lnmullirea tuturor ordonatelor un acelagi numdr schimbi infAtitareadiacn gramei.Pentrufiecareabscisi ob{inemo ordonatdmdrit5 saunriccin(l ullul Oitttr" n fulrclie $i.inversaei este l' deci ProOu*ut in 'i""Sti raport.Insi ,rrdonatcle rnari, sau mai mlcr. $orata acelaqi mai destrcsteS:^:"t*,:ltYl o"i factoli cre-sie. ';;;;;: ;iii;i' cclelalt, fafi de vccinele ramin,in lloua diagrami,tot mai mari saLr lor, iea -mainrica:.cind "li: a'J uatoure' i#'"'.'l i.'"i, rnai nlici fafi de vecinele lor. d' celarart q'i."19,1:'i3 nemarginit' 0 ilst" ;;;;,.;;it.' iP'.:P.'l'11:;T (sau impartirea) Innrul{irea creqte ordonatelor un acelaginunrai cu t;ade catre0, celalalt lil'"iiii rre deternrinl ludmde fipt, in nouadiagrami,un nou roporl si folos dc uneori mare lor lu ctiilorcu inversele este iiio.rit.o"";-i inlre valorilefunctiilor gi'nririmile ordoiatelorcorespunzetoarc, i- ga"ireata*iinelor $i minimelor' sau- cum se spunela reprezentirile grafice- ducla o schimbare (sau plolr|u"!!) suntu 'ci d-escard o construc{ia ordonatelor. Astfel, daci diagramadir: 7l Oaca functi( cste ':.d::i-{::,',':!:i, ' atur.t maximutt sounitinul -pell.tra tig. 3 a fost construiti misurind temperaturilecu scari Rdaumur variabilt' indepenlentc, 6i 'i, nnximelor .ri,,,n(sau piortusut) si am vrea si facemo alte diagranrtrpentru scara Celsius,anr i?': 'i1ri'"it"tit,',"',in[a-iriitio nu are toc ':!i.:.!::1":..:it.i:, ltlltru dr'(e!$i inmultiordonatele diagramei fig. 3 .u S:1,25, din pentru a ie a variobilti inLlcqi'nd(nte. avea diagrama corespunzitoare scirii iermometrice celei noi. Pritr asemenea schimbdri sciri nu se modifici cu nimictemDeraturilc de aflatela diferiteore, agaci temperaturile maxime gi ,rniirimedi'r amlndou,diagramele vom gisi la aceleagi le ore, insi in nouadiaare ca prima maximul Se grami maximeie minimele gisescinmultite 1,25. gi se cu *tr-zltl ri [rs- ]' 1x-41:i. vede x:4- {lliTl: l5 are Astfel, cind cdutemmaximele minimele unei functii care gi tfro*:2,'i"r'u dou-a rndxinrul pentru este.unprodusde factori variabili cu factori constanli,li putenr suprimape acestia din urmd; de asemenea, cind funclia e-steo ce are loc pentritx:3' t"*iti .'i fractie al ctrreinumitor are factori conslanli ce inmulfescintreq "uri'ut.

i:#L:ii:{;'; ?,i"?;:"::,1;:;i!;'0"!;::]i'i:.:i:;';;;;':-'i"ili,?';,i,

:r *, e-ii 11 ;:"[jb trift? "i, ;n *61kil*:i[f

*ii ;.wl tfir listrit"$ti'lt?"fr rxirqT

Itt

Un alt.exemplu caracteristic nlai pentru taptul ca asemenea , o-esconpuneri sint permise:se presupunem pe o dreaptA nu ci /48 (fig. 9) se cere a se gtrsi punctulC, a$a ca proausul ,aC--X.AC sa fie maxim. Factorul-1C este cel mai marela ualooreasa finald cind C este in B; AC devine atunci .4Bl De asemenea, factorul estecel mai mareIa .BC Fis.9 vatoareasa iniliald, cind C esteln.A qi .devine cind 8e tot Ai.- produsulcelor doua valori, cea initiati a rui a-gi ceafinatda tai Ee, este,4d. D;;.b;,i"i,ir1r,t"*. adicenu au loc pentruaceeaQi pozitiea lui C. De aceeaar ti gre$itsi conchidem AB2 ar fi maximul produsului cl ExAC, produscare este clar - dupa figure_ ca nu fioaie iiinge'i6"asta valoare.De fapt - dupi bum vom ar{ta mai tirziu (vl tiorema Xll) - maximul prodnsului .nl.ad qi el are loc cindC estenumai estela mijlocul al lai AA. O Ltuti. o.fitncfic st'poalc daslatein dift,rrnlu (rcsDectiv ^. ,.8. ctlut) o .dr)uuJuntlii, atunti putct gdsi maximui ei ctiutind t.n x Im.u d( s(' zutului (t espe o I. o ctiv nund rdtoruIui) gi ni ni muI scdd_ z rtorutur (n,Wcctivnunitoruluil.5i.Jdc.inddiferinla (respKtivcitul) ror, aato et( corcspund accleiagivalori a variabit;i iideoenaemt,. HcnIru tntnt,n( se va lua mininul descdzutului nnxiinul scd_ cu zdtorului (rrspectivminimul nwndrdtorului cu ntaxiiui -iumito_ rutut) St :c-vo Iace diferenta (respectivcitul) lor, tlacdelc cores_ puna 0tctuafl valori a variabileiindancndente. naximeleEi.rninimele celoi doui parti nu corespund ^^^,-,9j.e aceteragr valori a variabileiindcpendente, acest principiudevrne inaplicabil. 9. Dupi ce s-au gasit condiliilein care se ive$te ttn maxim sauun minim, si nu socotimproblemarezolvati,ci iri dctermindnt upresiilc mdrimilor corespunzdtoare nnximelor Si minimelor, cwn $.i ole arcstora, dirt urnfi, tn funcfie dt rtotela problemei. Acest lucru nu este fAcutpestetot, in cele ce urnleazi,fiind uneorildsat in seama cititoruluipentrua se scurtaexpunerea. . .19. In apropiutu .maximului Si mininului und f nclii, uarrufuk ac(sleia sint nici fald dc celc alr variobilci iidepen_ acnrcAceastase vede din urmirirea diagramelorca aceea din tig.3 Si ludmgi un exemplunumeric,fiornind ae ti -ieo..ra urmatoare (carese reduce, fond,tot la teorema in XII):

Dar:d suma rclor douo dimensiurti ale urtui tlrcptunglii constantd,oria lui estemaximd cind bazo estc egald cu sumeegalecu l0 m. Aria maximtro are petratul Fie aceaste laturade 5 m gi anume:5X5:25 mz.Si mirim bazacu l0o/u tot adici seludmun dreptunghi lneltimea cu 100/0, rtr micAordm este5,5x4,5: de dlmensiunile 5,5m $i 4,5m. Aria acestuia m2,adici cu 0,25rn2mai putin, ceeace lnseamnio varia24,75 lungimii gi redude numai l0/o la arie. Daci lulm cre$terea va iniltimii de zo)l,t- in loc de 100/o dreptunghiul avea : de 6m gi de 4 nr, iar aria de 24m2, adicl cu 1mz mai de ; reducerea arie - de data aceasta- este de 40/0. Aceasteproprietatea maximelorgi minirnelorare o mare deseorivalorile variaortanfe in calculelepractice, deoarece irationale' sint numete lor care determini maximele nlinimele, $i numerice, Atunci stabilimvaloarea care nu se fac ugor calculele indepndente luind pentru variabilele sau a minimelor rotundemai indepirtate- de apropiate- sau chiarnumere exacteirationale. careau maximele Acest principiuse aplici numaila diagrame minimelede felul celor din fig. 3, adice cu variatii mici ale maximelorgi minimelor; pentrucazffi de in Dnatei vecinatatea d de variatii, ca de exemplu cele din fig. 8, principiulacesta se mai poate aplica.Se poateatuncica funclia se aibe variatii reoezichiar decit ale variabileiindeDendente. indepenll. Dacd o functie depindede mai multe variabile dacd efectelevariuliilor acestoranu se \mestecdin nici ,te $i tel unele cu oltele, atunci putem sd ne ocupdm separat de are variabild tn parte. daci baza unui dreptunghidepinde numai Aga, de exemplu, atuncimaxiiar una din variabile, inellimeade o alti variabila, se ariei dreptunghiului va gesi luind maximul dat bazeide r variabili $i maximul dat ineltimii de cealalttrvariabiE $i
apoi baza maximi cu iniltimea maxime.

r---t--------

PENTRU GASIREA S 4. CITEVATEOREME MAXIMELOR MINIMELOR SI

problemelorde maxime$i de minime,se Pentru cercetarea elementare, care stabilesc sc deseori proprietiti geometrice litili lntre elementele figurilor. Vom reaminti enunturileunora indeobgte ' teoremele acestea,ale ctrror demonstr4ii slnt

Ai

cunoscuteSi vom enunta altele, mai putin cunoscute, cirora lc vom da Si dmonstratiile. Teorema l. O laturd oarecare triunghiului estemui miat a tlectt suma celorlaltedoud. Unii.geometri iau.ca_ definitie liniei dreptc proprietatea a ca . drumut cet mot scurt tte lu un punct Iu altul cste linia dreapt() tare une;le aceledouu puncte. Cel dintii care s-a {olosit de aceasta proprietateca definitie a fost se pare A r h im e d e. El spune ci ',Dintre liniile corc au acelea$i..extremitdNi, mai scurtti este dreapta'. Dupi el s-au cea luat apoi_9i geometri, de exemplu alli ca Legi nclre(l?52-1833) -in in. vestitele ld de Geometrie^, care dii definitia: "Elemente dreapti este cel mai scurt drum de la un Dunctla altul.. "Linia grec Euclid, in celebrelesale ,EIe.llustrul matematician me.nte", alte detinitie liiiei drepte gi anume ,,Linia driaptd da : este aceeocare este situatd in mod egal fald de puncteleaflate pe ea", ... In acestcaz,ca $i i caz[l altor defini{iiclate ulterior de alF geometfl, teoremaenflntati mai inainte trebuiedemonstrati. ln Elementele Euclid, teoremaaceasta seseste lui se sub formapropozi{iei 20-a, din carteaI, care este enunTati'astfel a : . , ,ln orice triunghi, doud laturit) Iudte oricum siii mai mari declt cea rdmasd" Aceasia dupi ce, mai inainte,in propozilia l6-a, se ddduse , reorema: . "In orice triunghi, prelungind una dintrc taturi, unghiul extern este mai mare decit fiecorc dintre unghiurile internc $i opuse'. Iati o demonstralie simpld propoziliei a a20-a a lui Eucl.id: Sd luinr triunghiul ABC (lig.l0) 9i si-i ducenr 6isectoarea AA'. Unghiurile AtAB gi A'AC iiind egale, dupi prooozitia l6-a a lui E u c I i d rezultd unghiul:AA'C ctl estimaimaiedeciiunshiut CAA,. Dupd teorema la un unghirnaimarese opune laturi maimare cii o a triunghiului, rezulti cd AC>A,C. Searati Ia fel \i cd AB>-AB deci,adunind aceste doua inegatitd{i, rezulti(,4C1-A&>EC. _ _Teoremall. DalcAnrutdm un virf al triunghiului tn nrcriorul austuia, noul triwtghi ore peritnetrulmai itic Si unghiul din acel virf mai mare. I) Cu intelesul de sumd a acestordoud laturi.

dat Fie ABC triunghiul (fig. ll).$i.A'BC- cel ohtinutInutind .ABC.Avem: hiunghiului A in A'. in in'ieriorul

AB +-Ac A'-B si 2'>?. > +Tc

-t

AA
Fig. l0

Fig. I I

Demolstraliase face u$or,prelungindbuneoarape 8A'pine laturaAC. teorema: avem urmaloarea Ca generalizare,

parte a curbei.

trece aDoi la curbe, ca limitc Asttel.in fig. l2' linii polisonale. AC:DEB este mai lung ca '|fal'

Fig' l2

IB.

mai scurld decit oblica. piciobacd picioarelea doud.oblice sint egol depdftdtede sint egale' $ reqproc' perpendicularei , atunci oblicele ' ac.eeaaI cdrei picior mai lungd e.ste. I)intre doud oblice,

de nii Aepartat piciorulperpendicularet'

.,2

22

u $t piciorul uneia este Io o ttendrtare driti irit"ii'i:ii't"iti'n,; t p erp cndi cutarei,' ot unci utt iit ii ii r;' ;;';;; ;, t rd tgi !: tj:,i : :, ;; $r obtrcantat scurtd estemai nnre decit ungniul' tlfniri'iotice. " fig. t3, imare eE -=-Bf-$i BC:2 BE, avem: * t"lf{!r .t p 1L - enuntate ^ r: A r:>48, ,.L,>A E 9i B A E : C_ 4 t p rimc t e ro p re mII aici sint indeobFte cunoscutc; Ltltinla poatJ-siaUiti se ducem prin E o phrareti aC, pinilini "t"#" p" lr ro :$o:-dlce in 14 Qi daci observimcd, in triunqhiulAlViE,-\M.,>AM. '

Dacd douu ublice sinl dr octeasi parle

perpL,ntlicutarci

punctele arcului se gesesc intre tangenta coardd. Rezultaca depar-$i tarea lor de coarde este nrai mici decit sageata.

Fi K. 1 6

Fi g . l 7

Fig. t3

Fig. I4

I Teorema V. Distanla cea-ntoi scurttf irtre dttuu punttt. ,r tuate pe duua paralele csic tungimeo unei perpein-aiculil' i,iii "tr. ulara AA. . Astfel, in fig. 14. perpendic pe dreptefe paralcle D qi D,, csre rnar scurtd decit oblica ltb'.

Teorema Ylll. Distanltle cca ntui rnicd Si L'eantui ntare de pe lu un punct dut la utt putltt de pt LIt nrc, se.gdse.sc drealtto t:arc unette putctul tlttt cu rcttrul. Fie O cercul qi A punctul dat. Ducem drlapta .4O care taie cercul in -8 Si A' (fig. l7J. Se aratd u$or c4,48 este distan{aminimd $i AB' cea maxinA de la .4 la un punct al ccrcLrlui, cd A Iie este exterior,fic ce este intrior cercului,dar in ambelecazari la stiuga lui O pe dreapta A0 din ligura noastrd.Daci A este pe cerc, distantanrinimi este nul,, iar cea maxima este chiar diametrul cercului.DacA punctul ,4 este in centrul cercului,problemanu de admite nici maxim, nici nlininr,caci toate distantele la punct la In cerc sint egale cu raza acestuia. acest caz, func(ia(distanla dc la.4 la un punct al cercului)este constant,. Teorema lX. Distanlelc maximi $i nirinui Lle Ia un punct ul unui cerc lo un punct ol oltui cerc, sint pc dreapta core une$tercntrele celor tlottd cr:rcuri, dacti ccrcurile nu se taie. Asttel, dacd cercurile 0 qi O' (fiu. l8) au razelc r gi /' $i distan{acentrelorr/, iar daci dreapta OO'taie cercurilein .4,/J 9i maxir9, A', atunci distantamininli cste FB' -,1 r - r' , iar disranta mi este44': ri +r+ r". ci SI presupunern cercul O se miqcd spre centrul O' qi ci r<r'. Cind cercurile ajung tangenteexterior,atunciI sc confundt cu rY $i distantaminimd este nuld. Distan{amaximi cste, in acest caz, AA' :2 (r I- rt). Cind cercurilesint secante,distanlaminima estc tot nul-5,ea ale avind loc in prnctele M Si Mt de intersec{ie celordoue cercuri rt /. (fig. l9), iar distantaInaximdeste tol A7:d. Cind cercurilesint tangenteinterior, distanla minimd este de nulA, in punctul de tangente, iar distanta maxima ,4Ar asemenea este cil diametrul 2r' al cercului cel mare.

Fic. 15

la distan{ele qi Ol ctecenrrua$a ca u/ _ OI>OJ, avem: AB>EF gi EFl -D ..-.., l:ol9lnl Yll. Distanla cea ma: ntore de Ia un punct t:Iut 9lc de cercpina la coarda subtntinstiestesdgiidi)rcuruiat (fis. I6). S.igeatdeste distantadintrc coarda,4g li paralelacu ea. In afard d'e punctut o" co,.taci' tangentala cerc, ii'i?ii""t"i ,ou,"

oltroprotd de ccnlru. . Coanla, cea nai lunga cste diq_ metrut cerculuiAstfel, in cercul O cu dian,etrul ,48 (fig. l5), unde coardele CD si rt scafli

, Teorema Yl. Dintre rlotru courde. ere unut rcr(. ccu nui lungit rste ni

"='=:,j::::i:t{j#T#;,.j:?:"',}i#_^iy,rninimies,e.
h

..,"olln''l['i!*,*1,.,',Tif1.",i,j,i"q-;kl*,ijf Unor teoremesau problemede maxirhsaudeminim le cores:,gTA,*l;gg altele,respectivde minim sau dede aritmetici(v.reciproceale maxim,iiind mai departe, teoremei dintii. A$a,de exemplu, XII li Xtll) : Soremele Produsul a doi factori, a cdror sumd este constanta, este a fiuxlm ctnd factorii stnt egali'
r \a
0l

MAXTMULUIA lvrNlmuLul 9l s 5. RECIPROCITATEA

o'

Fig' 18

Fig. tg Fi,.' t9

dccrcurrgntun tig. 20). Jv. Teorema Xl. Dacd intr g ni se dau. doui rutu uar i.uzu unghi t ";i r;;' ; r."';,; : " ii ^.':.!!: o are triunshiur in ri si cctcdoud roturi;si;i carc ;e;;;rl,,r,r,X|!i,^o

,.","9.":"*i'1n,".;i;;r"oili:"!,:;^:,;,::":;Zi:i'[[i!,i*^,,^,^

'#i o{io f,ii,", &S' i!, :jrr:, ." i ia"'ii -',.t,,i"o {' f ii ^ i :;^rk ? - t r i "

Teorema X. t-lnshiul ACB inscris [ntr-un ccrr est(: noi

F i c .2 0

Fig. 2l

raturire aB9i 4c, care -'' uate Alt 'pleacd virful i,"_1(j:g.2rr,cu iTJ.;:f1,",1 rrc'oi' ungn,oarecare.date ei42,care din ,,1gi Fie unshiului-I.tr*o^ rc, ,,^ ungbiului._Durem : rc, perpendiculari CT illAlFmea tui_ iFt pe AB. AvemC,A: :c^>LrJ, - v^.2wr, uupa leoremaIVdupa teorema lni$mea cea mai mare Iniltirnca p" a-raa ^., o
date drept catete.
.26

T"1X,Ti;,?T;"i""u...i..,l,iiiigiili.i1l..ilio,i,Xi*l;"i',1i;*** , avind laturile

fl:Xlii"T"SiTChwt ,ABCeste1..A,tn carecaz si erir oo --+^

reciproca: li corespunde Suma a doud numere,al cdror protlus este coflstant,este . filnimd cind pdrlile ei sint egale. pusesub lormageometrica: teorema, Aceeaqi , Pdtratul estedreptunghiulcare, ctt un perimetrudat, are atla cea mai mare, are reclproca: Dintre dreptunghiurileeclivalente,pdtratul ore perinEtrul minim. propozitii propozitii reciproce, Unii mai numesc asemcnea ,lnverse. ca Putenrlua reciprocele propozitiidirecte$i pe cele directe sau ca reciprocesau inverseale lor gi atunci Ia o teoremd o prouna direct, corespunde de maximin blemi de minim in propozi{ia reciprocd inversd. srll propozitir a directe cautare unui millim: de Problemei alt exemplu. Un care are perimetrul Dintre toate triunghiurile echivalente, minim? reciprocade cdutarea ullui maxim: ii corespunde care are arid ntaDintrc toote triunghiurile izoperimetre, imd? directi: Propozi(ia lnci un exentplu. Dintre toate Jigurile izoperimetre,cercul are aria muximd, reciproce: are ca propozitie cercul dre conturul minim. D[ntre toate figurile echivalente, pot irata independent propoziliiledirecte; de se Reciprocele gtrsirnastfel demonstratii studii foarte interesante, dupi cumvom $i pe Ele instr se pot vedeain exemplele carele vom da mai departe. deduce$i din propozitiiledirecte.Sd aretim, pentruexemplulintii de mai sus, cum se poate deducereciproca din teoremadirecte. trebuie si avem P:a Conform ipotezeireciprocei, ^d:bxc. si Notim: S:2a qi S':D*c. Trebuie dovedimc, S')S. DacI

,i c, a caror suin, este S,, luim fac_ v * * * s, cu aceea$i sumi 8,, sesim produsul :":" iur.t, (i S'/ care, pohivit teoremei directe, trebuiesi fie mai mare lt .,:" ci S')E, intructtSr .S sint ) -\Z $i nunere aritmetice(pozitive). analoge pot se ,_Rafionamente - pentrumai toatereciDrocele ^. de aceea,la multe reEiprocd face. sr, uorn ai-i,,_ j;'':::.:::.:,.,",p1 -

O: Iactorii neegali b

PARTEAA DOUA

GEOMETRIAPLANA

(* t) cu alte cuvinte, (1s)'> t7t, ':',,:r":*- ce confirmi "u.' o , ceca

i,.""#*:e"":T":",llf ll!;11.$.1 f;#:i;i1,:f ;l'J,"fi;H?fi

METODEDE REZOLVARE. PROBLEME

problemelor maxim gi de minimpe cale Pentrudezlegarea de elementartr, se pot da reguli $i metodeagade genenu Scometrice $le ti de precisecum se intilnescln algebreSi mai ales ln anageometriei llztr. In schimb,metodele elemenlare dezvoltiputereade gi intuitiageometrictr alte facultiti prelioase, soluobservafie, iar elementare unor probleme maxim de Slle pe care le de geometria deosebittr, fl de minim sint uneori foarte simplesaude o lrumusete cind metodeleanalitice duc deseoriIa solutii lungi gi obosi-

Metodelegeometrice sint cu atit mai simple 9i duc la solulii cu $r atit mai frumoase cit ele se aleg mai potrivite cu particulrrtttrlile fiecirei probleme, pe cind matodele analitice cele mai sint cele care dezleagi problemeleaproape mecanic, tolositoare dupi tipare generale. ' Pentrua gdsi maximele gi minimele pe cale geometrici, lransformemproblema propusi in alta mai simple,care si ne si tnlesneasctr gdsimmai ugorsoluJia ctrutati,saucare se ne ducala o pfoprietate sau la o teoremi cunoscute. Deseori slntem nevoiti plne se putem ajungela o formi ll lacem mai multe transformtrri, a f8u la o problemA cerei solutiesl apartr imediat,in bazaunor pflncipii, teoreme sau probleme cunoscute mai tnainte. de Vom arita mai intii mijloacele date de geometrie apoi fi care ar permit3minuireaformulelorpentru a Fetode mai generale gi 0une functiile- alectrrormaxime minimele ceutem subforme nal u$or de studiat, sau care ddc de-a dreptulIa principii sau sau deja cunoscute. lcormecunoscute, Ia o alti problemtr
S 1. METoDA DIRECTT{

Se spuneci o problemi se hateaztr direct cind, pulind . funclia sub o anumite formi, putem sd vedemugor cum variazi

1::i^ nrele

fil:!i: aJunci ctnd variabira independent{ prin dite, sa hece

el valon.

trata_ decit numaidireit pentrua le gi.i'sorolii iiirt" probleme care nu condui ta func(ii c"ontinue, ;;;; "c"t. ;i" u".iu1ii se poatd studia cu inlesnire. Sc di ca un exemplu proiiltn "a t. metodl,singura dificlltatcestede a punefunclia . . La aceasta careiaii cautdm maxirrrul minimulsub tor,r"-iui. G'lre'arut. s^au repede-, calculesau aplicareade teorii -Spie'l .o, variazA-firi. _ functiacind variazi variabilasa inaepcna.,,ia. "ro-i.oi.,n!. tace * mai clar sensul celoraritate aci, s-a alesp,iottiiia"2."* constructii formule seometrie gi de ,, roane.Culoalt:rel de teoreme, esre. totosltoare pentrua dezlega repedeunelechitiuni de maximgi de minintpe calegeomehidi g.'problemaJ). ---'-Problema l. Fiinctdate tr puncte raspirtrlite plan, sd se construiascdcercul ntinim core sLi ntr oricuntpe un losetn'afard nici un punct dat. trei puncteunite intre ele care lormcazi qrr . . DacAse daulriunghiasculitunghi, _ _'."i"oi .ir_ -ccrculc,utat este evidcrri cumscris. triunghiului. Dacetriunghiul esteobtuzunelli. t are ca diametru laturaopusiiunqhilrlui ".i"ut "aut obtuz. Daci se dau mai multe puncie alegem flte puncie, r dintreele un numdr ,e oarecare astfel ca * unindu" r - st formdnrunl poligon du-le sd nru n ligon convex carc sa nl lase in afarenici un punct l nu afari ici ul punct ln dat. Punctele dz , Puncl din interiorulpoligonului din ir I . poli ligonului le putemISsa o parte, ere neputind putem lao la r ele neputind n gora cercul care sA le cuprindi pe 'e care cuDri rindi \m: mic$ora c toate. to e. ,\ I-udm apoi un centruoarecare \\ O (iig. 22) gi un cerc cu o raz, destulde /ltir tlml n-rale sA cuprind5 toate virfurile -ca ,/A A, B, C,..., L. -Raza acestuicerc o K, reducemapoi treptat,pin5 cind cercul ___--.,/ lreceprin unul diu puncteledate,de exenrplu ,4. Duceindreapta ne prin OA Fig.22 care lualnun centruO,, indpre d'in .4, . care_descriem cercul tiecini prin AMicEorim. necorrtenit distan(a D,,4, pini cind acestcerc trece orrn-

", Sl olntre cele mai simDle.Sint insi gi problcme care nrr sc por -eiii"'r

pe cate ,,-ll"l1:l.J...carese pot rezolva aceaste sint pupn(

mai' care sa treace prin A Si I qi care sint din ce in ce ii' Se pot intimPla-d-oud, T"'lin, in p fdrd a lesa in afar6 cu ,, l. Aiungem centrulu2 P cel^ceulat' oiani"ttul .rui'p"i,ii"o"i' Ceicui '4r3este atunci "u

;,',lixi'?"1lbi 'tui ;iih*'*;""t1*:;'u'*l'l'ofa'bf : nroblemain adevar' li.iut.u* rezolvd i$i,tit""giii, i.'r"of I'l'tq!:"''""'iil,{llil"ii ;:lk','rl:r,t]:$"'t:ff atunciapropiem triunghioptuzr"rrghi' b;;; He
tl 11tt'n-99--t^": cea .ei.utoi "ii"-un delatura Inaimarc' cind ajungem In cazul iungJ-meaiatoarei t;:i ;;,:; "it.u.t"ris
-acesteia. nici un puncldat' iiur Toi aC iare a ldsain afara cercului contlin problema; cazulcolltrar'. l"'ai"t*t"t BC rezolvit nici un alt virt r)' ln afaracercului 'ale cotetelor' Problema 2' Raportul celor doud metliane utr n nirt ? dxi slu itiiiii-i"Jrc pturihi podte avel ltn sint i;i;il;ghi"i /CE ffis. 23) in care;1-90' iar nru'.liancle $i 9i Ce', sr punem.AC--D A^B:c' . . I raportului sulicienta gisi exprcsia Este
dc ca fLrnclie o variabil5$i a-i tlrmiri varialia. Pentru aceasJa, observam ca scrie
t . 12

,*$ii';ii$:'tlfi t*lt*',ii:,a:fi fip*Ti'i,ffi

T Rz -tz ,

(;)
/,\l

- +(b2,.4c2)l
I

Fig. 23

, : = ee,2 b2 u_) : i tc,rna't

( 'EB'\r b"+!ll _q_ _.!2b'_ +: '

':

,.

(Iunclia)cre$tesau De aici se vede ctr raportul medianelor inin necontenit, acela$i timp cu raportulf, (variabila
).

de b. 1l-.1t:rlt'l....ounct,exempluoi" i.uriti'p-iii"'^'i"io,, oucemperpendiculara pe Orp pe p,

,48. O-rp, insprc ludnr un alt centru O". pe care' il iniqcamde la' Ci, ,:;-r'pr. b' si'?u._*
30

ca'cumam 'li*litil**li,l';i;t,l::,tl#{F:#'T','iI*'Bf
i-P"ohu

ardtat ca obtinem ar d""{uirqi.ea demon.stratiei' mai trebui

lljjj'lll |ri; D.!lilIl ll il,lrotcce

I I

3t

cum se vede, raportut medianelor are nici maxim, nu nici nl?#i?la. . aibd punctul pentru -ca.triunThiu.r_sdufdla de ii tiiuiiii fri|"iei ,li poaar arla maximd ? "na Se.nume_gte ,. triunghipodar al unui punct p planul Probfema 3, Ce pozilie trebuie sa p

Pentru :0, gisim valoare ca initiali raporturui : I . a f, E Cindraportut catetelor creste raportur ,.ai.1"11,...'9," catre valoareafinali z. Si tind_e ^nelimitat,

gi a triunghiutui ,4BCeste i" cazul cind p .-r," in int _ V, norul circumscris, pe acest sau cerc. ^cercului acestui raport este pentru _-^",_:l.noa$tel"3 .suficientA noastre. rnaxim.Ra.portut .r, ,[ii-'rri a dezlega p,..ooj.Tg de .st" lnJ., :]l u. Aria 1.:1". mai micI el estemaxihcindd:0. ,iiunc p'.iin.ro. -ii-'"eni",fui' "u cu maximtr are deci^triunghiul o poai. culLli circumscris triunghiului AdL. ".r_
s 2. SIMETRTA

din hi_ care .virturir'e pi"ioir"'r"*plrp"n_ in ilg.li:Lyi_1fc,triungli"iur .are orcurarelor din p pe laturile BC, C,qite iriu,iehi"tui. duse AB, Dactr estecentrut O cercutui &*"-,i*ri, lJi ',qii8i"h *_ q':tl"q O? si I razacercului inscris acel[i'triungrrt, in 1i::_1 auncrsepoate demonstra raportul ei.i" tnunffiiutuipooar cI aint

Nu trebuiesa credeminsi ci la functiilecu variatie simeatara de n-ar mai putea .exista alte maxime sau. minime.. . 'aJ 'de siriretrie $i Cititoml poatefigura.ugor pu i*u a-diagramei. sau care se prezintemai multe maxime mmlme, Iame simetrice in acestcaz - ele sint simetrica$ezatefata de ;i;d;titioirot soo minimuldat de axa de simetrieeste unic numai de cazulcind func{ia este mereucrescetoare o parte a axei !i de cealaltaparte. descrescatoare a sint folositoare pentru nc aralil $i de Consideratirle simetrie estencPenhuaceasta solutiaproblemei. cautem trebuiesAcu cercetarea gtill a figurilor. crnoscute' citeva propozilii geometrice Reamintim nume$tc faF de un punct, care.se puncteslnt simtrice Doue dint de simetrie,cind acestase giseqtela miiloculdistantei le doutrpuncte(tig. 25). fata de o dreapti' care,"ll'n:!:" DouSpunctesint simetrice 'perpendiculare pe dreaptacaft' cste a1-iin[ttir, cind aceasta dintreelc gi puncte treceprin mijloctlldistantei e celc dotli

26).

\|

o ----io-

.de am conchis g,:,'1i:lil.#f;: a99-ea. c5 an"'xf.*ll,,lllll3ix'. si se afrr rn

il;.;;;iii"Jiitjilp "' s-a deplasatde la A la li, deci a crescutdupi ac."i.-' M, bazrndtrarc faptul;t;; oe

cel mai simplu de a gesi " ,.I4ijlocul lunctiilor este de a vedeadaci nu cu]rva maxime gi minime ale 'simetrie tunclia plezinta-axa 'iie'o in felul cum vdnaza.rn acestcaz, diagrama rurrr variazd. ln functiei fuir.tili are o ax5 a. de simetrie,ca in fig.24. Atuncifunctia, care a crescutpine la axa de sinie_ trie,.va descre$te acolo inainte q de )! 4 | saurnvers deci axa de simetrie gi /l\I i I corespunde anai maxim sauminim. i i i, l\ | /i Un exemplu tuncfiecu vade i I i i\fi . l.' i .z nalre simetricd fost ariabetratului a +; b ' d n , " inscris inh_un pdtrat Oat' ffig. ij. rts. a Fi!:.u 1,",i1it1,3n"':,3ij11lg115ite'91ni virful A, s_aaflat in puncte iimetrice

A'

Fi'{ 25

Fis.26

Fig. 27

DouApunctesint simehicefatd de un plan, care se nllnle$tiJ pe de siietrie. cind acestaeste perpendicular dreapta care la mijloculdistanleidintre ele \hg. 27)' : cele doui Duncte,

o,
: sfera are o infinitate.
MAxlmc sl mioime geomelrfce

33

precedent.aln itl ^__.Jl ":1.. ne-aajutatsa vedem avut mar multeexemDle uqorexistenli -r"u*i, .,,,, :19 simjtlia. uiiui mrnim. Astfel, figura formata dinlr_un'cerc p"ii"i ,i"."u si de sinretrie "ii dreaptacire d;i;' ;;;.il';; "_rt ,rt ta

;?;"i#""iffi l-J##:iii",l',ii' #03""'tol,':i;'1,): "i'9ii'ln'n expuse

desimetrie 28) o (rig' * p":,T:I[f"iffiiili#.lili,d:,-L1.celru

maxinre mininre ei. 91 ale , flgltq tormatddin doue cercuri exterioareare ca axi dc ^,_ "ii centretor
P! oLt'c ' De acele cercurr trebuie si se giseasci pe acea linie ffis. il1. Ori de cite ori o figurA variabila poare_ avea pozitii simetrice raportcu in o axi, putenrsi ne folosimaceastaaxi oe stmerte, cAci ea determina nlaxime $i minime. De exemplu,sA presupunem Je ca cerc tri.unghiul dreptunghi ti aria maxi_ mat duttre toote triungliurile cara au Fig. 2S aceeafl tpotenuzd (fig. 29).

!IX.J:i,.$: ,xfT"#ij JL#,l,:llJi F+_. ;:,i1 Dacain'sa;;;"i;i';;i";;" tul cu centrut. /l I ;&"{.'iyl""".J"Ti:'"1fli;?,,,.%:":;t:.J +l ,:_.; :il:iil:,j',1"#Tf,$li.'ii.:.*",,1i'#i:lli constantd egald cu rara, deci---n,i,,,ai _gi existd
iiintnl;
.

l;il

ffillT'.::iiT;'J,ifl;,.lrll.u,;li,'iju:,.;,;,;l;

AT Problema 4, Dintr-unparct A sedu( tangentele si AT' cercul O, precumsi tongenta BB' limitatd la AT si A7l. ln I caz triunghiulABB' are aria maximdsauminind? (tig.30). A1 Figura fiind simetricAin raport cu bisectoarea a unghiucazurilor cind BB' L4 ?, maximulgi minimulariei corespund perpendiculara bisectoare. pe Avem un maxim cind tangenta pozipine la aceasta dushintre / $i"cerc(BFt\ - deoarece aria tritlnghiuluia crescutpentruca, dupa aceasta, a tangentei si descreascl 9i un minim cind tangenta cste duse dincolo de cerc,(BrB:rl.

airti,ji"i" ,**ire :::l:t'1"^._lj"i" de si de aceea Intre doua puncte

Fis. 30

Fi g .3 l

r" acesra, vede ce triunghiulisoscetB/C ;i;se i;u;fiiul ., aria.maximedeoarece se aJld el "#erlr.n ^neconteni-;trc. l;u;'liiunghiuri egate, cu arii mai mici decit , I;i t/c,'-;rr;l?. -dar maximeUn_ .doileatriunghi maxim am putea construi de al cealalta parte a lrli BC.

Fie ABC unul dintre aceste triunghiurl :rl _Loculgeometric pe iirJului siu este cercul clescris ipotenuza B? ca diametru.Fie -AC. 01, mediatoarea seg_nlentului ni6 de aceasla ai."oie r"rra -;;r;i;il'7,i1. *

a^xe, triunshiului ii corespund;" ,4BC il-;tut rerfl

Problema 5. Sri se ducd intr-un cerc Llouti coarde parasituate la distdnta d una de alta, astfel ca swna lttngimilor sd fie maximd. FB 9i CT ta disi Fi" a"t cercul o, in care ducemcoardele (lig. 3l ). Duce diametrul TKIOT" -perpendim datdd:TR ci pe direclia coaldelor.Si presupunem punctulK palgqrgg apia TTt, ie la T spre T'. Din cavzasimetriei, estesu{icient urmirim ce se petrecepinA cind K ajungela distanla de Ia f lrul O al cercului. Clnd K estein T, avemeD:O 9i deci suma s:AE+CD

de.'O, dirr cauzasinrehiei.._1T1,_f iu: ro-nte carelc_aprimit mai, rnalnte. in ordilre inverse,va_ pe ca s este naxim cind paralelele .S netria nc arati atuncr sint simeiiice.tu.iii".i., trul Oat cercului (AE:Ctr.Dar atunci,Oa:dK:t ""o. 9i s:aZ= cste maxirr:ul v cautatlz l-2V4P-d'?. Accsta * compare aceasl.i solulie, simplagi intuitivAcu calcute,e ..*r*i]nui neccsare, -^^^^l: sprea ciuta, crr ajutorul a..iuut.ior. ."#..i*i :v r-_x! 2 y'12 _lx L. d)2, undi r este distan{avariabili 0/. prcsupune d.-r. Ci,ndrl-.r, eypunslsn .- Figura sc schimbi puFn, insdconcluziile rdminaccteaSr.
Problema 6. .Se drj un trnohi

-4V oAaoti ==qtli-t, 'r

de liniei dreDte a ii druntulcel mai scurt intre doui puncte.In se iceasti nietodi iundamcntali cauli sa se reducdproblemala !i gisirea celui mai scurt drun dintre doue punctecunoscute {ixe' minime' gisirea unor penmetrela se Dacdproblema rduce indepense poateciirta sa se laca studiulpe pe4i de perilnetru, unelede altele. flente Metodanu estepropriepentru ciutarea(le maxime; ea se reducindn-le insa Si pentruastfel de problenre, intretruillta Doate funcliilor cauzi' a$a in qdsirea prin studiulinverselor minimelor ia 6. 6uriis-a aratatin princiPiLll prin metoda. problenedezlegate aceaste lati aci citeva ; Problema 7. Care este drumul cel mai scurt de Ia un ta altul, tttingtn(l o dreaptd t{otd?
Fic A si B cele doui punclc clate' DD' dreapla datA $i C rl dreoiei DD', care se alla si pe drunul cdutat Este vi-

eb a-^^ o .-^ ^ carc formeazdin arci'uifni",;, i::..::{h:' sc d.uc(. secantu -*"iiit^ill,,i,r{i,,f,i,,",f,iemdotd.)cindperi_

aC ci porliLrnile Et de dreapti.

-nC

ale drumuhtitrebuie sd fie segrnente

,,:M* iii.qrU, i?.",J"!. :Jtr;;[i,"x ul,?5''Ti'1',';""TiJ' o,/

/,,' | \\ el aria I

/l\ "1 l\t

Et. tru li,lj. t1s, alt.triunghi un perinie 7. _s21, va.avea un 'qsc"cu--icleasi :"",Jt$tf

Con.struim trjunghiul isoscel

cu ariil

I 1o1sr11"1ig Jl"ll'."fll: t, \,,\ [qif'3'jl-,:];il: ;: "*:,,ni:i'",*'; Fig ;*.fjlL#,iJt"jl'i.r-2q,,'f,lii,,ii:.,"U 3z

cind cele dbu, sim"+,i^;-::;:5'"'-;:i lui dat. ltara pe bisectoarea ,41 a unghiu_

0,0

ry aA ) -""rriui.lintJ.,!i,"p" saconstruim triunghiurire nji"'i",ui,"' ugoi "ur" ;:""r3;p,* ""r

s 3. PRoPRIETATILE DREPTE LINIEI

e ABC, AB,C,, AB.C,,, avi\d unghiul .4 comun -. ^^-Triunghiuril : TEz: lR.n ir aceea$i avem arie, :

I"i A.3 4

geometrici problernelor. de nlininr Drivi_ ,,.,r." l,.nl*_:?olvar,ea. ,a, , metodafundament"d ::1,_" ,,on9t.ml,. ,,,r. Si - "i*pii,. ;; ;;. nesc roate celetatte metode, .aceefa;-^T*i"r".i'?,"ir.Jrj"fi?Jj elte ";"
36

2) A si B iint de aceea;iparte a lui DD' (tig. 3\. astfel: ln acest caz, aducenrproblera. la cazul precedent 'ul 88' lrti B fa{i ae DD', ducindpt'rPendiculara b' n rir"triiot pe care o taie in P 5i lulnd PB : PB. Triunghiuril: DDt CP BP3'P egale9i cateta ae BCP gi B'CP aa citetete disBC. Adurii{d^.aceste gi .avemdeci sint egale -B;d: in ; ;;;''.;;illi".;-aio,'ruiacal.te egalcu ACB. Deci,

1
trj

li

loc de a cautaminimul lC4 putemciuta minimullui lCB,. Anr lui ajuns astlel la cazul precedent. aici avem urmitoareasolutie: De unim unul din punctele date cu simetriculceluilalt fatii de dreapta DD'. Punctul intilnirecu DD' estepunctul de C:ciuiat. EgafitateatliunghiurilorBCP $i B'CP ne duce gi la egalitatea unghiurilorBCD' $i B'CD'. Cun acesta din urma este egal ca ACD ca opusela virf, reieseci ,4C ;i BC fac unghiuri egale cu DD'. Daci in C ducemo perpendiculara pe DD', se formeazA CE unghiurile drcpte .DCt ti D'CE. Unghiurile ,,4C8 9i BCE sint egale, cdci complementele ACD gi BCD' slnt egale. Rezulta lor cd bisectoareaunghiului format de pdrlile AC Si CB ale arupe nului esteperpendiculard dreapta datd DD'. Problemarefl|xiei luminii este legati de.aceasteproblemd geometrictr. ajungela legeafizici a reflexieiluminii punlnd Se cond{ia ca lumina, care pleacd de la un focar luninos A, su ajungd la ochiul observatorululin B in timpul cel mai scurt, dupd ce s-a reflectat pe oglinda DD'. In acestcaz, se spunecA unghiul .4CE este unghiul de incidenld pi ci' BCE este unghiul 'C de reflexie, a|a ce putemspune ci punctul este acelapentru carc unghiul de incidentd este egal cu unghiul de reflexie. Aceasti problemi geometricio gtrsim deseoridate cu enunpractice,ca de exemplu: turi Ce drum trebuiese ia un celerel care vrea si meargi pe o cimpie de Ia un loc la altul, trecind pe la un rlu rectiliniu din apfopiere, si-$i adapecalul, aga ca tot drumulsi se faci in ca timpul cel mai scurt? Dacl DD'reprezinti o bandtr a unui biliard gi daci lovim cu tacnl o bile in directia centruluiei, pentrua mergede la un punct ,4 Ia un punct B atingind banda,se gesestectr punctulde atingereal bandeieste punctulC determinat mai sus. Problema 8, Se dri un triunghi Si y cere punctul din 'la planul lui, pentiu core suma distanfelor virfurile iriunghiului esteminimd, aceasta fost pusi de Fermat matematicienilor a Problema de pe vremealui $i a lost rezolvald,.pringeometriaelementari, d e citr e Bonaventura Cavalieri (1 5 9 8 -1 6 4 7 ). Se vede mai lntii cA problema nu comporttr un maxim deoarece indepirtlnd punctulln afara triunghiului- distantele de la el plni la virluri pot cregtenemirginit.Existenta unui minim punind punctulceutat, pe,rind, in .liecere este evidentr,deoarece, Be'.reduce-la a din vlrfuri, sumacerutd sumalungimilor cite doui
38

4 Fi g. 35

I
Fig. 36

;#s,l"l;+: 9*f Lr.:"J'ilT *:,:ld-'nitlrt .t"'rt;ii11q t, [#r#i3 :iffi 1i*i{ir .:,'"

cea I mai rnaredecrr ""t" - pe AD' uu!ew'" uneilaturi,de exenr-

rtr*:t:[-r'sr*|j$i# r'":f3 ::::'::,:'::; :ifg"i*rr'trn ;,":, 61f

+TE+K >
ca Rezulta t$l

:t*:tSa ,:'B'iLmti.5''"U"12 ;-.-.,.-,,.u* ti"A + -ts (frt u'c -- M'A \ A + -.,',-Nr,Cr> frA+-u8'v

A E +TC ,

tifi,ii' o,atura 1i {:"["1;:"i*:i # ;,o" ",,lTllf"Tll"il;,

f.i\if,,'f.i':i c PeAB' :il,x'ifi:i'fi-h"cii ififfiri'i"ia"'Jin

ilt t ir-riiiit; lffi;qltl;'Pq l kiui6,;a'N ri {Jii'ita va

A celetrei virfuri "Uo.t:' qll!o:t""]:'^rl,"i la

Daci unghiul .{ este drept, N sc confunda ,4, si dac,iesrr cu . -c1, DDtuz este atara din triunghi. Dupd cum amaratat la virful ,l ^y' oa o suma a dlstanletor mai mice decit N. Minimul coresDundc atuncea punctului,4 9i surnaminimi se reducela AB + AC,' dr/pa

f
Fig. 17

cum seva vedba imediat. Din cele demai sus rezulta justeteaafirmatici cepunctul ceutat poatr nu fi in alara triunshiului. Sdpresupunem acunr ca punctulciutat 44s_ar afla la distanfa,4,44: c de virful _4, deci ci s_ar gdsi pe un cerccu centnrl in 4 ficuraza {v.fig.37rrt. a Problema reduc"e ;r se in gasi pe acestcerc Dunc_ 'tul M pentru care sunrir Ta + uC este minime-

iJ,'ffi'l:

minime atuncea dreapta i",J."..;.::";rTf,iji cin<t Ai::i.

chiurile BMA'$i CMA' sint egale 9i deci suplimentelelot AMll Tot astfel, tMB' $i AMB ttind egale, supli3i CMa sint ee'ale. BMC' Deci: .+ AMB : lor inentete BMT qi AMB sint egale. -intrucitsumaacestortrei unghiuri -:.de 360"este CMA:120, -4. concluzie: I)e aici hagemurmetoarea Punctul dintr-un triunghi Pentr cdre suma distantelorla virfui este ninimd e;te acela din care laturile ftiunghiului se vdd sub acelasiunghi, dc 120'. punctse poatc acestui Construclia qi hce utor. Pe latffile triunghiului dc cu triunghitlldcscrienr aceeasi Darte de de trei s'eemente cercca-pabilc 120", in caresevor intilni toate purctrl ciutat Fi,t. 3tl M ({ig. 38)r). este ale dintreceletrei unghiuri triunghiultti tnai Dacdfiecare in celetrei arcede cerc se intilnesc intemlc decit 120',atunci dorul triunghiului. A, : Daci un unghi,de exernplu estede 120",atunci arcul de cercdescrispe BJ 9i capabil de 120'tre:e prin A.qi are accst be decit 120', atunci.arcul.de iA Dacaunghiul este mai maretriunghiului p; exterior de $idescris aC Si capabil 120'cste ogrc Drin urmare- si pun:tul M se atld in afara triunghiului'deci nu

,t}',:J,'Jlff ,",*:l"A;1,:'*Atl;'jt|gil?,n,*"*:ri -;;M'c;'u'e= urc, acoaiece y'P.+

,r4';;;.

lntr-adevdr,lie M, un alt

pe si descrise AB $i pu*i^.*T11,:1,11*19-..gib1:.._de^.120' PunctulM se conlundi atuncicu A. AC.

unui triunshi unnunct M. rif ,:; rr,:::f;'fr,1'o!1fi,i,' BM' cM ABC biiectoare sd fie a "r" unghiutriformat de ,rtrun, ,tf;,|!.'
Fie A', ,J pentru a ?.n?lizaapoi figura obtinuti
M a toat ales in?fara

ji:Ho';,T"'",'J;,." gi"ffl# "-,,i1,':ir;1#*.##..;fr

Problema noastra auu.nit a ,"uii"uiilai.ri" , + -[B
'
t_:"-:,.1.:'d.e.a prsu.pune pllbl:q1 tD_ loral seuin p.rre.

,\{!r;n:l dil:{.1ffii,Tv,it\:!!':rle!;i;{,f
mai scurtde la B la C, intilni

inr*;oirr i.,un_

nqi.,lprtil:. ci arcetor'des:rise acelelaturi 9i capabilc pe ",,":lg, qhiuri'Oe'cite 120', ^9.^'::ii:-p,'^:^.j,i.l:r"^"'^i::i"sl#t"bli""ff,

punctM lui de to unehiuri 60" (suplimentul 120').Un asemenea situaliecare se vede9i din problemei noastre, du mal corespunde mai sus' la b), avent ctr,in acertiaz, potrivitceloraretate ? Careeste,in acestcaz (A> 120), solutiaproblemei cd' punctulA d{ sumaminimi, dovedind daca Vom ardtace sau triunghiului pe una din M un punctoarecare in interi')rul -tilB M C AB -r -AC2r. avim u I + + >

deci i]t nu mai poate da o suma + nc > ls + A=d,

8,, C,, ilterJcctiil .uraru,ir.ic'c;,'ff iii"s:'lj;r."il1,"".1,31;,f#;..,#,r..:!Ti: fgzolvqrr.., o,o, ium rric. aoi""u se i?ii,iii,"Jffii,ll',",'."::*.fr":llt.fii'i:,..*..,il."".

triunghiuluj, ', c, ?sifel de DuDctenu -dgi-Stim t''l'r'lrlir[,liJ,l;,?.Tii,t""'H.1,1X':t1i'rl':ii'e'iil'bii'lliiJi"fi't,li"ru"

pu!^cJ" reM, Ce efe trebuie sa se lntllneasct toate trei in. acela$i, '; 120'Qi din fnfA iri moo necesardin faptul ce slnt arce capabile-d-e--cite ibrema c, suma unghiurilordin jurul unui punct eale de JtrU-' . ..ar fi ln ai?rr triunghiului, datorlttr conchrtazul clnd l:--.-tr *iluait ta ar, rt 'ligi c), care slnt valabile pentru orice Yalorr tji itttor "ui, "tLl;rii" alo unghi,rrilortriunghiulqi,deci Qi cind .A> 120'. 4,1

40

Lisen cititorul str sc incrediuteze singurctr afirmatianoastra este evidentvalabiladactrM se alld pe una din laturile,48 gi .4C. Daci ludn un punct rVlin interiorultriunghiului ,48C sau pc latura BC Si ducem cercul cu diametrulAil4, se pot intimpla urnrtrtoarele cazrrri: l) Acestcerc mai taie o lature unghiului in Q gi preluna ,4 , (la ,4C, de exemplu). 3) Cercul taie pe ABin Q qi pe .4C in R (tis. 39,r). In primele doudcazuri putem scrie: iV7 + )- I\IB > AB-i MC:,-AC rt[Z 1aeoarece I RZ> .4C, .-t.MRC : 90'). Adunind acesteinegaliteli,rezulti MA + MB + MC>' AB1,

deci-'el'4r=' Itc' McM', avlndunghiul din c .de 60"' e:re-echilateral ii aceslura u'-' oe. oe, ' aceslura a r"triui cru'B" i.iJnoua pozille a lui cMB-dupa rotirea ciir a" esii noua pozitle lui cMB duparotirea iTi"1l?liii o'iliitid pe BC.

suna-AM+ rtB = 'M'B'ni-MA+ +-Mc=frn + urti' + M8" Dar i;;r r4*-b sint pc .dreapta,4R', .ceciB" 'lrc M mtnimtr_ctnd. $i .l14' i rV,ti:*--b; c(tnechilatcral ""i" inO"p"":""l, de M si fix', fiind virlui triuDghiului

girea celeilaltein R (lig. 39, d). 2) Cercul este langent in ,1 la una din laturile unghiului

i; ii":;i#;l",ff"txK,ll'i.',.",1i'.',i,i3t'?,T15ll';,,?"lfi:fll

F i g .,l t)

Fig. 4l

ln cazul al treiFis. 3C lea, si notim cu .4' mijlocul arcului Q/R gi arc si observim ce lvIA2-qA' + .4?, deoarece Q,4R{ t20', deci arc QAt: arc A'R 160', de unde penlru coarde rezulti QA': -U'+ : A'R< raza cercului. Apoi, avem TR . Qa * lR, deoarece dace punctulI se migci pe arcul Q,4R - simetria ne arattrci suma IQ * 7F esle maximeatunci cind A coincide -aA cu A'. In detinitiv, rezulti ca nn1 2 + nn. Pe de alteparte, (caciBQ1Q1a) 9i rV-C Fe (deoarece este evident ca tvIBS BQ i

M "*ut"iiiu' et po"i" oeaictenCiaralac'' daci Dunctul pioblemel. ""r""ii'Jiiai"ii'hri"ra. acista verificf relatia: #ioti-ior"ti. t. = +cA2 +nS"'t + (Atr+ IiM+cM',t2Fa2 uc2
S este aria lriunghiului A6C'

BCE, cAl $i A8O ql 9-u.citrg"dr:f triunghiurile acestuia 'iiiin"' cchllalerale 4r'' in otept" sint concurente punclulcautal(ns' n'i]"aif, "6ir-1iu c'o. *rurt"rorui rtrmine ln acest u-'""M t T::.::,t^' Ql .caz u$or ^-t'*,* sd stabileasc' cdsolutiile.obiinute

iliffi

;-;il:-;"i

Fe l-nRl.

Adunind ultimele trei inegalite$,obtinern tUti -' *tB t -AC(deoarece -QB:TB +ttc':acl. Aa . Me > AB + + 9i ,aC

t' rlri glTl ii'i'riiii'ii "tii,-"ii punclut Fer mai'pollTtg-:lll' -t puncte!1-li':g 4. ui". t. celelalte il[ni.',ia' i,iri' '".i'

problema bry,T,iq" l::lt^: Punctuli14determinat aceaste ';il in "9 l-ai numit al cincited ci unil .punct il;;;';;i;.

ccfitrdlde greltate.(punc$i nef6'"ii.iiiit"? circumscris inscris' (punctul intilnirea de orrocentrul ii ilHiil;';;Aiillor)

Observalie. Prnctul din planul lriunghiului ABC ale cAtui distantedc vlrfurile triunghiului au o 8umtr minim, se mai poate obtiie qi pe alttr cale, care constituleo noud solutle.a prottlemei. Fie M un punct oarecare din planul trlunghiului.Rotimtriunghlul BCM (fig. 40) de 60' itr jurul lui C. A\'em CB" = eB, Ci[ = b7. Triuagtriul isosr) Se tine seand cl MA rsle dianretrulcercului (N. Red, E. T.).

42

datc A parte u , . ^^),C!.k Ll.o^ud ^puncte cd, Si B sint de uceea$i \tlg. 42), Si, arlt'am in acest caz, punctul -Ob, la C'este :uL -.u.u dreptei intilnirea AB ca DD'. Si ludmrn alt-princt fe Ct ql sa-l unim_cr1 $i cu B. presr:punem ,4 iC'>9C,. h triunqhid,4aC,. o latal}' AB estemai mare decit diferen{aAe,_Ee, i celor.tattc doui. lnsi AB:[C-BC. Deci, in cazul cind [C,SBC,, avent -41: -BC> A7,*8C,. Demonstra{ia este analogi p"ntrLr ca"r,i SC',-'{C' $i deci punctul ciutat esteC. b) PurtcteleA ;i B sint de o parte Side alta o lul DD' ( fiu .43).

peste Un cilitor vrea si meargede la un sat A la altul 8' o dispe care el aveasi meargr iste un drtim ;ilt.;-;;t" data.Careestecaleape.careo va urma1

Fig. 42

Fig. 43

_ln acest caz, aducemproblernala cazul precedent,inlocuind po .6' cu simetricul siiu B, iatd de dreapta DD'. DreaDta AB! taie pe DP' in punctul ciutat C. Demonsiralia este alilo.qi iazului precedcnt. , .Problema ,10. Se ttau douu puncte A Si B, de o parte Sr de alta a unei drepta DD gi sc cerc lunginiea iea mai'scurtd'a

urrui drunt care merge de la A Ia un punctltl depe DD', dc aiti,. o disltnld data MN pe DDt, Si di n NI a B (I ig . 4 4 ). ' DucemIC paralel,egal gi sens cu .rVlN.F"igura {e^999!aEi ACNM, avind, doui laturi oariiele $i egalc,*este un paralilogram gi deci .4I4: CN. DrumlJAMNB.'

Fi g .4 5

dat triunghiul Probtema 12. Sri sc inscrfuintr'un triunghi

.Aceaste dreaptdtaie pe DD' in N, iar paraleladusi piin,n ta CIV taie pa DDt-in i14.Diumul cilalu'testeAMNB. Acestei probleme s-au dat mai muiteenunfuri i practice. Iati, ,. oe exemptu, unul din aceste enunturi.

punctur rix, c.riind problema ilT?1.t'lifl,flri ." ,.ii." qe ra L la 6, care evident ce este dreapta CB "!i,nf,tJ,i.; (teorema I).

iar din patrulaterul inscriptibil. Bl,lC, rezultd. -,,BatA,:..j BIA,. cil A$adar, se cd -+AlB,:+BIA'.' Anatog stabilegte -sBttC:4C,tB $ ce 4CJA':4AtC,. Adunindultimele eqalitiliqi.finind trei ce unghiu_ rilor din jurut tui .f es(eAe 5'00.,'gal;iil' seama suma - ,AI6t + 4.6,19 t4CtA,:.4.8tA,.1-.4C,tB ior11g, _,"U". Rezultiice linia AIA, este .dreapti $i _ cum /,4, este per_

lg$Tjfl,

peBC.- dreapta ArA'[ii"'" r"aitir. '"'tri*gr,ioroi

Problema 14. Sc dd in triungli-ABC s.i.o dredptd B' Proiectiilr carc se pouteroti in iurul punctulutL' rte A' $i Corl A nunctelo'r si B pe dieaptaA'B'' -eie maximul sunieicelo' tloudproirc' -Bg ? tante A'Ai$i Fie / mijlocul lui '48 9i /' Proiectia fui I pe a-u' (lig. 48) Avent

iAtCR'

C/' dreaPta [r : -l tTfr + nEl. Ducem

areiriungrriurui-aab.'6""i'i;i";;;iJi-,nr.ri" caut .cu.perirnatrul "are ca_ lt, urinim, . virfuripi"iuir.iE" inafgrifo. "'-' triunghiului adicd dat,
esleiriunghiu!,rfr. if !."rt"ir.
S 4, PROPRIETATILE PERPENDICULARELOR 9I OBLICELOR .. se incearcd uneorl sa se reduce problerna cd li utarea a; pir.t r" , .distantei h dreapte, ta ceutaiea sau oblicei celeiInJ.."it" fo'u.!!i'"r'.rpn" ",i servimde teorema lV. Pentru dezlegareaproblcmelor de ninin,

La fel se vede ci si lntiile BIBt.qi-C1C, sitrt drepte gi ce acesrea inetFmi sint

In triinshiuf dreptunghiCll' in carc io6tenuzi Cl este fixi iar calela II'

suma Droiectantelor este maxlme

Fig. 4t3

1/'este perpendiculara maiscurtd variazi, /vl maximul //' esteC/ lteorema A^gadar' ;;.tt-;biiJA'deci .lui clnd dreapta A'B' este perpenai.oi*f p. medianadustrdin virful C' un punct M care st' Problema 15. Se ddtriunghiul -ABC $i minind? ME-IvICt cste surna AC-Cind -^" ^.. --*i; it MB2-tll+2b!t: ^iori .4 mijlocullui 1le (fig-49)' Avem: pe AC r)' Cunr BA': ; BC ar +2MA'", oricare li pozilialui M pentru ca reiesectr trebuiesA facenrpe A'M minin esteconstant, pus Deci, M trebuie ill pici('intiia se fie minimA' sumaain partea pc iii"p.tp.nhi.otr.ei dusedin '4' 'lC'

Iate citeva problemcin care se foloseste aceaste metoda. Problema 13. Care cstedis'tanfamaximd care este . $i dis_ tle lo un punct ol unui cierc'-aii, -ia -o""ii.captri Wrriri^6 Dac{ nu ne ocuDim de minime de genul celor din tig. g, . atunci- in cazulclrid dreapta taiecercul'_ profl"ra-nu'"orn_ In caredistantele sintnule,, vom consi_ le dera puncteinifiale.De asemenea, daca oreaptaeste t?.ngenttla cerc, punctuldc conract o distante da initiale nuli. dreapta. taie cercul(fig.42), ru ,. ^ ,-D"g.a qlce.m dp centrul O al cerculurperDen_ otcutaraUA pe dreaptadat{ DD.-Ea taie cerculin B $i c. Distarta 9.4 este ninimuf caumt,lar C,{ estemaximul.

p-r.j-e,ln,lljniTliar-puncletedeinr"rs"cii".
8'
Fi, . {. 49
rl (.5rJ

Fis' l7

in ll"lS,:"* *S si o1ii1n9r."_ p;" c ia c"rc,a""rte" _9":tqtangenteleB $i Ji ij"l_t1^".'".9 .rpri"rai"t?e' ;' ?C,i J,i,l# Ii .1?"r", :l este !f la dreapta DD, ,Sb;i "

n Problema 16. Se dd un triunghi dreptunghic se..cere sunia piipiirq7a apa."ca putrdtetor 'i distantetor ", ea"i\;*iiiri catetess frc mtt ma' Iuila cele doud
Oa**, relatie estq tocmai teoremaintiia a irurshiil aMc (N. Red. E. T.). -l redianei,aplicat' in

(fig. de . ^ .Fie tvl-g fi ,44J-, 50) distanlele ta M .1acatetete lB, -4C.In hiunghiutdrepruighic M&Ci avemnAt'l-n-Ci': ne,,. lnsafigura AB'MC' este dreptunghi uir 9i a."i aD_iU. f.urrui" lui 9::i si q:urdT minimul .47,. pu;ctuiA fii;d fix, ;;z;lta ca puuctul ,44trbuie sa fie cit nrar aproapede /, deci el va fi chiar .dC-tt*1..ira.til."" ,, piciorut at inetlimii r,ly'' duse A. p" din Probfema17. Se duu doudtlrepte punctfix A pi pe D, un punctnot:ii fixe D Si D,, pe D un M. (Indetretiie'iai punr,/ttl M ostfel ca, M, liinc! pra r, rieclia lui M pe D, raltortul sA .fie minii ? ffi MM'A (tig. 5l) avemMfu,._!A (teorema lV). . . fr,t.i,u,gtrtrl <leci L Rezultd maxinrul ci raportului sarr jnirnul 4,_ ffi.m ra_ tvtA portului invers ti ,tins cind #fr, "^ ajulse 6,,pe in :!l^:!,V, deci.cind,/4 perpendtculara
dusd irr ,4 pe"D.

'lanla ni' cre;te. lnsi AA'ztrl ("orema IV), deci maximul ,44' lui pe AB. este ,47 9i are loc atrnci cl"d DD este perpendi:ulartr mi$cd Problema 19. Se dau doud drepteOA, OB, pe core+se AV:u $i BW:w. Se doud puncteA si B cu vitezeleconstonte cere iozitia puictelor A Si B cind distanladintre eleesteminimd. . dat (fig. 53). Fie ,,49i B pozili le punctelorIa un .,moment graficvitezeleAV:u 1i BW:w, Iuate in sensul Reprezenttrm punitelor ctr, respeclive. presupunem in timpul-migSd deplasarii drepteleO,4 si ciiii punctelorA 9i A, planul pe care sint a$ezate OB se migci cu vitezaw':w, insd ln senscontrarmi9cerii punc' tului B. Atunci,punctulI rimlne de ;Iapt nemigcat,iar punctul A, sub 'acfiunea vitezelor gi lrt, se migci ., iuteli a 'dupa rezultanta,4R acestor ci l Rezultd punctul/ se mi$'Ape dreapa ,4R, dacl lui B i-am anulat mi$carea cum am spus. a$a I Punclul ,4 va fi la cea mai .mici distantide B, atunci cind el Fis.s3 6e va gasi' in piciorul P al perpendi:ulareiduse din I pe directia minimi dintre A li I este egaltr cu iezultantei.4R. Deci, distdn{a pe OA in A' SiHR 1 FA DucemPA' paralell cu OB pini ce taie pind ce taie pe OB in R'. Atunci latura A'B a I paraleli cu BP, I paralelogramului BP este egale cu FP 9i deci cu distanta A'B i minimedintre.,4 $i B. I Ratin" se mai aritem ci, daci A aiunge in .4' in timpul numaiin acestcaz A' . t. B aiunsein 8' in timpull':f, deoarece ' gi .B' iint" poziliile ciutaie. Tr unghiurileAA|P $i AVR sint aseimenea, deoarecelaturile ,rte qi yR sint paralele,Aceste tri, urghiuri ne dau: -i'[,_4L pAi : : OeCr I' :4. decit,:t. *^,, 4tr, : -SaU ]4::!L: SaU -:i:: _ -:-: +- : :ij' A V R V otuD tu ""o , Probfema 20. Se dau rloud punctefixe A, B Si o dlegpta :,lixd DD'. Cirut esteminimd sumtipdtratelor distonlelor de la un ? C '-punct al lui DD' Ia A Si la I Se vede cd problemanu comportdnici un maxim'
| l4nxilrc ti miDime geomelrlc

r1

A
Fi! i. 51

riei tui AA,. Este .evidentce Af -0 cind DD' trece prin .4 5i g. Acesta ^^.^ ste un minin, dcoarece, rotind dreapta bb; i,i"i*.'ri'rfr' l'.'ois,
4li

suma L:ril:l^:",.:3inse$i, s:AA, ,EE,,,o .. .ir,i,nna, i"irr""" cu crr.se.Junge$te din aceste una distante, -;iil ;; .ioi."_ ; pite11deci, presupunej,D;'1ii*-p.ii"f "ili1ilil,r r"i Ca X'ar.ta. : . AA' EE : l. ti nrobtema sereducestudierea la vana_ lB. .ttog,

Prgbl"ln3 18. Se claapunc.tdc A,i I $l sr cerc s(.ducd ....,_,. si pnntrc ele o, dretptd DD', ds de ra acpasto drcaptu sd ti, *o!{ila'oriXma.dista.nlclor Ia A $i R Observin mai intii ce, daci deplasam dreapta DD, (tig. 52) ,

49

lul ,. l* / rnijlocul A-9.Dupi o leoremacunoscutA, --""---rq! Drir.rn, Pr'|! r, ia niediana unui triunghi, avem(fig. 4g): A C, ;E fz:2 p , 2 7 7 2 . .- deoarece .,1$i / sint tixe _ reiesq ca l.T {;"-:"stant _tcind.medianae/ este minimtr, ueL.r ::j,j" ,f .u.,. oL . esre _mlnimd piciorutT at perpenjicutarci DD, pe ausi"C.i,i f,, l. :f11..

l::ilfiril'gili

1/ a triunghiuhi este At'B pu.pundi.urrrr p,,

ci Aemonstreara iceasti distanldeste minirnecind ea se dc oarl pe normala')dusA din punct la curbe'in regtunea ne ocupam. ln mod practic,normala unui punct..dat, . c.are lI. ael,lil: . ei, se Doaieob{inec,r ajutoruluneioglinzimici, subtiri,pe carc care unefte punctul la iansent curbdpi tr cind dreapta isctrm pe in se contact refleclS oglindd ec insasi' de ci: r-unctuT
COARDELOR $ 5. PROPRIETATILE de Unele Drobleme maxim ii de minim se pot aduce Ia stumdrimil6r coardelorcercului.TeoremeleVI 9i Vll ne pot servl pe problemelor aceasti cale. dezlegarea

sa ln natematici $i in aplicatiilelor praclice-este ne.v-oie sc ;ce uneori distanta minima de Ia un punct la. o curDaoarecare'

dtstanlelorde Ia ele pind ia a fr 6 eslc noximi sauminimo. un punctnrobilpg gercut d1t, i{ C, fiind mijlo:.rt . . _.9 liind lai AB (tig. 54), avem: .48 + AC7:ZAO2 + Zeei. Cor-;u con"stanl,.suma Se, estemaximasau A-E+ "r,. minimicind distanta C(,, are loc crnd c estein c", iar minimur .ina C.Jt'jt)iri%maximul

Probldma 21. Se dau tlouu puncte /ixe 'ri*L' utt tert, tt. ^ ^ se-,intreabd, pentru care puncte'dc pr-rrr, A,B $i -iaiiotrt.,

r ff'U'i'"34 id.l'l'qli f ili"'H",il1.3.1fl co ii *'i'i!'tliJ'o''

:, piinir-nn puttctddt, carc estecoartla maximti sau minimd) dat. Fie O cerculli.A punctul cele mai nticise I esteatari din cerc,atuncicoardele Dacd duse din '4 de luc la ounctele contactI 9i r' ale tangentelor sint, de fapt' marimileinitiala li finala ale cercul'O.Acestea iar nu minine ale ei. ln acestcaz, simetriane arate ce prin centrul. cerun I comporta maximcind coarda.trece este tocmai diametrulcercului' gi ia tunlirn." ei maximi Daci punctulA este pe cerc, v-alorileinitiali. $i finali ale duse prin '4. Valoareacoardei t"i tint'nut., pentrutangenta prin A. maximepentm diametruldLrs t ,4 este in interiorul cercului Daci ounctul iar un comDorttr minim, maxi56t. ordblema cerculul lurigimiicoardeieste tot diametrul prin .Ao coardiBC rntrui eisi .inimul, ducem 'ierpendiculan pe.4B. PerpendicuOI 'din O este mai scurtadeclt oblica OA, sau OJ Fig. 56 mult egale cu aceasta'Coardacea mai p^e perpendiculare 91' deoarece va fi, deci. coardaRI de estc coardacea mai deptrrtattr cerculO' dintrecelecare prin A.
l) O dreada 8e nume$te normalt la o curbd intr-un punct atulci cind estc perpendicutaripe tangetta la cutb,, in acel punci'

Problema 23, Dintre toate coardcle unui cerc, care st.pot

.. . qrgb_lgma22. Cart este punctul p ghiului ABC, pentru eare sum pdtratelor Llin interiorul triana distanlelor Ia vtrluritt triutryhiului esteminimd? Si descriem cerculcu centrulin A $i cu raza /p, De care sa o presupunem cunoscuti.Rimine ca EF, +co, sa fie ;innn, (fig. 55). Dupi probiema precedeng, tre_ .P buie se.fie pe mediarur AA'. 'lot astfel,se cle* rnonstreaza P heci buie si fie $i pe medianele 86' $i CC' ; prin urmare,pDnctulciutat esle punctulG de inlac tilnire a medianelortriunghiului. Acesta mai Fi g .5 4 se Fig. 55 numeqte punctullui gi

acoro centrur ,r!rl!,J,^, este gy .:f,,r.,ci:ltceg centroid. iori'""d*.ffii unrf r numesc

de consideratii mecanice.' de
5U

nentru t ."- o;iri.# a-i

irilfiiil..u

5l

. . P1.a punctulA estei[ O, problema comporti maxinr nu nici nici minim, deoarece toatecoardete f,ur;p;i,*i;; il;illiji""ri,"t rrni. Problema 24. prin interseclia doud cercuri sd se ducu a o secantdd. cdrei pzrtiune din iiteriorut cerciritir'silte"-naxf mri sau minimd. ce.lor.du^ua cercuri (tig. S7), A Qi /1, ,Fie,O gi O, centrele prnctele lor.de intilnire, B $l C intersecfiile iar secantei I, cu cele doui cercuri. Notam' cu I qi ii ,i1oac"i.' duseprxl iJ.ra.fo, 8.4 Cj [)isranta cste jumatate aL qi ..t. // ain ,r*ira' oOr,i Ji cu tJL. IJuccm pcrpendiculariO'l,.Sevede OH pe $orcAt)H_tt, $i deci estedeslulsa cdutim maximul DH. lrri In triunghiulOO'H, dreptunghic .F1,cateta Ol/ estc in rnar sj!!!a decit ipotenuza A6'. V aloarea naximi a lui Ol1 este deci OO', cind. Oi se va confunda OD,, adicaatuncicind secanra cu p:i.ll.l? cr centretor. .\4aximut .ii" ooniJ,rJunl", li_I^ dlnlre centrelu .tinia. cercuri. celordoua ".rot

Construim pc AB, BC, C4 in atara triunghiului dat ABC de . segLnentele cere- capabile de unghiurile ,41,81, C'. Ducem secanta.A'.8' prin C qi unim pe B'cu A $i pe 4' cu 8. Acestc pc de se secante taie in C' pe segmentul cerc descris AC, deoarecc {\ a \ , 1 ' | I A':Ar,8:Br $i trebuiese avem C':Cr ca fiind ambele suplirnentaresumei celorlatedoua. Dllpe cele aritate in problema pref -tl'C' I cedenti, faturile A3, li C'l'sint maxime atunci cind sint RAmine de aratat paralelecu liniile cJntrelorcercllrilorrespcctive. ci, daci una din laturi indepiine$teaceasti conditte, aiunci o indeplinesc celelalte doua, ceea ce cititorul poate verilica cLl $i ulurintd qi sirlqLlr. Problema 2i. Sri se circtuttscrieunui lriurtglti Llat tiunghiul drepl ngltic al lsoscrl rnaxirn. Fie ABC lriunghiul dat qi DiT cel ceutat, unghilrl , fiind drept, iar E unghiurite qi F- de citc 45' (lig.59). Punctul, se afld pe cercul cu de diametrul iB, iar E pe segmentul cerc capabil de unghiul de 45', construit pe AC. Dupi cuir s-a vazrt in precedente, treD|cele doue probleme buie si fie paralclS cu liuia centrelor acestordoue cercuri. Unind D cu B gi Fi, . {. 59 E ct1 C, oblinem triullghinl ciutat.

Fig. 58

c'ind .pozitia AA" ?iixtl".llTt'i fJii"J.;:sTlllllll. 'are Dacam ;;oi' i,";;i;"i,ll"'.ll',,1,,."111,,,o"1..,",.'lll, Problema 28, Se dau trei puncte.fixe A,R,B| $i LInpunct -"r Iuri oairi celilalt capAt
p.qfeqil cel nic, etc.Studiut arestor cazuri istJ ti.rt cititorului.
Problema 25. Sri sc circumscric unui al ei estc inliuntrul unuia din cercuri. nlai comporti a.ltecazuri O".it ..f din fig. 57, ^^ ,Probiema atunci clnd Ei ca,,de.exemplu, cercul mare acoperi ceJ ,ui.'nlur. 'i,i'..rru (jat

unui triurtglti dot trrunProblema 27. Sd se circuntscrie ghiul echihtcrutntaxint. 25, probleni estcun caz particular problemei cind al Aceastd trebuie Arcelede cerc descrise .4,BjC,esteechilateral. triunghiul de de si tle capabile unghiuri 60'. inobil M, todtc pe ceru O. Cure estepozilia lui M pentru cars sumaBU+B M-AM estemaximd sauninimd? Cazul particular cind AB:AE. Ducem clreptele AB', AII, BM, B'M (lig. 60).Pe prelungirea AB, luim MC: B'.w qi unim C cu F. TriunghiulMCB' ii\nd hri BM, unghiul B|CM este jumetateaunghiului BMB'. Cind M fsoscel, descrieceriul O, unghiulBMB' rlLmineconstant,deci punctul C un descrie cerc O', care treceprin B gi B'. CentrulO' al acestui cercestepe cerculO, Ia departiri egale de B Qi B', deoarece ?8, iar cirtd j14se afli la coardei sd'fie pe mediatoarea trebuie
53

triunghi urt triunehiqsenrcnea utt triunghi(tat iiiii cu ;i )ri,:,,Eiirtiiir,r. '5i).";",,,a dar iul , FiaABCtriunglriLrt $i .4'B'C, ungtriurile cu iltc rriunghiutui 7 .iririirie. egale ,lri d,a;.' io"'"#,'alHc, treblie sa fie asemenea.

52

intersectia mediatoarei cercul, cu conformconstrucliei, MC:il{ ME deci rlf coincidecu O,. p BD:-IU Si punctul pe cercul u, .. Lulm pe.8C lungimqa fa distanleegalede A 9i 8, pc care-l unim ca A,'M, B. D. Triunghiurile BPD gi APM sint egale, circiAV:-Bp, iar BD:eu prin construclie 4 PBD =. ;i : 4 PAM, avind aceeasr masff{. Din egalitatea acestor triunghiuri rezultaegalitateacercului circumscris Oo, lui BPD, cu cercul O, circumscris APi14 simetrie qi lui cu el fate de coarda Bp, fixA iar loculgeometric puncal tului D, cind M semisctrnr ." cerculO, estecerculbo.' Din iele ardtateoinA aicrretese DC=BC-BD= cdL eM + g M- AM,fi caeste de ajunssa giisim maximul sau minimul DC, adica lui al coardei mobileduseprirl interseclia .B a cercurilor O, pi O, $i cuprinsAintrc aceste cercuri.Am ajuns din ruoLr problema la 24. Construclia este urmAtoarea: ducemmediatoarele coardelor _ AA, BB', carc laie cerculdat O rcspectiv p SrO,. Luam in sime_ tricul O" al lui O fati de BP. CoardaBM, pllaieta UO,, n" dd pozilia.lai,M co:espunzitoare "o maximuluiciutat, iar coarda'8M,, perpendiculard 8P, ne va da in M,pozi\ia lui'M pentrumini_ pe mul acelcea$i cxpresii. DacA^A?:AR, se gdse$tc M este diametralopus tui .4 ci _ rn cerculU Fi ce M' se confuude A. cu Probtema 29. Sri se tnscrie intr-un triunghi dat triunghiul cu perimetrul-minin osemenea un alt triunihi dot. cu Fi9 AQC prirnut triurrghidat Si A,BC, trifrrehiutcdutat.ase_ menea triunghiului AtACt. Circumscriem dat triunghiiilui ,4,9C, tflun_ gnrul maxim ,428rC'r, asemcnea ABC, a$a cum s_'a'arhtat la ct proorema ln virtuteaDrinciDiului zb. reciprocitetii, trianghiul A"B|C. fiind.maxim,. ,4,.8_,C, triunghiul estemillim asemenea iu.el i-nsirgiinscris in ArBrCr,pe laturileBT. eA, lB luam punctele B, C,, A,, 54

se imparteacelelaturi in acelealirapoartein care At,Bt,(r, Triunghiul AzBzale triunghiului.4282Cr. laturileBrCr, C2A2, r). este triunghiulminim ceutat Problema 30. Pentru d insemna o foaie dreptunghiularo ABCD dintr-o carte, un cititor o tndoaie dupd o linie dreaptd aare unesteun punct M de Pe marginea de sus AB a foii cu un punct N 8' 0 de pe marginea ei de jos. Cotorul -r--}.--punctele eddi este AD. Sd se aleagd M Si N astfel tr, dupd indoirea pe 6r .linia MN, coltul B al Joii sd iasd cit mai afard din carte (fig. 6l). ' are Problema doui variabile:pozitiile punctelor M 9i N pe marginile deoAB si CD ale foii. Sh presupunem punctul N lix. Indoind foaia camdate rdupi linia dreaptd MN, punctulI vine ln B', simetricullui B fatd de MN, gi avem: 8W: BN. Oricarear Ii punctul M, luat pe dreapta AB, virhtl B, .dupi indoire, se va a;eza pe arcul de ttlc cerc cu centrulin punctulN li cu raza Fig. 6l .N8. Acestarctaie din nou pe AB in 8,. 'Ceamai maredepartare la un punct de PQ,a casa al arculuidc cerc BBB, la coarda 88, estcsegeata pe rei prelurgire trece prin centrulN Si estc perpendiculara i s.:l$.ih coarda BBt. Nlf' N, a Deci, pentru o pozifie oarecare punctului dreapta duDa care trebuic si indoirll foaia de hirtie pentru ca B se iasa unghiuluiBNP, iar maxicit mai afari din carte,cste biscctoarea , :mullui N-Q este egalcu.\[J. Daci variem pozilia punctuluiN pc iVB cregtecind N se apropiede D gi are lungimea DC, lungimea .ceamai ntarecind N sc coniunde D. CulnNQ * N8, punctulQ cu va va ieii cit mai in afare cind iV;;B fi cit mai nare, deci cind N coincidecu D. De aici rezultl ci linia dc indoire ceutati este bisectoarea B ui urrghiuf BDA. Col{ul al foii va ie$ialari din cartecu BD- Be, care este maximnlciutat.
r) Se va folosi omotctia pefltru infclegerea nrai u$oari a constructiei , {N. Red. E. T.). 'execulate
J5

iiil;iii,iir#,""J'fii',1,or", frXl:l.:'#'fi: ;:Tllf,.'ti:"'*fli'"'

S 6. PROPRIETATIE UNCHIURTLOR ARCELOR. $TALE Cu ajutorul inegalitaiilor dintre., rghiurile ur unei figuri sau at

*S-*,lii****5*tr#[tr-iilffi ,,,,:!::2'iq:r,|l;,'i,:,,f;'::';;,u!,,,"u1i;1!l!,,!f
<r'g.sifl "iii:J;,?,"^t:l;til.,.x":",{:Jlitla f*.-"ff
deorrecealtfel solutia ar li ., o' banala: prn.tot .iui"t ii ti cnt.tr t, iar unghiul maxim. ar tt de I90".

tui liuiee in C,, simetricul- C {ale de L ln continuare in a$adar, general'doua maxime admite i&ae.'.ProUema un minim, ;l practice, exemplu: de probleme enunturi Uneori se dau acestei un caEtor.vcde punctal unui drum drept-un ttr se siseascldin ce cf? tai mare,saub cladirecit mai lunga'Se cere altcorise ooJ pe [- eai.u.,i punctuldin care, privind o statuiealezate un soclu' inaltaetc. rl ii se oarl cit mai DD"' Problema 32' Se dau doudpuncteA, B 5i-o-.dreaptd 'gdreascdpe DU un punct C, treAn-aotitie ele.'Se cere sd se maxtma' astietcit unghiurlleBCD si ACD sd oibd diJerenla 63) $i P intersectia lui Fie .R simetricul B fate de DD' (fig. fatd de DD' gi avem lui 88' cu DD'. BC 9i I'C sint sintetrice :<E CD. Rezulti de aici {BCD' suplimtnunghiurilor^lor egalitatea 6re aBCD gt+ B'CD. Prin urmare.in locul diferentei cerrrte(< BCD - < rlCD) Putem (48'CD-4ACD). si luemdiferenta 0Dar aceastidiierentigglg4. ACB'. Se vede ci am ajuns, astfel, la aflirii Pe DD'a PuncDroblema .iutui C din care distanta .46' s{ se Fig. 63 vadA sub un unghi cit se Poatede adictrla problema mare, ,precedentd. la tangent DD al Punctrlceutateste punctulde contact cercului dus prin punctele,4 9i B'. Problema !Xi. Se dri un cerc Si un segnent de dreaptd exterior.Care sini punctelede pe cerc din care segnentul se vede sub un unghi maxim sau tnintm / dat Fie O cerculdat gi AF segmentul (fig 64)' Prin '4 $i ^B' ql'd", tangente exterior 9i Interior cu cerculO, aoc"r ".r.orii"-fi' de Dunctele cuntacttiind C' fi C". Vom dovedi ca' dinlre toate O, C' qi bo sint punctele care '48 sevede 6un"i"i" a. p. 'mic' din ln adever,oricarealt mai t.t ""rcul tire $i cel mai !"u-o""tti"t cerounct I de De cercul O are virful unghiului/CB in inleriorul X). (v.-teorema Pe de altiparte' ' 6utui O" ii ieci 4Ac B> 4AC'8 iiiiit unehiului,4Ca este aiartr din'cercul O' gi deci {'4CB este mai miclecit unghiul.4C'8.
5'

pine cind C ajunge'in / 9i cind' stinqa,acest unghi descreste zero,.ii_de aici inainte,q.$: p.t11_",9 ul iiinge minimul sau,

:,r,.,*,,

?K \\\),urui ,D u P d

d e r in ir r n a x iia

it,:;'!11ru,',',",fl +K-')/, liltt: \/

ur va rr mai mare derit unghiurtteAL,tt $i ;a;; ;;;";;ij;1;,^:: La sa nu mai fie ctr Dutrr)l, gisireauror u.ir r o. inii,'i;;;"'" ^''

C; ei I o.e Lrkrio'ur Ei'L.", ^Dp' intre cercului itt carese inscrie ?n patrulaterul. qhi,,r rntJj11.

Ftg.62

f,,3,"1:,,!,, )Xtf.iiiFiii scriptib.i,l. ludr un pun"t Dace

intre ;T'.fiii1,fl::'errica a ei Id g ." .u poat"'co;;;igr"-

.poate face-ohservind asemanarea triunghiurilor g tCi, _", lir:nx#luui.,cii, din tAC ie

.,2" .::# ^; ir;;.;;i,T:l*#fi*,j' .1, J, ilj quBrt|ur ! !,.,lX" /tLt' esle maxtm. ffi "1,:T,:. punctului Determinarca
. . De aici, totul'a'r C. se

ieduciiun-pun.t';;i;;ilJl:l""liii;:gXIl,.^93'.J'ebuie ra ;; -o]:I,,i'i"Ptd uu sa llc tangerrlila sase cercinc.

spre aph,' ;eB';.3.i1uil"1;:,i"11df dre J: fl,:;r,h?rg ",si;i,i

90

ln cazul cind dreaota AB este paralrltr ct DD,, se deduce imediat p-un:tul.de contact ectepe meaiatoarea -a C segmentului ,._dU dtrcufie simpli ne arat;

,r,"."r,?':,*T;ill"1f .j.';dili.xl?i,i,il,ll,i11hebuiese maximepi minimecautateale functiei,damdinaintetuncvalorilor ciutem valorile variabileipentru

.0 Fig. e+

Fir'. 65

'WruWmf,;,W'uii:'w
o. JTSl:illl !:i#.'"01?l;"13.?,","1T;,11" ,",1;*i,,:i oil:f _,{;"xi ld#, "
tunctiiror,ii iir"".'"iiiipentru gasi lji. T:ii::lg,^q'-11ar a *l; _maximele mininrele esie $i T,[[L# arLarn care, in locul r)
Cercul din sfinga n-a mai fost figurai,

,,i:,"*rti*r;#,*#:",*?,ili,:,1* ".,..?rl:,l,:;:#fi j;ii""*r;i;i;i Jllil,'gll;gig",;'r;:l_? :llTff ;fiiffi,,ifl*ff;:i"i*,f ;;iil{i.,1{.';i',frtfr

";$1tt'$-tiTtSb?I"'J illlT:.,_?lf#"
;H;?T, H:1. = : rr xk: t uffii_,;;. 1T.*i tE i9",:..!,1.:,1,",' :a

valoare,Dupi ce tiei o anunrita iare functiadevineeqali cu aceasti valoare,facemo disculiedin sint limitelepine la care pot varia valorile 'caresi si vadl careDe care le putem atribui {unctiei pentruca problemase admita iolutii. adice Dentruca Droblemasi fie posibiltr.De aici gesim care'sint valoiile maximeEi minimeale func{iei,precum9i valorile independente. ale corespunzetoare variabilei 'Prin de aceaste metodl se rezolvi de obicei problemele dar principiul metodei maxim gi de minim in algebra elementara, pentru multe probleme. Exemeste aplicabil!i studiuluigeometric putem lolosi aceast, metodi in geoplele urnretoare arat6 cum metrie. pt sd Pfobema l}5. Se dri unarcdecercsisecere segdseascd cl un punct astfcl ca suma distanlelor de la el pind Ia extremitdtile arcului de cerc sd.fic naximd, se Prin simetrieprobletna rezolva toarte u$or; aici insd vom arata cum de se aplici metodagenerale mai sus. ln Sd lnlocuinr, enuntul Problemei, maximul ciutat cu o valoaredata s, pe C, adica sa ctrutam arcul ,48 punctul oo1. Fc+bt:s astfelca se avem 1tig. pe de Prelungim ,1C dincolo C cuCD=_ Fig. 66 li ducemdrepteleCB 9i BD. -ea Triunghiul BCD fiind isoscel, avent )!98 . 4ACB:a:CBD++CDB: AlPg: 4CBD:4CDB, fiind inscrisin arcul da! Jeci gi Dar unehiul,ACBeste constant, este cunoscut constantgi, prin urmare,vtrlul lui unghiul",4D.B Si de se gAse$te seqmentul cerc descrispe ,18 9i capabilde jumiDe de acestsegment cercdup, metoda unghiillui/t8. Construiln tate-a centrullui este in mijlocul / al arcului lB. cunoscutd; flcute rezulticeAD: AC+CD: AC+C8:s. Din construclia un Descrienr arc de cerc cu razas si cu centrulin .4 care taie segmai are in general' mentulconstruitin punctulD cA[tat. Problema arcul descrisdin A cs ruza s mai taiesegmeno solu{ie,deoarece D. tul de cerc$i in punctul probleme. Este evidentce trebuie Si discutlm acumaceaste ,48C, o laturi /B estemai ne dem s>,48, fiindce in triunghiul sd mice declt suma celorlalte doue. PuncteleD $i ,' existd numai de daci cerculcu centrul,4 5i cu raz:r.s.'.48 taie segmentul cerc, 59

58

sa. *"r,dus anterior. nu este n ai rnaredecit diametrulAIM al cercu_ lul 9_"9 ,raza Acsrdiametru este,a$adar, maxinlut--iui i,'tui ii corespunde. arculde cerc dal, pu'ciul pe /.'tnsi"j,U;i: o:lMB, oecr9r complementrle aIB,4 tor 9i < re,, siniigJe.'aion"T.u.n1 AI:BI $i decipunc.ul/ impar.tearcrl AB r" 0""'j piiii-"gir.. Problema 36. Sri se inscrie intr,_un..cerc ddt un triunghi isoscel,.astfel ca^surnabazei gi a ir.dUimii iatii"*"r,ir:ii c-r:ut cu razar qi tri,rnehiul y isoscel ABC inscrisin el ,,,_ 67). (tig. ::? Existenta undi maxim oentru 1rC+ ;/1i po,,t" ,trUifi astfel:Slr.,,,,r:d,lr pe DL lJaralet cu el pc :_..-... "-: mi$ciirn BC iaralel cu el . r. t i ; Insu$I..
; /

D8'9i str Pentruca problema fie posibile,irebuie ca dreptele altfel I $i C nu mai exijta. Pentru DF si taie cer:il, deoarece maximul siu, care corespunde aceastas nu trebuiesa depa9easca cazuf cind DE gi DF si rt tangentela cercr). ,4lz^este riunui ghid ceutat.ln aiest caz, dislanlaOK de la centrul O la DE 1i bF aiunge fie cit raza r a cercului. s{ OKD gi AED au unghiul din D Triunghiuriledreptunghice Avem-{ - -lut ' D^, OD: EDcomun$i deci slnt asemenea. OD DE.

- Ao :s-r;Te:
- -ra FE: !:!.

ai:i i[ainle, scade .BC pulin,ceci el trece Fis. 67 sav 2r, iar // cregte Ptill,,ll"*i.rll senslD dects mai conlinudcitva a , Da.rel p.in_ :r:!te. maxim ajungela 2r cind / vire in .4;, i.c tr-un lnaiLrte 1si ajungiiin a'. "'i'li".ut ca Si presupunem acumcd ne ddrnun anumits $i ce vrem sa construimtriunghiul isoscel ,48C, care str aibeFC+ ri1:s, pre_ pq AAt ptni in D, aga ca_seavenr :D:EC. Ou:.m lgqir, tangenta cerc. DrepteleDB si DC taie aceastet"ne.nii' i,, ,a la in E si F. ' Aseminarea triunghiurilor BCD gi EFD ne de -!9_ - EF js. De aici, rezulte urmatoarea construclie: Pe un diametruAOA, al _ ,cerculailudmfD s ; pe tangenta in .4 la cerc laem aE:AFgi .E { s unim punctele gi F cu D. Aceple, taie cercul ln punctele $i C, capetele B {rgOte bazeitri_ unghiutui isoscetceuratal carui virf in 7l Cr.ulr.r""rnll '.t ' o solutie, deoarece si DF nai i"i"- cercul in "rtu DE taie "1,",,i $ r"";-':l cr 9i"r* 4 9i ;'". ne da" ;i'*igh'i,rl-l;, TE:LT:

zJro $i dcvinr)3r cind / este in O: De

Sunra pornegtr ti varo iiiili.'d s .rei ire

avems = .BC+. A/:2r . r:3r; cind BC trece prin .4r, punctul diametraroous fui /, a',ent BC* -l s--OL2r. Cind / parcurgenza AO, atunci ...._^ 6L creite,,4/ cre$tJ $i deci s cre$le-

Ci,rd BC trecc prin .4, suma s :8C-r- aI 0; cind BC trece prin O, -

tl r; D rz-eE '+affdeci {+ 'i +sz:5s-,

rI?

cd De aici, deducem uK:(s-rl:o"

de ' Conditia po-

a este deci 1r-r1l! zr: sibifitate problemei r. sa s 2-3,236.,.

deci s ''(l+r/5)r

LA PRIVITOARE VARIABILELE TEOREMELOR S 8. APLICAREA SINT SAUPRODUSE CONSTANTE SUME ALECAROR privitoarela functii cu doue saumai Vom da citeva teoreme, constant, acestorvariabile multe variabile,avind sumasau produsul teoreme cu in precumgi alte teoreme legetura ele Uneledin ace.ite altelepentrua cautaminime: .iint orodriiDentru cruta maxime, a le f,:ncliilor putemaplicagi pe pdmelela midar irin invirsarea pe cele din urma la naxime' nime,iar Teorema Xll. Produsul a doud variabile' d coror suma esteconstantd,estemtxim cinC factorii sint egali, sau - ddcd nu pot fi egdli - ctnd diferenld lor esle minimd Fie un segmcntde dreapte48, care reprezintesumaa doi un factoriA? gi S-e 1fig.63). Pe AB ca diamtru descriem semicu A gi cu B' cD' cerc gi in c ridicim perpendiculara Unim D ADB avcn Ac\ ST* C7.'Proausut ln triunghiuldreptunghi din partealntiia va fi maxim atunti cind CD va li cel mai mare CD posibil.Unim D cu centrul O al cercului$i avern l OD' Deci lui CD esteDD-, adicA raza cercului, valoare care se maximul poate atinge lulnd pe C in O gi pe D in E, pe perpendiculara
r) Este util sd 8e observectr aceste tangente sint paralelecu dreptele qi AF variazl gi ele da DE Ei DF, cdci atunqi cind variazl s, cateteleAD prolottional ln mod

DarBC:Dt, deci EF: AD:Ar+ ID: 6C+ AI:". il,n #rr",

60

6l

dusa in O pe AB. Dar atanci, AO-.BV:,r!-.48. Agadarfactt,rri

atunci : "*"':::"r:.::1,._y,l:ll,,o"r este d!_2oe,: I ee ; mersecu pini c

:i:3',111. _ j,:.,,, T ee lll? "Y,'I.-T : 4 -F sijo- ."*, on'. ;;; jb:".:ir ct O.a:oZ", ^iffi. n.'.arjn.^-zbC.. :*1911' g1-, j.;^?":.i :l,ti'", o ;,,",."i1',ill#';; ni, a,tl ; "E :",:$l,""ol
r:1",'l^:f:.*: sase vadi ci egaritatea rac_ "o.i:::i::011" g: o,*"rrg

prinapropierea_d"' o i""glr.rii'#

ta o, atunci oirir-.it nu

f.* I'l torilor-nu este rotaearina F foii_ bilE._, Si

ne propune, p;.di;, umndtoare:

i,Lt9,Ji,?"..,:l,ca,,rronremiiami-tJ-ii,;"Ji;:iil'f,ff loi oe :i,rll1-l"iC,.dimetricur Lr1a1a O.

girile lui A8, la dreaptasau la stinga,adicl atunqicind diametrul lui tC'se roteqtetn Surut O' ieginddin unghiul'4O8' $i y Xll, Poirivitteoremei dacasumaa doi factorivariabili.x atunr x/-c, este consianta produsulxy estemaximcind x:y $i l. este oe unor pentru aplicarea astfel teorcme' nevoie : 62.Uneori, maximul' Astfel' de I preqitire a expresiilor cdrora le ceutAm 'aplicare a teoremei XII, estebine sa punem iinit" o "fini.ioasi maximul, sub forma r(c-r-)' care ne il ctruiim !*oi"ti" c $i constanta ce produsul' "i..i" iiilfi; il; f;A"ri6; x si c-x este adicA pentrur=- -, ' maximpentru x:c-r' devine sau Dactr am avea de studiat variatia functiilormx (c-r) am suprlma in prilnul .caz x f.-ni), in carem $i n sint constante. 'i".'i'i"liipi,i

i":i;i;

mfl 1n.al doilea caz' ' Si ca el este egal ca are loc pentrux:! n qi ea devinenx (c-nx)' proous lnmullim tunctiacu constanta c, saux: maximului care este maxim pcntru 1a=' fil valoarca

c5 imediat maxinul pronun!:a al $i ne-am

. Problema 37. Se d(t un cercO Si o coardd AB.prin centrul cercului se duce un

iiutat, careface ca produsul sa"orraej fie maxim, Otl O*".* ' p-e, dicutar,_ 18. produsul * FE nu ,.. tr.torii F-E .".1i. ' "'' -OXCtl Dacapunctul coincide ,a, punciui'D'"ste-'ii C cu ef in e qi CD:0, deciprodusul nul deoarece on esle ,ru t."to.''nui ^la.lugi t,:_ll_d estein .8. In aceste c -U'0. CrD> CD cregte nemerginit D "^uriOD-_tiJz..''pio"*r cind se A.pertea"a au Or.,*_ 62

Unrrn4 Si I cu centrul O (fig. 69) $i notem ctj r ra?A ,ef cercutui.Dacddiametrut COC, se gis"egte 'ungfriui' OA in i taie co_arda" intr-un punctD intre .4 gi B.. Avem eb+ClO:-eC:Zr. sumatactoriloreste constanta. Maximul proau.urii"u, iui, ro. ',nai cind diferen{ator O-O_aD:|OD.va ti mrcr. f"" ii"""f, cea mai.mica dc la centrul cercutut un punct uneicoarde ta ,cit al este

prorlus e'DxeD si yie maxim?

,o a ;ri'i' o.b,r' i i,i lffi* :, ":,:r:;: f :;,';:;; :"::, o,o i T ; ",,

c: r)' tunctieidate la inceputestei; Un AceastAleoreml se aplici $i in cazuri nlai compiicate' se p,rezinti cind- lunctia caz asemenea avem,spre exempiu,'atunci cu lunctia cu mq $r ne Atunci,impir$m tunclia mq $i ne ;;"r;'; hx+n\ (;-ox\. elunii,rmpargm ,,,ni;;""fi;;;'<i:qil. ca sumea a.tne a" studiat produsut(t * l,) { | -t) "utt are

cind are constanta + f' Maximut locatunci rfactorilor { r ln ,tl : Pd x. s au c i nd,: i l i - ,) q - ' 'cautat

perpendicutara din cenrru dusa pe

o.i, aiir"iiii

' lui maximul xlF -xt' ca Si presuPunem avem-ae petratul putem(v' principiul5) sa studiem. tn tocui dcesteifunctii eite'_maxil cind rlctorii sint egali' deci cind ; ;+-;;t;re x2: c2- x2 saux--C# . de Prin miiloaceales-e la cazla caz fi uneoriprin--inverseri' -;;tt"l ia de c-o.mplicateformasimpli x (c-x) .ao."''.ipt..ii out.Xll' i. port" astfdl folosi teorema ii
--ll

re drur p* oevenj"iiiri-b-itftpogte_coqori,li,""T1i[",1i,i"*",',i,l"lf ;ft::i?"fr itrtoare dln cazul cind lrebule sa ne

ziio. i tactoritor' dac, ei nu por fl egali'

T*tu

factori cele ardtatealcl slnt vatabilepentru cazul clnd cei doi

63.

i:1r"ffi .:1f""il1il?-1ft|"H,ll*a.'i,llili"ffi .1,.:x,l:":i:.T;

;;"nti;i'&ii!i;m"i:i;:ri::!tf!:'x[:::!ii!'":Aceasta reci_ este proca teoremeiprece_ dente. Acesteiai se poate aplica demon_ stralia datd cind anl vorbit de reciprocitate. Ea poate demonstra -s-e ugor Insa roarte $idirect.
Fig. 70

Teorema Xlll. Suma n

qig. u3,fl z5f d;l: nx 4 afare din cerc.

Ducem prin,4 ;r"d;

au, care uj"fl tto secanta taie ir mobitlACC,, u ,juo;n"fliJ* cercui ci avem C gi C,. Se gtic "u.. "r,

: nsp'c .u : p td : AO" fr ; oV : l'-: " B P' D P" A'P' x E P "' -:Tp:-O'tt:..', parale^le^' L.Si dreptele L' sint. " deoarece ^Deci de ptit.i-dr."pti ate'egaiitalilbr mailus sint egale' il""tGrl lit -nn,TE N 8""' Cea mic5 slnt factorilor insi Sumele ' este isos:el avem -mai ABC 9i A& Atunci,triunghiul dintreloateeste TO Si BO. tactorilor gafitatea =
identitdli urmdtoarei u$or$i dln analiza lezulttr Teorema Observalte. (a +bf :la-b\z +4 ab' Si lntli sd lie minim' tretruie.ca T"Tlt! 1l-9til* Peltru ca membrul prin lpotezd: 4ab' cdnstant ie fie minim,dar acestmemDru "oniioJ"ii;iruiul Qi el mi m 8au nul: putin iai a, u""i,'.a (d-b)2 trebuie si fie cel
o -h:0: a =b .

1B ,, deciprodusul TCxEe
.

eexAe,

o}:ry-, este miirocur rui cc, ;; 1';"".'1.ri1ab'; r: #':T",:

consrant. _ rte / proieclialui O ne aL - c'1, de unde, prin gf,unx1g, zat: aL I AC,. Ca si avemmini_

x AE_ @V_ d_q@O : + AE)

este

trA,_-oB

,"r'tirtX,'iiii iii*ii

este de Teorema XlY. Produsut trei factori a cdrortntre ei' sintesdti^sumd

.,t, nlntm. Unim O cu J. gt avem triunshiul

Si,'.:ff:,'T*#z;
0 Fig. 7l

.duse "".."i"4."i;&,",,,1oljs1 "!f",";{S'".".1"'1..u'i.-ol,"i'.,1i.'i'.^i1,"?",Y;,.r.;_: :TcxAC,.

5 -

Lr, tar minimul j,ui,^c, ;J lfl,,#j",fl ei esfr in punctur :1?nj:,"fT1*":"^0, secontundi tangentei dinj-r.-

acestuicerc descregtJ cind I se onc / se depirteazi de

pe.Io ll]_*_::": Tt ca f7ff) diametru. Coaraa i

fi,?lill-i l#3;#!t,

Xll' a este o generalizare teoremei Aceasta prin segmentulde dreaptl AB (lig' 72\' suma Reorezenttrm doue Sa{Ssimpeacestsegment puntte AC' CD ) C gi D, astielca segmentele in.---V i factori al cei si DB sereprezinte trei

tii,i i'i treiloitori

Ia."*t"a* ;f
maxim. ""-"'^Se

czl .

-oa se rie

Fis'72

intiiul pr.roponemca am licut acestlucru 9i ci a-Ceste pe eE asttel ca profactor;a;at. PunctulD trebuiestr lie ales am dactr luaun alt punctD deoarece, ii" t"*it a?-"i eD.frrr -CD;r-DB2CDz@, atunci - inmultindambelepirt ;;-'"; E'-CD'^AB>IEv cu inegalit6li ec -lm ale acestei ^uua presupus' nu ar li maxim,gt:: xCOxD-g $i ultimul produs avem CD:DB' Ouoe teor"t^ XII rezuiteci trebuiesi
.r'taxitne9i f'lnime geomet'ice

05

rtunci cind factorii sint egali. Reprezent{m doui cantiteti cele va_ riabile orin coardele AB ci AC t+i- ze, prin coardele /R Si AC (iig. 73), B $i T7care sint gi cateteleunui iri ui triunghi dreptunghi ,48C. Notind cu s aria triunghiului, 44t 49 ' Dupa ,u.rn tcorema pita_ lui "- a': Fis.z3 g.or.a, avem A-82 Ae2: Be2, decitriun+ ghiul are ipotenuza constantd iezultaci gi ana sa este maxime atunci cind iniltimea lui .4D e;te ;e; mar mare.Locul geometric lui .4 esJeinsi semlcercuf al b,a-C. Oirr_1, . at ceamai marede ta un puno s"ri."r"uJui'iilir'ii,.i*lilo _ ac t#*jr_g?, egal,i_chiar_cq semicercului. atuncicate_ raza Dar :^.,,-. tele 4C Si /8 devinlvt1 MB,caresint egale. Si Xyll. Dacd pro^dusul doudcantitdti vanabite a este..constont, -.,- J99r"T" suma pdtrateto'r factoritor iJi i"ii)iiia,' ,iii, nr_ toru sint egali. este precedente. inse , .* Age.asta reciprocateoremei Ea tuate. o si.drept consecinli a teoremei ,""ri"." p'."a"il Doateti x,ilt, ilj rii"a constant, pi_tratul xzy2, esre. asemenea lui, oe constant,iar suma ractorifor, "' '- . xz+y2, esteniinimacind f"ct"rii';;i;;;i;. poate stabili si prin identitatea (x24v212: -r-'!;:;7i;:rrnai 66

variabi Ie este co^vlant(i, r odqs r. rr[o, i ii'i, i i o;; nst u ;;"rr;; ;:or, * I

inseca impa(irca in trei pir{i egalcsa nu fie Int_ . _. piedicata naturaprobiemii. de sau ca faitor'ii ;i'i,,i-fi.'irp'";, r. conditiicare..ar impiedica egitiratea lor: altfet,oi" t.utuill' .*r_ cetem_lucrurile de aproi e. mai I eorema are reciprocaurmitoare : . Teorema XV. Dacd produsul.a tfti cuntittili variabile este. constant.,.sumo cstemiiimd ctnrt lor lactoiii' iin'il.;;i;."-'' \-rurorul , extinde se poateintrebadaceteoremele XIV !i XV nu se pot gi Ia un numir de tai mare dccit trei. Remine rn seamasa se caute,ing.o,,a.l;,:l3ir. Tcorema XYl. Daca suno pdtrotelor u douA fcorema Dacd sutno eantittiti

rli e ei ;:?ffi ':i,f "0"I|'"0":,L#XX11;,",# t in Ireipertigars timpi trebule

pe ._ Rafionamentul care l_am fdcut incepindc-usegmentul.4(' n p^enghi. incepindcu bD gi va hebui si gisim tit astfet ca acestedouE egalitAlideducent lA:Ctt:btt. ca lu:^L..t)_!

dite'xl+y2 estenininri-cind egaCuntxzyr esteco;lstallt' -surna cinri x:y' daceaceasta mica' deci ,.n1" ii-yi'este-cit -nrai

enurrl .poate unnetor.l seomrctric: ""'' ,Rl3li.J',Jill',i|'''';. dasi er.hivaltnta'nthluldrepttri areptin-gttiii

triunghinrirc Printre art unghicisoscr:l ipotenuza Fie linl'T;"U.t proprietili. (tig.74)
il""-.t ,4BC 9i ABxT-C: A7'?: const' : 12 2Et'z z ( i{ t1+Tr )' l- t'r Ad + AC2 l'A- n t 72 1A a I )'? 2A + - I Ti ir nt sr'ad l)eci Dar cirrd1 se mi$cade la O spre f' -ABAL' AT lui coresptrnde '4? ' Sl anumea'em minimtrl " ,"..t,f

i" dtoini'-u1-punit 'r' I'f ..li'"o"rlili"J.1lliifii;r;;;;mijloculcoardeiBC' Avem: "" not{m cu 1

fr g

rc

:;';"",,,L1li"!,i,i"*ll/);,?,ifi"i''ll;,'^!f,";u'!1"1 titdti '.'-- stnt egdle. suma (fig' 75) reprezentind de dreapta
il Ai on ..gt"nt doue parli -ir impartd constante E un punct o"t"tiit'''tuit 9i -in prin E ducem ErrlE'J ge. Construimp|tratuJABCR $i -o pe AR la distania.AE':-AEi"i^"ii r^ il-, iu, p,in ,El -. luat doui acestoi paralere'

[i:#' p;;"i;;' E f u na' FieT.iniirsec{ia

ffiiliit*jn'"',h'lnrn:'t,:ni"l','n'J;:o'* te '" .*;;& nehaqura mai contine doni dreptunghiuri 9i -9gale'

pir{ile l-e si EE ale. -' -G'"t,t"rraeurate' ^uina'.i-aimentiuni :l I;-gffi r%pi; unehiurilor nehaqurateva ti ml "llif"?,11i,"?i1lX1 _:*__
67

lui AB'

nurnere tl,v-;tg3'llll',gliifl'""ffii'$";e' vadic' *,-.:f rT"ll".:-1ii'r"idd*

eltj invariabil.Aria unuiadin dreptunghiuri este AEXEE

_ AEI?E este constanre, eg;te."" a-A _'ar;["i.r* si cunr fiind *, rezultdci ariile dreptunghiurilor sint maximecind fjrrtif. ej j Af

: 2-14' sao Be: 4f' oe adice'AC:k:zns_zfie, unae,af

care se ridici la pdtrattrebuie$ fie deci AC:ZBC. Segmentul dublul celuilalt. Teorema XX. Ddcd suma a doud cantitdti variabile este bipdtro= constantd. Drodusuluneia dintre ele cu cubul (respectiv este estemaxim ctnd ceade-adouq cdntttate tntreitul iiil ceteitai'e (respectivimpitritul) celeilalte. recurgind la precedenta, Se demonstrerzila fel cu teorema propusecititorului' XlV, care a fost teoremei generalizarea problemele pentru dezlega a precedente S5 tolosimteoremele care urmeazi. cele S luliil; pe careIe vom da aici rtu sint, in-gneral, lllai ; potrivitalrse, putem gisi altelemai simple Prin m'etode simple. teoremelor insi'ca scop de a limurl aplicarea dateau solLiliile precedente. Problema 33. Se dri un triunghi ABC Si un punct M nto' minim? bit pe BC. Care estepozilia lui tvl pentru sare :::- este Duceminil(imea,4D (tig. 78). Dupido teoremi cunoscuta' : avem
A
A tvl'

trebuie fietamijtocul sii i"i-ZA'';;;';ilrn,_ iil,,."flil,h.o::l"E

(5)'"r: _)_ o-e.

I:i
O solu(iemai simold-frra ajutorul ariilor, este Luiim triunghiul ABC, cu ,4_ !rO" (fig. Z6). peurmitoarea: prclungirea

'auial 1i BD:AB+AC, adici BD rep^rezintd, suma irru pdhatelor "ou.t"nta, catetelor, ca.ese cLrei.ti mi_ nima,esteegatA prrratul cu ipot.ni"ui, ! ir. ,3^"_1",1Y1,-cea mai.scnrJe, va fi perBt,, .A perdlcutara din B pe DC, care duse i ,. iace cu AD
,

rrgl /+=.4c siunim cu c. Avem D 2eoc _iii6':

qs"

,I-.-

,,,

an unghi de 45"..

,;'

"aititli'F: _--.1," ff ,?fl.:'J,otffi'h'ii'''et'i"i

Bc,: (AB+- AC)V.
Fig. 76
r,;

dinC ^o "pT"l.,1lg,, ,qerpgndicutari

i::. u|''', deoarece triunehiut 84,C, {l: este lsoscel-

.XIX. Dacd suma -^_^,I99."." constantd,produsuluneia din .a doud.cattitdli vd,.iabile este

" ";:, !,,,0 i!," ,ii,l,tr i:fn'_:,i ;;-;" :':,:li",1" fr?iuii'i'f,!if ;i:;"
cenra,deoarece dacAC coincide A cu B produsulesrenul, :l cind pe ".r1, altfel arc o valoarc oarecare.

Bttl'+ nE i2BLIx ED. 'i Se ia semnul daci unghiulABM esteobtuz semnul cindel esteascutit' $i : Din aceastirelaliededucem ln': Y:BM+ ^."- t_28D.
BM BM Fig. 78

"rt. Existenta maximului evi_ este , .

cere(tig. 77)ca AC2.BCsa fie maxim, cind AC+BC o?i.

Fig.77

Ultimul termeneste constant$i poateli indepirtat' Primii doi Xlll. termeniau prt dusul constant/d, -iar slma lor, dupi teorema este minimf,cind lermeniisint egali' adicl :
-^ D2

acestuiprodus. sii consideram dublul siiu pr: care sa-t ^ll,]o"ol -* , scnem sub forma

^"

:BM,

BM

ACxAcxeAE_2Aq.
Sumacelor trei factori esfe 2.4^8, -ti.-torii'- li leoremaXIV -- produsut va fi maxim deci.constanta _ dupt, .l"A ii Je.ri, "i, 68

de ande IlM2: BA', saa ElrI:-BA. Problema 39. Se dd suma catetelor unui triunghi dreptunghic. Ctnd ipotenuzaeste minimd? 69

Fie s sumacatetelor gi AC. Ridicindsuna la pAtrat .48 fl a p licind teorema P itagora, a v e m: lui

sz:TE + ne'+zlsxAT: ec2 +z4ex

-Ac.

i"fil"'l';'ill tffi x*lbll-$;il*"ilf'tit:i':#i*'ff

. t' ] l:'"t th' r:illllH-"[',:'#:'11'ii,T':..::llI pozilic' tormi.si illi"!"r"t'i"lii.it,eia
solu'i"#" 'it,""*ii"i dreprunghic' Fis uu
jumtrtatedin aria m'a"'tm "st" 'hiului ABC. ca se n" Aceasta arataca gbJin:ac::*: n..r.t" ne arata segqti": 3t:?1"1 Pe a drePtungniutut'. maxima -,,' l\.

rti'..i.itur"i,'iciunuitriunghiryi,:':"*0"LL:i:*i:'":;

EFAH $ig.}01 inscrisin 'triunghi:l Fie dreptunghiul -i3:

Cum s esteconstant, va ti cel mai mic cind produsrl BC enXTC va fi maxinr.lnsd, dupl teorema XII, suma Iactorillr fiind constantA, acestprodus esterraxim cinaaA-nCTriunghiuldreptunghic trebuiosI fie isoscel. Problema 40. Se dd un triunghi ABC Si un ltuntt D Ji.\ pe BC. Intre laturile AB li ,4C se duce dreafia EF, paralekr cu BC. Care estepozilia dreptei EI-'pentru care aria triunghirt lui DEF estemaximd? Ci existi un maxim este linrpede, daci observinrci ari;r stenule cind EF coincide BC qi cind trece prin ,4 (fig. 79), cu iar intrc acestelimite este o functir
continuA. Ducem inillimea .41 care taie pl EF itt J, Aseminarea triunghiuril'r ,4EF qi ABC ne dd :
EF AI

. #A

n:'l'J"' i.1'" :r::*.': dlillni'il',,{:"':;;,:*,.t1"'"l,Xl'tl''#i'Ti""uo 9:'"'i: '*J.Til;ldffi ;"J[i,lx:

lar laturile egale sint egale' cPentrrr trci soluliile sint eqale' triunghiuril( cchihteralc' toate dtcplintr-ttn triunghi. dut un lui Problema 42. Sti sr: inscric i'ird angonata sa avind huzo Pe

,iZ'iii'i)t'l,ii.

'i

Bc
avem

ai

, de un<le 2e: -B!!/4J

AI ta\ 2 t )

Daci S estearia triunghiului DEli,

( (m 2- r n2) a2 : h2l: ( nla+nh) 2+( n

..I: s: -) nr- + BCxvjxAI

Dar -; ' BC $i ,41sint constante, incit estedestul gdsirrr si nraxinrul produsutui NXJt. lnsi suma iactorilor acestui produs cste iniltimeaconstanta a triunghiului $i deci, dupi teo,4/ dat produsul remaXll, estemaximcind AJ:IJ, deci cind EF trec, prin nrijlocul indljimiiA/, sau cind E estemijlocul lui iE iar I, mijlocullui /C. Maxintul ciutat csteatunciun sfert din aria triunghiufui ABC. dat Problema 41. Carc este (lreptunghiul at ariu nnxtnu inscris intr-un triunghi, o laturti a lui fiind aseztddpa o latunr datd d triunghiului? 70

!(!:!' !t" ( t aria AF E1: : ; atia(BCE) :\ Insi aria 6eC) ! + arla (BCt'') aria (AFE) ' (BEF, -$l ; deci aria (AAC):

rte + aria(BFE) deS:*"

oh-ma+nh

... ah

qn

, + :)-=-

n(h_m\

, 14 . sau |

2 '

rr" roi"oauiaiu 'l expresiei

ca rezulta minilul']i Cumo 9i ft sintconstante' adicaattlnci cied !t'': I'" .-lti ltltI-rtu-w' n4' rn' -

devine: precedente $i identitatea (a2 (m2- n2) + hz): (ah)2 Y(mh-na)z'

#-;l'f,"'"J'#:?l{'1 "r.'*"tli?fi",:'Jni:l.1",1f l'-:i'litii n,,"*,)"$f,:3"1i.;"0:l;. 1l

sau cind -IL :

f.

In acest caz,printr-uncalculsimplu,ded.ucenr c,rr

;a h 2 5 \42+h2 1'l a2+h2

doi faciori a' ce observem avern ln membrul drept un prgdqsd.eare loc clnd p)' este constanti(egali cir ;;.ffit -'Maximul ii.sti aoi factori stnt egali, adici atuncicind

unde S esrearia triunghiuluidat ABC. Acesta este minimul diagonalei atunci cind asezdmoazil dreptunghiului laturaBC a iiunghiului.Valoareiac'eilui"mir,i,,, pe depinde deci de marimead acestcr a
A

sau -

l'. ;)':+

,,1 ,,/ /. " ^l\ l,\, \-,fii I ,ll\ - -\; \ \ i....1 \ I I D t

corespunzAtoare. va fi valoirc;r AIta minimului vom pune cind bazadreDt unghiutui fiecare celelalte pe din doua laturi ale triunghiului. Atunci,pecar" tatur, a triunshiului bure isezat;i trr Se ?qr" dreptunghiutui? va puirgf., taturacare face cit mai maie sunra patratelor laturiiSi a inellimii cores_

latari li de mirimea /, a indlfinri,

Fie 2r baza drepfunghiului, 2r,bazadrenhrnohirtl'ri a-.ti egale ^., ,.rte cu olametrut semicercului, inellimea ll tul, p perimetrul total 9i s aria t6tale.

ca .o unui se.constr.uie$te le un se.micerc.dreptunghi dionetru in afard pertir- ii"iriiriiii',,o,o, dat at fig-urii oblinate(fig. 82),care ,rt, iiri"^'utiiiii"iiciirrzt

R*i1"-?'::"il'i^ca,d sd .-uitu ."r fiind cel mdi mare, mai mic. Cum insA a2 h2: (a+ h)z_2ah: (a+ h)2 + _25 S. este acelagi rezulti cd.se va lua latura :i_:"r cu ineltimea in toate cazurile, ,, care, corespunzdtoare, iuri oa ,ii ;;" ".i Probfema. 43. o laturd

Fig. 8r

numitoruJ luir/

4r+ : P-2r +2h+nr, ce inilne la carese reduce r:ft sau laZr:h*r' Aceasta arala ei' a timea-totala fisurii trebuiesa lie cil latimea t"""-r" '.i""ri.i"-ru iniitn.rt. uneori problemasub forme ca : aceasta se O fereastrddreptunghiulard lermina sus cu,un se,mtcer(' pentri ii lungime iotali de toc de lereastra (sau de cero i; caiul unui singur geam) ivem lumina maximd ";;;i; ferestrei? isosProblema 44. Se cere minimulperimetruluitrupezului unui ccrc dat. cel eircuntscris ci Sa fixam directia bazelor ,qB Ei n'E !i se presupunem la acelaqicerc' ($i laturile neparalele egalel A-F Ei Bg, tangente
e?nt vzriahile lfis. 83). Fie I qi T'puncSi f'punc-. sint variabiletfig. 83). Fie lefe for de contactcu cercul 0, iar C $i

O fi-proiec{iilecentrului pe ,48 9i,4'B' Avem:

4'

deci

nr:E:Ee:srj si :E r" : ru -A'c1 a'c'

p:4(AC + A',C',),
Fig. 83

Avem p:2rl2htr;

S:2rh+ !:r@-2r-=rr)+

*'t:,V-p* 1,1.
+ (z ;) s:[(z +ll. p-(,+;1,1, +
;) auem

undeP estePerinleirul' 'Se estdminimd' Existenfaum:i minlmr ueaemcind paranteza cre$tepesteorice limita suma din paranieza' e"iaenU, cici "st. / se aproPie C sar A' de C'' de cind proiectialui Ar pe '48' TriunghiulAA'D ne di Fie D

eP:Ad'+o7',
egalilate care se mai Poatescrie: Pe de alte Parte'avem

Inmulfind ambii membricu (Z+

+18-e'C1''. -De (TT +FTr': ca' + (ac )': (zeOf

: +T + $ - <TETUl' :Ae" a' +zR xTo

7S

72

Cum insi

puten egala cele doui rezultate de mai sus $i avem

: nr +,q'r, Ae -Aia,

a( 1 ary2 a 24g :,:.-,q :,t-Cd + ACt+ l, C, - zAC . n' C', e de underezulti ce Ae xn-\::CO'. D"oar.c" produsulacestor factori esteconstant, rezulti (ter_rrema ca sumdlor este minima XIll) (deci p este minim)atunci clnd factoiii sint egalir).Dar cind AC:n'e, trapezul devinepatratul circumscris ceiculuiO. Problema 45. St tld triunghiul ABC Si punctul M, mobit pe latura BC, care s? proiecteazi in P Si e'pe AB si pe AC. Care estentaximul driei triunghiului.MPQ? Patrulaterul APMQ ulghiuriledin p ,sie dreptc:;i pnn urnlare esteinscriptibil. -are stru din M estcconstarit, fiitd Unghiut ci suplementar unghiul .4 al triunghirllui. cu chn Deci aria triunghiului MPQ esteproportionald produsul cu IW,.frQ. irrillimea// a triunghiului dat. Triunghiu_ .. _Ducem.(lig. 9t). rile dreptunghice ii BMP au unghiul-din comun, ABI B iailri_
unshiurfledreptunghice I tt CMtJ AC au unghiul din C comun.Deci:
MTJ AB MP
)l-

S- +TEXOI:41x : Aitr -olz, deci

F,ie (lig. 85) OAB triunghiul $i D7 inellim"alui. Avem AOl dreptunghic ne di Ti'z: d/. Triungniul

s,:Tf x par__of).
Xll, formi se vede' dupe teorema ctr produsul Subaceasti -o,l' ne o Oi :9+? ' Aceasta conestemaximcindd/ : \' " :uurl' ,, deci :OA {2' Agaoar,'48 estelatura AB ,ducela inscrisin cercutdat. Aria rninirnieste+ OA'?' Datratrlui
Aria este nule cind .48 cste un diametrual cercului. cind -sau coard5 ."rc. Dace arl presupune aceasle ,qr -ce in la tarrgenta r pind la.tangcnta de "ti.ltu""ii"L priul.r ea insasi, ;;;;;; initialanula'ajungc ialoarea "o ir' r;.;;;i-;;i^iri,rngtriutui ABo are inscris in cerc' apoi latura pAtratului la un maxim cind ,48 devine apoi din ia on *ini. cind A-F este diametru al cercului' cre$te laturii-patralunsimea .noupina la un alt maximcindAE rrcilPdtii finald valoarea tuluiinscris atinge si T', tangentei Pozi' nufdin Pozilia tiile initiali Si finali se Pot inlocui una Prin alta. ..

^,

MC
AC

MQ
AI

de unde,prin inmul(ire, gisinr:

MB X MC
AB t. AC

i'i'\
Fis.86

MP /. U-Q fi2

Dar numit('rii sint constanti, -MBXWC. deci maxinul lui fuPXMe' are loc odatd cu al lui Suna lslB+ fie :BC este constanti, deci maximul produsuluise obfine cind ME: MC, aaca atunci cind M esteta mijlocullui 7L'. Probfema 45. Care este triunghiut cu uriu maxind, avtntl ea baza o coarda a unui ce,c dat ti virful in centrul cercului ?
r) O solutie mai simpl?t rezult, de mai sus. perimetrul estc rninirr odatacu pitraluf sau(principiutSy. !'- = 1m aln'f12-tCO2 +1TC-T.'l1z Oat e8le, evident, rrrinimcind 7d=FC, deoarece4dD2 esre constant.

cu aria- moximd' Problema 47' Cart' estedreptunghiul pe .lnscristntr-un semicerc cu bazadSezald diametrulacestuia? Si Fie AB diametrulli CDEF dreptunghiulinscris (fig. 86) cu iniltimea Oe-n. Owem raza OE 9i - din triunghiul ODE .deducem OD:l r2-h'?, uttde am notat cu r raza semicercului.
Avem acum, noiind cu S aria dreptunghiului'

S: CDx DE:2hl-2 - nz, 32:4hz(72-hz).

It)

74

Insi, sumatactorilorftz qi rz-hz tiind constanta 52 va fi 12. .. 12 i maximcind h2: saah:, X . Latwa EF devineatuncilatura 2 pdtratuluiinscris ln cerc. Dreptunghiuleste o jumitate din aceJ pdtrat. Rezultici S:r2. Problema 48. Se da un cerc O ,i un punct A, Se duct pri1.A.o secantdcare taie cercut tn B si C. c'orr-irii' iiiimut ariei triunghiului BOC, clnd seconta se rotestein iurul luiti et 46 aria . ln problema am gesit ce coardacaredi triringhiului Inaxlmaeste latura patratuluiinscris ln cerc. De aici r6zulti con, structia urmdtoare 8i): (fig. Inscriemin cercul dat un Ddtrat Si in acestaun cerc O,. Din A ducem tangente acestultim cerc.pirfile lor la cuprinsein cercul O dat sint bazele triunghiurilor virful in O !i cu aria cu
maxlmt. Problemaadmite in generaldoui maxime $i un minim, acesla avind loc pentru pozitiaO.4 a secanlei. Maximele sint egale ca mdrime, insi diferi ca

DacaS trapezului' egancu| (Af'+ ng), lat AB este .inaltimea avem(fig. 88): estearia trapezului, care ariei s-a Problema redusla a gisi maximul unuitriunghi adica cercului' a unuiciic ai ca vlrf centrul d"'ri"i *aide ur. lie latura "" lii ..ee;iit"ti."t'^ a6, unde stibilitce A'g trebuie.sd celui -"it". s-a lui s este deci dublul tvtaximut iiillift"T'i'"'tliii'in -"di"e'i2' sauaria ptiiatului construit razacercului pe Earii'ii,il"', Iat. in ins-cris cerc' Daci iFeste mai mareca laturapetratului iata de diasimetrice aoua pairu-soiu1ii, iite doui atunciivJm' pe perpendicular '48late de diametrul metrulA-E$i inscris'solulllle se egalcu latura patratului trE Dacd este caz'trapeA8' In acest ."ao. Tiiooi, ti;;tftt fati de diariretrul dreptunghi. zul devine mic decit AE Cititorulpoategisi ugor c6, dac6' ."t1: solutii simetrice doua ,T,1-1,, oe'ai"menea avem laturapitratuluiinscns, avlndloc cind.{.'l' ei 86' sint A:8, maximul o;';"l;;;;;i trapezului iniltimea insa'in."ttii'i'' ;J'd;dffi;;^;""7.e', pitratului egalicu-latura nu *ii dreptungnl, maxim. caredevine "=tt ci inscris, cu A.B.

s: l<nfi + nn

(oA' :Oi \ A's :2 axa B'l' A's

Fig. 87

pozrJre. _ ...Daci punctul,4 este fe cercul O,, cele doui solu{ii se con_ ^ fundi intr-una sinsurd. Dacd .4 este-in interiorulcercnluiO', atunci construclia pre_ cedenta. devine imposibila. problema dar pie.O" nu-Si s.nsutl lasam ri leasce.. singur cE, in acestcaz,existi tot o singura :11il9,tol stabi sotule,ana nlaxime fiind a triunghiului bazaBC perpendicu_ ct lari in A pe OA. In cazul cind ,4 nu este in interiorulcerculuiO,, Drobtema se poatetrata foarte simplu gi direct.Observimce triunsliiul OBC a.rebaza OB constan-te,Si egalAcu raza cerculuidat. Aria lui va h maxima cind virful c va fi cit mai depirtat de og, decicind raza OC va fi perpendicularlr AB. UnghiulbOC este itunci pe orepl gr ItC este Ialura patratuluiinscris in cerculdat. Problema 49. Pe un diametrual unui cerc O se dau doud pu.ncteA si B, Ia egald depdrtare d.e centrul O. Se dui-ia)ate_ Iele AA'.$i BB'. in dcetasiiens, pind cetiii ciiui-ti-ali| e. La.re es-te maflmut ariei trapezului AA|B,B cind paralelele se rorcscin Jurut punctelorA $i B? DucemO/ perpendicularipe A,R, care va lntilni aceasH coardl in mijlocul ei t, DeciTi este linia mijlocie a trapezului, 76

I b- x H Fig. 89

Fig. 88

unui triunghi sumo . EProblema 5J. Pentrucare punct depe ba.zd

;'i:::,:{":i;':Z,i{l:';;t'{##""no-*'os '"'*;:,:'f itig. ss). Funclia studiateste: de :c, oa:a, De

hz'L cz-r 1a'+xll L (b-x)z)- (c lxl?: az'+ nY+-ud+nC""' ' 'iZtr-iiy 4 )sy:s121fi'tr?-x[] (b-c)-3x1.

ceruti este minrntrcind produsul 12 x (b_c)_3.r1sau ^ -- 9or1 'reorema Xil'iuma' fiiSriror 11 12(a-c)-rxl este minirn.Dupd rlrn(Iz\o-c):const trebrlie scriemci acegti sd factorisint egali, adic, ' 3x: b-c ar, * : n . t .
I

esteisoscel (D:c), gesimx:0, decirttreburc . . DagItriunghiul luat in piciorul Jnlltimii. Probfema 51. Se dau doud drepte puralele D,Dt si punct A tntre ele. Ludm pe D punctui B'gi pe D' punctitl urt C, astfel co unghiul.BAC iu |ie tliept. Secere minimul oriei triunghiului'ABC perpendiculare , li pe _.Ducem_ _B,.zlC, pe l' (fig. 90). Recunoigtem estevorbi ca despre mini t dupiifaptll ca, dacaindepar_ un p.eI sau pe C de dreaptaBtC,,'aria !A_m triunghiului cre$te memirginit. : AB:b, ne:c, ani:o',CC':c'. _ lie Triunghiurile dreptunghice AAB' 9i ACC'ne oau: Fig. S0 AE : A'V'z 88''--62 -' 6,, + nct: [O'z+ cc2: g2y 12. iar aria triunghiului.ABC are exDresia
: s: + AB-A1t!
l,

este minimd c"nd b2c'z:czbzt q$teconstant. Deci sumaprecedenta cu iia bc': cb', lnmullimaceastiegalitate b'c':bc' Si rezulti cd c-c, qi de aicib-b'. c,z:cz sas Triunshiul ,4CC' este deci isoscelSi avem 4CAC ' : 45' Unehiul8,4:B'este,deci, gi el de 45'. In cazul triunghiului c't deci' arii minimi, itreptele ,4.8 $i ,4C trebuie si intilneasce' minimesteDc' de 45'. Aria triunghiului D dreptele 9i D, sib unghiuri Problema 52. Care este minimul sumeipdtratelor laturilor baza mare fiintl unui trapcz isoscel inscris tntr-un semicerc, ciiometruiacestuia? Fie (fie. 9ll AB baza mare a CD traDezului idiametrulsemicercului)' cu baia micd (coardi paraleld .48)' / coarde, $i D' proiecC' acestei miilocul tiili: lui C Ai D pe diametrul,48. recuse minimului poat Existen{a Fie noastecu usurintd. t razasemicer' cu cului. Cind CD' se confundd AB. Fig'sl 2 petratelor laturiloreste (2r)2:8r2. suma patrain tangenta f, suma Cind CD este initiali $i valoarea telor laturilordevine(zr\'z+z(t142- 8r2.A$adar, valorile intermecum sint Ca finalAsint egale. s, ne.demseama a oarecare lui CD, de exemplu eAi| se i;'; ; pozitieintermediartr laturi exagonuluiregulat inscris ln cerc' Atunci clnd ea devine ce' TO: nC: gD:r $i suma devine (2r)"+ 3r.2:7r2'Inseamne spre una din valorile extretne'sumadescre$te a creste i'oinina-aeIa un comporta minim. din nou, deci Problema In sumadespre care este vorta, AE +^erta.2/C2' primul Termenii rama$i dau termeneile consdnt $i il putem indepdrta' poatefi suprimatgi deci ne rtrmlne stlrn 4-CF+2AC2. Factorul2 de studiatvariatiasumeizei'z+ Ee'. K": AB ' 'qC':2r'AC ACB avem dreptunghic ln triunshiul Ficind inlocuirea,suma devine si eT:CO:To-(A:i-aT. 2\r-Ae)2 +2r 'AZ'. Suprimimpe 2 si - dezvoltlnd ne rtrmine -EC') cind minimd produsulre'i'r care este sama12-AC'(r-AC'), este inse/, lungimeconslTti' iriJ r"*it. siita iiit6iito. acestuia sI Xll, trebuie avemE' :r --AC', deundeAC': teorema Deci,duptr -C :Ze-O : r , Aceasta arati ctr baza mica este ne .! , D "uo iumltate dilt cea mare,adice din diametrulcercului'Figura '4CDB 79

b 2+ b' 2! ctJ,ct2

sau Sz: ! t p.z:, bzc'z t4 \' . -b'ztz b'zCtz). termenul constant 1r2c? gi ne rimine de cercelatminimul lui b2ct2 Lbtzcz+bt2ctz. Triunghiuriledreptunghice ABE gi ACC,sint asemenea, de_ oarece,avind laturile perpendiculare, unghiurilerespectiv egale. au ' Deci avem esalitatea
AB' CC' b t'

Putem suprimafactorulconstantlSi

af-:

-lc, "au

b'-

saa b'c':bc.

Mai suprimemdin expresiaprecedentiteremenul b.2c'2care este constant, c_a_-fiind ca bz& Sine rtrminede cdutatminimul egal samerbzc'z+czbtz. Avem,ins[, (b2ct2) (ezbt2l-gzszgtzstz-gta,s41g 78

!i

I
rl
.:ste, prin urmare,o iumitate dintr-un exagon regulat lflscris in .cenc. Problema 53. Se dau dreptete AX $i Ay peroendiculare .una.pealta ;i un.punct^P in-inghiul XAy. Sd'se'ducd prin acest p-unctdr&pta EC, astfel ca ario triunghiului ' ABC sii lie .mI ma.. . _ Ducemprin P perpendicularaFtr4 pe ,4X qi perpendiculara - n PN:m pe AY (Iig. 92) Avem Aria minimi esteS: + (2m)(2n):24n, adice dublul ariei dreptunghiului.,AMPN' Probfema 54 Care dintre trapezeleinscriselntr-un semicerc eu baza mare pe diametru,are aria maximd? /4 perpenD Ducsm.iri traleztll A|SC inscrisln semicercul Avem(fig. 93): diculara O/ pe CO. Fie S aria trapezului.

il

I
I

+T s: j tAE e$ xo-t: @A D xOi, +

'

aria(ABC)-ana(APB)+aria(APCI,

s2:(OA+ID)'?xCP:qOA+-tD)'?,@rt-tdl:tOA+t-o'tlx
x QA-|D). patantezelor egalecu 2OA, evident conllant' este Insi, suma Deci, dupi teorema XX, maximul are loc clnrd OA+ lD: ce dio .utu se deduce /D:9, - 3 (o-A-14, de undescoatem

rc x i a*n, : I iB, cua! Te pN,

ABxAC: n ABlmAC, ^'
Fls. 92

,o

n l,B AB-m

A:l-saffi -ry,
lnscris Prin urmare,O/ este semil:turatriunghiuluiechilateral iegulat lnscris ln cerc' in cerc, sau apolcmaexagonului Avem

:sau,inmultind ambiimembri .AB,avem cu TB < lc'_:lE

AB-m

Prima parte trebuiefecute minimi sau inversul ei maxint. avem -lnverslnd, t VB-n | ( | rr \ ABxAc nAB2 .nrI o nnE)Inmullin primul factor-_l cu tractiaconstanti3- atuncisuma d
AB' N

s: +

:r,2eer...rz

.celor doi factoridin parteaa doua este constantaf Deci maxi.mul produsului loc cind factorii slnt egali,adici are

A r0t FiC. 93 Fig. 94

'
.de unde

-+ - ]---g AB sau -3': -L, nAB n n nAB Zn

-adicl M trebuiese fie la mijlocul tui .48. Se conchide N lrecd buie si Jie mijlocul lui AC, iar BC trebuiedus prin p astfelca punctuldat, P, si fie mijloculacestei ipotenuze. Penirua o construi, .ciutem proiectiaM a lui P.pe /8, luim i14-B unimBcu p. -.A-it4-ti .80

^:+,

Problema 55. Sri se lnscrie intr'un cerc ddt tdunghiul isoscelcu aria maximd' -ln-T. rie """""'i,i.-ttitii!ni,ii7bd {7 ini$mea triunghiuluili-OA:-OB:r, ra?2cerculuiO. Unim O iu A. Notlnd cu S aria hiunghiului!i cu r distantaOI, avem

o, ln rnscris cercul avlnd

s= )r . nlV=F . 1r+xy,

32:(r+xt2 (r2-x2) : (r + x)3 r). lr{ Maxime ti mlnime gometrlce

8t

Suma r+j(+r--x:2r fiind constantA, dupe teorema XX, maximul 52 are loc cind r+r:3 (/--r), de undex: !, Ului lura 8C este,prin urmare,Iatura triunghiului echilateral. Tjunghiul cerut este echilateral. l'Y-J . Aria lui este Problema 56. Sri se lnscrie lntr-un semicercun dreptunghr U!!,Q, cu baza pe diamet1u,_iar pesteet un triunghi isoifilqiC. ostJelcn oria pentagonuluiMNple sd lie naxihd. ::_l^l--!:: l! diametrul perpendicurar pe qi C pe r
-F:
12

Ar' aslfel ci avem , .4/'/ 9i tangnta Din ,4 pleacasecanta

t

A d - n xn ' :h
Rezulti ci
h (h-2rt

(h-2r).
12 h-2r

nz....-

sau

7:-h

'

,/,-B rl:n..T;..;#;:::::H#,u_,
'

-l

Fis. So

:2 .

cp l .e r + Np ) y : (oli+Oe)x'cP: el x-c p

/BC Ariatriunghiului este,LBC xn : ICxtri:ah. ln loc inversului acestuiprodus,ci ciutlm maximul si ciutlm minimul
r-l seu,adiceal lui i , saLl al patratulJiacestuia.'rr1r-1, .rt"-l P" puteminmulti cu 4r' Si scrie astfel " I2l l''

Luind patratulacesteiarii, avem

,aria(MNpte lz-elz xTpz" lnsl Ctr:el xei,, astfet ce pitratul ariei estedl3 x d CantCI +eV:lf:2r esteo constanti,aria este maximi cind
|

Flg. 95

a'\ h

InsA,dupe cele aritate mai sus, suma ', * ]i- este conceeace ne di stanti .gi deci produsuleste maxim cind # :+, h:3r t\. cu isoscel aria minimi are ca lungimd lnil[imeatriunghiului lntreitul razei.
$ 9. METODA LUI GRILLET

iu

cr:ir-et.

adicd [ -% /c':

Rezulti ci laturaPQ a dreptunghiului trebuie dusi pe la mijloculrazeidl Ea este atunci laiura triunghiului echilateral lnscrisin cerc. Se gtrsegte aria maxime este" ce 3tl?r, :1,2gg . . .rz4

Se poateobservaci pentagonul maximMNpIe este o iuma_ tate de exagonregulatinscris in cerc.

j

Problema 57. Dintre triunghiurile isoscele circumscrise unui cerc, care este cel cu aria minimd ? isoscel .48C, in care AB : ,42 (fig. 96), notem : ,-._ ln triunghiul : h, dl:1r: ot . c/9: r. 1t1un*niurilJ areptunghice 9!=F qi = OAD CAI au unghiul din A comun, dtci stnt ise'menlasr : avem -oD -A6 : -fr , oe unoe rT D oh

ei sub diferitele constante, Metodasumelorsau produselor factori sau de termeniii nu se.poale informe, cere egalitatide In trebuin{a in unelecazuri particulare ale datelor problemelor. cazuri este posibil, uneori, se gesimegalitefle cerute asemen-ea inmullind factorii sau ternenii cu unele constantenedeterminate, ale ciror valori si le deducemtocmaidin condiliade a face pometodd a lui dbile acele egalititi2). Aceasta este aga-numita l^ " -* + i= t ,
r) Deoarece ultima relatie scoatem valoate duclnd aceastd din 'r2=rr $i f22Jr2r

avsm

E2

-C

2) PrinciDiulmetndeieste ln fond, dupd cum ae vede, acelaqicu cel pe care l-am mai aDlicat in problemele precedenle'cind am inmultit unul dln fictorl cu o condtanti corvenabil alersr, numai cd aici vonl face acela$ilucrd nrai mnlti factorl deodatt.

fr

+n'=t-

GrilleL dupi numele descoperitorulJi sau _ cum i se mai ei, ztce - metodqcoeficienlilornedeterminati, maib_ine ceconste sd lutrm exempru. in ea, un __^_.._Sgj:_l -tnfelege t'resupunenl avemde ciutat maximulexpresiei ca (.r+4) (x.j b) (c--x), in care .r este variabila, iat a, b $i c niDteconstante pro_ ale blemei. factor 2, sumafactorilor fi inde_ cu ar . Daci aminmultiultimul pendenta x. deci constanta. de Alunci, pentruca produsul fie si maxim,ar trebuisd avem x+ o:x+ h : 2 c -2 x . Dar aceastaar cere d: 6, in:lt, daci a diferi de 6 prin natffa problemei, principiulnu mai este aplicabilsub aceasti fo;mtr. rn.asemenea cazuri, metoda crillet conste a inmulliprimii lui in doi factori respectiv constantle cu arbitrarem 9i z, aioiiicti prin aceasta conditiile maximnu se schimbi. de Si lutrm,deci, produsul (mx+ ma)(nx + nb)(c- xl. Sumafactorilor este acum(n+n_l)x: (ma+ ab1c1. , Aceaste sumear remineconstanta adici iniependenttr varfa_ di bila x - daceam kta m*n- I-0. Atunci, juttipune lonaifa am de maximmx rma:nx+nb:c-x, de undeani scoaie m:l--I' x+a, " - -1 6 ' -c x + as$elinclt conditia pusi mai sus pentrum Si n devine: c::!. , c-x - r :
x+q, a x+o t'

va" Metoclase poateaplica insl !i la produsecu mai multe riabile. p.rinaceasta Este de observatce cuatiala care se aiunge mese obtine prin apllcarea. car-' metodi e;te a:eeeiica e:,ra[ia

iliiii*iilt.i"tl-ii'

maximelor pintru' atlarea *i.oror' ditirenlial,

Si minimelor. Sl trecemla citeva apli.alii. lluce ; Problema 51. Se dd cerculO $i dreapta.DD'^se.! iui i'i oo', ri, p prbiecttq R pc DD''Cinrl ,oorai'i6-i'iToirii iste itx',n'i aria triunghiului APB'.

aacaiitraa AB scdepli eazdparalel

CUDDI? Fie I m ilocul lui AE 9i C Proiecfui pe D''/ (trg' 97). Coarda AB tia iiirrd orial: a cu DD, drrapta/C trece b. fri.rneniurilenPB, ACB sirrt "rin comuna inel!a 'iid $i 6chiva'e.rt.:, baza mile eralett. Avem (notlnd cu S aria triunghiului)

+at. s: + EBxd:ux(Oe

Fig. q/

Din triunghiul dreptunghicAO1, scoatem

-af:on' -oi', t"

s-;7<oT+dlf :pe +oh"Q=*-d'l +-oi) -dn' : (Tc+ uI) @e . (dA +Ei @a

irr Aici. OA gi 0e sint corstante, O/ estevariabila'lnmul'' de fa:to ilor devineindependente ii"'irr co 3, 5na ririitur "ot' ' vaiabila Oi,lnsi nu putem-luaOC* Ot:On+OIJ'On-Til ce ar irebui sl ivem Oe : fA, ceea nu se poaterealiza" ;;;;." la de:lt da:i DD esletangenta cefc' sd De aceea, aplicim metodaldi G r i I I e t' Inmullind ultimii doi lactori cu m $i n, avem

de unde se poatededucevaloarea x caretace produsulmaxim. lui vizut ci pe unul din fa:tori, anume pe c_x, nu l_am - . .lr cu o constanta lnmurllt arbitrare pe primii doi. De multeori, ca insi, este bine se-i inmultim pe to{i, ddoarecealtfel se oot ivi unelegreuteF calcule, pricinalipseide simetrie. Ia din ln, cazulunei singurevariabile, metoda cere descomDunerea expresiilor ce.avem-_de studiat, factori gradulintii. ln ieneral, in de poate aplicaln mod elementar dicE avemmai tult de 9a.nu fe Irel racron,deoarecese ajungeIa ecua{iialgebricede grad superior lui 2. 8;l

nOD' n O +-o ,1! : 16e n fde+ on @6 + m r) (no-nI) Problema8e poate deci pune cerlrd maximul ariei ABC'

85

o *,di5,,1X'r'"i$ ,#+,3- or+eoe nb + t :l'j:"fi

dc +oI 4 - moA+ mot = n6,- n61,
._ d-c+dI o A -O I ' oA +di' ^--P E l -dt.

2+ m _n: r * #,

_ H :o ,

2dF+oe xOl:642.
Inmultind 8 cu 9i adunind ar de

rc +aoa"o+JJ"ly"{: op ;"'", -"*

tq'Ot+Oq'-Oar+sAd, al_ _oZ_t V,Er*r;---o,

Deci, daci DDt teie cercul, sint dou{ solutii dilerite, una lui cr:ndcoardaeste deasupra Drr 9i a doua cind ea estesub O. ln mod aseminitor, cititorul se poate ugor convinge singur la cA,d,ac6, DD' este tangente cerc, nu existi declt o singurasGiD lutie, aceacu semnulplus in fala radicalului, carecaztriunghiul obfiinscris; clt privegle valoarea ,4BC este triunghiulechilateral nuta pentru Oiclnd luim minusin fala radicalului, ea nu mai di aici un maxim,ci pozi(iainitiala,in care arla este nuli. daceDA este exterioarecercului, avem o De asemenea, la singuri solu$e,cea pozitivtr, cealaltedisparindlntruclt conduce cercului. o pozitiea lui .r exterioartr Problema 59. Se ceremaximulariei unui triunghi cu virfu .dat A tn afara unui cercO gi av?ndca bazd o coardd a acestui cerc,paraleld cu o directiedatd. /D. Fie DD' diametrul cu directia

d datd,situatla distanta le A, r. tl4

fr#iilroffifiil,;'ffi
Sl

'ldfi #.,J*1ffi ,"'ff'$,',,,"i,1ffi :t:ifi -iilft fr**iiiffi ?ft

( A ^ o .o+ - ^. csrc solulta cu

:lij#::lri*fi iifl?:i1t[t,:,';:#:d"HTffi :i## 1;#l"iiffi l;.:ifi i!,t1s.,"..T,""",::11,,trf ;,*::

Sd cdutinr a ne da

,'\ pina oD' jl i miito'cuirc iiG.s8). tui ri

,Avem

8C .; cerculuiO, .r distantade la coarda

e,<_ _

:2lV=7, BC:2Ie : s: I aCta+ry @* gtlr2-x2,

.s'z:(d*x) (d+ x) (r+r) (r-r).

,/l Fig. StJ

Aceasti funclie este de tipul celei din problemaprecedente pe Qi se gtrseite, o cale analogi, ci maximulare loc clnd
I:

_ a + r l a :1 fu
4

ig4iirt'*r';H.*i:,..';;l

opuse ,4 lui Se vedeci, in pozitia de maxim,8C estede partea 1a|3 de DD'.

S IO. METODA LUI FERMAT

,ui ,u".",-"."

;r-;;i;"# "iiiX,,i:'i" fl t"nil;,i],;fl,,m Iii f,,.1 l li;f :T

n6

O metooegeneraltrpentru grsirea de maxime $i de minime a lost date,pentruprimaoari, de Fermat; ea este o metodi algebricA,dar se poate aplica in mod geometric la multe acestei metode, Lagrange principiul chtstiunl laid cum expune publicatide Fermat ln carteasa ,Despre maximegi minime'. ,,El egaleazdexpresio cdntitdlii cdreia ii cdutdmmaximul sau minimul, cu expresia aceleiasi cdntitdti, In care necunoseuto cste mdritd cu a cantitdte nedeterminatd. Face apoi sd dispard

a7

ry{###{#tr#r#ffi
;:i^'i;;::;o!:{i!:!';:'ox:f:,J,ir t;,;,r;;,t:;,,,n;i';;:,x"f
i'na,q, ee (rig.) li'",', :,il-##h!*lflJ :,:::j:l1",. rnice depirtarc tnr. Luam pun:tul B la o de insprepentrur.""a;;;t;_"";;11;ll;,fl:l M F. y;W
Aria ceruteeste
4 tl I
rtn , , ,,,,p"r 1rr c 1rrg. 991

Problema 60. printr_rtn

Dupar.metoda tui F.irui?u""i"

r
Flg. 99

adici

Euxru:ETxFB sau r u r u =(eu +M$ q-vt_ u-b,1 " impdrtim, apoi, cu

cr3$tesau des:regteneconinl.)pefld:nttr colstdxte,deii variaSita sau maxlme mlnlme' prtim ba.aca ia gasim. tenit.Pea:JJt fapt re forrni a fost p,lse mJtodl lul r ermat, se.pare' Sub a:aalte de o.,,troprita oare, catreAntonio Montf orte, srlb al cirui metuda p.in unelccarli mai vechi'Se scrie ;;il $ ai intil,reste funclieipentrud)ua valo EA 5i CB ltig' 99) apropiate expresia ce care Eu" a variabrleiilldepet.dente, se Fresu!une de valoarea se expresii, tac ar'ele ;,se sau m,ttimul egaleaza aat"-iua maximul se lrarlea inliia a perrtrusrmpliticarc, tr(ce totul-in trirrsl.rrmari cu diierelt1EA-t'B' ,Diviziunea egaliteliiqi se divide egalitatta ldcir'd EA,: EB:. Ltul, egalilatea posibih, deoarcce eite, in gencraf, la ea red"cindu-sr o identiiate'Dupd piiniiii"i cste'verilrcatS, -EA gi gisim o ecua{ie ZI:FB:-EM EB, {acenr irparlir.. prin caredeterminl c,'1. Pe -mai pe cale, exemplul-de sus' lati cum se trateazi, aceasta B Luiimpe dr(aptatF p'lnctele qi '4, foarte cautat. Fie tll-punctul $i ipropiaiedt M, la dreapta la slir'gaaccstuia'Punemconditia EIxFA-tSxh/., s8u sau de unde

Eu xF-n_Eux rtvt_Eu aE+il\Ffu_M-et. x

:T r^,'^'in' r#r !!"T+o)u, dreptungl: nitx:l riu,'i,..lll."1ii_ t rrebutesA tie egale, iT unpdtratl ce concordtr ceea .o'uiori"toj'
Fermat noteazd e r cu

I48 $i grsim Fa:EM+trt

Suprim{m ambele din olrti pe EMxru,

EAx@F-EA)-EExPn-Fa,' -n EFteA-r q - @t r o11E - En, Et'-:Elren.

*iroiiii' lij""il3i.",llr'i,,|er

M pe acum A 9i I si coincidacu (EA- Eivtgi E'B: flli Facem qi gesitm, ii in cazulPrecedent, ca r), constain a observatie' O alti metodl baz?t{ pe ac.'ea$i Sa luampunctele Cezt"sipinbi"mapriii ncepalititic(nlridiclotii. lui I oisiinte' ale cu a,'la slinga9i la drJapta 14' Sa ;;iT " x Fullctlacareia cAutam maximuleste ii pon.r ,:: | $ Etvt-: l:1:r-a absciselor $i zatoare corespu funcliei, i1f -r1. Valorile -EB:r+o, sint mai mi:i d.:cit valoarea iullctiei corespun-zitoare dA i EM--x, daceaceasta un maxim avemlnegalltallle abscrsei x (r-x) > ({+a) (l-r-a), x (/-x) ) (x-d) (1-x + 4)'
r) Ace?8ld de retodd a fost expusd C. Alasia vot. Vli, 1902.p. 197 1N. Red. E T.) in Matematici"' 'Gazeta

;ffi"[:;:::: -,. I.1o9.,-",pi;;;';;' ff;I,#iliJ::a: A$a, o-tairaill li-o Xir:rlte. -inratigari. de lXt&ii,l:6.1gfli,:t+:H,:::if;";::iiei.l,i,o..1.",iTi,r,li:
arte cuvinte,ea se poate r unii" xe.mp,u, priuino

ffi:fr'it;4'"",Tlli;irxr#l{Liifi"':rui'il'i":!ili;"[t

,:;ff i"r,r;it'"{;'iiwni:timzTi:r,ry#!##::if

Hffi*:*;fl "i$it{::i"':'iT:xi:;1fl ri;i,;i,1,f *fi:T;j##,i

E8

89

..care reduc la urmitoarele (destecindparantezele .impi4ind se $i cu numirulpozitiv a)z 1l-2x)-a <10, -(l-2x)-a 10. Daci luim pe d foarte mic, scmnul in prima parte il da celilalt termengi prin urmareinegalite$le devin contradictorii daci nu luim neaparat-2x -- a: - (l -2x) - d sau /-2J:0 I sau
I

':::":*"i'"?::i, Hi'ir,"S*fr:i#",#rg.ifl
esaritate":^*tHcTSi?ulrE, :.r$l: gn Sf; Aceaste .tsJi
F(:tr*' o" oinrcese contundii ""'11""!t"it;;;:iB: h utsi11 segmengeseascamijlocul se punctui trebuie se p-l:fa P
IJrte calllla' pl! Pj tutuiA7, de pe dreapta: se Poar( .onrlrui asrfet Ducem dreaPta Aceasta

prin Iati acumcltevaproble[e rezolvate metoda F e r m a t. lui Problema 61. Se dd un unghi AOB Si un punct P in el. .Sd s( ducd prin P drcapto APB, astfel ca produsul segmentelor PA $i PB sd fie minin. Problema nucompodi maxinl prin P deoarece, daci dreapta duse este paraleli cd una din dreptele date, orodusul devine infinit de mare. Luem (fig. 100)doutrpozi(ii APB, de o parteqide ale dreptei alta a pozitieide minim: A'PBf qi A'PE. Dupi principiul lui Ferm a t, trebuiesi avem

oij- r aig.' pu,ur#7i''r"-' roi t';li', ng* f L-jf,',:^ fr:"i

I'tt' AOB. tezttlli cL PA,1 - . nb Fig. 102

i;; ;;;ri-ii"".t.lg {;^D'j 4!i qi

;ffi ;;";;;';i'ui1gg"it*'rte

-ffi i
Fig. l0l

P Rx F n ' : p g x p s .
Aceasli egalitatene arattrcd punctele A', g gi F slnt A', pe un acelagicerc. Dactr A' se apropiede A, in timp ce gi /n se apropiede A, atunciqi B' 9i B" se apropie de B dintr-oparte Si din alta. Cind acesteperechi de puncte se vor contunda A gi B, in cercul devine tangent in A la OA gi in B la OB. Insi, atunci, tangentele gi OB duse din O la cerc .sint egale; triunghiul OA O,48 este isoscel$i rezulti ci dreapta.4PB este perpendiculare pe bisectoarea a unghiului,4O8. OK Problema 62. Sc dd urt urtghi AOB Si un punct P ttt itttriorul acestuia. Sd sc duca prin P dreapta PAB, astfel ca produsulsegmentetor OA pi 0ll sri fie minin. Fie APB (fig. 100) pozitia ceutataa aceleidrepteg A|PR, A'PH douFt drepteapropiatede APB, astfel ci avem On'"Oe:Ot' x O E . .90

t de clrelptd AB de lu"ngime Problema 63. Se dri segntentul td l':::i!j.i corg pe.el scgmentul si se cere a se deternttna -pD" a purlilc ramosc-fisri aiba lungime. .m'axtnru' intrc iriioiinitl ', iar a:R crutat i""*itea segme-ntului cD' se avem li ^! -BIt' "'"t"d" ramaset"g'. ibZi' Si cere lunsimilepe(ilor ':--1b -l:'!': ca c se tre maxrm' ':'E;';;;. iu acesteconditii$i cu condilia marimea - atii pozitia' cit si segmense determina d;i; ; i; tului eD-si deci c:O'-Aceasta c se a$azain /, avemc:0 c6incide."1^9; va lui c..l-liciD lton"' .r," Vilol,.-"initiiii ouuro"ti-fin'la' lntre acestedoualimite' deci c:0 este b--0 si de zero' e-stediterit i-i a-'ri"""r"ti iiierite de zcro,deci $i,c c' ulatt"', un maxirnpentru FrSLrlt* """'Se ^a.it"' ca presupunind C' este apfi.e. meiodalui Fermit' e spredreapta' LD cu distanla porifulaot ta. Deplasimsegnrentul in C'1)-. Trebuiesa avem ; e)(l-a- -c-e|' c2:ab:a(l-a-c\:(a care dezvoltatigi simptificatl ne di ae: e (l-a-c-e)' ImPirlind cu e gi ftrcind e:0' gdsim 'a:I-u-c:b' 9l

dci,segmentul trebuiea$ezat CD simetricpe 14 adici miilo,,rrl sau trebuiese coincidecu mijlocul lui AE. pozi(ia eD. Cit privegte lui mirimealui, dacac= ,. ,,_ -ir. ,"fl"t on cz:ab rezuke. c2:az, sau c:a. sau

rezultaconatunci isoscelEi deci unghiutCOD are 45"' De aici cercetate' it*.iia tui CD caredi maximulsumeiduce ta un mg11t solu{ie Ne dam seamaca aceasra ,J1^iefl

u.ratii] ilir..*
frfuaLwr. vsvlu'

c :a: U: ! .

D ;;; ;; ea. crnd

-iitg""ti i" D la semicerc' care ie inc,lnat !1. "se -:l

i-"b--_-_'

inse ." 6b-y r""a" -t_tt3--ov.t)' cu r-gt*i; t, ;";"$it ca EE $i scade DE" lnsd ii^i"oiil D ; "o-Dr';
Deci in amiridoudcazurile, s scade $i rezultl ca U E <Tg. re +TD este maximulciutat. "punctuluiD rczalttr Co*ir*ti" grafice pentru deteiminarea imediat. ""--'-Su do"" din O o razi inclinati cu 45' pe diametrulAB' cu intersectia cercul este punctulcautal. ""-'-ii' qi valoarea maximului'ln triunghiuldreptJtiisit, ii "ioiat Oe:

depraseazljn ?'igl:t ::4c*9?jillll cind D

-_

a:;

Fig. 103

Atr+eD-IeteD,
de unde deducem

de unde ziC':Ttr, OCD, avem unshicisoscel aecis:r+rVz: tt + tlz)r-2,4142...r'

$ *'

eD:ec_Atr+-cD:-cD_ee.
Ridicindla pitrat, oblinem AO2-g112-2g5xeO +eOz. Ins.i, segtie ci eD estem3dieproporlionali

Ox perpendiculare fi Oy se mi$q-(t Problema65. Pedouddrepte 'vitizete si w' de u a, .ptectnd. Io unUoii"iiii'-piiiir-A-ii -'.,uapropiindu-sede ucestpunct' a disiantete si'b de punctutO Si Care ia fi depdrtareaminim.adintre A si IJ? (fig' 104)' Ouia uri timp t, punctele gi A ajing in A'9i B '4 gi OB' : b.-wt' 9l aSa cL-O/t:a-ut OAB| ne dd: Triunghiufdreptunghic EI

intre .4d gi tafeleE,, intre sic,a. eguritut"Jo.'r.1"*'ii"fi, si BC ac, l'.,r",.

sau

sau, desficind parantezele,

rc x nc : ecx ec_zc Dxrc, +ee, 6 c+ ee @e 1 x Ee tco xec, ec,2 _ ) -ee :K +

TE :o,q''+OE': r,a-ut\2+ . l l ,I +(b-wt)z:(uz+u\f

'aC x sc-e1 x (rc--Ee>Cd,: rc x nc_zeDxel +e(2.

gi Reducind simplificindcu C3-, g,isim

sau

2cD:2ee+ftOA+ -@d-Oe oc)

pe eD se

fi:ze7 +2sc,

eD:ee+Oe :OO.
eD, deciCZr_g _se si oC':oC ei gesim CD:De. Trirrnghiul ai.pt""edZij*t" 92 . jacglacum confunde cu

-2 ( a u + b u ) ) t + ( a 2 + b 2 r . - . . ) L _ , - \ _ , , A *a az+b2 " termenulconstant . SuDrimim qi ne riririne segesimminimul functiunii Fis. 104 r(u2 D2)t2-2 (aD+ bu))t. Pentrualtd valoareu a timpului avem: (u2 u2-2 (au btu)u. + +u)2, acestedoui valori,dupemetodalui F e r m a t' varianta Egalind 1uiMo-ntlorte, gdsim a + (uz w2)tz-2 (aD bw)t : @z w2)u2-2 (!u + bI -):1: ' ! (t+ (f-r)' n2l z(ai + twlQ_'Q : @2'7 (t2-uz1 : @21w2) u) (t +u) + 2(ou+ bw): (u2 n2)
E. T.)
r) Deoarecetriunghiutile DE'D' si D"E"D nu sint isoscele.(N. Red'

93

9i ficind t-a, gisim 2 (aD bu) (u2+ u2) + Zt, de unde r-

Ridicim la pitrat qi avem

Cu aceaslivaloate lui a r, s61;ns, dF:a -ut:{!l!:!lg -'

Diiii-i A'E'z:64} AeCt

aD+bu a,+uz

.{ , ','uz.'ee2 +u2(fr+-Bd)+2utu'Cc' trC"+EIf:u2(BC'2+

tou:-aw) o. I'2 ru2 + 46 U,z- (qa-btt)z . |z +to| UB'- b -ut:

: ee, + w.-c ), zuw.Tc.'l Ee I B:8- uz (EU Ee). c'2

lmpirlim cu Cd $i facemapoi C7:0. Ecuatia rezultateo

^:":r:'::;;:::,:i;!'r,i,;r,'Ff ;!:ii;::,iri,, 'st ',i!!,)' ^!!!'j!t' u w ii'cire ct

f"in se orrr"lrtX,E1' care parcurge
t: !! t9P _ w4e+udb ," uu,

l' ?f\^;,,uf',!' r':,fr ro,::, !: ^! uono iru pe s sss r t b t y, 1o,,,-r

AaE _ au_bu l&+w' Daci u:ra, atunci 4;6,: * U_ol.

, cu dividem 2, $i gtrsim /ffiW:tBc, BC ftz+-nd eD

to u t,

deducem de unde

; x,:6i; : !,{; ;, ;r;,;i iii: ru

l'"',#f il'""^fl*,1,"";.'fi:;if *l*f"'F".i1"fl ,i,ii: -.8 :

w(AE_E4+u /Ee-+Et. ,j;X..rat Deprasim pec puJin in.'. "**ti"ii',i|ril.il::"S u(v-a )+uV Ee+ELf w _Ee) -EE *: <A-o +u y'frE+Ep, -' " u;ee,aulfifip :, /@EE.
94 Trebuie,agadar, ctrutem si minimulfuncliei

e o-_EdeD / Ee jE;t. ; _

simpli. Luim PunctulC se poateob{ine printr-o constructie cu doul lungimi propo4ionale u gi ttr. Cu prima ca razi descriem in un cerccu centrul D1tig.106), iar la o deDertare egald esalecu ceade c I depertare a doua,de la B inspre A, ducem o paralel6 la BD. Aceastataie cercul lntr-un punct E care, unit cu D, ne de o dreapte ce taie pe .48 in punctulC ctrutat. Relaliagisiti mai sus arati incit timpul astfela$ozat, ctrC este in care automobilular parcurge drumulfecut cu calul str lie aceFig. 106 la$icu timpulin carecalul ar parcurgedrumulfecutcu automobilul. pe Itroblemaare cazuri particulareinteresante, care cititorul refracpoatepropunesingur.Ea ste in legtrturicu problema. $i le a luminii,studialide Fermat, ca o chestiune timpululmlnlm tiei doui mediidiferite'spre a ajunge in care o razi de luminestrebale punct dat la alt punci dat. de la un Problema 67. Care este maximul sumei dintre lungimea unei coarde a unui cerc dat Si distanta acestei coarde de centrul celcului?

fiind O. Se gi cercului ei, Fie IE coarda / mijlocul centrul :r, Oa:x 9i nottm cu s Ol tai ceremaximul Tn+d.i. Punem sumaal clrei maximse cauti. Avem(fig. lC?):

s:TB+di:zl-7n-PL,x.
95

11e^1t"l .pentru ou J.i" ) 0., ,, ace$matematicianCreciei al antice problemei u?.i-aooa *orfr ,i. geometrice $i y intredoui numere c gi j, x ilate uCiJ OJli.rur",, sistemul : Aceasta chestiune a preocupat mulli pe f matr. +: +. vestiti, de exemplu marele ca pe Newton. El a rletlus 1?l19t.ni. sotufia dintr-auneiprobtsme'cu hult mai gen"rati9i in'oiul O,f
tnat scurl segntenl care se poulr duce ( .lnlre -.doudturbe dote, astJ ca el sd fie tangent Ia o curl41 datd P, estc ottla carc salislutt eondiliu ni Ie urmdt oare : normalel t duse Ia cele doud curbe it exlremitdlile A pi B ale seomet tului sd sc intilneascd oi nor_

acestaminim estecunoscut sub numele de . Segmentul_

tg Ph.ilo n,

ci intervine-in'soffi

".r:

"",Tt#',;:i,",1'ffcurba j:i?ii"l"'"-:"li:.i.',,'#":i'::,113 i:l':t""J;'H8t punct' hece

sP, {ara inaa ca l^a T-t:-"u.-:: (n ,campnea Dunct. curoa ncce

n,+tr*inlmtfu ru;u,Tr,;ri J,ltiT ;..4,;** ".gru:r {:,

. , ,- r^--^-{5 ci , direc-

la tangente ne poale aiuta deci or. Gasiraullor astlel de maximelor$i minimelor' . = -a: - -,, l^.rp

i31u,:Ti.'?Jtilia i'JJa',"ii''{^'ii"n'"
-o pirte in cealalti a tangentel'

Fig. I l0

Aceasra constructiesenerali, aplicatd problernei Aceasttrconstrucfie noastre, lc conducela concluziile urmd"toarc:

p in'punttut m.al.q. dugg ei de contact cu segmentulcdutat (fig. ll}j'. urbo ^!a Dintre toate sesmentele ta loturile

iProximativi' p;# ;;;;; ' "o'ai aceste

E'a elementare' in matematicile

r'*i',,""***lli*h,i: d3t;,i"'f; [iyii#t'"u,ru'"$';:"*i,"'*:.;:l"t',r -[i:**,,]Tffi

toate Pentru T:li"'::il?sii**ttt*t'*** *t'
Ia emoirice, carenu n exact legea de Astlel i ordonatelor. .rr:melededuse din
0dm

ri.djclt! .peEciii in si perpen-dicutarete ridicatepi latunte unghiutui ih !-r't"r"q', c t,,i " ,iiiiiitiiit, se intilncscin acelagi pinct

unui .m!rq!nit! punctaati Zii iitiioiii-'i)sniiii,l. urz{l t^i^,t::11!_!,i!tfun out, esre mtntmpentrucarepernendiculara

\Iig. 108)i)..'-'--' Patrulaterul ,4OBS(fis. lO8) are unghiurite ,4 B drepte din 9i qi deci este inscriptibil.De"aicrse poate trece la solutia de mat. sus, deoarece Bl, proiec{ia OB pe ,qA, lui ;;;;;A ".t TANOENTELOR S 11.METODA Sub aceaste denumire vom,in{elege aici o varianti a nletodei. lui Fermat. Pe por{iunile oragrame de, reprezentate fig. lll, in si.luim.cite doui ordonate Aa- Si-nb egal;,situate in;el;;lmrea ord.onatei maximesau minimeMh, p" .iu ia-i" lp"ooiur'n""on_ tenit una de alta aga fel ca ele sd iamini tot ti,niui""e"l"" int* ele, adici eaptaAB se rimine totdeauna a%"ausci_ ;;.d.i;;o selor. Cind

-l-lFi g . l l l

o acum ProSe tratarn rezolPentru. LnmisimPn, rcrrrr4!i"sa-poi"u

vareaceruia metodalur I'fJi;l'll*;#T1,li?.-111,"31"-1,0#1Xff da toate rigoarea. sPre "!,r',,'*T*:":"" oere cunoltinte mai inalte

maxim9i de minim, tangbntata curbd Ai;';;;;r;rd'*;; ,_" p' as]-irj si saroa, riirdpunctul rorde concu's *"rr,i'1.'**11-JT:i. 98

.4 se vacontunda a in ,rz, .u tangente l}1 la curbi. Agadar, o "i"l.ia"o'r?#aili f"".ni in ti _pe diagramr, pu,r"ife A"

o*"T:"0';;'q:i{';e:{;{i.,i,:'+!i':;:"1f '$l*l':1,.Tili::;
99

za nimda unui triu.nshi probrema 7-0. d!:,: :!:.,i ee:!:nurmi .c

mmfr*t**il*tts

doua catete. I riuughiul drept.rnghic crutatesteisoscel2). {-a s, calcul5m minimulipotenuzei, irisemnim d lun_ si cu gimeaei Si cu p perimetrul Catetele dVg gi deci dat. sint
de unde

fie egali cuscurtarea ed1 a catetei Zd. Apoi, pentruca E,C, se,remlna egall AJ, trebuie A 4 sf de egaia CrC,. nr_ cu -cu C,C, tiindfoarre -ca irici, te co,,fuiroa.u 99led9 .cer:8"Br-gi dutem -E;r,;e, tang_entele in I, qi G t). -Triunghiurile lor o,entiinghire St C,'C'C,aa ipotenuzele E-9, ee, 9icatetele 6-2.,,L-e intr" efegf, prrnurmare, egale. sint "*t. Rezulti unghiul'B,ER, oousul ci -ip;i;;; siu -tj"e-;,a*,, este egai unghiut iu /ct. :1'1ji_v-'I {4'l, cu cele ungnluflegate

Scirlem apoi pe rind din patrulaterulC'4'6rB' aceste doui' egalegi obtinem + afia (CB' El : aAa(CA' Ao\ aria (N B'B"{ )'
deoa: AA'A' gi BB8' sint isoscelegi asemenea, Triunghiurile gi re:e au unihiuriledin A b esale. Lltunle A'4" $i EB"1iut drci paraleleDucem din C perpendiculara CPQ pe A'A' $ BB' ei punem $i CQ:q. mai lnlocuind susariile -P:p lor, prin expresiile gdsim

p : a+ alf: 0 +l1i1 a: 2,aru2...a,

a : 1t!2 t| p : o,4t42...p. -

|-su.q:'tFE.p+ +-l tA'* +Tatlt-il,

care se reduccla B'B'. p:!'4'' q
A'A' P

B,En

un triunghiABC. prin virf urile sate , ^ Problema.71. $e A,u,.L.se duc dreptele1td BB,, cc,, paralele AA,, lntre ile si avtnd tunclr.ni. qa!!_.q,.b,c.pentri care pori1ie a purateietii'iri tr,_ unghiului A,B'C,este maximd (fii. li3). ? .iugriig u.,b,c cv o aceealr ..Daci.mirim sau micgorani cantitate, lriunghiut A'BC' iu se.modiiiiai. i;;;; pi"i rninr", ci se deplaseaza cu el insugi.nsttet tiina,' si-micioram toateaceste .paralelcu c, presupunind trei lungimi ,, '^n Si'a > f"ful acesla,.virful rdmiie fix, iar ,zi.9i se muta>. Ai E,1iig."r g C "."t,i ra). ti .. ,.Fi., deci. A'B'C triunshiutcdutat-_ . _q.girpiri' Toirt?' po1,n dire,ctiaparatetetor,gasim tiiunghiul n"A;C. Ouia 'rltoaj roi r e r m a't, trebuie avem si aria (A'B Cl: aria (A,B,C).
c4 o Or.reg fag.enl aproxinratie care nu ne poale duce rezuftat "-jl, -]*l-4i.j exacl. Totusi, teoria Imitetor' din a"aliza iiinii{i-ioJ"A'u'riu ia un procedeulfolosit este iust . $l nu duce la rezultateaoroximatlrli---''** "^

triunghiurite'4A'A' BRE deoarece $ l, slnt asemeiei.Ctnl-triunghiul CA'B' tinde citre triunghiulCA'B' raza d pe secanta.4'r4" tinde cetrJtangenta in A' la cercul a)perpendicu9i iiiu-i o...ti. i'in miqcarea'lui dtci A'Aodevine^ la cu di:ci palaleld CPQ- Paralela ii. in-i pe AA'; AAi devine C, taie pe BB', AA' $i AB in ll, f, / $i avem i;F, oo*a'frin o^, Fe[:#,:

eQ:eu' eP:,t:r:si
Acum, avem

F epAT
ED q BB'

a sau,aplicindo proprielate proportiilor' avem

VE VF ED BB,
7E
tD

fl"tli; ::i*_-i:fr'!ir'ijit's"rJi'1il'Led'0"""';"fl',lflJi"1T';"9i,liillp,i,#,
rpotenuza minimd. se poate este Dar 'ruiru" dovedl qi'a6esi ca esii'ua"uarrt. 100

AI
BI

l0t

deducem

PARTEA A TREIA

E : EF .,
BI EE

IZOPERIMETRIA

tr:;ff':'r"ffi: determini g .ll'"'T:x, hiunshiut nEC. manm

Deci,pjnctu.l este cunoscut, 1 deoarece cunoagtem valoarca Ducem, agadar, dreapta gi perpendicutaraca rC pe l1o"1rri.*9. TEOREME$I PROBLEME
parte ne vom ocupade teoreme problemein $i ln aceaste cum ll : se cautl, printre figurile cu acela$i perimetru..- sau., pe aceleacare au ariile maxime,sau mai zice, izoperimetr1ni, printre iigwile echivdtenfe,pe cele care au perimetrele importanti la care vom ajungein studiulfiguriO concluzie este: planeizoperimetre Dintre toate figurile plane cu contururi de aceed;i lungime cea nrni mdri o are cercul. conturul cel mai Dintre toate figurile plane echivalente, il are eereul. sint necesare la Ptni se ajungem stabilireaacestei teoreme, probleme teoreme PremerSi . Vom mai da aici $i alte in legAturacu parte vom insemna In aceaste p perimetruliigurii 9i cu S ariaei Teorena XXl. O figura Pland. mdrginitd dc o curbd inchisd care are- Darti concavelintrindel, nu ooate'oveo aria maximdIatd de aiiile celorlalteJiguri izoperimetre
ea (fig. I l5).

Fi g . l l 5

. I td; }il

evid"ntci putemm{ri aria uneiastlel Jt9u'\ dst-e .de l{-Dif

conciul ;;;t ,t. Risturdindpartea -dreapta, macu iuii""t b'""ni rgurtriizoperimetrici prima $i avind aria 'riti cu a iisurii BCDC'.
102
luJ

concav-?Cq c9lg1.^ex95 din'arcul ; ;;i&"i;-" parte .e-rin, BD' BcD.fala.de

;-i llngi perimetrul, ci dimpotrivi, micgorindu-l'

problemete _^_,^f"ilte-^gi,nevoie ne de maximeale figurilorizopen_ merlce,nu este,in. se .ocupem figuri cu.-parfi de con.ave ci numaide figuri convexe. 'aceste La figuri,oricJ-ci,ardi une5te doue .puncte- pd perimetru, de "o,,1 esie iituata in'iui.non,, guru,lar o tangenta confup la lasA Joatiifigurade aceeagi parrt. a ei adicafari a treceprin interiorul acesteia. , Teorema XXll. Oricdrui poligon con.av ii poate corespulde u1 altul, avtnd acetasi leriitetru, o tiiuri "^i'-putin si aria mai mare. ,44CDEcuunghiut intrat C (fis. I l6). Ducem . Fiepoligonul dia gorata exterioara.BD Poligonul ABDE arearit mii"rareO""ii,qbCOl, mar fr penmerrut mlc, deoarece triunghiulBCD o latarl BI) in eslemai micAdecit sumacelorlalte douil pe Prelungim 78 dincolnde g spre B, qi ludm pe aceasr,il . prelungire punctul pe careil unimcir D. Cino F ie'rnGca 4 o" la B spreBt, sama BV+FD cregtenelimitat, pornind de la va_ loareaBD, pe care o are clnd F .!. in A. E*ata, a."i, o pn_ zitle^ lui F, pentru care avem B!:n=.urt a u. poligonul -r AFDE are, atunci,aria mai mare decit a lui AACnb, u*i. ,rnperimetrucu acestagi ;rre o laturi mai pufin. Deci, in.studiul nostru, careurmarim ariilesi fie maxr_ in ca me, putem.fl ry_.n"ocupdmde poligoane cnn:iu".''D"- attf"t,. aceasta rezulte$i din teorema precidenla,deoareceO"ron.iru1,o de acolo pentru figuri cu contuiuricurbe,se apli:a-intocmii ta 9i figurile contururf cu poligonale.
B"

Construim cwba AB'C, simetricalui ABC fald de .AC 9i nu tnlocuin iria {,48 C) prin aria (AEC). Perimetrul se schimbd' prisupui aria(ABQ)2 aria IAB.C)' at deoarece inse aria creste, cu Oeii s-a sa.it o figura izoperimelrice cea datd, dar cu arra estedemonstrate' ipoteza teorema ce tontrazic'e 9i ilii-rtt",'...:u izoperimetrice, ' Teorema XXIY Dintre toatedreptunghiurile pdttatul are aria maxima. Avem dreptunghiului' Fie a $i b dinensiunile p:21a*b), a+b: !, S-at'

lui.S are loc' Xll in Sintem cazulteoremei 9i deci maximulligura caufiind egale, maxim ctna a:a. Laturiledreptunghiului tati este un Patrat' egale Teorema XXV, Dintre toate triunghiurile c.u bozele.

si * tiiitiiiitr'iiiii,

(fig. 118)cu baza8c gi virful '4' Cum ,4BCFie triunghiui a ciuta' D:-AB+-BC + CA, iar EC este dat, reiesece este destul minimulsumei lS+ AC.

minin it Me triunthiut perimetrut .isoscet'

Ft g. l18 Fig. I l6
Fig. I i7

Fig. lt9

. TgorgFa XXIII. Dacd o figurd ore aria maxind t9g!3 fisurile,izope.rim,etre ea,-atunci oriri irroiii"'ioi dintt.t:. cu ur_ parte conturutin doud Ddrti egale tmparte oiiiii'doii' po4, Si echivalente. ce AC gig. ll7) . Se.presupunem linia dreaptA metralABCR in doue oarti egate,.^dar 'ariire' imparte Den_ 'nu"'Jr-'ii ci ci am avea aria(ABC)) iria"(AB,C1. - -""- "- -' " !r "iu,., 104

:BiJ'%"3#fa:eea$r **,,":i'i*'.llli1,,g:,".:fi ll,li"f,?iL; $i triiie'hioti Eu virfurilein E 9i F pe DD' (irg'.1.19)

a -cu il cel il)a"Ej, perimetrul mai'mare aretriunghiul cerui ineltide n" ..i" i"ii deperlata mijloculM al lai BC' lui luim punctulC', simetricul 9late aceasta, a Pentru arita c'a' care taie pe DD in A, C'E si d" Db;'i;;;-;;-.rtipt"r. -L'

inseamnA nuncriminind constanta, lniltimeatriunshiului !{

B ca ii ol E"'n'e - ;6 1i c+ :TF' rezutttr E t-E :eE + EB

105.

-lO:trC A:FrT#d,TirX"'itr%lifkf,ll,fta#:"*.ceriniaft inra ai I-O:af .9i -fiunshiul CBE este isoscel,deoarece perimetrul mat

cu in ,, *#.|,T','#;,:T:T;'::: :f'j#1"#:"shiu, virru,/

XXYL Dintre

toate ., ^..Tgo,*Tu bazo u,:r:# angh op s ba i. aritriunghiurilecu aceeasi i u ze a mZxi -o-iii"i;,ingni ut iirfu,"u, Fie ABC unul dintretrir,--L:._-:,. c!^Daza ac si unghiul .4 date.. Toate tii"rigr,i"ri)f' dcvirful / pe ..s'i;ili'l; "u'iJuu5'Irurrre si unghiul dal A, au ;;l: T,9'*

!!9-XXV - triunghiul isoscel are Jupa-teorema CE bazi Si aceealiintrllime'Lungimile dectt alt triunghicu aceea$i douf, trapeze' qr $i e? sint egale,ca diferentaa bazelor celor este demonslrate. teorema Teorema XXVll[ Dacd un poligott neregulatnu are. oxo cu el de simetrie, se poate Inlocui cu altul echivalent, un perimetru 'mai mic si avind o axd de simetrie. DAm aici acesteiteoreme Si celor urmetoaredemonshatiile pentruprima oart riguros teodate de Edlerr), carea dovedit plane' a rema lundamentali figurilor izoperimetrice ABCDE' cu n neregulat asimetric Ei Fie (fie. 122)poligonul D' E ducem perpendiculare iuam% axe *X',";i din A' ii' C, raturi.De aceaste 'ABCDE axi. Poligonul astfel se gdseste in imDartit (n-l) Parcele, Nu- r triringhiuri trapze. $i parcelelor Poate se mirul micpori dacduneledintre perpendicularele trec duse brii cite doui virfuri. Puiem, insi, inleturaaceaste a .reducere numirulniPar'celelor, schimbind Pulin axe' directiaaleasd Pentru F19,.t22 Presupunem agadar ci totdeauna(n-l) avem Darcele. poligonului dat-un alt..poligon avind "-'--5i fu..* cu parcelele axi de simetrie;procidlm in lelul urmitor: luemvirt[l re X*'ca punem doueparcele, 'i ;; ix'. tn tocut hniei 81, caredesparte ^;; pe.zxa de simepe in rroufpoligon Eii':Ei St avindmijlocul.s4u. arie i.i". fririnsfiot ,qEI are accc'a$i ca triunghiul'4'81, dcoarece -dup6.teorema XXV' egale.lnsi, .f"'"u'il",ir" Lgite qi inallimil'c mai ,i".i Oinui'niiiiunet'i, tii'noisoslel'are perimetrul mic' Prosimecu iedim in mod analo"g celelalteparcelegi gasimpoligc^nul din poligollul dat se inloculesc Trapezele lric A't'B'A'C'D'H'Ej. XXVII' niai inse cu alteleechivalente, cri perimetre mici,dupateorema cel dat, lns6un perimetru arie cu ln iotal, noul potigonare aceeaqi nlai mic.
. r| Conunicd(ile Academiei $tiinte din Cdttingen' 1882' de

$j1,:"i.:,T:uiiiJl,.l".,:t*;:n**:"*#;.*i;X; .gr,
oe srmetrie; atunci. inse. M,=!lg,:l
oepanate piciorur de perpendicurarer. "uii". g,4,c l,,unghiull""li.lour.i" esteisosccr.

ll: p *r,r,,-.,-o,";,:;,";ftl,ii l"llJi'".1,1-;l??l --,

PC Fig. t20
Fig. l2l

Teorema XXVII. Dintre toat.e trapezele care au bazele . respectiv egale gi ateeasi utaqtme,trapezul isoscel are perime_ trul minim. ABC-D un trapez isoscel g ABCD un altul oarecare - . .liu avind baza/8 comunicu nrimut, CZ-,.: eO'p."l..urE, 11 AB (tig. l2t). Aceste i1l_laturit: trapezesint echivalerite. lr.u,..la Luim

,"lTi?,9i1,!,,"?.; #,ffi ![''fr ::*i:l'[#'il',1iiT,,i'iff.uo ,qD,JATi-..,u .sumele laturilor neparalele- BT lor l-D+
sume intocuim ZD ti ;Z p" .g"*r..ii". au gi aE qi rimine si compardm pe BE+BC ca B-E+BV. Dar 106 mare. aceste In '", ,nu,

^^ou=;o11,;F";il"tiij;gff; i"j:."li{3"1f,.m"%;l',f f,il\oO. sintparaterosram"ti a..iai_jjD, "*r"i

li:1"]::

lu

dera inceput dou;i ,r'"n Jii,'lii"fi':ffiii#""f""llg:nur corespund li pe. ceraturr.'si'aluri; ;'A:i,UJl,?i''.fl9"',: Tfff :i:,hnumlr ech"

i"'rusi''*'iii'u"ii'Tin.ir.. li"i"1t"1li*?h,fi i,,i1i,1lri'ffi

n:*ti::riTflifl.1?,{:',i,h3[:{1,,;.:izy;t,i;liljl'll"q1

;:f:li+xi*:rff :'i?,.""1r#i{#tllil{tl+f lrri

liJl,::[

Trans.formarea pecare fajgt_o ,*o..rr-lrJ*a"n,a i,, -_,._, op:"9::"]]r?flil,, , "T

yri;];ffrlw,:;";"{i.ii:"fi6,ii';f ",,,1?.2,f fi,,fi, cu un perimetru micii care.-sd mai aibdoitir aiiil ii'iihrtrir.
i1!3 " ;; fill"', 9,..;l,;' vii;:,p.,,-

""d;Tll"io#il:,*i.Jd,1ll'",roll'o*."tiffr1,T,.ii.,,ht?l-"?ff l

:f!;, "rji:;" o:f,{i;; i :,x, f fiio o*ou",'"f jll,:,[il, alli,?J,rrlSfl l*'JXTili jilgif :iliiJ:;i;

f,,i*olit'i{,Ii t:',:ii::::ffifi,i.,,;t':;,:,:'[r:*fif,,o",f jj;; ;j,! ;i;,{;;"'i" bi,"u f:":;i;

Fig. 123

Fig. 124

aratat teorema ta . . fn letul MpeN, In arturcu aceeagi fi cu perimetrur Lry111g.rQlaf'pir','g*ur arie mai mifsim-etiil
io'iuoo* t08

##a"F:"#';l':,ffi tr3#,1if1l*,:,:#[#i.:dfl -{"$ ;%ll*f.gfl

;s-lj*lJ;#u.#,,ff )r1;,,riil9$j.,oM,N,.

QR paralell OU cu bisectoarea a unghiuluiXOII' Ducemdreapta. ln in .lltul.,simetric A"iformim"poligonul M'N'QP ; ,l,i'A/;-OU. xxv l' la am procedat teorema agacum raport cu celorspuse XOY arc, conform Stertulde ooliqondin cadranul n-2 laturi, deci n-3 virluri nesituatepe erfr6, l" t"oiutu ot.".io 'Otsi in atun;i cind il vom simelriza raport Ot-Rirutta ;;i., pe "a, perpendiculate QU.'vom obtine virfuri ;-bU d;]i"a prin aceste cel mult 2 tn-.i) latuti in slrtul de poligonsimetflzat' trei XOY' tacem ln celelalte Si Ceeace am facut in cadranul -Gaiim, astfel,un nou poligon,cu patru-axe de .simetrie caOratre. lor)' 5i'bise"ctoarele.'unghiurilor avlnd 6;;;;d;;'.."i"n!oi".. poligonului la inceput'inse cu penarie ca a iel putin aceeagi -de estedemonstrau' mrc,$i deci teorema metiul-mai poligon DuDecele aratatemai sus, numtrrullaturilor ultimului (n-3). nu va trice de 23 si urmetoare' observam teoremei Este util, pentruintetegerea putemmergemai departepe aceeagi ce --in ielul dratat aici -obtinutcu ui altul,atind opt axe de porigonut .i.,.i'inlo*it mult ;i;;iti;, ;;itiiittd'ace-eagi dar'perimetrul- format din cel zn 1n-47 laturi - mai mic etc' teodate Toatecelecincidemonstratii de Steinerl) penlrx pertce ,dintre toate figurile pla.ne ace-lafl rema fundamentaE .cu ca' prlnrre ie.ru- cprculare aria maxind" se sprijini pe ipoteza existeuna cu aria maximasau' ceea figunleplaneizoperimetrice i"'f.i"O .tt" icelasi lucru, ci printre tigurile planeechivalente' "3 minim. existi una cu Perimetrul o la Or. lucrusurDrinzator Steiner care tocmai criticase de unuldin contemporanii lip"i ii litii a.tonstralii date ipoteze' acestor "..r.i.l at .iai. el nu a demonst temeinicia --'' -'Si; prink-o asttelt s-a do.vedit,ce^' i; ;. rationa,de exemplu, XXVlll in raport la teorema cu analoga ceapractiiatd simetrizale fisura piana convexa se poate transformaln ;";;;ix1-;;i."; peiimetrut mic sau cel mult egalcu al mai ;ld;;hi;;i;6,-Jai-?u doar in cazulcind figura iie"ril d^t". Feiimetrutrimine nemicgorat o paralllecu xX'' Pentru-ca iiguri ;;i de simetrie ;lt'j;;i'; fi6 oe at tuturor iigunlor echiva;;i; ;i;iG o.timeirut-minim pnn lentecu ea, tiebuie ca acest perimetru se nu se mic$oreze am'alegepe XX'' -Deci,trebuiecaligffa nici o-iit.iritrr., oricum '6-liiii"it"i. d. u*. de sifretrie, paralele cu orice directie ili ^iil 6i ca atare nu poatefi decit cercul.
r) lacob Steiner: Werke (Opere)ivol' lt, pag' 75-91'

109

Steiner a considerat aceasti dernonstratie suficicui;r ca pentruleoremafundamentali, cind, de fapt, el nu a demonstritl asttel - cum am mai spus $i in introducere decit unnetor l fucra: ,,Dacd printre figurile plane echivalente existd unu t'u pefimetrulminim, aceastaun poate fi decit cercul'. Aceasltr lacuni a umplut-oEdler, reluinda cincia demonstralie lui Steiner $i folosind a chiar metodele Steiner (siulelui trizatea),d1upl. cum s-a vdzut in cele trei teoremeprecedentc, pr bazacerorael mai stabile$te urmitoareateoremi. Teorema XXXL Fiind dat un poligon ncregulat oarccan t'u n laturi, se poate construi un poligon regulat cu celntult 2"-' Iaturi, avfnd perinetrul mai mic iar ario nni nrare sou celpuli egald cu a poligonului dat. ln lelul arAtat demonstrarea Ia teoremei introducem Drecedente. bisectoarele unghiurilor axelorde simetriegisite mai inainte,ca noi axe de simetrie, continuam simetrizarea inceputela teore$i meleXXVIII,XXIX 9i XXX. DacI poligonul de asinretric la incepur a avut n laturi,atunci poligoanele simetrice formatesuccesiv au urmatoarele numere axe de simetrie numerede Iaturi, dupd de Fi cum rezllltd demonstrafiile teoremelor precedente: din date
Nunldrul transformtrrilor Nun-"aru1 axelor de simetrie

cu regulat aria nu mai mic, astfel,la un poligon Anr ajuns, mai dar (cel asimetric), cu perimetrul decit a celui de la inceput estedemonstratA. mic qi teorema Mai putemobervac5, daci am conK=-n7 asemenea cu strui acum un poligonregulat / cu cel obtinut dar izoperimetru cel inifial, el 1./\\ va aveaaria mai maredecita acestuia. I ,., \
aKl

fi -i\ ',/t-Jt-J
, ..,y' Y
Fi!'. 125

l, ---ff'

l/

-:2,-----]

\l
' )' ,/l

l-Z\
Nt t\
Fi g . 1 2 6

ftr I\

' )P /r
P

0
0 2 (n - l \

-?
2

3
22

;-l-l;
,'r-0,1.. 1r''a-^,

...1 nl

Teorema XXXll. Orice poligon nlgulat' de un ttwnar ourecurc de loturi, are aria mai mid decit ,t cercultri izoryrimetru cu cl. n Fie un poligonregulatP, cu un numeroarecare de laturi' printr-un pitrat. Fie C un Pe fie. 126,iroliionul e"stereprezentat p, cerc iare are acilaqiperimetru ca $i P. Notim cu r razactr-cercului acestui C. Circumscrieln inscrisln P gi iu s raza culli cu cerc un poligonP', asemenea P. El va aveaun altperimetrup'' Avenl t,r AnaI ''- ! 2,
atia P aria C

a a L-

ns Z1

Numlrul laturilor (cel mult) n

22(n-21 23ln 3)

pr 2
ps 2 s

Numerele ultimalinie oot fi mai mici: in nici un cazelc din nu pot li nrai mari decit s-a indicat. De aici se vedecd,, dnpd un numdrfinit de m: n-l transse .fomdri, operatiade simetrizare termini gi poligonulobtin,rtva gi avea2n-2axe de simetrie cel mult2n-r laturi,adicd 2.2n-2:2"-l qi semiaxe cel mult tot 2"-' laturi. Deci, .in liecare unshi fornrat de doui semiaxe se consecutive gdse$te mult o latuia a pol; cel gonului(fig. 125). Facem a n-a translormare, o aplicindpoligonulni obtinut teorema XXX. Aceasta mai inseamni acum decit se-i deDlasdm nu laturileagaca ele se facdcu semiaxele isoscele. felut Iu triunghiuri acesta, aria va cregtedar perimetrulnu. ll0

p')p, Pe de alta lui P' Deoarece estecircumscris C, avem / cu parte,asemiuarea celordouepoligoane, apotemele$i s, nede:

,u:
Rezulticl avem:

i .t

d e ci | < 1 .

aria P<| aria C.

cuprindeo arie Teorema XXXlll. Orice figurd pland inchisd mai micd decit a cerculuiizoperimetrucu eal').
(N. Red E T.). r) Aceastaeste teorema fundamentalda izoperinretriei ll

gi , _ Notim cu F figura considerata cu C cercul, avindamlrr_ 'doui acela;i perimetir p. Figura l'- o puterninlocui cu o alta . izo_ perime-trica mai maie in' suprafate,' dar in teful'uimatJr." fjo...rnn

Ft ca aila -aiaP < e' +:d Dar cum p'<p, rczt)lla

afirmaliade mai sus e dovedite'
p anaF, - aila 1d qi aria F' - ariaF : d'

-riJi'p.i" g:ra,-?l1i inegaleInlocuim m;i ,iri','rili, rrp .p-artea

3f ,, ii,*B'!. ..'ff q',n'i" mfr ;l fiq{ :;,, :l *,.:;:1,:ri#

F a_i schimbaperimelrul,da:i ,6ti, ..e_

,qi AR'Bnu sintdrepte, purem-miri'mii o.-pli.irii"i'i'gi_i,

j, g,";f f,..,:'fi., :i,#;f ;lti il"fl .jffi '*ftlX-;.'.?,1?, limitate rara

i\'|hn

ffi",i."F|'id.li#.Ti:i' T,i,.,ff il,,T",.rjii,i"i,'Ltti, "i f:H,

jurur.rui i,?f*nl"T3:,'J'",":; R;
In retul acesta, pdrlile hapurate si nu modjficdforma, U.ci perimet.uitieu.'ii ramtneneschimbat, dar aria totaldse

rezultir):

ariaF laria P'

i \l\

X'ff'"f",tTf"''

decoardt"le

n' i nfllly
,ffiDy. R

Tii"i'ii"olfr i ::,1 B[i,.":,X'gl'Jli: demonstreazt. t"':1";-:::i,f care

deoarece, inlocuinJ tiiun"tiu.ile

;if fiilft"ffi *ili1,"Iil:t$:lt'T',[iijJ

de inesalititi: '^ C' u F laria plaria PtlariaC'latia

Fis.127

il"t"?t:Il.lji.!?qi:ift rl'i .,,",,,!"i'f {li;l*i.}l;:ru'J"T,i'f

1Ti3;'.

demontreiteoreme

pE dn . o,,r,. j"o'illi*:?rT'f,#i;: manrorde mai sus,avem ariaFt]> - --., srrin ', o.;i, ariaF Si prn# ":::il:
se aria Ft - aria F: d. de mrcl pentru ca sA avem: anaFtariap<d.

fff9ste

iritimr ::ri-q:fjff :i1 Irul:'* *r":* "lih?,,ii:'#*

prin luot".9-l,1jT",l,r'ff":.;i"T aceste f"J#:"f;i'it':.:i|$

#lXi':iT;3'li*#e'$d*;:tf;$$h.i*m n

un p,'xgon P cu laturite destul

Fig. 128

In figura F, inscriemacum

aceasta estedestul,*dupi, cum ne fig. l2B, ca ^_,_^ orice l:{rl de pe conturullui p si fie depirtatarattr punct i"liilir'"_"r_ punzatoare lui P (adici de coarda a arculuipe utiat "a.i "i'se "u mai putin decit In adever, aria F esteatuncimaimici declt f,. aria-P adunati cu ariile dreptunghiurilor indltimea_r4cu construite pe laturileiui P. Notindcu p, perimetrul p, lui avem/
aria F' -aria P<.p' .

lffi *#iT..;ll$1
soane regulate cu acela$tPeI iare are aria mai mare t celedoudpSrfi -plrti aleinegalititlit.respectiv rIleo"ln din cetedoud ale egalitltii' ii avem
alra F'-aia
Silu

j:ii:#?-:rx#fiil*:.'*;.**n'lTi'L 1ffi1':';:,iilfi
P@rla F _-alla F)' d-d=0

aria F-aia P <O' aria F -aria P'

geometrrce lvhxime Si mlnime

oect

(N. Red. E' T.)' l13

1t2
I

;"".T,iff::"r#trebiri .

Si la. altele asemdndtoare respund teorrregulat

are ario mai murt .o1ul izoperifretru ,l' i ili"Lraosi ,uii,li,ufl,lrr,!,i[f"n neresulat.

Teorema XXXIV. potig

si BCinegate: ae-<a-e Muram C pe

_Fic

(fig. l29l poligonul ABCDE, avind laturile aleturate AR

.1.,:i" l Ar. rea gon i,ungii i,:'H,l.:"ili".,lij,"^n#ill. doi pori *' 'l;.p5';: ; fi -,rc-, Este
-rnaimic decit,,,iF:bC-,r) gi prirr urnrarc 4 AC'814,49,6,.

;3"S"ilfr%;l

in Ci, o" i"ir*"rii,,L,,",

jsc' gliT

J.e.t r. t.

;i"lg'f,:'i*x."",i,fll'*oT,i,i:?.".#i"fill f#tL'; '",.,oi,$"'f

a

Fig. t29

Fig. t3tl

'it":,:;,:liibr*i;iTi|"xti:'fi ;1i,,r;:,ti);",xrt,loi,:#trr;

ghiurlleAC'C gi.4C'8 fiind suplementare, sumaunghiurilor C/,4.f, 'fi C'AA) estemai mare ca doudunghiuri drepte. Noul poligon format are o laturi in plus. lnsi dupa'teorema XXll, el poate fi inlocuit cu un alt poligon, de acela$i perimetrucu el si cu o arie numerde laturi, ca primul, de acelagi mai mare. Din cele de mai sus rezulti cd, atita timp cit un poligon are doua lat[ri sau doutr unghiuri neegale, nu poate ti de arie el cu maxime,printre cele izoperimetre el. Deci, daceprintre poligoaneleizoperimetre cu un acelasinumdr de laturi existd unul ti de arie maximd, atunci el trebuie sd aibd todte laturile $i toatc unghiurile egole, ddicd sd fie un poligort regulat, prezintaaceea$i Dupi cum se vede, aceasta demonstratic lipstrca gi demonstratiile de Sieiner tcoremei date fundamentale; pentruca ea sd fie complete,ar mai trebui doveditdexistenta maximului. aceea s-au cAutat $i alte demonstralii, riguDe mai roase. Apa,de exemplu,ln enciclopedia matematicilor elementare de Weber gi Wellstein, vol. lll, la capikrlul maximc despre prin minime geometrice, aceaste ieoremiestedenonstratd in$i in duc{iecompletd, felul urmitor: Proprietatea este adevirati pentru triunghi (v. mai departc, problema73). Dactr vom reu$i si dovedim in cazul cind admici, tem ci ea este valabili pentrupoligoanele n laturi, atunci estc cu valabila pentrucelecu n+l lat[ri, aceasta insemna am va cd $i valabilitatea ln toete cazurile. adever,atunci proei ln demonJtrat prietatea se va extinde de la triunghiuri la patrulatere,dc la Ia acestea pentagoane etc. - Ltrsim in seama cititorului sd incerce a refacedemonstratia pe aceaste cale. Teorema XXXY. Dintre do d poligoane regulote izoperimetre,cel cu mai multe laturi ore aria mai mare. Fie ABCD... L un poligon regulat cu n laturi (fig. l3l). Si luim un punct K pe latura 8C. Poligonul regulat il putcm socotiacumca tiind un poligon neregulat ABKCD... 1,,cu (n+l) laturi Si cu un virf in K, unde unghiular fi de 180'.
f) Deoarece AC'C<CAE li B|AC'=AC'&, adunind membrucu menr.l < bru. avem

ffi,il;ffi --**r,*i*t*,il;
4 ACB =a 619, qi I B,AC,=4 AC.B ll4

H'f,':*p*l;Hif #ffi ftefitfffi ."#::

(N. Red. E T"),,

+4 AC'B<' C'.AE+4 g AC,' 4 AC'C 4

.r( (8, A, AEI'>2dr. (N. Red.E. l'.), 5

(scalen, cdci nAf-'ijl S

a reJurta:eta$i'"."1" Iiluri si,teorema *.,tti.^dif iTilii,i?T,.,,ij:it lid,fi .u.,na Err."ii"i",i!il.te. if""g:'-,,;1iititile to.,.,, "il;;;i, R,,l::l:,::tl.,iiioll"i.if lT:il#_rrbd!sr;i*i;,r#;tTi:,j$u.,t,l;B^?lll1, o,,J"il,",,2::!:l',!i,t:ri{,i!!,i,'!u'!""i!,il;,,!,'.'i,f,l:;
neregulat arc i l{ cu el, de (z I l)

r XXXlll -

2l)' perimetrul Dato el ar-' aril maxime (pentru deiieuri

la care am Porntt: semicerjul i

isoscel.48,p. izr,1,r,

a \/\

/ \z ' \
,\
Fir i. l3l

c' nlmd e;tti un semicer precedente' Aceajtaestere:ipro:ateoremei

nn^rlri"ii'iiiii;",i;;-;'sii cLt de segnentul cerc o ir?r'iii"''axi li'u'it mtximd. .cu.prinde -ioa'rrta

F'i,j. r32

un Teorema XXXVIII. Printre to'tle Iigurilc, nlirginitc ^de. ctr K t'urbioar*'orc a' uu urc"rti

da .^_..59 p."nl qsu.d.Asrrer, e Ei denronstra de prcceL s e n d .. , ,,11'.llt*l."ndente reorema

i,.

(teorema XXX|VJI

il:i Ihff j.,,.:"; ;: ;:s:l*#,,'#,i,;,,dfl f i,li,Eiii:::'i " l,;:,,gJ^:1,,11;:;#1i:'ii" t$ ,:,*1,:1,, ::l o.",, "l_l: ;.,' r,' j,l'#tf
neregulat,46?C acumpoligonul

va ffl"l::.i[lfiurJ:T'fli:,i",:],:.jji avca mai (rezurra o'"'::':fli,,*Y-:1r,!i"##: aria mare

j,, ei il'?i'_* (/, l) ;:g,ru u.*ioi,,iiTlil,?'i,. -f"; laturi ;,

;ij,

trili teorema noastrl.

di iilili, l#il,^il"l;:if :l$ii$";,;'."r'*iii:::i"i#',ll*q',3i[T;ii*t arc I cer:c" ,"".:"'1"::,"^-,"ii.,;;;''i., "i"i;1ffi ,T de cerc rimine cd .,l#";j,,f"f. iliil.l"",f,?l r,t o,i," maximi

arculuiI $i rcclproc' u si cu ldngtmea (rig. 134)cerc[l din care fac parte ssgmenrur Completam a'cu ar:ul de cerc C'qi apoi' ali /'gi coarda "oori,rl"i,it.'ii."i c,rrbe K tuidnr or:ul,i de ii f arcui ite c.rc C'. Ccrcul -----.iC-CI Ei curba irtehisii ,Z - -> it sint izoperimctre .-i-U(C') 'l XXXl,l^ teor_ema - Oupa I l ; i ''. o aria maxinrd are cercu.l. I i I a'um, la arnbele lnlaturind

''.

."1,,l,"ill;i: .:i" i.:lli,r:1,iff ".."' ;g:

ex{'ntflu un fir tfc ufli)

r, ,'

t, er gnea ri ll, I;i:'^.. ;2. il,,3.t$d."01ili i"al"i' tii"#*J,t l,?tiT,:l.,7 cu luncontirruiiioi 1""11guri izoperi' ce, dnpi teorlq

portallA dace coarda AC este egald cu dian)etrul ,f , saudifrritiide el.Con_ srrurm .49,C . _simetricele

* "?.li'iio'f,iJ'irn_ rungtmca1. Nu are

l!.^rl::,!g nre luotd.dupd voie, iia ntQxrma arL:Senicercul o ee tunginredlotd lFie (fru. I33) arcul .

:r,:i,*Wiyi,l;i;F;:,,;'t,,r,0,"!!:::;i,,,;,;,,i:,;!,,.,!:, ,o,a, o ii!!i':

C in:hile aria lali de orice curba K. a Steine r n tlt2$tcpLI4.e clrctlui filyla cuprinseintr( segncnte -,1y.1y-ldmtnt dintr-un ccrc,Ie la cure ''t'itirtam I i'oi)ar'si- orcrtepc care le sultirtlitt *- deti'litie'p'rtem enttnla tlrmetoare;' aceaitd nJi,tJ in vedere

Fjg l34

"'-r- "/

:i!')r{f t,}?!:[ri::Yfr ^,,,Jii'"ii,?,Id*,!*,?:,'!:;,!f ;:,r;,':,;t,l'";;:;:,li;'i,,,x '!,*irri:i^i'r;;r:{t;!i,,f

Fi{. r3:J

egalitde de uriifisun '"""';;; -c' o 0.t,. a cerrulriC, 9i F o'p1rte,allte].

c p:rim6tru iiii::r':',:','j"*{i;f"11f'HJ;:'izoperinelricd ..i-'ii.' rlsiil'?'; l?ll.i'Fiu;ll';'*l,tiii mlre -decit a:iiari -cu " iigurd F" arta mar
ins{ cer:ut Cr are Itl

i l."n rne.3'i ja,Ji;i,!, ! s5' t'^r1^ j:tl':"'^ *'"""e'i * "::"':,i.":i :i\'; jlj';lll,:t;:,1,lilfi

cu el. Deci,parteade cerc C este lmai mare (ca arie) dcit parte a FafiguriiFr. pentruteoremareciproci. Demonstralia este analoge

lt de mare, Pulem de coarde' formind

;'i' ;38 i,',ll|j*il",,?l,ll;'"Hi"':,19'i

Fig. 135

Fig. 136

Teorema XL. Un poligon cu toate laturile datet) ofaro de uns, are dria maximd cind latura nedatd estediametrul unui semicerc care este insuisd linia poligonald formatd cu lutuin rile date. Fie AB latura nedati (fig. 136). Ducemdiagonala BF. Dacit in triunghiul,4FB unghiul,4FB nu este drept, iniocuimacesttripe rrnghiprin A'FB, in care A'F este perpendicular FB 9i F,4': -FA. Atunci(conform XI) leoremei ariatriunghiului A'BF este mai A'BCDEF mare decit aria triunghinluiABF deci gi aria poligonului estemai maredecit aria poligonului ABCDEF. fdcut cn privire la virlul .F il repetempentru Ralionamentul toatecelelalte virluri (afari de B) 9i ajungem concluzia: la Poligonul nu poate avea aria maximd,cit timp latura nedatenu se poate vedeadin toate virfurilepoligonului sub unghiuri drepte, deci dace acestevirfuri nu se grsescpe semicerculdescris pe latura 2). aecunoscuti diametru ca lungimede diametruoricumam ageza latuSe obtineaceeagi ' rile in poligon. Teorema XLI Dintre toate poligoanelecare se pot forma cu n latufi date, aria ced mai mare o are poligonul inscris in cercSe vede imediatc, se poategisi un cerc in caresa lnscriem un poligonavind laturile date. Deoarece,dacd luem un cerc C
') Se lntelegedate ca lungi re, nu Si ca pozitir'. 2) De fapt. 8-a demonstrat numai c, conditia instriptibilitdtil in semlpentru ca aria str fie maximd: dacd ea nu este lDdeplinlte, eerc este necesard 'rfia [u DoateIi rnaximd,Ilsdm ir seanra cititorului sa dovedsscl c{ aceasttr daci ea este lndeplhftA, aria este maximt 4onditie'esteQi suJtctentd: il8

.arbi Fig' t37

cu C" insa lYil F' '"tgtntntA" Ae Glsim astfel o figurS^ -izoperimetrica cit" dintr-o-parteii -: '"' mai mice (fig. 137,0)'t-tof'no. inicriptibil P, are o arie mat mare din alta. Idmine ca. po|lgonul ca poligonulneinscnpllD'l-'^-u ,u,unt. date, in poligonulinscriplua. Ordineanu modrrca,--mct i;;;'';;ii". dilerentaintre aria cerculul9l inscris' 'p. -rot"rile poligonului ,i,i' u"rii"

a;;;'" 3u'ollf T ,,0,r. "",'L 1"''ii*f'lit1 ii'h a oi'o.l::pyn'a""r n.b_ot"*'.e i.t,i:tui'

ii:iii'

:',ff : ::yJ: i:"l,:i !:1fJi;l# :ffi".,ffsegmenielorcirculare

Prob|emaT2,Careestepdtrulaterulntaxim|)tnsctisintr-

an semicerc? cu ceutat '" ""'nj"-eba diametrul 138)si lpcD^ patrulaterul (flggasiun triunghi in inscris -tt^'t"''"t"J hiifi'n'itit aria maxime, in ;:fri';ffii;,i ='"';;; patrulaterul, fe|'ll urmetor:.11,
BE. AE. Ducemapoi dreapta
in loc de 'figuri cu aria r) Se obi$rll.lie$tea se spune tigur' maximl' tnaxlmi' I 19

jb1"fli aa v1t1le\;"0?,1,.u,! ?ui,3# coar9n.

;?1,; ;:r ffiii:! HrI'#f ii*".",T#'l,"T'ff ,TH$:.:',:,':!,T;,::rr"{:&rTr#,i_r1"i.:fr iJ:',:,i[11

Avem,agadar,
$i deci:

l?11i1":,,T,,:**'n**;:r+;?ie1';i'Ji.ff?+1;,ill g:'
aria(ABD)_ |aV,ID; aria(BCD)= .J, , Ao _r

:.',Tt*t:1":,",."i1,fi";,*,::,:cd^.EFrestepararericur/),

Deci produsulcelor trei factori este maxim cind s a ud - b - c ' P-a:P-b-P-c Triunghiul maxim este echilateral.

Problema 74, Dintre toate patruloterele izoperimetre' inscriotibite intr-un c(rc, aria maximd o are pdtratul (demon' stratii directe). cu Dace notAm a, b, c, d lu|gimile lattlrilorSi cu 2p perimetrufinoi fatiulater iriscriptitit, ar:ia se S este data de formula -' S: V(p -at p-bl tp-c) (.P tr). penlnl constanta Sumacelorpatru iactori de sub radi:aleste izoperimetre egala cu 2p. Rezulti ci aria va fi oatrutiteriU 9i facioriisint egali,d.jcicind ciL,d inaximA ' a--b:c:d' izopcringtre inscriptibile'pdtratul este Printre pdtrulaterele maxim. Problema 75. Sri se circumscrieunui drcptunglti ddt un dt dreptunghi,care sa siba uria moximo. d,at'tii,td Fie ABCD dreptunghiul ii ABC'D' un altul circumscris -l:ci. drept'toatedreptunghiurile Abt Ungrriut B otitoioi tiie. vor avef virtul lor B' pc circumsciisc
lllsa descri;pe AB ca dialtlclru. semicercul AB'B astfel fordi tre toate tri'rnehiurile rnate.duDe te 'rema XXVI, cel tnai mare este tri.,nghiul isoscel. Decl ur:ghiurile ABB' ii EAB' vor fi de cite 45'. Construimla tel triu ghiurrleisoscele BC'C, CD'D, DA'A pe celelale laturi ale dat. Laturilclor care r'lt'acd dreotdnshiului dat dinir-u.ia'elasivirf al dreptnrqhiului sumeisuplimendatorite sint in DrelJngirc, tare a rinshiuiilorfornlate irr acel virl. D'

+ ) ED" @D e_r)_ - z ttux@ n u 1 4 : \Ao ne_

: -5 BD x EF: aria(BDE) ' tuu')r Insd, triunghiul maxirninscril ir triunghiul fE^aecr sa avem .cchilaleral. BD:6_0'.Rezuttd, -i"i"'"?"J E-p-1ccrc,este t"
/-D a wDjA

aria (ABC _ D)

1", llrroh)il 4.6.ns, arculDC.esre ucut egar'io lC "rtu ugut'io ilri,aE]

in cerc.2)

-:,i,,ii:r.iii,:,tTlfJ?t,a,ii.i'1",ilii,il-3:;'_1"i:l DeciABCdo.u"i.-ra
esle de 60., deoarecr

it an semiexagonregulat

inscrir-.

*"-,i;"!,:Ei,\i;ro;xi,i,if,:E,l:ii^{li,r::{:^i::*r::,y;tre.aria

a't" h,f#r*# il,ll!":, i.n',i. l,*n, $'i"ft i,iiili r,,. l,i" ll " s-VnG=qh=dTp=c)
"*,
-_::)
*ruttit)"fdt'4

!":T,.f,ili:||YiLlr,1; gif rirearizoperi,n*re, ramine a

+ @ b)* (p-c) 3p - -@ + b+ c.1 so_ro _ r. ,E:'n5r. lafc AD+atDc),dar arc Dc=arc AE(ADlt arc DAL.

A Fig, 139

cE,

-,,?A?,1j{,"i'*F;{i;:::;"?,:,,...-,1};:1;,:
izo

circumeste Asal*, A'B'C'D',astfclconstruit, un dreptunghi maxim' a to"t obtrr'ut este cu'rr felLtl ."ti. iul-,ibbDii - dupa sint eqale $i anumetgale cu semlDar laturile acesiuidreptunghi maximeste citcumscns oai' Dreptunghiui ;;;i;il;iire;il;.qniuril decian pdtrot.
t2l

76, Care est ut av-nd Iungimii a;isiiLi, E"d{rfSaletosrun cu aria maxinu i .Problema
drn teoremaXXVIII, luind axa

Tjii[3,,!'li;,ii?t,"H,,#; slJ1,:i::9i?:,i "f el:,?lJt'"s,Tp,ffi

aria izoperimetre, maximi o aretriunghiul Dintre triunghiurile cchilateral, iar din AE:EC :CB rezultlC-B: + circulareizoperimette, Problema 78. Dintre toate sectoarele care are aria maximd? Lu{m (lig. 142) sectorulACB ca razaTB:-AC: r ti ca unghiufA de u radiani (arce exprimate in functie de lungimea raiei). Fie p perimehul $i S aria sectorului. Avem

iV"
o

"i?1H"fflJff"ii1l1llK*: I aiagenJl

"/-,",',(
Fig. I40

o.eci. rie trebuie. se Rara-h"losamului s el devine ie[#;;;,-." ;J1::59yr1r.e safiemaximeatunci $i ,oru'ir-"u'JqqonSi;;Xi;,X."''

Se dd se[rmentt]t do ,trD^^tx !:-- r\ punct c mobirpe er. se or"r;f:.:*^'- * ureaptlJk AB $i un cerc razaeBsi cu Problema 77. -^

lfili;Tiii;.'11-3i'-=13''''::-l:1ll''ioi'-itiiiii'"i'"^,i^
dinA st

Iatd $i.o alte demonstrahe: r^unghiurile ABC $i ADC sint egale, avind laturile ca ,. res_ pectivegale.In acestedoue DD {recrre rmpart in parji echivatelfrtf;nghiuri' 9i bZ sint mediane, aria(AOB): aria(BOC):aria (COD)_aria(DOA): go . Este desiul, deci, sa gisim. maximul arie_i.4OA. Oi. oo*,

Inir. alll.o,

are rot

Sii:;,,ftT :::;:.,i*Tll,t "".,3,2. diagonatete cu lungi_ cu egale

cele d

jiT#: Mri "*:iT?."::""""ff "l "#;',:";Lr'T;,J:'",iti.X_j:',:i ;"';';

sau li deci

p: AB+ 'aC atc + IJC:2r+ uri BC s: )r-la"tungarc :r!

pr:2r2 lur2, lzu: pr-hz

Fig. 142

5-rli'' - rl' p5' Deci, dup6 teoSumacelor doi .factori este constanta este maxim cird factorii sint egali, adice r: rema Xll, produsul va Maximul fi deci , : p:2r+ru, de undescoatem,'a:2r. f' lnse arcului este cit dublul razei,sau cind unghiulseccind lungimea {or[lui are 2 radiani.

lD

y,9,.'1r,,i1lfi.;';,;;,;';;';_"n
mul triunghiului ADC? Fiet mijtocuui,4Afig. 4l |

ii.aiair. .deoarece ^l-rL, desrul '*""iii""i E_ste deci,. ia'.-r ; ariei lui EDC.
,^^.., ,--este rurut YLCqot un cerc descns ^[It { l: 9a dtametru,care va avea .4DC fiind dr.pr,

). Epc ..,. +,p^OeoareceDf l"raiiiii''J,iJi .4DC, oe-iii. mpdie,rr este

centrul,inf. Deii,'
i

Fis.t4t

$i perimetrul triunshiului tDC este egal cu DE.FEe r CLt: = .4E+ ECLCE- AE, adicdesreconstant.

te__en_ rc

t22 t23

PARTEAA PATRA

GEOMETRTA SPATIU IN

se Ch-estiunea care se li numeltedistanladintre cele doui- drepte' 'aceaste perpenlicularecomuna' ;$"a;;, ia a gisi il;;
A6 -, :-=_-

o--r -

- - t- - - r r
-'--\

--

--{ ------L -,4 -t --- - .- - f '4 a

CONSIDERATTI GENERALE PROBLEME $I

Fig. l4ij

se referi,otcare.arfi m;rod;T; ol'tJrr"gur" ili,.'i1.,i,r,r1,"i...

ciri ri ei nd
Ne vom ocripd aici nr drepteregulate, paralelipipede de dreptunehice. o1Y.-^9t,-.nti:"e. piramide relurate,

. ln acercte parte vom grupa problemeledupa corpurilegeu_

pln n tndtiimea prismel oirarnidelor, rr. cilindriloi, o, Si catotefor, R raza sferii, cu S suprafelele .onu.iioi"ron"f ca i.i..ri.,,.,i -V rumele cu c constante. Si "o_ din.teoremele problemele geometrie fi de plane au ^^-^_,Ydl: corespunzetoarele in geomerrra spaliu. lor in la oe aceea ne vom irai ocupade ile. Ele se tratedze fel nu $r Teoremele geom..tria din piand se aplictr9i in spaJiu. S 1. DREPTE PLANE $T Problema 79. Sri se gdse.ascd. ,- . " -..-- 'l doud puncte luote pe dou| trreptedin depdrtarea minimd dintre spuyiu. Fie dreptele si l/ ne D puncte_te.M.9i M,(fig.t43). ln planuldus prin Z gi rl4i depanarea l1.-.giT minimd de la M ld -U e;te perpendiculara lvtt,.dasd M..peO,, ae:i aiumui.ui .i,ii din r.r.t

J"fr lxr *d{ii"i l!,r,ffr,,"1i:t!,!iT, i::til ,,I"i."T,[i,f

""nd

;;;ii..;;i;;,J'

:',":l"J*l;

dc

de.D' in E Ducemprin , un plan P, care este paralelicu^D' Prin -strApuns. EF Jieapta ffis. t"a;)"ii i['il*t pitti aucem punctG al lui L ducem i,;"ii EF io.em un planP' $i dintr-un GG' i.to-enai.utu,u pi accstplan P'' A'G' la EF'-caretaie "''*i.i" ild"*mi'i't.*t'p*tr P, paralela in planul 'in planul format de D $i de p" o" i,i' ,q"liii" '4i' perpenca cu paralel- 9G'. Sriaiatam '4A'este i;Cl a*.. .4.4', 'dreptelor 5i D'' D ai"iurlti iotona a ce P". pe planul rezulu^ $i perpendiculare GO' Dreapta fiind plan'deciesteperpe AA' oarale-la'.f esteperpendiculari icelaEi este el' De isenrenea',AA' b' or.apia fi;l*"itu,a';; ei' "oniinttta'in trece-prinpiciorul deci pe drcapta i;--'titt oerDendiculare " D' acesteia' 9i pe paratela Hi';;dili.t'lrta
s 2' PRISME

ninimul suPrafeleiei totole? "-";";; este ABc A'B'c' (Iis' I 45) si sPunern--c{,^ABB'A'ln ;;'il; se Prouiema reduce^la gesi' .a lata a carei arie se cunoaqre]

inauihili'-a')iir"'iiiioi si

se dau : "iiii .triu,nghiulard este Problema 80. Intr-o prismadrea.ptu talerate' care

un'i' fele

qrnrre cetedou6drepte gi D, est'eperpenaicitiri.ioi"ornona, D 124

mai scurt de la un punct de pe D, situat p:rpendi:ularr o. o".t aufiiriili"#nima pe ^ p. 11-?-":19

::.r,$."1r.||ift 'f'"lir3 ,^ 19! astfel,drumul cel

Ia'rl este al perpenoi#;'," aat p"

dreplungntoti'tlinJ acestor Inaltimile XxV' data;-dupe.teorema fC. Dar aia feieiABCeste i;"ffi";e /8C este tinit clnd triunghiul oerimetrulacesteiiete t*ti-' ' soscel' A C :EC . sa se Problema 81.Dintr-ofoaie rle-cort dr.eptunXliltlg11" 'uiiiii"irih-it moxtma' capacitatea la capit'' ovinLl n"a
t25

BB'c'C' !?iaiiril'i^tJ";ini'ol .uin"iui'iioir't'to' AA'C'cti mi'imul sa ramine gesim aate'

_Presupunemce cortul ,ABCA.B.C, are AAt: Za : AC :2b (fig 146), $i lltt I fiind dimensiunile ale tlir rlr 3cestea date cort. problemase reduce i-"oniiioi-i.i,,,,,,1r,r,,r ta A I rn cIe se cunoagte c:r.e cunoa$te sumaa doue latln ,llt suma dorra]rLtwi ,l/i 1"_f; N I 7 F i,"i+ )r r'|L, asrretca aria lui se fie maximA. l '] Simetria ir';rt,l A' nc I | h , -_H ce trcbuiesa e;rrrr.,rii trcbuie sd c;rrrr.,ri, I I i ,l- - --H ,f;

Daced, ,, c sint dimerlsirnile paralelipipedului $i d este

lui, avetn:
421 fiz.. 62: tl2 ; V: abt, V':2zSz2z.

I
\

I I

b/ '(
,/

l/a'

F is. I45

h-' - -*i " ::,::'",j:l';ll}'.:i;;" AC:?r.Apoi, (|rlr/l Fis. 146

d

,C.

/ i \

/l\

capacitatea mayiurr Lr
corturile ca"c illr l,l

. teoremaXl, acesrIlr

:;f ,:,'*:':,iii"*i{:a'il;"",,T1;?1"lli::'o.::'.,
S 3. PARALELIFIFEDE

e:11 :rPy iHli: H: J3r;Zt# i,!>*'^, -in;,uiii'"J "i"",il'.,." j":liili":i

aiia1a#f-ilii:'l*1:Jli fili;;i""13,,i1, ntunci ?!f;'f,, na$te acum intrebarea: care dimensiune .-^,.._,:.
a foii dc crrrt

'0.'"rr"* o, b, . iint numerepozitive,din a2- Q':.c'.rec{ gi a = b: c. Paralelipipedut 1a1iry este deci cubulctr V:0,1921 .. . d3. r1 9i cu volL.,hirl 0,57735... Problema 84. Dintrc toate paralelipipedelecu suprofoto i datti, care are volunul maxim? de Cu nota{iile mai sus, avem: S:2(ab+bc+ca)i ,a - oz6zs2(ab) (bc)(ca). Dupa teoremaXlV, acest Prodrs de trei factori, a ciror este constanta|, este maxim cind ab : bc: cn, adica V: abt, : crrbulgi avem
cind a-D:c. Paralelipipedulmaxim este deci $i in acest

: I teorema XlV, 72 va ti maxim cind a2 - b:2 c2' lar Pe cd, in acest caz qi Teste max-im. dc^alti 5 ne arata

rumur ma*im sd rie trebuie-sei'#T:;:YT: Jfilli;:.J: lipipedele suma cu

l;l Problema BS.Dintre to. gonota, cure ore volumul *olf;
- - _ / a. \ 3 ,

Problema 82. Se dri s ntuchiilorunui paralelipipe(t.t) ^ Ldrc estevolumulsdu ,o*i#{o NotAm a, b, c celetreidimensiuni cu ale.paralelipipedului cx^ d_+,+c.suma lor. Sumatuturor s_: muciiildi,'.ri"'5![.orf.,5r 4s; de-ci cunos.cut (constant). lp"i,il_"r,, . lL::ypteoremaXIl, s este A"6, uupa sumafacto

a: s:6a2, V+'

":

Vfr$ o,ooso. ' : sVs

Problema 85. Care estemaximul suprafelei totale a unui cu diagonala datd? de Cu notatiile din problemele mai sus,avem a2+b2+c2: dz(constant). q: 2@b+bc+ca\-2 (az b2 c2) (4-D2 -Q-.-c)2-(c- a)2. + + , Rezultl ce S va ti cel mai mare cind ultimelehei paranteze or fi nute,adictratunci clnd a:b:c, deci sintemin cazulcubuAtunci
S:2 (a2+ b2+ c2):2d2. Problema 86, Care este moximul sumei muchiilor unui

muchiiror datd,cubur decivorumur are maxirr. Segiseste asrfet a .b_c: ci : .. | fj:O,Oare. a" 9i
_ 0.000s28 (4s)3. ... Taralelioipedete cu aceealri dio'

paralelipipedcu diagonaladatd? Cu notatiilede mai sus, avem:

r) Esle vorba de paralelipipedut drept $i dreptunghic.(N. Red. E. T.t

: (o+ b + c)2 a2.+ + c2 (db+ bc+ ca): d2+ 25. b2 +2

t26

t27

Cum.d este c_onstant, maximullui a,+b+.c ate loc in aceta$l ., -p.i,iro-."'31a precedenia, r," IT-?,_:" l.lui S. Dupl.probtema maxtm,trebuie muchrile fie'egale,aAica' ca si paiiielipipeaO * tie un crrr. Maximul ciutat este

(t+/)3\im; .,0: D.:r|m' ."-'1/E'

( s : ab 2bc2ca:r+r+ zr+zlf,/m + + : t'\,
trebuiesi este cu fundulptrtrat,

4 (a +b +c) - l) a,

una.o: $4.
Sumatuturormuchiilor estedeci:

:-" - o:, facem

(sau

4 d l 5 : a , gze ...a .
Pro.blema82. Sri se focd o cutie paralelipipedicd deschisd, cu capacitate maximd, aviid suprafala iotala tiaiid. doud cutii de acest fel egale.giIe punemuna pesre ,. Lu{m_ 3llr1-Sog.la gurd. Vom obiinerrn paraielipiiedlnijhis-';u ;;;rarata totale dub'aSi cu vot.rmul' dubtu,'-fafi a6'"i. .oi#"i"tut"l CinO acest va inaxim, .paralelipiped aveavolumul_ capacitatea maximd.Deci,dup6 problema ;i,; trlur:.'ia 9i .. 8t, "rtiu' "i-ii,"i' riu n jumState cub. de

din caz, cit jumatate latura cutiei Intrltimea "cei,i'-ce-'eite este,deci, in acest probleriraprecedentd' Se cu in concoraanlA tazii. in acest caz, giseste apoi ce,

o:t-{zv; ,: !'i-tv.

.. s:3"{4v':4,7622. I v'.
are Problemaaceasta aplicatii la constructiacutiilor paralelide de pipearce capiJitat. drte, iecut! cu minimum carton, tabh cu sau de lemn. Problema 89. Dintr'o tabld dreptunghiulard se.taie de . .fu cotluri clte un pdtrat. li-.se ridicti In sus mdrgtmleramase' Cit de marc trebuie sa Jte a

l--

? ,_-;

i stind. cd.dime unit eiri;- iir{ri;-'ii','{e ayte nsi e !:::t:!:a ,;,:#i^,ff;.^,, raportg cd suprafala lotou o ciiieiTrenie-sa
Notemcu a gi b dimensiunile gurii gi cu c ineltimeacutiei _ b:ar, r llind raportuldat.'Ave"i -- $t punem S: abt2bc F2ca:2ac(t + r) +. a2t.
l/:4fr6: 4297.

. Problema 88. Se cere sd se facd o cutie parolelipiDedica sus,..

citia '--iitritit, iiiitr, pintruc.a Jornatd astfel sd aibd coPa'

.ritatett moximd? F ie a $ b l a t u r i l e t a b l e i dreDtunqhiulare laturile PeSic se trat-elor-care taie din colluri va cutiei avea {fie, 147).Fundul laiirile (c-2c) $i (, - 2c)' iar inil{imeaei va fi c.
Deci:

-'--"'-1

t.outur pe c din ecualiaa doua gi .il d(cem in cea dintli Si ,u"In

I
Ftg. 147

-' "--! ', . Deci,dupi teorema XV, minimul sumeiare loc atunci Y(5t) : azr. cind De aici, scoatem
a3-' : 6s6s
V lr L r \

s : ?!,:,*-2 i azr v (!tr) * Y$A I ozr. : produsul acestor termeni constanta trei este ,,r,,?l:t.urr c;i

v : (a -2c) (b -2c) c i 4v - (a-2cl (b-2c) (c)' ln Darteadoua a egalitetiidin urme avem trei Jactoria ciror -"tt!-io+at, de indepEnderiti variabilac' Decl, .daci c va*ma .iiaza" rnixiiiut trii y arl loc ciod tactorii sint egall' adic'i

ca-2c:b-2c-4c; fr: i '

din urmi cere inse a:b $i in acestcaz Egalitatea

: i !-(l!!2 r

b3-Vr(l

]-r);

^3_

(t+r)2'

: "h3rs: v2rz ' l+r'

orrr:firt
i f4lxi

v:a2as,0 7 4 ..' a^3 :0 s.

,,
( ti nriDimo geomet !c?

t28

t29

_nu ai problcltra rr mai este posibiti. vede Se iiisacI,,pentiu ;:0; ;;.fr"7:6: ,", dacl d>b, avem iarr$il/:0 penlru c_4, deoarece ftindul cu_ tiei-se reduceatunci la un segmentde dreaptd de hrngimeaa._2r

. I)aca insi- a

este egal cu ,

s_ar parea

Ju, ,,,, ractoriimai nu por'ii1ofi'in'ii s" fi1iJil:fi''n1l"i;,"XTirece

fnmul{im volumulV cu mn gi vom avea mnv: n (a_2c)x n(b_2cl .:r. Snmafactorilor partcaa douaeste din m (a -2c)! n (b-zcl + c: mu+ nb+ (t_2rn _2nl c " Pentruca sumasA ramini constantitrebuiese ludnr t -2m_2n:O $i atunci putemscrie saa

pect un maxim. existi. doarii meroda ioii"6rint"ii",J

deoarece In ipotezaca a<b, prima solulie este acceptabile gonditiac< acelei solutii, la inegalitaf ne conduce,in cazul te^ [1>o, conformtrcu ipoteza.In schimb,a doua solutiene duce, ipoteza,deci in mod asementrtor, b>u, ceeace contrazice la aceastd solutienu este acceptabila. Exemptu Dacd. a:4 Si b:2, grisim c: 1-! : nunteric. :0,422... Dimensiunile funduluisint atunci a-2c:3,156... ti l)-2c:1,156...; ele dau o c[tie cu capacitatea , . 3 , 1 5 6 . .x 1 , 1 5 6 . .x 0 , 4 2 2 . . , : 0 , 1 5 4 . . . . se Problema poateu$orrezolva$i cu metodalui Fermat
$ 4. PTRAMIDE

m+n=: +

(a-2c) n:(b -2c) n-c,

de unde

^:;!6t

n:;t,

*:.*n:
care ltc ducela ecuatiain r

a!6+ti,

t2c2-4 (a + b, c+ ab:0. Rezolvind aceastd ecualicgdsim:

,-zta+o*tlTF
adice

o,z-er! :,t+bJ-l(Tl;i_o6
a+b+tl*i6r-a si e: 6

,:

o!!:-''/4--!L

Rtrdicinase poateextrage,deoarece a2 b2 ab: (o_ b),+ ab>0. + _ Pentruca .si putem admitevalorile lui c, trebuieca ele .sa ^A nu intreacd pe daci 4.>r. hlttel, nu avern de undc sc(rate f, pitratele de ta col{uri. t30

Problema 9J. Pe tloud muchii laterule ale wrci piramicle tltttt:se ia cite un Dunct.Care estedrumul cel nrui scurt dintre drcste douti puncte,mergintl pe suprafalu laterold a piramidei? a dupace (tig. laterala piramidei, DesfA$urdm 148)suprafala ... anr tdiat-o dupi o muchielateraldVA Si lie VtAtBtC' L'A' suprape M fata laterali desfegurate un plan. Punctele $i N vor fi dupa desfagurare 14' li N', in oe care le unim printr-o linie dreapte,Punctele de intilnire a acestei drepte pe cu muchiiledesftrgurate care le va tiia, le purtdm realc ale , apoi pe muchiile t' piramidei le unim prin Si pe Iinii dreple lrasate fiecare fate.Se oblineastfel Fig. l.l8 drumul minim cdutat. Daci dreaptaM'N' trece gi dincolo de V', ieginda{aradin conturuldesfisuralei,aceasta insemneaze dr[mul minim lntilcii negtemuchiadupi care am ficut desfigurarea atunci trebuiesi !i faoemo alti desfequrare, dupa alte muchie, care sa nu mai taie drumulminimceutat. ., Probfema 91, Carecste seqiunea moxinta fdcutd intr-un Ietraedruprintr.un plan paralel cu doud tnuchii opuseale lui? Ef-GH,paraIn tetraedrulAtsCD (lig. 149)ducemsecliunea lel6 cu muchiileopuse,4C gi BD. Laturile EF $ GH sint paral3t

lefe cu 8D, iar EH li GF sint paralelecu .4C, deci ligara EFGII este un paralelogram. Unghiullaturilor EF gi Efl este constanl$i anumeeste egal cu unghiulpe care il fac muchiile BD $ AC in spatiu (adictrcu unghiulflcut de una din ele cu o paralele dus:i printr-un punct al ei, la cealalte). Aria triunghiului EFG este jumtrtateaariei paralelogramului EFGH. Triunghial fi maximcind produsulEU xEp va fi maxxn, va deoarece triunghiurile care au un unghi egal, au ariile proportionale prOdusullaturilor cu care cuprindacel unghi. Asemdnarea triunghiurilor BEH 9i BCA, pe de o parte,Si CEF !i CBD, pe de alti
:- _i

piramidei fiind tzo, avemVd:VA"-Ot:t'Ineftimea piramidei este: deci volumul . vo 3tfi rz ,'lt-r, (ABC) aria '3 -

rt

exrz. ridica aceaste este;\f 1z-- Putern Parteasa variabile (12-12), care ne arate presiela pitrat li ciuta maximul lui (r2)z XIX) cind ci maximulare loc (teorema r2-2 (t2-r2), s4u 312-212, de unde ^ t!2:r!t. / ll LaturaAB (adicerv3l estedecilatura I
cuvinte 4Ay8:90'.

EH
AC

EE
BC

EF BD

CE BC

ptrtratului,insuis atj! il"cel1l astfel set.911cii r(:--l_ -E--7t '.'.l--.-.,a Tot :y.,r?r1 vede
qi unghiurile BVC gi CVA slnt drepte. este cd Rezulttr volumulDiramidei maxim cind ea devine un tetraedru tridr(ptunghic. y= l'-. volumulmaximare valoarea
o

A
I

4\

Fig. l4g

Inmultindacesteegditeti, gesim -EH x-EF EEx c t

A C \B D BC"

rrg rcu

8C. Dar sumaBE+CE esteconstante, egalS nruchia fiind cu produsulbEx e E este maxirnatunci cind E este la Rezulti ci mijtoculmuchieiBZ Atunci gi H este la mijlocul l|,i BA, G la rniifocuf Ab Si F la mijlocullui CD. lui D_I proportia precedentd rezult, ci, odattr cu maximullui produsuluiEH x EF, deoarecejumitoBE \CE arc loc ai maximul rul AC x BD este Si el constant. Dar maximulprodusului EHXEF inseamnimaximulariei paralelogramului. Secliunea EFAH este,deci, maximi cind trece prin mijloacele celor patru muchii care nu sint paralelecu ea. Problema 92. O piramidd regulatd.dre baza un triunghi echilateral, iar muchiile laterale de o lungime datd. Sd sealeagd ndrimea laturii bazei a$a ca volumul piramidei sd fie maxim. Fie VA: VB : Ve : L muchiilelateraleale piramidei, ARC baza (hiunghi echilateral),O centrul bazei Si 14 mijlocul laturii 48 (fig. 150). Ducem VM, OM, yO. Dupa teoremacelor trei perpendiculare, este perpendiculari ,48. pe 7M ABC. Avem Fie r:OA razacercului circumscris triunghiului AB:r'.13; ana(ABC1:3JJ 72. t32

Problema 93.Se dd o loaie dc hirtie putratu, ABCD. Irt mijlocul ei se deseneazd pdtrut oarecareMNPQ, concentric utt cu primul gi ale cdrui diagonale sint perpendiculare pe laturik' 'yimului pdtrat. Se duc dreptele AM, BM, BN, CN, CP, DP, DQ, AQ, se indepdrtcazd triunghiurile AMB, BNC, CPD, DQA gi se unesc punctele A, B, C, D, intr-un punct V din spatiu,

t "

r-?t'!:!d! "maximvoluniul acestei i:_!,ytr:!:, piramidi? Cind estt Y!!-!-19;

Fie d latura pitratului dat, d diagonalalui, x laura variabilda pitratului I4NPQ. Du,4C, care taie pe I4Q $i NP in cem diagonala E $i F- Notam cu O centrulconull al pitratelor. Avem AE-Cr:

(d-x). " IntrllimeayO a piramideieste cateteintr-un triunghidrept,48 $i cu alti cattaEO. Deci unghiccu ipotenuza dJd-?tt, hh2: @,-!)z -rz : ; \td @:rn Volunrulpiramideieste
Fig. l5l

0c

aztJ6 u-zxl -6

r33

lndepirtinL factorii constanfi,gdsim ci partea variabil;r,l Iui 7 este xrt/d-2i. Pitratul acestei expresii este xa(d- z.rl Inmullimcu 16 gi punem expresia torma (2x\a(tl -2xt tu sub earese vedece, dupeteorema XX, maximul are-lo: cind 2x=-4ld-2x), de unde x: -ld:0,+a. Aceastivaloare esteadmisibild, deoarece rdmine ne astlel incit, cind ridicinr triunghiurile AMQ Si CpN in spa{iu. putemgdsi un punct y in care si se a$eze si C. ,4 Avem,a$adar *:-i'4.
Se gisegte apoi
2l 2

Daca vrem se acoperim planul cu pttliguatteregulatr) identrlttngnlufl : nu avem dcit trai posibilita{i si intrebuintaln

saupatrate,
exagoanerequlate

ce alte posibilititi nusint.lnadevar, cu un p6ligon n .laturi are suma ungnlurrlor

ori egald c! 2 (n -2) unghiul drept, sau^ ^c-u (;-2)90'-(n-2) 180".

sa t54; 155,156).

ac: r c - o,zas on,

2 are Unuldintreunshiuri -21 '180'0 g1ade. preSi

Fig. 153

r,_ a Vro " - -r1)ll

/-- - #; " :0,034... a:'.

Problema 94. Construclia celulelor albinelor. Inca din antichitate,forma pe care albinele o dau celulelrrr' (alveolelor) in care ele i$i depun mierea qi larvele lor, a atras atentianaturali$tilor Aristotel, pliniu cel Bitrin ca gi al{ii. Secliunea regula.ta, exagonali,a celulelori-a preocupatgi pe'mateInaflcrenl. AS$et,pappus a exprimat clar ideea ca albinele dau acea [orme ca si econoniiscasca cearanecesara -celulei constrrl^tip; celulelor,__ fiindci se pare cd pregitirea cerli este ;b";;;;; pelitru albine. Mai intii, dacd a$a stau lucrurile, atunci de ce albinelenu dau celulelor forma cilinddca circularii, cici, dupi cum am vizut la izoperimetrie, cercul inchide sub acelaqiperillr'etruaria cea mar mare. Acesl lucru ar li adevirat, dacd ar -fi vorba de o singura celul5, dar daca sint mai multe, la gase celule se poate ci$tiga una, daci.ele se fac exagonalc, tlte a ti nevoie de altd ccaiii, ceci peretii celor Sasec(lule o mai inchid gi pea Saptea (fig. 152). Celulelecilindrice alAturate au contact decit dupaogeue_ nu ratoare $i. Ia-s.d locuri .goate printre ele, cum se vede din p'lrfile inegrite din fig, 153. Acejte locuri soale ar constitui spatiinioa;te, aga ci nevoia de a economisinu numai ceara,daf si sDatiul.le_a silit pe albine si tlea forma exagonala celulelor. 134

supunein ci acoPerim planul cu astfel de polisoane9i ci m Poliqoaneau cite un virf comun. Suma unghiurilor din jurrl unuipunct 'fiind de 360", unul din-

Fig. 154

egalitatea De lrc elear trebuisi aib5f,o gracle' aici,scoatem

q-2) rllo== . rru 190 ltn

znl I |: - 44_. '

n- 2 \ lt f Dule

r - ', - . |. t . . i si- L

Am arltat, ins5, ce un Poligon regutatcu laturi. mai multe mai putine$i cu accla$i cu" laturi" decit unul estenrai cuprinzitor Fis. 156
--t, E*" ooliqonrl regulat are aria cea mal mare'

se tie numar intreg, nu am Putea Iua penttu m (care-$i el ^este intrie). decit valorile m:3, 4 n sau6."ia care corespund,Pentru 4: 3. Deci Planul valorilen:6; se Doate acoperi Perfect numai rigulate, cu Pitraie cu exagoane sau cu-triunghiuriechilalerale'

i""r"ri,{'"iiiJi'ii,

vdzul'-in capitolul vorba nunraid|J poligoaue re$llate, ctrci anl trunfirde laturi

cu pii"iti porigo,tir! i"opefimette acelagi

135

ru,,.r ra rund,. "r'r.ilutii,ou,, astrel se.economiseite oii-"iii, oriri.,niir ce rdTi pentrufunduri,

. veacului XVIII-te:r al matematicienii pututexitica nu $i-au Oe'ce'aiU;;il'; ililil cetuteior-dintr-o i raguretui pr;irrg;;;';*.iill'Jr,ir.ro, parte t" Dr.r.nu. numaiatit. pind dupainceputul

capat fi d; ; i;t,*ilT1,,3lx: deschis fX*"T'},",}:i.o....ll,i: tarva, atbinete. cetulele fac indoit. tq!;i,;$;;i; de
Fis. l5S

mai miJi. expresiamatematici a legilor naturalc . latr, _a$adar, - '-'' care rrl condusla lormaexag6nali celulelor '-] a fagurilorl ec,ol.omie- ceare mai. realizeazA altfel. la gi ,- ecarecelula, puntr .se ln loc crr, ta ",^fig, sa un I

aviit to#""i*,,ru,. crrrndnca, umple mai bine _ .il'6'"ilu'i! .*,, gonate,decit una Datrate in Cejvoltarei sau..triunghiu'ta'rf ruiui.il'|..,1,, rnir. celulelorexagonale decispaFl prerdute sr-nt

na"; sTirynoate pr";i'i;Jil:%?;l:'::l1E :TlTlT;,'J',,:l; rnuude un cercdecitcetelalte'doud gi larua-,-

Aga se explici faetu| fac f:I:t*. cu exagon,cl mai mare dintie g albinele celulele seclrrrrrr.;r

cu' a faDt, in practice, prin aceasteaSezare celulelorcombinate problema grea de maxim li flndurilor, inca' o ii'.].u t5itl "'

(
I t

Fig. 160

om^ cJatarte pade,ci o a)d aintr_o parie vinEii- pr.ir"ei;",r_ cnrer comune trei celuledin partra'opusa tig.''rsi1"ii. a p. o. 1".

Fig. 157

lacerea de o de carele aducda asemeneaeconomie cearela ardtat rninim, pe a$a de mare ca economiile care le-am celulelor,de$i nu mai sus. a tost' Primul care s-a ocupat de limurirea acestorchestiuni legilor,miscarii.p'anedescoperitorul. G pr ut*i'uJrtilt 1619' "'., care ii'$i poarta iumelc'ln anul" "uf ;-l#'; iili-ffieiuiiegi tapte'luind fuldul el a ftcut primii pa$l pentruexolicireaacestor dodecaedru romcu celdelor asemanator vrrrunletudite ale unui boidal. 100 de ani' pini cind un alt-astroAu trecutapoi aproape rombice tito.it cu atenlieunghiurile Mi;;idi,"i ce le-a gasit j*ii"r ..riileioi ituinelor ti a comunicat"fetelo^r de "".,

Fig. 158

nguratepultctatsint celuleledin spate. Ace^st.mod construdie.arimas o taine de a -,,i'.2jirr.i*i:, acum 200 de ani, cind s-a ' vAzut ci atbinele naiurii Dtni mal o"

goan(re laturimai groasereprezinta c'r .iroriru-'oin*iJia','li

:,."' i3! fiilfi?i,l15f ;:'l$:"i*T Uf:li:cete f i.,TT.' ffnl, ;'

rombice'_ penru trel cclule dtn parteacea_ Iatta a tagurelui. fig. t60 esie,reprezentiu In u.oii.r"i,n 'frp ,

lar". cei,rlirqi :,.-1.19.,.uj: feteatecoipului io*#, rundurur, este care comun oehrru ""iu'i..i cetutia"'stasurati"gi'a'iii"r. cire una d^in.Ie{ele sale

.ci 1Lqp"l", de c-nu fac tundurile plane, in forma de jumatate de romboedru (fig. | 5g). a _- ._"fiS..lSSarateo desfd$urarepA4ii din fund a uneicetule;

r36

iI"il l"-i a"t la iveali in 1712cind ele ib9:;6ti?0':t;. iiezultatete R Iumii ;-f;:t ;e";; ii cunotrinta giilnlitic"' d au m u r' inventatorul impresionat a i"t. li ri"itta numele, fost..Ioarte m,er-sde il;;;ff;i"i lor construcliile gi a ili caieat6in"te tac ;;ilit"il'; se -pina chiaria omenirea. adopte iiiro'.o ."trioimul, ircit a propus albinelor! celulelor pe'dirirensiunile bazat il;'irt"t-Je;iluri R6a-umur a mai curioasl' propunere ln afarl de aceasta fac carealbinele fundurile ;e facutinra ceua,benuind in felul in ciceara pntru el nu' $i i,lrii.r", ti,itn"Jrice) se economisegte 'si problema ca rezolvesingur. matematice cuno$tinte conshuctie'. ""*-o.itt'i" ce, prlntr-o asemenea de a dovedi -se--ob$nerzpentru Kdnig 'minime,. adresat matematicianului s-a lilia o *Gti"ia ca ;hestiunea. o problemidE geometrie' ;i;8.;t!"pitnindu-i el' fArtrstr-ispuni careesteorlgrnea '-'matematice analizei prin a tratatproblema metodele XOnig 'Et dedos' prin calcul'ci fetelb iliiae. g Jiili."i'l'iilhil ' "
137.

dc au VABC, l3"i,i6:h"11; ;Slr'li'ff "i'r'J,f i'^-.11,i' ceara, ru,sr,iu'r( Si aritim acum r.zurratere"'ir""r,i&';;i.fi,:11:J',Ji,p:J,"#",*ill,lii:T:i?*;i';" ce fatetele
,romburi.

VCDE 9i YEFA sint

rcreqe rogantmi de care-s_i 'ia

l-arrrlus

ilrii{lC.*t$;ifu*r*.njryul';l"."l; l
I
fi dat-peste erori carr ;;t-iir',,lita'-l"ttfltl,"-l:.lt tuet i_aracutp(j v rrnii J :^Tl"!:. 1_.,.1 .ir, in grumi
, t,

iP:f-:,$j. u-g?'ii'pl';;i;

':xi:#3,","it{}:l{irir#Tlr,,"li1 ;:#f r#r11'"f

i'"'' er a reiacut calculele toata cu

Desenim la o scar5 mai Si ne ocuPimde tala. ^VABC' v At ,nur.iirr" tr'un:hiate BIcI o' ABCv ,t'*''3ir;.r"r, are opuse ctr larurile oa tnrrit-eiuiuiv,48C sint intersectiile parafatete cu planele lianutuiacestei

i;t{-AA'B'B cc'o'o, pe4.P-qu-'J:' ei O AA'U $iBB'C'C ' .i * oii".r.pi*iele

,irri.,i.jl' Il -a'" .ig.l rrUuf" fltmi alcrtuitede calculatori experimentili. Si trecem acunlla studiul problemei. Cl sa gesimcum trebuie fdcutfuri_ ,.., oul, ceard, considerim sii ,,economisind o cctura Ia gura ci pina ta dc funOui-ciri l:il,^.i .:p.unareu$itastfel,sa corEcteze
h l, o separA de celulelc din cealalti parte a

ilti::fl;,,ii.l\::: ll il I n,e-frp0, I iK\ __r__ril Mffi,idili t+'

Fi!r. t5t Fi(. 162 pJan.se.$tie latuiilc ce

W;i:,::?1,,;,|b:riF:i;

oe de altl Parte. Figura V'4BC este deciun Paralelogram. simetriciin Japort Apoi, din cauza cu olanulB'BVO', avem VA: VC $i' VABC' avinddoud iecil naratetogramrll egale' este un romb' ioto,i'"tatutui'" ,qC biasonalele si ETsint deciperpeno'i.';]il" qr se tai'ein mijlocul lor P' Si aritim acum cA inclinareafa- A' trtelor nu are nici o influenlaasupra conde iontinutului miereal celulelor' ca,$i cind-{undul ttnuioiramine.acela$i. ptan qi anumeplanul l'i'ii "rfia .in care trilnghiul oiizontal ACE r. alla Inullgl[ur se Fi[. !6:] (rig . l6 l) . acestuiplan cu 8"9 -(fig'.163)' ln idevar,fie / intersectia astfelin pdrti a celulei'ea se transformi acestei r'rii, i"i"-i.i

jxi*r*Tr,l'f i'*:l[*i"'#;x1ll::tii:#t"i ;]*':'ul, jSir *tl"'" ';t',j;i;:'iti),:;rE*xlj.r,r"iii.fiilisi'#ifi . i. tai i s care. iiir.aali, e',,"
ilii,,l,li.f"'.,.,.
t38

. Ja.acela$i nive,l. {elul acesta- :Cc, :.EA In , ia, triunshlul csreecnltateral situatintr_ur,14, ;1 gi

;#'y'slt 3:iil":i."f,t"':"f.Ji:3$""1 j,,"?f; i*fl ",ii,,l',ii&.'i"1" :?,*,?i":i#'x-:ii11: ,J;;:fl printr-un o.iion't"."r,'1.1[1]:.1;'J%1:Ti[r, pr"n art

;ffi tft;p,e-te'oA,l'*g"l,,Ula::i3["ffiil'jr::,,,r,,
6g're' ii'l"irti'"tr' s'i"r'

intrltimile'./P oP $i au sint egaledeoarece latura IC comuna $i ale semidiagonalelor planulorizontal' pe iilito pr,iiecliite. ""^r".tii' I vp;i nioi lO:El, d.oat.." v $i B sint. egal deptrrtah' 'pe planul AcE irizontat ^% ;f d'ui'or'i"^,1,;r.i p".i'Jti"i"i' lor
nici nu-$i A$adar,oncum s-ar inclina faletele'celulele sint esale'?).

lol' capacitatea .. niii nuisimaresc ",lis"Ljiai te$itJtli'. putem filc$ora acum daca, prin asemenea Sa vedem
cantitaiia de-'ceir5 ceruttr 'deconstruclia ielrrlei gi -

biiri,Tr.;r,:"&,Tiii1d ; ri, :,rlllff B,D.F, carc g .r" uiiiurir."inuitii,nnr,i sinr

in cazul

proiectiei ln ,, S" urta .i nliilocul unui segmentse proiecteaT'd nriilocul Red. E. T.). sesnrentultli iN. r' .1ccea$i tic observi ca la 1)'

139

|ffi?j[

* seteterminam inctinarea conduce minimul care la d{.

fi':.??5,h},\irui*i::i*#",i;,:.,rfi l:fe,d,,;;r?{;;l (w+e)z-!

';:*,LTJ "-.,,111X'l',To%';".liil#S'irii!T"li,#-#]f
Se clutim a exprima I ^ _ Daceresre,r,r""i.,irui"li.iootlr":ji,"1X,,"#j"ili:"1|fl

lrEP+'r'-+:
P-Z ! *",a2r1151f
.t:;)

RidiclndIa petrat, avem

tnu -l-Ee" AB + ! <aB-cOl, Ee, 1 + + * Vex W.

b8,, -nn-, x4ei + tc,. +EE, W.

BF-+. 2eBP:2e2*2e!3y

lmpirtim cu 2e gi facemapoi e:0. Ne rtrmine

nc:t1s1f a-e-l '

lui care care Aceasta ecuatia ne dtr valoarea Zifl pentru este gesim are loc minimul. Ridicimla pitrat $i simplifictrm;

: ez-, C,E r Ei,4-d:r : V:. factorut consrant nerdmrne o" *fi1i"il,,liil,""luirea'esuprimam r si zEF+TEt/1. AA'-EI si VE:zEF.rnrocuind ,"*, lu!r#= $isuprimind raceAi-Et+ap-li. Z? fi o,n ,llilfliiiii,.onstantd poate suprimata si rdmrne si Ep{s--El
Din triunghiutdreptunghic Btp, in careF: {

i''".J#*'^

zatr:ef.
-Ap -,, ^ sau AP:' i"-, rezulti ca Cum fi-:2 ft-t12. rtt.t -lF

cdu_

este,deci, ci, in cazulminimuluit), dicg.oO primi concluzie nala orizontald (cea mareSi constdntd) este lalura pdtrdtului insuis ln cercula cd.ruiruzd estedrugonalacea micd(variabild) a faletei. lui De aici, rezultdgi constructia 8P. Apoi, avem mai departe:

n:1le-F:{

deducem

EV-2BP-IP,lr:'+ .
rombutuieste atunci Supralata
t li t _* _- ; A C x B;V : 3 r z - ' " '

Inlocuind, expresiade studiat devine

BFVg_ l*=

;xi,i;:1il1J;?"T,,:fjlli#';"'i",fi ;;", i,.:,i1.#:ilfi '.

.ae lw _I : @F qte W" _\f @+,f=,
140

,,,, . ^Pln,ro .gt,rea minimuluiacesteiexpresii,str aplicemrnetoda

se Cu aiutorultabelelor trigonomehice2), gisegteci, in cazul minimului, unghiul ,4BP este de 54'44'8". Unghiul cel mare iar adice are 109'28'16", unghiul al tatetei este dublul acestuia,
t) Cttitorul se poate lrcredinla sbgur cd este vorba de un minim 9i nu . oe un maxtm. 2) Se lasi si aces! cilcul ltr.seamacititorului.

t4t

cel mic, carc este suplimentul celrridin urnle.are 70"3t'44", n zultatecare concord{ cu mtrsurAtorile ftrcuie in practica (1, M ar a ldi. Tfebuiesii mai adaugdnl proDlema cd celulelor albinelor rl s-a inchiscu cercelirilc meDtionale sus, ale lui Maralrlr. mai K0nig 9! Mac Laurin. ACeasta problemi'a mai ficui obiectrrt unorIucriri publicate l?8l de cltre Lhuiltier, in fgao a, in citr e inginerulLeon Lalanne'), in lg ll d e c it re He in ric , Vog t, etc. Aceste lucriri au ad[s noi contributiila cunoa5terea mac striei consrructiei celulelor fagr.rrilor. Astfeil, vazutij,-s_a l) felele triedrelor din B.D $i F sint egale (Iig. t6t)1 2) toate unghiurile diedre ale celulelor siitt de cite tZo" ; .^," scune este. un slcrt din :1."|:fr^r::t1,!: lulFjrltc..dirytrc mu iir( taterare rungi st ccte cit loturtt patratului inscris tn cer('ut exagonututetc. de . -Vgqt a ficut peste4000.de masur.itori celulede albinc, iriunsind concluzia celula Marald_i est" un tij-meUiu, p. la ci -----'c:rrenumaiunelealbinereugesc realizeze sd-l oerlect-' Din mdsuritorile fdcutes_a mai giisit ci raza celulelor estc in nlediede 2,7I mm, lungirnca muci'iilormari tateialf--..t",t, I t.J mnl, raportut ca tntreaceaste lungirne raai estedeciaDroxt_ Si rnativ4,16.... etc. Grosimea perelilor" 'in meOie-o-GiHeCir: este aceea uneifoi de hirtie. a Esteinteresant ne ddm seama s{ care esteeconomia realizati prin constiuc{ia romtroedrici fundului a celulclor. Luind ca' va_ f loare a raportuluidintre lungimea muchiilorlateralelungi si tatura exagonului unei celule,se giseqte ci suprafa[atotuii--, 'o.Lr,",n estc

deci cste Econontia 9' 0,11, T,l'i.'lil';,l"tl'oi'if i','"". ilil dar nu ,"are' tl'"ii'il ?X"iii"."*il;'iil-i'ono'ia.este tsie -f-":i"11.'fu ccononlia totala pe tu'"
la miile de celule seama de aceaste

^lbinele' 't o*t"'o9;.llTlT.:i._!,gL j":,0.,T:::b,,..1'"$;'","T',11"",' grosime slnl Dun albinele,dupi ce au ump

't'rt:*1."ffi r-":,,tid:Filfi.fy:,,-'m *grse'5plc

a iJ,cheil^1^c:a.:l\1,t;:u';;';.K,,:":.S?' lil"',T,,ut.ltli'li "'11?lti'1ip*"''"' ::ltJt'"lT,

ji'i,:1,"t'';[*tJ'ls.: ?,i:Thit|11[i.:lllT:i:*#r"#."h u^"oli.iJ mintrneze altecons$icu

T'ill,' oli[;"'o'li'i lrlili **dHIi'"T*'' il, u:iffio 3'' ;;;; d"'i

u i;.nw;qry " -i ::,'#i'tli#,"':i""."Jffi 1"::' "'" " un enea nr asern .atPlli, "i,,":Jl:"',3r,1?t1,;'iifl , ::LX$:
:l'9:rrun: $i1y;a ;:'' ir:ll'l'1T'1".^,,, :.'1, ^'.o,*'i "'

ciar aa ;l;t'ii''"i'it'iL*' unrespuns "t'"tJ" li""T":n: ?' ol?oui"ill".'

if ;lt*ilu1::l';H:ll,::;::1,1:'::['h,,:.j*a'iea

,'ii.1*u'""#.ii':i: :1,1?,iKiliTFln**"-1""s'l*ffi

j- c qso tlll : 27,t2 r2. + ...

Daci fundular fi plan, suprafala totali ar fi

illl"lT"lT'"'i'il ik;'x.t*:;l"tr;l-:ll,;ii":i:il"ill,!:f 'n'""q::il''q:

+ ... )- r,1so tl 5t: 27,5e r2.

l) Acest inginer a fosl si in T?ra_Rominersca.pc vrcre:t cirE, o.up4 Coryertia la Balta-Liman,' capitaiismulparrurdear6i ,ii-uO-inJ"ii'oo, ,n -de [arr' necesitindrucrrri tehniceFe care rr poporurur no8r.u, tinut rn inrun!ric-, erau p_regdtiti le reali;.Lalantr.e a conslruitprrtite grele nu a ale I,F setei de pe Vatea prahovei st a organizat gcouif. ii:'igBoii devenitdapoi gcoatade insin;ri de pooufi .prirna azi lnstitutul ilr,ni.i. politehhi.' si $osele' din Eucurestl.

-t"."*iul'r,,,.i:^,f hrfi.x#ife.ti"# jii'*lf T*: li$ff,,"?'1:'i; ".':"if l"i p,?.ii.i"i,na;,' ;'l

mile n a r t r a a l b i n e l o r ' u ' . o g i i " ' i . -otulie d i n h - o d a t t r P r o b l e m a % ; i v minima' fiindca -tocmai construiriiunei celuletu toii'f-4^

It"r.1:'JT:{i1e}:1.1**nh'-';lht*tit

h?ilits"lli':i:""itd1?tt,t,r;.*:x^
n"".riii3',"
l43j

pod dc u,i * s",#li'J"il,i"L J $"1"J# 'l: 31,f,?g'1,|"i:",?jle il iliff Jli:f

tql

ruil6).9';;$T:r"il,lnii"#:i,iif celulecu i::lli:?:i'l#3'u.ou g.t*'1lt t""orr'iJ" aiiinetor ae a construi

proprietefile studiate sus? Tocmai-de,aceea mai .oe tnstinct, vorbe$te l)arw l deoarece este vc de o facuttate instincflus.care n_,, transmiteffi;;;;;t#i.,rrDa

'tlexeneconditibn;i;. " -"''

l''?llt#':.1 ;,xlt|:ffi i1',"'f th#"1**:;ii:,ilii',i:::il'if

mpul 9i in anumite condi{ii in rcs 5. CtuNDRr Reamintim formulele careavem aci de nevoie: Suprafata laterale .S, : :2rz?. Srrprafata totale: g:2rrr2r 2rrh -2rr(rt hl, Volumul V:rr2h.' :

i#'] liltlili'i,|;l,i; !;.1,f l,*

razata pcicon:epj;';il;"j?.r3dfl,il:i#r" Jl"Jjl,i,fjllr: "iorrn'irri' prob"rema :L*nt si,

il,iin.t.r,,i,

Problema {1. (In vas cilindrlc, deschisla un capht, dte capacitatea tlatd. Cind supraJala lui totald este minimd? pre:edente. esteresiprocaproblernei Aceasta Se gase$teci suprafalatotah este minime cind lnlllimea ste egala ctr taza bazei. Problema 98. Se dri supraJala totald a unui cilindru tnchis la amttelecapete.Care este volumul sdu maxim? Str t{iem cilirrdrulprintr-un plan paralelcu baza,pe la mijlocul ineltimii lui.El se va deslacein doi cilindri deschigi.Clnd acestejumat.ti vor fi 'maxime,atunci 9i intregul cilindru dat va fi se rnaxim.lnse,dupl problema96, aceasta lntimpl, ctnd inel$mea fiecirei pdrti este egaldcu raza.Deci, in cazul de fattr, lnal$mea totale lrebuiesi fie cit diametrulbazei. Aga se con;truiesc uneleculii de conservefi alte recipiente material, ca si fie mai ugoare. sau lnchise,ca str se economiseascd In acestcaz rezultdce trebuiedeci se avem: . V:2rrr3:6,293...r4. Problema *. Intr-un triunghi dreptunghic dat, sd se tnscrie un dreptunghi cu latuile paralele cu edtetele Si dstfel ca el sd dea, prin rolire in jurul uneia din 'F\ catete,un cilindru cu volumulmaxlm. ABC (tis.. In triunshiul dreDtunshic | \ MB'AC'.'Cl- t'F--d 164). inscrieirdreprunghiul prin rotirea conturului MB'IC' lindrulntrs:ut | | \ | in iurul lui AB are volumul \ L A8'E

95 , Dacd .-.- poote ,nata,!-llut? volutnul stiu syqr'ofatalateratd a unui cilind.ru estc avea un maxi,n ,"; ;;;;r;;,;'", Avem : Sr:2rrh-e (constantd)y:nyz17:f . ; Deci, cind raza crestev-olumul . drul, in acestcaz,nu poite avea cregtegi elj nelncetat.Ciftn_ nici ,i*iri,, niii..ri"-#.. gqr.se dd suprafaNa unui.cilindru deschis utt to -^-.=.PigbluTu ori'",'!'",fr7uff

'f

Avem:

,citindrir')'cdreist'eripiiiiiiii'i"trliiii')rrou

S:2trrh 1n7z:n(2rh+ r) ; V:rr2h, v2: nz4 _ (+), . pro,lr.rr. 1,2

. V:ntre' x EEi ed
EA

Fig. 164

triunghiurilorCCM 9i C,48, deducem: Din asemenarea

'.,n0-r_r. .dope s:::ri,IlX, areloc cind,.2rh:2r2, cttindrul cspacitatea "o,ta",un"i cu mixtni- i)i""iriiiiro ,it ,oro.u""t'
A!1 se.construiesc ,,^--^ cristalizatoare unele masuri de capacitate, vase,rezer_ voare, etc., Dent a economisi ru material sau penhu 'a te t-ace mai uloare. In acestcaz se gtrsegte : V:rr2:3,141 SgZ...rz.
il14

Ta'
AB AC

:,nu

AB.

AC

AC Sub aceastiformtr,se vede ca suma

v:nPxT-cPxTc--.qel. _AC,+(_AC_EepE

este constanti 9i deci, dupi teoremaXlX, maximul lui l/ are loc clnd

Te':z(Te -re'I

m - lhtltle

a 9i mlnirn godeirlc.

r45

din care oblingm de.unde

,,

oe': ' +9
AB . 4 ;'=Z v _r.:.'Ac Ae-.,,Te_ ;.

(saugeneroProblema lO7.Dintre conurile aporcmele 9u^ ? maxim ,gi[e, careare volumul tooretei r)' a axiald conului Avem' pietra1 (fig. 165) sectiune o

fi .M" [a:

p + h z : a 2 , V: !n r zh , v":f;l r ' fn "'

duPA Cum suma r2+h2 este constante, XlX, maximulare loc clnd teorema 12:2 h2 saa r: hlz. Se geselteapol : 0 , 5 7 7. . . u t , : r f - 0 , 8 1 5" d ! 1 7 2 : | s zs ^ u l , : o f $i cu acestea,'gasim -rv:2t a3. li :.o,aos. . . ot. cu unghiul Problema lO2. Dintr-un cerc se taie un .sect^oreste volupilnie)' Care vdriabil, iar din restse Io" 'i ioi (o con! mul maxim al acestui de radiani "'".-16ffi; R (iig. 166)raza cercului'cu ., num'Irul Avem ramai si ca r raza conului' onehiuioisectonitui "r t-r
Ztr:Ra sau c.-:pVolumul conului este r" (Fz v_ !-rzh-hzlh, "'
' 3 J'

:0 ,4 6 5 ....qexAe2) . se paralek , .. Problema lcf'. Intr-un setnicerc duc coarde diametrut, care,prin rotirea in juru aiaiiiri[i,7o["iii'r'ul,.t, rt -ii cili.ndric.e. itintre er mdr Care e g{nesteri-ii ii ni riitZr"iii p,,,, volumul maxim ? r razasemicercului 2x lungimea gi coardei. Depertarrl -F.ie coardei diamehu y'F-xz. Votumul al cilindrului : de este / este 17:" 11f 7z-az12.Zx:2tx (r2-x2). Dupeteorema XlX, rnaximul volumului loc cind are
de unde

rz-xz :2x2,

Pentrucoarda2x, avem iar pentruvolum:

'r/: ,

,r:3rr, *: !!3-. 3

z x : z r S : t,1 s4 ...r ,
4 lr t3 _..._:4,t95... ri,.

s 6. coNURr Reamintim aici formulele care avemnevoie. de .. ..lntte ..apotema saa geheratooread, raza/, inettimea D. Si existtr relatia a2:12+h2. Suprafaja laterali: O:nra. Suprafafa totate: q: ttTz-rrra:x(rz*ar), Volumul:V: J n7z6 ':l

deci Flg. t66

qF-nzf . vr: r{.nz

este maxima

(d-ft2)2 Dupi teorema XlX, partea variabili ft2 cind F-h2:2h2, sau 3ftz:fir $i deci

h- + :0,s77...R.
Avem apoi

, : 1/F -n":nvt: +
147

_^..,_,I^!.jlrul cereicateretrebuieftrcuri rotatia penhu a avea vofunrul maxrm cerut ?

aiil*tun"u (N. Red.E. T.).

prinaxaconului axialdse obtlneduclndun plancaretrecc

r46

Cu acestea, gtrsim
Apoi, avem

KX trebuies[ luim r:2ft Dupit teorema

$i se gase$te

:2 nX0,816. ra<uani:293.46,. .. ": '?re

y: r6d o.T : .r:o,rsst...r..

Problema 105. Care con, dintre conurile cu suprofata totald datd, are volumulmaxim? Avem 12+h2:a2' Sf:n (/2+ra), V: ir'h, egala totali fiind dati, sumar2+rd este constanta Suprafata l:r. Petratulvolumuluiva{az| odate cu produsul

v: 2"Ftr:0,403...^d.

cumse vede, oblinut am rezultat in Droblema -razi'? ca pr_cedente, ce era de asteitat acela$i ^__-_Plpi ceea intrucii I out (constanta problemei fatri. ioinciae cu'gfrJratLlu"JiT*tunta de "ir[irioi dtn problema mai sus,cil6rarreconoilii de remintnd neschimbate. Problema lOS,Dintre t M, conurileeu aceeagi suprafald taterard.,careare volumul ^ Avemrelatiile
S:rrld i y: r! r rzh; 7zal2z:42'. Ultirna rela{ielnmultita cu rz ne dd: a2r2:l+12hz.

"o : grz(ar -r2): (ar rlhz - y' (a2 r2): 7z(627z-ra): rQ(dr + 12, -f2) : s7z (s_2rzJ. de c Suorimimfactorul constant qi inmullim cu-2' Rimine Xll' are loc clnd teoiema care, iupi i;i't;;ac-2r1 cEutat"iiaximui Zrz: c-2r2, de unde: saa c:4f2, a:3r. sau' 12lra:412,

sau au pat aiuiul oio urme,adictr de,ra,(rzhzf. "f Dar, suma7e1rzh2 tiini ;;d;-;;''.""_ slanla a2r2: If/ , maximutullimului produsare loc cind r2h2:2 r+ saa h_rtli. D_.,"1 conul ,-__- petratului.crutat,cu volumulmaxim, are ini,fimeaegaH cu r''-'-- -b5? latura lnscris ln cercqJ siu de bazi. . S fiind singwa mirime dal{, .se exprimdmtoate elementele acestuicon maxim in func{iede J. Avem

_", ,ltl.i maximul lui V depinde de maximul lui rzlr, sau de at pafatului acestuia, 'Jciltiri" adice de //r2,

conului maxim este Intreitul tazei bazei Deci generatoarea sale.Avem apoi h2:a2-r2:8 12 sau h:212 r. insciis Iniltimea acestuicon este deci dublul laturii ptrtratutui in cerculbazei sale. Avem in cele din urmi

r:++ ': l# :0,43...y's; :0,6r...1/,s-; oif :0,2a...y's; r:J:;r_0,u2.,. ": /s

?roblema lDL Care este al conuluiin care este datd suma dlntfe razd. muqme t -^.^ Si ^volumul^maxim Avem:

V2:lfi sauY:0,066...Vs,'
t, tntr-utt Probtema 106. Care estecilindtul mdxim tnscris con ddt ? --'cilindrului Far"t o se{iuneaxialtrin con(fig' 167)' Fier' raza. 'i,iil'-at.tinut"" de

si i' i;iffi.i

ABI 9i AHJ ne triin[triwil6r

+:4 *"+:+,
BI AI

h+r-c t,E

Ai V: txrzh.

,1 CfIUA-f maxlm ln firtelesd de cllhdrul cu volumul maxim'

r49

de unde
,.: r (h;h') .

Vt :T

rt2h' :

1r,4 (h:h'lzh'

Se vede ci acestvolumeste maximodata cu produsuf (h-h')2h,. Dar sumatactorilor h_li gi $1/r' este constantd _ dupa teoremaXIX _ maxlmul loc cind are . f ,,- ",D:9!, indllimea.cilindrului lnscis maxim estea treio part(. .ftn Indltimea conuluiSe gisegteapoi ci
Fig. 167

h-ht:2 ht sau ft,:

v ':\r z n ,
adtce din volumul7 al conuluiin carese face inscrierea: ;vt:0,444 . . . V . _ Problema 107. Sri se circumscrieunui cilindru dat conu! minim. problemi este reciprocacelei precedente. gise;te Se - - -Acea$A ci lnilfimea conuluihebuie si fie de trei orj cit inattir.i-.frinAr,,_ lui dat gi cA maximul volumului conului ae : Z,ZS ori mai este I mare ca volumulcilindr[lui. S 7. SUPRAFETEVOLUME ROTATIE DE II ln tratarea problenrelorprivitoare la suprafe{ele volumele . si 'Lr* de se_ _ ae ,rotatie,^calculeie pot uneorisimptificafo]orin&u_nJ' melerul U u I d i n, al carof enuntil reamintim. Prlma teoremi a lul Guldln: SupraJala ndscutd prin ro.. "dii tirea unui contur ptan in iurut unei siu" si pc fliii" car-econturul nu b taie eite egatti cu "i, tungiiia triiiiruiiitn^ut_ lit d. cu tungime cercutuipe lare I a escTii,t n- ;';|;1,;;';;',' r_ a grcutate al conturuiui. trul de "r
IJU

A doua teoremtr a lui Guldln : Volumul corpului h;dscttt *i, iotiiiTiii lisuri ptane in iurut unei axe diit planul sdu' triri ni {oie fisuial esti egal cu-arid figurii inmultitd cu lunaEscrie,in aieistd rotalie' centrutdc iiri"rii[itii'pi-iare-i greutate al Jigurii. Problema 108. Se dri axa de rotalie XX, trectndprin triunghi' *fut- b- it--trnniniiutui AaC. Cum trebuiea$ezat axei prin rotatia lui tn jurul^cest date sa votumit ndscut i"hiiuTo ite maxim') cu douateoremaa lui Guldin, notind- G centrul lui o" g.;uAL-^ ai ttiunghiutui$i cu G' proiec{ia G pe axa XX (fig. t68) avem V:atia(ABC)x2 r GG'' ABC, carepleacl din C-' Avem' triunghiului Fie CM mediana td ze-A. Max mul volumuluieste dat de maximullui GG" ceilal(i lactori ai lui y fiind constanti; dar maximul lui GGi este trebuie C-A:ry' Pentru ca volumulde rotalie si fie maxim, pe axa de rota{ie' deci ca inedianaCM sa tie perpendiculare

Fig. 168

Fig. 169

Problema 109. 3e dau laturile egale ale unui triu.nghi. -piii este volumul A,toscel.- iirful lui trece o axi de rotaTie' Car.e. ";;;;; ittine prtn rotirea tfiunshiutui in.iurut axei? ;;';r'i;;ii -'----' !oziproblemadint doue variabileindependent: In aceas'ta iaii- de axe ii unghiil de la virtul triunghiului Ua tri;;gh-iului '""---ijentru 'isoscel. prec.edente'. treprima, dupi cele spusela problemas5 iriunltrlotuiis6scel,care este $i mediane' fie uuie ca in,ittiin"a ,asezatiperpendic[lar axa. Pe *- *'D"'"t i-;;; t,tngit"u laturiloregale(fig' 169) ale triunghiuavem lui isoscelctrutat,
12:f2 + h2.

t51

i;lfi:l,#i

axei esrc !,f lfi1,ly'*hiurui injunrr .y.,y, (n

V-ariarAEC)2,,.! :!rnz. x

u"(?
geseSte

coincide dreptunghiului centrulde geutate al perimetrului deoarece ariei sile 9i cu centnil dtsimetrie o' al ;;;;-"il;';.*iaFe arie este maximtrodattrcu OO'' avlnd ctr 9i aceasttr Rezulti in acestcaz valoarea

12(h2)2.

(a Arfo 0 x dI : %r + \tlQ +F' +

$ 8 SFERE de aci Reamintim formulele careavemnevoie: : sferei S==4nlf. Suprafata I sferei V:+F. Vol,rmul zonei sau a unei calotesferice: S':2nRft' Suprafala *h2) - nn'z(lR-ii) ' rh t3ra steric: y' : volumul segmentului

Iaf a.ai::,.: i ior,,' " ;,i,;r h; ; t !..,, " g trai lu ;;$;ii ",,i !!,r, ;,

; deci axi r '::, ::1" """"i:.1?:, x!:;i - nI,,"Vi.*' m muruiV'v,o "i';,:; l1:2,"*-.-,'_1T" 1ll *:H'

Ii, !,i,ii,ioi, sd fie egald ru, ! raza r, In a-'est caz, sr

v:9{ rt-a,szz rr. ...

r::;,!*'#)Tiiiit:ir;ni;r;ini{;r:$wui,f wli ti: ,;.i,i7-dXl,!'f!'i,. t ,:!."tt,

in o.o"i

iitioii

-^,---j:::, ""., arta corputui re_

wute vQ Jrj

F'

t70

fiilj9t.jll,-. Rl,o,r,, l" "r'''t'our*Ttti,ii l.-l

Guld in , a v e m

flj:l;,,.:ll, oi"oi""g,,,il"ol1l. p.ii1u"'oa..#..

u u;";Hi:ll 3:'':lTq''::"f'r ; - bir 5ia,iilil lf,,3"i "^::lrl"i

T:li: :" d $i , dimensiunile.

regulatd Probtema lll. Care este Pflsma tfiunghiulard datd? naxiia, inscrisdintr'o sferd -e\ Baza este un triunghi echilateral ABC in circumscris (fie. |7ll, uuind a"nttot c-ercului O.4/ ne di tr fiind iii]'ftiongttiot dreptunghic ABC): triunghiului circuniscrii iio c.rcfiloi ta72 OA": ni'+CIz ;- h2- 4(N -rz1'

p,

Y"lti

v:2tab < dci'. Intru_cit 2nabeste un fac . .volumulva fi maxim :.gfla- oc" adie atun"i .r:::t ionstant, "o culari

pe*a.'t"

devine perpe.,di'J*,'?l'iti[",i1i1""111,'c

echilateral' Dacl I estelaturatriunghiului echilaaria triunghiului segtiecll:r{-3 $i ctr, teral este f1::tq: Str ciutim expresiavolumuluiprismei'Avent

';Yl::;,
Fi g . l 7 l

Si volumuleste

do-uA:+ -tu}"
V_ nablat-@

v_sv iPh:3!3 '42'

. rr. \/F_rzl

f :!r t1 d - r 2 7 .
XIX'' Cum 12 (ff-r21: P2 este consianttr,dupi leorema + 5nu 3r2:2R2, sau y u" ii ta*im' cina rz: z (R'?-72;,

,rg#.1,0:l;,1Hi?rlr"*;ffi :.",1*"r"Trryif""'.#id"f ;1
4r(a+b)xOO,, 152

iJIt"

prot""tiu cetrtrululsferelpe Dlarulbazeiprismel(N' Red'E T')-

': +R.

153,

Aceasta di ll_ ne

Eff.

v-f .gn.$n_n.
^,'oii^l{a!'}iitr7v#!,.
,r,,-"1{i!}f2t

Deci volumul maximestc

Problema ll4. Care este cilindrul cu aria laterald maximd. pe care-l putem tdia dintr-o sferd datd? Avem(fig. 172) :

rn, ech ntdcuc ivore ttbu!certrt rr

S:h tr h ; S":tU + ' ( *l ' '

Insdlsuma,'+ ' l+l:trr
lz
t,2

,tfr'##r'irl*h,ffi #id'r*k$iitr
Se gisegtecd:

2. c arc esrc aximur n porate ped ui i ot tipi ut nsrn t

este constant5.Teorema arati ;gt

J

ci 52 estemafm cind ,r- [ 4l' , adicd h:2r. Intrltimea cilindrului trebuiese fie cit diametrul ceicului de baze. Exprimindpe r in luncfie de R, gisim n r: :{ R:0,707 ...R. Avemapoi h:2r: R I 2R: t,4t4...

r'- glie-r,s:0...e.
Problema I13. 5t6 ..o

,;,:,..","fi ,,"r.f'",'.fi :i.o;P,,ffi f#:f "Yii:{i,{,{,#,;:::_

,r,4^3;9.;i""iaJ"i?,0!i'HriiTl#'."i,fi:,,"; Avem
i'.i
l ,-f

: S: rh2- hr Rz 6,253...F. lateralemaximtra cilindruluiinscris in sferi este Suprafafa gale cu supralata emisferei. Problema ll5, Ln con este inscris intr-o sferd datd. Se fac secliuni prin plane paralele cu baza conului dat. Ctnd coroona circulard dintre sferd Si con are aria maximd? Fie ABC (fig. 173) sec{iunea axiali a conului. O centrul sferei gi DEFC sectiunea , plani, in sferi gi in con, paraleltr bazaBC ca a conului. I Fie A}/ inAltimea conului / centrul ,orouli nei circulare. Aria acesteia este ' .S:n @fFt'zl. Fis l?3

Qi, in sfir$it,

i . \ a; '
_\!

relafiile (tig. lT2)

,'+(-!r)':tr
de unde l6v2

t- --i - -.J

sav 412412:4p2,
V '= xr2h . -nz (4rz)212.

n *" :h ur;;ffiiifid;r#ft:,tffi n.i#r

,.,, ,,Sor3

4r2+h2

tiind cot

Semicoarda D7 este medie propo(ionali inhe segmentele Al Si A'T ale diametrului I-4. Deci

154

..R ': l-uP:0,t,u. ; h: r{ n: t,,rn... n, t F:z'1rc"'F' v: ' 'n"!

D7:u xat:Ar> tzR-Ei}

Triunghiurile asemena AFI g ABH ne dau
FTBH T

nTuh
i55'

de unde Expresia ariei coroanei devine

r eF

n:Nx + .

re :r--;u '
R2 v-c-t-;tr'
y,z1

Tot asttel,glsim

Insi,

s-rr[77'1zR-attJtz t-

.(*1'l:"ar[zn-ryo,1

totall vezutedin V este Deci, suprafata

r
L "'l

r2+hz:FE:aet x-AH:2Rh $i, inlocuind, ramine ne :

R'z'l ' t-' -:-1: ^ rz"n'1n's:2,'RlR-#|

s:2 f n6 _en.
Duptr teoremaXII, produsulultimilor doi factori (singurii carr variaziJ.este maximcind factoriisint egali, adic{ a'l_ -J,. .u caregasim:

-xr1r+R,1-2n(*
ursJri"'--

. -#)

Tf"#i!$*fJ'".e.",1'3"1#'3"o -*^"*r:T:n,iXI.FT,fi sl trebuie avem :l'l:::"J;;;; crutat.

rlulru

s:+.
Problema ll5 Din ce punct de pe linia -,-,slete exterioare se vdd arii maxine di'n supii centrelor a doui aiii'iiirtiriz Fie 7 punctdce[tat (fig. 174t.Dio acesta, ca virf, dtcem doudconuri tangente cele ue sfere la d O Si O. Fie AB si A'8, cercurilede contact ale conurilor sferele. si /, cu / celtrelea .eitor cer:uri si C gi Ct virfurile rtelor cal . Fig. lZ4 vezutedin 7. Suma ariilor celor doui calote vtrzuteeste

+.#:#'*#;'
deducem Din aceasta,
OV

E__+-:#-#
OV+t)

u:0 cu SimPlitictrm u, facem

k6-6#a\ qi gesim
R3- P'3'

2nRxCTs2nR,xeF.
yA fiind tangenti la cercul O, hiunghiul OAV este . . Dreapta * drephnghicin .4 $i deci

i"fii :'!:n:"'ii!{f ),,r,.'iir"tr&,"i!;,1,\,';"r,;!:'i"f:'t

et' st sioUiiurii qi ft adlncimea

sle'redintre centrele punctuly cellat impartedistanta Deci, y'd lor in raportul : /n ''

o7

- o'v'

oA2:OVxAI

,':l{,?.'i'ii,i{fr i4lry"fl'F }fu .{l'lfiis.ii"rfl

v: +h(vz+h'z)'
ls7

P:O-v@-Et,
156

p este and,e razasferir , "?fl#i ftJJ,"fz-122, 'r,".rill"i5Til v: fr1sR,_2n1,

v 2$ .z n , . p 6 - 2 h 1 2 .

Volumul V de lichid dislocuit de sferi este cel cuprinsin calotasfericede sub planulbazeiBC a conuluigi are expresia

v: i-Ti'pR-n).
ATO gi AIB ne dau Triunghiurileasemenea ..u J={t&: * , a. unde scoatem
D-

OA

AB

liirriivariabire r?are a rui r,u ","0?TL!;rg T#:I"Tfr:l

o: l.rr,t. piharurui inscris intr-r,, ".r" f:#':i' rf;,,i'8: !| F*."r',tt iatura
v:
--

78

r ( h- EI l

Gtrsim,astfel,ci

#h'#li#ry#iffi i';**r*+:*

av ,f : o , z a o . . . F . - \1., .

v:"*Y"-,|! ,-

- z;-

al. Et2pnr-p+zr1 .Phr-(o+2r) Etl.

lnmullim gi imptrrtimcu (4 +2r)2 Si avem

m_i**;pI@+2r)rtf

a/\
o0

maximclnd XIX, V devine Dupeteorema @+ 2r\ Et : 2 l3rh-(a + 2r) EIl,

de unde se deduce $i, in cele din urmA,

,)s/
, l0'

@+zr,n:zhr
r:r: iTT
2hr

vi " /
Fig. t75

pe lntroducind E7 tn expresialui R, glsim:

Fig. I?6
t) n : 1 o-= i @ D , ohr

rr6"g;tfti;gri{i{"fl'i,,;{;w,:$:!ifi:{##,
jl,:H:ff :e,.,,d.:i.{.,*,;"i^lly;;fl"llf :"ll 'f ffi
r58 mare rf,g.rtuf. Fl- f"*i"ri t"" taiesferadupi cerc un il f9n'
Sr:nr2*nra:nr (a*r).

undea, ft, ,' sint legateprin relatia a2:h2 +r2.

Problema ll9. Care estemoximul suprafelei totale a unut con tnscrisintr.o sfefi datd? Fie ABC (iig. l?7) o sectiune axialtrprin con, O centrul ,4I}. sferei gi S proiectialui O pe generatoarea PunemOS:s. lotaltr a conuluieste Suprafala

159

I
Triunghiut.4SO ne dtr:
.de unde

eS-nd-Soz-d-",, AB:2VS-2lFz=;,-

hi . Liit"iiT'u pritota catotei

: Avem(lig. 178)
S :2nR l t lr .. Y: -"h2 -

sJerice cu lolum consProblema l20.. Printre segmentele nimd?

t3R- h') 3-

Asemtrnarea hiunghiuritor ASOgi AIB dt:

,V frT E

os
de unde deducem :

Ei

Punemftz(3R-/t)- c3, ceeace se mal poatescrie

C ,i r -P.l ':: -6 :5'

or_ 2sy'pc-;z
Cu acestea, expresia .S,devine: lui Sr: I',s (R+sttltjllna . Aplicdm metodalui C r i I I e t, inmu[inj . factorii R+s cu nr, lar pe^ R-s cu n. Sumafactontorvariahiti.tpvin. variabili devine

ca R[ se fie miniln Cu aceastacondilie' trebuie si lacem deci;f sI fie maxim' sus' produsul SA observim cA, ir bazacollditieide mai

Aceasta sumtr esteindependenta s daci de 2 m-n+l:0. . Pentru aplicarea teoremei vom lua Xll,

2(nR* ms)(nR-"iii.i -:p, ji + rj'"?[zrp+ | ncr.

l[Lrj '-r

,,4 \2

( c2 P

[Frl

cu teoremaXIX' este nlaxim cind avem,in conformitate

cu p p :' e '

care se reduce la c3:2h:t'

m:.FTs _ , o : = b . ,
.dup{ cum rezulti egalind factorii variabili.De aici, conditia
zs

$i Dar odati* (#)'va ti maxim Pf ' gAsint pe lnlocuind c: in relaliade condifie'

.carene ducela ecuafia: "Ti

- T:i +t:o'
o.

'#o*:''
de undeft:R. ei este 2nd' Calota cerute este deci o emisferd. Suprafala aria laterald mdximd Problema l2l, Care estecilindrul cu-

4sr-Rs_p_ Aceasttr ecuafiene dd

.8 ":tl,frp.

datd? o, ,orii-p-uTi^ ii'ate dintr-osJerd

: Avem(fig. 172)

tnttu.lt.":11-r]14 rrdecine esteneg-ativjt nu $i Lu aceasta, gesim suprifalatoiata conyine. ci maximiiste s _ "{rtrozisr Vrzl . .rr- .-_.:_ 128 ,t60

.\+l' ,,, - F t
9' IntDime geomctrice

S:% tr h, S:r a" tt( f) ''

I nr2

cind r'?:l|) maxim Xll Teorema ne arataca 'f este .adtct cercu treduiesi lie egaltr diametrul cilindrului lntrltrmea /r:2r. culuide baza.
l6l
ll llsxh

Facirrd calculelc, gasegte: sc

n:z r:R l 1:r , 4 1 4 2 . .R, .

s : rh2:2nF : 6,2532 F.' ...
' ., Suprafatalatcrali maximA d cilindrului inscris este cgali crr suprafa{a emisferii.

Problema 122.Care este conulcu t,oluntui nttxint in:xrt, intr-o sferd data? Avem(fiq. 179) : B1Z:AIx A,t sau rz:h(ZR_ ttl. A
Volumul conului lnscris are expresia

TABLA DE MATERII
Parteaintii

.to

V - -;r ,h. .t
A' Fig. 179

+ hz( zk_tD. .J

16 . - 21

Deoarece sunla /r-2P-l:2R este constantd, dupd leorenra XlX, nraximul arc loc cind [:2 (2R-[), adici 4R
'3

m
'tt

29 N 36 46 5l
co 58

Aceasta de: ne

r' 'TiR'. t,24t R'. ...

ure virful in centrul sferci Si a tdrui bazti
Problenra 123. Cure este ma.xinrulvolutttulrtiuttui cottcurt,

este un cerc nic al sJerei ? Avem(fig. 180) :

6l 83 8? 98

t ,:*,,tt-+h (R 'z-h 2 ): v'- i vr lzg|z-P',.

Dar suma Rz-tP+ tf : Rz esteconstanle $i XIX - y? va fi maximdcitrd F-h2:2h2, sao
Fig. l8t)

lzoPERIMETRIATeoreme Probleme $i
t24

dup6tedrenra

tu

r': V*e'
.Cu accasta valoare eisegre: se

124 126 126 l3l 144 146 150 153

rri2.

t63