MIHAIL NEACŞU

ANA NEACŞU CĂTĂLINA NEACŞU

d
p -
-----
-- ~
B'

~
w
Editura 'l'h11pul
lleşiţa
 MIHAIL NEACŞU
ANA NEACŞU CĂTĂLINA NEACŞU

MINIME ŞI MAXIME
in
GEOMETRIA ELEMENTARĂ
 Consilier editorial: Gheorghe Jurma
Coperta:Stelian !\f1oldovan
Referent: prof. univ. dr. Constantin Udrişte
Corectura: prof. Mihail Neacşu

; I

© EDITURA TIMPUL REŞIŢA 1996

ISBN 973-97153-9-7 .
Culegere: Liviu Jurjica
Tehnoredactor: Adriana Stengher
Tiparul: lnterGraf Reşiţa
 MIHAIL NEACŞU
ANA NEACŞU CĂTĂLINA NEACŞU

"1n

GEOMETRIA
ELEMENTARĂ

EDITURA TIMPUL
REŞIŢA, 1996
 Autorii lucrării

prof. grad I Ana Neacşu

Liceul„ Traian Doda '' Caransebeş
studentă Cătălina Neacşu
Facultatea de Matematică Timişoara
prof. grad I Mihail Neacşu
Liceul„ Traian Doda" Caransebeş

Autorii mulţumesc celor care au contribuit

la apariţia acestei lucrări: .
,,WESTTIM CANNING CORPORATION" CARANSEBEŞ,
PFAIFL OIL BAVARIA S.R.L CARANSEBEŞ,
 PREFAŢA.·

Cartea elaborată de profesorii Neacşu are menirea de a pune la

dispoziţia elevilor şi profesorilor un text condensat privind problemele
elementare de extrem ce apar în geometrie şi trigonometrie. Expunerea
este gradată şi conţine unele elemente de noutate faţă de cărţile ce
conţin şi material asemănător celui de faţă. Conceptele folosite sunt
redactate într-o formă uşor accesibilă, transformând astfel expunerea
într-o lectură utilă şi interesantă.
Structurată după formula "teorie, enunţuri de probleme, rezolvări",
cartea oferă un prilej de cunoaştere, aprofundare şi însuşire ale unor
· noţiuni fundamentale din manualele de liceu, ce sunt utile in
soluţionarea multor probleme concrete. De aceea consider că lucrarea
va fi bine primită de o bună parte dintre elevii şi profesorii de liceu.

Prof. dr. Constantin Udrişte

Şef catedră Matematici I
Univer-sitatea Politehnică
Bucureşti

7 Sept. 1995

5
 DIN PARTEA AUTORILOR i

Din experienţa noastră de rezolvitori de probleme şi apoi in

activitatea la catedră, am constatat că problemele de extremum
geometric au o structură aparte şi sunt clasificate în categoria
problemelor dificile.
În manualele de matematică de liceu problemele de minim şi maxim
se analizează mai detaliat abia în manualul de Analiză matematică.
cu terminologia adecvată. Ţinând cont de faptul că algebra şi geometria
elementară se studiază în primele clase de liceu. iar analiza matematică
se studiază in ultimele clase, am considerat că este util să prezentăm
metode elementare de abordare a problemelor de extrernum geometric,
şi anume: metoda trinomului. metoda inegalităţilor algebrice. metoda
trigonometrică, metoda geometrică şi metoda principiului reflexiei.
Lucrarea are un pronunţat caracter metodologic şi după fiecare
metodă am prezentat probleme date la concursuri de matematică.
examene de admitere sau publicate în reviste matematice, cu
rezolvările corespunzătoare.
Multe din probleme sunt prelucrări ale unor inegalităţi geometrice
nestricte transformate explicit în probleme de extremum.
Lucrarea se adresează elevilor pentru pregătirea examenelor de
admitere în învăţământul superior sau a concursurilor matematice.
precum şi profesorilor în munca lor la catedră.
Aşteptăm păreri şi sugestii asupra lucrării şi sperăm ca o viitoare
ediţie să cuprindă şi alte aplicaţii.

Caransebeş Autorii
15.10.1995

7
 EXTREME ÎN GEOMETRIA ELEMENTARĂ

Structura generală a unei probleme de extremum geometric este

destul de complexă. Se dau: o familie F de obiecte geometrice fixe, o
familie K de constante numerice şi o familie C de condiţii asupra
obiectelor geometrice şi constantelor numerice.
Unei configuraţii geometrice X ce satisface condiţiile C, in raport
cu F şi K, i se asociază o valoare numerică f(x). Se pune problema
determinării acelei configuraţii geometrice X pentru care valoarea f(x)
este minimă sau maximă. Uneori o astfel de problemă este interpre-
tabilă ca o inegalitate geometrică nestrictă, iar când se precizează
condiţiile în care inegalitatea devine egalitate obţinem o problemă de
extremum geometric.
Pentru rezolvarea problemelor de extremum geometric, abordabile
in liceu, punem in evidenţă câteva metode folosind cunoştinţe mate-
matice elementare.

9
 I. METODA TRINOMULUI

Dacă configuraţia geometrică X este precizată de un parametru x,

variabil între anumite limite, şi se poate identifica funcţia g, dată
printr-un trinom de gradul al 11-lea, g(x)=ax2+bx+c, cu a,b,ceR, a=ifO
care descrie pe f, atunci problema determinării valorii numerice minime
sau maxime a lui f revine la determinarea extremului trinomului g.

Teorema 1:

Fie g:R➔ R, g(x)=ax2+bx+c, a=ifO, o funcţie de gradul al II-iea.

-A
1) dacă a>O, atunci funcţia g are un minim egal cu a , ce se
4
. .. t . b
rea I1zeaza pen ru x = - - ;
2a
-Â
2)dacă a<O, atunci funcţia g are un maxim egal cu , care se
48
.. pentru x = - -
rea I.,zeaza b .
2a
Demonstraţia este elementară şi se găseşte în manualul de
ALGEBRĂ pentru clasa a IX-a de liceu, ediţia 1990 la pagina 68.

10
 APLICAŢII

■ I. f., Dintre toate dreptunghiurile de perimetru constant să se

determine acela de arie maximă.

■ 1.2. Pe segmentul fix [AB] se consideră un punct mobil M şi se

construiesc de aceeaşi parte a segmentului triunghiurile echilaterale
AMC şi MDB. Să se găsească M pentru care aria a[CMD] este maximă.

■ 1.3. Fie ABCD un patrulater convex şi M un punct pe diagonala

[AC]. Paralelele prin M la AB, respectiv DC, intersectează [BC] în P şi ·
respectiv (AD] în Q. Determinaţi valoarea minimă a sumei MP2 +MQ2
şi stabiliţi când se obţine această valoare.

■ 1.4. Să se găsească dreptunghiul de arie maximă înscris într-un

cerc dat.

■ 1.5. Fie ABC un triunghi dreptunghic în A, având lungimile catetelor

AB=a şi AC=b. În acest triunghi se înscrie un dreptunghi MNPQ având
vârfurile P şi Q pe ipotenuză şi Me(AB), Ne(AC). Să se determine
dreptunghiul MNPQ de arie maximă.

■ 1.6. Fie un cerc de diametru [AB], cu AB=2a. Pe acest diametru

considerăm un punct variabil M şi construim cercurile având ca diametre
segmentele [AM], respectiv [MB]. Să se determine punctul M astfel
încât aria domeniului cuprins între cele trei cercuri să fie maximă.

■ 1.7. Fiind dat un triunghi oarecare ABC, să se determine valoarea

minimă a sumei pătratelor distanţelor la vârfuri ale unui punct situat pe
o mediană a triunghiului.

■ 1.8. Se dă un tetraedru regulat ABCD cu muchia de lungime a. Se

secţionează tetraedrul cu un plan variabil paralel cu muchiile opuse
[AB] şi [CD]. Să se determine aria maximă a secţiunii obţinute.

■ 1.9. O fereastră are forma din figura alăturată:

\
11
 h Pentru ce lungime a tocului avem arie maximă?

2r

■ 1.10. Să se decupeze dintr-o bucată de metal de formă sferică un

cilindru de arie laterală maximă.

■ 1.11. Un con de rotaţie are raza bazei R şi înălţimea h. În acest con

să se înscrie un cilindru de arie totală maximă.

■ 1.12. Se consideră un con circular drept cu raza bazei R şi înălţimea

I. În acest con să se înscrie un cilindru de arie laterală maximă.

■ 1.13. Pe o masă orizontală sunt aşezate trei sfere de raze diferite.

Un plan orizontal 1t determină în cele trei sfere secţiunile (S 1), (S2 ),
(S:J de arii crl' a 2, cr3• Să se determine poziţia planului 1t astfel ca suma
S=a 1+cr2+a3 să fie maximă sau minimă, precizându-se ce fel de extrem
este. ·

■ 1.14. Pe segmentul [AB) de lungime a se consideră punctul M. Se

construiesc triunghiurile echilaterale având ca baze segmentele [AM)
şi [MB]. Considerând pe M variabil să se găsească minimul sumei
ariei celor două triunghiuri şi să se precizeze când se realizează acest
minim.

■ 1.15. În triunghiul ABC se cunoaşte AB=a şi BC+AC=k. Să se afle

înălţimea triunghiului astfel ca aria să fie maximă.

■ 1.16. Dintre toate triunghiurile dreptunghice cu acelaşi perimetru să

se găsească acela care are raza cercului înscris maximă.

■ 1.17. Într-un triunghi echilateral de latură a, să se înscrie un triunghi

echilateral de arie minimă.

12
■ ·1.1a. Un dreptunghi are lungimea a şi lăţimea b. În el se inscrie un
paralelogram cu vârfurile pe laturi adiacente, având o latură de lungime
x. Să se determine aria paralelogramului şi valoarea sa maximă când
x este variabil.

■ 1.19. într-o sferă de rază R se înscrie un con echilater. Să se

determine un plan paralel bazei conului astfel ca suma ariilor secţiunilor
făcute in sferă şi con să fie maximă.

■ 1.20. Un triunghi dreptunghic isoscel se roteşte în jurul unei axe

care trece prin vârful unghiului drept fără a intersecta triunghiul.
Determinaţi valoarea extremă a volumului corpului astfel format.

13
 li. METODA INEGALITAŢILOR ALGEBRICE

Considerăm că precizarea configuraţiei geometrice X şi a valorii

f(X) se face indicând valorile x,y,z, ... ale unor parametrii. Co~diţiile C
pot deveni condiţii algebrice asupra variabilelor x,y,z, ... şi f(X) poate
să apară drept funcţie algebrică g(x,y,z, ... ). Rezolvând problema
algebrică obţinută se găsesc răspunsurile la problema geometrică de
extremum.
Prezentăm în continuare unele rezultate mai mult sau mai puţin
cunoscute, utile în rezolvarea problemelor de extremum geometric
prin metoda inegalităţilor algebrice.

Teorema 2:

1„ Dacă x1, x2 , ••• x" sunt numere reale strict pozitive, atunci intre
.
media lor aritmetică şi geometrică are loc relaţia:

2„ Dacă x1,x2, ..• ,x" sunt numere reale pozitive şi x1+x2 + ... +xn= a
(constantă), atunci produsul x1·x2 ·x" este maxim dacă x 1 = x2 = ... =xn,
00

dacă aceasta este posibil.

3„ Dacă x 1, x2, ... , x" sunt numere variabile strict pozitive şi produsul
x1 .x2 ••••• xn= k (constant), atunci suma x1+x 2+ ...+x" este minimă când
X1=X2 =... =Xn.

4„ Dacă x1'~, ... ,x" sunt numere reale strict pozitive cu x 1 + x2 +

+ ... + xn= s = constant şi r1 , r2 , •.• ,r" sunt numere raţionale pozitive

14
date, atunci produsul P = x/ 1
• x/' ·... ·Xnrn este maxim numai când

cu egalitate când numerele x1,x2 , •.. ,x" sunt proporţionale, respectiv,

cu y1,y2 , ••• ,y". (inegalitatea Cauchy-Buniakowski) ..

6. Dacă x, y, z, sunt numere reale strict pozitive atunci

x2 + y 2 + z 2 ~ xy + yz + zx , cu egalitate pentru x=y=z.

Dacă ax2 +bx+c sau a1x2 +b1x+c 1 sunt trinoame de gradul doi atunci
. 2
. I sau m1rnmu
maximu t· . f generate de f(x)-= ax + bx + c
. . I f unc,1e1 , se
2
81X + b1x+ C1

poate obţine în modul următor: notăm f(x)=m şi obţinem

(~-a1m)x 2 +(b-b 1m)x +c-c 1m = O cu
d=(b-b 1mY-~(a-a1m)(c-c1m) =
=(b:-4a1c.)m: -2(bb1 -2ac1 -2a,c)m+b: -4ac.
Deoarece xeR, condiţia .â~O fixează valorile m, şi m2 •
· 1) Dacă b/-4a1c1~0, atunci me(-oo,m 1 lu(m2,+00) , iar maximul va fi
realizat pentru m=m, şi minimul pentru m=m 2 •
2) Dacă b,2-4a,c1<0, atunci me[m 1 ,m2] şi maximul va fi realizat
pentru m=m2 , iar ~inimul pentru m=m,.
Pentru obţinerea valorii x pentru care se realizează extremul se va
înlocui în relaţia datăm cum, sau cu m2 •

15
 APLICAŢII

■ 11.1. Fie M,N,P respectiv mijloacele laturilor [BC],[CA] şi [AB] ale

triunghiului oarecare ABC. Semidreptele (AM, (BN şi (CP intersectează
cercul circumscris triunghiului ABC în Q, S şi T. Să se afle valoarea
minimă a expresiei

E =AM+ BN + CP
MQ NS PT.

■ II.2. Fie ABC un triunghi având centrul de greutate G şi (d) o dreaptă

care taie laturile [AB] şi [AC] în punctele 8 1 şi C1 astfel încât punctele
A şi G sunt în acelaşi semiplan faţă de (d). Care este valoarea minimă
a expresiei E=o[BB1GC 1]+o[CC1 GB1] şi când se obţine ea?

■ 11.3. Fie S un număr real pozitiv şi cxe(O, 180). Să se determine

triunghiul ABC pentru care o[ABC]=S, m(Â)=cx şi are perimetrul minim.

■ II.4. Fie ABC un triunghi oarecare, [M', [88', [CC' bisectoarele

sale şi I intersecţia lor. Să se determine valoarea minimă a expresiei:

E = AI +..!!i+ CI
IA' IB' IC' .

■ II.5. Cercul înscris în triunghiul ABC este tangent laturilor [BC],

[CA] şi [AB] în D, E şi F. Să se determine valoarea minimă a expresiei:
a b c
E=-+-+-
EF FD DE .

■ II.6. Fie Melnt (ABC). Notând d0 , db, de distanţele punctului M la

laturile [BC], [CA], [AB] să se calculeze minimul expresiei:
1 1 1
E=--+-+-
ad a bdb cd C

16
 unde a,b,c sunt lungimile laturilor triunghiului. Să se precizeze ce
poziţie ocupăpunctul M în acest caz.
(Ioan Tomu/eseu, GMF-8 211966)

■ 11.7. Fie SASCD un tetraedru astfel încât-SAJ.SB, SB..LSC, SC..LSA

şiM un punct interior feţei (ABC), care se proiectează pe planele (SBC),
(SCA), (SAS) respectiv în punctele K, L, N. Să se deter,:nine minimul
expresiei:
a b c
E =-+-+-, unde a=SA, b=SS, c=SC, x=MK, y=ML, z=MN.
X y Z

■ 11.8. Diagonala [AC'] a paralelipipedului dreptunghic ASCDA'B'C'D'

formează cu muchiile [AB], [AD], şi [AA'], respectiv unghiuri de măsură
a, J3, y. Să se determine valoarea minimă a-expresiei:

E= l +-1-+ l
cos 2 a cos 2 (3 cos 2 y ·

■ 11.9. Fie VASC o piramidă triunghiulară regulată cu baza triunghiul

echilateral. ABC, iar M un punct variabil situat în interiorul acestui
triunghi. Dacă A', S', C' sunt proiecţiile ortogonale ale lui M, respectiv
pe planele (VSC), (VAC), (VAS), să se determine valoarea minimă a
sumei
1 I I
--+--+--
MA' MB' MC'.
Precizaţi cazul când se realizează valoarea minimă a sumei.

■ 11.1 O. Dintre toate triunghiurile 9u acelaşi perimetru să se determine

1 1 1 . . _
ace Ia pentru care suma-+-·-+- este mm1ma.
ha hb he

■ 11.11. Fiind dat un con circular drept şi sfera înscrisă în el, să se

determine minimul raportului dintre aria totală a conului şi aria sferei.

17
■ II.12. Printr-un punct Melnt C(O,R) se duc două coarde [AB] şi
[CD] perpendiculare una pe alta. Cum trebuie să se ducă aceste coarde
pentru ca suma ariilor triunghiurilor MAC şi MBD să fie minimă?

■ II.13. Să se determine un punct interior unui triunghi oarecare astfel

încât produsul distanţelor de la acest punct la laturile triunghiului să
aibă valoare maximă.
(Fagnano)

■ 11.14. Printr-un punct X din interiorul triunghiului ABC se duc trei

drepte paralele la laturile triunghiului, formându-se trei triunghiuri
limitate de câte două din cele trei drepte şi o latură a triunghiului. Dacă
ariile acestor triunghiuri se notează cu a 1(X), aiX), a3 (X) să se afle
minimul expresiei

■ 11.15. Să se găsească trapezul isoscel de perimetru minim

circumscris unui cerc dat.

■ 11.16. Fiind dat un triunghi ascuţitunghic ABC, să se determine

valoarea minimă a expresiei r+4R, unde r, respectiv R sunt raza cercului
înscris şi circumscris triunghiului.

■ II.17. În triunghiul ABC lungimile laturilor sunt AB=c, BC=a şi AC=b.

Fie M un punct în planul triunghiului ABC şi expresia E=MA4+M8 4+MC4 •
Să se afle valoarea minimă a lui E.

■ 11.18. Fie ABCDA'B'C'D' un paralelipiped dreptunghic cu diagonala

de lungime a. Dintre aceste paralelipipede să se determine cel de arie
totală maximă.

■ 11.19. Dintre toate triunghiurile dreptunghice de aceeaşi ipotenuză

să se determine acela cu arie maximă .

.■ 11.20. Dintre toate triunghiurile isoscele înscrise într-un cerc de

rază R, să se determine cel de arie maximă.

18
■ 11.21. Dintre toate triunghiurile dreptunghice. pentru care produsul
dintre înălţime şi unul dintre segmentele determinate de ea pe ipotenuză
este constant, să se determine acela a cărui ipotenuză este minimă.

■ 11.22. Determinaţi rombul de arie minimă circumscris unui cerc de

rază R.

■ 11.23. Înscrieţi într-un cerc dat un triunghi isoscel pentru care suma
dintre bază şi înălţime să fie extremă.

■ 11.24. Să se determine paralelipipedul dreptunghic de volum maxim.

înscris într-o sferă de rază dată R.

■ 11.25. Dintre toate paralelipipedele dreptunghice de acelaşi volum.

să se determine acela a cărui arie totală este minimă.

■ 11.26. Se consideră o prismă dreaptă cu baza un pătrat. Să se

determine maximul volumului pentru o arie totală dată. ·

■ II.27. Dintre toţi cilindrii de arie totală 2rra 2 să se determine acela

de volum maxim.

■ 11.28. Să se înscrie într-o sferă de rază R un trunchi de con având

drept bază un cerc mare al sferei şi a cărui arie laterală să fie maximă.

■ 11.29. în mulţimea dreptunghiurilor de perimetru constant, să se

determine dreptunghiul care, rotit în jurul unei laturi generează un corp
de volum maxim.

■ 11.30. Dintre toate conurile circumscrise unei sfere de rază R, să se

determine acela a cărui arie totală este minimă.

■ 11.31. Circumscrieţi unei semisfere un con a cărui bază este inclusă

în planul diametral şi al cărui volum să fie extrem.
3
■ 11.32. Dintre toate conurile de acelaşi volum rr; . să se determine
acela a cărui arie laterală este minimă.

19
■ Il.33. Dintre toţi cilindrii cu acelaşi volum 2xa3 , să se determine
acela care este inscris in cea mai mică sferă. ·

■ Il.34. Fiind dat un triunghi oarecare ABC, să se determine valoarea

minimă a sumei h8 +hb+he, unde h8 , hb, he sunt lungimile inăijimilor _sale.

■ Il.35. Să se determine valoarea minimă a sumei ra+rb+re, unde r8 ,

rb, r0 sunt razele cercurilor exinscrlse unui triunghi oarecare ABC.

■ Il.36. Să se determine conul de volum maxim inscris intr-o sferă

de rază A.

■ Il.37. Se consideră tetraedrul [ABCD] cu AB=CD=x şi AD=AC=BC=

=BD=1. Să se precizeze valoarea lui x pentru care volumul tetraedrului
[ABCD] este maxim.

■ Il.38. -Se consideră un triunghi echilateral ABC de latură 1 şi punctele

A1e(BC), B1e(AC), C1e(AB). Să se determine valoarea minimă a
expresiei
A1B12+B1C12+C1A12.
(Etapa na/iona/ă a concursului de matematică 1988)

20
 III. METODA TRIGONOMETRICĂ

Când configuraţia X este precizată de unul sau mai mulţi parametrii,

variabili între anumite limite, şi se poate identifica funcţia g definită cu
ajutorul funcţiilor trigonometrice sin, cos, tg sau ctg astfel încât
f(x)=g(x,,x2' ... ,x"), problema ~e transferă în cadrul trigonometriei.

Teoreme:
· 1. Funcţia g:[O, %]➔R, g(x)=sinx este strict crescătoare pe intervalul

[O,%] şi are valoare minimă zero care se realizează pentru x=O şi valoare

maximă 1 care se realizează pentru x=%.

%
2. Funcţia g:[O, ]➔ R, g(x)=cosx este strict descrescătoare pe

intervalul [O,%] şi are valoarea minimă zero care se realizează pentru

x=% şi valoare maximă 1 care se realizează pentru x=O.

3. Pentru orice xk, cu 09CkSn, k=1,2, ... ,n avem relaţia
sinx 1 +sinx 2+ ... +sinxn . x1 + X2+ ... +Xn t- · 1·t t I ·
------------~~sin-------,
n n
cunoscu a ca mega I a ea uI
Jensen pentru funcţia g:[O,n) ➔ R, g(x)=sinx.

Teoremele 1) şi 2) de mai sus se găsesc prezentate în manualul de

Geometrie de clasa a IX-a ediţia 1990 la pagina 104.

21
 Considerăm necesar să prezentăm demonstraţia teoremei 3.
Demonstrăm mai întâi inegalitatea pentru n=2.

X1+X2
deoarece pentru x1,x2 e[0,1t] avem cos-- s1 .
2
Prin inducţie· matematică arătăm că inegalitatea este adevărată
pentru n=2k, keN*. ·
Fie n un număr natural oarecare şi p un număr natural astfel incât
p=2k şi n<p. Pentru a arăta că inegalitatea este adevărată pentru x1,
x2 , ••• , x0 , aplicăm rezultatul obţinut pentru sistemul de p numere:

p-nnumere

Atunci sinx1+sinx2+... +sin>en +(p-n)sinx1+x2+... +Xn s

n

X1 +X2+, .. +Xn +(p-n)x1 +X2+... +Xn

s~ n '
p
care este echivalentă cu inegalitatea dj:t demonstrat, cu egalitate
pentru x1=x2= ...=X0 •

22
 APLICAŢII

■ 111.1. Într-un triunghi dreptunghic, fie R şi r raza cercului circumscris

şi respectiv înscris triunghiului. Care este valoarea minimă a raportului

R
-
.•
ş1
1· .,
m ce caz se rea 1zeaza ea.
r

■ III.2. Se dă aria S şi unghiul Cal unui triunghi oarecare ABC. Cât

de mari trebuie să fie laturile a şi b, care trec prin vârful C pentru ca
latura c, opusă unghiului C, să fie minimă?

■ III.3. Fie A un punct în planul cercului C(O,R). Să se găsească

punctele MeC(O,R) pentru care m( ·t:OMA) să fie maximă sau minimă.

■ III.4. Fie un triunghi ABC şi M,Ne(BC) astfel încât m(-tBAM)=

=m(ct::CAN). Să se determine valoarea maximă a expresiei A~+ A~

şi să se P,recizeze când se realizează această valoare.

■ III.5. Fie I şi O centrele cercurilor înscris şi circumscris triunghiului

ascuţitunghic ABC şi A', B', C' intersecţiile dreptei Ol cu BC, AC şi BA.
.., d . I . . .., .. A'O H'O C'O
Sa se etermme va carea minima a expres1e1: A'I +lfl+ C'I .

■ 111.6. Într-un triunghi ABC bisectoarele exterioare ale unghiurilor B

şi C se intersectează în M. Analog se obţin punctele N şi P. Care este
valoarea minimă a ariei o[MNP]?

■ 111.7. Fie ABCD un patrulater convex cu lungimile laturilor AB=a,

BC=b, CD=c, DA=d. Să se determine maximul ariei sale şi să se
stabilească
în ce caz se realizează aria maximă.

■ 111.8. Dintre toate patrulaterele convexe de perimetru dat, să se

găsească acelea de arie maximă.

23
■ m.9. Dintre toate patrulaterele de laturi date, să se determine cele
de arie maximă.

■ Ill.10. Pe semicercul de diametru [AB] se consideră punctele M şi

N. Să se determine maximul ariei şi maximul perimetrului patrulaterului
AMNB.

■ Ill.11. Pe semicercul de diametru [AB] se consideră punctele M1 ,

M2 , M3 , ••• , M". Să se determine maximul ariei suprafeţei poligonale
[AM 1M2 .•. Mn8].

■ III.12. Pe semicercul de diametru [AB] se consideră punctele M1 ,

M2 , M3 , ... , M". Să se determine poligonul AM 1M2 ... M"B de perimetru
maxim.

■ III.13. Dintre toate patrulaterele convexe cu trei laturi de lungime

1, să se afle acelea cu aria maximă.

■ III.14. Se consideră pentagoanele convexe ABCDE înscrise în

cercul de rază 1 care au diagonalele [AC] şi [BD] perpendiculare. Să
se determine maximul ariei acestor pentagoane.

■ III.15. Se consideră un poligon inscriptibil cu n laturi cu

semiperimetrul p. Să se determine valoarea maximă a lui p.

■ III.16. În mulţimea poligoanelor circumscrise unui cerc de rază r,

să se determine poligonul de semiperimetru minim.

■ III.17. Un patrulater cu diagonalele d1 şi d2 este circumscris unui

cerc de rază r. Să se determine valoarea minimă a produsului d 1·d2 •

■ Ill.18. Dintre toate conurile care au generatoarea de lungime G să

se determine care este conul de volum maxim.

■ ID.19. Fie M un punct variabil pe latura [BC] a triunghiului ABC, iar

8 1 şi C 1 proiecţiile ortogonale pe dreapta AM ale punctelor B, respectiv
C. Să se determine M astfel încât suma BB1+CC 1 să fie maximă.

24 C,
■ III.20. Fie M, P mijloacele laturilor [BC], respectiv [CD] ale
patrulaterului convex ABCD. Ştiind că AM+AP=a, să se determine
valoarea maximă a ariei a[ABCD].

■ m.21. Dintr-o foaie circulară de tablă de rază R să se decupeze un

sector de cerc din care să se construiască o pâlnie de volum maxim.

25
 IV. METODA GEOMETRICĂ

în unele cazuri, pentru rezolvarea unei probleme de extremum este

suficient să construim figura X, satisfăcând condiţiile C în raport cu
familia F de elemente geometrice fixe şi o familie K de constante nume-
rice astfel încât f(x)=f0 • În discuţia problemei de construcţie apar condiţii
asupra datelor problemei ce se explicitează drept condiţii asupra lui f0 •
Redăm în continuare unele proprietăţi geometrice folosite în
rezolvarea elementară a unor probleme de extremum.

Teorema de corelare a inegalităţilor in triunghl

Într-un triunghi ABC, dacă AB<AC, aceeaşi inegalitate este şi intre

unghiurile opuse acestor laturi, <tC<<tB.

Teorema inegalităţii fundamentale in triunghi.

Într-un triunghi ABC suma lungimilor a două laturi este mai mare
decât lungimea laturii a treia.
Observafie:Teorema afirmă că în orice triunghi ABC, cu notaţiile
uzuale au loc inegalităţile a<b+c, b<c+a, c<a+b. Aceste trei inegalităţi
sunt şi sufi~iente pentru existenţa unui triunghi ABC de laturi BC=a,
AC=b, AB=c.

Teorema perpendicularelor şi oblicelor.

Fie o dreaptă d şi un punct O nesituat pe d.

Fie Aed astfel încât OA..Ld. Atunci:

26
 o

d
A
P A MN

1-. Oricare ar fi Med, OA~OM şi OA=OM numai pentru cazul când

M coincide cu A.
2. Oricare ar fi M, N puncte distincte pe d avem OM<ON dacă şi
numai dacă AM<AN şi OM=ON implică "A este mijlocul lui [MN]".

Teorema articulaţiei.

Fie triunghiurile ABC şi A'B'C' cu proprietatea AB=A'B' şi AC=A'C'.

Dacă 4:BAC<cţ::B'A'C', atunci BC<B'C'.

Teorema unghiului exterior.

Un unghi exterior al unui triunghi este mai mare decât oricare unghi
interior al triunghiului neadiacent lui.
Aceste rezultate se consideră cunoscute din clasa a IX-a şi
considerăm că nu este necesară demonstraţia lor, fiind făcută în
manualul de Geometrie ediţia 1990.
Proprietate.
Fie triunghiul ABC şi un punct M interior lui.
Atunci are loc relaţia MB+MC<AB+AC.

Demonstratie ·

Fie EeMBn[AC] şi atunci Me(BE), de unde

BE=BM+ME. Din 6ABE şi 6MCE avem BE<AB+AE, MC<ME+EC.

Prin însumare obţinem BE+MC< AB+AE+ME+EC, adică
BM+ME+MC<AB+AE+ME+EC, de unde BM+MC<AB+AC.

27
 APLICAŢII

■ IV.1. O dreaptă ce trece prin centrul I al cercului înscris într-un

triunghi ABC intersectează acest cerc în D şi E, iar cercul circumscris
triunghiului ABC in F şi G, (D este situat intre I şi F). Care este valoarea
minimă a produsului DF·EG şi când se realizează ea?
(Enunţ prelucrat, a treia Olimpiadă balcanică de matematică)

■ IV.2. Să se arate că in orice triunghi, maximul lungimii bisectoarei

dintr-un vârf este lungimea medianei din acelaşi vârf.
(Etapa pe /ară a concursului de matematică 1980)

■ IV.3. Fie triunghiul ABC cu m(A)S90° şi M mijlocul segmentului

[BC]. Care este lungimea minimă a lui [AM].

■ IV.4. Fie triunghiul ABC cu m(A)2=90° şi M mijlocul laturii [BC]. Care

este lungimea maximă a lui [AM].

■ IV.5. Fie P un punct interior sau pe frontiera unui triunghi ABC în

care m(A)~90°. Determinaţi valoarea minimă pentru max(PA,PB,PC).
(Etapa pe ţară a concursului de matematică 1982)

■ IV.6. Fie P un punct în interiorul sau pe frontiera unui triunghi ABC

în care m(A)2=90°. Determinaţi valoarea maximă pentru min(PA,PB,PC).

■ IV.7. Se consideră toate triunghiurile echilaterale ale căror laturi

conţin punctele A, B, C. Să se determine triunghiul de perimetru maxim.

■ IV.a. Să se găsească triunghiul de perimetru minim având vârfurile

pe laturile unui triunghi ascuţitunghic dat.
■ IV.9. Pe latura [BC] a triunghiului ascuţitunghic ABC se consideră
punctul variabil M. Fie P şi N proiecţiile ortogonale ale punctului M pe
dreptele AB, respectiv AC. Să se determine poziţia lui M astfel încât
segmentul [NP] să aibă lungimea minimă.
■ IV.10. Se consideră triunghiul oarecare ABC. Să se determine
punctul M pe dreapta AC pentru care suma BM2 +CM2 este minimă.

28
■ IV.11. Fie M un punct pe latura [BC] a triunghiului ABC. Paralelele
prin M la dreptele AB şi AC intersectează laturile [AC] şi [AB] respectiv
în N şi P. Să se determine valoarea minimă a sumei cr[PMB]+cr[NMC]
şi să se precizeze poziţia punctului M pentru care se obţine valoarea minimă.

■ IV.12. Fie O un punct în planul triunghiului ABC. Să se determine

valoarea minimă a sumei OA 2+0B 2+0C 2 •

■ IV.13. Se dau în plan dreapta d şi punctele A şi B, nesituate pe d.

Să se determine punctul M pe dreapta d astfel încât suma AM 2 +MB2
să fie minimă.

■ IV.14. Două cercuri se intersectează în A şi B. O secantă variabilă

trecând prin A taie cercurile a doua oară respectiv în M şi N. Să se
9etermine poziţia lui MN astfel ca distanţa MN să fie maximă.

■ IV.15. Să se arate că maximul ariei unui triunghi cu vârfurile pe

laturile unui paralelogram este jumătatea ariei paralelogramului.

■ IV.16. Fie planul uşi punctele A şi B situate la distanţe diferite de

ex., de o parte
şi de alta a planului. Să se determine Mea. astfel încât
IMA-MBI să fie maxim.

■ IV.17. Fie o dreaptă a şi punctele A şi B necoplanare cu a. Să se

determine Mea astfel încât·suma MA+MB să fie minimă.

■ IV.18. Fie un punct M pe una din feţele unui triedru care are suma
unghiurilor plane mai mică decât 180°. Să se·ducă prin M un drum
închis care străbate toate feţele şi toate muchiile triedrului şi să aibă
lungimea minimă.

■ IV.19. Fie unghiul xoy cu m(-.f.:xoy)<45° şi Ae(Ox, fixat. Să se

determine M şi N, puncte pe (Oy respectiv pe (Ox astfel încât AM+MN
să fie minimă.

■ IV.20. Fie un patrulater convex ABCD. Să se determine punctul M

astfel încât suma MA+MB+MC+MD să fie minimă.

29
 V. PRINCIPIUL REFLEXIEI

Acest principiu se datoreşte lui Heron care a descoperit că o rază

reflectată de o suprafaţă plană urmează drumul cel mai scurt între
sursă. şi .receptor. Esenţa geometrică a acestui principiu este bine
sintetizată de:

Teorema reflexiei.
Fie o dreaptă d şi punctele A, B situate de aceeaşi parte a ei.
Punctul Med pentru care suma MA+MB este minimă aparţine dreptei
AB', unde B' este si"1etricul lui B faţă de dreapta d.
DemonstraJie:

Fie punctul B', simetricul punctului B faţă de dreapta d. Atunci

AM+MB=AM+MB'=AB'. Pentru un punct P arbitrar al lui d avem
PA+PB=PA+PB~B'. Deci PA+PB~M+MB, cu egalitate numai atunci
când P coincide cu M.
Acest principiu al reflexiei este uneori citat drept "problemă a biliar-
dului", gândind dreapta d ca o margine a mesei de biliard, punctul A
bila ce trebuie lovită cu tacul şi punctul B bila ce va fi prima lovită de A.

30
 APLICATU
,

■ V.1. Se dă unghiul xoy şi două puncte A şi 8 situate în interiorul

unghiului. Să se determine punctele Me(ox şi Ne(oy astfel încât suma
AM+MN+NB să fie minimă.

■ V.2. Într-un triunghi ABC avem AB=S. BC=4. CA=3. Punctele E. F

şi D se găsesc pe segmentele [BC). [CA] şi respectiv [AB] astfel încât
EF este paralelă cu AB şi aria o[EFD]=0.96. Să se găsească lungimile
laturilor triunghiului EFD, în cazul în care perimetrul său este minim.
(M. Lc1scu. Tabâra 11a_tiont1/ă Buşteni 1994)

■ V.3. Dacă între patrulaterele EFGH 11 înscrise 11 în patrulaterul convex

ABCD, adică EE(AB), FE:(BC). GE(CD) şi Hţ-(DA) există unul de
perimetru minim. atunci ABCD este inscriptibil.

■ V.4. Fie ABC un triunghi şi DEF un triunghi înscris. Perimetrul

triunghiului DEF este minim dacă triunghiul ABC este ascuţitunghic.
(Problem ..-:, lui F::,gnano)

■ V.5. Dacă ABC este un triunghi ascuţitunghic atunci triunghiul ortic

este triunghiul. înscris de perimetru minim.

■ V.6. Fie. xoy un unghi astfel ca 45°<rn( , xoy)<90''.Ac(ox. AA' :.oy.

cu A'E(oy. Să se determine punctele Pc[AA1 şi Qc(ox astfel ca OP+PQ
să fie minimă.

■ V.7. Dacă Peste un punct interior triunghiului ABC de arie S. să se

determine minimul sumei PA+PB+PC.

31
 SOLUŢII

I. METODA TRINOMULUI

O 1.1 Notăm AB=x. şi BC=y. Atunci 2x+2y=k şi a[ABCD]=xy.

l
BgM A...,.__ _ _ _._B r
sau a[ABCD]=x(k :... 2 x )=-x 2 +~x . Trinomul g(x)=-x2 +~x are valoare
2 2 2
maximă care se realizează pentru x=¾. Cum y = k ~ 2 x , avem

k
k-2 k
Y=-2-=4.
Deci dreptunghiul de perimetru constant care are aria maximă.este
pătratul.

D 1.2. Fie CM=x şi AB=a, de unde MB=a-x.

Aria a[CMDJ=½x(a-x)sin60°= J{ (-x +ax). Trinomul g(x)=-x +ax are

2 2

~aloare maximă ce se obţine pentru x=}. Deci punctul Me[AB] pentru

care a[CMD] este maximă este mijlocul segmentului [AB].

32
 M · MP MC
O 1.3 Fie A~ =x, cu xe(0,1). Atunci M= AC =x, de unde MP=x·AB

MQ AM MC
Apoi-=-·
DC AC
=1--=l-x deundeM0=(1-x)·DC Acumavem·
AC ' . .
MP2 +MQ2 =x2 ·AB2 +(1-x) 2 ·DC2={AB2+CD 2)·x 2-2CD 2 ·x+CD 2 • Trinomul
g(x)={AB2+CD2)·x2-2CD 2 ·x+CD2 ijre valoare minimă, care.se obţine
pentru
co2 . cD2 AB2 .oc2
x Af32 +CD2 ŞI 9m( ţ,..82 +C02 ) Af32 +CD2 .

Deci valoarea minimă a sumei date se obţine

MC
pentru ,..,c
co 2
M M3 +CD2
2

O 1.4. Fier raza cercului şi x şi y dimensiunile dreptunghiului.

Atunci cr[ABCD]=xy=x.J4r 2 - x2 . Maximul lui o[ABCD] se atinge

odată cu maximul lui o 2 (ABCD]. Dar o 2 (ABCD]=x2 (4r2-x2 ).
Cu notaţia x2=t avem a2[ABCD]=-t2 +4r2t. Trinomul g(t)=-t2 +4r2 t are
valoare maximă care se obţine pentru t=2r2 , adică x2 =2r2 , de unde
x=r JI şi y=r J2. Deci dreptunghiul de arie maximă înscris în cercul
de rază r este pătratul de latură r J2. înscris în cerc.
n 1.5. Fie NP=MO=x şi S=o[MNPQ]. Dacă [AD] este înălţimea din A
pe tpotenuză, atunci din asemănarea nAMN şi nABC avem
MN AD-x
BC =Al)· Cum AD·BC=AB·AC. avem

33
 .EigJ.5
B--;::-;~-.,J_~

~ BC ~+~ ~
AD= ~ şi MN=- (AD-X)=- ( ~b2 -x). Dar S=MN·X=
.
"'/a· +b· AD ab "I/a'" +Ir

~
2 2 2
=a +b (
2 2
x-x 2 ). Trinomul g(x)=-x + ~
2
x
2
are valoare
ab "l/a +b · "l/a + b

maximă care se obţine pentru x7 ~ •

211a2 +b2
2 2 2 2
a +b ( ab ab ) .Ja +b
Deci MN=-ab- __,
✓=a2=+=b=2 -2..J....,,a=2=+=b=2 --=2-.
Rezultă că dreptunghiul de arie maximă înscris în L\ABC,
~ ab
şi înălţimea MO- ✓a 2 +b2
dreptunghic în A, are baza MN. a +
2 2 •

O 1.6. Fie O, 0 1 şi 0 2 centrele celor trei cercuri.

A 1Mo 02 e
Notăm AM=x şi cu S aria domeniului cuprins intre cele trei cercuri.

Atunci: S =118
2
- ~
2
- {a r
-1 =1(-x2 + 2ax) . Trinomul g(x) =-x2 + 2ax
are valoare maximă care se realizează pentru x=a. Deci punctul M
pentru care să fie maximă aria domeniului cuprins între cele trei cercuri
este mijlocul segmentului [AB].

34
C1 1.7. Fie M un punct situat pe mediana [AD] în triunghiul ABC
A

şi AD=m 8 , MA=x şi MD=m 8 -X. Din formula lungimii medianei avem:

2
MB2 +MC2 =21°ma -x? +!..
2
, unde a=BC. Avem de găsit minimul

2 a:! a2
MA 2 +MB 2 +MC 2 =X +2(m3 -x) +-=3x -4m3 x+2m;+-.
2 2
expresiei:
2 2

Trinomul gx) = 3x2 -4mc1x +~ +1 are valoare minimă care se realiiea-

ză pentru x= 2; ,deci M este centrul de greutate al triunghiului ABC:

9m =7.
.J 2m )2 -4m 2m +2m 2 + a2 a:! +4b2 +4c
2
, ţinând cont că
3 3 2 12
2{b2 +c2)-a2
ma 2_- - - 4 - -

n 1.8. Fie M, N, P, Q punctele de intersecţie ale planului x cu muchiile

[BC], [BD], [AD] şi [AC].

M C

35
 Cum planul 1tllAB avem MQIIAB şi ABIINP, adică MQIINP. Cum
1tllCD rezultă că CDIINM şi CDIIPQ, adică NMIIPQ. Rezultă că
patrulaterul MNPQ este un paralelogram.
Fie E mijlocul muchiei [CD]. Tetraedrul ABCD fiind regulat avem
CDJ.AE şi CDJ.BE, adică CDJ.(ABE) şi CDJ.AB, de unde rezultă că
paralelogramul MNPQ este un dreptunghi. Notăm MN=x şi cumABMN
este echilateral rezultă că BM=x şi MC=a-x, adică MQ=a-x.
Atunci a[MNPQ]=x(a-x)=-x2+ax. Trinomul g(x)=-x2+ax are vaioare
• ... 1· ... t a . a2
maxima, care se rea 1zeaza pen ru x=
2 ŞI omax=
4.
Deci aria maximă a secţiunii se obţine dacă planul 1t de secţiune
trece prin mijlocul muchiei [BC].

D 1.9 Fie 2r lungimea bazei ferestrei care este egală cu diametrul

semicercului şi h înălţimea ei.

2r

Vom nota cu p lungimea totală a tocului de fereastră şi cu S aria totală

a ferestrei. Avem p=2r+2h+m.
2 2
nr nr 2 2 nr 2 1t + 4 2
S=2rh+-=r(p-2r-1tr)+-= pr-2r -xr + - = - - - r +pr.
2 2 2 2

Maximul lui S este dat de maximul trinomului g(x) = _ 1t; 4 2

r + pr care
. 2 p
este Smax=~) şi se realizează pentru r = - -· şi ţinând cont de
~n+41 1t+ 4
egalitatea p=2r+2h+xr obţinem r=h.

Deci aria maximă este pentru r=h=_e_ .

1t+ 4

36
O I. 1OFie R raza sferei, care este dată, r şi h, raza, respectiv înălţimea
cilindrului care este tăiat din sferă. Dacă S este aria laterală a cilindrului,

atunci S=2mh. în .6.0AM, dreptunghic în M avem OA=R, OM=~ şi

2
AM=r.Din teorema lui Pitagora obţine~ OA 2 =0M +MA 2 sau 2

R
2
=r2 +rnr ,de unde h2--4RLr2.

fig I 10

Atunci S2=41t2 r2 h2=4x2 r2 (4RLr2 ) şi S2 este maximă dacă şi numai

dacă S este maximă. Cum 4x2 este o constantă, atunci S2 este maximă
când r2 (4RLr2 ) este maximă.
Notânctr2=x, avem r2 (4R 2-r2 ) maxim când trinomul g(x)=-x2+4R2 x
este maxim.

9max = - ~ =R 4 şi se realizează pentru x=~R2 . Deci S=2xR 2 şi

4a 2

r2 =.:!.R 2 ,adică r = ✓2 R.
2 2
În concluzie, ca cilindrul tăiat din sferă să aibă aria laterală maximă

trebuie ca raza cilindruluf să fie r = I[ R.

O 1.11. Fie VO'=x. Din faptul că .6.VO'C~.6.VOA, ca triunghiuri dreptun-

ghice cu AOIICO', obţinem egalitatea rapo_artelor i=~ ⇒ x=:.

37
 Fig 111

Atunci

Siot =27rt2 +27lr(h-x) =27rt 2 +~h-:)=2m(r+h-:)= ![(A-h)r2 +Ah~ =g(r)!

Pentru R-h<0, trinomul de gradul al II-iea în r admite un maxim şi

Rh Rh h Rh h2
r""" = -~--.,.. = ---,--- => X
2(R-h) 2(h-R) R 2(h-R) 2(h-R) ·
Rh
Deci cilindrul de arie totală maximă se obţine când r 2(b- R) şi

VO '= h2
2(h - R)

O 1.12.Fie S aria laterală a cilindrului. Atunci avem S=2nrg.

Fig I 12

Dind VO'E~dVOA, ca triunghiuri dreptunghice cu EO'IIAO, obţinem

r V0' r 1-00' (R-r)I .
- = - sau-=-- de unde 0 0 ' = - - Atunci
R V0 R I ' R .

s 21tr(R -r)I 21t1(-r 2 +Rr) . Maximul lui S este dat de maximul

R R
38
trinomului g(r)=-r2 +Rr, care se o~ţine pentru r = ~ .

(R-R}
Deci 00'=
2
~ şi cilindrul de arie laterală maximă are r =~
'R 2 2

şi g=1, unde R este raza bazei conului şi I este înălţimea conului.

C1 1.13. Fie R1 , R2 , R3 razele sferelor şi r1 , r2 , r3 razele cercurilor de

secţiune cu planul 7t dus la distanţa x faţă de masa orizontală 1t0 •

A'

Eigl.13~@~(!) A
Considerăm sfera 0 1 care se sprijină în A pe masă, d~ diametru
AA'=2R 1 şi cercul de secţiune cu diametrul [EF]=2r,. ln 6A'EA,
dreptunghic în E, EO,' este înălţime. Deci EO,'2=AO/O,'A', de unde
r12=x(2R, -x).
În mod asemănător în celelalte sfere avem r /=x(2R 2 -x) şi
r/=x(2R 3-x). Atunci suma 8=1t[(2R 1+2R 2+2R 3)x-3x2]. Maximul lui S
se realizează odată cu maximul trinomului g(x)=-3x2 +2(R 1+R2 +R 3 )x

care se realizează pentru x R1 +R 2 +R 3 , unde R1 , R2 , R3 reprezintă

3
distanţele centrelor celor trei sfere faţă de masa orizontală rr 11 , iar

· - d'1st an.a
R, +R 2 +R 3 reprezinta t f aţa- d e 1t a cen t ru Iu1. d e greu t at e a
11
3
triunghiului O1Op3 .
Deci planul de secţiune rr pentru care suma ariilor secţiunilor făcute
în cele trei sfere este maximă trebuie dus prin centrul de greutate al
triunghiului format de centrele celor trei sfere.

39
D 1,14.Fie AM=x şi MB =a-x.

fig I 14
d

2
. x ./3 (a-x)2 ./3 ./3(2x 2 -2ax+a2) •
Atunci S=o(AMC)+o(MBD)=--+---
4 4 4
Minimul acestei sume se atinge odată cu minimul trinomului

g(x)=2x2-2ax+a2 care se realizează pentru x =i şi

'I 2
9min=: , şi

.=al-: pentru x=i ,adică punctul M este mijlocul segmentului [AB].

~ 1

D 1.15. Notăm AC=x, atunci BC=k-x, AD=y şi BD=a-y şi din .1ADC şi

EigJl~ A
w.
.1CDB dreptunghice avem 12=x2-y2, respectiv l2 =(k-x)L(a-y) 2, de unde
x2-y2=(k-x)L(a-y)2. x2-y 2=k2-2kx+xLa2+2ay-y2 sau -2kx+2ay+k2-

adică
2 2
a2=0, y- 2kx-k + a de unde
2a

4 a2 - k 2 x2 + 4k k 2 - a2 x - k 4 - a4 + 2a 2 k 2
I=
4a 2

4(a 2 -k 2 )x2 -4k(a 2 -k 2 )x-(a 2 -k 2 )2

4a 2

40
 ✓4( a~ - k )x~ - 4k( a
2 2
- k 2 )x -( a2 - k2 )
2

2a

=~~4la 2 -k 2 )x 2 -4kla 2 -k 2 )x-l_a 2 -k 2 °f .

Cum în 6ABC avem AEkAC+BC, atunci a<k şi a2-k 2<0 şi trinomul
g(x)=4(a2-k2)x2-4k(a2-k2)x-(a2-k2 ) 2 are uri maxim care se realizează

. 4k(a 2 -k 2 ) k . -ll 16k 2 (a 2 -k 2 )2 +16(a 2 -k 2 )3

pentru X= ( ) - ŞI 9max =- = (
8a 2 -k 2 2 4a 16_a 2 -k 2 )

Deci Smax=_! la2 (k2 -a2 )=!✓k2 -a2 pentru X=~ şi y=~,
4~ 4 2 2

J4;a2-k2)~ -41{a2-k2)~ -(a2-k2)2 J(a2-k2}k2-<k2(a2-k2)-(a2-k2)2

2a ,--.,....---,- 2a
~,.,.-(a2--k2---,-X,--k2--2<-2 --i-:----,-1<2) ~ct(k2-a1-) ~ ~k2 -i
2a 2a 2a 2

✓k2-a2
În consecinţă ~ABC are aria maximă ~.Jk 2 - 82 pentru I
4 2
n 1.16. Fie [AD] înălţimea triunghiului ABC.

Eigl16°A~

Notăm BD=x şi BC=a şi PAsc=2p. Atunci S=a[ABC]=rp

41
 S AD·BC - ✓x(a-x)a . . . ... .. 8
2
⇒ r=;;-· S=--= ş, va fr maxuua daca s2 = x(a-x)
2 2 4
este maximă, adică trinomul g(x)=x(a-x)=-x2+ax are maxim pentru
. BD BC
X=2a ~I =2.
Deci rare valoare maximă dacă triunghiul dreptunghic este isoscel.
a /aa a2 . a2
5max=2V22 =4 ŞI rmax= 4p .

O I.17.Fie [AD]=[CF]=[BE] şi AD=x.

fig J 17
A C

S =o(DEF] =o(ABC]-3o(ADE]. Cum AD=x şi AE=a-x avem

EP=(a-x)~.

. a ✓3 X( )✓3 ✓3( _2
2
Atunci S=---3- a-x - = - 3x- -3ax+a .
2)
4 2 2 4
Minimul lui S se realizează odată cu minimul trinomului
g(x)=3x 2-3ax+a2 •

Deoarece punctul de minim al trinomului este X=~ se obţine

S= ..[3 a2 .
16
Deci triunghiul echilateral de arie minimă, înscris în triunghiul ABC,
echilateral de latură a, este determinat de mijloacele laturilor triunghiului
ABC. .

42
17 I.18.Fie AG=AH=CE=CF=x. AB=a şi BC=b.

F..ig.!.18 ~
~
Patrulaterul EFHG este un paralelogram. deoarece are laturile
opuse congruente ca laturi în .\AGH ..~CEF şi ..lDHF :-, ..lBEG.
Atunci S="[EFHG],.-=ab- x2 -(a-x}(b-x} = -2x: i (a •b}x.
S are o valoare maximă care se realizeaza odată cu maximul

trinomului g(x)=-2x 2 +(a+b)x pentru x _.._. a b

I
şi
' 4
., -, '
(a+br 1.a+bl~ ta+bl-
Smax=-2--+--=--
16 4 8

17 1.19. Fie ON=x distanţa intre centrul sferei şi planul secant.

C

Eig..[.19~
~
Secţiunea făcută în sferă are aria a 1=rrMN 2=rr(R 2-x 2 ). iar secţiunea
în con are aria o 2 =rrNP 2 •
Din asemănarea triunghiurilor CPN şi CAD avem:

PN==CN ⇒ ~N =~-x-=-->PN=(R-x)./3_
AD CD v3 3R 3
2 R 2

·Deci s ==o,+ o--.:..-: n(R~ -x-~ I +~(R---xl~ =~(-2x~ -2Rx+ 4R~i.

- . 3 3
Aria secţiunii are valoare maximă care se realizează odată cu
R
maximul trinqmului g(x)=-2x2-2Rx+4R 2 şi se obţine pentru x = ·
2.
adică secţiunea făcută se confundă cu planul bazei conului.

43
O 1.20.. Fie AB=AC=a lungimea catetelor şi EA=x lungimea proiecţiei
înălţimii triunghiului dreptunghic pe axa de rotaţie.

fig I 20
EA
. 1
AtuncIV=-·21tDE·BC·DA ,un d eDA=-=-,DE=AD
BC a../2
..J 2 -x 2 .
3 2 2
2---
Rezultă V =~·./2a -4x2 2
•
3
Extremul radicalului se atinge odată cu extremul trinomului
g(x)=-4x2+2a2 care este un maxim ce se realizează pentru x=O, adică

BC este paralelă cu axa de rotaţie, şi Vmax= n./2

3
a3 •

44
 li. METODA INEGALITĂTILOR
, ALGEBRICE
.

n 11.1. Folosind puterea punctelor M, N, P faţă de cerc avem:

Figll,1~
®
Q
AM·MO=MB·MC, BN·NS=AN·NC şi CP·PT=AP·PB, adică
2 2 2
AM-Ma =!....:sN-NS=~:cP-PT =~. De aici obţinem valorile rapoar-
4 4 4

telor AM - 4AM2: BN - 4BN2: CP - 49p2. Cum AM, BN şi CP sunt

MQ a 2 NS b 2 PT c2
mediane în !\ABC, din teorema medianei găsim:
2 2 2 2 2 2 2
4AM = 2(b + c )- a ;4BN = 2(a + c )- b
2
şi 2 2
4CP = 2(a 2 + b 2 )- c , de

AM
unde·. MQ - - -
2( b2 + c2 )- a2
a2 - - 2 -
a2+a2
- -1
( b2 c2 l

~
2 2
RezultăcăE"' - c +a-2 +c-2 +a-2 +b-
b +-
2
)
-3. Folosind inegalitatea
a2 2.
2a 2 2 2b b c c
„ b2 a2 cz a2 b2 c2 . V

medular avem: ~+-Z!2:~+-~2:-+~:::2,

2 2 2
ad1ca
a'" b a"' c c b"
E ~ 2(2+2+2)-3=9, cu egalitate pentru a=b=c. Deci valoarea minimă a
lui E este 9 şi se obţine pentru 9azul când ~ABC este echilateral.

n 11.2 Notăm ariile triunghiurilor a[ABC]=S, a[AB 1G]=S 1 , a[AC 1G]=S 2 .

45
 Atunci a[BB 1GC 1]=cr[ABC 1]-S 1-S 2=3S 2-S 1-S 2 =2S 2-S 1 şi analog
a[CC 1GB 1]=2S 1-S~. Dar:

S1 +S2 =i(a(ACS,]+a(ABC1])= i(:: + :~ }s. 1

Folosind inegalitatea mediilor deducem:

S,+Si~~tBi·ACi -S=~ c(A9ic,) _5~~~s,+5i -s de unde

3 AB· AC 3 o(ABC) 3 S

S,+Si~~S. Egalitate se obţine dacă şi numai dacă : =~% şi

a[AB 1C 1]=S1+S2 , ceea ce este echivalent cu Ged şi dllBC.

O II.3. Folosind inegalitatea mediilor şi teorema cosinu_sului în triun-

ghiul ABC obţinem: a+ b+ c =.Jb 2 + c 2 -2bc-cosa + b+ c=
2
=~(b-c) +2bc(1-cosa) _+b + c~J2bc(1-cosa) + 2../bc
A

Eigll3.6.,
Perimetrul este minim când avem egalitate, adică pentru b=c, deoarece

bc = sma
~s =const .. Deci perimetrul este minim pentru cazul triunghiului
.
isoscel cu [AB]=(AC].

O 11.4. Folosind relaţia lui Van Aubel,

Al AC' AB' BI BA' BC' CI CA' CB'
IA' - BC' + CB'' IB' - A'C + AC' şi IC' - A'B + ~•.
A

fjg,.114
8
?
~
46
prin adunare obţinem:

-Al
-+- BI+ - CI= (AC'
- +BC') - + (AB'
- +CB')- + (CA'
- +BA')·
- ~2+2+2=6
IA' 1B' IC' BC' AC' CB' AB' BA' CA' '
din inegalitatea mediilor. Deci valoarea minimă a expresiei E este 6,
care se realizează când fiecare din cele trei paranteze este egală cu
2, adică AC'=BC'; AB'=CB' şi CA'=BA', adică bisectoarele sunt şi
mediane. Rezultă că minimul expresiei se realizează cândl\ABC este
echilateral.

O 11.5 Avem nţFDB) =90°-.!rr(s) , rr(Eoc) =900-.!rr( c), deci

2 2
nţECf) =90°-in{Â) .

Fig 11.5

Triunghiul DEF este înscris în cercul de rază r, de unde

EF =2rsin(so-;). Notăm 90°-~=x, 90°-ţ=Y şi 900-~=z şi avem

x+y+z=180, cu x,y,ze(O, 180°).

. 2R• 2sin~ cos~

a _ 2Rs1nA _
At unei. EF 2 2 = 1 ş,· ana
A- . A . B . C A 2 . B . C -
2r cos. 2 · 4R Sin .. Sin·· Sin·- COS-·· Sin·· Sin·--
2 2 2 2 2 2 2
· b c
loagele pentru FD şi DE .
w a b c 1 1
Rezulta - + - + - B C+ A C+ A B .
EF FD DE 2sin-- sin- 2sin . sin - 2sin-• sin
2 2 2 2 2 2
Folosind inegalitatea mediilor avem:
3
a b c 3 1 _3 1
-EF+-FD+-DE~2· ._2A ._2B -_2C -2 3 . A. s ._2 C
51 rr2 51 rr 251rr-2 2
sin
2
2sin •2s1rr 2
47
 . A . B . C 1 mt r-un t riung
Deoarece sm-sm-sm-~- . Ah:1, gas1m
.. .
2 2 2 8
1
--,---.,,,..-->8
.
ŞI
a b c
-+-+-~--4=6.
3
sin~sin~sin~ EF FD DE 2
2 2 2
Deci valoarea minimă a expresiei este 6.

D 11.6. Folosind notaţiile Si =o(MBC];Si =o(MCA];~ == o(MAB] avem

2S1=a·da, 2S2=b·db, 2S3=C·dc.

Eigll6
B
& C

Din inegalitatea mediilor obţinem: Si +~ +~ ~3~Si -~ -~ şi

S1S2+$iS3+¾S1~ 3VS~
-S~ -S~ şi(S,+Si+~XSaSi+¾+~S,)~9Si¾ ·
În acest caz expresia dată satisface .
E 1 1 1 S1S2 +5iS3 +~S1 c:: 9 =~
::: 2S 1 + 2S 2 + 2S 3 2S1S2S3 2( S1 + ~ + S3) 2S '
unde S=a[ABC].
Egalitate are loc dacă S1=S2=S3, caz in care M este centrul de
greutate al triunghiului ABC.

D II.7. Fie V[SABC]=V[MSAB]+V[MSAC]+V[MSCB], ·de unde:

EigI!J.b.

V[MSAB] + V[MSCB] + V[MSCB] =

1
V V V

48
 a[SAB]-MN a[SAC]·ML a[scs]-MK
=> a[SAB]·SC + a[SAC]-ss + a[SCB]·SA

=> MN + ML + MK = 1=> ~ + J... + ~ = 1

SC SB SA a b c .
Folosind inegalitatea mediilor avem:

~+!+!.2: 3 ~xyz ⇒l2: ~xyz 3 ⇒ ~abc2:S.

a b c abc abc xyz

Deci• -+-+-=-+...,...+-~3
a b c 1 1 1 ~abc ·
-~9.
x y z ~ y_ ~ xyz
a b C

Rezultă că valoarea minimă a expresiei E=!+~+..: este 9.

X y Z

O 11.8. Fie AB=a, AD=b, AA'=c şi AC'=d=.Ja 2+b 2+c2

Eigll.8

. a A b c
D m cos a= d' cos..,= ci cos y = ci
.
, construim

j \ ~+E.:)+(~+~)+(E.:+ c2 )+J.
b2 a2 c2 a2 c2 b2
Folosind inegalitatea mediilor în fiecare paranteză deducem
1 1 1
--2-+--2-+--2-~2+2+2+3=Q
cos a cos ~ cos y
Deci valoarea minimă a expresiei este 9 şi se obţine pentru a=b=c,
adică dacăparalelipipedul dreptunghic ABCDA'B'C'D' este cub.

49
O 11.9. Fie s:;;:a(VAB]=o(VAC]=a(VBC] şi V=Vol[VABC].

fig ll 8

S·MA' S·MB' S· MC'

AtunciV=Vol[VAMC]+Vol[VCMB]+Vol[VBMA]=--+ - - + --
3 3 3

de unde MA'+MB'+MC'= SV =const Folosind inegalitatea dintre media

s -
geometrică şi media aritmetică avem:
1 1 1
- + -- + --)(MA'+MB'+MC.')
( -MA' ~
MB' MC'

:J 1
~ 3MA '•MB '•MC I
3
----
.3 .JMA '-MB '-MC' =9
3
MA'·MB'·MC'
MA '-MB '·MC I = 9.
.., .., 1 1 1 > 9 9 9S 9S
Rezu Ita ca MA'+ MB'+ MC' - MA'+MB'+MC' 3V = 3V = S'h 'u nde
s
h este înălţimea din V a piramidei şi S'=a[ABC].
Egalitatea are loc pentru MA'=MB'=MC', adică M coincide cu centrul
triunghiului echilateral ABC.

O Il.10. Din triunghiurile dreptunghice CBB', ABA', ACC' obţinem

hb=asinC, ha=csinB, hc=bsinA.
1 1 1 1 1 1 2R
Atunci -+-+-=--+--+--= -+
ha hb he asine csinB bsinA ac

+ 2R + 2R =2R a+b+c =2(a+b+c)-1-=.E. unde

bc ab abc 4S S ' p
este semiperimetrul triunghiul_ui ABC, iar S aria aceluiaşi triunghi.

50
 V V • 1 1 1 •
Aezu lta ca -+-+-=mm~S=max.
ha hb he

Figll.10 ~
cb
B A' C

Dar 5=.Jp(p-a){p-b){p-c) =max ~p-a=p-b=p-c

(deoarece p-a+p-b+p-c=p=const.), adică a=b=c.

Deci h: + h: + h: este minimă când triunghiul ABC este echilateral.

n 11.11. A,con=nR(R+G), unde A este raza cercului de bază a conului

şi G, generatoarea conului. Aria sferei de rază r este 4m2 • Centrul
sferei înscrise I se află pe înălţimea [VO] a conului, iar proiecţia lui I
pe [VA] este C.
V

fig 11.11

D.m asemanarea tnung h"iun·1 or vie ş1·voA ob·.ţinem AO

V • ci = vo
cv , ad"1ca-

r .G - R . R( G - R)
R= JG2 -R2 ş1 r = JG2 -R2 . Atunci
2
A1con - 1tR(R + Gl R(R+Gl IR+ G)
-;;:;;-- 41tr 2
----=
4R2(G-R)2
-- ----
4R(G - R)
2
4RIG-Rl
2 2
G -R
2
Notând k = IR+ G
I
găsim 4KRG-4KR2=R2 +2RG+G 2 , de unde
4R(G-R)

51
(4K+1)R2 +2(1-2K)RG+G2 =0, care este ecuaţie de gradul al doilea în
R, cu rădăcini reale pozitive. ·
Din â~O avem (1-2K) 2 GL(4k+1)G 2~0, adică (1-2K)L(4k+1)~0 cu
4kL 8~0, k>O şi le2.
Deci valoarea minimă a raportului este 2 şi se obţine pentru G=3R.

O II.12. Cum triunghiurile MAC şi MBD sunt dreptunghice avem

·A
Eigll120

a[MAC] AM. MC şi a[MBD] = MB. MD

2 ... 2

şi a[MAC]+a(MBD]=!_(AM•MC+MB·MD).
. 2
Scriind puterea punctului M faţă de cerc obţinem relaţiile MA·MB=
=MC·MD=const., de unde MA·MB·MC·MD=const..
Notând AM·MC=x şi BM·MD=y, suma x+y trebuie să fie minimă
când x·y=const. Acest lucru se obţine pentru X=Y, adică AM·CM=
=BM·MD şi MA·MB=MC·MD din care rezultă MB=MC şi MA=MD.
Deci suma ariilor este minimă pentru MB=MC şi MA=MD.

O 11.13. Notăm cu x, y, z distanţele de la un punct M e lnt(ABC) la

laturile [BC], [AC] şi [AB].

&.c
A

Eiglll:3

Atunci s =a[ABC]= ~ + ~ + ~ de unde ax+by+cz=2S= =const.

Produsul xyz este maxim când ax·by·cz este maxim şi se realizea-

ză pentru ax=by=cz=
23
deoarece ax+by+cz=const., de unde
3

52
x=
28
=aha= ha:y= hb:z= he , unde h , hb, h sunt lungimile înălţimilor
3a 3 3 3 3 8
c
triunghiului ABC.
Rezultă că punctul căutat este centrul de greutate al triunghiului.

O 11.14. Notăm AB=a, DX=BE=u, GX=CF=v.

Fig 11.14

Atunci
2 2 2
o(ox~]= u sin~sinC , o(GXK]= v sin~sin8, o[EXF]= (a-u-v) sinBsinC .
2smA 2smA 2sinA

Deci f(x) = sinB_sinc, u2 +v 2 +(a-u-v) 2 ] . Cum factorul sinB_siAnC este

2s1nA L 2sm
constant problema se reduce la găsirea minimului expresiei:
2
f1(xl = u2 + v2 + (a-u-v)
Folosind inegalitatea mediilor avem:
2
u2 +v 2 +(a-u-v) u+v+(a-u-v) a
.., - - - - - - - > - - - - -
3 - 3 3'
2
u2 +v 2 +(a-u-vl a2 . - 2 a2
de u n d e - - - - - - > - , ad1ca u2 +v 2 +la-u-vl ~ -
3 9 3

cu egalitate pentru u=v=a-u-v=!.

3
Rezultă că X este·centrul de greutate al triunghiului.

rJ 11.15. Fie R raza cercului înscris în trapez şi x şi y lungimile

fjgll15n
A E B

53
semibazelor trapezului. Atunci PABco=4(x+y).
Din triunghiul AED, dreptunghic în E avem AD2 =AE2+DE2 adică
(x+y)2=(x-y) 2+4R2 , de unde xy=R2 • Cum produsul xy=R2 este constant,
suma x+y este minimă pentru x=y=R. Rezultă că Pmin=BR, adică
trapezul are bazele de lungimi egale şi este un pătrat.

D 11.16. Din inegalitatea 3(xy+yz+zx)~(x+y+z) 2 , cu x,y,zeR/, pentru

X=r8 , y=rb, z=rc unde r8 ,rb,rc sunt razele cercurilor exînscrise obţinem:.
3(r/b+rbrc+rl8 )~(r8 +rb+rJ2 şi ţinând cont de egalităţile rlb+rbrc+r/8 =p2 şi
ra+rb+rc=r+4R obţinem 3p~(4R+r) 2 cu 4R+r?:.p./3.
Deci valoarea minimă a expresiei date este pJs, unde p este
semiperimetrul triunghiului ABC.
D 11.17. Fie[AA'], [BB'], [CC']bisectoarele unghiurilortriunghiului ABC
şi I centrul cercului înscris în ţriunghi.
A M

Eig]117AB /lf C

Aplicând teorema lui Menelaus în triunghiul .6.AA'B obţinem

Al CA' BC' -1 d d Al _ BC C' A _ b + c b _ b + c F0 I . d
IA' · CB · C' A - ' e un e IA' - CA' · BC' - b · a - a · osin
succesiv relaţia lui Stewart:
M1 2 -AA'+AI-IA'-AA'=MA 2 -IA'+MA' 2 -IA.
MA" 2 -BC+BA'·A'C ·BC=MB 2 ·A'C+MC 2 ·A'B sau

M~ ·AA'+Al·IA'·AA'=MA2 a ·AA'+MA'2 -AA' b+c

a+b+c a+b+c
2
MA' 2 ·a+a a bc =MB 2 -b-a+MC 2 -c-a
(b + c)2 b+ c b+ c

deducem: a. MA 2 + b · MB 2 + C MC 2 Ml 2 + Al ·IA'+ a 2bc .

a +b + c (b + c)(a +b +c)

Rezultă că l>·MA 2
este minimă. când Ml=O, deci când M=I. în
acest caz obţinem a·IA +b·IB2+c·IC2=abc.
2

54
 Aplicând inegaiitatea lui Cauchy-Buniakowski avem
(a·MA 2 +b·MB 2 +c·MC 2 ) 2:S(a2 +b 2 +c 2 ). (MA 4 +MB 4 +MC 4 ), de unde

~ MA4 ::. ., a.!b:c:! .. , egalitate avind loc când triunghiul este echilateral.
L a· +b· t-c·
17 11.18. Fie x. y, z dimensiunile paralelipipedului. Atunci aria totală
este 2(xy+yz+zx).

fjg.!L.18

Folosind inegalitatea xy+yz+zxsx 2+y 2+z 2 , cu egalitate pentru x=y=z

avem A101 =2(xy+yz+zx)~2(x2 +y 2 +z 2 )=2a 2 , care se obţine pentru

x=y=z= a/3 , ad'1ca pen t ru cu bu I d e muc h'1e

V
Ja../3 .
3
17 11.19. Fie BC=a. AB=x şi AC= ~
a··· x· . S= o[ ABCJ~ = 1 xva-
r;--;;
--x- . de
2
1( 1 )1
unde S == - x 2 )2(a 2 - x 2 2 .
2

EigJL_t9

Cum factorii x2 şi a2-x 2 ~u suma constantă, maximul produsului are loc

· dT
can a.:- -· x·' :;:a-' . de un de x = /2 a. Dec1· ana
x.: -=- · maxima
· este V i- .
1 2 4
2 2
n 11.20. Fie AD=x. lungimea înălţimii în triunghiul ABC.
3 1
S=o(ABC]~:80-AD= xJx(2A--x). de unde S:.:x2 (2R--x)2. Cum suma
55
factorilor este constantă maximul produsului are loc atunci când faqtorii

sunt proporţionali cu exponenţii puterilor, ~ 2

= A - x = R , de unde
1
- -
2 2
A

.Eigil20~
~
x =%R şi S= 3':R2 . Deci triunghiul de arie maximă este cel echilateral.

O II.21. Fie x, y lungimile catetelor, z lungimea ipotenuzei, AH=h

lungimea înălţimii, BH=m şi HC=n. Atunci z2 =x2 +y2 , x2 =mz, mh=k2 ,
unde k2 este produsul constant.

h
Fig II,21
C
e

. . h2z2 h2z2 h2 k4
De a1c1 avem: z 2 =mz + -2-=mz+--=>z=m+-=m+- •
x mz m m3

Considerând produsul m3 •~: =const , minimul sumei factorilor m şi ~

are loc când aceşti factori sunt proporţionali cu exponenţii lor:

!!!=k: 4
=>md/3k, deci z= •f3k este ipotenuza minimă.
3 m 3
O II.22. Fie AE=x, ED=y, unde E este unul din punctele de tangenţă
ale cercului cu rombul. Atunci a[ABCD]=2R(x+y).

Fig ll 22

56
Din triunghiul dreptunghic AOD avem OE 2 =AE·ED, de unde xy=R 2 şi
2 2
s = 2R( x + ~ ) • Deoarece x. Rx = R2 = const , minimul ariei rombului are

2 .
loc pentru x = ~ , adică x=R şi y=R. Deci S=4R2 şi rombul de arie
X
minimă circumscris cercului este pătratul.

n 11.23. Fie BD=x lungimea înălţimii triunghiului isoscel ABC şi

m=AC+BD= 2Jx(2R - x) + x suma lungimilor bazei şi înălţimii
triunghiului.

~
fjgll,23$

Atunci avem m-x = 2~x(2R-x) ⇒ 5x 2 -2(m +4A)x +m 2 = o . Pentru

ca x să fie real trebuie ca d~O, adică -m 2 +2mR+4R 2~0. de unde
me[0.(1+.Js')AJ. Rezultă că m={1+.Js)R dă un maxim care se

. -
rea I1zeaza pentru x = - - A .
s+..fs
5

n 11.24. Fie x, y, z dimensiunile paralelipipedului dreptunghic; Volumul

V=xyz, de unde V 2 =x 2y2z 2 . Maximul lui V se atinge odată cu cel al lui
V2 , deoarece V>0. Cum în paralelipipedul dreptunghic d2 =x 2 +y 2+z 2
rezultă că x2 +y2 +z2 =4R 2=const. şi maximul are loc pentru x 2 =y 2 =z2 ,
adică x=y=z.
Deci paralelipipedul dreptunghic de volum maxim înscris într~ sferă

de rază R este cubul de volum V= 8✓3 R3 , cu muchia x = 2../3 R .

9 3

57
O 11.25. Fie x, y, z dimensiunile paralelipipedului şi

'Fig II 25

V=Vol[ABCDA'B'C'D'] = xyz, V2=x2y2 z2 =(xy)·(yz)·(zx).

Cum cei trei factori au produsul constant V2 , suma lor va fi minimă
dacă ei sunt egali, xy=yz=zx, adică x=y=z, şi paralelipipedul este un

cub. St0 ,=2(xy+yz+ +zx)=6x 2=6~ . Deci dintre toate paralelipipedele· ·

dreptunghice de volum dat, cel de arie totală minimă este cubul de
muchie X= rv .
O 11.26. Fie AB=BC=x lungimea muchiei bazei prismei şi CC'=y
lungimea înălţimii prismei, a2 aria totală a prismei şi
V=Vol(ABCDA'B'C'D').
C'
,..
Fig II 26
A B

în aceste condiţii avem relaţiile a =2x +4xy şi V=x 2y, de unde:

2 2

' 1 )
x(a 2 - 2x 2 ) · (2x 2 ) 2 (a 2 -2x 2
v == - - - - == - - - ~ - - • Cum factorii 2x 2 şi a2-2x 2 au
4 4 ..fi
2x2 a2 -2x2 2a2
suma constantă, maximul produsului are loc pentru-- = ,
1 1 3
2 2
a✓3
de unde x = -
.
ş1
a../3
y=-.
3 12

O 11.27. Fie x lungimea razei cilindrului şi y lungimea înălţimii cilindrului.

Atunci 21ta2 =21tx2 +21txy, de unde x2+xy=a2 şi V=1tx(a2-x 2).
Maximul volumului V are loc odată cu maximul lui V 2 , unde
V =1t2x 2(a2-x2 ) 2 • Cum V2 este produsul a doi factori, a căror sumă
2

58
 EigJL2Z

este constantă, produsul va fi maxim când factorii vor fi proporţionali

., ~ ' ., ./3
cu exponentii puterilor lor. ~ == a- - x- == !:.. , de unde x =~ şi
. 1 2 3 3

2 2n./3 3 - c1·1·md ru I d e vo Ium maxim,

y = a../3
- - , .iar V.max=--a , ad.1ca . .
cu ane
3 9
totală dată, este cel echilater.

n 11.28. Fie OE=y, ED=OH=x şi A101=1rBD(R+x).

Fig II 28

Din ~DHB, dreptunghic in H. avem BD== .Ji~ + 1R - x ,~ , de unde

A/=1r 2 [y 2+( R-x) 2] · ( R+x) 2=1r 2( R2-x 2+ R 2 -2Rx+x 2 } ( R+x) 2 =n 22 R( R-
x)(R+x)2. Suma factorilor R-x şi R+x fiind constantă. atunci maximul
2
pro dusu Iu1. (R -x )(R +x )2 are Ioe pen t ru R + x -- A- x -- R , de unde
2 1 3
_ ~ _ 2✓ 2R
X - ,y -
.A
ŞI „ _ 8rr✓3 c2
1 1---n. .
·
3 3 9

n 11.29. Fie x şi y dimensiunile dreptunghiului, 2p perimetrul său şi V

volumul corpului de rotaţie în jurul laturii AB: x+y=p. V=rcx 2y, de unde
V=nx 2(p-x). Cum suma factorilor x şi p-x este constantă, egală cu p,

59
 Eigll29~
~
D' -- C'

pentru extrem factorii vor fi proporţionali cu exponenţii puterilor lor:

i"=p~x=i, de unde x= 2:.y=f V= ~;p 3

.Cilindrul din această
problemă are volum maxim atunci când înălţimea sa este jumătate din
raza bazei.

O II.30. Fie x, lungimea razei bazei conului, y înălţimea sa, S aria

totală a conului.s = 1tx 2 + nx. Ac= 1tx 2 + nx( co+ x) .

. Figll30 &
A H B

Din asemănarea triunghiurilor CAH şi COD avem

adică
2 2 2 4
CD Y _ ~(CD+x) -x de unde CD= 2R x ,
, S= 2nx •
R x x x2 -R2 x2 -R2
Pentru a obţine minimul acestei expresii, vom căuta maximul expresiei
2 2 2 2 2 2
· 21t x - R 1(
mverse,-=--=-1-- R ) ,ad1ca-
• .. 21tR-= R ( 1- 2R ) .Cum suma
4
S 2 2 x x 2 x 8 x x
2 2
factorilor R2 .1- : 22 este constantă, maximul expresiei 7R ( 1- R
7 )
se
7
realizează când factorii sunt egali: R: = 1- R: , de unde rezultă x = ./i.R
X X

şi S = 81tR 2
•

o II.31. Fie x, lungimea razei bazei conului, y lungimea înălţimii conului,

R raza semisferei.

60
 s

fjgll30
A
~ x O B

Volumul conului este V =~x2y . Din b.SOA, dreptunghic în O, avem

3
~ R2x2 ( 7t )2 R2x4
OA·OS=AS·OD, de unde~ =Rvx- +y- şi Y2 =-2- - 2
2 ,V = -3 - 2- -
2 •
X -R X -R
Pentru a găsi minimul acestei expresii, căutăm maximul expresiei
2
inverse, x;;.~ =C~ n:2 -X~).
Cum suma factorilor este constantă, produsul este maxim când
1 1 1 1
2 R2 - x2 R2
factorii sunt proporţionali cu exponenţii puterilor lor,~ ,
1 3
,/6 r,;, . 1t✓3 ....3
de unde x=-R, y = "3A ŞI V=-~- .
2 2
Deci conul circumscris are volum 111inim.

O 11.32. Fie x lungimea razei bazei conului, y lungimea înălţimii şi S

aria laterală a conului.

Fig Il.32

3 2 J as
Atunci n~ = mc Y şi s rrx.Jx 2 + y2
= • Rezultă y:;:: ~ şi y2 =-;.;- , de unde
3

61
s= ia,/x 2
+ :: = 11~ x•+ : : . Va trebui să determinăm minimul expresiei
6 1 6
x4 + ~.2 • Dar (x4 )2 .!...=a6 şi cum acest produs-este constant, minimul
x- x2

aa
a6
sumei x +
4
?" are loc pentru
x4
1 =t ,2 d. . . a
a 1ca x = §fi.' y =3,:::
a;y2 şi
2

O II.33. Fie x lungimea razei bazei cilindrului, y jumătate din lungimea

înălţimii şi R raza variabilă a sferei.

Fig II 33

2
. R =x
Atunci 2 2 3
+y2 ==!_+y 2
• Cum y [~
231 =a 6 =const., minimul expresiei
y . y
a3
3 2 - ~
y2 +~ are loc pentru L =.L , de unde Y = 3~ . x =a2 · ~ şi R2 =-a2 .
Y 1 2 -v2 2

.. h 2S h 2S h 2S
o 11.34. Se cunosc re Iaţ11 1e a=-;~ b =b; c=7 •

62
 Fig 11.34

Atunci ha+ hb + he == 2s(..:!.a + ..!.b + ..!.)

c
. Folosind inegalitatea mediilor

deducem: (a+b+cl ..:!.+..:!.+..:!.);;:3~abc-3

\a b c abc
=9 de unde:
'
~ 1

1 1 1 9 9
-+-+-~---=- şi obtinem:
a b c a + b + c 2p ·
9
ha +hb +he ~2S· P =9r.
2
Deci valoarea minimă a sumei h8 +hb+hc este 9r, unde r este
lungimea razei cercului înscris în triunghi.

n 11.35. În orice triunghi ABC avem relaţiile:

1 1 1
ra =~;lib=~;rc=~, de undera +rb+rc = J -- + -- + --).
p-a p-b p-c l p-a p-b p-c
Folosind inegalitatea mediilor găsim:
1 1 1 3
((p-a)+(p-h)+(p-c)]--- + -- + --] ~3 f1p-allp-bl(p-c l ·
_ P. - :1 p- h Jl - c V

3 1 1 1 1
.3 ,----..,.......-=9, de unde--+--+--~
(p-a)(p-b)(p-c) p-a p-b p-c

9 .9
>. .
-(p-a)+(p-b)+(p-c) p·

Rezultă r8 +rb+rc~S-~=pr-~=9r.
p - p
Deci valoarea minimă a sumei r11 +rb+rc este 9r, unde r e'Ste raza
cercului înscris triunghiului ABC.

63
O 11.36. Fie OO'=x, distanţa de la centrul sferei la baza conului. Atunci
înălţimea conului va fi R+x, xe(0,R) şi

V=~{R+x)(R 2 -x2 )= ~{R+x)2{R-x).

3 3
Cum factorii R+x şi R-x au suma constantă, produsul (R+x)2(R-x)
va fi maxim când factorii sunt proporţionali cu exponenţii puterilor lor:
V

~
Eig!l36~

R+x R-x 2R R
--=--;::- de unde x=-
2 1 3 ' 3

Deci volumul maxim este V =i(R+; r(

R-; )= 32;R 3
I cu înălţi-
4R . 2-./2R
mea ş1 raza - - .
3 3

O 11.37. Fie M mijlocul segmentului [AB], iar N mijlocul segmentului

[CD].

A
A

Eigl!3[7
B C
Atunci [AN] şi [BN] sunt mediane în triunghiurile isoscele ADC, respectiv
BCD şi CD.LAN, CD.LBN , adică CD.J..(ABN) .

V[ABCD]=..!.[ABN]-CD =..!_AB•MN -CD .

3 6
. 2
în .âBNC, dreptunghic în N avem BN2 =1-~=.!.(4-x 2 ) , de unde
4 4

64
BN=~J4-x 2 . În ~BNM, dreptunghic în M, avem

MN 2 =BN 2 - -
X2
= -1 (4-x 2 ·i - -
X2 1 (4-2x 2) , de un d e MN =-v4-Lx-
=- 1 ,:-::-;;4
2 2 .
4 4 · 4 4 · 2
1
Deci V[ABCD]=J..x 2 J4-2x 2 =..!.(2x 2 )(4-2x 2 }2 . Cum factorii 2x 2 şi
12 6
I 2
4-2x2 au suma constantă produsull2x 2 )14-2x 2 ,)i este maxim dacă~=
1

=4 -2x =.i.=~, de unde x= 2✓3

2
pentru care volumul este maxim.
1 3 3 3
2 2

n 11.38. Folosind inegalitatea algebrică 3(a2 +b2 +c2 )~{a+b+ d pentru

Eigll38&
B A, C

Este suficient să arătăm că .!(A,81 +B1C1 +C1A,>2 este minim pentru

3
A,S1 +B1C1 +C1A1 minim. Am dovedit că dintre toate triunghiurile înscri-
se într-un triunghi ascuţitunghic, triunghiul ortic are perimetrul minim.
Cum triunghiul ABC este echilateral, latura triunghiului ortic are lungimea

11 3 =1, deoarece 13 =1. Deci perimetrul triunghiu.lui A 1B1C 1 este ~ şi

,¾B~ +B,C~ +C~~ ~f ¾=¾ . Rezultă că valoarea minimă a sumei

A,Sf +B 1Cf +C 1Af este~ şi se realizează când A1 , 8 1 , C 1 sunt vârfurile

triunghiului ortic al triunghiului echilateral ABC.

65
 III. METODA TRIGONOMETRICĂ

O III.1.ÎnAABCcum(Â)=90' avemr=~=bc asinBsinC şiA=!.

p 2p 1+ sinB+sinC 2

b~•
Eig!!l.1 ~
A B

At . A_ 1+sinB+sinC 1+sinB+cosB N t~
unei 7- 2sinBsinC 2sinBcosB · 0 am

x=sinB +sine =sinB+cosB ="°2cos( B-:) şi obţinem

!!= 1+X =-1-~_1_=./2 +l .
r x2 -1x -1 -1 ./2
Egalitate avem pentru co{s-¾)=1, adică B=¾, de unde rezultă
că valoarea minimă a raportului ~ se obţine în cazul triunghiului
r
dreptunghic isoscel.

D III.2. Din teorema cosinusului,

c 2 = a 2 + b2 - 2ab cos C = ( a - b )2 + 2ab (1- cos C) ·

fig III.2

Cum S=absinC obţinem c2 =(a-b)2 +4S 1-~osC. Dar termenul

2 ~ne

66
4s 1- cose
. C este constant ş1. (a - b)2 ~ o . 0 e aceea c2 este minim
• • dcar
sin
pentru a=b. adică triunghiul isoscel corespunde problemei.

17 111.3. Presupunem că AElntC(O,R) şi fie MeC(O.R) cu m(OMA) = u.

Fie ;a:'= MAnC(O.R) şi P punctul diametral opus lui M în C(O.R).

~.aMSP
MP . Cum f uncţ1a
Atune,. cos,1. = MQ . cos este descrescatoare
- pe_-o. 1t]
2 .
,,. va fi maxim când MO este minim. Dar MA·OA este puterea punctului
A faţă de C(O.R) şi MA·OA=const.. Suma MO=MA+AO este minimă
când MA=AO. adică atunci când OA 1.MO. Valoarea minimă a lui c1.
este zero şi se obţine când M este unul din punctele de intersecţie al
dreptei OM cu C(O.R). Dacă A este pe cerc sau în exteriorul lui.
extremele lui (t. se obţin considerând intersecţiile lui OA cu cercul
C(O,R).

17 111.4.Fie m(BĂM) = ml_CAN) = x ::, im(A).

&
A

Eig.!!l.4
B M A' N C

. • . csinB AN bsinC
D in teorema sinusuri 1or avem AM=- . . ::; · . 'C ) ·
sin1B ➔ x 1 sin, •· x

. 1 1 sin( B ,. x I sin( C t x I D b c d d
Atune, - + - :-; - - - 1 - - - . ar -.- = - . - . e un e
AM AN c sin B b sin c s1nB s,nc
bsinC=csinB şi

G7
 . B+C+2x 8-C
1 1 sin(B+x)+sin{C+x) 2sm---cos--
- +-----
AM AN
----
bsinC
2
bsinC
2

VaIoarea maxima
. se o bţ·me can
w . B+C+ 2·x = 1 , ad",ca B+C+2x=n,
• d sm w

de unde x=im(Â), adică punctele M şi N coincid cu A', piciorul

bisectoarei din A în triunghiul ABC.
8-C
2cos-- 1
A
1
ln acest caz valoarea maximă este egală cu - + - = 2
AM. AN bsinC

O III.5. Construim distanţele de la O la laturile 6ABC şi de la I la

laturile 6ABC.
A

~-·
8
fjgIIl,5 ~

A'O d(O,BC)
Din asemănarea triunghiurilor MBC- M'OO deducem~ r

Cum m(Â) <90, ·avem d(O,BC)=rcosA şi în triunghiul ABC

A'O + B'O + c•o A(cosA+cosB+cosC) _ A( r )- ~

A'I B'I C'I r -,:- 1+R- 1+r~ 3

(deoarece din relaţia lui Euler 7 ~2 }.

Deci valoarea minimă cerută este 3.

O III.6. Triunghiurile ANC, MBC, ABP şi. MNP sunt asemenea având

unghiurile de măsuri 90" -~rvţÂ),90° -~rvţB),90° --21 w(c).

2 2

68
 Fig IIL.6
'-
p\
\
tN 9\
---,
I

C
I

' I
-IM
2
w w o[MBC] ( MC )
Rezulta ca o[MNP] = MN . Punctul P, intersecţia bisectoarelor

exterioare ale unghiurilor A şi 8 se află pe bisectoarea interioară a

unghiului C şi PC..LM N . Apoi MC

-=COS M= A) . A .
cos ( 90-- =sm- ŞI
PM 2 2

o(MBC) =o(MNJ=jsin2 ~ .

Analog a[NAC]=o(MNP]sin2 ~;o(PBA]=a[MNP]sin:? c . Acum avem:

2 2

Cl[MNP]=S+Cl[MNP]( sin
2
'î+sin 2 ţ+siri 2 %); de unde

o[MNP]= S = S
. 2A . 2B . 2C) ( 1 - cos A 1- cosB 1 - cose )
1- ( sm + sm + sm 1- + +
2 2 2 2 2 2

2S = 2R 5 ~ 45 .
cosA +cosB+cosC-1 r
Deci valoarea minimă a a[MNP] este 4S, unde S=o(ABtj.

n Ill.7. Construim diagonalele [AC] şi [BD], avem:

Fig ni.7
W B

69
 S = ,..r
vL ABCl1+ ,..r
vL AC Dl= ab sin B + cd sin D :::; -ab +-cd, cu ega l'tI ate pen t ru
1 2 2 2
m(â) =rr(o) =90" .
Apoi S=a(ABD]+cr(sco]= ad~nA + bc~nc ~ ad;bc

cu egalitate pentru m(Â) =m{c) =90'' .

. . rezu ltva cav 2S<

De aIc1 - ab+cd+ad+bc , ad'Ica S :::; (a+c)(b+d) .
V

2 4
. . V •(a+c)(b+d)
• . V

Dec, va 1carea maxima a arie, este - - - - care se rea1Izeaza

4
pentru dreptunghi.

O III.8. Notând lungimile laturilor cu AB=a, BC=b, CD=c, DA=d am

obţinut la III.7 că 4S~(a+c)(b+d) sau

2./§::::;~(a+c)(b+d)~ a+b;c+d p.

EigIII.8 A◊
B
2 2
Deci ss.e..... Aria maximă este ~ şi se realizează când a+c=b+d şi
4 4
m(Â)=m(â)=m(c)= m(o) = 90°.
Din cele două condiţii rezultă a=b=c=d, adică aria maximă este
atinsăde pătrat.

O III.9. Fie AB=a, BC=b, CD=c, şi DA=d_ lungimile laturilor

AB-ADsinA BC-CDsinC
patrulaterului. Atunci S = cr(ABCD] +
2 2

70
 figIIU!◊ B
Din teorema cosinusurilor aplicată in triunghiurile ABD şi CBD avem:
B0 2 =a2 + d2 -2adcosA = b 2 + c 2 -2bccos c , de unde
a2
2S=adsinA+bcsinC şi----- =adcosA-bccosC
+cr
-b2 -c 2
2
care prin ridicare la pătrat şi adunare ne dau:
a2 + d2 - c2 - b2 ]2 ? .
4S2 + [ ===a2d~ +b2 c2 -2abcdtcosAcosC-sinAsinCl, de unde
2

2 2 2 2
4S 2 =(ad_+bcl 2 -2abcd- [ a +d -b -c ]~
-2abcdcoslA+CI=
2

= [ ad+bc+-----
2
2 2
a +d -b -c a d + b
.
2
a c
2
+d- -
-b
2
l
- --c
2 2
A+C
- - ] -4abcdcos 2 - -=
2
2 2

(a+ d-b+ c)(a + d+ b-c)(b+ c-a+ d)(b+ c+ a-d) A+ C

4abcdcos2 - - .
4 2
Notând a+b+c+d=2p obţinem: a+b+c-d=2(p-d): a+b+d-c=2(p-c):
a+c+d-b=2(p-b}; -a+b+c+d=2(p-a).

Atunci 45 2 =4(p-a}(p-b)(p-c)(p-d)-4abcdcos 2 A+C, de unde

2
s2 ::; (p-a)(p-b)(p-c)(p-d) , adică S:s; J(p-a)(p-b)(p-c)(p-d)
cu egalitate pentru A+C=180°. Astfel patrulaterul de arie maximă, cu
lungimile laturilor date, este patrulaterul inscriptibil.

n III.10. Fie O centrul semicercului şi R raza cercului cu diametrul

[AB]. Notăm m(arcAM) = 2x,m(arcBN) = 2z. şi m(arcMN) = 2y cu
7t
x+y+z=-.
2

71
 fig fil 10
d
A O B

Folosind inegalitatea lui Jensen pentru r:[o,i] ➔ R, f(x)=sinx, care

· 2x · 'Â, • 2z 2{x+y+z)
este concavă avem sin +sin,_, +sin s s i n ~ - - de unde
' 3 3 '

sin2x + sin2Y + sin2z s f şi o[

3
AMN~,;; f
3
R
2
, cu valoarea

. .. 3..fi R2 .. pentru X=Y=Z=

ce se rea 1·1zeaza
6.
7t
maxima
4
Apoi PAMNB =AM+MN+NB + AB =2R(sinx+ siny + sinz)+2R S
s 2R · 3 sin x + y + z + 2R = 6R sin~+ 2R =3R + 2R =5R .
· 3 6
Rezultă că PAMNB este maxim pentru x = y = z = ¾şi are valoarea
maximă5R.

O m.11. Fie O centrul semicercului de diametru [AB] şi R raza cercului

de diametru [AB].
M.

Eigl!lllo

Notăm m(arcAM 1) = 2x 1;m(arcM 1M 2 ) =2x 2 ;... ;!l'(arcMnB) = 2xn+ 1 cu

72
 R2 . R2 . . R2 .
Atunci o[AM 1M2 ... M0 B]= sm2x 1 + sm2x 2 + ... + sm2xn+ 1 =
2 2 2
=R2
- (sm2x
. . 2 . 2 )
1 +sm x2 + ... +sm x0 „1 •
2

Cum funcţia t{ o,%] ➔ R,f(x) = sinx este c;::oncavă, din inegalitatea

lui Jensen avem:

sin2x +sin2x +... +sin2x 2{x +x +... +xm-
. 1) . 2 1t . 1t
----------------::;;sm------
1
n+1
1 1
n+1
1 2
sin--• - =sin--
n +1 2 n+1

Deci sin2x1 +sin2x2 +... +sin2xn+1 ::;; {n+ 1)sin-2:... , şi a[AM,M 2 •. ,MnB] $
. n+1
R2 ~ 1t
s-(n+1)sin-, cu egalitate pentru x1=x2 =... =Xn+ 1=-(--).
2 n+1 2 n+1

. . . (n + 1)R2
V 1t . . V •

Dec1 ana maxima este - - - s i n - ş1 se rea 11zeaza pentru

2 n+1

O III.12. Fie O centrul cercului de diametru [AB], iar R raza acestui

cerc. Notăm m(arcAM1 ) = 2x1;m(arcM1M2 ) =2x2 ; ... ;m(arcMnB) = 2Xn+1

a
Ma
M, Mn

Eig rn.12 A o

73
s2R(n+1)sinx,+~+... +Xrn-, +2R=2(n+1~si~2(
1t )+-31~ ,,J(n+1)si~)+1] .
n+1 n+1 ~ '\n+1 · l
Deci valoarea maximă a perimetrului poligonului AM 1M2 ... M"B este

2R[(n+1)sin~)+1] ce se
2\n+11
obţine pentru x =x 1 2 =... =><n = - n () .
2 n+1

O ill.13. Fie AB=BC=CD=1;m{AâC)=x:m(AcD)=y. Atunci

sinx ACsiny 1( . · . x·)

a(ABCD] = o[ ABC]+ o[ ACD] = + s sm.x + 2sm , deoarece
2 2 2 2
sinys1 şi AC::::2ABsin~=2sin~. Cum 1:[o.~J ➔ R,f(x)=sinx este
2 2 2
concavă, găsim

a[ABCD] s.!.(sinx +sin~+sin~) = .!.[sin{n-x) +sin~~sin~) s

2 2 2 2 ·2 2
X X
1 . 7t-X+2+2 3 . 7t 3✓3
s--3smi--=-=- sm-=-- ·
2 3 2 3 4

Deci maximul ariei o[Ascq este 3-/3 şi se realizează pentru

4

x =1e-x ş1. s1ny=

. 1 , ad'1ca... pen tru x= 27t ş1. y= 1t ce corespun de cazu Iu1.
2 3 2
când ABCD este jumătate dintr-un hexagon regulat.

O III.14. Notăm m(arcAB)=x;m(arcBC)::::y;m(arcDE)=z. Din ACl.BD

avem: m(arcCD) =180" -x:m(arcAE) =180" -y-z.

74
 Fie O centrul cercului circumscris pentagonului.

Atunci cr[ABCDE] = cr[OAB]+ cr[OBC ]+ cr(oco ]+ cr[ODE]+

2
+cr[OEA] = R (sinx +siny +sin(180" - x)+sinz +
2

+sin( 180° -y -z)J = sinx + .!.[siny + sinz + sin( 180" -y - z)J

2
Cum t[0,1t] ➔ R,f(t) = sint este concavă, avem

siny+sinz+sin(rnav-y-z):::; 3siny+z+ 1so -y-z =3sin60= 3../3

3 2
cu egalitate pentru y=z=60°.

Dec1. cr[ABCDE]< . +3-

_ smx ✓3- ~ 1+ -
3✓3
- ş1· · I aner
maxrmu · ·
4 4
3
cr[ABCDE] = 1 + ✓
4
3 se obţine pentru x=90° şi y=z=60°.
n 111.15. Notăm

m{arcA 1A 2 ) = 2x 1,m(arcA;tA 3 ) = 2x 2 , ... ,m(arcAnA 1) = 2Xn

CU 2X 1+2X 2 + ... +2Xn=2n:.

A, .
.Eigjll...15

A,..,

75
 Atunci A1A2 =2Rsinx1 , A2 A3=2Rsinx2 , ... , AnA1=2Rsinx", unde R este
raza cercului· circumscris poligonului. Cum t:[0,1t] ➔ R,f(t)=sint este
concavă, din inegalitatea lui Jensen avem:

sinx1+sinx2+... +sin><n ssinx1 +x2+... +><n si~, de unde rezultă că

n n n
sinx1 +sinx2 +... +siru<nSnsi~, cu egalitate pentru x1=~=... =><n=~ şi
n n

perimetrul maxim este Pmax =nRsin 1t •

n
O m.16. Fie A1 ~ ••. An poligonul circumscriptibil şi I centrul cercului
înscris, adică intersecţia bisectoarelor unghiurilor poligonului.

Eigill16
m
AQ
Cum d(l,A1 A2 )=r, din triunghiul IA1A2 obţinem ctgA 1 +ctg~ = A1A2 ,
2 2 r
n
şi analoagele în celelalte triunghiuri IA1-,Ar Atunci p = r _l:ctg Ai şi
· i=1
2

din faptul că funcţia 1:(o,1) ➔ R, f(x) = ctgx este convexă, avem

n

~ A·
n ~ Ai
.fi n-27t
( )
1t 1t
""ctg.....!.2!nctgJd_=nctg · =ntg-, de unde p ~n-r-tg-
i=1 2 2n 2n n n

cu egalitate pentru µ(Â 1)=µ(Â 2 )=... =µ(Ân)=;, .Deci perimetrul minim

are valoarea Pmin = n · r · tg 1t pentru µ(Â 1) =µ(Â 2 ) =... =µ(Â 0 ) =~ .

n ~

76
O III.17. Fie p semiperimetrul patrulaterului, S aria sa şi a măsura
unghiului dintre diagonale.
C

Eig!!l,17~
A

s = d1d2sinu - 1d2 şi
< d- S=pr. Cum p~4r, rezultă că pr~4r2 şi
Avem -
2 2

din S ~ d1d2 avem d1d2~8r2 •

2
Deci valoarea minimă a produsului d1d2 este 8r2 .

o III.18. Fie m(Avs) =2x şi în acest caz avem r=Gsinx şi h=Gcosx,

. V( x.) = --sm
iar 1tG3 . 2
xcosx .
3

Maximul volumului se realizează odată cu maximul produsului

1
sin2 xcosx =sin2 x(cos 2 x) 2 . Cum suma factorilor este sin 2x+cos 2 x=1,
valoarea maximă a produsului se realizează când ei sunt proporţionali
·-2 2 · 2 2 2
cu exponenţii puterilor lor·~= cos x = sin x+cos x de unde
. 1 1 3 3
2 2.

. 2
Sin X = -
3 .
Sin X = -
..J6 ·
2' 3

77
 Deci conul de volum maxim este cel cu m(AvB)=2arcsi~.
3

CJ III.19. Din asemănarea triunghiurilor· 88 1 M .şi CC 1 M avem

BM _ 881 BC BB, +cc, . CC1
MC - cc, ' de unde MC = cc, ŞI 881 +CC1 =8C MC .

.Eig II! 19

Rezultă că suma BB 1+CC1 este maximă când ~~ este maxim.

D ar CC " "
MC1 =sinCMC 1 =sinAMB .

Deci BB 1+CC 1 este maxim când sinAMB = 1 , adică M coincide cu

proiecţia ortogonală
a punctului A pe BC şi are valoarea maximă egală
cu SC.

fJ 111.20. Deoarece punctul M este mijlocul segmentului [BC] deducem

cr[AMB]=cr[AMC] şi analog pentru P mijlocul lui [CD]. avem
cr[ACP]=cr[APDJ, de unde rezultă că cr[ABCD]=2cr[AMCP].

Fig lli 20

Fie {l}=[AM]n[BD], de unde cr[MCP]=cr[MIP] (deoarece au ca bază

[PMJ şi ca înălţimi distanţele de la C şi I la PM şi [MP] este linie mijlocie
în triunghiul BCD). Pe de altă parte cr[MIP]<cr[AMP] şi
u[AMCP]==cr[AMP]+cr[MCP]=cr[AMP]+cr[M IP)<2cr[AMP].

78
 Notăm AM=x şi din AM+AP=a avem AP=a-x.
iar 2a[AMP]=x(a- x)sinMAPsx(a-x).
2
Deci a[ABCD]=2o[AMCP]<4c;[AMP]~2x(a-x)St1 .· în concluzie.
2
2
valoarea maximă a ariei cr[ABCD] este !.. şi se obţine când
2
mlMĂP) = 90 .

n 111.21. Fie m(Ava) = 2x . Atunci r=Rsinx şi h=Rcosx. de unde:

. . R3 . :s ,
Vcon=- 1tR2 · 2
sin X·
R 1t rrR sin·><•(cos-xF.
cosx=- sm X·COSX=- • 2,, .,
3 3 3

Fig 111.21

Cum factorii sin 2 x şi cos 2 x au suma constantă. produsul

1 · 2 2
sin 2 x •(cos 2 x)2 este maxim dacă ~ = ~ = ..!. = ~. de unde
1 1 3 3
2 2
sinx ~ J¾ .Deci valoarea maximă a volumului se obţine pentru
.- f2 . Cum I;\re: = 2 nr= 2nA.sml 2✓6 A.
. t2 'j = 31t
. ( arcsinV
x = arcs11'v
3 3
nRrl.' 2✓ 6 ( ,... r-)
Dar la,c = - - . =--nR, de unde c1.= 12w6
. 180 3

79
 IV. METODA GEOMETRICĂ

D IV.1.DF·EG=(IF-ID)·(IG-IE)=(IF-r)·(IG-r)=IF·IG-r(IF+IG)+r2=
=IF·IG-r·FG+r2 • ·

F A

EigNlB@ G
Dar IF·IG este puterea punctului I faţă de cercul circumscris
triunghiului ABC, de unde rezultă că IF·IG=R2-Ql 2, R fiind raza cercului
circumscris triunghiului ABC, iar O centrul cercului crrcumscris
triunghiului ABC.
Conform relaţiei lui Euler R2-0I 2 =2Rr şi obţinem IF·IG=2Rr. Cum
DF·EG=2Rr-r·FG+r2=r(2R-FG)+r2 şi [FG] este coardă în cercul
circumscris triunghiului ABC, avem FG~2R.
Deci DF·EG~r2, cu egalitate pentru FG=2R, adică dreapta FG trece
prin centrul cercului circumscri$ triunghiului ABC.
Distingem două cazuri• ~
1. Dacă 1=0, atunci triunghiul este echilateral şi DF·EG=r2 pentru
orice dreaptă care trece prin ·o.
2. Dacă l:;t:Q, adică triunghiul ABC nu mai este echilateral, atunci
avem DF·EG=r2 numai pentru dreapta Ol. ·

O IV.2. Presupunem AC~AB. Dacă AC=AB, atunci triunghiul este

isoscel şi bisectoarea şi mediana din A coincid şi I8 =m8 •
A

fig !Y 2
HO
Dacă AC>AB, fie [AD bisectoarea din A, [AH] înălţimea şi [AM]
mediana din vârful A.
Deosebim două cazuri:

80
 Cazul 1· Unghiul din B este ascuţit şi din AC>AB avem m(â) >m(c),
de unde m(BÂH) =1dr - m(13 ) < 1dr - m(C) = m(ti ÂC) şi He[BD].

Conform teoremei bisectoarei, ~~ =~ şi cum b>e, găsim DB<DC

şi De[BM]. Din teorema lui Pitagora avem
AD 2=AH 2+HD2SAH 2+HM2=AM 2 , de unde I~ s m~ sau la s ma .
Caz.ullt Unghiul B este obtuz sau drept şi în acest caz Be(HD)
sau B=A. Ca în cazul precedent, De(BM) şi deci
AD2=AH 2+HD 2SAH2 +HM2=AM 2, de unde I~ Sm~ , adică 1aSl1\.
Deci maximul lungimii bisectoarei este mediana din acelaşi vârf şi
se atinge în cazul triunghiului isoscel sau echilater~I.

O IV.3. Dacă m(Â)sgo·, atunci m(â)+m(c)~go şi avem

m(â)~m(BÂM) sau m(c)~m(CÂM), deoa·rece în caz contrar
m(â)+m(c) <m(BÂM) +m(CÂM) =m(Â) s go· , contradicţie.

fig IV 3
M
Rezultă că în triunghiul ABM sau ACM avem AM~BM sau AM~MC,

ceea ce cond~ce la AM~.!sc .

2

Deci lungimea maximă a lui [AM] este isc şi se obţine când

m(Â)=90 .

n IV.4. Dacă m(Â) ~go·, atunci m(â)+m(c) s90' şi m(â) ~ m(BÂM) sau

m(c) sm(CÂM), deoarece în caz contrar

81
 m(s)+m(c) ~m(BÂM)+m{CÂM) =m(Â) ~90", contradicţie.

Fig IV 4

Rezultă că în triunghiul ABM sau ACM avem AM~BM sau AM~MC,

ceea ce conduce la AM$..!BC.

2

Deci lungimea maximă a lui [AM] este isc şi se obţine când

m(Â)=90°.

O IV.5. Dacă m(Â)~90°, atunci AM::;

8~ , unde M este mijlocul laturii

[BC]. Dacă P=M, atunci min(MA,MB,MC) = MA :::; ~ .

Fig IV 5

Dacă Pe[BC]-{M}, atunci min(PA,PB,PC) < ~ .

Dacă Pe[AB] sau Pe[AC] avem min(PA,PB,PC) $ AB sau

2

min{PA,PB,PC) =::; AC şi cum AB<BC, AC<BC rezultă că

2

min(PA,PB,PC) < ~ . Fie Pelnt(ABC). Dacă Pe[AM], atunci

82
min{PB,PA,PC,) <AM$; BC .. Dacă Pelnt(ABM), cum m(APB) <180'
2 . I

rezultă că cel puţin unul din unghiurile BPM sau APM este obtuz;

dacă m(BPM)>9o·, atunci PB<BM= BC, iar dacă m(APM)>90', atunci

·2

AP<AM~BC.
2

Deci în ambele situaţii avem min(PA,PB,PC) ~ ~ .

Cazul când Pelnt(ACM} se tratează analog.

Deci max{min(PA,PB,PC )} = B~ .

rJ IV.6.Fie M mijlocul lui [BCJ.

fig IV 6

Dacă P=M, atunci evident max(PA,PB,PC) 2: MB= BC , deoarece

. . . . 2

AMS BC. Dacă Pe[BC]-{M},.atunci max(PA,PB,PC) > BC .

2 · ·· 2
Dacă PfE(BC), atunci cel puţin unul din unghiurile BMP sau CMP
BC
are_ măsura mai mare sau egală cu 90°, şi PC>MC=
2 , iar

. BC
max(PA,PB,PC) > ..
2
Deci min{max(PA,PB,PC )} = SC .
2

83
D IV.7. Vârfurile M, N, P ale unui astfel de triunghi sunt situate pe
arcele de cerc capabile de unghiul de 60 ° şi care conţine perechile
A

Eigl\lZ@
de puncte (A,B), (A,C), (B,C).
Perimetrul triunghiului MNP este maxim dacă lungimea lui MN este
maximă, ceea ce înseamnă MNIIO1O2 , unde 0 1 şi 0 2 sunt centrele
cercuril~r care conţin arcele menţionate mai sus.

□ IV.8. Fie AA'B'C' înscris în AABC, cu A'e[BC], B'e[AC] şi C'e[AB].

Considerăm simetricele M, N ale punctului A' faţă de AB, respectiv
AC.
Constatăm că A'B'+B'C'+C'A'=NB'+B'C'+C'M~MN şi că perimetrul
AA'B'C' este MN dacă punctele M, C', B', N sunt coliniare.
În AAMN, m(MÂN) =2m{Â) =const. , iar AM=AN=AA'.

fig lY 6

Calculând pe MN avem
MN2=AM2+ANL2AM·ANcos2A=2A'AL2A'A2cos2A=4A'A2 sin2A.
Rezultă că MN este minim dacă AA' este minim, adică A'AJ.BC.
Aşadar, perimetrulAA B'C' este minim dacă A' este piciorul înălţimii
1

din A, iar dreapta MN conţine punctele B' şi C', adică A'A este bisec-
toarea unghiului B'A'C'.
Deci AA'B'C' de perimetru minim este triunghiul ortic al triunghiului
ABC.

D IV.9. Patrulaterul MNAP este inscriptibil, deoarece

m(APM)+m(MNA)=180°. Atunci PN=AMsinA.

84
 4JN
A

FjglV9 B _,,
M C

Deci PN este minimă dacă şi numai dacă AM este minim, adică M

este piciorul înălţimii din A în triunghiul ABC.

O IV.10. Fie P mijlocul segmentului [BC].

Fig!Y10~

Cu teorema medianei aplicată în triunghiul BMC obţinem

PM2 = 2(sM2 +Mc2)-sc2 , adică BM2 +MC2 === 4PM2 +sc2

4 2
Suma 4PM2 +BC 2 este minimă dacă şi numai dacă PM este minim, ·
deoarece BC este constantă.
Deci suma BM 2+MC 2 este minimă dacă şi numai dacă M este
proiecţia ortogonală a lui P pe dreapta [AC].

O IV.11. Din asemănarea triunghiurilor PMB şi ACB avem

A

Fig IV ll
B M

o[PMB] BM2 . d' h' ·1 NMC . ABC

ş1.
w • w •
o[ ABC] - BC 2 , iar m asemanarea tnung iun or gas1m

a[MNC] MC 2
a(ABC] sc2 •

85
Atunci

a(PMB]+a[NMC]
a[ABC]
2
MB +fve
sc 2
2
1[(BC +OM)'J +(Bc2 _0M)~ ]~-1
Bd 2
2 2
.JBC) =.!2 ·
Bd I. 2
2

Egalitatea are loc dacă şi numai dacă M=O, unde O este mijlocul
segmentului [BC].

Deci valoarea minimă a sumei a(PMB]+a[NMC] este i-a[ABC] şi

se obţine când M este mijlocul segmentului [BC].

D IV.12. Construim paralelogramul AEBO şi fie N mijlocul laturii [AB].

Atunci [NC] este mediană în dECO şi dABC, de unde folosind teorema

medianei avem 2(b2+a2)---c2=2(OC2 +EC2 )-OE2 • (1)
Lungimea medianei care porneşte din O este mai mare ca zero în
dECO şi 2EO2+2QCLEC~0. Înlocuind pe EC în (1) obţinem:

2Eo2 + 2oc 2 -(b 2 + a2)-1c2 -.!oE2 + oc 2 c? o

2 2 '

adică %Eo 2 + 3OC 2 c? a2 + b2 -~c2 •

Dar OE este dublul medianei în dOAB şi OE2=2OA 2+2O82-c2, de unde

30A2 +30~-~c2+30C2;a::a2 +b2 -..!c2 sau OA2 +os2 +oc2 ~.!(a 2 +b2 +c2 ).
2 2 3

Deci valoarea minimă a sumei bA2 +O82 +OC2 este i(a2 +b2 +c2 ).

D IV.13. Fie O mijlocul segmentului [AB] şi Med.

Din teorema medianei aplicată în triunghiul MAB

Mo2 MA2+MB2 AB2' gasIm: MA2+MB2==2M02+AB2.

2 4 2

86
 Fig IV 13
M

Cum [AB] este de lungime constantă, minimul expresiei MA2+MB 2

se realizează odată cu minimul lui OM, adică în cazul în care QMJ_d.
Observaţie
Rezultatul nu se modifiă dacă A,B şi d sunt necoplanare.

O IV.14. În 6MNB avem m(AMB)=.!.m(arcAB),m(ANB)=.!.m(arcAB).

2 2
Cum în cele două cercuri arcele AB au măsură constantă, rezultă că
oricare ar fi poziţia punctelor M, N pe cele două cercuri,
m(AMB)+m{ANB)=const, de ~nde m{MBN)=const

Fig IV 14

Din teorema cosinusului în 6MBN avem:.,

MN2 =MB 2 +NB 2 -2MB-NBcos(MâN), care este maximă câfld

m(MâN) =90'' şi MB=2r1, NB=2r2 , fiind coarde în cele două cercuri.

De aici rezultă că [0 10 2) este linie mijlocie în 6MBN şi 2 11MN. op
Deci segmentul [MNJ are lungime maximă dacă secanta MN este
paralelă cu linia centrelor op 2
• ,

O IV.15. Deosebim mai multe cazuri:

Cazul 1· Două din vârfurile triunghiului sunt pe o latură, iar al treilea
pe latura opusă. În acest caz
1 1 1
a[MNP] =-MN •d(P,AB) ~ -AB ·d(P,AB) = -cr[ABCD]
2 2 2

8:7

I
 D p C

Eig!V151 m-7
~
Cazul 2· Două din vârfurile triunghiului sunt situate pe laturi opuse,
· iar al treilea pe o latură alăturată lor.
D P C

fig!Y152
A
i'?:2f- -f M B
Ducem NQIIAB şi împărţim paralelogramul în două paralelograme
disjuncte şi triunghiul în două triunghiuri cu interioarele disjuncte.

Atuncio{MNP] = o(MNQ]+o{NQP] s icr[ABRN] +icr[NRCD] = ia[ABCD]

Deci în ambele cazuri a(MNP] sia(ABCD] şi maximul ariei triunghiului

MNP este jumătatea ariei paralelogramului ABCD.

D IV.16. Fie planul a şi punctele A şi B în semispaţii diferite astfel ca

d(A,a)>d(B,a). Ducem SO.la şi fie B' astfel încât O să fie mijlocul
segmentului [881. Atu"ci avem d(A,a)>d(B',a) şi fie AB'na={M}, de
unde rezultă AB'OM =ABOM şi [B'M]2(8M]. Fie Pea arbitrar de unde
AB'OP=ABOP şi [B'P];:[BP]. Atunci IMB-MAl=IMB'-MAl=AB'.

fig IV 16

În APAB' avem AB'~I PB'-PAl=IPB-PAI.

Deci oricare ar fi Pea avem IMB-MAl~IPB-PAI, de unde rezultă
că IPB-PAI este ·maxim pentru P=M.

88
n IV.17. Fie a'=(aA, W=(aB şi W' semiplanul opus lui pi. DucemAN_La
şi fie A'eW' astfel încât A'N=AN şi A'N_La.

A' P'
fig IV 17
P" B

Notăm {M} =A'Bna şi avem MNf\A:M'NM, de unde AM=A'M.

Fie Pea, un punct arbitrar. Atunci 6.ANP = 6A'NP, de unde AP=AP'.
Rezultă că AM+MB=A'M+MB=A'B~A'P+PB =AP+PB.
Deci oricare ar fi Pea avem MA+MB~AP+PB şi suma este minimă
când P=M.

O IV.18. Fie A, B, C intersecţiile drumului cu (Ox, (Oy, (Oz, muchiile

triedrului. Vom desfăşura în plan triedrul.

fig IY 16 l fig IV 18 2

Punem --t:y,O,z,=-4::YOZ; .ţ:x,o,z,=·t::xOz; .ţ:y•,o,x,=:<t:yOx; şi

<t:y'1 0 1 z',=<t:yOz. Ducem în "'i::z 1 0 1y 1 şi în <t:z'1 0 1y 1 punctele M 1 şi M',
astfel încât M\0\=M 1 0 1=M0 şi .ţ:z' 1 0 1 M' 1 =-4::Z 1 0 1 M 1 =·t::z0M.
Rezultă că drumul cel mai scurt cerut va fi cel mai scurt drum între
M, şi M',, deci segmentul [MM',].

n ·IV.19.
Fie (Ox' şi N' simetricele lui (Ox şi N faţă de (Oy. Atunci
AM+MN=AM+MN'~AN',, de unde AN,'_LOx', cu N,'e(Ox'.

89
 X

fig IV 19

Fie {M 1 } = AN'1 nOy ~i AM+MN'~AN',=AM,+M,N',, oricare ar fi

Me(Oy şi Ne(Ox.
Deci pentru ca suma AM+MN să fie minimă, M trebuie să fie punctul
de intersecţie al perpendicularei din A pe (Ox', simetrica lui (Ox faţă
de (Oy, iar N simetricul punctului de intersecţie al perpendicularei din
A pe (Ox', faţă de (Oy.

O IV.20. Avem MA+MC~AC, cu egalitate când Me[AC], iar

MB+MD~BD, cu egalitate pentru Me[BD].

fig IV 20

Atunci MA+MB+MC+MD?AC+BD, cu egalitate când Me[AC] şi

Me[BD], adică Me[AC]n[BD], adică este punctul de intersecţie al
diagonalelor pentru care suma este minimă.

90
 V. PRINCIPIUL REFLEXIEI

n V.1. Construim A' şi B', simetricele punctelor A şi B faţă .de (Ox

respectiv (Oy.

Atunci avem :Ml=

A'B'ri(Ox şi :Nl =
A'B'n(Oy . Cum AM=MA' şi
BN=NB', rezultă că AM+MN+NB=A'M+MN+NB'=A'B' care este
lungimea minimă. Deci punctele M şi N sunt date de intersecţia dreptei
A'B' cu semidreptele (Ox şi (Oy. laturile unghiului.

17 V.2. Fie EF=x şi d(D,EF)=y. În acest caz avem xy=2·0.96= :: .

FjgV2~E
A _,. n_
F'.,,,. -, D

12
Din asemănarea triunghiurilor FEC şi ABC rezultă ~ =
-y
i, unde
5
1
d(C.AB)= : . Din cele două egalităţi obţinute avem x=1;y= :: sau

12
X=4; y= 25.
Fie F' simetricul lui F faţă de AB. Conform principiului reflexiei,
suma FD+DE este minimă pentru punctul de intersecţie al dreptei F'E
cu [AB]. Fie {o11= F'E ri[AB]. În acest caz PEFn = x + EF'= x ... Jx 2 + 4y2
şi FD=ED.

91
 2
48 avem
Pentru x=1;y=-, - PEFD=1+ 1+4·(48)
- 12
, .iar pentru x=4; y=-
25 25 25
2
găsim
· . (·12) .·
PEFo=4+ 16+4· 25

Dar 4+ 16+4 -G:) 2 (

> 8> 1+ 1+4 · ::)
2
şi deci lungimile laturilor •

2 2
triunghiului cu perimetru minim sunt 1, .!. 1+4( 48) 48 )
şi.!2 1+4( 25
2 25

O V.3. Considerăm că EFGH este patrulaterul înscris de perimetru

minim. Pentru a putea înlocui E printr-un punct E' micşorând perimetrul,
HE+EF trebuie să fie minim, deci m(HEA)=m(FEB)=e. Analog

m(EFB)=m(GFC)=f, m(FGC)=m(HGD)=g şi m(GAD)=m(EAA)=h.

FigV3
-~
M
Atunci m(Â) +m(c) =(180° -e-h) +(180° -g-t) =360" -{e+f +g+h).
Dar unghiurile patrulaterului EFGH sunt:
m(E) =180° -2e:m{i=) =180"-2f;m(G) =180° -2g şi m(A) =180° -2h .
Condiţia ca suma lor să fie 360.o impune condiţia e+f+g+h=180°,
de unde m(Â)+m(c)=180" , adică patrulaterul ABCD este inscriptibil.

D V.4. Pentru ca DF+DE să fie minim, conform principiului reflexiei

trebuie să avem m(BoF)=m(coE) şi analoagele. Notăm
m(BoF) =m(coE) =d, m(DEC) =m(FEA) =e, m(AFE) =m(oi=s) =f
92
 A

EigV4M
şi se obţine e+f+m(Â)=180', d+f+m(B)=180,d+e+m(6)=180 ,
cu soluţia d =m(Â) , e =m(s). f =m(c).
Rezultă că patrulaterele BCEF, CAFD, AFDE sunt inscriptibile.
Notând m(EBA)=x, m(FCB)=y.m(DÂC)===z din inscriptibilitatea
I

patrulaterelor avem m(FCA)=x,m(DÂB)=y.m(EBC)=z, şi y+z=m(Â)

x+z =m(â). x+y =m(c). Prin adunare obţinem x+y+z=90° şi:

x=90'-{y+z)=90 -m(Â)>o,m(Â)<90"
y=90 -(x+z)=90'-m(s)>o,m(s)<90 şi
z=90-(x+y)=so -m(c)>o,m(c) <90
adică triunghiul ABC este ascuţitunghic.

O V.5. Pentru ca DF+DE să fie minim, conform principiului reflexiei

trebuie să avem m{s6F) =m(c6E) .

fig V5

Considerăm punctele M şi N în care paralela prin A la BC este

intersectată de dreptele DE şi DF.
Atunci avem m(DNM)=m(DMN), deci triunghiul DNM este isoscel.

93
Folosind asemăn·area triunghiurilor f3DF cu ANF şi DCE cu MAE avem
NA _ FA . MA _ EA p . ţ· A _ bţ" NA _ 08 EC FA -1
BD - FB' DC - EC . rm impar ,re O mem MA - DC. EA. FB - '
evaluarea din urmă provenind din teorema lui Ceva, dacă AD, BE şi
CF sunt concurente într-un punct P. Rezultă că NA=MA şi [DAJ este
mediană, deci şi înălţime în triunghiul isoscel DMN. Trebuie deci să
luăm D=pr8 cA.Analog pentru E=prAcB şi F=prABC, de unde rezultă că
~DEF este triunghiul ortic al triunghiului ABC.
O V.6. Fie A11 imaginea lui O în urma reflectării în AA'.

Studiem cazul când Qe(OA). Pentru o poziţie a lui Q avem OP+PQ

minimă dacă A11 , P, Q &unt coliniare, conform principiului reflexiei,
deoarece OP+PO= =A 11 P+PO=A"Q. Dar A"Q este minim dacă
A11 Q.lOA. Rezultă că poziţiile lui P şi Q vor fi acelea pentru care A", P,
Q sunt coliniare, iar A11 Q.lOA.
O V.7. Reflectăm P în laturile triunghiului ABC.

-~ 11

EigYZ ~

Atunci: PA+PB+Pc=..!.(MA+AO)+..!.(MB+BN)+..!.(NC+ca).. Hexago-

2 2 · 2
nul AMBNCQ are aria egală cu 2S=const., pentru că o(AMB)=a(APB)
şi analoagele. Dintre toate hexagoanele de arie dată se ştie că cel
regulat este de perimetru minim. Hexagonul regulat de arie dată 2S

are perimetrul 4.J../3s . Deci PA+PB+PC"2:.i·4.J./3s=2,/.Jss. Deci

minimul sumei PA+PB+PC este 2~..fss. .

94
 BIBLIOGRAFIE

1. Augustin Goţa şi colaboratori - Geometrie şi trigonometrie

cls. a IX-a, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti 1990

2. C. Năstăsescu, C. Niţă şi Gh. Rizescu - Algebră cls. a IX-a,

Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti 1990

3. Dan Brânzei şi colaboratorii - Competenţă şi performanţă în

geometrie, Editura Minied laşi 1992

4. Maria Elena Panaitopol, Laurenţiu Panaitopol - Probleme de

geometrie rezolvate trigonometric, Editura GIL Zalău 1994

5. C. Udrişte, E. Tănăsescu - Maxime şi minime ale funcţiilor

reale de variabilă reală, Editura tehnică Bucureşti 1980

6. C. Udrişte, O. Dogaru, A. Cojocaru:... Comentarii matematice,

Editura Politehnica Bucureşti 1995

7. Colecţia „Gazeta Matematică"

95
 CUPRINS·

Prefaţă •.•••.•••...........•••..•......•.•••.....•••....••..•••....•.•.•.....•..•.......•....•.••• 5
Din partea autorilor...................................................................... 7
Extreme in geometria elementară ............... ....................... ........ 9
Metoda trinomului ....................................................................... 10
Aplicaţii.......................................................................................... 11
Metoda inegalităţilor algebrice ................................................... 14
Aplicaţii.......................................................................................... 16
Metoda trigonometrică ................................................................ 21
Aplicaţii.......................................................................................... 23
Metoda geometrică ...................................................................... 26
Aplica/ii.......................................................................................... 28
Principiul reflexiei ................... .,. ................................................... 30
Aplica/ii.......................................................................................... 31
Sol'!ţiille aplica/ii/or

Metoda trinomului ....................................................................... 32

Metoda inegalităţilor algebrice •.• :............................................... 45
Metoda trigonometrică ................................................................ 66
Metoda geometrică ...................................................................... 80
Principiul reflexiei ........................................................................ 91
Bibliografie ................................................................................... 95
 Cartea-pune la dispoziţia elevilor şi
profesorilor un text condensat privind
problemele elementare de extrem ce
apar în geometrie. Conceptele folosite
sunt redate într-o formă uşor accesibilă.
Cartea oferă un prilej· de cunoaştere,
aprofundare şi însuşire a unor noţiuni
fundamentale din manualele de liceu ce
sunt utile în soluţionarea multor probleme
concrete.
Este un ghid bun pentru pregătirea
examenelor de admitere în învăţământul
superior şi a concursurilor şcolare.

Prof. dr. Udrişte Constantin

Universitatea Politehnică .
Bucureşti

ISBN 973-97153-9-7 Lei 3.000