Arhimede 7-8.2004

re vistă de cultură m at ematică
r-: articole • note matematic~

• test.are ~aţională • ba~alaureat l .;.·..1
111
• ol1mp1ade • admitere la fi
. "' facultate • probleme propuse I
• probleme rezolvate
• divertisment matematic •
o Aplicaţii ale
i...
(lJ matematicii în:
'O
(lJ
·-.c •
E informatică
••
..
i...
~
fi Zi Că
....
~ chimie
f'-l
·s:
(lJ
i...
• ,
astronomie
biologie
~
~
~
•• medicină
economie
• ştiinţe sociale
arte
e d i t u r a
paralela 45
Şase inegalităţi
REVISTĂ LUNARĂ
CUPRINS -··-
• în tetraedru/ 2 • Concursul de matematică
Îmbunătăţirea unei inegalităţi al revistei Arhimede/ 27
•
condiţionate /6 • Probleme propuse / 42
• Asupra ariilor triunghiurilor • Pregătirea olimpiadelor/ 4 7
pedale şi podare asociate unor
puncte remarcabile/ 7 • Probleme rezolvate / 50
• Probleme de extrem în fizică / 18 • Rubrica rezolvitorilor

de probleme/ 58
• Un sofism şi demonstraţia dată
de Dan Barbilian / 25
EDITOR: · EDITURA PARALELA 45

Piteşti 110174, str. Fraţii Goleşti 128-130; tel./fax: 0248-63.14.39; 0248-63.14.92; 0248-21.45.33; e-mail: redactie@edituniparalela45.ro
Bucureşti 7134, sector I, Pia!a Presei Libere nr. I, Casa Presei Libere, Corp C2, mezanin 6-7-8; OP 33. CP 13;
tel.lfax: 021-224.39.00; e-mail: bucuresti@edituraparalela45.ro, depbuc@cditurapamlela45.ro
Braşov 500222, str. Hărmanului nr. 21, bi. 31, sc. D, et. III, ap. 14, tel.lfax: 0268-33.36.01; e-mail: ep45@deltanet.ro
Cluj-Napoca 400153, str. I.P. Voiteşti nr. 1-3, bi. D, se. 3, ap. 43, tel./fax: 0264-43.40.31; e-mail: depcluj@edituraparalela45.ro
www.edituraparalela45.ro
COLEGIUL DE REDACŢIE
Compo11e11(a colegiullli: conf. dr. Victor Alexandru (B11c11reş1i), prof. univ. dr. Maria Bătineţu-Glurgiu (Buc11reşti), dr. Ilie Bârză
(Cc1rlstad V11il'er.,;itJ\ Swede11), prof, univ. dr. Vasile Ciirtoajc (Ploieşti), prof. univ. dr. Alexandru Lupaş (Sibill), conf. univ. dr. Laurenfiu
Modan, dr. Virgil Nicula (B11c11reşti), ccrcct. şt. dr. Marius Rădulescu (B11cureşti), prof. univ. dr. Viccntiu Rădulescu (Craiova),
prof. Vasile Albu (Dej), prof. Cristian Alexandrescu (i11sp. MEC). prof. Viorel Cornea (H1111edoara), prof. Marian Dincă (Bucureşti),
prof. dr. Dorin Mărghidan (Corabia), prof. D.M. Bătinetu-Giurgiu (Bucureşti), prof. Mihaly Bencze (Braşov), prof. Marcel Chirită (Bucureşti),
prof. Costel Chiteş (Bucureşti), prof. Gheorghe Cristescu (B11c11reşti), prof. Ilie Diaconu (Cluj-Napoca), prof. Ecaterina Diniţă (Bucureşti),
prof. Aurel Doboşan (litgaj), prof. Marius Ghergu (Slatina), prof. Cristina Godeanu (Bucureşti), prof. Niculaie Marin Goşoniu (Bucureştt),
prof. Ilie P. Iambor (B11c11reşti), prof. Bogdan Ioniţă (Bucureşti), prof. Alexandru lucovici (Haifa-lsrael), prof. Vlad Marina (B11c11reşti),
prof. Ştefan Marinescu (/hmetloara), prof. Sever Moldoveanu (i11sp. lv/EC. B11c11reşti), prof. Dan Nedeianu (Drobeta Tllr1111-Severi11),
ing. Marius Olteanu (Rm. Vâlcea), prof. Gheorghe Palanciuc (Alba-/11/ia), prof. Nicolae Papacu (Slobozia), prof. Daniel Petriceanu (Bucureşti),
prof. Gabriel Popa (laşi), prof. Dan Popescu (Sucea\'O), prof. Traian Preda (B11c:11reş11), inv. Doina TudoriJa Stănculescu (Brăila).
prof. Bot Trandafir (Lugoj), prof. Gheorghe Vernic (Co11sta11ţa), prof. Titu Zvonaru (Bucureşti)
Studenţi: Andrei Chiteş, Gabriel Dospinescu, P.G. Popescu E/e1•: Adrian Zahariuc
MEMBRI ONORIFICI
acad. prof. univ. dr. docent Solomon Marcus
prof. dr. Jose Luis Diaz-Barrcro (Univcrsitat Politccnica de Catalunya, Barcelona, Spain)
prof. univ. dr. Dan Brânzei (Universitatea laşi)
prof. univ. dr. Ion Chiţcscu (Universitatea Bucureşti}
conf. univ. dr. I.C. Drăghicescu (Universitatea Politehnică Bucureşti}
Director Redactori principali
dr. Sorin Rădulescu prof. D.M. Bătincţu-Giurgiu
drd. Costel Chiteş
Redactor-şef ·
dr. Petruş Alexandrescu Responsabili de număr
dr. Petruş Alexandrescu

Redactor-şef adjunct
prof. Traian Preda
dr. Marius Rădulescu
Webmaster Web site

Bogdan Ioniţă www.rcvistaarhimcdc.ro
ARHIMEDE• Nr. 7-8 /2004 iulie-august
CONTENTS
• Six inequalities in tetrahedron by D.M Bătineţu-Giurgiu and Mihcily Bencze .... 2

• lmproving a constrained inequality by Titu Zvonaru and Bogdan Ioniţă ............ 6
• On the pedal and podal areas associated to some remarkable points
by Nicolae Papacu ............................................................................................... 7
• Extremum problems in physics by Dan Ştefan Marinescu and Viorel Cornea .18
• A paradox and the proof given by Dan Barbilian by Cristina Godeanu ............ 25
• Mathematical Contest Arhimede Magazine ....................................................... 27
• Proposed problems ............................................................................................. 42
• Preparing the mathematical olympiads ............................................................. .47
• Solved problems ................................................................................................. 50
• The problem solver's column ............................................................................. 58
COLABORATORI Al REVISTEI ARHIMEDE

prof. Romulus Borţoş (Alba-Iulia), prof. Ion Burcă (Slatina), prof. Daniela Chiteş
(Bucureşti), prof. Virgilius Dan (Sibiu), prof. Vasilica Dilimoţ-Niţă (Bucureşti), prof.
Ovidiu-Gabriel Dinu (Bălceşti), prof. Luminiţa Enache (Bucureşti), prof. Maria Fi-
lip (Bucureşti), prof. Ion Frujină (Bucureşti), prof. Comei Gănescu (Bucureşti), prof.
Florian Ghiţă (Bucur~şti), prof. Marian Ghiţă (Constanţa), prof. Gheorghe Giurgiu
(Dej), prof. Iulian Gogoaşă (Giurgiu), prof. Ion Ioniţă (Bucureşti), înv. Nicolae ·
Iordănescu (Găeşti), prof. Viorica Ivan (Bucureşti), prof. I.V. Maftei (Bucureşti),
prof. Claudia Marchitan (Suceava), prof. Ion Marin (Bucureşti), prof. Doina
Melinte (Bucureşti), prof. Teodora Năstase (Bucureşti), prof. Adişor Nistor (Bucu-
reşti), prof. Liviu Oprişescu (Bucureşti), prof. Petre I. Petre (Bucureşti), prof. Anca
Popa (Bucureşti), prof. Nicoleta Popa (Bucureşti), prof. Marin Popescu (Bucureşti),
prof. Aida Preda (Bucureşti), prof. Teodora Liliana Rădulescu (Craiova), prof. Ma-
riana Sideriaş (Bucureşti), prof. Radu Stănică (Giurgiu), prof. Cerasela Teslean
(Bucureşti), prof. Viorel Zlate (Bucureşti).
◄
ARHIMEDE A Nr. 7-8 /2004 iulie-august
SASE
I
INEGALITĂTI ÎN TETRAEDRU
I
de D.M. BATINEŢU-GIURGIU şi Mihâly BENCZE
Abstract. ln this paper starting from some identities in polygons and polyhedrons are obtained some
inequalities for the tetrahedron.
În această lucrare ne propunem să prezentăm câteva moduri de a se obţine

unele inegalităţi în tetraedru pornind de la identităţi cunoscute în acest tetraedru.
Avem în vedere că majoritatea inegalităţilor geometrice sunt inegalităţi numerice
condiţionate de faptul că numerele care intervin în aceste inegalităţi reprezintă
elemente ale unor poligoane sau poliedre.
Amintim mai întâi următoarele inegalităţi fundamentale între numerele reale
strict pozitive xk, k = I, n, n ~ 2 .
A.G. Inegalitatea dintre media aritmetică şi media geometrică:
X1 +X., + •.• +Xn >ni
.. _ \I X1 • X2 •... •xii <=> x, + X2 + ... + xii ~
ni
n •\Ix, •X2 •... • Xn , (1)
n
cu egalitate dacă şi numai dacă x1 = x 2 = ... = x 11 •
A.A. Inegalitatea dintre media aritmetică şi media armonică:
x 1 + x 2 + ... + X 11 n
~ 1 1 1 <=> (x1 + X2 + ... + Xn) •
n - + - + ... +-
x1 x2 X 11
•( - 1 + - 1 + ... + - 1 ) ~ n 2 , .(2), cu ega1·1tate daca- ş1. numai. daca- x 1 = x 2 = ... = x 11 •

X1 X2 X11
A.P. Inegalitatea dintre media pătratică şi media aritmetică:

2 2 2 .
Xi +X2 + ... +Xn Xi +X2 + ... +Xn
,____. . . . . ____ ~------------<=> n ( x12 +x22 + ... +x,,2) ~ ( x1 +x2 + ... + +x,,) 2
n n
, (3), cu egalitate dacă şi numai dacă x1 =.x2 = .,. = x 11 •
În problema O.L. 135 din Arhimede nr. 3-4/2004, pag. 57, Marius Olteanu
propune problema:
(M.O.) Fie d 1,d2 ,d3 lungimile perpendicularelor comune ale celor trei perechi de
muchii opuse ale tetraedrului oarecare [ABCD], iar r0 ,rb,rc,rd reprezintă razele
sferelor exînscrise acestui tetraedru. Să se arate că:
1 1 1 1 (1 1 1)
-2 +-2 +-r+2= 4 -2 +-2 +-2 '(4 ),
r0 rh r,,. rd d 1 d 2 d3
►
ARHIMEDE • Nr. 7-8 /2004 iulie-august
Enunţăm şi demonstrăm acum cele 6 inegalităţi deduse din problema (M.O.) şi din
aplicarea inegalităţilor A.G., A.A. şi A.P.
1. În orice tetraedru [ABCD] are loc inegalitatea:

1 1 1 1 12
2 +-2 + 2 +-2 ~-:=====' (5).
r0 rh re: ,:, Vd~ •d; · dff
1
Demonstraţie. Conform inegalităţii A.G., pentru n =3 şi x 1 =- 2
, x2 =- 12 ,
d1 d2
x3 =~ deducem că:
d3
1 I 1 1
-2 +-2 +-2 ~ 2 2 ' ( 6)-
3·3 2
d1 d2 d3 dl ·d2 ·d3
Din egalitatea (4) şi inegalitatea (6) rezultă că:
I I 1 1 l 12 , a d"tca mega 1·1tatea (5) .
2 +2 +2 +- 2 ~
v •
'l
r0 rb re rd ¾d~ •dJ ·d;
I 1 1 1
- 2 +-2 + -2 ~--;:::::====' (?).
di d2 d3 ..Jra . rb . re. rd
1
Demonstraţie. Conform inegalităţii A.G., pentru n =4 şi Xi = 2 , x2 =-12 ,
ra rb
1 1 1 1 ,____ 4
- +2 +- +- ~ 4.4 2 2 2 2 / ' (S).
r; rb r/ rJ r0 ·rb ·re ·rd -vro •rb ·re ·rt1
Din egalitatea (4) şi inegalitatea (8) deducem că:
4 ,(-1-+_l_+_l_)=-l
2
+-1 +-1 +-1 >
2 2
4 <=>-1-+_I_+_l_~
2
d 1 di d; r; rb re rJ .Jr0 • rb · re · rd d 1 di d;
, adică inegalitatea (7).

1
;,; .J
ro . rb . re . rd
( ~+~+~)·(r; +r; trc 2

+r;)~4, (9).
dl d2 d3
◄
ARHl/1\EDE • Nr. 7-8 /2004 iulie-august
Demonstraţie. Confonn inegalităţii A.A., pentru n = 4 şi

x3 =r,.2 ,x4 =rdi de ducem ca:
-
(r; +r; +r} +rJ)·(~+~+~+~);?; 16, (10)

ra rh re rd
Înmulţind egalitatea (4) cu r; + rl + r; + r] > O obţinem:
4-(~+~+~J·(r; +r; +r; +r]) =(~+~+~+~J·(r; +r; + r/ +r}),
dl d2 d3 ro rb re rd
(11 ). Dacă ţinem seama de inegalitatea (IO) din egalitatea (11) obţinem:
2
4-(~+~+~J·(r; +r; +r; +"rJ);?;l6~(~+~+~J·(r; +rh +r; +~;);?;4
~ ~ ~ ~ ~ ~
adică relaţia din enunţ.
2
(d1 +df +df)·(~+~+~+~J;?;36,-{12)
ro rb re rd
Demonstraţie. Confonn inegalităţii A.A., pentru n = 3 şi x1 =df ,x2 =d; ,x3 =di,
deducem că: 2
(d1 +d; +dff)·(~+~+~J;?;9, (13).
di d2 d3
Înmulţind egalitatea (4)
cu d 1 + di + d:f > O obţinem că:
2
2
( ~+~+~+~J·(d 1 +di +di)=4(d! +di +d:f)· (~+~+~], (14).
ro rb re rd dl . d2 d3
Dacă ţinem seama de inegalitatea (13) din egalitatea (14) deducem că:
( ~+~+~+~J·(d
ra rh re rd
1 +di +d;);?;4·9=36
2
adică am obţinut relaţia din
enunţ.
2
1 I 1 1 1 I 1
3. -2+ -2+ -2 + - 2
>4· -2+ -2 + - (15)
( ) - ( 2'
ro rh re rd di d2 d3 ]
Demonstraţie. Conform inegalităţii A.P., pentru n = 3 şi
2
I 1 _ I I I I·
x1 =-,x2 =-,x3 =-, deducemca: 3· - 2 + - +- ~ - + - + - ,(16).
2
d1 di d3 ( d
1 d 2 d 32 ) ( d
1 di d 3 ]
Din identitatea (4) obţinem că:
►
ARffl/1\EDE _. Nr. 7-8 /2004 iulie-august
3. -1+ - 1 1 1) =4· (1 1 + 1)
( ro2 rb2+re-2+rd-
2 -d2
I
+d2
-
2
- (17)
d2 '
3
Dacă ţinem seama de ( 16) din identitatea ( 17) rezultă că:
2
3 -(-\- +-\- +-\- + -\-)
ro rb re rd
~ 1
dI
1
d2
1
4 · (-- + - - + - -) ,
d3
adică am obţinut inegalitatea (15).
2
1 1 1 1 I 1 I
16· ( -2 +-2 +-2) ~ -+-+-+- ,(18).
(
di d2 d3 ro rb re rd )
1 1
Demonstraţie. Conform inegalităţii A.P., pentru n =4 şi Xi =-,X2 =-,
ra rb
2
1 1 w 1 I I 1 1 1 1 1
x3 =-,x4 = - deducem ca: 4· 2
(
+2 +2 +2 ) ~
(
-+-+-+-) , (19).
re rd . ra rh re rd ra rb re rd
Din identitatea (4) obţinem că: 16 · (~ +~ +~)

dl d d
= 4 · (-\- +-\- +-\- +-\-), (20).
ro rb 2re rd 3
Dacă ţinem seama de (19) din relaţia (20) rezultă că:
~ + ~) ~ (ro- + -rh + -re adică am obţinut inegalitatea ( 18).

2
1 1 1 1
16 -(~ + +- )
di d3
d2 rd
Cititorii pot obţine şi alte inegalităţi în tetraedru folosind diferite identităţi pre-
supuse cunoscute sau anumite inegalităţi presupuse cunoscute, ca de exemplu:
a) Dacă m1,m 2 ,m3 sunt lungimile bimedianelor unui tetraedru oarecare
[ ABCD] , atunci:
2 2
4 ~ (mf + mi + mJ) = AB + AC + AD + BC + BD + CD
2 2 2 2
, (21)
b) În orice tetraedru [ABCD] are loc inegalitatea:
2 2 2 2 2 2
3·R·(m0 +mb +me +md)~AB +AC +AD +BC +BD +CD ,
(22), unde R este raza sferei circumscrisă tetraedrului iar m 0 este lungimea media-
nei din A a tetraedrului (şi analoagele).
Observaţie: A vând în vedere că în stabilirea inegalităţilor de mai sus am folo-

sit inegalităţile dintre medii, inegalităţi care devin egalităţi, dacă şi numai dacă nu-
merele din care se obţin mediile sunt' egale, urmează că:
i) În inegalitatea (5) avem egalitate dacă şi numai dacă d 1 =d 2 =d 3 , de aceea
se pune problema în ce tetraedre avem d 1 = d 2 = d3 •
◄
ARff 1/r\EDE Â Nr. 7-8 / 2004 iulie-august ...·~ I
ii) În inegalitatea (7) avem egalitate dacă şi numai dacă r0 = rh = re = rd , egali-

tate care se realizează în tetraedrul echifacial.
iii) În inegalitatea (9) avem egalitate dacă şi numai dacă r0 = rh = re = rd, ega-
litate care se realizează în tetraedrul echifacial.
j) În inegalitatea (12) avem egalitate dacă şi numai dacă d 1 = d 2 = d 3 şi din
nou apare problema de a stabili în ce tip de tetraedru avem d 1 = d 2 =d 3 •
jj) În inegalitatea (15) avem egalitate dacă şi numai dacă d 1 = d 2 = d 3 şi din
nou apare problema de la i) şi j).
jjj) În inegalitatea ( 18) avem egalitate dacă şi numai dacă r0 =rb = re =rd, ce-
ea ce este echivalent cu faptul că tetraedrul este echifacial.
A w V V
IMBUNATATIREA UNEI INEGALITATI CONDIT/ONATE

I I I
Titu Zvonaru, Comăneşti

Bogdan Ioniţă, Bucureşti
Abstract. The authors present severa! comments on the following constrained inequality given at the
Mathematical Balkanic Olympiad - 2001:
Let a, b, c be positive real numbers such that a+ b + c ~ abc . Then a2 + b2 + c2 ~ abc✓3.
La OBM - 2001 a fost dată problema următoare:

Pl. Fie a, b, c numere reale strict pozitive astfel încât a+ b + c ~ abc . Să se arate
că a 2 + b 2 + c 2 ~ abc✓'3.
Cristinei Mortici, România
Patru soluţii (una a autorului şi alte trei aparţinând elevilor Cristian Grabie,
.Radu Cebanu şi Ana Caraiani) sunt prezentate în [1]
Ca orice inegalitate interesantă, şi aceasta a dat naştere mai multor comentarii.
Astfel, în [3] este rezolvată problema:
P2. Fie a, b, c numere reale strict pozitive astfel încât a+ b + c ~ abc. Să se arate
că a 2 +b 2 +c 2 -:?::..J3abc(a+b+c) ~abc✓], iar în [2] sunt prezentate două soluţii
pentru problema P3. Să se arate că, dacă a,b,c > O şi a+ b + c > abc, atunci
ab + bc + ca ~ abc✓ 3 . În cele ce urmează vom demonstra că problema Pl rămâne
adevărată şi fără condiţia canumerele a, b, c să fie pozitive.
P4. Fie a, b, c numere reale astfel încât a+ b + c ~ abc . Să se arate că
a 2 +b 2 +c 2 ~ abc✓].
Soluţie: Dacă toate numerele a, b, c sunt pozitive, avem chiar problema Pl.
Dacă toate numerele a,b,c sunt negative, sau numai unul dintre ele este negativ,
►
atunci abc < Oşi relaţia a 2 + x 2 + y 2 ~ abc✓3 este evident adevărată.

Să presupunem că exact două dintre ele, să zicem b şi c, sunt negative. Notând
x = -b, y =:.._c, avem x, y > O şi trebuie să demonstrăm că dacă a ~ x + y + axy,
atunci a 2 + x 2 + y 2 ~ axy✓3, (*). Din condiţia a~ x + y + axy rezultă:
xy ~I, (I), {x ~a, (2), x + y ~a, (3). Vom analiza

y~a
două cazuri:
i) dacă a~ ✓ 3, atunci a 2 ~ a✓ 3, de unde, folosind (I) obţinem a 2 ~ axy✓ 3
şi deci(*) este adevărată.
ii) dacă a < ✓ 3, din (2) rezultă x < ✓3, y < ✓3, adică ✓ 3 - x > O, ✓3 - y > O,
lucru ce ne permite înmulţirea inegalităţilor ✓3 - x <✓3; ✓3 - y < ✓3 . Rezultă
(,fi -x)(..fi.- y) < 3 <;::> 3-..fi(x+ y) + xy <3 <;::> x + y > ./J xy, (4). Din (3) şi
(4) rezultă: a ~x + y > ./J xy, adică a > ./Jaxy. Obţinem:

2
I I 2 ~ 1 2 ~
a +x + y ~ ✓3axy+2xy = Jjaxy+ ✓3xy•v3 ~ Jjaxy+ ✓3axy=axyv3.
2 2 2
Bibliografie
[l] Mihai Bălună şi Mircea Becheanu (prezentare de), A 18-a OBM 3-9 mai 2001,
Belgrad, G.M. 5-6/2001, p. 229-236
[2] Cezar Lupu, Asupra unei inegalităţi condiţionate, Recreaţii Matematice nr.
1/2004, p. 27-28
[3] George Popescu şi Marin Popescu, Îmbunătăţirea unor inegalităţi, Arhimede
nr. 7-8/2002, p. 25-26
ASUPRA ARIILOR TRIUNGHIURILOR PEDALE SI

, PODARE
ASOCIATE UNOR PUNCTE REMARCABILE
de Nicolae PAPACU
Abstract. ln this paper the author computes the areas of pedal and podar triangles associated to
some remarkable points. He ranks the areas of these triangles.
În prezenta lucrare vom calcula ariile triunghiurilor pedale şi podare asociate

unor puncte remacabile şi vom stabili o ordine între aceste arii. Pentru un triunghi
ABC şi M un punct din planul său vom nota cu S(M) aria triunghiului pedal asoci-
◄
ARHIMEDE .A. Nr. 7-8 /2004 iulie-august
at punctului M şi triunghiului ABC (triunghiul pedal asociat punctului M şi triun-

ghiului ABC este triunghiul cu vârfurile punctele de intersecţie ale dreptelor AM,
BM respectiv CM cu laturile BC, CA respectiv AB ale triunghiului ([2], p. 299)), cu
cr(.M.) aria triunghiului podar asociat punctului M şi triunghiului ABC (triunghiul
podar asociat punctului M şi triunghiului ABC este triunghiul cu vârfurile proiecţii
le punctului M pe laturile BC, CA respectiv AB ale triunghiului ABC ([2], p. 299)),
cu O centrul cercului circumscris, cu I centrul cercului înscris, cu G centrul de gre-
utate, cu H ortocentrul, cur punctul lui Gergonne (punctul de intersecţie al drepte-
lor care unesc vârfurile triunghiului cu punctele de contact ale eercului înscris cu
laturile triunghiului), cu N punctul lui Nagel (punctul de intersecţie al dreptelor ca-
re unesc vârfurile triunghiului cu punctele de contact ale cercurilor exînscrise cu
laturile triunghiului), cu K punctul lui Lemoine (intersecţia simedianelor), cu n
punctul lui Brocard ( -1:!lAB = -t:.D.BC = -t:.D.CA), iar cu S aria triunghiului ABC.
Studiem întâi triunghiurile pedale. În [4] se demonstrează că S(G) =. !,

S(H) = 2Sll cos A (dacă triunghiul este ascuţitunghic), S(l) = 2S abc ,
TI(a+b)
2
S(r) =S(N) = 2Sf1 sin A, iar în [5], S(K) = 2S (a~c) 2 •
2 TI(a +b )
Propoziţia 1. Fie triunghiul ABC, M e Int(ABC) şi A1,B1,C1 punctele de in-
tersecţie ale dreptelor AM, BM, respectiv CM cu laturile triunghiului ABC. Atunci
avem S(M) = 2S BA1 . CB1 . AC1 .
BC CA AB
Demonstraţia este dată în [5], p. 243.
Propoziţia 2. Dacă M e Int(ABC), atunci S(M) ~ S = S(G).
4
Demonstraţia este dată în [3], inegalitatea (3).
Propoziţia 3. Dacă Q este punctul lui Brocard asociat triunghiului ABC,
atunci S(Q) =S(K) .
r\ 2Rb sin ro BA __ 2Rc sin ro
Demonstraţie. Din [6], p. 136, avem A u a , ~~ b ,
2Rasinro .
CQ=---, unde ro este unghml A
C
lui Brocard. Fie {A1}= AQ n (BC) şi
a. = m(~A 1A). Avem m(~nA1) =
= m(-1:ABQ) + m(~AQ) = B- ro+ ro=
= B şi m(-t:CnA 1) = m(-t:QCA) +
+ m(-t:CAQ) = ro + A - ro = A. Aplicând R _ _ _ _ _.....,__ _ _ _.....,;::~ c
► At
ARfflh\EDE Â Nr. 7-8 /2004 iulie-august
.
teorema smusun·1 or "m tnung
. h"mn·1e uo.n
n DA •
ŞI une•.nA1 obtmem
. -BA1
. - = -BQ
.- .
ŞI
1
smB sma.
Ac cn cn
-1- - - - - - - = - - Din aceste două relaţii, obţinem
sin A - sin(l 80° -ex.) sin a.
B . FoIosm
sin-
-BA1 = -BQ ·- . d. teorema smusur1
. ·1 or ,.m trmng
. h'mI ABC ş1. Iung1m1
. ·1 e 1ut.
A1C CQ sinA
BA 1 -·-= c2 b c2 BA c2 • _
BQ, CQ obţinem -= , de unde - - -1- = 2 , ad1ca
A1C ah a 2a BA 1+ A 1C c + a 2
BA c2 CB 1 a2 . AC1 b2
- -1 -
•
• Analog obţmem - --- ş1 - - = - - - . Folosind
BC c 2 +a 2 CA a 2 +b 2 AB b 2 +c 2
propoziţia I, avem (a~c )2 = S(K) .

S(Q) = 2S
TI(a +b 2 )
Propoziţia 4. Dacă O este centrul cercului circumscris triunghiului ascuţit-
. ABC, atunci. S(O)-

ungh1c - 28 - -TI(acosA)
- - - - - -_ 28 - - ITcosA
---.
TI(acosA + bcosB) Ticos(A-B)
Demonstraţie. Fie {A1}= AOn(BC) şi {A2 }= AOnC(O,R).
Avem m(-t:.BAA 1) = 180° - m(-t:.BA2A)- m(ciBA 2) =
A
= 180° - C - 90° = 90° - C. Analog obţinem m(-t:.CAA 1) =
= 90° - B. Notând cu ex.= m(LAA1B) şi aplicând teorema
sinusurilor în triunghiurile BAA 1 şi CAA 1, obţinem
BA 1 c . Ap b
sin(90° -C) = sin ex. ŞI sin(90° - B) sin(l 80° -ex.) = B ~-'~~,-c,, C
= - .b - . D"m aceste doua- re Iaţu.. ob.ţmem: A

smcx. 2
BA c sin(90° - C) c cos C . . d" BA BA 1 c cos C

- -1 = - - - - - = - - - ş1 1me 1at - 1 = = ------
A1C bsin(90° -B) bcosB BC BA 1 +A1C ccosC +bcosB
. CB acosA . AC bcosB F I . d
AnaIog obţmem - 1 = - - - - - ş1 - -1 = - - - - - . o osm pro-
CA acosA +ccosC AB bcosB+acosA
poziţia I, obtinem S(O) = 2S IT IT(acosA} . Folosind teorema sinusurilor
· (a cos A+ bcosB)
avem TI(acosA}=8R 3 TI(sinAcosA). De asemenea, cum acosA+bcosB =
= R(sin 2A + sin 2B) = 2R(sin(A + B) + cos(A- B)) = 2Rsin C cos(A-B), avem:
IT(acosA +bcosB) = 8R 3 (TisinA)(Ticos(A-B)) şi imediat obţinem:
◄
ARHIMEDE .._ Nr. 7-8 /2004 iulie-august
S(O) =28 TTcosA .

Ticos(A-B)
Propoziţia 5. Pentru orice triunghi ABC sunt adevărate inegalităţile:
S(G) ~ S(I) ~ max(S(K),S(r)) ~ min(S(K),S(f)).
Demonstraţie. Ultima inegalitate este evidentă, iar în [5] se demonstrează că
S(G) ~ S(J) ~ S(K). Demonstrăm în continuare că S(J) ~ S(f). Folosind teorema
sinusurilor, avem abc =8R 3 TT sin A şi a+ b =2R(sin A+ sin B) =
. A+B A-B C A-B
=4Rsm--cos-- = 4Rcos-cos--.
2 2 2 2
S(I) TTsin A TTsin-f A- B
Atunci - - - - - - - - - . Cum cos--~ I deci şi
2S 8TT(cos-fcosA;B) ncosA;B 2
TT cos A - B ~ 1, atunci avem S(J) ~ TT sin A = S([) , adică S(J) ~ S(f) .

2 2S 2 2S
Propoziţia 6. Pentru orice triunghi ascuţitunghic ABC sunt adevărate inegali-
tăţile:
1) S(G) ~ S(/) ~ max(S(K),S(r)) ~ min(S(K),S(f)) ~ S(H);
2) S(G) ~ S(O) ~ S(H).
Demonstraţie. 1) Ţinând cont de propoziţia 5, rămâne de demonstrat că
mm· (S(K) , S(r)) ~ S(H) . Avem - S(r) TT sin -f Cum sm

- ------. . 2-
A= -cos
1- -- A ş1
.
S(H) TTcosA 2 2
cos(B + C) + cos(B-C) - cos A+ cos(B- C)
cos B cos C = - - - - - - - - = - - - - - - - avem:
2 2 '
--cos B cos C
• 2 A
sm - cos(B
1-- - ---C)
~ O, ad'tca_ sm
. 2 -~cos
A B cos C . Ana Iog se
2 2 2
obţin celelalte două relaţii. Prin înmulţirea celor trei relaţii obţinem ( IT sin ~ )
2
;;;:
~ (TT cos A) 2 şi ţinând cont că triunghiul este ascuţitunghic, avem S(r) ~ S(H) .
S(K) (abc) 2
De asemenea avem - - = - - 2- -2 - - - .
S(H) (TT(a +b ))TTcosA
a4 -(b2 -c2)2
Cum cosBcosC = , atunci a 2bc-(b 2 +c 2 }2cosBcosC=
4a 2 bc
4(a 2bc) 2 -a4{b 2 +c 2)2 +(b 4 -c 4 ) 2 (b 4 -c 4 )2-a 4 (b 2 -c 2 )2 ._
= - - - - - - -2- - - - - = - - - - - - -2- - - - - , ad1ca
4a bc 4a bc
(b2 c2 )2 ((b2 c2 )2 a4)
a 2bc-(b 2 +c 2 ) 2 cosBcosC = - 2
- - =
4a bc
►
ARHl/t\EDE Â Nr. 7-8 /2004 iulie-august
(b 2 -c 2 )2(b 2 +c 2 +a 2 )cosA> a 2bc

= 2
_ o ş1. deci. ~ cos BcosC. Analog se
2a (b 2 + c 2 ) 2
obţin celelalte două inegalităţi. Prin înmulţirea celor trei inegalităţi se obţine
Ţinând cont că triunghiul este ascuţitunghic, avem

2
(a~c)2 )
( TI(a +b 2 )
;;;, (IT cosA)2 •
S(K)~S(H).
2) Prima inegalitate se obţine din propoziţia 2, pentru M = O. Cum
S(H)=S(O)Ticos(A-B) şi Ticos(A-B)~l, obţinem S(O)'?.S(H).
Studiem în continuare triunghiu.rile podare. În [6], p. 134-136, se demonstrea-
ză că şi
2
cr(G) =4S 3 La 2 , cr(J) =4S 3 l , cr(K) = 4S 3 \
9(abc) abc(a+b+c) (La ) 2
cr(Q) = 4S 3
1
• Cum proiecţiile punctului O pe laturile triunghiului ABC sunt
L(ab) 2
mijloacele laturilor, imediat avem cr(O)= S( G) = S . De asemenea, cum triunghiul

. 4
podar asociat ortocentrului coincide cu triunghiul pedal, atunci dacă triunghiul este
ascuţitunghic avem cr(H) = S(H) = 2STicosA.
Pentru triunghiul ABC şi punctul M din interiorul său notăm cu Ai, Bi, Ci in-
tersecţiile dreptelor AM, BM, CM cu laturile triunghiului, iar cu x, y, z distanţele de
la punctul M la laturile BC, CA, AB ale triunghiului.
Propoziţia 7. În ipotezele de mai înainte avem: axAC. =byBC., byBA1 = zcCA1,
zcCB1 =axAB1 •
Demonstraţie. Notăm cu 0 = m(-d3CC1). Dacă triunghiul ABC nu este obtuz-
. atunci. sm
ungh1c, . 0 =-
MMI
- =--
X (d"m trmng
. h"m·1 C'7o.<ll
.ivuv..1:1, un de m,.,,1 este . .
pro1ecţ1a
CM CM
lui M pe BC) şi sin(C - 0) = MM2 = _L (din triunghiul CMM2, unde M 2 este pro-
CM CM
.1ecţ1a - - =-x
. Im. M pe AC), de und e -sine . Daca- ungh"mI BC'".n este obtuz, avem
sin(C-0) y
sin(l8O° -0) = MMi =_!__ (din triunghiul CMM1, unde M 1 este proiecţia lui Mpe
CM CM
BC, Mi ~ (BC)) şi sin(C - 0) = MM2 =_L (din triunghiul CMM2, unde M2 este
· CM CM
proiecţia lui M pe AC). Cum sin(I 80° - 0) = sin 0 , obţinem sin
9
=~
sin(C-0) y
◄
ARHIMEDE.&. Nr. 7-8 /2004 iulie-august
A A
B C B C M1
sin0 x D aria(BCc;) BC1 ·he
Deci în ambele situaţii avem - - - =-. e asemenea, - - - - - - -=
sin(C-e) y aria(ACc;) AC, ·he:
= BC, şi aria(BCC1) = aCC1 sine = asine =ax. Atunci avem BC, =
AC1 aria(ACC1) bCC1 sin(C-0) bsin(C-0) by AC,
= ; , adică axAC1 =byBC1 • Analog se demonstrează celelalte două relaţii.
Consecinţa 8. a) Dacă A„ B1, C 1 sunt punctele de contact ale cercului înscris cu

laturile triunghiului, atunci M= r şi cum AC,= B1A = p-a, BA, = C,B = p-b,
CA 1 = B.C ~ p - c , atunci relaţiile din propoziţia 7 devin (p - a )ax =(p - b )by ,
ax by cz
(p - b )by = (p - c )cz , (p - c )cz = (p - a )ax , de unde - =- =- =
-'-
p-a
--p-b
__-
1
p-c:
-
1
ax+b~+cz. Cum M e lnt(ABC), avem 2S= 2(aria(BMC) + aria(CMA) + aria(AA1B)) =

Lp-a
= ax + br + CZ ŞI
· atunci· b.
O ţmem
2S
X=----- ,
2S- - ,
y =- - -
a(p-a)L p~a b(p-b)L p~h
2S
z=-----.
1
c(p-c)L-
p-c:
b) Dacă A 1, B 1, C 1 sunt punctele de contact ale cercurilor exînscrise cu laturile
triunghiului, atunci M = N şi cum BA1 =B1A=p-c, CB1 =C,B= p-a,
CA, =C 1A = p-b (a se vedea [6], p. 52-54), atunci relaţiile din propoziţia 7 devin
(p - b )ax= (p - a )by , (p - c )by = (p - b )cz , (p - a )cz =(p - c )ax , de unde:
ax by cz ax+by+cz 2S
p-a =p-b =p-c = L(p-a) =-;·
Prin urmare x 2(P - a )S , y = 2(P -b )S , z = 2(P - c )S .
ap bp cp
ARfflh\EDE _. Nr. 7-8 /2004 iulie-august
Propoziţia 9. Dacă cr(M) este aria triunghiului podar asociat punctului M e

. cr(M) xy yz zx
e lnt(ABC), atunci - - = - + - +-.
S ah he ca
Fie Mi, M2, M proiecţiile punctului M pe BC, CA, respectiv AB.
Demonstraţie.
Dacă triunghiul ABC nu este obtuzunghie, cum m( -t:.MiMM3 ) = 180° - A, atunci
aria(M2MM3 ) yzsin(l80° -A) yz .. .

---- - - - = - - - - - = - . Daca unghml BAC este obtuz, fie M e
S hcsinA he
e AB, M e (AB. Cum patrulaterul AMM2M3 este inscriptibil, avem m(-t:.M2MM3) =
- (_.,.A,,. "M)- 0 A . . aria(M2MM3 ) yzsin080° -A)_ yz
- m -,...in2.n 3 - 180 - şt atunci -------- ------ --
S ~s~A ~
A M3
B C
B C
aria(M2 MM3 ) yz . ..
Deci în ambele cazuri obţinem
---------'"- = - . Analog se obţin celelalte doua
S he
relaţii. Cum aria(M1M 2 M 3 ) = aria(M2 MM3 )+aria(M1MM3 )+aria(M1MM2 ),
. d" b . cr(M) xy yz zx
1me 1at se o ţme - - = - + - + - .
S ah bc ca
Consecinţa 10. a) Dacă M =r, folosind consecinţa 8 a), obţinem cr(r) = L xy =
S ab
2 2
= 4S L I 4S (TI(p-a))2 L 1 sau
2 2 2 2 2
L_l_) a b (p-a)(p-b) C'i.(p-a)(p-b))2 a b (p-a)(p-h)
( p-a
2 3 2
cr(r) 4S (TI{p-a)) ".t..,C2( p-c) ,ad.1ca... cr(r) =4S-(TI(p-a))l:c
- - - - - -(p-c) --.
s (abc)2 Cil..P -a)(p-b))2 (abc)2 (L(P - a )(p - b))2
b) Dacă M = N, analog, folosind consecinţa 8 b), obţinem
2 2
cr(N) = 4S "(p-a)(p-b) d ... (N)= S 3 l:c (p-a)(p-b)
2 "-' 2 2 ' a tca cr 4 2 2 2 2 •
S p ab pabc
Propoziţia 11. Dacă cr(M) este aria triunghiului podar asociat punctului M,
-= I 1_OM2
atunci. -cr(M)
4 7 , un de R este raza cercu lm. cJrcumscns
. . trmng I . ABC.
. h.mm
8
Demonstraţie. A se vedea [I], p. 54-54 sau [6], p. 142-144.
◄
ARHIMEDE .6. Nr. 7-8 /2004 iulie-august
Consecinţa 12. Dacă M e Int(ABC) c IntC(O,R), atunci OM s R şi
=..!..(1- 0~ şi
2
cr(M) ) s . !. . Cum cr( O) =§_, atunci cr(M) S cr( O) deci
S 4 R 4 4
cr(O) ~ cr(G) şi cr(O) ~ cr(N).
cr(O) ~ max(cr(G),cr(N)) ~ min(cr(G),cr(N)) ~ cr(J)
Demonstraţie. Primele două inegalităţi se obţin din consecinţa 12 şi din definiţia
funcţiilor max şi min. Demonstrăm în continuare că cr(G) ~ cr(/) şi cr(N) ~ cr(/).
Ţinând cont de formulele pentru şi

2
cr(G) cr(/), avem cr(G) = (La )(La) . Folo-
cr(/) 9abc
sind inegalitatea mediilor, avem Ia
2
~ 3V(abc) 2 şi Ia~ 3Vabc şi imediat
cr(G) ~ cr(/). Ţinând cont de formulele pentru cr(N) şi cr(/), avem
2 2 2
cr(N) 4I(c (p-a)(p-b)) L(c (c -(a-b)2)
--=-----""---=------
cr(/) abc(a + b + c) abc(a + b + c)
Dar L(c2(c 2 -(a-b)2)=La 4 -2Ia2b +2abcLa, şi cum
2
Ia 4 -La 2b 2 =½I(a 2 -b 2 )2, Ia 2b 2 -ahcLa=fL(ac-bc) 2 , atunci obţinem

I(c 2 (c 2 -(a-b) 2 ) =½I(a 2 -b 2 )2 -½L(ac-bc) 2 + abcia.
Dar cum (a 2 -b 2 )2-(ac-bc) 2 =(a-b)2 ((a+b) 2 -c 2 )=4p(p-c)(a-b) 2 ~O,
atunci avem I(c 2 (c 2 -(a-b) 2 )=2pL((p-c)(a-b) 2 )+abcia~abcia şi deci
a( N) ~ cr(/) .
Propoziţia 14. Pentru orice triunghi ABC sunt adevărate inegalităţile
cr(/) ~ cr(O) ~ cr(K) şi cr(/) ~ cr(r) .
Demonstraţie. Folosind formulele pentru cr(J), cr(O), cr(K) şi cr(r) avem
cr(J) L(ab) cr(Q) (Ia 2 ) 2
2
• cr(/) abc(L(p-a)(p-b}) 2
, --= ŞI--= ., .
cr(O) abc"'ia cr(K) 3L(ab) 2 cr(r) 2p(p-a)(p-b)(p-c)"'i(a-(p-a))
Cum "'ia b -abcia =½ L(ac-bc) 2 ~O,
2 2
adică Ia 2 b 2 ~ abc Ia, atunci
2 2
cr(/)~cr(Q). De asemenea (La )2-3"'ia 2b 2 =Ia4 -La~b =½"'i(a 2 -b 2 ) 2 ~O,
adică (Ia 2 )2 ~3Ia 2 b 2 , deci cr(Q)~cr(K). Folosind inegalitatea cunoscută
(x+ y+z) 2 ~3(xy+ yz+zx), avem (L(p-a)(p-b)) 2 ~3(p-a)(p-b)(p-c)L(p-a)=
=3 p(p - a )(p - b )(p - c) şi atunci obţinem cr(/) ~ 3
:bc . Dar
cr(r) 2L(a (p-a))
3~bc-2I(a 2 (p-a)) =3abc- "'i(a 2 (b +c-a))= "'ia 3 +3abc-Ia 2 (b + c) şi cum
►
ARHIMEDE ~ Nr. 7-8 /2004 iulie-august
2
La 3 =(La)(La -Lah)+3abc=(La)½L(a-b) 2 +3ahc= pL(a-b) 2 +3abc şi
2
La (b + c) = LC(a 2 + b 2 ) = LC(a- b )2 + 6abc, atunci 3abc-2 L(a 2(p-a)) =
= PL(a-b) 2 - LC(a-b)2 = L((p-c)(a-b)2) ~O, deci 3abc ~ 2'I.(a 2(p-a)) şi
imediat cr(J) ~ cr(f).
Propoziţia 15. Pentru orice triunghi ascuţitunghic ABC sunt adevărate inegali-
tăţile:
1) cr(O) ~ max(cr(G),cr(N))~ min(cr(G),cr(N))~cr(J) ~cr(!'l) ~cr(K) şi a(J)~a(I)
2) cr(/) ~ cr(H).
Demonstraţie. 1) Inegalităţile sunt demonstrate în propoziţiile 14 şi 15.
, S 2 = p(p-a)(p-b)(p-c) şi Ilsin A=
1
2) Cum cr(/)=4S 3
abc(a+b+c) 2
=11 (p-a)(p-b)(p-c), atunci avem cr(J)=2SllsinA=S(N)=S(f).
(p-h)(p-c)
k a~ 2
Cum cr(H)=S(H)=2SllcosA, folosind propoziţia 6 obţinem:
cr(J) = S(f) ~ S(H) = cr(H) .
Propoziţia 16. a) Pentru orice triunghi ABC avem S(M) ~ cr(M),
M e {G,f,/,!2,K} şi S(N) ~ cr(N).
b) Pentru orice triunghi ascuţitunghic ABC avem S(O)~ cr(O) şi S(H) = cr(H) .
Demonstraţie. a) Din propoziţia 13 avem cr(O) ~ cr(G), dar cum cr(O) =S(G),
atunci obţinem S(G) ~ cr(G). Analog, din propoziţia 14, cr(/) ~ cr(f), dar cum
cr(/) = S(f), atunci obţinem S(f) ~ cr(f) ; din propoziţia 5, S(/) ~ S(f), dar cum
cr(/) = S(f) obţinem S(/) ~ cr(/); din propoziţia 13, cr(N) ~ cr(/), dar cum
cr(/) = S(N), atunci se obţine S(N) ~ cr(N). Demonstrăm în. continuare că
. S(Q) (abc)2 L(ab) 2 • • 2 _.2 2 S(!'l)
S(Q)~cr(Q). Avem - _........_ _ _ ş1 atunci E=2S (IT(a- +b ))(--1)=
2 2 2
cr(O) 2S TI(a +b ) cr(Q)
2 2 2 2 2
= (abc)2 'I.(ab}2 -2S Il(a +b ). Cum Il(a +b 2) = 2(abc) + 'I.(a (b 4 +c 4 )) =
2
= 8(abc)2 + 'I.(c 2(a 2 -h 2 )2), atunci obţinem E =(abc)2(L(ab}2-16S 2 ) -

-2S2 "ii./(cr-h2 )2). Dar cum 16S2 =16p(p-a)(p-b)(p-c)=4b2c 2 -(b2 +c2 -cl)2 =
=2'I.(ab}2-'I.a avem 'I.(ab) 2 -16S 2 ='I.a 4 -'I.(ab) 2 =½'I.(a 2 -b 2)2 şi atunci
4
,
2 2
E = (abc}2 L(a2 -b2)2-'I.( 2S2c2(a2 -b2)2) = (abc) 'I.((1- 4S )(a 2 -b 2)2).
2 2 a2b 2
= 1- sin 2 C = cos 2 C ~ O, atunci şi E ~ O, deci S(Q) ~ cr(!'l) . Din
;5':
4
Cum 1-
ah
◄
ARHIMEDE .& Nr. 7-8 /2004 iulie-august
inegalitatea de mai înainte, cum S(K) = S(Q) (propoziţia 3) şi cr(!l) ~ cr(K) (pro-
poziţia14), se obţine S(K) ~ cr(K).
b) Din propoziţia 6 avem S(G) ~ S(O), dar cum cr(O) =S(G), atunci obţinem
S( O)~ cr( O) . Evident S(H) =cr(H) pentru că triunghiurile podare şi pedale aso-
ciate lui H coincid.
R ~OK~ on ~OI~ max(OG, ON) ~ min(OG, ON) şi R ~Of~ OI, iar pentru
orice triunghi ascuţitunghic ABC, avem în plus R ~OH~ OI .
Demonstraţie. Dacă M,P e Int(ABC) c lntC(O,R), atunci OM~ R, OP~ R,
(propoziţia 11 ), şi atunci cr(M) ~ cr(P)

2
cr(M) =.!.(1- OA,;2), cr(P) =.!.(1- 0~ )
S 4 R S 4 R
<:=> OM~ OP. Folosind echivalenţa de mai înainte, consecinţa 12, propoziţiile 13,
14 şi 15 se obţin inegalităţile din enunţul propoziţiei.
Observaţii. 1) Nu există o ordine între S(K) şi S(r)pentru orice triunghi ABC.
2) Nu există o ordine între S(O) şi S(M), unde M e {I,r,N,K,n} pentru orice
triunghi ascuţitunghic.
3) Nu există o ordine între a(G) şi a(N) pentru orice triunghi ABC.
4) Nu există o ordine între cr(r) şi cr{M), unde M e {K,n} pentru orice tri-
unghi.
Fie triunghiul ABC cu b = c = 1 şi a = x, x e (O, 2) pentru că a< b + c.
1), 2) Cum S(r) = S(N), S(K) = S(Q) şi ţinând cont de propoziţiile 3 şi 5,
vom arăta că există un triunghi pentru care S( O)~ S(/) ~ S(r) ~ S(K) şi un alt tri-
unghi pentru care S(/) ~ S(K) ~ S(f) ~ S( O). Pentru x =l , avem

2
S(O) 126 S(f) 75 . 4 ~ S(r) 625
S(/) = 121 >l, S(K) =
64
>1, tar pentru x= 3 <-v2, avem S(K) =
648
<1,
S(r) 121
S(O) =~>l.
3) Pentru x=l3 ' avem cr(G) 133 1

cr(N) = 127 > '
•·ar t
pen ru avem
cr(G) 44
cr(N) = 45 < 1.
4) Din propoziţia 14 avem cr(!l) ~ cr(K) şi atunci vom arăta că există un tri-
unghi pentru care cr(f) ~ cr(!l) şi un alt triunghi pentru care cr(K) ~ cr(f). Pentru
x =l avem cr(r) = 99 > 1 iar pentru x =A avem cr(K) = 3888 > 1

2' cr(!l) 98 ' 3' cr(f) 3757 ·
►
ARHIMEDE Â Nr. 7-8 /2004 iulie-august
Propun În final următoarea conjectură: Pentru orice triunghi ascuţitunghic este

adevărată inegalitatea min(cr(K),cr(f) ~ a(H).
În concluzie:
1) Dacă ABC este un triunghi oarecare avem S(G) = cr(O) = S, S(K) = S(Q) =
4
= 2S (abc)
2
' S(J) = 2S
h
a c = 2S sm 2
A n. ' a(/)= 4S3 1 =
TI(a 2 +b 2 ) TI(a+b) Ticos 4; 8 abc"Ia
= 2STisin A= S(f) = S(N), a(K) =4S 3 \ 2 ,

2 ("Ia)
cr(f)=4S3 (p-a)(p-b)(p-c)"f.(c2(p-c))' a(N)=4S3 "I(c2(p-a)(p-b))'
( abc ) 2 ("I((p - a )(p - b ))) 2 p 2(abc )2
cr(Q) = 4S 3 I , iar dacă triunghiul este ascuţitunghic a(H) = S(H) = 2STT cosA,
"I(ab) 2
S(O) = 28 IT(acosA) = 28 TT cos A .
TI (a cos A + b cos B) IT cos( A - B)
2) Pentru orice triunghi ABC, avem S(G) ~ S(/) ~ max(S(f),S(K)) ~
~ min(S(f),S(K)), iar dacă triunghiul este ascuţitunghic avem în plus
min(S(f),S(K)) ~ S(H) şi S(G);?; S(O);?; S(H).
3) Pentru orice triunghi ABC, avem a(/)~ cr(f) şi cr(O) ~ max(cr(G),cr(N)) ~
~ min(cr(G),cr(N)) ~a(/)~ cr(Q) ~ a(K), iar dacă triunghiul este ascuţitunghic
avem în plus a(/)~ a(H).
4) Pentru orice triunghi ABC, avem S(M) ~ a(M), ME {G,f,J,n,K} şi
• S(N)~a(N), iar dacă triunghiul este ascuţitunghic avem în plus S(O)~cr(O) şi
S(H)=a(H).
5) Pentru orice triunghi ABC, avem R ~OK~ an~ OI~ max(OG,ON) ~
~ min( OG, ON) şi R ~or~ OI, iar pentru orice triunghi ascuţitunghic ABC,
avem în plus R~OH~O/.
Bibliografie
[I] N. Bişboacă, O nouă demonstraţie a unei formule referitoare la aria triunghi-
ului podar, Gazeta Matematică, nr. 2-3, 1993.
[2] V. Bobancu, Dicţionar de matematici generale, Ed. Enciclopedică, 1974.
[3] I.C. Drăghicescu, Trei rezultate privitoare la triunghiurile înscrise într-un tri-
unghi, Arhimede, nr. 5-6, 2001.
[4] Gh. Moraru, Consideraţii asupra ariilor unor triunghiuri remarcabile, Gazeta
◄
ARHIMEDE ._ Nr. 7-8 /2004 iulie-august
Matematică, nr. 8, 1981.

[5] N. Papacu, O proprietate a unei clase de triunghiuri, Gazeta Matematică, nr.
6, 1994.
[6] V. Gh. Vodă, Triunghiul-ringul cu trei colţuri, Ed. Albatros, 1983.
PROBLEME DE EXTREM ÎN FIZICĂ

de Dan Ştefan MARINESCU şi Viorel CORNEA, Hunedoara
Abstract. The author apply methods of optimization to find extremes in some problems in physics
(mechanics, electricity, optics etc.).
1. Introducere
Problemele referitoare la valori care sunt cele mai mici sau cele mai mari, adi-
că problemele de minim sau de maxim, sunt probabil mai atrăgătoare decât alte
probleme de fizică sau de matematică de dificultate asemănătoare, şi aceasta pro-
babil se datorează unor cauze cu totul naturale. Considerăm că acest tip de proble-
me ne atrag pentru că ele idealizează problemele noastre de toate zilele.
Suntem chiar înclinaţi să ne închipuim că natura acţionează cum am dori să
acţionăm noi, pentru a obţine un efect maxim cu un efort minim.
Calculul diferenţial ne oferă o metodă generală pentru rezolvarea problemelor
de maxim şi de minim. Cum acest instrument este însuşit de elevi numai în clasa a
XI-a, considerăm instructiv însuşirea unor noi procedee în investigarea problemelor
de acest gen. În acelaşi timp articolul nostru se doreşte o pledoarie pentru unitatea
dintre fizică şi matematică.
2. Preliminarii matematice
În acest paragraf vom prezenta şi demonstra, la nivelul claselor a IX-a sau a

X-a, câteva inegalităţi remarcabile utile scopului care ni l-am propus.
2.1. Propoziţie (Inegalitatea Cauchy-Buniakowski-Schwarz)
Fie a1,a2 , ... ,an,b1,b2 , ... ,b,, E R, n E N•. Atunci:
(a1h1 +a2b2 + ... +aA,) 2 ~(at +ai + ... +a;)(b12 +bJ + ... +b,;),
egalitatea având loc dacă există k E R astfel încât a; = k •h; pentru orice i E { 1, 2,
... , n}.
Demonstraţie. Dacă af + a~ + ... + a; = O sau b? + bJ + ... + h; = O deducem că
a 1 = a 2 = ... = a,, = O sau h1 = b2 =... = b,, =O şi inegalitatea este adevărată, având
chiar egalitate. Admitem că af +ai+ ... + a; ;;; O; fief: R ➔ R,
►
ARffl/1\EDE • Nr. 7-8 /2004 iulie-august
f(x)=(a: + ... +a;)x2 -2(aib1 + ... +a11 b11 )x+b12 + ... +b;, ('v'x) x e R. Funcţiaf
este un trinom de gradul al doilea cu coeficientul lui x 2 strict pozitiv, cum
(I) f (x) = (a1x + b1)2 + (a 2 x + b2 ) 2 + ... + (a„x + b11 ) 2 ~O, ('dx) x e R, deducem că
/!J. ::;; O, ceea ce conduce la:
(a1bi +a2 b2 + ... +a11 b11 )2-(a: +a; + ... +a;)(bi2 +bf + ... +b;)=:;;O<=>
2
<='> (aib, +a2b2 + ... +a11 b11 ) =:;(a: +ai + ... +a;)(bi2 +bi + ... +b,;).
Analizând (I) se constată că egalitatea are loc dacă şi numai dacă există k real
astfel încât a; = k •h; pentru orice i e { 1, 2, ... , n}.
2.2. Observaţie. Inegalităţii cuprinse în Propoziţia 2.1. i se poate da şi o de-
monstraţie prin inducţie matematica, tot la nivelul clasei a IX-a.
2.3. Corolar. Fie Xi, x 2 , ... , x 11 numere reale strict pozitive, n e N•. Atunci:
(Xi +x2 + ... +xn)(..!...+_I + ... +-1J'2!n2.

Xi X2 Xn
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă x1 = x 2 =... = x 11 •

Demonstraţie. Considerăm în inegalitatea Cauchy-Buniakowski-Schwarz
a; =F, şi h; = }:.. pentru orice i e { I, 2, ... , n}; obţinem:
--.JX;
2
1 1
(Fi· }:-+Fi·
--.JX1
~+ ... +F,- ~ )
--.JX2 --.JXn
:s:(x1 +x2 +... +x,,{_!_+- + ... +-
'l Xi X2 Xn
J,
adică inegalitatea din Corolarul (2.3).
2.4. Corolar. Fie a, b numere reale şi x un număr real. Atunci:
la·sinx+b•cosxl::;;.Ja 2 +b 2 •
Demonstraţie. Considerăm în inegalitatea de la PropoziJia (2.1 ), n = 2, a 1 = a, a 2 =
=b, b1 =sinx,b2 =cosx. Obţinem (a-sinx+b-cosx) 2 +b 2)-(sin 2 x+cos 2 x),
::;;la
2
de unde se obţine inegalitatea cerută.

2.5. Propoziţie (Inegalitatea mediilor). Fie x 1,x2 , ••• ,x„ numere reale strict po-
n
zitive. Atunci H 11 ::;; G11 ::;; A11 , unde H 11 = este media armonică,
1 1 1
- + - + ... +-
Xi X2 Xn
GIi ni
=vXi ·X2 · ... ·Xn
• - ŞI• A
este me d"Ia geometrica Xi +X2 + ... +Xn
=------------ este media
11
n
aritmetică. Egalităţile au loc dacă şi numai dacă x1 = x 2 = ... = x 11 •
Demonstraţie. Vom apela la următorul rezultat, care prezintă interes în sine:
◄
ARHl/1\EDE Â Nr. 7-8 /2004 iulie-august
Lemă (Inegalitatea lui Bemoulli). Fie x un număr real pozitiv şi n e N, n :2: 2,

atunci x" :2: 1+ n(x -1). Egalitatea are loc dacă şi numai dacă x = 1.
Demonstraţia lemei. Inegalitatea din enunţ este echivalentă cu:
x" -1- n(x -1) ~O<=> (x - l)(x"-1 + xn-i + ... + x + 1)- n(x-1) ~O<=>
<=> (x - l)(x"-i + xn-i + ... + x + 1- n) ~ O (1)
Dacă x = 1 avem egalitate, dacă x > 1, ambele paranteze sunt pozitive, deci
inegalitatea are loc, dacă x e (O, 1), ambele paranteze sunt negative şi ca urmare
produsul este pozitiv. În consecinţă inegalitatea (I) este adevărată, ceea ce atrage
justeţea inegalităţii din lemă.
Revenind la demonstraţia Propoziţiei (2.5), fie Ak = Xi + Xi ; ... + xk pentru
orice k e { 1, 2, ... , n}. Din Lemă avem:
(~)k
Ak-i
~l+k·(~-l)<=>(~)k ~l+(k-1)·( Xi + ... +xk )-k<=>
Ak-1 Ak-1 Xi + ... + xk-1
<=> ( - Ak )k ~(k-1)·----<=>
xk ( Ak )k
- xk
~-<=> k k-1
Ak ~xk ·Ak-l
Ak-i Xi + ... + xk-i Ak-i Ak-1
pentru orice k e { 1, 2, ... , n}.
"rnmu 1ţm
. d .
aceste mega 1·1taţ1 w •
găsim:
•
11 1
Aii · A 3 • ... • A",, :2:x·x· ... ·x· Ai • Aii · ... · A,,_i
-
3
adică A; ~ x1 • Xi • ... • x,, , ceea ce arată că A,, ~ G,,; analizând În inegalităţile de mai
sus când se realizează egalitate găsim că x1 = Xi = ... = x„ este condiţia necesară şi
suficientă ca A,, =G,,.
Considerând numerele şi aplicând inegalitatea dintre media
1 1 I
-+-+ ... +-
• • w • d. . Xi Xi
w w • x„ 1 1 I d.
aritmetica ş1 me 1a geometnca gas1m: ----------------- :2: n - •- • ... • - , a 1că
n . Xi Xi X„
H 11 cu egalitaţe dacă şi numai dacă Xi =Xi= ... =x,,.

~ G,,,
2.6. Observaţie. Corolarul (2.3) este şi o consecinţă a inegalităţii mediilor du-
pă cum se poate uşor constata.
3. Aplicaţii
A1. Un copil trage o săniuţă de o anumită masăm (inclusiv încărcătura) cu c

forţă de tracţiune care face cu direcţia de deplasare ( orizontală) un unghi a. Să se
determine mărimea acestui unghi pentru care copilul trage sania, Într-o mişcare
,
uniformă, cu cel mai mic efort. [ I ].
►
Soluţie. Din considerente de fizică ajungem să concluzionăm că funcţia căutată
este: F( a.)= · m· g
µ•sma.+cosa.
~ , cu a. E [o, 2:],
2
unde µ este coeficientul de frecare al
.
săniuţei pe terenul respectiv.
Din Corolarul (2.4) avem µsin a.+ cosa.= lµsin a.+ cosa.I~ .J1 + µ 2 cu egalita-
te dacă şi numai dacă~ = -1- , de unde F(a):e: ~ , cu egalitate dacă şi

sm a. cosa. 1+ µ2
numai dacă tg a =µ <=> a =arctg µ. Deci Fmin =~ , iar mărimea unghiului

1+µ2
este a. = arctg a..
A 2• Problema transferului maxim de putere într-un circuit electric de curent
continuu L (figura 1).
Soluţie. Puterea transferată de masa rezistorului este:
2
P = x • 1 2 = x•E 2 • Cum d'm mega
. 1·1tatea me d"l
11 or pen-
(x + r)
tru n = 2 avem: x+r ~~ <=>(x+r)2 ~4-r•x, cu ega-

2
2 2
. d d p X· E E
I1tate aca ş1 numai aca x = r; gas1m
w • • w _ •
~--= --,
4-r•x 4·r
egalitatea având loc dacă şi numai dacă x = r. fig. I
A 3• Să se determine înălţimea de sus- S
pendare a unei surse luminoase puncti-
forme şi uniforme S (figura 2) astfel. încât
iluminarea punctului P din planul orizontal
să aibă valoarea maximă posibilă.
Soluţie. Se presupun cunoscute OP = d h
şi/ intensitatea luminoasă a sursei S. Avem
l•h
E"(h) = 3
cu he (O,oo). Cum
(hi +d2)2
h = d •ctga. găsim:
E pCa) = : 2
• sin
2
a• cos a, a E( O, ; )- Din inegalitatea mediilor pentru n = 3 avem:
·2 1 -2
sm a-cosa.= 2 • -•sm a.·-•sm a.-cos a. 5:
l -2 2
2 2
/I = -2-= 2 ✓3
3
2 2 2
5: · [½sin a.+½sin a.+cos a.] = ·
2 2
3 Vn 3./i 9
cu egalitate dacă şi numai dacă _!_sin 2 a.== cos 2 a.~ tg 2 a. = 2 ~a.= arctg✓2.
2 .
. I . .
w • l .p w2✓3 I
••
Dec1 va oarea maxima a I 1ummam punctu m este - -- d 2
.
şt
. w
se rea11zeaza pen-
9
i d ·✓ 2
tru h=d·-=--.
✓ 2 2
A 4 • Se dau n resorturi mecanice care se montează Ţ
o dată în serie şi o dată în paralel. Cunoscând că şi
într-un caz şi în celălalt corpul care se ataşează siste- 0---0--0-0---0--0-_]
melor oscilante formate este acelaşi să se determine
relaţia dintre constantele elastice ale resorturilor res-
pective, astfel încât raportul dintre perioada de oscila- ,.
ţie a sistemului serie şi perioada de oscilaţie a
sistemului paralel să fie minim.
Care este valoarea acestui raport minim? mg
Se neglijează mărimea maselor proprii ale resar- a b
turilor precum şi frecările de orice natură. fig. 3
Soluţie. Notăm cu m masa corpului ce se ataşează celor două sisteme oscilante
şi cu k;, i e { l, ... , n} constantele elastice diferite ale resorturilor respective monta-
te în serie şi respectiv paralel.
În cazul sistemului oscilant serie, perioada de oscilaţie este:
:Z:, =21î G
V~ =211✓mf 1
i=lk;
(I)
În cazul sistemului oscilant paralel, perioada de oscilaţie este:
TP =21C~ =21C Ji,k, (2)
Făcând raportul T.i; , avem:

TP
ARHl/t\EDE • Nr. 7-8 /2004 iulie-august
(3)
conform Corolarului 2.3. Evident avem: (i• J . =

P mm
n dacă resorturile au aceeaşi
constantă elastică k1 = k2 = ... =. kn = k, adică sunt identice.
A 5• Un mobil parcurge într-o mişcare rectilinie şi uniformă un anumit spaţiu
dat, cu viteza constantă v. Se cere să se arate că fragmentând spaţiul dat într-un
număr oarecare n de intervale egale , parcurse fiecare din ele cu o altă viteză, astfel
încât media aritmetică a valorilor vitezelor să fie v, timpul necesar parcurgerii spa-
ţiului dat este mai mare decât în cazul când el este parcurs în întregime cu viteza v.
Soluţie. Fie S spaţiul dat pe care-l fragmentăm În n spaţii egale s;, i E { 1, ... , n }.
s
Avem: s 1 =s2 =... =sn =- (1)
n
Cele n spaţii potrivit enunţului problemei, sunt parcurse cu viteze diferite V;,
i E { 1, ... , n} astfel că: v =.!. f

n i=I
v; (2)
.
T1mpu I "m care se parcurge spaţm
. I dat S cu viteza
. v este: t =-S =-nS
n- (3)
v LV;
i=I
Timpul în care se parcurge acelaşi spaţiu fragmentat este:
T=ÎT;=fs; =Sf_!_ (4)
i=I i=I V; n t=I V;
Făcând raportul dintre T şi t obţinem: n 2 • T =(:t v;)(:t _!_J.

I i=I i=I V;
Dar conform Corolarului 2.3 se obţine: n 2 • T ~ n 2 ⇒ T ~ t.

t
Evident, T min = t, atunci când V;= v, ie {1, ... , n }.
Concluzia ce se desprinde din conţinutul acestei probleme este că deşi valoa-
rea medie aritmetică a vitezelor de parcurgere este egală cu viteza dată v, totuşi
mersul uniform cu această viteză conduce la durata minimă. Rezultă deci importan-
ţa ritmicităţii oricărei activităţi.
A 6 • Se dă un condensator electric plan cu dielectric neomogen care pentru
simplificare se presupune format din n straturi paralele cu armăturile condensatoru-
lui, de grosime uniformă d;, i e {I, ... , n} şi omogene şi de permitivitate absolută
e;, i e {I, ... , n}. Armăturile condensatorului sunt de formă pătrată. Se conectează
condensatorul respectiv la bornele unei surse de energie electrică de tensiune con-
stantă în două moduri: cu armăturile paralele cu straturile dielectricului (figura 4.a)

şi cu armăturile perpendiculare pe aceste straturi (figura 4.b).
Cunoscând că suma grosimilor celor n straturi dielectrice este egală cu lungi-
mea laturii, să se arate că C1max = C2 atunci când dielectricul este omogen.
C 1 este capacitatea condensatorului pentru prima dispoziţie a armăturilor (fi-
gura 4.a), iar C2 este capacitatea aceluiaşi condensator pentru a doua dispoziţie a
armăturilor (figura 4.b ). Dielectricul umple complet spaţiul dintre armături.
Fig. 4.a Fig.4.b
Soluţie. Fie / latura armăturii condensatorului. Potrivit enunţului problemei,

n
avem: Ld; =I (l)
i=I
În cazul dispoziţiei ca în figura 4.a, capacitatea condensatorului este egală cu
capacitatea echivalentă a n condensatoare grupate în serie:
I I /2
C = - - = - - = - - · S = /2 (2)
I n I n 1 n d. '
fr C; tt E;S tr E;
d;
În cazul dispoziţiei ca în figura 4.b capacitatea condensatorului este egală cu
capacitatea echivalentă an condensatoare grupate în paralel:
11 11
E- •S. 11
•
C2 =Ic;= I-'_,= LE;
·d;;S; =ld;;ie{I, ... ,n} (3)
i=I i=I I i=I
Făcând raportul între C2 şi C 1 , se obţine:

12
•C
CI
2
(i); •d;J(f d;)
=
i=I i=I E;
(
4)
Folosind inegalitatea Cauchy-Buniakowski-Schwarz avem:
(t.&;d,J(ţ :}(t.d.J
Ţinând seama de (I) avem: (t J(t

l=l
&;d; d~
l=l &,
J~ 1
2
( 5)
Înlocuind (5) în (4) , se obţine C1 ~ C2 • Este evident că C1max =C 2 , atunci când

&1 =&2 = ... = & =& , adică atunci când dielectricul este omogen.
11
Bibliografie
[I.] Sfichi, Romulus, Probleme de limită şi extrem în fizică, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1990
[2.] Vâţă, Ion Gh., Probleme de fizică cu situaţii impuse pentru bacalaureat şi
admitere în învăţământul superior, Editura Tehnică, Bucureşti, 1987
UN SOFISM ŞI DEMONSTRAŢIA DATĂ DE DAN BARBILIAN

de prof. Cristina GODEANU
Abstract. The author comments the following paradox "AII acute angles are right angles 11 given by the
famous Romanian mathematician Dan Barbilian.
Într-unul din cursurile de geometrie ţinute de profesorul Dan Barbilian (cu-

noscut în literatura română sub pseudonimul Ion Barbu) se remarcă faptul că o se-
rie de axiome ale geometriei euclidiene coincid cu cele ale geometriei lui
Lobacevski. Dar ceea ce este propriu geometriei euclidiene are o conexiune strânsă
cu anumite proprietăţi de ordonare.
Dan Barbilian atrage cu stăruinţă atenţia începătorilor în studiul geometriei, ~u
privire la „erorile grave rezultate din nesocotirea relaţiilor de ordonare din figură".
O exemplificare a unei asemenea grave erori este înşelătoarea „demonstraţie" a
următorului sofism:
,,Toate unghiurile ascuţite sunt drepte."
Iată falsa demonstraţie: o
Se consideră segmentul AB şi construim în
semiplanul inferior dreptei-suport AB unghiurile
-t:.CAB de 90° şi -t:..DBA ascuţit. Pe laturile necomune
ale acestor două unghiuri considerăm segmentele
congruente [AC] şi [BD] (fig. I).
Deoarece m(-t:.CAB) + m(-t:..DBA) < 180°, rezultă
căAC şi BD nu sunt paralele. Ele fiind însă congruen-
te, vor admite un centru de rotaţie O, situat la in-
tersecţia mediatoarelor MO şi NO ale segmentelor
AB, respectiv CD. fig. I
Cum unghiurile corespunzătoare într-o rotaţie sunt congruente, vom avea:

(I) -t:.OAC = -t:.OBD.
Privind figura, observăm că:
(2) m(-t:.OAC) = m(-t:.OAB) + m(.ţ:JJAC) şi
m(-t:.OBD) = m(-t:.OBA) + m(-t:.ABD).
Din (I) şi (2) obţinem: m(-t:.OAB) + m( .ţ:JJAC) = m(-t:.OBA) + m(-t:.ABD).
OM fiind mediatoarea lui [AB], rezultă că MOB este isoscel, deci-t:.OAB = -t:.OBA,
ca unghiuri de la baza triunghiului isoscel. Prin urmare, se obţine: .ţ:JJAC = -t:.ABD,
adică orice unghi ascuţit este drept.
,,Demonstraţia" este încheiată. Unde este greşeala?
Greşeala a apărut în momentul când au fost scrise relaţiile (2), în care s-a con-
siderat că punctul O s-ar afla în semiplanul superior faţă de AB. Figura este cea ca-
re a indus eroarea.
În realitate, centrul O se găseşte în semiplanul in~erior (de aceeaşi parte cu C
şi D faţă de AB).
Demonstraţia acestui lucru este următoarea:
Pe segmentul AB se consideră punctul E, astfel A------M,;,,--t-E-----1_~ B
încât [BEJ= [BD]= [CA]. Centrul rotaţiei care aduce ~,, ,,,,
pe [AC] peste [BE] este punctul Q, în care bisectoarea '\._ ,,-/
interioară a lui .ţ:JJAC taie perpendiculara pe AB ridi- \\ D //
cată în mijlocul Mal acestui segment (fig. 2). \.\, //
Dacă O este centrul rotaţiei care aduce pe [AC] C ._' ._,_ / ,/
peste [BD], adică este un punct al mediatoarei lui \ /
= =
[AB], atunci: -t:.QAC -t:.QBE şi -t:.CAO -t:.DBO.
\
'-,.
'
fig. 2
Adunând aceste relaţii, obţinem: o
-t:.QAO = -t:.QBE + -t:.DBO sau -t:.QAO = -t:.QBO + -t:.QBE + -t:.DBO.
(Unghiurile sunt luate cu semnul plus sau minus, după cum au sensul: acelaşi cu
acele unui ceasornic sau contrar).
Din relaţia: -t:.DBO + -t:.OBE = -t:.DBE obţinem -t:.QAO = -t:.QBO + -t:.DBE.
Unghiurile -t:.QAO şi -t:.QBO sunt „invers egale" (adică au suma zero), de unde:
2 · m(-t:.QA O) = m(-t:.DBE)
şi cum m(-t:.DBE) < 90°, rezultă că m(-t:.QAO) < 45°.
De aici rezultă că O se găseşte în interiorul unghiului CAQ, deci în semiplanul
inferior. ·
Bibliografie
Dan Barbilian, Algebră, Editura o-idactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985
CONCURSUL DE MATEMATICĂ AL REVISTEI ARHIMEDE
Ediţia
a li-a
Etapa zonală, 20-Xl-2004
Clasa a IV-a
1. a) Efectuaţi calculul: [(24 - 24 : 2 x O)+ (7 x 8 - 8 x 4)] - 48 =
b) Reconstituiţi adunarea: ABC+ BC + C = 4A5.
2. Pentru a câştiga un concurs, participanţii trebuie să atingă fiecare jalon numero-
tat de la 1 la 16. Arătaţi, pe desenul alăturat, ce mutări trebuie făcute pentru ca
traseul să fie cât mai scurt.
©@00 0000
@@@0 0000
©@00 0000
@0@.0 0000
3. Suma a trei numere este 134. Dacă adăugăm la fiecare acelaşi număr, obţinem
48, 53 şi 69. Care sunt numerele?
4. Petru este mai mare decât Paul, care este mai mare decât Ana. Bianca este mai
mare decât Paul. Sabina este mai mică decât Petru şi mai mare decât Bianca.
Care este cel de-al treilea în ordinea vârstei?
Andreea Strejea, Andreea Marin
Clasa a V-a
1. Pe două rafturi sunt în total 150 de cărţi. Dacă de pe primul raft se mută 4 cărţi
pe al doilea raft, atunci pe primul raft rămân de două ori mai multe cărţi decât
pe primul raft. Câte cărţi erau pe fiecare raft?
2. a) Calculaţi: 2004 · I 03 - 2004 · 4- 4 · 99.
b) Suma tuturor numerelor naturale care, la împărţirea cu I 00, dau câtul egal cu 1O.
3. Să se afle cel mai mic număr natural de forma 1a1a 2 •••ak, care este de 5 ori mai
mare decât numărul a 1a 2 ••• ak 7, unde k ~ 1.
Liviu Oprişescu
4. Fie x, y, z numere naturale nenule cu proprietatea că: 18 · x + 13 · y + 23 · z =
= 158. Aflaţi cea mai mare valoare posibilă a sumei (x + y + z).
Care sunt numerele x, y şi z în acest caz?
◄
ARHIMEDE • Nr. 7-8 / 2004 iulie-august
Clasa a VI-a
22005 22CJCJ.I 22CJCJ.1
1. a) Calculaţi: 2 :2 :2 .
22005 22(1(J.I
b) Arătaţi că numărul n = 2 - 2 este produsul a două numere naturale
consecutive.
Mircea Fianu
2. Numerele naturale x, y, z au proprietatea că 3x - 7y - 14z = O. Demonstraţi că
numărul .x · (z + 2y) se divide cu 21.
3. Pe segmentul [AB] se consideră punctele M şi N cu proprietăţile:
AM2.AN4
--=-ŞI-=-.
AB 3 AB 5
Fie O şi P mijloacele segmentelor [MN] şi respectiv [AB]. Dacă OP= 10,5 cm,
determinaţi lungimea segmentului [AB].
4. Determinaţi toate perechile de numere naturale (m, n), ştiind că m + n = 60 şi
câtul împărţirii (cu rest) al lui m lan este 3.
Clasa a VI l-a
1. Aflaţi toate fracţiile mai mari decât ..!. , cu proprietatea că mărind numărătorul
3
cu un număr natural şi înmulţind numitorul cu acelaşi ·număr, fracţia nu-şi
schimbă valoarea.
Liviu Oprişescu
1
2. Fie suma.S =I+ ; 2 + + ... + ~ •
32 20 42
a) Tinând cont eventual de faptul că n(n - 1) < n2, arătaţi că: S < oo .
4 7
' 2004
, unde {x} reprezintă partea zecimală a lui x.

2003
b) {S} <
2004
(I. Tudor, Revista Arhimede)
3. Se consideră triunghiul ABC, în care M, N, P, Q sunt mijloacele segmentelor
[BC], [AM], [BN], respectiv [AP].
a) Aflaţi raportul ariilor patrulaterului MNQP şi triunghiului ABC.
b) Dacă, în plus, triunghiul ABC este isoscel de bază BC, arătaţi că triunghiul
MNP este isoscel.
Liliana Toderiuc
4. a) Demonstraţi că un patrulater convex şi ortodiagonal (cu diagonalele perpen-
diculare) este romb dacă şi numai dacă punctul de intersecţie al diagonalelor es-
te egal depărtat de mijloacele laturilor patrulaterului.
Petre Simion
b) Fie M un punct în interiorul unui pătrat ABCD. Atunci segmentele [.M-4],

[MB], [MC] şi [MD] sunt laturile unui patrulater convex.
Marian Dincă
Clasa a VIII-a
1. a) Dacăx,y e (O, +oo), demonstraţi că x;y ~.r;;. Când are loc egalitatea?
b) Dacăx,y, z e (O, +oo), demonstraţi că: (x + 2y)(y + z)(z + 2x) > 16.xyz.
Liliana Toderiuc
2. Demonstraţi că:
a) p(p+l)=.!.[p(p+I)(p+2)-(p-I)p(p+I)], oricare arfip e R.

3
.b) ✓SER \Q, undeS= 1·2+2·3+3·4+ ... +2004·2005.
Petre Simion
3. Într-un cerc este înscris un patrulater ABCD. Ştiind că AB = BC = I cm, diago-
nalele AC şi BD sunt perpendiculare şi AC este număr întreg, se cere perimetrul
patrulaterului ABCD.
Alexandru Jucovici (Revista Arhimede)
4. Fie V, A, B, C puncte necoplanare şi /1, / 2, fJ centrele cercurilor înscrise în
6-VAB, 6.VBC, respectiv 6-VAC. Să se demonstreze că (/i/2/ 3 ) li (ABC) dacă şi
'd _ VA+VB VB+VC VA+VC
numai aca - - - = - - - = - - - .
AB BC AC
Traian Preda
Clasa a IX-a
1. Fie ecuaţia în necunoscuta x, x 2 + mx + 2m 2 - m -1 =O, unde m este un parame-
tru real.
a) Pentru ce valori ale parametrului m ecuaţia admite rădăcini reale?
b) Să se arate că dacă x E R este o soluţie a ecuaţiei, atunci x E [-f ,I] .
c) Pentru ce valori ale parametrului m ecuaţia admite ambele rădăcini întregi

distincte?
2. Fie numerele reale x, y, z.
a) Să se arate că dacă !xi + lYI ~ 1, atunci Ix + YI ~ 1 şi Ix - YI ~ 1. Este adevărat şi
reciproc?
Virgil Nicula
b) Dacă x, y, z sunt strict pozitive şi au proprietatea că x2 + y2 + z2 = I , arătaţi că
există relaţiile: x + .!. ~ 2(y + z) şi 3(x + y + z) ~ .!. + _!_ + _!_ •
X X y Z
Titu Zvonaru
ARffl/1\EDE _. Nr. 7-8 /2004 iulie-august
3. Fie funcţia/: [O, oo) ➔ R, f(x) = .J6+ ✓6+ ✓x •
a) Să se arate că există valori x e R pentru care/(x) e Q.

b) Să se arate că funcţia feste strict crescătoare.
c) Arătaţi că a.< 3, unde a.= ✓6+.J6 +,/6+ .. +./6+,/6 şine N'.

n radicali
d) Calculaţi partea întreagă a numărului an, n e N• .

D.M Bătineţu-Giurgiu, Petruş Alexandrescu
4. Fie a, b, c numere reale cu proprietăţile: a~ b ~ O şi a ~ c ~ O . Atunci demon-
straţi că următoarele afirmaţii sunt echivalente:
a) a 2 =h 2 +c 2 ;
b) (✓a+b + ✓a-b)(✓a+c + ✓a-c) = ✓2(a+b +c).
Virgil Nicula
Clasa a X-a
1. a)Arătaţică: lg25-lg3=lg5-lg9 şi lg3·lg4•1g6>lg2·1g5·1g7.
b) Dacă a, b, c e (O, oo) sunt în progresie geometrică, atunci: lg 2 b ~ lg a• lg c .
c) Dacă a, b, c e (O, oo) sunt în progresie aritmetică, atunci: lg 2 b ~ lg a• lg c .
I. V. Mafiei
2. a) Să se arate că există o progresie geometrică (infinită) neconstantă, din cuburi
de numere naturale.
b) Să se demonstreze că nu există o progresie aritmetică (infinită) neconstantă
cu toate elementele cuburi de numere naturale.
2 3 -I
c) Arătaţi că: 2x <2x + 2x + 2x , ('v') x e R.
Sorin Rădulescu
3. Fie/: R ➔ R, f(x) = /+ I
x +x+I
.
a) Să se calculeze/(R).
b) Să se arate că f nu este injectivă.
c) Fie g: [O, oo) ➔ R, g(x) =f(x) pentru x ~O.Atunci g este injectivă.
4. Să se demonstreze că dacă x, y, z > O şi xy + yz + zx = 1, atunci:
xyz I
a) --;:::======== <- .
.Jo+
x2)(1 + y2)(1 + z2) - 8,
b) Când se realizează maximul?
A. Doboşan (Revista Arhimede)
►
ARHIMEDE • Nr. 7-8 /2004 iulie-augusf
Clasa a XI-a
1. a) Fie A, B e. l(i(C). Să se calculeze: Tr(AB-BA).
b) Dacă A, B e. ltJ(C), cu proprietatea căA 3 = 0 3, să se calculeze:
Tr(A 2BA) şi Tr(ABA 2).
c) Fie A e „ l/i(R), astfel încât A2 + A + 12 = 0 2. Să se calculeze:
Tr(A2004) şi Tr(A2oos).
(Dacă A e • ./1,,(C), atunci Tr A = suma elementelor de pe diagonala principală).
2. a) Fie şirul de numere reale (xn)n~, cu proprietatea: Xn+l = .J2xn -1 , ('v') n e N.
Să se demonstreze că x0 e [ 1, ex>).
Daniel Petriceanu
b) Pentru a > O, se consideră şirurile de numere reale:
1 1 1
xn =n(an+ 2 -1)' n ~ 1; Yn =n 2 (a;, -an+l), n ~ 1.
Calculaţi: lim xn şi lim Yn.
n➔"' n➔"'
(Revista Arhimede)
3. Fie a, b, ce N•. Să se demonstreze că determinantul:
1 1 1
2a 2b+1 2c+1
1 1 1
este nenul.
2b+1 2b 2a+1
1 1 1
2c+1 2a+l 2c
Sorin Rădulescu (Revista Arhimede)
4. a) Se consideră şirul (xn)n~l, Xn = - 1-+-1-+ ... + , n ~ 1.

1
1• 2 2 · 3 n(n + 1)
Să se demonstreze că şirul (xn)n~l este crescător şi să se calculeze limita sa.
b) Fie p ~ 2 un număr natural şi (an)n~t un şir de numere reale cu proprietatea că
n·
an+p =an pentru n ~ 1. Se consideră şirul sn =L ak , n ~ 1.
k=l k
Să se arate că următoarele afirmaţii sunt echivalente:
i) şirul (sn)n~t este convergent;
ii) a1 + a2+ ... + ap= O.
Sorin Rădulescu, Marius Rădulescu
Clasa a XII-a
1. Să se calculeze:
./ r--,- 2Inx +31n(x2)
a) Jv1+2-vx-x 2 dx, XE(O, 1); b) J dx,xe(O,oo);
5ln(x3 )
c) Jsmy+sin x)dx , xe(o,~);

x+cos x+2 2
d) J _(l+cosx)dx , xe(o, 7t)·
smx+cosx+2 2
I I
2. Fie n ~ 2 un număr natural, Un = {z E C ~ = 1} şi Hn = {z E C zn = 1, ! :t; 1,
('v') k E { 1, 2, ... , n - 1} }.
a) Să se demonstreze că (Un,·) este grup abelian.
b) Să se determine U4 şi H4 u {1}.
c) Să se demonstreze că Un= Hn u {1} dacă şi numai dacă n este număr prim.
Costel Chiteş
3. Fie/, g, h : R ➔ R trei funcţii. Să se demonstreze că:

a) Dacă/ admite primitive, atunci funcţiile: g(x) =f(x) · cos x, ('v') x E R şi
h(x) = f(x) · sin x, ('v') x E R admit primitive. .
b) Dacă funcţiile u(x) = f (x) · cos x, x E R şi v(x) = f (x) · sin3x, x E R admit
3
primitive, atunci funcţia/ admite primitive.

Sorin Rădulescu
I
4. Fie G = {el-+ ab + b2 } a, b E Q, el-+ b2 t:- O}. Să se demonstreze că:
a) (G, ·) este grup abelian;
b) 2 e G.
Sorin Rădulescu
SOLUT/1
I
Clasa a IV-a
1. a) [(24 - 24 : 2 xO)+ (7 x 8 - 8 x4)] - 48 = [( 24 - 12 x O)+ (56 - 32)] - 48 =
= [ (24 - O) + 24] - 48 = 48 - 48 = O;
b) Observăm că: C + C + C = 5 sau 15 sau 25, convine numai C = 5. Adunarea devine:
AB5 + B5 = 4A0. Se observă că: B + B + I = A şi A = 4 sau A + 1 = 4 sau A + 2 = 4 adică:
B + B = 3, B + B = 2, B + B = I. Convine numai B = I şi A= 3. Deci: A= 3, B = l, C = 5.
2. Traseul cerut este I -. 2 -. 3 -. ... -. I 6, iar schimbările sunt: 15 cu 6 şi 8 cu 13.
3. I I }
II t---+----~ 134
Illi-----+-------1
a) Care este suma numerelor: 48 + 53 + 69 = 170

b) Care este diferenţa dintre cele două sume: 170 - 134 = 36
c) Care este numărul adăugat: 36: 3 = 12
Numerele sunt: 36, 41, 57
►
d) Cât este primul număr: 48- 12 = 36

Numerele.sunt: 36, 41, 57
4. Ordinea este:
Ana Paul Bianca Sabina Petru
Clasa a V-a
1. 150: 3 = 50 cărţi
}
4 150
I. 50 · 2 + 4 =104 cărţi
II. 50 - 4 = 46 cărţi
2. a) 2004(103 -4)-4 · 99 = 2004 · 99-4 · 99 = 99 · 2000 = 198 · 100
b) 100 · 1O+ (I 00 · IO + 1) + (I 00 · 10 + 2) + ... + (100 · 10 + 99) = 1002 · IO + 99 · 50 =
= 50(2000 + 99) = 50 · 2099 = 104.950.
3. 7a 1a 2 ...ak = 5 · a 1a 2 •••ak 7 ⇒ a 1 = 5, iar 75 * 5·57
7a 1a 2 •••ak_ 15 = 5 · a 1a 2 •••ak-l 57 ⇒ ak-1 = 8, iar 785 * 5 · 857
7a 1a 2 ••• 85 = 5 · a 1a 2 ... 857 ⇒ ak-2= 2 şi 7285 * 5 · 2857
7a 1a 2 ... 285 = 5 · a 1a 2 ... 2857 ⇒ ~-3 = 4 şi 74285 * 5 · 42857
7a 1a 2 ...4285 = 5 · a 1a 2 •• .42857 ⇒ ak-4 = 1
În acest caz, 714285 = 5 · 142857.
4. 13(x + y + z) + 5(x + 2z) = 158. Notăm x + y + z = s, x + 2z = t. Se observă: 13s S 158,
sS12şis=x+y+z~3
s = x + y + z = 12 ⇒ 4t = 2, nu convine.
s = x + y + z = 11 ⇒ 5x + 1Oz = 15 ⇒ x + 2z = 3, cu: x = 1, y = 9, z = 1.
Aşadar, max (x + y + z) = 11.
Notă. 13s+St= 158 ⇒ t = IS 3 -l 3s =31-2s- 3(s-l) ⇒ 5 s-1 I

5 5
⇒ s -1 = 5m , m e N ⇒ s = Sm + 1 ~ 3 ⇒ m ~ 1
t = 31 -2(5m + 1)- 3m = 29- 13m ~O ⇒ ms 2, deci m e { 1, 2}.
m = 1 conduce la x + 2y = -4 contradicţie.
m = 2 ⇒ t = 3 şi s = 11 sau: x + y + z = 11 şi x + 2z = 3. Dar x ~ 1, z ~ 1 ⇒ x + 2z ~ 3 ⇒
⇒ x+2z=3<:>x=z= I şiy.=9.
Clasa a VI-a
200s 21NU 2111M 200s 20CM 2,J0.1 l 2111M )
I.a) 2 2 :22 :2 2 =l;b) 2 2 -2 2 =2 2 \2 2 -1.
I
2. 3x = 7y + 14z <=> 3x = 7(y + 2z) ⇒ 7 Ix şi 3 y + 27. Cum 3 I 3x + 37 ⇒ 3 2y + z ⇒ I
⇒ 2y + z = 3k, k e N• şi cum x = 7p, pe N*, obţinem x(2y + 2z) = 7p = 3k = 21 • kp : 21.
ARHl/1\EDE A Nr. 7-8 /2004 iulie-august
AM 2 AB-AM 1 AB AB . MN 2AB C
3. -=- ⇒--- -⇒ MB=-. Analog NB = ş1 = --. um
AB 3 AB 3 3 5 15
AB AB . AB AB AB AB AB
OM= l5
⇒ PB= ş1MP=
2 = ;OP=PM+MO=
2 -3 + =
6 6 15
= 7 AB = l O 5 ⇒ m(AB) = 45 cm.
30 '
4. Există n e N• astfel încât m = 3n + r, cu O ~ r < n; 3n ~ 3n + r < 4n ⇒
⇒ 4n ~ m + n < 5n ⇒ n ~ 15 şi n > 12; S = {(47, 13); (46, 14); (45, 15)}.
Clasa a VII-a
1. F ie ~
. -a fracţn.. 1e cautate. Atunci. -
a+x l ; a = 2 ; -b
- = -a ; x = 1+-- - , -2 , -2 , -2 , -2}
a e {2
b bx b a-l 1 2 3 4 5
l l l 111 1 1
2. a) S<1+-+-+ ... +----=1+1--+---+ ... + - - - - - =
1·2 2·3 2003-2004 2 2 3 2003 2004
= 2--1-= 4007.
2004 2004'
b) l < S < 2 ⇒ [s] = I şi {s} =S- [s] =S-1 < 4007 -1 = 2003
2004 2004
3. a) Mediana împarte triunghiul în două triunghiuri de arii egale.
Fie S aria triunghiului ABC ⇒ A MBM = ~ ⇒
2
s s
AMBN =A6BMN =- ⇒ AMNP =- ⇒
4 8
S S S 3S AMNQP 3
A6NQP =16 ⇒ AMNQP =8+16=16 ⇒ AABC =16
b) AM mediană, AABC isoscel ⇒ AM ..L BC
MP mediană în ABMN dr. ⇒ MP = BN = BP =PN ⇒ AMNP isoscel
2
4. a) ,,⇒" (necesitatea) distanţele cerute sunt mediane în triunghiuri dreptunghice cu ipo-
tenuze egale.
,,<=" (suficienţa) Dacă distanţele sunt egale, atunci laturile patrulaterului sunt egale. În
fiecare triunghi determinat de 3 vârfuri înălţimea este şi mediană deoarece triunghiurile
sunt isoscele. Deci patrulaterul este romb. M3
b) Fie M un punct în interiorul unui pătrat ABCD.
Atunci segmentele MA, MB, MC, MD sunt laturile unui
patrulater convex.
Fie M e Int ABCD şi Mi, M 2, M3, M4 proiecţiile lui M M 1-----:,r.-.,.,....,__ _-1 M 2
4
pe laturi. Se obţin dreptunghiurile MM 1BM 2 ,
MM 3CM 3 etc. care au diagonalele egale. Rezultă:
ARlll/1\EDE A Nr. 7-8 /2004 iulie-augusf
MA= M 1M 4 etc.
Deci segmentele MA, MB, MC, MD sunt egale cu laturile patrulaterului convex
M1M2M3M4.
Clasa a VIII-a
1. a) (x-y)2 ~o; x 2 -2xy+y 2 ~o ⇒ (x+y)2 ~4xy ⇒ x+y

2
~FY
Egalitate dacă (x -y ) =O ⇒ x = y
2
b) Aplic a) ⇒ x + 2y ~ 2.J2xy ; y + z ~ 2.Jy;.; z + 2x ~ 2✓2xz

2 2 2
(x + 2y XY + zXz+ 2x)~ s'14x y z ; (x + 2y XY+ zXz+ 2x)~ 16xyz
Egalitate dacă x = 2y; y = z; z = 2x ⇒ x, y, z sunt O (nu se poate; x, y, z e (O, oo)
Deci, (x+2yXy+zXz+2x)> 16xyz
1 · 1
2. a)
3 p(p+ l)[(p+2)-(p-1)] =
3p(p+ 1)·3 = p(p+ I)
b) S = .!.(1 ·2·3-0· 1·2+2·3 ·4-1 ·2·3 + ... +2004 ·2005 ·2006-2003 ·2004-2005)=
3
= .!_ •2004 · 2005 · 2006 = 668 · 2005 · 2006
3
✓S = ✓668·2005·2006 Numărul S:5 şi S125 ⇒✓8 e R \Q
3. Diagonala AC = 1 cm din inegalitatea AC < AB + BC. Perimetrul = 2<3 + ✓3)
3
4. Fie VM, VN, VP bisectoarele feţelor unde M e AB, N e BC, P e AC.
T.Thales VI VI
a ⇒ b {1 1 1 2 1 3 )11(ABC) ⇒ l 1 1 2 11MN ⇒ -1 M1 =1 -
2
N
1 2
. d b' . VB+VC
Fo Iosm teorema 1sectoare1 ⇒ -VI 1 -
VA+ VB
-- .
ş1 ⇒ -VI 2 ⇒
. 11M AB 12N BC
VA+VB VB+VC A l · VB+VC VC+VA
⇒ AB BC . na og BC AC
b ⇒ a. Analog cu a ⇒ b rezultă din teorema bisectoarei
VI 1 VA+ VB VI 1 VI 2 Vl3
- --- ⇒ -=-=-
I1M AB 11M 12N 13 P
VI 2 VB+VC
JJ reciproca.th.Thales
12 N BC
VI 3 VC+ VA
1112 li MN ⇒ (1 112 13) li (ABC)
I3 P AC
l2l3 li NP
ARHIMEDE.&. Nr. 7-8 /2004 iulie-august
Clasa a IX-a
1. a) ~x = m 2 -4(2m 2 -m-1) = m 2 -8m 2 +4m +4 =-7m 2 +4m +4 ~ O

2
<c:> 7m -4m-4,;; O <c:> m e[¼(2-.Jii),¼ (2+.Jii)]
b) Conform ipotezei, m e R. Deci:
2
2m +m(x-1)+ x 2 - 1 =0 ⇒ ~m = (x-1)2-8(x 2 -1) = x 2 -2x + l-8x 2 +8 =
2
=-7x -2x+9:1:0 <c:> 7x 2 +2x-9:S:0 <c:> xe[-ţ,1]
c)Din xe[-ţ.1] şixe z ⇒ xe {-1,0, I}
Dacă x = -1, atunci m e {O, I}. Pentru m = O ecuaţia devine x 2 - 1 = O, cu rădăcinile:
X1 =-1; X2 = 1.
Pentru m = 1 ecuaţia devine: x2 + x =O ⇒ x e {-1, O}.
Dacă x = O, atunci 2m 2 -m-1 = O ⇒ m e {-½; 1}.

Pentru m=-½ ⇒ X 2 - ; =0⇒ X E {O;½} ·
Dacă x = I atunci 2m 2 =0 ⇒ m =O.
Aşadar, ecuaţia are două rădăcini întregi distincte dacă şi numai dacă m e {O; 1}.
2. a) Dacă lxl + IYI ~ I, atunci Ix+ YI ~ lxl + IYI ~ I şi lx-yl ~ lxl + IYI ~ I.
Reciproc, Ix+ yl ~ 1 ⇒ x 2 +2xy+ y 2 ~ 1 ⇒ 2xy ~ 1-(x 2 +y 2).
Analog, lx-yl ~ 1 ⇒ x 2 -2xy+y 2 ~ I ⇒ -2xy ~ 1-(x 2 +y 2) ⇒ 2xy ~-l+(x 2 +y2)
⇒ 2lxyl s l-(x 2 + y 2) , deoarece 1-(x 2 + y2) ~ O. De aici: x 2 + y 2 + 2 I xy I~ I <=>
<=> (I x I+ I Y 1)
2
:5; 1 <=> !xi + IYI ~ 1.
1 x2+y2+z2 y2+z2 ~2+ 22
b) x+-=x+-------=2x+-=---~2 2x• =
X X X X
2
= 2.J2(y + z 2) ~ 2.J(y + z) 2 = 2(y + z) . Adunând relaţiile:
1 I I
x+-~2(y+z), y+-~2(x +z), z+-~2(x+ y) ⇒
X y Z ·
1 I I 1 1 1
⇒ x+y+z+-+-+-~4(x+y+z), de unde: -+-+-~3(x+y+z)
X y Z X y Z
3. a) f(9) = 3 E Q
b) x<y ⇒ ✓x < ✓Y ⇒ 6+ ✓x <6+./y ⇒ ✓6+ ✓x <.J6+./y ⇒ ,
⇒ .J6+.J6+ ✓x < J6+.J6+./y ⇒ f(x) < f(y), adică feste strict crescătoare.
►
c) an =.J6+ ✓6+ ... + ✓6 <.J6+ ✓6+ ... + ✓9 =3.

d) an > 2 şi an < 3 ⇒ [an]= 2 .
4. a) ⇒ b). Notăm E=(✓a+b +.Ja-b)(✓a+c +.Ja-c).
E 2 = (2a +2✓a 2 -b 2 )(2a +2✓a 2 -c 2 ) = 4(a +c)(a+ b) = 4(a 2 +ab+ac+ bc) =
= 2(2a 2 +2ab+2ac+2bc) = 2(a 2 + b 2 +c 2 +2ab+2ac+2bc) = 2(a+ b+c) 2 -⇒
⇒ E=✓2(a+b+c).
b) ⇒ a). Relaţia b) devine: 2( a + ✓a

2
.... b
2
Xa+~)=(a+ b+c) ⇒ 2
⇒ 2(a 2 +a✓a 2 -c 2 +a✓a 2 -b 2 +.J{a 2 -c2 la 2 -b 2 ))=(a+b+c)2 •

Notăm a 2 = b2 + c 2 + a . Atunci:
a+2a( ✓b +a -b)+2a( ✓c +a -c)+2(✓b +a

2 2 2
• ✓c 2 +a. -bc)=o <=>
2 2
2a 2a 2{b +c )+2a ] .
<=> a 1+--===--- +--===-- +~==-==.=;::::=:=:-==;;:---- = 0 .
[ ✓b 2 +a+b ✓c 2 +a+c 2
.J{b 2 +alc +a)+bc
Dar b 2 +a> O, c 2 +a> O ⇒ paranteza dreaptă este >O ⇒ a= O, adică a 2 = b2 +c 2 •
Clasa a X-a
1. a) lg25 •lg3 = lg5 2 • lg3 = 2 lg5 · lg3 = lg5 · lgi = lg5 -lg9
lg3lg4lg6=2lg3lg2lg6=lg2•lg6•lg9>1g2lg5lg7, deoarece funcţia f(x) = lg x este
strict crescătoare.
b) b 2 =ac ⇒ lg 2b =lg2 _✓,;;;" =(1g•; lgc J;:, lga •lgc

c) 2b =a +c ⇒ lg2b =lg 2 a ;c;:, lg _✓,;;;" =(1g•; lgc J;:, lga, lgc
2
2. a) Exemplu: gn, 27" etc.

b) Demonstraţie prin reducere la absurd. Fie x 0 = x 1 + (n- l)r =a!, n e N. De aici Xn > O
şi apoi r> O.
3
an+I = Xn+I > Xn = an3 ⇒ an+l > an
x0 crescător ⇒ a0 crescător: an E N ⇒ an+I 2= I +a 0 •
Apoi: a~+i=Xn+t=x 0 +r=a!+r2=(l+a 0 )3 ⇒ r2=3a~+3a 0 +l. Dar a 0 2=a 1 +(n-l)

⇒ r este nemărginit, deci neconstant, deci nu poate fi ratie de progresie aritmetică infinită
neconstantă. Contradicţie.
◄
ARffl/r\EDE .&. Nr. 7-8 /2004 iulie-august
2 3 .&
c) R.A. Dacă există a e R cu proprietatea că 2a ~ 2 3 + 2 3 + 2 3 , atunci:
2 J 4 32 2
I~ 2 3
-a+ 2 -a+ 2
3 3
-a >2 -a ⇒ a - a< O ⇒ a E (O, 1) ⇒
2 J 4
⇒ 2 ~2 contradicţie.
3 3 3 3
>2 +2 +2 >3 ,
3. a)Notămf(x)=y.Atunci /+I =y ⇒ 2
yx +x(y-l)+y-l=O;x,y e R⇒
x +x+l
⇒ d, =&-1i-4y(y-1)=-&-1X3y+1)= (I-yX3y+J);;,o ⇒ ye[-½,1) ⇒

⇒ f(R)=[-H
b) f(x)~-!. <=> x+l +!.~o <=> {x+2)2 ~O. Deci f(-2)=-!.
2
3 x +x+l 3 3
De aici se constată că pe (--oo, -2] feste descrescătoare, iar pe [-2, oo) feste crescătoare,
deci f nu poate fi injectivă.
c) Conform punctului b), g este crescătoare strict, deci injectivă.
4. xyz =TI X
.J{t+x 2 Xt+y 2 Xt+z 2 ) x,y,z~
n X
x,y,z.Jxy+yz+zx.+x 2
=TI X
x,y,z.J{x+yXx+z)
=
=( Xxyz X ) s.!. ~ (x+yXy+zXz+x):i:8xyz, evident, deoarece

x+y y+z z+x 8
x + y ~ 2 ~ , etc. pe care le înmulţim. Maximul expresiei se realizează când x = y = z.
Dar xy + yz + zx. = I ⇒ 3x 2 = l ⇒ x = ~ . Deci când x = y = z = ✓3 •

v3 3
Clasa a XI-a
1. a) Deoarece Tr AB = Tr BA, A, B e M 2 (C) ⇒ Tr{AB - BA)= Tr 0 2 = O
b) A,B e M 3 (C) ⇒ Tr AB = TrBA; Tr (A2·BA) = Tr (BA·A2) = Tr A3 = Tr 0 3 = O.
Analog Tr(ABA2) = Tr(BAA2) = Tr 0 3 = O.
c) A e M 2 (R) cu A 2 +A+ 12 = 0 2 ⇒ A 3 = 13 ⇒ A 2004 = A 3'668 = 12 ⇒
⇒ Tr(A
2004
)= Trl 2 = 2; Tr(A 2005 )= TrA. Dar A 2 +A+ 12 = 0 2 •
a 2 + bc + a + l = O
. A = (a b) , cu a, b, c, d e R. Atunci. A 2 +A+ 1 = 0
Fie
c d
b = O ⇒ a 2 +a+ l = O ⇒ a ~ R. Deci b
⇒ Tr A = a + d = -1.
2 2 ⇒
l b(a+d)+b=O
c(a+d)+c=O
bc + d 2 + d + I = O
* O; analog, c * O. De aici: a + d + 1 = O ⇒
2. a) x 0 ~ ½, (\f) n e N. Presupunem că x 0 e [½,I).

r;:;::---; 2x -I-x 2 {x -1)2
Xn+l - X0 = vL..A 0 -1 - X0 = ~ " 0
r;:;::---; SO, deci şirul (x0) este des-
v2x0 -I+ Xn "L..An - J. + Xn
crescător. Rezultă OS x 0 S x 0 , (v') n e N. Deci şirul este convergent şi
limx 0 =xe[O,x 0 ]. Dar x verifică: x= ✓2x-1 <=> x -2x+l=O <=> x=I <=> 1Sx 0 , 2
contradicţie. Aşadar, x0 ~ I.
b) x 0 =n(a 0 ! 2
-IJ=(n+2)(a 0 ! 2
-IJ--n-
n+2
şi Jim x 0 =Ina
n ➔00
1
2
Yn = n a•+;-.~1 -IJ = n a•~{a•C~+I)
2
-1]= n(n+I){ a•<• +1)_1} n :
1
=>
⇒ Jim y n = ln a •
n ➔oo
3. Notăm determinantul cu D şi A = 8abc(2a + I)2 {2b + I)2 (2c + 1)2 • Atunci:

(2b + 1)(2c + 1) 2a(2c +I) 2a(2b + 1)
1
D = - 2b(2a + I) (2a + 1)(2b + I) 2b(2b+ I)
A
2c(2a + I) 2c(2c + I) (2a + I )(2c + I )
Noul determinant are pe diagonala principală numere naturale impare iar în rest numere
pare. Din dezvotarea după regula lui Sarrus, se obţine diferenţa dintre un număr par şi un
număr impar care nu se poate anula.
1
4. a) Xn = I - - - . Jim X n = 1
n+I
Fie n ~ 1. Atunci există li ~ O şi OS r s p -1 numere întregi astfel încât n =lip+ r .
Observăm că li = [~] , r = n -
p
p[~J .
p
Pentru orice s ~ notăm
I b~•l =~-.-1-
i=O pl +s
. Observăm
că b~P) S b~p-l) S ... S b~I) şi că lim b~s) = +oo, pentru orice s, OS s S p-1 ; an+p = a 0 , n ~ I
n ➔ oo
rezultă că s 0 = a 1b~) +a 2b~) + ... +arb~> +ar+I[b~+I) [n

p - +r+l
]I
]+ar+2[b~+l) { n
- +r+I
]+ ]I
p p
Fie y O = I .~ , ~
i=I I
n I. Observăm că şirul (y O t~, este crescător şi
n 1 ° 1l\: =l+L,
O~Yn =l+ L,--;-i-~1+ L,-(·
° ( -.1- --;-1) =l+l--=2--<2
1 1
i=2 1 i=2 I - ,. i=2 I - 1 I n n
Deci şirul(y )nc!:I este convergent.
O
Deoarece şirul (c~s,t) )Dc!:I este crescător şi marginit, rezultă că este convergent.
1 ⇒ 2 Să presupunem că (s 0 )nc!:I este convergent. Deoarece şirul (x 0 )
0
.!:1 este con-
vergent, rezultă că şirul z 0 = (a 1 + a 2 + ... + aP )b~P), n ~ 1 este convergent.
2 ⇒ I Dacă a 1 + a 2 + ... + aP = O rezultă că x 0 = s 0 , n ~ I. Dar şirul (x 0 )nc!:l este
convergent. Deci şi şirul (s 0 )nc!:I este convergent.
Clasa a XII-a
I. a) JJ1+2Jx-x 2 dx =J.J(.Jt-x +-./X} dx =J(.Jt-x +-./X~x =-f(1-x)½ +¾xLc

2 2
Altfel, I+ 2vx - x"' =( -1)
r--;- - ( x - -t ) 1 =-cost
; se face substitutia: x - - I etc.
2 2 ' 2 2
►
ARHl/1\EDE ~ Nr. 7-8 /2004 iulie-august
b) Se observă că i1nx = x 102 etc.

Xln2 + X21n3 xln2-31n5+1 X2ln3-31n5+1
I= J - -3105
--dx -----+-----+C
x ln 2-3 ln5+ I 2ln3-3 ln5+ I
J
c) ş1. d) N otăm A = -------------
(I+sinx)dx} J
(I+cosx)dx)
8 = ......:..._ __;____:._ atunci'A + 8 = Jd x = x+ C
sin x +cosx + 2' sinx +cosx +2' '
(cosx-sinx)dx
- - - - = J(sinx+cosx+2)° dx= 1n(.
smx+cosx+ 2) + C , de ai·ci· re-
B- A = -
J sinx +cosx +2 sin x+cosx+2
zultă imediat A şi B.
2. a) evident;
b) U 4 ={1,-1,i,-i}; H 4 ={1,i,-i}
c) Dacă peste număr prim şi z 0 e UP \{I} notăm <?P = ~,z 0 ,z~, ...,zg-1 }. Atunci:
Up=G=Hpu{l}.
3. a) Lemă. Fie f, g : I ➔ R, I c R interval. Dacă g e C I şi f admite primitive, atunci
li = g •f admite primitive.
Dem. Într-adevăr, dacă F este o primitivă a lui f atunci: (g •F)' = g'F + gf ⇒
·⇒ gf = (g •F)° - g'F. Dacă u este o primitivă a lui g'F care este continuă, atunci
H = g · F - u va fi o primitiva a lui h.
Pentru a demonstra punctul a) se aplică lema.
b) f = f •(sin 2 x +cos 2 xf = (f sin 3 x)•sin3 x +3(f sin 3 x)•sinxcos 2 x +
+3sin 2 x •cosx •(f cos3 x)+cos3 x(f cos3 x) = v•sin 3 x+3vsinxcos 2 x +
+ 3sin 2 x cos x •u + cos 3 x •u, de unde rezultă ca f admite primitive.
4. a) Din identitatea
2
(a 2 +ab+b 2 Xc 2 +cd+d 2 )=(ac-bdf +(ac-bdXad+bc+ bd}+{ad + bc+ bd)
rezultă că G este parte stabilă faţă de înmulţire. Evident, I e G. Pe de altă parte, din
2
I ( a+ b . ) a+ b -b -b
( }= 2 + 2 2 · 2 2 + 2 rezultă că fie-
\a 2 +ab+b 2
c +ab+b 2
a +ab+b a +ab+b a +ab+b 2
care element este inversabil. Aşadar, (G, ·) este grup comutativ, subgrup al lui (R:, ·).
b) Fie 2 = a 2 +ab+b 2 , cu a, b e Q. Atunci a 2 +ab+b 2 -2=0 ⇒ Â = 8-3b 2 = t 2 , te Q.
Să arătăm că nu există b, t e Q astfel încât 8- 3b 2 = t 2 •
Să considerăm ecuaţia în numere întregi, despre care putem face ipoteza că x, y şi z nu au
nici un divizor comun; 8x 2 - 3y 2 ~ z 2 <=> Sx 2 - 4y 2 = z 2 - y 2 <=>
<=> 4(2x 2 -y 2 ) = (z-y)(z+y) cu partea dreaptă număr par.
Cazul 1. z=2u, y=2v, u, v e Z ⇒ 4(2x 2 -4v 2 )=4(u-v)(u+v) ⇒
⇒ 2(x 2 -2v 2 )={u-vXu+v)
Cazul 1.1. u =2u 1 , v = 2v 1 ⇒ 2(x 2 -8vf)=4(u 1 -v 1)(u I +v 1) ⇒
ARHIMEDE A Nr. 7-8 /2004 iulie-ougusf
⇒ x 2 -Svr = 2(u1 -Vi )(u1 + V1) ⇒ X număr par, contradicţie.

Cazul 1.2. u=2u 1 +1, v=2v 1 +l ⇒ 2(x 2 -2(2v 1 +1)2)=4(u 1 -v 1)(u 1 +v 1 +1) ⇒
⇒ x 2 -2(2v 1 +1) 2 =2(u 1 -v 1)(u 1 +v 1 +I), de unde rezultă, de asemenea, că x este par.
Contradicţie.
Cazul 2. Fie z = 2u + 1, y = 2v + I. Atunci: 4(2x 2 -(2v + 1)2) = 4(u - v)(u + v + 1) ⇒
⇒ 2x 2 -(2v+1) 2 =(u-vXu+v+l). Cum (u-vXu+v+l) este un număr par, rezultă că
X
2x 2 -{u - v u + v +I)= (2v + 1)2 , impar. Contradicţie. Deci ecuaţia 8x 2 - 3y 2 = z 2 nu are
soluţii în z•. Acest lucru demonstrează că 2 ţc G.
PROBLEME PROPUSE
CLASA A IV-A
P.134. Analizaţi desenul din figura I şi stabiliţi câte bile trebuie aşezate pe talerul
gol, din figura 2, pentru a realiza echilibrul?
•
••
•••
.I
inv. Tudoriţa Stănculescu, Brăila
P.135. Triplul unui număr adunat cu triplul altuia dă 150, iar dublul diferenţei celor
două numere este 40. Aflaţi cele două numere.
înv. Tudoriţa Stănculescu, Brăila
P.136. Înlocuiţi steluţele cu numerele: 3, 2, 23, 11 astfel încât:
* · {* · [* · (* + 7) + 3] + l} = 2000.
inv. Tudoriţa Stănculescu, Brăila
CLASA A V-A
V.227. Într-un vas se găsesc 56 litri de apă. Avem la dispoziţie 1O bidoane, fiecare
de 20 I. Se poate împărţi apa în cele 1O bidoane, cu ajutorul unui vas de 1 litru, în
aşa fel încât să nu fie două bidoane cu acelaşi număr de litri? Justificaţi.
proj Vasile Tarciniu, Odobeşti
V.228. Aveţi la dispoziţie 128 cubuleţe egale. Construiţi cel mai mare cub posibil
şi spuneţi câte cubuleţe au mai rămas?
proj Gh. Cristescu
ARHIMEDE.._ Nr. 7-8 /2004 iulie-august
V.229. Scrieţi numărul 2004 ca sumă de puteri diferite ale numărului 2. Este unică
această scriere?
prof Gh. Cristescu
V.230. Aflaţi a, b E
2
N astfel ca: 4a + 9b 2
=180.
prof Iolanda Ionescu şi Julian Gogoaşă, Giurgiu
CLASA A VI-A
VI.216. Să se determine x, y E Z, z E N* astfel încât x 2 + 6x + y2 + 10y + z =-33 .

prof Lucian Tuţescu, Craiova
Aflaţi a, b, c din egalităţile: abac= de şi d =a+ c.
2
VI.217.
prof Romanţa şi Ioan Ghiţă
VI.218. Rezolvaţi ecuaţia: X+ .J<x + 1) + .Jo- x) =3.

2 2
prof Iolanda Ionescu şi Iulian Gogoaşă
VI.219. Ştiind că ah = O, (2), aflaţi ce procent reprezintă ah - ba din acb - bea .

ba
prof Ionica şi Jon Ioniţă, Bucureşti
CLASA A VII-A
VII.247. Aflaţi cifrele a, b, c din baza ~ Ocare verifică:
.Jabbc = a.Jbbb şi a+ e = b .
prof Romanţa şi Ioan Ghiţă
VII.248. Fie p un număr natural prim şi AP ={x E N I .Jx 2 - p E N}. Să se deter-

mine p dacă AP =0.
prof Ioana şi Gheorghe Crăciun, Plopeni
VII.249. Fie x, y, z E Q• astfel încât

3
x = Sy = ?z . Să se arate
10y+14z 6x+14z 6x+5y
căA:. 3, unde A=(3x+5y+7z)( -1 + -

1 + I-) .
9x 15y 2lz
prof Ion Burcă, Slatina
VII.250. Rezolvaţi în Z ecuaţia: x 2 (2y-3)-2(5y- 2) =O.
prof Ion Burcă, Slatina
VIl.251. Scrieţi cel mai mare număr întreg a, care este mai mic decât b =- r.;l .
v7-2
prof Cristina Godeanu-Matei
•
ARffl/r\EDE • Nr. 7-8 /2004 iulie-august
VII.252. Aflaţi a, b, c E R astfel încât:

.J a 2 - I Oa + 26 + .J,.....bi-_-6_b_+_3_4 = -c 2 + 4c + 2 .
prof. Gh. Cristescu
VII.253. Fie x, y, z, t E R astfel încât x + y + z + t = O şi A = xy + yz + zt ,
B = xz + xt + yt . Arătaţi că 7 A + 9 B ~ Osau 7 B + 9 A ~ O.
prof. Vasile Arsinte, Mangalia
VII.254. Fie ABCD un paralelogram şi M un punct situat în interiorul său, iar E, F,
G, H simetricele punctului M faţă de AB, BC, CD, DA. Să se arate că aria(EFGH) =
= constantă, oricare ar fi poziţia punctului M şi să se determine această constantă.
prof. Rodica Marinescu şi Victor Marinescu, Craiova
CLASA A VIII-A
VIII.196. Se consideră numerele reale a =✓ 3 -..fi. - ✓5 şi b = ✓5 + ✓3 - ..fi..

a) Încadraţi media armonică a numerelor a şi b între două numere întregi.
b) Determinaţi intervalul / = ([a],[b]), unde [x] reprezintă partea întreagă a
lui x.
prof. Cristina Godeanu-Matei
VIII.197. Fie P, Q E Z[X] şi n;;:: I. Atunci (2P(n),P (n)-Q 2 (n)) =I~ (i) P(n)
2
şi Q(n)au parităţi diferite şi (ii) (P(n),Q(n)) = I (unde (M, N) este c.m.m.d.c. al

numerelor M, N)
(Generalizare a problemei E: 11978, G.M. 5-6/2000, pag. 244).
prof. Dan Dobrovolschi, Bucureşti
VIII.198. Aflaţi cel mai mic număr de divizori primi pe care îi poate avea numărul
a(a + 2b 3 + 7)(b + 1), unde a, b E N•.
prof. Ovidiu Gabriel Dinu, Bălceşti, Vâlcea
VIII.199. 1) Să se arate că o funcţie de gradul I, f: R ➔ R este constantă dacă şi
numai dacă /(x-a)= f(x+a), ('v')x e Rşi a e R•.
VIII.200. Fie a, b, c E R cu a+ b + c = O. Arătaţi că:
3 3 3 3
(a -b )3 +(b 3
-c 3 ) 3 +(c -a )3 =3(a-b)(b-c)(c-a)(a 2 -bc)(b 2 -ac)(c 2 -ab)
Anca Tuţescu, Craiova
CLASA A IX-A
x(y + 1)2 = 4z 2
~ Să se rezolve în R 3
sistemul: y(z + 1) 2 = 4x2 •
! z(x + 1) 2 = 4y 2
prof. dr. Dorin Mărghidanu, C.N. ,,Al.I. Cuza", Corabia
IX.242. Fie/: N* ➔ N*, o funcţie monotonă care pentru orice număr natural nenul,
verifică relaţia: f(f(n)) == n + f(l).
a) Să se arate că funcţia/ este strict crescătoare.
b) Să se determine funcţia/
praj Nicolae Papacu, Slobozia
Se consideră
triunghiul ABC şi punctele ME (AB), NE (AC), P E (MN) şi
ecţia
punctului P pe dreapta BC. Să se arate că unghiurile -t:.MRP şi -t:NRP
.. . . d .. . .. l . PM MB NC
sunt congruente daca ş1 numai aca exista re aţ1a - - == - :- .
PN AB AC
dr. Virgil Nicula, Bucureşti
r"· n, " " ~
uacă al, a2, ... , as sunt numere pozitive astfel încât a, + a2 == a3 + a4 == as +
+ a 6 == a 7 + a 8 == a, atunci a 8a 1 + a 2a 3 + a 4a 5 + a6a 7 ~ a 2 • Când avem egalitate?
" 4 (o..~1-l.:. ~ C.l.K) vta..U<-t~ Yroj Marian Mărgărit, Slobozia
IX.u( In triunghiul ABC cunoaştem: lungimea medianei AM este 2cm şi perime-
~l~i ~ste egal cu 8 cm.Demonstraţi că BC E [3; 4).
praj Gheorghe F. Molea, Curtea de Argeş
IX.246. Fie x, y, z e (O, co) cu x + y + z == 1. Demonstraţi că:
2
X -yz y 2 -ZX Z 2 -xy
-- - + - --+--- ~O.
x2 + x y2 + y z2 + z
praj Marius Mâinea, Găeşti
TY ~ă se demonstreze că în orice triunghi:
T~l): ·.: · +
- ma . la · + mc . le· >
mb . lb - p2 ;
2) ma +mb +mc +ia +i6 +ic~ 2[✓p(p-a) +.Jp(p-b) +.Jp(p-c)].

praj Marcel Chiriţă
IX.248. Arătaţi că triunghiul ABC este echilateral dacă şi numai dacă:
b+c A c+a 2B a+b 2 C 9
--cos 2 -+--cos -+--cos-==-.
a 2 b 2 c 2 2
proj Aurel Doboşan, Lugoj
CLASA AX-A
X.~Fie ABC un triunghi ascuţitunghic în plan astfel încât să avem:
~~-~ 3tgBtgC + 3,ge,gA = 81. Să se demonstreze că triunghiul ABC este echilateral.
student Cezar Lupu, Bucureşti
X.256. Fie P e R[X] un polinom neconstant cu proprietatea că P(2n) e o putere

întreagă a lui 2 pentru orice n ~ 1. Să se demonstreze că există a e Z şi n ~ 1 astfel
încât P(X) == 2a xn , ('v') x e R.
Gabriel Dospinescu
ARHIMEDE • Nr. 7-8 /2004 iulie-augusf
X.257. Arătaţi că în orice triunghi ABC este adevărată dubla inegalitate:

4R b c 8r
-~-+-~-.
a le lh a
· prof. Alexandru Szoros
xy{ Fie f (x) = x 2
- x +I . Demonstraţi că pentru orice număr natural m > I,
numerele m, f(m), f(f(m)), ... sunt două câte două prime între ele .
.,. " ' ~ prof. Roxana Aron, Rm. Vâlcea
7;,. ~ă se rezolve ecuaţia: x 4 + ax 3 + bx 2 +ex+ 16 = O ştiind că are rădăcinile
.... I I I 1 ._ d . b
strict poz1t1ve ş1 - +- +- + - = 2 , apoi sa se etermme a, , c.
Xi X2 X3 X4
prof. Aurel Doboşan, Lugoj
X.260. Fie tetraedrul ABCD şi punctele Bi
(AB, C1 E (AC, Di E (AD, G respectiv
E
Gi centrul de greutate al triunghiului. BCD respectiv BiCiD1 • Să se arate că

A,G,G1 sunt coliniare dacă şi numai dacă planele (BCD) şi (BiC1D1) sunt paralele.
_,, L prof. Nicolae Papacu, Slobozia
1/bl. Să se rezolve ecuaţia: 36x + 1OOx + 225x = 60x + 90x + I 50x.
Cezar lupu şi Damian Constantin
X.262. Să se determine toate ecuaţiile reciproce de grad 5, care au coeficienţii nu-
mere naturale prime şi care au rădăcinile numere raţionale.
prof. Nicolae Papacu, Slobozia
CLASA A XI-A
XI.241. Să se calculeze:
. 1(~==-
a) hm - I + 1 --=== + ... + --=~=- I J;
n➔oo n ~ .Jn2 +2 .Jn2 +n
. [I(
b) hmn -
n➔oo
l 1 ... +----,,::,--=-=-
---::,,:::==+-====+
n ~ .Jn 2 +2
I J-1+-2✓-2 ].
.Jn 2 +n
student Abdula Atila
XI.242. Se consideră şirul (xn)n~ cu x0 =O,xi =I şi (n + 2)xn+2 -(n + l)xn+i -
-xn = o.
1) Să se arate că şirul (xn) nu este monoton.
2) Să se arate că şirul (xn) este convergent şi să se calculeze limita sa.
(Se poate ţine cont de faptul că: lim(l +

n➔oo
~I! + ~
2!
+ ... +
n!
~J = e·t, (V) x E R.
prof. S. Rădulescu, P. Alexandrescu

ARNI/UDE Â Nr. 7-8 /2004 iulie-august
XI.243. Se consideră un şir de numere naturale {an}neN, aflate în progresie aritJne-

tică. Să se arate că a,, = n · a , a e N• dacă şi numai dacă:
a,a2 + a2a3 + ... + a„an+I e N, (V) n e N.
G1G3 + a2an-1 + ... +anal
prof. Traian Preda
XI.244. Fie (xn)n<!:t un şir de numere reale, convergent cu limita nenulă iar A e
e • l/2(R) o matrice ce verifică proprietatea că A" =(x"+k Xn+I) , k, /, m, n, p e

x,,+m Xn+p
e N•. Să se arate că detA =O<=> trA = 1.
CLASA A XII-A
XIl.193. Fie (G, •) un grup şif. G ➔ G o funcţie surjectivă cu proprietatea că:

f(f(x)f(xy) = yf(x), (V)x,y e G.
Să se arate că: a) f (x) = x 2 , (V) x e G; b) x 3 = e , (\f) x e G;
c) (G, ·) este grup abelian.
student Abdula Atila
XIl.194. Fie (G, ·) un grup şif. G ➔ G, f(xy) = (yx)", (V) x, y e G, şi n e N* un

morfism surjectiv. Să se arate că (G, ·) este un grup abe]ian.
Să se arate că: f
2
:XII.195. ln(I + x )dx = In 2 + 2: - 2 .
!1 1+ ex 2
prof. A ure/ Doboşan, Lugoj
cos" x)
+- ,.
XII.196. Să se calculeze:
f ln -1l+sin"x
n (
- dx, n N . e
D.M Bătineţu-Giurgiu
PREGĂTIREA OLIMPIADELOR
GIMNAZIU
O.G. 108. Dacă a 1, a2 , ••• , a„ e Z*, să se demonstreze că există i1, i2, ... , ik e { 1, 2,
... , n} astfel încât: a;I •a,2 · ... ·a;k ==l(mod.n).
prof. dr. Dorin Mărghidanu, C.N. ,,Al./. Cuza", Corabia
ARHIMEDE A Nr. 7-8 / 2004 iu lie-ougust
O~. Să se arate că pentru orice numere pozitive a şi b are loc inegalitatea:

~+t~s 8(a+bt +¾).
Vasile Pravăţ şi Titu Zvonaru, Comăneşti
Să se demonstreze că: (x )(.!. + _!_y + .!.) ~ 3

8
8
O.G. 110. a) + y8 + z 8 9
, ('v') x, y, z e
X Z
E R*, xy + yz + zx * O.
b) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale sistemul:
l
xyz=l
xs + y8 + zs
O.G. 111. Fie a, b, c > O, abc = 1. Demonstraţi

=_!_ + _!_ + .!_
X y
că:
Z.
~+✓:,+:i + ✓:,:~ ~ a+:+c ·

prof Marius Mâinea
O.G. 112. Se consideră
o tablă de şah (8 x 8) din care se îndepărtează 4 colţuri. Să
se determine numărul minim de triunghiuri cu aceeaşi arie care acoperă suprafaţa
din tabla de şah rămasă.
prof I. V. Mafiei
O.G. 113. Determinaţi numerele întregi x, y, z, t nenule astfel încât:
I 1
xy+-+-= 2005.
z t
. _/ prof Jon Burcă, Slatina
op-114. Demonstraţi că pentru orice x, y, z >Oare loc inegalitatea:
I I 1 9k
kr + ,,,r.: + "r ~
w
, unde k este un numar natural, k ~ 2.

v x ţ y !!.; z x + y + z + 3(k - 1)
(O generalizare a problemei IX.136 din RMT nr. 4/2003, autor Adrian Borza).
prof Titu Zvonaru, Comăneşti
LICEU
O.L. 142. Dacă ABC este un triunghi astfel încât A, B, C e ( O, ; ) , atunci:

_ _l-=c==+--1. . . . . . .- + - - l = = ~ 2 ✓6.
sinA✓cosA sinB✓cosB sinC✓cosC
ARfflh\EDE Â. Nr. 7-8 /2004 iulie-august
O.L. 143. Dacă a; E R, i = 1,n,n ~ 3 ,astfel încât ja;I ~ M,(V)i = f,";;, unde M> O,
M - fixat, demonstraţi că:
~ ~_~
L..Ja, . . _
L.ia,a., < M2( 4+ n(n - 3)) .
i=I i<,i 2
i,J=I
(Generalizarea problemei C.1742 din G.M. nr. 11/1995).

prof Gheorghe F. Molea, Curtea de Argeş
O.L. 144. Să se determine funcţiile/, g: R ➔ R cu proprietăţile:
2
a) f(xy+ / (x)) = f(x)g(x+ y), x,y E R;
b)d cw g(x)=l,atuncixE {-1, I}.
· student Gabriel Dospinescu, Paris
O Dacă a,b,xk > O (k = 1,2, ... ,n). Să se arate că:
2 2 2
· x1 X2 Xn n
2+ 2 + ... + 2 ~--'
ax1x 2 + bx2 ax2x 3 + bx3 axnxl + bx1 a+ b .
prof Mihail Bencze, Braşov
PROBLEME SPECIALE
h
S.4. Let Fn and Ln be respectively the n' Fibonacci and Lucas N umbers. That is,
F0 = O, .Fj = I and for n ~ 2, Fn = Fn-i + F,,_ 2 and L0 = 2,fi = I and Ln = Ln-t +
+ Ln-l, for n ~ 2. Prove that, for all non negative integer k-::f:..1
n F/J.! L
S(n) - "'"" k < k and determine lim S(n).
- LJ
i=l
J.!+I
k
- F/+l
k
Ek - F/k (Lk - F'ik) 2 n~
Jose Luis Diaz-Barrero, Barcelona, Spain

S.5. For all n ~ 2, show that
i+ Ln {
3
3k--3k - -- - - - --4
- - +(k
2
k -3k
+3 _ __ 1)✓k 2 3 2
(k -l)~}=C2
2 n~.
k=2 2 2 2
S.6. For each positive integer n, letfi R ➔ R be the function defined by:
f(x) = L 2kcosh(kx). Prove that 1+ /(2x) ~ /2(x).
n(n+l) 2
ARHIMEDE Â Nr. 7-8 /2004 iulie-augusl
PROBLEME REZOLVATE
V.211/nr. 1-2/2004
O sacoşă costă cu un euro mai mult decât 7 penare. Cu suma de 204 euro se
pot cumpăra acelaşi număr de penare şi sacoşe. Să se afle preţul (în lei) unui penar
şi al unei sacoşe ştiind că ele se exprimă prin numere naturale, dacă 1 euro valorea-
ză 3 8200 lei.
prof Vasile Albu, Dej
Soluţie: Notăm cu s preţul sacoşei şi cu p preţul unui penar şi cu n numărul penare-
lor, respectiv sacoşelor. Avem relaţiile: s = 7p + 1 (1) şi n(s + p) = 204 (2). Din
204
(2) ⇒ n = - - e N ⇒ 8p + 1 E {l, 2, 3, 4, 6, 12, 17, 34, 68, 51, 102,204}, dar
8p+l ·
pe N ⇒ p E {O; 2}, decip = 2 şi s = 15. Un penar va costa 38200 • 2 = 76400 lei,
iar o sacoşă va costa 38200 • 15 = 573000 lei.
V.213/nr.1-2/2004
Arătaţi că numărul 6 2k · 3- 22k+l • 32k- 2este pătrat perfect.
Soluţie: 22k . 32k . 3- 22k . 2. 32k . .!. = 22k . 32k(3-~) = 22k. 32k . 25 = (2k . 3k-l . 5)2.
9 9 9
V .214/1-2/2004
Fie numărul natural n = 2004400022000044000002 .... Determinaţi numărul
de cifre ale lui n, ştiind că suma cifrelor numărului este egală cu 2004.
prof Liviu Oprişescu
Soluţie: Gândim numărul format din grupe: grupa I = 2004; grupa 2 = 40002; gru-
pa 3 = 200004; grupa 4 = 4000002 . . . Şi observăm că suma cifrelor din fiecare
grupă este 6. Mai departe 2004: 6 = 334 (grupe). Acum în grupa I avem 4 cifre, în
grupa 2 avem 5 cifre, ... , în grupa 334.avem 334 + 3 = 337 cifre ⇒ S = 4 + 5 + 6 +
337 38
+ ... + 337 = 1 + 2 + 3 + 4 + ... + 337 - 6 == '3 - 6 = 337 · 169 - 6 = 56947
2
(cifre).
11-12/2003
Să se afle cel mai mic număr natural care începe cu cifra 7 şi care prin trecerea
acesteia pe ultimul loc, numărul se micşorează de cinci ori.
prof Liviu Oprişescu
Soluţie: Avem: 1a1a2...ak_1ak ~ 5 · a1a2...ak 7 ⇒ ak = 5, mai departe:
7a1a 2 „.ak_15 =5 ·a1t1i, ..ak-i57 ⇒ ak-l ==8 ⇒ 1a,lli„.ak_285=5·a,ai .. .ak_2 85 ⇒ ak-i =2 ⇒

⇒ 7a1a 2 •••ak_ 3 285 = 5 · a 1a 2 ...ak_3 285 ⇒ ak-J = 4 ⇒ 7a1a2 ...ak_4 4285 =
►
= 5 · a 1a 2 ...ak_4 4285 ⇒ ak_4 = 1 ⇒ 7a1a 2 ...ak_514285 = 5 •a 1a 2 ...ak_5 14285 ⇒ ak-s = 7.

Algoritmul se opreşte ⇒ numărul este 714285.
V.6 din 5-6/2001

O populaţie de bacterii se dublează la fiecare oră. De câte ori s-a multiplicat la
1O ore?
Andreea Poptean, elevă, Liceul „Al. Vlahuţă", Bucureşti
Soluţie: Notăm cu a populaţia de bacterii ⇒ după o oră: 2 • a ⇒ după două ore:
2 · (2a) = 2 • a ⇒ ... după I O ore: 2 10 • a. Deci s-a multiplicat de 2 10 ori, adică de
2
1024 de ori.
V.7 din 5-6/2001

Ana este mai mare decât Paul, care este mai mare decât Maria. Eva este mai
mare decât Paul, Ioana este mai mică decât Ana şi mai mare decât Eva. Care este
cel de-al treilea, în ordinea vârstei?
Soluţie: Ana > Paul > Maria; Eva > Paul; Eva < Ioana < Ana ⇒ Ana > Ioana >
> Eva> Paul > Maria. Răspunsul este Eva.
O.G. din 5-6/2001

Găsiţi cel mai mic pătrat perfect:
a) mai mare decât 1OOO;
b) mai mare decât 100.000.
Să se arate că dacă am aflat cel mai mic pătrat perfect mai mare decât 102n - 1,
putem afla cel mai mic pătrat perfect mai mare decât 102n + 1 prin maxim 4 înmulţiri.
Soluţie: a) I OOO = 1O · 100 > 3 · 3 · 10 · 1O = 30 • 30. Dacă a2 este pătratul căutat
avem a> 30·' 31 2 = 961 '· 322 = 1024·,
b) I 00000 = 1O · 1O · I OOO < I O · 1O · 1024 = I O · 1O · 32 · 32 = 3202 şi
100000 = 1O · I O · I OOO > I O · I O · 961 = 1O · I O · 3 I · 31 = 3102• Deci 31 O < a <
< 320. Dacă a= 315 ⇒ 315 2 = 99225; dacă a= 317 ⇒ 31?2 = 100489; dacă a=
= 316 ⇒ 3162 = 99856 ⇒ 3172 = 100489 este numărul căutat.
Dacă a 2 < 10 2"-1 <(a+ 1) 2 ⇒ a 2 • 100 < 10 2n+t <(a+ 1)2 • 100 ⇒ (a· l 0) 2 < 10 2n+J <
<(a· 10 + 10)2. Calculez A1 =(a• 10 + 5) 2 •
Dacă A1 < 10211 +1 , calculez A2 =(a· 10 + 7)2; dacă A2 < 10 2"+ 1 calculez
A3 =(a· l O+ 8)2 şi A4 =(a· l O+ 9)2; dacă A2 > I 0 211 +1 calculez A3 =(a· l O+ 6)2 .
Dacă A1 > I 0 2"+ 1 , calculez A2 =(a· 1O+ 3)2; dacă A2 > 10 2"+ 1 calculez
A3 =(a•10+2)2şi A4 =(a•10+1)2;dacă A2 <10 2
"+
1
calculez A3 =(a-10+4) 2 •
Deci maxim 4 încercări.
ARHl/1\EDE _. Nr. 7-8 /2004 iulie-august
VI.167/3-4/2003
Să se arate că există numere naturale care au ultimele cifre 2002 şi sunt divizi-
bile cu 2003.
prof Aurel Doboşan, Lugoj
Soluţie: Deoarece I os şi 2003 sunt prime între ele, rezultă că există k, I e N• astfel
încât I os ·
k- 2003 - I = I , de unde I os k + 2002 = 2003/ + 2002 + I sau I os k +
+ 2002 = 2003(1 + 1) , de unde concluzia.
P .160 din nr. 7-8/2002
Dacă a, b, c sunt laturile unui triunghi ABC, atunci: ( b +:)( +;) <:: +
b (b 1)2.
prof Vasile Albu, Dej, jud Cluj
Soluţie: Avem: ( b+: xb +:) =b+b(: +:)+ 12 (I); dar : +: <:: 2

2
(2). Din
(I) şi (2) ⇒ ( b +:)(b +:)<:: b 2

+2b · I +12 =( +I)
b
2
•
O.G.84 din nr. 9-10/2003

x2 + y2 + z2 + x + y - z = -4
Să se rezolve în numere reale sistemul: ___ r.-:-;; .
{ .Jx-z + 1 +vY+ 2 +xz- y = l
prof Gheorghe F. Molea
Soluţie: Din prima ecuaţie scădem dublul celei de a doua ecuaţii obţinând:
2 2
x 2 + y 2 +z 2 +x+ y-z-2.Jx-z+ 1-2.Jy+2 -2xz+2y =-6 <=> (x +z -2xz)+
+(y 2 +2y+ I) +(x-z + 1-2.Jx-z+ 1 + l)+(y+ 2-2.Jy+2 +I)= O<=> (x-z) 2 +
x-z=O
y+l=O
+ (y+l) +(✓x-z + I -1) +(.Jy+ 2 -1) =O. Deci
2 2 2
--- , de unde
.Jx-z+l-1=0
.Jy+2 -1 =O
rezultă {x = z .Deci soluţia sistemului este: x= z=k e R; y = -1.
y=-1
O.L.99 din nr. 1-2/2003

a) Fie ne N, n ~ 3. Să se arate că pentru oric.e număr natural x, x ~ 2, numărul
x" se scrie ca diferenţa pătratelor a două numere naturale nenule şi prime între ele.
b) Să se determine x e N• pentru care x sau x 2 se scrie ca diferenţa pătratelor a
două numere naturale nenule şi prime între ele.
prof Nicolae Papacu, Slobozia
ARHl/1\EDE _. Nr. 7-8 /2004 iulie-august
Soluţie: Observăm pentru început că dacă (y, z) = 1, atunci y şi z nu sunt amândouă

pare.
a) Fie n ~ 3 şi x E N*, x ~ 2, y, z E N* astfel încât xn =y 2 - z 2 cu (y, z) =I.
Vom arăta că ecuaţia are soluţii ('v') x E N* şi (y, z) =I.
Dacă x E 2N* + I, atunci din x" = (y-z)(y + z) alegem {y-z = 1 , de unde

y+z=xn
xn + I x" -1 • . . ...
y =--, z =- - . Avem y, z E N şt (y, z) = I (pentru y şt z sunt doua numere
2 2
naturale consecutive).
Dacă x E 2N*, atunci alegem 1y- =!n şi·

y+z=-
z imediat y = x" + I, z =E'._ _ I ,
4 4
2
n
unde ~ E 2N* (n ~ 3 şi x E 2N*). Atunci (y,z) = 1pentru că y şi z sunt două nu-
4
mere impare consecutive.
b) Fie x = y2 - z 2 c> x = (y-z)(y + z). Dacă x E 2N* + I, atunci alegem
z adică ly = x-1
x; şi (y, z) = I şi zs~nt numere naturale consecutive).
1
1
y- = , (y
{ y+z=x
z=--
2
Dacă x E 2N•, atunci y şi z au aceeaşi paritate şi cum (y, z) = l, atunci y şi z sunt
impare. Cum 8 I y 2 -1, 8 I z 2 -1 ⇒ 8 I y 2 -z 2 şi deci x = 8t,t E N•. Atunci alegem
y- z = 2 {y = 2t + 1 (y,z) = 1 (y
{y + z =4t , adică
z = 2t -1
şi şi z sunt două numere impare consecu-
tive). Deci ecuaţia x =y 2 - z 2 au soluţii cu (y, z) = 1 pentru x E 2N• sau x E 8N•.

2 2
x +I x -1 .
Fie x 2 =y 2 -z 2 • Dacă x este impar, alegem y=--,z=--şt (y,z)=l
2 2
pentru că y - z = l .
Dacă x E 2N• atunci y şi z au aceeaşi paritate şi cum (y, z) =I, atunci y şi z sunt
impare şi atunci 81 y 2 - z
2
= x 2 ⇒ 8 I x 2 ⇒ x este par: x = 2x1 • Deci 81 4xf ⇒ x1
y-z = 2
este par. Deci x=4t,t e N*. Atunci (y-z)(y+z)=16t 2 şi alegem ,
. { y+z =8t 2
y = 41 2 + l
de unde şi (y, z) = 1 pentru că y şi z sunt două numere impare consecu-
{ z = 41 2 -1
tive. Deci ecuaţia x 2 = y 2 -z 2 au soluţii pentru x e· 2N* + 1 sau x e 4N*.
IX.5 din nr. 5-6/2001
Dacă n E N, n ~ 2, să se rezolve ecuaţia: [x]3 + 2 • L

n-1 [
x +-
k] = 2 •.[nx] + 3.
k=I n
Soluţie: Conform identităţii Hermite, avem: I[x + ~]n = [n•x], ('v') x e R ~

k=O
~ }:[x + ~] =[nx]-[x] , (\t) ~ eR, (1 ). Cu ajutorul relaţiei (1) ecuaţia dată devi-
k=I n
ne: [x]3 + 2 • [nx]-2 •[x] = 2 •[nx] + 3 ~ [x] 3 -2[x] = 3 ~ [x] •([x]2 -2) = 3, (2).
Din (2) se deduce că [x] este divizor întreg al lui 3, adică [x] e {-3, -1, 1, 3}, (3).
Verificând elementele mulţimii (3) în egalitatea (2), rezultă că sunt soluţii ale ecua-
ţiei (2) numai [x] e {-1, 3}, adică [x] = -1 sau [x] = 3 ⇒ x e [-1, O) u [3, 4).
IX.210 din nr. 7-8/2003

1. Fie p(x) = ax + bx + c cu coeficienţi reali. Dacă IP(2)1 > 17, să se arate că
2
în intervalul [O, l] există cel puţin un număr raţional ro, astfel ca lp(r0 )I > 1. Gene-
ralizare.
proj Alexandru Lupaş, Sibiu
Soluţie: Prin reducere la absurd, presupunem: (*) lp(r)J ~ 1, (\t) r e Q n [O, l].
a= 2p(0)-4p(½)+ 2p(I)
Deoarece b =-3p(0)+4p(½)- p(I), din(*) rezultă: (I) !al :<; 8, i2ax+bl:<;8,
C = p(O)
(\t)x e [O, l]. Ultima inegalitate din (1) se poate justifica în unnătoarea manieră:
lbl :<; 8,2a+ b = p(0)-4p(½)+ 3p(I) şi -8 :<; 2a+b :<; 8.

Fie y 0 = 2, deci Syt -8y0 + 1 = l-8y0 (1- y 0 ) = 17. Prin ipoteză:
)I
(2) lp(y0 > l-8y0 (1- y 0 ). Deoarece: (3) p(y0 ) = a(y0 -r) 2 + (2ar + b)(y0 -
►
ARffl/1\EDE .A. Nr. 7-8 /2004 iulie-august
-r)+p(r), 0<y0 -ISy0 -rSy0 ,re [O, l].Din(3)-(l),alegândr= l,avem:

2 2
IP(Yo)I slal(Yo -1) +12ar+bl<Yo -1) +lp(r)I S 8(y0 -1) +8(y0 -1) + 1= I-8y0 (1-
- y 0 ), ceea ce contrazice (2). În realitate, se observă că am prezentat soluţia urmă
toarei proprietăţi:
Fie Yo e (--«>, -1] u (1, oo) şi p(x) = ax1' + bx + c, a, b, c E R. Dacă IPCvo) > I
> l -8y0(1-y0), demonstraţi că există r E Q n [O, 1], astfel ca lp(r) 1. I>
Rezultatul este optimal, în sensul că trinomul p * (x) = 8x 2 -Sx + 1 = 1-8x(l- x),
verifică IP* (r)I S 1, r e [O, I]. Pe de altă parte IP* (y)I S 1- 8y(1- y), IYI ~ I.
XI 224 din nr. 1-2/2004

Se consideră trinomul:
2 a 2 (b+c)+b 2 (c+a)+c 2 (a+b) (a 2 +b 2 +c 2 )abc d
p( x
) = x - - - ~ - - - - - - - - x + - - - - ~ - , o o e 1 Sa<
a+b+c a+b+c
< b < c s 2. Arătaţi că ecuaţia p(x) =Oare rădăcinile reale şi distincte, situate în
intervalul (I, 4).
prof. Alexandru Lupaş, Sibiu
abc
Soluţie: Avem: p(ab)=---(c-a)(c-b)
a+b+c
-abc
p(ac) --(b-a)(c-b)
a+b+c
abc
p(bc) =- - ( b - a)(c - a)
a+b+c
Din (4), având în vedere că a< b < c, rezultă: p(ab) > O,p(ac) < O,p(bc) > O şi
deoarece ah < ac < he concludem că rădăcinile lui p se află situate în intervalele
disjuncte (ab,ac), (ac,bc). Pe de altă parte, 1< ab <ac< he< 4 ne asigură cără-
dăcinile sunt situate în {I, 4).
IX.179 din nr.11-12/2002

Fie [r] partea întreagă a unui număr real r şi {r} partea sa fracţionară. Dacă
y: R ➔ R este definită prin y(x) = ½-11- 2{ x; 1 l se cere să se arate că pentru

orice x real:
i) _.!.sy(x)s.!.; ii) sin 7tX = sin(1ty(x)).
2 2
Soluţie: Dacă definim z: R ➔ R prin z(x) = 1t - 21tl.!_ -

2 2
{~+.!.}I,
21t 2
atunci afirma-
ţia din problemă va fi justificată în cazul în care reuşim să demonstrăm că pentru
orice x real: I) -~ ~ z(x) ~ 1t; II) sinx = sin z(x). Aceasta rezultă din faptul că
2 2
z(1tX) =1ty(x).
I) Ţinând cont de expresia analitică a lui z(x) inegalităţile rezultă imediat.
II) Pentru x e R avem: (1) z(x + 21t} = z(x), z(1t + x) = -z(x), z(-x) = z(x).
Din (I) se constată că este suficient să stabilim egalitatea (2) sin x = sin z(x) numai
pentru x e [-1t, 1t], adică pe un interval de lungime egală cu perioada comună a
funcţiilor z şi sin. Dacă x e [ O, 1], atunci z(x) = x şi deci (2) este verificată. Fie
x e [;, 1t l atunci v := 1t-x e [O,;], iar din (2) avem: sinz(1t-x) =sin(1t-x) =
= sin x. Dar ultimele două egalităţi din (I) ne arată că z(1t-x) = z(x). Prin urmare
am arătat că (2) are loc pe intervalul (O, 1t]. Deoarece atât z cât şi sin sunt funcţii
impare, concludem că (2) este demonstrată pe întreg intervalul (-1t, 1t].
IX.191 din nr. 1-2/2003

Presupunem că 4xi +bx+c =O are rădăcinile distincte, ambele situate în (O, I).
Demonstraţi că cel puţin unul dintre coeficienţii b sau c nu este număr întreg.
Soluţie: Prin absurd presupunem că b şi c sunt întregi. Dacă / (x) = 4xi + bx + c,
atunci f (O) şi /(1) sunt de asemenea numere întregi. Din f (0)/(1) > O rezultă
/(0)/(1) ~ 1. Dar, presupunând f(x 1) =f(xi) = O, O< x 1 < Xi < l, avem:
l ~ / (0)/(1) = 16x1(I - x1)xi (1- x 2 ) < 1, ultima inegalitate fiind strictă deoarece
"---v----'"----v----"
I I
<- <-
-4 -4
pentru egalitate ar trebui să avem x1 =x2 =.!_ , ceea ce este imposibil.

2
XII.149 din nr. 3-4/2003
Fie M mulţimea funcţiilor polinomiale p(x), de gradul trei care sunt nenega-
tive pe [O, l]. Se cere să se găsească cel mai mic număr '}.., astfel ca:
1 ('J..,-x)p(x)dx ~O, oricare ar fi p e M.
prof Alexandru Lupaş, Sibiu
Soluţie: Se constată că există o singură alegere a coeficienţilor c0 , c1, c 2 şi a puncte-
►
ARHIMEDE _. Nr. 7-8 /2004 iulie-august
lor distincte x 1, x 2 din (O, I), astfel ca egalitatea:
(3) lh(x)dx=c0 h(O)+c1h(x1)+c2h(x2 ) să aibă loc pentru orice funcţie polino-
3 ✓6 3 ✓6 . I
mială h de grad ~ 4. Mai precis X1 =s-10' X2 =5+10 ŞI Co =9, C1 =
5 5
= -(1 + X2),c2 = -(1 + X1).
18 18
Remarcăm faptul că c.i >O. Considerăm p * (x) = x(x - x 1)2 care evident este
un element din M. Impunem condiţia ca /* := (11. - 1 x) p * (x )dx să verifice I* ~ O•
Alegând în (3) h * (x) = (Â.- x)p * (x), obţinem I*= c2 (,.,- x2 )x2 (x2 -x1)2, ceea
ce înseamnă că trebuie să avem Â. = x 2 • În continuare cu această valoare a lui Â.,
adică (4) Â.=~+ ✓6

s -10
vom considera l(p)= r(x2 -x)p(x)dx, ('v)p(x) e M. Se con-
.h
stată că /(p) ~O. Aceasta reiese din (3), deoarece I(p) = c0 x2 p(O) + c1(x2 - x1) p(l) ~
~ O. În concluzie, valoarea minimă a lui Â., pentru ca 1(11. -x)p(x) ~O,

(v') p(x) e M este cea menţionată în (4).
Notă. O generalizare a acestei probleme este:
Fie w: (O, 1) ➔ [O, oo) o funcţie integrabilă (în sens propriu sau impropriu) astfel ca
1 w(x)dx >O, iar integralele !xkw(x)dx, k e N• să existe. Se cere să se determine cel mai
mic număr Â. n cu proprietatea: 1('A.,, - x) p(x)w(x)dx ~ O, pentru orice polinom de grad n
care este nenegativ pe [O, I].
În cazul problemei propusă w(x) = 1, iar Â.3 a fost determinat explicit. În caz
general, rezolvarea acestei chestiuni nu este uşoară. Găsirea explicită a lui Â.n este
cunoscută doar pentru w(x) = .J

I
sau w(x) = .Jx(I - x) .
x(l-x)
XI.171 din nr. 11-12/2002

all
2
Fie A= a 21 :: :::] cu proprietatea A = 0 3 , unde 0 3 este matricea zero
[
031 G32 G33
ARffl/1\EDE • Nr. 7-8 /2004 iulie-august
3 x 3. Se cere să se stabilească egalitatea: a11 · a12 + la22I a23 + la1 I a,3 = O•

la21 a22 a32 a33 a31 a33
prof Alexandru Lupaş, Sibiu
Soluţie: Fie cr 2 (A) suma din membrul drept a egalităţii, adică suma minorilor prin-
cipali de ordinul al doilea. Prin cr 1(A) notăm „urma" matricei A, adică suma ele-
mentelor situate pe diagonala principală. Se cunoaşte că are loc egalitatea (teorema
lui Hamilton-Cayley) p(A) = 0 3 , unde p('A.) = det(A - 'A,/3 ), mai precis
A3 - cr1 (A)A 2 + cr 2 (A)A- det(A)/3 = 0 3 •
Din ipoteză, A 3 = 0 3 şi det(A) =O. Astfel găsim cr 2 (A)A = 0 3 • Deci sau
A.= 0 3 , caz în care avem evident cr 2 (A) =O, sau cr 2 (A) =O.
RUBRICA REZOLVITORILOR DE PROBLEME
BUCUREŞTI. Şc. Nr. 30: Cls. a VI-a. Silion Patricia (9) (prof. Ana Şincan).
Şc. gen. Nr. 39: Cls. a V-a. Filip Anca (7), Radu Andrei (7); Cls. a VI-a. Aloman
Alexandru (10), Petrache Cătălin (13) (prof. Marin Goşoniu). Şc. Nr. 45 „Titu
Maiorescu": Cls. a VI-a. Bujor Adrian (3) {prof. Mălăescu Adrian). Şc. gen.
Nr. 70: C/s. a V-a. Leca Beatrice Ana (7), Oprea Andreea Ionela (11), Şutan
Dragoş-Vasile (15), Gheorghe Loredana (7), Hrabac Claudia (4), Iordache Ana
Maria (7), Moisescu Alina (8), Ştefănucă Andreea (12), Vasile Florinei Laurenţiu
(9), Vasile Tiberiu (5); Cls. a VI-a. Criţu Adrian (10); C/s. a VII-a. Popa Livia (5),
Frîncu Crina (10); Cls. VIII-a. Tudosie Răzvan (16) (prof. Liviu Oprişescu). C.N.
,,Mihai Viteazul": Cls. a IX-a. Mălăescu Alexandru ( 1O); Cls. a XI-a.
Alexandrescu Diana ( 1O).
CONSTANŢA. C.N. ,,Mircea cel Bătrân": Cls. a V-a. Văcaru Andra Clau-
dia (11), Coja Sebastian (10), Briceag Raluca (10), Bosînceanu Adina (10), Păun
Monica (11 + 8); Cls. a VII-a. Dristaru Dragoş (5), Zăuleţ Raluca-Ioana (5) (prof.
Mihai Contanu). Lic. teoretic „Ovidiu": Cls. a VIII-a. Caramihale Traian (7).
CORABIA (jud. Olt). Şc. gen. Nr. 4. Cls. a V-a. Minuţă Aurelian (14 + 16),
Petrică Alexandra Mădălina (5 + 6).
CRAIOVA (jud. Dolj). C.N. ,,Carol I": Cls. a V-a. Stanciu Ioan (17 + 4)
(prof. Stanca Monica, Ciurea Raluca). C.N. ,,Fraţii Buzeşti". Cls. a V-a. Dan Ana
Veronica (8), Gincă Adrian (5), Becea Claudia (6), Dobrescu Diana (7), Olteanu
Alina (7), Tacă Radu (6), Iordache Mihai (7), Ghenghe Ioana (7) (prof. Nicolae
lvăşchescu). Şc. 22. ,,Mircea Eliade". Cls. a IV-a. Stanciu Ioan (7) (înv. Vanţu
Angela).
DEJ. Şc. ,,Avram Iancu". Cls. a V-a. Kiss Adrian Vlad (6), Lorinţ Cristina
(6) (prof. Gheorge Giurgiu).
►
ARfflAHDE A Nr. 7-8 /2004 iulie-august
GĂEŞTI (jud. Dâmboviţa). Şc. Nr. 6 „Şerban Cioculescu": C/s. a IV-a.

Bumbeş Alina (5), Stroescu Cosmin (5 + 5), Constantin Mădălina (5) (înv. Roşescu
Rodica); Cls. a V/-a.Borcănescu Ionuţ-Adrian (6), Stănculescu Alexandru (4),
Ivănescu Andreea-Cristina (4 + 7), Nae Ionuţ Alin (6), Lazăr Andrei Alin (6), Ba-
dea Cristina (7), Ioan Răzvan Alexandru (7), Chiriţă Raluca (7), Iordache Cosmina
(7) (prof. Turcu Adrian); Cls. a VI-a. Nicolae Alina (11); C/s. a VIII-a. Ivaşcu An-
drei Viorel (11) (prof. Nicolae Grigore).
HUNEDOARA (jud. Hunedoara). C.N. ,,Iancu de Hunedoara":
Cls. a VII-a. Bobora Răzvan (8); C/s. a X-a. Barbu Vadim (8), Băcean Sebastian
(8), Drăghici Alexandra (8), Lăzăriciu Cristina (8), Vlad Diana Mirela (8), Albuţiu
Ioana (4), Blidaru Ciprian (4), Brahe Adina (8), Poenar Ana-Maria (8), Hăzulea
Adriana (4), Radu Alexandru (8), Andrica Florina Maria (8), Mijea Mihaela (8),
Modîrcă Oana Andreea (8), Gheorghe Roxana Maria (8) (prof. Viorel Cornea).
LUGOJ (jud. Timiş). Şc. gen. Nr. 4. Cls. a V-a. Dulcă Alexandra Andreea
(6); Cls. a VI-a. Popescu Cristian (5), Grecea Ancuţa (6), Dragoş Graţiela (6),
Dulcă Alexandra (6), Stanciu Adrian-Ilie (6), Ivan Andreea (6), Moacă Bogdan
Patricia (5); C/s. a VIII-a. Hamei Andreea (6 + 6), Florea Lorena (6 + 6), Suciu
Adrian (6 + 6), Laudacescu Florin (6 + 6), Ghencian Daniel (6 + 6), Jurj Filip (6),
Svetlak Andrada (5), Başiu Silvia Maria (6 + 6), Ursulescu Andreea (5), Olariu
Laurenţiu (6), Martin Doris (6), Cechiu-Crista Cristina (6 + 6), Simionescu Denisa
(6 + 6), Gyori Andreea (6 + 6), Tega Cristina (6 + 6), Tulopan Alexandra (6),
Purtan Florina Daiana (6), Roşian Lavinia Adela (6) (prof. Sebastian Gheorghiţă).
C.N. ,,Iulia Hasdeu". C/s. a V-a. Ionaş Samuel Ioan (5). Cls. a VI-a. Stanciu
Dorinela (8 + 1O), Stanciu Adriana (8 + 11 ), Kiss Lorant (7 + 5); Cls. a VII-a. Vasi
Lavinia (4) (prof. Bot Trandafir); Cls. a IX-a. Madoni Roxana-Lia (7), Pătruţă
Alexandru (8) (prof. Aurel Doboşan).
ODOBEŞTI (jud. Vrancea). Lic. ,,Duiliu Zamfirescu": Cls. a V-a. Vespan
Laura (6), Negru Felicia (6), Dobre Cristi-Mirel (6), Cornea Victor (6), Chiţacu
Alina (6), Rugină Diana (6), Mafiei Adelina Elena (6), Mihalache Liliana (6),
TALON DE CONCURS
Redacţia revistei „ARHIMEDE" organizează periodic pentru elevii rezol-

vitori de probleme concursuri dotate cu următoarele premii:
Premiul I - 1.000.000 lei
Premiul II - 500.000 lei
Premiul III - 300.000 lei şi
Menţiuni constând în 10 abonamente anuale.
Talonul de concurs se va trimite în plicul cu probleme rezolvate.
Numele câştigătorilor de la ultimul concurs vor fi publicate în numărul
9-10/2004 al revistei.
ARHIMEDE Â. Nr. 7-8 /2004 iulie-august
Amarandei Alexandra (6), Diaconu Iulian (6); Cls. a VI-a. Băncilă Larisa (6), Tuţu
Ionuţ (6), Murguleţ Ionuţ (6), Hothog Bogdan (6), Tranciuc Cristina (6), Lungu
Marius ( 6), Cornea Cosma Ana Georgiana (6) (prof. Tarciniu Vasile).
PETREŞTI (jud. Dâmboviţa). Stănculescu George (5).
RÂMNICU-VÂLCEA (jud. Vâlcea). Şc. Gen. Nr. 9. Cls. a VII-a. Vlăsceanu
Georgiana ( 1O).
TÂRGOVIŞTE. Şc. ,,Tudor Vladimirescu": Cls.a V-a. Popescu Andreea
Georgiana (10), Duţulescu Marius Elvis (9).
Erată
În numărul anterior (5-6/2004) al revistei Arhimede, pe coperta a IV-a,

' rândul al treilea de jos, în loc de: ,, Faima revistei franceze a lui Crelle " se
' va citi: ,,Faima revistei berlineze a lui Crelle ".
NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
ŞCOALA I ADRESA ŞCOLII/ TELEFON _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
CLASA _ _ _ JUDEŢUL _ _ _ _ _ _ _ ORAŞUL _ _ _ _ __
TELEFONUL ELEVULUI/ ADRESA ELEVULUI _ _ _ _ _ _ _ __
ELEV AL PROFESORULUI: _ _ _ _ _ _ _ _.,,__ _ _ _ _ __
►
REVISTĂ LUNARĂ
-.
ARHIMEDE
-
I REVISTĂ DE CULTURĂ MATEMATICĂ
. - -- --
, ·~
t
b • ,,. ,1•
~ lf •• ... • •
.. . "
MEMBRII FONDATORI Al REVISTEI ARHIMEDE
prof. univ. dr. Ion Coja, ccrcc@or şt. dr. Petruş

J\ lcxandrcscu, pro[ Diomid Perciun, cc. Gheorghe • Ru găm colaboratorii revistei „Arhimede" ca
Plcşa,cc. Radu Rogoz, jurist Constantin Udrea, jurist problemele propuse să fie în soţi te de solu\ ii
Nicu C rişan, ing. Ştefan Dorin Furnică complete şi cvcnnial de comentarii legate de
prob leme înrudite publicate sau cunoscute.
Problemele să nu fie banale, chiar dacă sunt
propuse pentru ni velul clasei, să aibă o
anumi tă substa n ţă, o notă de o rig inalitate.
Editura dispune de numere ale revistei Elevii care doresc să trimită probleme propuse
Arhimede din anii 2001, 2002 ş i 2003, la şi sunt în faza de d ebut sunt rugaţi să consulte
preţ uri convenabile. Cei interesaţi sunt profesorii lor sau colegii cu multă exper i enţă.
ru gaţi să ne contacteze. Se propun probleme după o muncă su sţinută ş i
Redacţia
acumu larea unei bogate experienţe .
• • Articolele sau notele matematice să fie

• redactate corect. Erorile care se pot strecura în
I publicaţie vor avea o dublă responsabilitate: a
autorului şi a redacţiei. Articolele sau alte
materiale trimise spre publicare să fie însoţite
şi de o scurtă bibliografie sau men ţi onarea
sursei de in sp i raţie ( INTERNET, o anu mit ă
lucrare etc.).
• S timaţi colegi, revista „Arhimede" arc deja
n umeroş i pri eteni, dar şi recunoaşte rea
forurilor ştiinţ i fice şi a in stituţiilo r de stat
' abilitate. Este un fapt real că ne contactează şi
ne trimit materiale personalităţ i de prestigiu ,
institu te de cercetare academ i că, colegii
na\ionalc, licee şi şcol i din ţară şi din
comunităţ i rom â neşti de peste hotare. Toate
Î11 a t e ntia co la borato rilor 11o ştri! acestea ne onorează nespus de mult şi în
Corespondenţa se va trimite astfe l: acelaşi timp ne obligă la rcsponsab ilită\i
sporite. Dar nu ma i puJin imporlan tă pentru noi
Editura Paralela 45 este colaborarea dumneavoastră, a colegilor ş i
Pia!a Presei L ibere nr. 1, Casa Presei elevilor noştri din toată ţara la această revi stă a
~
Libe re, corp C2, mezanin 6-8, sector 1, noastră , a tuntror.
71341, Bucureşt i • • Revista având c uprins bilin gv (română
sau ,.
Bu cureş ti , OP 33, CP 13
••
eng l eză), articolele, unc ie ru brici de
probleme, alt e mat eriale pot fi publicate
direct în limba e n g leză. Articole le, notele
. '
ij
E-mai l: r_arhimcde@cdituraparalcla45.ro mate matice vo r fi în soţite de un rezumat
(Abstract) în limba en gl eză (30 - 50 de
Persoană de contact: Florin Voinea c uvinte care să in cludă te rme ni semnifi-
ca tivi folosiţi în lu crare).
Colegii profesori pot contacta redacţia revistei • Pe ntru a se e limina riscul a p ari ţie i unor
astfel: erori de tehnored acta re, auto rii s unt ru gaţ i ,
dr. Sorin Rădul escu: 02 1 - 224. 70.46
dr. Petruş A lexandrescu: 021 - 647.70.35
cl acă au ac eas tă posibilitate, să t rimită •••
sau 0745 458 59 1
materialele tehnoredactate î n WORD 97
prin 1>0ş ta e l ectro ni că pe adres a :
..,
cil ibimoise@ hotmail.com
sau pc di schetă împreună cu lis tarea
Te/,11oredactare: Car111e11 Rădulescu li m ba ro m â nă (ş i eventual în engl eză).
Tiparul executat la tipografia Editurii
PARALELA4S
Piteşti, 110174, str. Fraţii Goleşti 11r. 128- 130
A····R. H/F,~-~M ~E- D E
REVISTĂ DE J:ULTURĂ. MATEMATICĂ
Mari matematicieni ai lumii

BERNHARD RIEMANN·- (1826-1866)
Gcorg Friedrich Bcmharcl Ricmann ( 17 sep- 1854, lucrarea a devenit clasicfl. iar Ricmann a
tembrie 1826-20 iulie 1866) a fost un matcmati- devenit primi docent (adică era plătit din taxele
ci:m gcnnan care a adus i1nportan1c contribuţii in celor care-i audiau cursurile).
anali7}1 şi gcomclric. uncie dintre ele pregătind În 1855 Gauss moare. in locul lui trccflnd
calea pcntm 1coria rclativi1[1ţi i generalizate. Dirichlct. Doi ani mai târziu, Riemnnn, a cănii
S-a născut într-un mic sat din Hanovra. ca sănătate se deteriorează rapid. este numii profe-
al doilea fiu din cei şase ai unui pastor luthcran. sor extraordinar.
Toa1;i viaJa a fost un timid şi a avut o sănătate În mai 1859 moare şi Dirichlct. iar pc pos-
şubredă. tul lui trece Ricmann. Pentru prima dată el arc un
În ciuda condiţii lor modeste ale tal_filui său. salariu suficient penim a se intrcJinc. De altfel,
Ricmann a obtinut o bum1 cduca1ic. lncă din de acum încep să vin:\ binemeritatele onomri.
gimnaziu a studiat operele marilor matema- În august 1859 a devenit membru cores-
ticieni Lconhard Euler ( 1707 - I 7fi3) şi /\dricn pondent al Academici de Ştiinţe din Berlin.
Lcgcndrc ( 1752 - 1833). În perioada 1846- '47 După cum cerea trad iţia. Ricmann a prezcniat
a studiat filologia şi teologia la Universitatea un raport asupra ccrcctârilor în care este impli-
din Găttingcn. dar a audiat şi cursul despre me- cat. Titlul expunerii era Asupra uumcre/or pri-
1oda celor ma{ mici pătrme, !inut de Gauss me mni mici decât w1 mmuir dar. Aici apare
(1777 - 1855). ln 1847 tatăl sfm a fost de_ acord să renunţe la teo- pcntni prima da1,i enunţul care ulterior se va numi Ipoteza lui
logic şi să inccap,, studiul matematicii. Intre 1847 şi 1849 a au- Riemtmn.
diat cursurile lui Dirichlct ( 1805 - 1859). Jacobi ( 1804 - 1851 ). Ipoteza lui Ricmann (str:ms legată de pmblema ,listrib11/iei
Stcincr ( 1796- 1863) şi Eisenstein (1823 - 1852). la Universi- numerelor prime) este la ora actuală una dintre cele mai cerce-
tatea din Berlin. S-a împrietenii cu Dirichlct, care 1-a influcn!at tate probleme de matematică. În 1900. pc lista lui fli/bert cu cele
în fommrca interesului matematic. 23 de probleme, aceasta figura la număml 8. Actualmente este
La 16 decembrie 1851 a obJinut doctoratul, sub îndruma- printre cele 7 probleme ale 111i/e11i11/11i (stabilite în anul 2000 de
rea lui Gauss. cu o teză strălucită în domeniul teoriei funcJiilor Institutul de Matematicii Clay din Massachusetts). pcntm a căror
complexe. În această teză el stabi leşte aşa-numi tele ec,w/ii rezolvare se oferii un premiu de cătc un milion de dolari.
Ca11chy-Ricma1111 (cunoscute totuşi înaintea sa), care asigură De-a lungul carierei sale, Ricmann a publicat lucrări în
analiticitatca unei funqii de o variabilă complcxii, precum şi domeniul analizei, ceua1iilor cu derivate parJialc, electricităţii,
conceptul deosebit de fructuos, care ulterior avea să se nu- căldurii. În 1857 publică lucrarea TeoriajimC{iilor abe/ie11e, iar
mcască.rnpra/a(ci riemmmimui. în 1861, în lucrarea Asupra unei probleme de 1ru11smirere a căl
La recomandarea lui Gauss. Ricmann a primit numirea pc durii. dezvoltă teoriaformelvrpălratice.
un post la Universitatea din Gtittingcn. Pentru a putea Jinc Lucrările sale au fost publicate, înccp,ind cu 1868, prin
cursuri trebuia să mai treacă un examen - Habilitation. Discr- grija lui Richard Dcdckind ( 1831 - 1916). care îi fusese student
taJia pos1doctorală pregătită rezolva o problemă pusă de în anii 1855 şi 1856.
Dirichlct, iar tillul era Asupra posibilită(ii repreze11ttiriijimcţi in 1862 Ricmann s-a căsătorit cu Elisc Koch, sora unui
ilor c:u ajutorul seriilor trigonometrice. Aici Ricrnann clarifiC:1 prieten. Ln un an de la căsătorie a contractat o răceală care a
noţiunea de intcgrabilitatc, definind ceea cc acum numim inte- condus la o tubcrculozlL fnccrcând să lupte cu boala. s-a dus în
gralei Riemunn, lucrarea consacnindu-1 ca egal al lui Dirichlct. zone mai calde. în Italia. unde face uncie călătorii în perioada
Pentru a finaliza /-fabilitation-ul. i se cerea s:i prezinte în fata 1862 - 1866. Revenit pc malul lacului Maggiorc la 16 iunie
Consiliului Universităţii din G0ttingcn încă o conferinţă. 1866. moare pc 20 iulie.
El a pregăti t trei: două despre electricitate şi una de geome-
tric. Gauss ii propune s-o prezinte pc cca intitulată Despre Nicolc1a-Francisca GOŞONIU.
ipotezele ctm.! stau la baza geom etriei. Susţ in:.1nd-o pc IO iunie Niculaie-Marin GOŞON I U
·~.... =
=
)~
V Q.
a. =
o .s
(.) -a ISSN i 582-0076
<,_
s:::
eo 6
·- o
"' N
~@
PREŢ:
iJ
EDITURA
30.000 / 3 lei
O 8>
948362 01401 1

Arhimede 7-8.2004

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arhimede 7-8.2004

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

re vistă de cultură m at ematică

r-: articole • note matematic~

• Probleme de extrem în fizică / 18 • Rubrica rezolvitorilor

EDITOR: · EDITURA PARALELA 45

dr. Petruş Alexandrescu

Webmaster Web site

• Six inequalities in tetrahedron by D.M Bătineţu-Giurgiu and Mihcily Bencze .... 2

COLABORATORI Al REVISTEI ARHIMEDE

de D.M. BATINEŢU-GIURGIU şi Mihâly BENCZE

În această lucrare ne propunem să prezentăm câteva moduri de a se obţine

•( - 1 + - 1 + ... + - 1 ) ~ n 2 , .(2), cu ega1·1tate daca- ş1. numai. daca- x 1 = x 2 = ... = x 11 •

A.P. Inegalitatea dintre media pătratică şi media aritmetică:

1. În orice tetraedru [ABCD] are loc inegalitatea:

, adică inegalitatea (7).

3. În orice tetraedru [ABCD] are loc inegalitatea:

( ~+~+~)·(r; +r; trc 2

Demonstraţie. Confonn inegalităţii A.A., pentru n = 4 şi

(r; +r; +r} +rJ)·(~+~+~+~);?; 16, (10)

Din identitatea (4) obţinem că: 16 · (~ +~ +~)

~ + ~) ~ (ro- + -rh + -re adică am obţinut inegalitatea ( 18).

Observaţie: A vând în vedere că în stabilirea inegalităţilor de mai sus am folo-

ii) În inegalitatea (7) avem egalitate dacă şi numai dacă r0 = rh = re = rd , egali-

IMBUNATATIREA UNEI INEGALITATI CONDIT/ONATE

Titu Zvonaru, Comăneşti

La OBM - 2001 a fost dată problema următoare:

atunci abc < Oşi relaţia a 2 + x 2 + y 2 ~ abc✓3 este evident adevărată.

xy ~I, (I), {x ~a, (2), x + y ~a, (3). Vom analiza

(4) rezultă: a ~x + y > ./J xy, adică a > ./Jaxy. Obţinem:

ASUPRA ARIILOR TRIUNGHIURILOR PEDALE SI

În prezenta lucrare vom calcula ariile triunghiurilor pedale şi podare asociate

at punctului M şi triunghiului ABC (triunghiul pedal asociat punctului M şi triun-

Studiem întâi triunghiurile pedale. În [4] se demonstrează că S(G) =. !,

propoziţia I, avem (a~c )2 = S(K) .

. ABC, atunci. S(O)-

= - .b - . D"m aceste doua- re Iaţu.. ob.ţmem: A

BA c sin(90° - C) c cos C . . d" BA BA 1 c cos C

S(O) =28 TTcosA .

TT cos A - B ~ 1, atunci avem S(J) ~ TT sin A = S([) , adică S(J) ~ S(f) .

mm· (S(K) , S(r)) ~ S(H) . Avem - S(r) TT sin -f Cum sm

(b 2 -c 2 )2(b 2 +c 2 +a 2 )cosA> a 2bc

Ţinând cont că triunghiul este ascuţitunghic, avem

mijloacele laturilor, imediat avem cr(O)= S( G) = S . De asemenea, cum triunghiul

= ; , adică axAC1 =byBC1 • Analog se demonstrează celelalte două relaţii.

Consecinţa 8. a) Dacă A„ B1, C 1 sunt punctele de contact ale cercului înscris cu

ax+b~+cz. Cum M e lnt(ABC), avem 2S= 2(aria(BMC) + aria(CMA) + aria(AA1B)) =

Propoziţia 9. Dacă cr(M) este aria triunghiului podar asociat punctului M e

aria(M2MM3 ) yzsin(l80° -A) yz .. .

Consecinţa 12. Dacă M e Int(ABC) c IntC(O,R), atunci OM s R şi

Ţinând cont de formulele pentru şi

Ia 4 -La 2b 2 =½I(a 2 -b 2 )2, Ia 2b 2 -ahcLa=fL(ac-bc) 2 , atunci obţinem

= 8(abc)2 + 'I.(c 2(a 2 -h 2 )2), atunci obţinem E =(abc)2(L(ab}2-16S 2 ) -

(propoziţia 11 ), şi atunci cr(M) ~ cr(P)

unghi pentru care S(/) ~ S(K) ~ S(f) ~ S( O). Pentru x =l , avem

3) Pentru x=l3 ' avem cr(G) 133 1

x =l avem cr(r) = 99 > 1 iar pentru x =A avem cr(K) = 3888 > 1

Propun În final următoarea conjectură: Pentru orice triunghi ascuţitunghic este

= 2STisin A= S(f) = S(N), a(K) =4S 3 \ 2 ,

Matematică, nr. 8, 1981.

PROBLEME DE EXTREM ÎN FIZICĂ

În acest paragraf vom prezenta şi demonstra, la nivelul claselor a IX-a sau a

(Xi +x2 + ... +xn)(..!...+_I + ... +-1J'2!n2.

Egalitatea are loc dacă şi numai dacă x1 = x 2 =... = x 11 •

de unde se obţine inegalitatea cerută.

Lemă (Inegalitatea lui Bemoulli). Fie x un număr real pozitiv şi n e N, n :2: 2,