Matematici Incepatori Vol I PDF

MATEMATICI PENTRU
NCEPATORI
*
Constantin M. ARCUS
2012
ii
Sotiei mele Liana, si p

arintilor mei Margareta si Marin.
Cuprins
Prefata vii
1 Multimi 1
1.1 Apartenent a si nonapartenenta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.2 Incluziune si nonincluziune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.3 Egalitate si nonegalitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.4 Multimea vid a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.5 Imagini de familii de multimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1.6 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.7 Diferenta a dou a multimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.8 Intersectia a dou a multimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
1.9 Reuniunea a dou a multimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
1.10 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
1.11 Frontiera unei multimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
1.12 Interiorul unei multimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
1.13 nchiderea unei multimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
1.14 Exteriorul unei multimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
1.15 Multimi conexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
1.16 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
I Geometrie 41
2 Figuri geometrice 43
2.1 Planul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
2.2 Dreapta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
2.2.1 Drepte paralele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
2.2.2 Drepte concurente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
2.3 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
2.4 Segmente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
2.4.1 Figuri geometrice convexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
2.4.2 Poligoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
2.4.3 Paralelogramul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
2.4.4 Trapezul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
iii
iv CUPRINS
2.5 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
2.6 Semiplane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
2.7 Semidrepte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
2.7.1 Unghiuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
2.8 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
2.9 Discul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
2.10 Cercul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
2.11 Teza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
3 Transform ari geometrice 81

3.1 Transformarea identitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
3.2 Simetria central a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
3.3 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
3.4 Translatia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
3.5 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
3.6 Simetria axial a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
3.7 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
3.8 Drepte perpendiculare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
3.8.1 Unghiul drept. Triunghiul dreptunghic . . . . . . . . . . . 113
3.8.2 Dreptunghiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
3.8.3 Trapezul dreptunghic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
3.9 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
3.10 Rotatia n jurul unui punct . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
3.11 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
3.12 Figuri geometrice congruente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
3.12.1 Rombul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
3.12.2 P atratul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
4 Lungimea unui segment nchis 133

4.1 Adunarea lungimilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
4.2 Multiplicarea lungimilor cu numere naturale . . . . . . . . . . . . 135
4.3 Compararea lungimilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
4.4 Sc
aderea lungimilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
4.5 Multiplicarea lungimilor cu numere zecimale pozitive . . . . . . . 141
4.6 Distanta dintre capetele unui segment nchis . . . . . . . . . . . . 143
4.6.1 Arii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
4.7 Aplicatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
4.8 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
4.9 Teza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
5 M arimea unghiular a a unui unghi 163

5.1 Adunarea m arimilor unghiulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
5.2 Multiplicarea m arimilor unghiulare cu numere naturale . . . . . . 170
5.3 Compararea m arimilor unghiulare . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
5.4 Scaderea marimilor unghiulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
5.5 M asura unei marimi unghiulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177
CUPRINS v
5.6 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179
II Algebr
a 181
6 Numere naturale 183
6.1 Multimea N a numerelor naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184
6.2 Adunarea numerelor naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
6.3 Egalitati. Ecuatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192
6.4 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197
6.5 Inegalit ati. Inecuatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198
6.6 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
6.7 nmultirea numerelor naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207
6.8 Egalitati. Ecuatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217
6.9 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221
6.10 Probleme care se rezolv a cu ajutorul ecuatiilor . . . . . . . . . . 222
6.11 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227
6.12 Inegalitati. Inecuatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228
6.13 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232
6.14 Puteri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233
6.15 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241
6.16 mpartirea numerelor naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242
6.17 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251
7 Numere zecimale pozitive 253

7.1 Adunarea numerelor zecimale pozitive . . . . . . . . . . . . . . . 256
7.2 Compararea numerelor zecimale pozitive . . . . . . . . . . . . . . 258
7.3 Sc
aderea numerelor zecimale pozitive . . . . . . . . . . . . . . . . 260
7.4 nmultirea cu 10p si mp
artirea la 10p . . . . . . . . . . . . . . . 262
7.5 Produsul numerelor zecimale pozitive . . . . . . . . . . . . . . . . 263
7.6 Procente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268
7.7 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271
8 Unit
ati de m asura 273
8.1 Unitati de m
asur
a pentru mas a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273
8.2 Unitati de m
asur
a pentru capacitate . . . . . . . . . . . . . . . . 275
8.3 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277
8.4 Unitati de m
asur
a pentru durat a . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278
A Informatii metodice 281

vi CUPRINS
Prefata
Scoala este confruntat a acum cu una dintre problemele principale ale n-

v
at
amntului: modernizarea continuturilor si a metodelor de predare. Se caut a
mereu solutii de actualizare a ec arei discipline, alcatuind n prip a programe si
manuale noi care, de cele mai multe ori, nu sunt compatibile cu ordinea intern a
a domeniului ec arei discipline.
Mai mult dect celelalte discipline, "matematica este personaj principal" al
acestor framnt ari. Prezentarea integrat a a notiunilor de geometrie si de algebra
este principala problem a care apare n acest sens.
n acesta carte notiunile de matematic a sunt prezentate axiomatic semifor-
malizat cu respectarea regulilor date de maximele latinesti: Non nova sed
nove! si Non multa sed multum!
Avnd n vedere evolutia stiintei n general si a matematicii n special, noti-
unile de geometrie sunt introduse bazndu-ne pe notiuni elementare de teoria
multimilor si topologie. Claritatea notiunilor introduse si exemplele ilustrative
prezentate dup a ecare denitie ajuta profesorul pentru a motiva corespunz ator
elevii.
Credem c a matematica trebuie si poate studiat a paralel cu o axiomatizare
a sa, deoarece astfel se creeaz a o anumit a toleranta pentru o alta modalitate de
acceptare a adevarului. Memorarea axiomelor si a demonstratiilor la orele de
geometrie are un rol secundar n acest a carte care se doreste un instrument de
lucru pentru elevii anului nti din ciclul gimnazial.
Pledoaria n favoarea transform arilor geometrice este solid a, deoarece ideea
de miscare a gurilor geometrice este de baz a n matematica modern a. Intro-
ducerea transform arilor geometrice este n m asur a s
a faca pe elev sa tr
aiasc
a
momente stimulatoare si atractive att n timpul orelor de curs ct si n timp
ce-si efectueaza tema, deoarece elevul este pus continuu n situatia de a utiliza
instrumentele geometrice n realizarea diferitelor constructii. Notiunile geomet-
rice: congruenta, lungimi, marimi unghiulare, sunt formulate folosind transfor-
marile geometrice.
Un accent deosebit este pus pe logica intern a a domeniului, pe limbajul folosit
precum si pe notatiile explicite pentru a desemna drepte, segmente, semidrepte,
semiplane, lungimi, distante, m arimi unghiulare si m asuri de marimi unghiulare.
Consider am ca toate acestea sunt la fel de bune din punct de vedere pedagogic,
dup a cum sunt si din punct de vedere logic.
vii
viii Prefata
Exemplele care ilustraz a notiunile prezentate n denitii, prezentarea pe

etape a diferitelor constructii precum si prezentarea de probleme rezolvate ajut a
pe elev s a dobndeasc a un limbaj matematic riguros pe care s a-l foloseasc a apoi
n aplicatii.
La orele de algebr a sunt prezentate n ordine natural a propriet atile adun arii
si nmultirii numerelor naturale si zecimale pozitive, propriet ati care sunt jus-
ticate cu demonstratii complete. Toate demonstratiile sunt scrise petit si nu
sunt obligatorii pentru elevi. Prezentarea acestora este n m asur a s a justice
faptul c a rezultatele si notiunile prezentate respecta ordinea intern a a domeniu-
lui, iar maunalul nu este doar o nsiruire de formule, retete si tautologii aplicate
n scheme rigide.
Fiecare lectie de matematic a poate studiata mai nti de elevi acas a pentru
ca la scoala, sub supravegherea profesorului, elevii s a dobndeasc a corect noti-
unile si tehnicile constructiilor diferitelor guri geometrice sau s a-si nsuseasca
corect diferitele propriet ati ale operatiilor cu numere pe care s a le aplice n
situatii concrete.
Deoarece nu ne propunem s a ar
at
am elevului ce nu stie sa faca ci, ceea ce stie
sa fac
a foarte bine, manualul de fat a pune la dispozitia elevului toate evalu arile
pe care acesta urmeaz a s
a le sustin
a.
Astfel, elevii cap ata ncredere n fortele proprii, se angajeaz a n discutii,
cap at
a gustul critic si al lucrului bine f acut, devenind interesanti si interesati
de matematic a iar lectia de matematic a devine o dezbatere condus a de pro-
fesor la care elevii particip a activ. Abordarea creativ a a ec arui profesor n
functie de nivelul clasei de elevi conduce la atingerea obiectivele programei sco-
lare concomitent cu stimularea crescnd a a capacitat
atii creatoare a elevilor prin
completarea verbelor a arata si a reproduce cu verbele a explica si a rezolva.
R
adinesti,
Ianuarie, 2012
Autorul
Capitolul 1
Multimi
Spatiul este corpul nostru si tot ceea ce ne nconjoar a. Not am spatiul cu

litera grecesac a (sigma). Admitem c a spatiul este format din puncte pe care
le notam cu litere mari din alfabet. Punctul este considerat notiune primar a si
este asimilat cu urma l asata de vrful unui stilou la sfrsitul unei propozitii.
Matematica este disciplina care a ap arut ca o consecint a a demersurilor
facute de om n scopul cunoasterii spatiului cu ajutorul c areia se d
a semnicatie
natural a numerelor. Num arul natural este considerat tot notiune primar a, cu
care omul se naste, deoarece este cunoscut c a orict de modest a este zestrea
intelectual a a unui om el stie s
a numere gainile din ograd a sau oile din turm a.
Matematica se bazeaz a pe niste propozitii acceptate intuitiv pe care le nu-
mim axiome. Armatiile matematice cu ajutorul c arora sunt introduse notiuni
si concepte sugerate de realitatea obiectiv a sau de axiome se numesc denitii.
Armatiile matematice obtinute prin folosirea axiomelor si denitiilor sau a
axiomelor, denitiilor si a altor armatii matematice se numesc observatie, re-
marca, propozitie, lema sau teorema dup a puterea informatiei pe care o contin.
Consecintele se mai numesc si corolare.
Explorarea spatiului din perspectiv a matematic a se face prin studiul partilor
acestuia pe care le numim multimi. Multimile se noteaz a tot cu litere mari din
alfabet ca si punctele, diferenta dintre o multime si un punct f acndu-se n
functie de context.
Exemplul 1.1 Consider am punctele M; N; P; Q si R ca n desenul:
Q
M. .
.R
P .
. N
1
2 CAPITOLUL 1. MULTIMI
Multimea format a din punctele M; N; P; Q si R se noteaz

a fM; N; P; Q; Rg ;
ordinea punctelor neind important a: Aceasta poate notat a si cu litere mari
din alfabet si putem avea scrierea:
E = fM; N; P; Q; Rg ;
Exemplul 1.2 Punctele curbei din desenul:
formeaz
a multimea pe care o not
am E:
Exemplul 1.3 Punctele portiunii hasurate din desenul:
formeaza multimea pe care o notam F: Conturul trasat cu linie continu a sem-

nic
a faptul ca punctele sale sunt puncte ale multimii F: Hasurile semnic a
faptul c
a multimea F este alc
atuit
a din toate punctele portiunii hasurate.
formeaz a multimea pe care o not am M: Conturul trasat cu linie continu a sem-

nica faptul ca punctele sale sunt puncte ale multimii M iar conturul trasat cu
linie ntrerupta semnic a faptul c
a punctele sale nu sunt puncte ale multimii
M: Hasurile semnic a faptul ca multimea M este alcatuit
a din toate punctele
portiunii hasurate.
Exemplul 1.5 Punctele portiunii colorate cu albastru din desenul:
N
SI NONAPARTENENTA
1.1. APARTENENTA 3
formeaz a multimea care are o lacun

a pe care o notam N: Conturul trasat cu
linie continu
a semnica faptul c
a punctele sale sunt puncte ale multimii N iar
conturul trasat cu linie ntrerupta semnica faptul c
a punctele sale nu sunt
puncte ale multimii N:
formeaz a multimea care are dou a lacune pe care o not am M: Conturul trasat
cu linie continua semnica faptul ca punctele sale sunt puncte ale multimii M
iar conturul trasat cu linie ntrerupta semnica faptul c
a punctele sale nu sunt
puncte ale multimii M:
Exemplul 1.7 Punctele portiunii colorate cu galben din desenul:
formeaza multimea pe care o not

am L: Conturul trasat cu linie ntrerupt
a sem-
nic
a faptul c
a punctele sale nu sunt puncte ale multimii L:
Tema 1.1 Prezentati cinci exemple de multimi.
1.1 Apartenent
a si nonapartenent
a
Denitia 1.1.1 Dac a punctul P se aa printre punctele ce alc atuiesc multi-

mea E; atunci spunem c a punctul P apartine multimii E si scriem P 2 E: n
caz contrar, spunem c a punctul P nu apartine multimii E si scriem P 2 = E:
Problema 1.1.1 Consider am punctele M; N; P; Q si R:
Stabiliti valoarea de adevar a propozitiilor: P1 : M 2 fR; P; M g ; P2 : N 2 =
fR; P; Q; M g ; P3 : M 2 fR; P; N; Qg ; P4 : Q 2= fM; P; Q; N g ; P5 : N 2
= fR; P; M g ;
P6 : Q 2 fR; P; Q; M; N g ; P7 : N 2 fP; M; Qg ; P8 : P 2 = fP; Q; N; Rg :
Raspuns
- Deoarece punctul M se aa printre punctele care alc atuiesc multimea
fR; P; M g ; rezulta c
a propozitia P1 este adevarat
a.
- Deoarece punctul N nu se aa printre punctele care alc atuiesc multimea
fR; P; Q; M g ; rezulta c
a propozitia P2 este adevarata.
- Deoarece punctul M nu se aa printre punctele care alc atuiesc multimea
fR; P; N; Qg ; rezulta ca propozitia P3 nu este adevarata.
- Deoarece punctul Q se aa printre punctele care alc atuiesc multimea

fM; P; Q; N g ; rezult
a c
a propozitia P4 nu este adev arata.
fR; P; M g ; rezult
a c
a propozitia P5 este adevarat
a.
- Deoarece punctul Q se aa printre punctele care alc atuiesc multimea
fR; P; Q; M; N g ; rezult
a c
a propozitia P6 este adevarata.
fP; M; Qg ; rezulta c
a propozitia P7 nu este adevarata.
- Deoarece punctul P se aa printre punctele care alc atuiesc multimea
fP; Q; N; Rg ; rezult
a c
a propozitia P8 nu este adev arata.
Tema 1.1.1 Consider am multimea E si punctele C; K; P; L; T; R; Q ca n
desenul:
.P
.K .
.C L
. Q
E
. .R
T
Stabiliti valoarea de adevar a propozitiilor: P1 : T 2 E; P2 : L 2

= fR; P; Q; T g ;
P3 : K 2 fC; K; Lg ; P4 : Q 2 = E; P5 : C 2
= fR; T; Q; Kg ; P6 : Q 2 fR; P; Q; T; Lg ;
P7 : L 2
= E; P8 : T 2 fP; Q; C; Rg :
Tema 1.1.2 Consider am multimea F si punctele T; C; P; A; B; R ca n de-
senul:
.C
T.
F .P . R
. B
. A
Completati cu simbolurile 2 sau 2 = astfel nct s a e adev arate urm atoarele

propozitii: P1 : T ::::: F ; P2 : A::::: fR; P; A; T g ; P3 : P::::: fA; B; Cg ; P4 : B:::::F ;
P5 : C::::: fR; T; A; Bg ; P6 : R::::: fR; P; C; T; Ag ; P7 : P:::::F ; P8 : B::::: fA; C; Rg :
Tema 1.1.3 Consider am multimea N si punctele S; T; R; L; Q ca n desenul:
. Q
.
T
N
. S .R
. L
1.2. INCLUZIUNE SI NONINCLUZIUNE 5
Completati cu simbolurile 2 sau 2 = astfel nct s a nu e adev arate urm a-

toarele propozitii: P1 : S ::::: N ; P2 : L::::: fR; L; Q; T g ; P3 : S::::: fQ; L; Sg ;
P4 : R:::::N ; P5 : S::::: fR; T; L; Qg ; P6 : R::::: fR; T; S; L; Qg ; P7 : L:::::M ; P8 :
Q::::: fT; S; L; Rg :
1.2 Incluziune si nonincluziune
Denitia 1.2.1 Fie E si F dou

a multimi.
Dac a oricare ar P 2 E rezulta c
a P 2 F; atunci scriem E F si spunem
c
a multimea E este inclusa n multimea F sau c
a multimea E este submultime
a multimii F:
Daca exist
a un punct P 2 E astfel nct P 2 = F; atunci scriem E F si
spunem c a multimea E nu este inclusa n multimea F sau multimea E nu este
submultime a multimii F:
Problema 1.2.1 Consider
am punctele M; N; P; Q si R.
Stabiliti valoarea de adevar a propozitiilor: P1 : fM; P g fR; P; M g ; P2 :
fN; M; Qg fR; P; Q; M g ; P3 : fM; N; P g fR; M; N; Qg ; P4 : fQ; Rg
fM; P; Q; N g ; P5 : fM; P; Q; N g ( fR; P; M g ; P6 : fR; M; N; Qg fR; Q; M; N g ;
P7 : fN; M; P; Rg fP; M; Qg ; P8 : fP; Q; Rg fP; Q; N; Rg :
Raspuns
- Deoarece orice punct al multimii fM; P g apartine multimii fR; P; M g ;
rezult
a c
a propozitia P1 este adev
arat
a.
- Deoarece exist a N 2 fN; M; Qg astfel nct N 2
= fR; P; Q; M g ; rezult
a c
a
propozitia P2 este adev
arat
a.
- Deoarece exist a P 2 fM; N; P g astfel nct P 2
= fR; M; N; Qg ; rezult
a c
a
propozitia P3 este fals
a.
- Deoarece exist a R 2 fQ; Rg astfel nct R 2
= fM; P; Q; N g ; rezult
a c
a
arat
a.
- Deoarece exist a Q 2 fM; P; Q; N g astfel nct Q 2
= fR; P; M g ; rezult
a c
a
arat
a.
- Deoarece orice punct al multimii fR; M; N; Qg apartine multimii
fR; P; Q; M; N g ; rezult
a c
a propozitia P6 este adev
arat
a.
- Deoarece exist a N 2 fN; M; P; Rg astfel nct N 2
= fP; M; Qg ; rezult
a c
a
propozitia P7 este fals
a.
- Deoarece orice punct al multimii fP; Q; Rg apartine multimii fP; Q; N; Rg ;
rezult
a c
a propozitia P8 este fals
a.
Tema 1.2.1 Consider
am multimea E si punctele C; K; P; L; T; R; Q ca n
desenul:
.P
.K .
.C L
. Q
E
. .R
T
Stabiliti valoarea de adevar a propozitiilor: P1 : fT; C; Lg E; P2 : fL; T g

fR; P; Q; T g ; P3 : fK; L; Cg fC; K; Lg ; P4 : fQ; R; Kg E; P5 : fC; K; Qg
fR; T; Q; Kg ; P6 : fQ; L; P; Rg fR; P; Q; T; Lg ; P7 : fL; Kg E; P8 : fQ; Cg
fP; Q; C; Rg :
Tema 1.2.2 Consider am multimea M si punctele S; T; R; L; P; A; X ca n
desenul:
.S T
.
.R . L
M
.
.A
X
.
P
Completati cu simbolurile sau astfel nct s a e adev arate urm atoarele

propozitii: P1 : fT; R; L; Xg ::::: M ; P2 : fA; T; Rg ::::: fR; L; A; T g ; P3 : fX; P; Lg
::::: fA; P; Sg ; P4 : fR; P; Sg :::::M ; P5 : fX; A; Rg ::::: fR; T; A; Xg ; P6 : fR; S; P g
::::: fR; P; T g ; P7 : fP; S; T; Ag :::::M ; P8 : fL; R; X; P g ::::: fP; T; A; L; R; Xg :
Tema 1.2.3 Consider am multimea L si punctele S; V; Y; K; Q ca n desenul:
Q
. .Y
L . . K
V
.
S
Completati cu simbolurile sau astfel nct s a nu e adev arate ur-

m atoarele propozitii: P1 : fQ; S; Kg ::::: L; P2 : fQ; S; Y g ::::: fV; Y; Q; Sg ; P3 :
fS; Kg ::::: fQ; K; Sg ; P4 : fY; V g :::::L; P5 : fS; Q; Kg ::::: fK; V; Y; Qg ; P6 : fY; Kg
::::: fY; S; V; Qg ; P7 : fV; S; Qg :::::L; P8 : fK; V; Q; Sg ::::: fK; S; Q; V g :
1.3. EGALITATE SI NONEGALITATE 7
1.3 Egalitate si nonegalitate
Denitia 1.3.1 Fie E si F dou a multimi.

Dac a E F si F E; atunci scriem E = F si spunem c a multimile E si F
sunt egale:
Dac a E F sau F E; atunci scriem E 6= F si spunem c a multimile E si
F sunt diferite:
Problema 1.3.1 Consider am punctele M; N; P; Q si R.
Stabiliti valoarea de adevar a propozitiilor: P1 : fM; R; P g = fR; P; M g ; P2 :
fN; M; Qg = 6 fR; P; Q; M g ; P3 : fM; N; P; Rg = fR; M; N; Qg ; P4 : fQ; R; N g = 6
fR; Q; N g ; P5 : fM; P; Q; N g = fR; P; Q; M g ; P6 : fR; M; N; Qg = 6 fP; Q; M; N g ;
P7 : fN; M; P; Rg = 6 fP; M; Qg ; P8 : fP; Q; Rg = 6 fQ; R; P g :
Raspuns
- Deoarece fM; R; P g fR; P; M g si fR; P; M g fM; R; P g ; rezulta c a
propozitia P1 este adev arat
a.
- Deoarece fN; M; Qg fR; P; Q; M g ; rezult a ca propozitia P2 este ade-
v
arata.
- Deoarece fM; N; P; Rg fR; M; N; Qg ; rezult a ca propozitia P3 este fals
a.
- Deoarece fQ; R; N g fR; Q; N g si fR; Q; N g fQ; R; N g ; rezult
a c a
propozitia P4 este falsa.
- Deoarece fM; P; Q; N g fR; P; Q; M g ; rezult a ca propozitia P5 este fals
a.
- Deoarece fP; Q; M; N g fR; M; N; Qg ; rezult a ca propozitia P6 este ade-
v
arata.
- Deoarece fN; M; P; Rg fP; M; Qg ; rezult a ca propozitia P7 este ade-
v
arata.
- Deoarece fP; Q; Rg fQ; R; P g si fQ; R; P g fP; Q; Rg ; rezulta c a
propozitia P8 este falsa.
Tema 1.3.1 Consider am multimea F si punctele T; C; P; A; B; R ca n de-
senul:
.C
T.
F .P . R
. B
. A
Completati cu simbolurile = sau 6= astfel nct s a e adev arate urm atoarele

propozitii: P1 : fT; P; Rg ::::: F ; P2 : fA; B; Cg ::::: fR; P; A; T g ; P3 : fC; B; Ag :::::
fA; B; Cg ; P4 : fB; C; R; T g :::::F ; P5 : fA; B; R; T g ::::: fR; T; A; Bg ; P6 : fR; T; Cg
::::: fR; C; T; Ag ; P7 : fP; T; Rg :::::F ; P8 : fR; C; P g ::::: fP; C; Rg :
Tema 1.3.2 Consider

am multimea N si punctele S; T; R; L; Q ca n desenul:
. Q
.
T
N
. S .R
. L
Completati cu simbolurile = sau 6= astfel nct s a nu e adev arate ur-

matoarele propozitii: P1 : fS; T; Lg ::::: N ; P2 : fL; R; Qg ::::: fR; L; Q; T g ; P3 :
fS; T; L; Q; Rg ::::: fQ; L; Sg ; P4 : fR; Q; T g :::::N ; P5 : fS; T g ::::: fR; T; L; Q; Sg ;
P6 : fR; Q; Lg ::::: fR; T; S; L; Qg ; P7 : fQ; Rg :::::M ; P8 : fQ; L; T g ::::: fT; S; L; Rg :
1.4 Multimea vid

a
Exist a multimi care nu au elemente, despre care vom spune c a au niciun

element.
Exemplul 1.4.1 Multimea format a din punctele care apartin acoperisului
scolii si temeliei scolii are niciun element.
Exemplul 1.4.2 Multimea format a din punctele care apartin tablei din sala
de clas a si usii clasei are niciun element.
Axioma I
Orice multime are ca submultimi toate multimile care au niciun
element.
Propozitia 1.4.1 Exist a o singur

a multime care are niciun element pe care
o numim multimea vida si pe care o not am cu litera greceasc a .
Demonstratie
ntr-adev ar, dac a 1 si 2 ar dou a multimi care au niciun element, atunci,
folosind axioma precedent a, rezult
a c
a 1 2 si 2 1 ; adic
a 1 = 2 :q.e.d.
Exemplul 1.4.3 Multimea format a din punctele care apartin acoperisului
scolii si temeliei scolii este egal a cu multimea vid a.
Exemplul 1.4.4 Multimea format a din punctele care apartin tablei din sala
de clas a si usii clasei este egal
a cu multimea vid a.
Exemplul 1.4.5 Consider am desenul:
N
M
1.5. IMAGINI DE FAMILII DE MULTIMI 9
Multimea formata din punctele care apartin att multimii M ct si multimii

N este egal
a cu multimea vid a
Tema 1.4.1 G asiti cinci exemple de multimi egale cu multimea vid a.
1.5 Imagini de familii de multimi
Denitia 1.5.1 Mai multe multimi formeaz a imaginea unei familii de multimi.
Spunem c a multimile ce alcatuiesc imaginea unei familii de multimi sunt ele-
mente ale acesteia.
Exemplul 1.5.1 C artile din biblioteca Scolii Generale CORNELIUS RADU
formeaza imaginea familiei c artilor din bibliotec
a.
Exemplul 1.5.2 Imaginea familiei elevilor din clasa a V-a care sunt pe
acoperisul scolii este egala cu multimea vid a.
Exemplul 1.5.5 Imaginea familiei submultimilor unei multimi M se noteaz a
P (M ) si se numeste multimea partilor multimii M: Evident c a si M sunt
elemente ale lui P (M ) :
Exemplul 1.5.6 Dac a X = fT g ; atunci
P (X) = f ; fT gg :
Exemplul 1.5.7 Dac

a M = fA; Bg ; atunci
P (M ) = f ; fAg ; fBg ; fA; Bgg :
Exemplul 1.5.8 Dac

a N = fP; Q; Rg ; atunci
P (N ) = f ; fP g ; fQg ; fRg ; fP; Qg ; fQ; Rg ; fR; P g ; fP; Q; Rgg :
Tema 1.5.1 Prezentati cinci exemple de imagini de familii de multimi.

Denitia 1.5.2 Spunem c a numarul elementelor multimii vide este zero si
scriem
Card ( ) = 0:
Spunem c
a numarul elementelor multimii f g este unu si scriem
Card (f g) = 1:
Spunem c
a numarul elementelor multimii f ; f gg este doi si scriem
Card (f ; f gg) = 2:
Spunem c
a numarul elementelor multimii f ; f g ; f ; f ggg este trei si
scriem
Card (f ; f g ; f ; f ggg) = 3:
:::::
Simbolurile 0; 1; 2; 3; ::: vor folosite n scopul numerot arii paginilor acestei

carti, a propozitiilor, a problemelor, a denitiilor,... Acelesi notatii vor folosite
si pentru numerele naturale pe care le vom introduce ntr-o lectie viitoare de
algebr a.
Tema 1.5.2. Stabiliti cte elemente are imaginea familiei g ainilor din
gospod arie.
Tema 1.5.3. Enumerati elementele imaginii familiei pisicilor din gospod arie.
Tema 1.5.4 Prezentati imaginea unei familii de multimi care este egal a cu
multimea vid a.
1.6 Evaluare
Testul 1.6.1
1. Consider
am multimea M si punctele S; T; R; L; P; A; X ca n desenul:
.S T
.
.R . L
M
.
.A
X
.
P
Completati cu simbolurile 2 sau 2 = astfel nct s a e adev arate urm atoarele

propozitii: P1 : T ::::: M ; P2 : A::::: fR; L; A; T g ; P3 : X::::: fA; P; Sg ; P4 : R:::::M ;
P5 : S::::: fR; T; A; Xg ; P6 : R::::: fR; P; X; T; Ag ; P7 : P:::::M ; P8 : L::::: fP; T; A; Lg :
2. Consider am multimea F si punctele T; C; P; A; B; R ca n desenul:
.C
T.
F .P . R
. B
. A
Completati cu simbolurile sau astfel nct s a e adev arate urm atoarele

propozitii: P1 : fT; P; Rg ::::: F ; P2 : fA; B; Cg ::::: fR; P; A; T g ; P3 : F::::: fA; B; Cg ;
P4 : fB; C; R; T g :::::F ; P5 : fA; B; Rg ::::: fR; T; A; Bg ; P6 : fR; C; Bg ::::: fP; T; Ag ;
P7 : fP; T; Rg :::::F ; P8 : F::::: fP; T; A; C; Rg :
1.6. EVALUARE 11
3. Consider
am multimea L si punctele S; V; Y; K; Q ca n desenul:
Q
. .Y
L . . K
V
.
S
Completati cu simbolurile = sau 6= astfel nct s a nu e adev arate urm a-

toarele propozitii: P1 : fQ; S; Kg ::::: L; P2 : fQ; S; Y g ::::: fY; Q; Sg ; P3 : fS; K; Qg
::::: fQ; K; Sg ; P4 : fY; V g :::::L; P5 : fS; Q; Kg ::::: fK; V; Y; Qg ; P6 : fY; K; S; Qg
::::: fY; S; V; Qg ; P7 : fV; S; Qg :::::L; P8 : fK; V; Q; Sg ::::: fK; S; Q; V g :
4. Consider am multimea E si punctele C; K; P; L; T; R; Q ca n desenul:
.P
.K .
.C L
. Q
E
. .R
T
Stabiliti valoarea de adev ar a propozitiilor: P1 : fR; C; Lg = E; P2 : Q 2

fR; P; Q; T g ; P3 : fQ; L; Cg =
6 fQ; K; Lg ; P4 : fC; L; Kg E; P5 : Q 2= fR; Q; Kg ;
P6 : fQ; L; P; Qg = 6 fR; P; Q; Lg ; P7 : fL; K; Cg E; P8 : P 2 fP; L; C; Kg :
5. Stabiliti cte elemente are imaginea familiei fetelor din clasa a V-a.
6. Enumerati elementele familiei caietelor din ghiozdanul vostru.
7. Prezentati o multime care nu este egal a cu multimea vid
a.
8. Prezentati imaginea unei familii de multimi care este egal a cu multimea
vida.
9. Dac a M; N si P sunt trei puncte diferite, determinati imaginea familiei
p
artilor multimilor fM; N g si fM; P; N g :
Testul 1.6.2
1. Consider
am multimea L si punctele S; V; Y; K; Q ca n desenul:
Q
. .Y
L . . K
V
.
S
Completati cu simbolurile 2 sau 2 = astfel nct s a nu e adev arate urm a-

toarele propozitii: P1 : Q ::::: L; P2 : Q::::: fV; Y; Q; Sg ; P3 : S::::: fQ; K; Sg ; P4 :
K:::::L; P5 : S::::: fK; V; Y; Qg ; P6 : Y::::: fY; S; V; Qg ; P7 : V:::::M ; P8 : K::::: fK; Sg :
2. Consider
am multimea N si punctele S; T; R; L; Q ca n desenul:
. Q
.
T
N
. S .R
. L
Completati cu simbolurile sau astfel nct s a nu e adev arate ur-

matoarele propozitii: P1 : fS; T; Lg ::::: N ; P2 : fL; R; Qg ::::: fR; L; Q; T g ; P3 :
fS; T; L; Q; Rg ::::: fQ; L; Sg ; P4 : fR; Q; T g :::::N ; P5 : fS; T g ::::: fR; T; L; Q; Sg ;
P6 : fR; Q; Lg ::::: fR; T; S; L; Qg ; P7 : fQ; Rg :::::M ; P8 : fQ; L; T g ::::: fS; L; Rg :
3. Consider am multimea M si punctele S; T; R; L; P; A; X ca n desenul:
.S T
.
.R . L
M
.
.A
X
.
P
Completati cu simbolurile = sau 6= astfel nct s a e adev arate urm atoarele

propozitii: P1 : fT; R; L; Xg ::::: M ; P2 : fA; T; R; Lg ::::: fR; L; A; T g ; P3 : fX; P g
::::: fA; P; S; L; Xg ; P4 : fR; P; Sg :::::M ; P5 : fX; A; L; Rg ::::: fR; T; A; Xg ; P6 :
fR; S; P g ::::: fR; P; Sg ; P7 : fP; S; T; Ag :::::M ; P8 : fL; R; X; P g ::::: fP; L; R; Xg :
4. Consider am multimea E si punctele C; K; P; L; T; R; Q ca n desenul:
.P
.K .
.C L
. Q
E
. .R
T
Stabiliti valoarea de adevar a propozitiilor: P1 : fT; C; Lg E; P2 : R 2

fR; P; T g ; P3 : fK; L; Cg fC; K; Lg ; P4 : fQ; R; Kg = E; P5 : C 2 = fR; T; Qg ;
P6 : fQ; L; P; Rg =6 fR; P; Q; Lg ; P7 : fL; Kg E; P8 : T 2 = fP; Q; C; Rg :
MULTIMI
1.7. DIFERENTA A DOUA 13
5. Stabiliti cte elemente are imaginea familiei b aietilor din clasa a V-a.
6. Enumerati elementele familiei c artilor din ghiozdanul vostru.
7. Prezentati o multime care este egal a cu multimea vid a.
8. Prezentati imaginea unei familii de multimi care nu este egal a cu multimea
vid
a.
9. Dac a A; B si C sunt trei puncte diferite, determinati imaginea familiei
p
artilor multimilor fA; Bg si fB; C; Ag :
1.7 Diferenta a dou

a multimi
Denitia 1.7.1 Dac a E si F sunt doua multimi, atunci multimea format

a
din punctele P care apartin multimii E si nu apartin multimii F se numeste
diferenta multimilor E si F si se noteaz
a E n F: Vom scrie:
E n F = fP : P 2 E si P 2
= Fg:
Remarca 1.7.1 Dac a E este o multime, atunci E n E = ; E n = E si
nE = :
Problema 1.7.1 Consider am punctele M; N; A; B; D si G.
Calculati: a) fA; N; M; D; GgnfM; B; D; Gg ; b) fM; B; D; GgnfA; N; M; Gg ;
c) fA; D; Gg n fM; B; Gg ; d) fB; D; Gg n fA; N; M g ; e) fA; M g n fM; B; Gg ;
f) fM; B; Dg n fA; N; Gg ; g) fA; D; G; B; N g n fM; B; A; Gg ; h) fB; G; M g n
fA; N; D; M; Gg :
Raspuns
a) fA; N; M; D; Gg n fM; B; D; Gg = fA; N g ;
b) fM; B; D; Gg n fA; N; M; Gg = fB; Dg ;
c) fA; D; Gg n fM; B; Gg = fA; Dg ;
d) fB; D; Gg n fA; N; M g = fB; D; Gg ;
e) fA; M g n fM; B; Gg = fAg ;
f) fM; B; Dg n fA; N; Gg = fM; B; Dg ;
g) fA; D; G; B; N g n fM; B; A; Gg = fD; N g ;
h) fB; G; M g n fA; N; D; M; Gg = fBg :
Tema 1.7.1 Consider am punctele M; N; P; Q si R.
Calculati: a) fP; N; M gnfM; R; Qg ; b) fM; P; Q; RgnfN; M; P g ; c) fP; Qgn
fM; R; N g ; d) fM; R; N g n fP; Qg ; e) fM; Rg n fM; R; N g ; f) fM; R; N g n
fM; Rg ; g) fM; R; Qg n fP; N; M g ; h) fQ; N; Rg n fP; N; Q; M; Rg :
Problema 1.7.2 Consider am desenul:
E
Colorati diferit punctele multimilor EnF si F nE:

Raspuns
Colornd cu rosu punctele multimii EnF si cu verde punctele multmii F nE
obtinem situatia din desenul:
F\E
E
E\F
Conturul colorat cu rosu trast ntrerupt subliniaz

a faptul c
a punctele sale nu
apartin multimii EnF iar conturul colorat cu verde trast ntrerupt subliniaz a
faptul c
a punctele sale nu apartin multimii F nE:
Tema 1.7.2 Consider
am desenul:

Tema 1.7.2 Consider
am desenul:

MULTIMI
1.7. DIFERENTA A DOUA 15

am desenul:

Raspuns
Colornd cu albastru punctele multimii EnF si cu rosu punctele multmii
F nE obtinem situatia din desenul:
F\E
E F
E\F
E\F
F\E
Linia albastr
a trasat
a ntrerupt semnic
a faptul c
a punctele sale nu apartin
multimii EnF:
Tema 1.7.3 Consider am desenul:

Tema 1.7.3 Consider

am desenul:
1.8 Intersectia a dou

a multimi
Denitia 1.8.1 Dac a E si F sunt dou

a multimi, atunci multimea format
a
din punctele P care apartin multimii E si multimii F se numeste intersectia
multimilor E si F si se noteaza E \ F: Vom scrie:
E \ F = fP : P 2 E si P 2 F g :
Doua multimi care au intersectia multimea vid

a se numesc multimi disjuncte.
Remarca 1.8.1 Dac a E este o multime, atunci E \ E = E; E \ = si
\E = :
Calculati: a) fP; N; M g\fM; R; Qg ; b) fM; P; Q; Rg\fN; M; P g ; c) fP; Qg\
fM; R; N g ; d) fM; R; N; P g \ fP; Qg ; e) fM; Rg \ fM; R; N g ; f) fM; R; N g \
fP; Q; Rg ; g) fM; R; Qg \ fP; N g ; h) fQ; N; Rg \ fP; N; Q; M; Rg :
Raspuns
a) fP; N; M g \ fM; R; Qg = fM g ;
b) fM; P; Q; Rg \ fN; M; P g = fM; P g ;
c) fP; Qg \ fM; R; N g = ;
d) fM; R; N; P g \ fP; Qg = fP g ;
e) fM; Rg \ fM; R; N g = fM; Rg ;
f) fM; R; N g \ fP; Q; Rg = fRg ;
g) fM; R; Qg \ fP; N g = ;
h) fQ; N; Rg \ fP; N; Q; M; Rg = fQ; N; Rg :
Tema 1.8.1 Consider am punctele M; N; A; B; D si G.
Calculati: a) fA; N; M; D; Gg \ fM; B; D; Gg ; b) fM; B; D; Gg \ fA; D; Gg ;
c) fA; D; Gg\fM; B; Gg ; d) fB; D; Gg\fA; N; M g ; e) fA; M; Dg\fM; B; Gg ;
f) fM; B; Dg \ fA; N; Gg ; g) fA; D; G; B; N g \ fM; B; A; Gg ; h) fB; G; M g \
fA; N; D; M; Gg :
MULTIMI
1.8. INTERSECTIA A DOUA 17

am desenul:
Colorati cu albastru punctele multimii E \ F:

Raspuns
Colornd cu albastru punctele multimii E \ F obtinem situatia din desenul:
EF
Conturul albastru trasat continuu subliniaz

a faptul c
a punctele sale apartin
multimii E \ F:
Colorati cu verde punctele multimii E \ F:

Colorati cu albastru punctele multimii E \ F:


am desenul:
Colorati cu rosu punctele multimii E \ F:

Raspuns
Colornd cu rosu punctele multimii E \ F obtinem situatia din desenul:
EF
Tema 1.8.3 Consider

am desenul:

MULTIMI
1.9. REUNIUNEA A DOUA 19
Tema 1.8.3 Consider

am desenul:
Colorati cu maro punctele multimii E \ F:
1.9 Reuniunea a dou

a multimi
Denitia 1.9.1 Dac a E si F sunt doua multimi, atunci multimea format

a
din punctele P care apartin multimii E n F sau multimii E \ F sau multimii
F n E se numeste reuniunea multimilor E si F si se noteaz
a E [ F: Vom scrie:
E [ F = fP : P 2 E n F sau P 2 E \ F sau P 2 F n Eg :
Remarca 1.9.1 Dac a E este o multime, atunci E [ E = E; E [ = E si

[ E = E:
Calculati: a) fP; N; M g [ fM; R; Q; P g ; b) fM; P; Q; Rg [ fN; Q; M; P g ; c)
fP; Q; N g [ fM; R; N g ; d) fM; R; N g [ fP; N g ;
Raspuns
a) Deoarece
fP; N; M g n fM; R; Q; P g = fN g ;
fP; N; M g \ fM; R; Q; P g = fM; P g ;
fM; R; Q; P g n fP; N; M g = fR; Qg ;
rezult
a c
a fP; N; M g [ fM; R; Q; P g = fN; M; P; R; Qg :
b) Deoarece
fM; P; Q; Rg n fN; Q; M; P g = fRg ;

fM; P; Q; Rg \ fN; Q; M; P g = fM; P; Qg ;
fN; Q; M; P g n fM; P; Q; Rg = fN g ;
rezult
a c
a fM; P; Q; Rg [ fN; Q; M; P g = fR; M; P; Q; N g :
c) Deoarece
fP; Q; N g n fM; R; N g = fP; Qg ;

fP; Q; N g \ fM; R; N g = fN g ;
fM; R; N g n fP; Q; N g = fM; Rg ;
rezult
a c
a fP; Q; N g [ fM; R; N g = fP; Q; N; M; Rg :
d) Deoarece
fM; R; N g n fP; N g = fM; Rg ;

fM; R; N g \ fP; N g = fN g ;
fP; N g n fM; R; N g = fP g ;
rezult
a c
a fM; R; N g [ fP; N g = fM; R; N; P g :
Tema 1.9.1 Consider
am punctele M; N; P; Q si R ca n desenul:
Q
M. .
.R
P .
. N
Calculati: a) fM; R; N g[fM; R; N g ; b) fM; R; N g[fM; Rg ; c) fM; R; Qg[

fP; N; M g ; d) fQ; N; Rg [ fP; N; Q; M; Rg :
am desenul:
Colorati cu negru punctele multimii E [ F:

Raspuns
Colornd cu rosu punctele multimii EnF; cu negru punctele multimii E \ F
MULTIMI
1.9. REUNIUNEA A DOUA 21
si cu verde punctele multimii F nE obtinem situatia din desenul:
F\E
E
EF
E\F
Punnd mpreun a elementele multimilor EnF; E\F si F nE obtinem multimea

E [ F ca n desenul:
EF
Tema 1.9.2 Consider

am desenul:

E

Problema 1.9.3 Consider am desenul:

Raspuns
Colornd cu albastru punctele multimii EnF; cu negru punctele multimii
E \ F si cu rosu punctele multimii F nE obtinem situatia din desenul:
F\E
E F
E\F
E\F
F\E EF
Punnd mpreun a elementele multimilor EnF; E\F si F nE obtinem multimea

E [ F ca n desenul:
EF
1.10. EVALUARE 23
Tema 1.9.3 Consider

am desenul:

1.10 Evaluare
Testul 1.10.1
1. Consider am punctele M; N; A; B; D si G.
Calculati: a) fM; D; Gg n fM; Gg ; b) fB; D; Gg n fA; N; M g ; c) fM; D; Gg n
fM; N; Gg ; d) fB; A; D; Gg n fA; D; M; N g ; e) fN; A; M; Dg n fM; B; G; Ag ; f)
fA; B; DgnfA; N; D; M g ; g) fA; D; B; N gnfN; B; A; M g ; h) fB; A; N; G; M gn
fA; N; M g :
2. Consider am desenul:
E
Hasurile semnic a faptul c

a multimea E contin toate punctele portiunii hasu-
rate. Colorati diferit punctele multimilor EnF si F nE:
3 Consider am desenul:
Colorati diferit punctele multimilor M nN si N nM:

Calculati: a) fM; Gg\fM; Bg ; b) fB; M; Gg\fM; D; Gg ; c) fM; N; D; Gg \
fM; N; A; D; Gg ; d) fA; D; Gg \ fG; D; M; N g ; e) fN; A; B; Dg \ fM; B; G; Ag ;
f) fM; B; G; Ag\fN; A; B; Dg ; g) fM; G; B; N g\fN; B; A; M g ; h) fB; A; N g\
fG; B; A; N; M g :
Colorati cu portocaliu punctele multimilor E \ F:

M
N
Colorati cu albastru punctele multimii M \ N:

Calculati: a) fM; D; Gg[fM; Bg ; b) fB; D; Gg[fA; N; M g ; c) fM; A; Gg [
fM; N; Gg ; d) fB; A; D; Gg [ fA; D; M; N g ; e) fN; A; M; Dg [ fM; B; G; Ag ; f)
1.10. EVALUARE 25
fA; B; Dg[fA; N; D; M g ; g) fA; D; B; N g[fN; B; A; M g ; h) fB; A; N; G; M g[

fA; N; M g :
8. Consider
am desenul:
Colorati cu portocaliu punctele multimilor E [ F:

Colorati cu albastru punctele multimilor M [ N:
Testul 1.10.2
Calculati: a) fD; G; Ag n fM; Bg ; b) fB; Gg n fM; D; G; Ag ; c) fM; N; Gg n
fM; N; A; D; Gg ; d) fA; D; Gg n fG; D; M; N g ; e) fN; A; B; Dg n fM; B; G; Ag ;
f) fM; B; G; AgnfN; A; B; Dg ; g) fM; G; B; N gnfN; B; A; M g ; h) fB; A; N; M gn
fG; B; A; N; M g :

3 Consider
am desenul:
M
N
Colorati diferit punctele multimilor M nN si N nM:

Calculati: a) fM; D; Gg\fB; D; Gg ; b) fB; Gg\fA; N; M g ; c) fM; D; Gg \
fM; N; Gg ; d) fB; A; D; Gg \ fA; D; M; N g ; e) fN; A; M; Dg \ fM; B; G; Ag ; f)
fA; B; Dg\fA; N; D; M g ; g) fA; D; B; N g\fN; B; A; M g ; h) fB; A; N; G; M g\
fA; N; M g :

Colorati cu rosu punctele multimii M \ N:

7. Consider am punctele M; N; A; B; D si G
Calculati: a) fM; D; Gg [ fB; Dg ; b) fB; D; Gg [ fA; N g ; c) fM; A; D; Gg [
fM; N; Gg ; d) fB; A; D; Gg [ fA; D; M; N g ; e) fN; A; M; Dg [ fM; B; G; Ag ; f)
fA; B; Dg[fA; N; D; M g ; g) fA; D; B; N g[fN; B; A; M g ; h) fB; A; N; G; M g[
fA; N; M g :
1.11. FRONTIERA UNEI MULTIMI 27
8. Consider
am desenul:
Colorati cu albastru punctele multimilor E [ F:

Colorati cu negru punctele multimii M [ N:
1.11 Frontiera unei multimi
Introducerea riguroas
a a notiunii de frontiera a unei multimi este dicil
a.
De aceea o sa prezent
am cteva exemple n care asimil am frontiera unei multimi
cu conturul acelei multimi. Dac a E este o multime, atunci not am cu F r (E)
frontiera acesteia.
Fr (E )
E
Conturul trasat cu linie continu

a care m
argineste portiunea hasurat
a este
frontiera multimii E.
Exemplul 1.11.2 Consider

am desenul:
Fr (M )
Conturul trasat cu linie continu a si ntrerupt

a care m
argineste portiunea
hasurat
a este frontiera multimii M .
N Fr (N )
Conturul trasat cu linie continu a si ntrerupt

a care m
argineste portiunea
colorat
a albastru este frontiera multimii N .
L Fr (L )
Conturul trasat cu linie ntrerupt a care m argineste portiunea colorat

a galben
este frontiera multimii L.
Tema 1.11.1 Colorati diferit frontiera a cinci multimi diferite.
Tema 1.11.2 Construiti dou a multimi E si F care au puncte comune. Col-
orati diferit F r (EnF ), F r (E \ F ) si F r (F nE) :
Tema 1.11.3 Construiti dou a multimi E si F care au puncte comune si
colorati F r (E [ F ) :
1.12. INTERIORUL UNEI MULTIMI 29
1.12 Interiorul unei multimi
Denitia 1.12.1 Dac

a M este o multime, atunci multimea
Int (M ) = M nF r (M )
se numeste interiorul multimii M:

O multime care coincide cu interiorul s
au se numeste multime deschisa.
Remarca 1.12.1 Intieriorul oricarei multimi este o multime deschis
a.
Axioma a II-a
Multimea vida si ntregul spatiu sunt multimi deschise.

am multimea E din desenul:
Fr (E )
E
Deoarece F r (E) este trasat a cu linie continua, rezult

a c
a punctele sale
apartin multimii E: Asadar, F r (E) E: Dac a dam la o parte punctele F r (E) ;
atunci obtinem interiorul multimii E care arat a ca n desenul:
Int (E )
Fr (Int (E ))
F r (Int (E)) a fost trasat a cu linie ntrerupt a, deoarece punctele sale nu

apartin Int (E) : Desi F r (Int (E)) si F r (E) sunt trasate diferit, avem egalitatea
F r (Int (E)) = F r (E) :


am multimea M din desenul:
Fr (M )
Deoarece F r (M ) este trasat a cu linie continu

a si ntrerupt
a, rezult
a c
a nu
toate punctele sale apartin multimii M: Asadar, F r (M ) M: Dac a dam la o
parte punctele F r (M ) ; atunci obtinem interiorul multimii M care arat a ca n
desenul:
Fr (Int (M ))
Int (M )
F r (Int (M )) a fost trasat a cu linie ntrerupt a, deoarece punctele sale nu

apartin Int (M ) : Desi F r (Int (M )) si F r (M ) sunt trasate diferit, avem egali-
tatea
F r (Int (M )) = F r (M ) :

am multimea N din desenul:
N Fr (N )
Deoarece F r (N ) este trasata cu linie continua si ntrerupt

a, rezult
a c
a nu
toate punctele sale apartin multimii N: Asadar, F r (N ) N: Daca dam la o
parte punctele F r (N ) ; atunci obtinem interiorul multimii N care arat a ca n
1.13. NCHIDEREA UNEI MULTIMI 31
desenul:
Int (N ) Fr (Int (N ))
F r (Int (N )) a fost trasat a cu linie ntrerupt a, deoarece punctele sale nu

apartin Int (N ) : Desi F r (Int (N ))si F r (N ) sunt trasate diferit, avem egalitatea
F r (Int (N )) = F r (N ) :

am multimea L din desenul:
L Fr (L )
Deoarece F r (L) este trasata cu linie ntrerupt

a, rezult
a c
a toate punctele
sale nu apartin multimii L: Asadar, L = Int (L) : Deci, L este o multime de-
schis
a.
De retinut: Frontiera multimilor deschise se traseaza cu linie ntrerupta.
Tema 1.12.1 Construiti cinci multimi deschise si colorati-le diferit frontiera

si interiorul. Pentru ecare multime n parte construiti cel putin dou a puncte
care apartin frontierei si cel putin dou
a puncte care apartin interiorului.
Tema 1.12.2 Construiti dou a multimi f
ar
a lacune, deschise si diferite M
si N care au puncte comune. Colorati diferit Int (M nN ) ; Int (M \ N ) si
Int (N nM ) :
Tema 1.12.3 Construiti dou a multimi cu lacune, deschise si diferite M
si N care au puncte comune. Colorati diferit Int (M nN ) ; Int (M \ N ) si
Int (N nM ) :
1.13 nchiderea unei multimi
Denitia 1.13.1 Dac

M = M [ F r (M )
se numeste nchiderea multimii M:

O multime care coincide cu nchiderea sa se numeste multime nchisa.

am multimea E din desenul:
Fr (E )
E
Deoarece F r (E) este trasata cu linie continua, rezult

a c
a F r (E) E:
Asadar, E = E [ F r (E) : Deci, multimea E este nchis
a.
Exemplul 1.13.2 Consider am multimea M din desenul:
Fr (M )
Deoarece F r (M ) este trasat

a cu linie continu
a si ntrerupt
a, rezult
a c
a nu
toate punctele sale apartin multimii M: Asadar, F r (M ) M: Dac a "lipim"
la multimea M si punctele frontierei multimii M; atunci obtinem nchiderea
multimii M care arat
a ca n desenul:
Fr (M )
F r M a fost trasat a cu linie continu a, deoarece punctele sale apartin

multimii M : Desi F r M si F r (M ) sunt trasate diferit, avem egalitatea
F r M = F r (M ) :
1.13. NCHIDEREA UNEI MULTIMI 33

am multimea N din desenul:
N Fr (N )
Deoarece F r (N ) este trasat

a cu linie continu
a si ntrerupt
a, rezult
a c
a nu
toate punctele sale apartin multimii N: Asadar, F r (N ) N: Dac a "lipim"
la multimea N si punctele frontierei multimii N; atunci obtinem nchiderea
multimii N care arat
a ca n desenul:
N Fr (N )
F r N a fost trasat a cu linie continu

a, deoarece punctele sale apartin multimii
N : Desi F r N si F r (N ) sunt trasate diferit, avem egalitatea
F r N = F r (N ) :
am multimea L din desenul:
L Fr (L )
Deoarece F r (L) este trasat a cu linie ntrerupt

a, rezult
a c
a toate punctele
sale nu apartin multimii L: Asadar, F r (L) L: Dac a "lipim" la multimea L si
punctele frontierei multimii L; atunci obtinem nchiderea multimii L care arata
ca n desenul:
L Fr (L )
F r L a fost trasat a cu linie continu

a, deoarece punctele sale apartin multimii
L: Desi F r L si F r (L) sunt trasate diferit, avem egalitatea
F r L = F r (L) :
De retinut: Frontiera multimilor nchise se traseaza cu linie continua.
Tema 1.13.1 Construiti cinci multimi nchise si colorati-le diferit frontiera

si interiorul. Pentru ecare multime n parte construiti cel putin dou a puncte
care apartin frontierei si cel putin dou
a puncte care apartin interiorului.
Tema 1.13.2 Construiti dou a multimi cu lacune, inchise si diferite M si N
care au puncte comune. Colorati diferit M nN si N nM:
Tema 1.13.3 Construiti dou a multimi f
ar
a lacune, inchise si diferite M si
N care au puncte comune. Colorati cu verde M \ N:
Tema 1.13.4 Construiti o multime deschis a cu lacune E, si o multime
inchis a f
ar
a lacune F care au puncte comune. Colorati diferit EnF si F nE:
Tema 1.13.5 Construiti o multime deschis a f
ara lacune E, si o multime
inchis a cu lacune F care au puncte comune. Colorati cu rosu E \ F:
Tema 1.13.6 Construiti o multime deschis a E, si o multime inchisa F care
au puncte comune. Colorati cu negru nchiderea multimii E [ F:
1.14 Exteriorul unei multimi
Denitia 1.14.1 Dac

Ext (M ) = nM
se numeste exteriorul multimii M:
Exemplul 1.14.1 Consider am multimea nchis
a E ca n desenul:
Fr (E )
E
Exteriorul multimii E este o multime deschis

a si arat
a ca n desenul:
Ext (E )
1.14. EXTERIORUL UNEI MULTIMI 35
Desi F r (E) si F r (Ext (E)) sunt trasate diferit, avem egalitatea
F r (E) = F r (Ext (E)) :

am multimea nici nchis
a nici deschis
a M din
desenul:
Fr (M )
Exteriorul multimii M este o multime deschis

a si arat
a ca n desenul:
Ext (M )
Desi F r (M ) si F r (Ext (M )) sunt trasate diferit, avem egalitatea
F r (M ) = F r (Ext (M )) :

am multimea nici nchis
a nici deschis
a N din
desenul:
N Fr (N )
Exteriorul multimii N este o multime deschis

a si arat
a ca n desenul:
Ext (N )
Desi F r (N ) si F r (Ext (N )) sunt trasate diferit, avem egalitatea
F r (N ) = F r (Ext (N )) :

am multimea deschis
a L din desenul:
L Fr (L )
Exteriorul multimii L este o multime deschis

a si arat
a ca n desenul:
Ext (L )
Avem egalitatea F r (L) = F r (Ext (L)) :

Tema 1.14.1 Construiti cinci multimi diferite si colorati-le diferit interiorul,
frontiera si exteriorul. Pentru ecare multime n parte construiti cel putin dou a
puncte care apartin interiorului, frontierei si exteriorului.
1.15. MULTIMI CONEXE 37
1.15 Multimi conexe
Denitia 1.15.1 Dac a F este o multime pentru care nu exist

a dou
a multimi
deschise, nevide si disjuncte D si astfel nct
F = (F \ D) [ (F \ );
atunci spunem c a multimea F este conexa sau dintr-o bucata. n caz contrar,
spunem ca multimea F nu este conexa sau c
a este formata din mai multe parti.
Exemplul 1.15.1 Consider am multimea fP; M; Q; R; N g ca n desenul:
Q
M. .
.R
P .
. N
Consider
am multimile deschise, nevide si disjuncte D si din desenul:
D
Q
M. .
.R
P .
. N

Deoarece fP; M; Q; R; N g \ D = fM; P; Qg ; fP; M; Q; R; N g \ = fN; Rg

si
fP; M; Q; R; N g = fM; P; Qg [ fN; Rg
rezult
a c
a multimea fP; M; Q; R; N g nu este conex
a.
Exemplul 1.15.2 Consider am multimea E = E1 [ E2 ca n desenul:
E E2
E1
Consider
am multimile deschise, nevide si disjuncte D si din desenul:
E2
D E
E1
Deoarece E = E1 [ E2 = (E \ D) [ (E \ ) rezult a c
a multimea E nu este
conex a.
Tema 1.15.1 Construiti dou a multimi conexe si doua multimi neconexe.
Tema 1.15.2 Construiti o multime conex a nici nchis
a nici deschis
a cu trei
lacune pe care o not am cu M .
1. Fixati punctele A; B; C; D 2 Int (M ) ; P; Q; R 2 F r (M ) si E; F; G; H 2
Ext (M ) :
2. Calculati fA; H; D; Q; Cg [ fQ; P; E; F; A; Dg :
Tema 1.15.3 Construiti o multime neconex a nchisa formata din trei p
arti
diferite E; F; G:
1. Fixati punctele A; B 2 Int (E) ; P; Q; R 2 Ext (F ) \ G si K; H 2 F r (F ) :
2. Calculati fA; K; P; Q; Rg [ fG; B; G; K; Ag :
3. Stabiliti valoarea de adev ar a propozitiilor: P1 : fA; B; P g E; P2 :
fP; Rg G; P3 : P 2 F ; P4 : P 2 = G; P5 : fA; B; K; Hg Ext (F ) ; P6 : fP; R; Kg =
fK; P; Rg ; P7 : fG; B; G; K; Ag =
6 A; K; P; Q; P8 : R 2 = F:
1.16 Evaluare
Testul 1.16.1
1. Construiti o multime deschis a, conex a care are dou a lacune pe care o
notam E. Colorati diferit F r (E) si Int (E) :
2. Construiti o multime neconex a format a dintr-o parte deschis a E si o
parte nchisa F: Fixati punctele M; N 2 F r (E) si P; Q 2 Int (F ) :
3. Construiti o multime nchis
a, neconex a formata din trei parti E; F si G.
Construiti o multime deschis
a H care s a aib
a puncte comune cu F si G: Colorati
diferit Int (F \ H) si Int (G \ H) :
4. Construiti o multime conex a, cu dou a lacune, nici nchis
a nici deschis a
pe care o notam M: Construiti o multime nchis a N care sa aib
a puncte comune
cu M: Colorati diferit Int (M \ N ) si F r (M \ N ) :
5. Construiti o multime conex a nchisa cu o lacuna pe care o not am cu K.
Fixati punctele P; Q; R; S 2 Int (K) ; A; O; B 2 F r (K) si E; F; H 2 Ext (K) :
Calculati fA; O; P; Q; Hg [ fS; Q; E; F; A; Bg :
6. Construiti o multime neconex a deschisa formata din doua p arti diferite
M si N:
1.16. EVALUARE 39
a) Fixati punctele A; C; D 2 Int (M ) ; P; B; E; R 2 Ext (N ) nM si L; S 2

F r (N ) : Calculati fA; L; P; E; Rg [ fC; D; B; A; S; Lg :
b) Stabiliti valoarea de adev ar a propozitiilor: P1 : fA; B; P; Eg N ; P2 :
fP; R; Eg M ; P3 : P 2 Ext (M ) ; P4 : P 2 = N ; P5 : fA; B; L; Sg Ext (N ) ; P6 :
fP; R; Dg = fR; P; Dg ; P7 : fC; B; L; Ag = 6 fA; S; P; Dg ; P8 : R 2= M:
7. Construiti o multime nchis a, neconexa format a din doua p
arti E si G.
Colorati cu galben exteriorul acesteia si cu albastru interiorul acesteia.
8. Construiti o multime conex a, cu patru lacune, nici nchis a nici deschisa
pe care o not am N: Colorati cu albastru exteriorul acesteia si cu rosu interiorul
acesteia.
9. Construiti o multime conex a, nchis
a cu o lacun a pe care o notam X si o
multime deschis a, conexa cu doua lacune pe care o not am Y: Colorati cu negru
X [ Y si cu galben Ext (X [ Y ) .
Testul 1.16.2
1. Construiti o multime deschis a, conex a care are dou a lacune pe care o
not am E. Colorati diferit F r (E) si Int (E) :
2. Construiti o multime neconex a format a dintr-o parte deschis a M si o
parte nchis a N: Fixati punctele E; K 2 F r (N ) si P; S 2 Int (M ) :
3. Construiti o multime nchis a, neconex a formata din dou a p
arti deschise
K si T . Construiti o multime nchis a L care s a aib
a puncte comune cu K si T:
Colorati diferit Int (L \ K) si Int (T \ L) :
4. Construiti o multime conex a, cu dou a lacune, nici nchisa nici deschis a
pe care o not am X: Construiti o multime nchis a Y care s
a aib
a puncte comune
cu X: Colorati diferit Int (X \ Y ) si F r (X \ Y ) :
5. Construiti o multime conex a deschisa cu dou a lacune pe care o not am
cu X. Fixati punctele P; T; R; L 2 Int (X) ; A; C; B 2 F r (X) si E; D; G 2
Ext (X) : Calculati fA; C; P; T; Lg [ fC; E; G; A; Bg :
6. Construiti o multime neconex a nchisa formata din doua parti diferite M
si N:
a) Fixati punctele P; Q; R 2 Int (M ) ; E; F; K; L 2 Ext (N ) nM si T; S 2
F r (N ) : Calculati fA; L; P; Q; Rg [ fT; S; E; K; Lg :
b) Stabiliti valoarea de adev
ar a propozitiilor: P1 : fT; Sg N ; P2 : fP; Lg
M ; P3 : E 2 Ext (M ) ; P4 : P 2 = N ; P5 : fR; P; K; Eg Ext (M ) ; P6 : fP; Q; T g =
fT; P; Rg ; P7 : fE; K; P g =6 fF; K; P; Qg ; P8 : R 2 = M:
7. Construiti o multime deschis a, neconex a formata din dou a parti R si T .
Colorati cu galben exteriorul acesteia si cu albastru interiorul acesteia.
8. Construiti o multime conex a, cu cinci lacune, nici nchis a nici deschis a
pe care o not am X: Colorati cu albastru exteriorul acesteia si cu rosu interiorul
acesteia.
9. Construiti o multime conex a, deschisa cu o lacuna pe care o not am F si o
multime deschis a, conex
a cu dou
a lacune pe care o not am G: Colorati cu negru
F [ G si cu galben Int (F [ G) .
Studiul multimilor ca p
arti ale spatiului a determinat aparitia
Geometriei si a Algebrei, dou a ramuri importante ale Matematicii.
n continuare, Partea I a acestui manual este destinat a studiului
gurilor geometrice (plane, semispatii, drepte, segmente, poligoane,
semidrepte, unghiuri, semiplane,...) si a transformarilor geometrice,
iar Partea a II-a este destinat a studiului multimilor de numere ca
multimi de puncte ale unei drepte.
Partea I
Geometrie
41
Capitolul 2
Figuri geometrice
ncepnd cu aceast
a lectie toate multimile folosite se vor numi guri geometrice.
2.1 Planul
Denitia 2.1.1 Orice gur a geometrica nchis

a care are interiorul egal cu
multimea vida se numeste suprafata.
Remarca 2.1.1 O suprafat a este o gur
a geometrica care coincide cu frontiera
sa. Asadar, frontiera oric
arei guri geometrice este o suprafata.
Axioma a III-a
Oricare trei puncte distincte A; B si C determina n mod unic o
suprafata (A; B; C) care le contine astfel nct Ext (A; B; C) sa e
reuniunea a doua guri geometrice nevide, deschise si disjuncte.
Denitia 2.1.2 Suprafata (A; B; C) dat a de axioma precedent a se numeste

planul determinat de punctele A; B si C: Cele dou a guri geometrice nevide,
deschise si disjuncte a c
aror reuniune este Ext (A; B; C) se numesc semispatii
deschise opuse care au drept frontiera planul (A; B; C) si se noteaz
a (A;B;C)
respectiv (A;B;C) :
De retinut: Multimile incluse ntr-un plan se vor numi guri geometrice

plane. Cnd construim o gur a geometric a pe tabla din clasa, consider
am c
a
avem o gur a geometrica plan a inclus
a n planul foii de tabl
a. Cnd construim
o gur a geometrica pe foaia caietului, consider am c
a avem o gur a geometric
a
plan
a inclus a n planul foii de caiet. Mai multe guri geometrice incluse n
acelasi plan se numesc guri geometrice coplanare.
Planele se mai noteaz a si cu literele grecesti (alfa), (beta), (gama) si
(pi).
43
44 CAPITOLUL 2. FIGURI GEOMETRICE
2.2 Dreapta
Denitia 2.2.1 Intersectia nevid a a doua plane diferite se numeste dreapta.

Dreptele se noteaz
a cu litere mici din alfabet sau cu litera greceasca (delta).
Instrumentele folosite pentru a construi drepte ncluse n planul foii de caiet
sau de tabl
a sunt rigla si echerul.
- Cum construim o dreapt a inclus
a n planul foii de caiet?
Pasul 1. Fix am rigla pe plan ca n desenul:
Pasul 2. Tras
am o dreapt
a d n lungul riglei ca n desenul:
Pasul 3. ndep
art
am rigla si obtinem dreapta d din desenul:
Constructia de mai sus ne determin

a s
a introducem
Axioma a IV-a
Oricare doua puncte distincte din spatiu determina n mod unic
o dreapta.
De retinut: Dac a A si B sunt doua puncte distincte din spatiu, atunci

dreapta determinat
a de punctele A si B se noteaz
a AB:
- Cum construim dreapta determinat a de punctele distincte A si B?
2.2. DREAPTA 45
Pasul 1. Fix
am n planul foii de caiet punctele A si B ca n desenul:
B
.
A
.
Pasul 2. Fix
am rigla lng
a punctele A si B ca n desenul:
B
.
A
.
Pasul 3. Tras
am o dreapt
a n lungul riglei care contine punctele A si B ca
n desenul:
B
A
Pasul 4. ndep
art
am rigla si obtinem dreapta AB din desenul:
B
A

am desenul:
d
P
N
M
a
Dreptele a; b; M N; N P; M P si d sunt egale. Vom scrie: a = b = M N =

N P = M P = d:
Problema 2.2.1 Construiti o gur a geometric a deschis

a, conex a cu dou
a
lacune pe care o not am cu E:
a) Fixati punctele R si S pe frontiera acesteia si construiti dreapta RS:
b) Fixati celelalte puncte de intersectie dintre dreapta RS si F r (E) :
c) Identicati cinci dreptele egale cu dreapta RS:
Raspuns
a) Folosind datele problemei obtinem situatia din desenul:
S
E
B C
A
R
b) Celelalte puncte de intersectie dintre dreapta RS si F r (E) sunt punctele

A; B; C si D:
c) Cinci drepte egale cu dreapta RS sunt: AR; BC; SD; CS si AC:
Tema 2.2.1 Construiti o gur a geometric
a nchis a, conexa cu doua lacune
pe care o not am cu F:
a) Fixati punctele P si Q pe frontiera acesteia si construiti dreapta P Q:
b) Fixati A 2 Int (F ) \ P Q si B 2 Ext (F ) \ P Q:
c) Identicati toate dreptele egale cu dreapta P Q:
P
N
Dreptele N P si d sunt diferite. Vom scrie: N P 6= d:

Problema 2.2.2 Construiti o gur a geometric
a nchisa, conex
a cu o lacun
a
pe care o not am cu M:
a) Fixati punctele R; S 2 Int (M ) si A; B 2 Ext (M ) :
b) Construiti toate dreptele diferite determinate de ecare dou a puncte
diferite:
c) Identicati dou
a perechi de dreptele egale.
Raspuns
2.2. DREAPTA 47
a) Folosind datele problemei obtinem situatia din desenul:
B
S
A
R
b) Dreptele diferite determinate de ecare dou a puncte diferite sunt urm a-

toarele: AB; BS; SR; AR; AS si BR:
c) AS = SA si BR = RB:
Tema 2.2.2 Construiti o gur a geometrica nchis a, conex
a, f
ara lacune pe
care o not
am cu E:
a) Fixati punctele P; Q 2 F r (E) si C; D; E 2 Ext (E) :
b) Construiti toate dreptele diferite care se pot construi cu oricare dou a
puncte diferite.
c) Identicati o dreapt
a egal
a cu dreapta P Q si trei drepte diferite de dreapta
DE:
Axioma a V-a
Daca este un plan si d este o dreapta astfel nct \d = ,
atunci d sau d :
Propozitia 2.2.1 Daca este un plan, P 2 si Q 2 ; atunci P Q\

este formata dintr-un singur punct.
Demonstratie
Folosind Axioma a V-a rezult a P Q\ 6= : Dac
a c a P Q\ ar format a
din cel putin doua puncte distincte, atunci ar exista cel putin dou
a drepte
distincte care s a punctele distincte P si Q:
a contin
Astfel, folosind Axioma a IV-a am ajunge la o contradictie. q.e.d.
Propozitia 2.2.2 Daca este un plan si A; B 2 astfel nct A 6= B;

atunci AB :
Demonstratie
Fie C 2 Ext ( ) : Cum (A; B; C) \ = AB; rezult a AB
a c : q.e.d.
2.2.1 Drepte paralele
Denitia 2.2.1.1 Dreptele a si b sunt paralele dac a sunt egale sau diferite,
coplanare si au intersectia egal
a cu multimea vid
a. Vom scrie: a k b:
Exemplul 2.2.1.1 Consider am desenul:
d
P
N
M
a
Deoarece a = b = M N = N P = M P = d; rezult a c
a a k b k MN k NP k
M P k d:
Tema 2.1.2.1 Construiti trei drepte paralele egale notate a; b si c:
Exemplul 2.2.1.2 Pentru a construi dou a drepte paralele diferite par-
curgem mai multi pasi.
Pasul 1. Folosind echerul, construim o dreapt a d ca n desenul:
Pasul 2. Construim o dreapt

a ajut
atoare ca n desenul:
Pasul 3. Deplas
am echerul n lungul dreptei ajut
atoare pn
a ce obtinem
2.2. DREAPTA 49
situatia din desenul:

a ca n desenul:
Pasul 5. ndep
artnd echerul si stergnd dreapta ajut
atoare obtinem:
d
d si sunt dou a drepte paralele diferite.

Tema 2.1.2.2 Construiti trei drepte paralele diferite notate m; n si p:
Denitia 2.2.1.2 Multimea tuturor dreptelor paralele cu o dreapt
a d formea-
z
a directia dreptei d:
Tema 2.2.1.3 Construiti 3 drepte egale si 7 drepte diferite care apartin
directiei unei drepte d:
De retinut: Oricare dou a drepte paralele diferite a si b determin

a n mod
unic un plan pe care l not
am (a; b) :
Axioma a VI-a
Orice punct exterior unei drepte apartine unei singure drepte
paralela cu dreapta data.
- Cum procedam pentru a construi paralela la o dreapt a d care contine

punctul P ?
Pasul 1. Fix
am punctul P si folosind echerul, construim o dreapt
a d ca n
desenul:
P d
.

a ajut
atoare ca n desenul:
P d
.
Pasul 3. Deplas am echerul n lungul dreptei ajut

atoare pn
a ce obtinem
P
. d
2.2. DREAPTA 51

a care contine punctul P ca n desenul:
d
P
Pasul 5. ndep
artnd echerul si stergnd dreapta ajut
atoare obtinem:
d
P
Dreapta este unica paralela la dreapta d care contine punctul P:

Tema 2.2.1.4 Fixati patru puncte diferite A; B; C si D: Construiti paralele
la dreapta AD care contin punctele B si C:
De retinut: O dreapt a d si un punct exterior P determin

a n mod unic un
plan pe care l not
am (d; P ) :
2.2.2 Drepte concurente
Denitia 2.2.2.1 Dou a drepte diferite cu intersectia diferit

a de multimea
vid
a se numesc drepte concurente.
Propozitia 2.2.2.1 Daca a si b sunt doua drepte concurente, atunci a \ b
este formata dintr-un singur punct.
Demonstratie
Din ipoteza rezult
a c
a a 6= b si a \ b 6= :
Presupunem, prin absurd, c a exista P; Q 2 a \ b : P 6= Q:
Folosind Axioma a IV-a, rezult a ca a = P Q = b: Contradictie! q.e.d.
De retinut: Dou
a drepte concurente a si b arat
a ca n desenul:
a b
Punctul de intersectie P se numeste punct de concurenta al dreptelor a si b:

Oricare dou a drepte concurente a si b determin
a n mod unic un plan pe care
l not
am (a; b) :
Tema 2.2.2.1 Construiti cinci drepte concurente n acelasi punct pe care

s
a le notati diferit.
Propozitia 2.2.2.1 Daca akb si c (a; b) astfel nct dreptele a si c sunt
concurente, atunci b si c sunt concurente.
Demonstratie
a a = b; atunci demonstratia este imediat
Dac a.
a a 6= b; atunci trebuie s
Dac a avem c 6= b: n caz contrar, ar rezulta c
a
cka si am ajunge la o contradictie.
a dreptele b si c nu sunt concurente.
Presupunem, prin absurd, c
Astfel, punctul de intersectie dintre dreptele a si c apartine la dou
a
paralele diferite la dreapta b:
Folosind Axioma a VI-a, rezult a a = c: Contradictie!
a c q.e.d.
2.3 Evaluare
Testul 2.3.1
1. Construiti o gura geometric a deschis
a, neconex a formata din dou
a parti
E si F:
a) Fixati punctele P 2 F r (E) si Q 2 Int (F ) astfel nct P Q \ (E [ F ) 6= :
b) Fixati R 2 F r (E) \ P Q si S; T 2 F r (F ) \ P Q:
c) Identicati toate dreptele egale cu dreapta RS:
2. Construiti cinci puncte diferite A; B; C; D si E n planul foii de caiet.
a) Construiti toate dreptele diferite determinate de ecare dou a puncte dis-
tincte. Cte drepte apar?
2.3. EVALUARE 53
b) Identicati trei perechi de drepte egale.

3. Construiti trei drepte paralele egale notate AB; d si EF:
4. Construiti patru drepte paralele diferite AC; d; e si KF:
5. Consider am trei puncte diferite M; N si P: Construiti dou a drepte egale
care apartin directiei dreptei M N; trei drepte diferite care apartin directiei
dreptei N P si trei drepte egale care apartin directiei dreptei M P .
6. Consider am sase puncte diferite M; N; R; S; T si P: Construiti dreptele
care apartin directiei dreptei M N si care contin punctele R; S; T si P:
7. Construiti o gur a geometrica neconex a formata din trei parti E; F si
G:
a) Trasati o dreapt a d care s
a intersecteze doar gura geometric a G:
b) Fixati punctele P; Q; R 2 Int (F ) si A; B; C 2 F r (E) :
c) Construiti paralelele la dreapta d care contin punctele P; Q; R; A; B si C:
8. Consider am punctele diferite A; B; C; D; E si F: Construiti dreptele
diferite concurente n punctul A:
9. Consider am punctele diferite A; B; C si D: Cte perechi de drepte con-
curente se pot construi? Care sunt acestea?
Testul 2.3.2
1. Construiti o gur a geometric a nici nchis
a nici deschis
a, conex a cu trei
lacune pe care o not am F:
a) Fixati punctele A 2 Ext (F ) si B 2 Int (F ) astfel nct AB \ F r (F ) s a
e formata din cel putin patru puncte:
b) Identicati toate dreptele egale cu dreapta AB:
2. Construiti o dreapt a d:
a) Fixati R; P; Q 2 d si S; T; L 2 Ext (d) :
b) Construiti toate dreptele diferite care se pot construi cu oricare dou a
puncte diferite.
c) Identicati toate dreptele egale cu dreapta RP:
3. Construiti trei drepte paralele egale notate AB; BC si AC:
4. Construiti trei drepte paralele diferite notate AM; LC si F G:
5. Consider am dou a puncte diferite Q si P: Construiti trei drepte egale
care apartin directiei dreptei QP si patru drepte diferite care apartin directiei
dreptei QP:
6. Consider am sase puncte diferite C; D; E; F; G si H: Construiti dreptele
care apartin directiei dreptei CD si care contin punctele E; F; G si H:
7. Construiti o gur a geometric a neconex a formata din trei p
arti A; M si
N:
a) Trasati o dreapt a d care sa intersecteze doar gura geometric a A:
b) Fixati punctele X; Z; Y 2 Int (N ) si L; B; C 2 F r (M ) :
c) Construiti paralelele la dreapta d care contin punctele X; Z; Y; L; B si C:
8. Consider am punctele diferite M; P; L si R: Cte perechi de drepte con-
curente se pot construi? Care sunt acestea?
9. Consider am punctele diferite X; F; I; K si Y: Construiti dreptele diferite
concurente n punctul I:
2.4 Segmente
Denitia 2.3.1 Intersectia nevid

a si conex
a dintre o dreapt
a si o gur
a
geometric
a deschis
a se numeste segment deschis.
D d
B
Figura geometric a ]A; B[ = d \ D se numeste segment deschis care are drept

frontiera punctele A si B:
Daca stergem tot ce este n plus, atunci segmentul deschis ]A; B[ arat
a ca n
desenul:
A
Exemplul 2.3.2 Figurile geometrice [A; B[ = fAg [ ]A; B[ si ]A; B] =

]A; B[ [ fBg se numesc segmente semideschise care au drept frontiera punctele
A si B: Segmentul semideschis [A; B[ arat
a ca n desenul:
ngrosarea punctului A semnica faptul c

a acesta apartine segmentului semi-
deschis [A; B[ : Segmentul semideschis ]A; B] arat
a ca n desenul:
ngrosarea punctului B semnic

a faptul c
a acesta apartine segmentului semi-
deschis ]A; B] :
2.4. SEGMENTE 55
Exemplul 2.3.3 Figura geometric a [A; B] = fAg [ ]A; B[ [ B se numeste

segment nchis care are drept frontiera punctele A si B: Segmentul nchis [A; B]
arat
a ca n desenul:
ngrosarea punctelor A si B semnic a faptul ca acestea apartin segmentului

nchis [A; B] :
Tema 2.3.1 Folosind notatii diferite, construiti cte cinci segmente din
ecare tip prezentat mai sus.
Tema 2.3.2. Construiti o gur a geometric a F deschis a, conexa cu trei
lacune. Fixati P 2 Int (F ) si Q 2 Ext (F ) si construiti dreapta P Q: Cte
segmente diferite apar? Ce fel de segmente sunt? Notati-le diferit.
Tema 2.3.3. Construiti o gur a geometric a G nchisa, conex a cu dou a
lacune. Fixati A 2 Int (G) si B 2 Ext (G) si construiti dreapta AB: Cte
segmente diferite apar? Ce fel de segmente sunt? Notati-le diferit.
Tema 2.3.4. Construiti o gur a geometric a M nici deschis a nici nchis
a,
neconex a format
a din trei bucati. Construiti o dreapt
a d care are puncte comune
cu M: Cte segmente diferite apar? Ce fel de segmente sunt? Notati-le diferit.
De retinut: Dreapta care include un segment se numeste suportul segmen-

tului respectiv.
2.4.1 Figuri geometrice convexe
Denitia 2.4.1.1 O gura geometrica F este convexa daca oricare ar

A; B 2 F; rezult
a c
a [A; B] F: n caz contrar, dac
a exist
a A; B 2 F; astfel
nct [A; B] F; atunci spunem c
a gura geometrica F nu este convexa.
Axioma a VII-a
Spatiul este o gura geometrica convexa.
De retinut: Folosind axioma precedent a, rezulta c

a spatiul este o multime
conexa fara gauri. Astfel, planul este perceput ca ind o suprafata fara denivelari,
fara lacune si nesfrsita iar dreapta este perceputa ca ind o sfoara bine ntinsa
si nesfrsita.
Exemplul 2.4.1.1 Planul este o gur

a geometric
a convex
a.
Exemplul 2.4.1.2 Dreapta este o gur

a geometric
a convex
a.
Exemplul 2.4.1.3 Segmentele sunt guri geometrice convexe.
Exemplul 2.4.1.4 Consideram gura geometrica N nici nchis
a nici de-
schis
a din desenul:
Fix
am punctele A; B 2 N si construim segmentul nchis [A; B] ca n desenul:
N
A
Deoarece [A; B] N; rezult a ca gura geometric a N nu este convexa.

Exemplul 2.4.1.5 Dou a drepte concurente nu formeaz a o gur
a geometrica
convexa.
Exemplul 2.4.1.6 Dou a drepte paralele diferite nu formeaza o gur
a geo-
metrica convexa.
Tema 2.4.1.1 Construiti dou a guri geometrice convexe si doua guri geo-
metrice neconvexe.
Tema 2.4.1.2 Construiti trei drepte concurente a; b si c ntr-un punct P:
Figura geometric a a [ b [ c este convexa? Dar conex a?
Tema 2.4.1.3 Fixati trei puncte diferite A; B si C: Figura geometric a
[A; B] [ [B; C] [ [A; C] este convex a? Dar conexa?
Tema 2.4.1.4 Construiti dou a drepte paralele diferite AB si M N: Figura
geometrica AB [ M N este convex a? Dar conex a?
2.4.2 Poligoane
Denitia 2.4.2.1 Figura geometric a plana, nchis

a si convexa a c
arei fron-
tier
a este reuniune nit a de segmente nchise se numeste poligon. Segmentele
frontier
a se numesc laturile poligonului, iar punctele frontier a ale laturilor se
numesc vrfurile poligonului.
Poligoanele care au interiorul egal cu multimea vid a se numesc poligoane de-
generate, iar cele care au interiorul diferit de multimea vid a se numesc poligoane
nedegenerate.
2.4. SEGMENTE 57
Poligonul cu trei (patru, cinci, sase,...) laturi se numeste triunghi (patrulater,

pentagon, hexagon,...).
De retinut: Citirea unui poligon se face circular si nu n zig-zag.
Exemplul 2.4.2.1 Consider

am desenul:
A
Ext (ABC )
B C
Int (ABC )
Am construit triunghiul nedegenerat ABC:
F r (ABC) = [A; B] [ [B; C] [ [A; C] :
Punctele A; B si C sunt vrfurile triunghiului nedegenerat ABC:

Tema 2.4.2.1 Deniti triunghiul. Folosind modelul din exemplul precedent,
construiti patru triunghiuri nedegenerate notate diferit.
Ext (ABC )
A
B C
Am construit triunghiul degenerat ABC = [B; C] :
F r (ABC) = [A; B] [ [B; C] [ [A; C] = [B; C] :
Punctele A; B si C sunt vrfurile triunghiului degenerat ABC:

Ext (ABC )
B
.
A
C
Am construit triunghiul degenerat ABC = fAg = fBg = fCg :
F r (ABC) = [A; B] [ [B; C] [ [A; C] = fAg = fBg = fCg :

Punctele A; B si C sunt vrfurile triunghiului degenerat ABC:

M Ext (MNPQ )
Q N
P
Int (MNPQ )
Am construit patrulaterul nedegenerat M N P Q:
F r (M N P Q) = [M; N ] [ [N; P ] [ [P; Q] [ [Q; M ] :
Punctele M; N; P si Q sunt vrfurile patrulaterului nedegenerat M N P Q:

Tema 2.4.2.2 Deniti patrulaterul. Folosind modelul din exemplul prece-
dent, construiti trei patrulatere nedegenerate notate diferit.
M Ext (MNPQR )
R N
Q P
Int (MNPQR )
Am construit pentagonul nedegenerat M N P QR:
F r (M N P QR) = [M; N ] [ [N; P ] [ [P; Q] [ [Q; R] [ [R; M ] :
Punctele M; N; P; Q si R sunt vrfurile pentagonului nedegenerat M N P QR:

Tema 2.4.2.3 Deniti pentagonul. Folosind modelul din exemplul prece-
dent, construiti dou
a patrulatere nedegenerate notate diferit.
Tema 2.4.2.4 Deniti hexagonul si construiti dou
a hexagoane nedegenerate
notate diferit.
2.4. SEGMENTE 59
2.4.3 Paralelogramul
Denitia 2.4.3.1 Patrulaterul nedegenerat pentru care dreptele suport ale

laturilor opuse sunt paralele se numeste paralelogram.
- Cum construim un paralelogram?
Pasul 1. Folosind echerul construim dou
a drepte paralele diferite ca n
desenul:
Pasul 2. Folosind echerul construim alte dou

a drepte paralele diferite ca n
desenul:
Pasul 3. ndep
artnd echerul, stergnd dreptele ajut
atoare si liniile ap
arute
n plus, obtinem paralelogramul P QRS din desenul:
P
Ext (PQRS )
R
S
Int (PQRS )
Din constructie rezulta c a P QkRS si P SkQR:

Tema 2.4.3.1 Construiti cinci paralelograme n diferite pozitii si colorati
diferit interiorul, frontiera si exteriorul acestora.
Tema 2.4.3.2 Consider am triunghiul nedegenerat ABC:
a) Construiti paralelogramul ABEF astfel nct E; F 2 Ext (ABC) :
b) Construiti paralelogramul BCGH astfel nct G; H 2 Ext (ABC) :
Tema 2.4.3.3 Consider am paralelogramul XY KL:
a) Construiti paralelogramul KLEF astfel nct E; F 2 Ext (XY KL) :
b) Construiti paralelogramul F EAB astfel nct A; B 2 Ext (KLEF ) :
2.4.4 Trapezul
Denitia 2.4.4.1 Patrulaterul nedegenerat pentru care doar dreptele suport

a dou
a laturi opuse sunt paralele se numeste trapez.
- Cum construim un trapez?
Pasul 1. Folosind echerul construim dou a drepte paralele diferite ca n
desenul:
2.5. EVALUARE 61
Pasul 2. Folosind echerul construim alte dou

a drepte neparalele diferite ca
n desenul:
Pasul 3. Stergnd dreapta ajut

arute n plus, obtinem
trapezul M AT E din desenul:
A
M Ext (MATE )
E
Int (MATE )
Din constructie rezult a c

a M AkT E si AT , M E:
Tema 2.4.4.1 Construiti cinci trapeze n diferite pozitii si colorati diferit
interiorul, frontiera si exteriorul acestora.
Tema 2.4.4.2 Consider am triunghiul nedegenerat ABC:
a) Construiti trapezul ABEF (AB k EF ) astfel nct E; F 2 Ext (ABC) :
b) Construiti trapezul BCGH (BH k GC) astfel nct G; H 2 Ext (ABC) :
Tema 2.4.4.3 Consider am trapezul ABKL (AB k KL) :
a) Construiti trapezul ABEF (AF k ED) astfel nct E; F 2 Ext (ABKL) :
b) Construiti paralelogramul BEXY astfel nct X; Y 2 Ext (ABEF ) :
2.5 Evaluare
Testul 2.5.1
1. Construiti un triunghi nedegenerat ABC si colorati cu galben interiorul
s
au:
a) Fixati M 2 ]A; B[ si N 2 ]B; C[ :
b) Construiti segmentele nchise [C; M ] si [N; A] :
c) Notati cu P punctul de intersectie al dreptelor CM si AN:
d) Notati cu Q punctul de intersectie al dreptelor BP si AC:

e) Construiti triunghiul nedegenerat M N Q si colorati cu albastru interiorul
s
au:
2. Construiti patrulaterul nedegenerat P QRS si xati M 2 Ext (P QRS) :
a) Construiti dreptele care contin punctele P; Q; R respectiv S si sunt con-
curente n punctul M:
b) Colorati cu rosu punctele intersectiei dintre dreapta M R si patrulaterul
nedegenerat P QRS
c) Construiti paralela la dreapta QR care contine punctul S.
d) Construiti triunghiul P QR si colorati diferit Int (P QR) si Int (P RS) :
3. Construiti paralelogramul ABCD si xati M 2 Int (ABCD).
a) Construiti paralelele la dreptele suport ale laturilor paralelogramului care
contin punctul M:
b) Notati cu U; V; X respectiv T punctele de intersectie cu laturile [A; B] ;
[B; C] ; [C; D] respectiv [A; D] :
c) Cte paralelograme apar? Enumerati-le.
4. Construiti paralelogramul EF GH si xati A 2 Ext (EF GH) :
contin punctul A:
b) Notati cu M; N; P respectiv Q punctele de intersectie cu dreptele EF; F G;
GH respectiv EH:
5. Construiti un un triunghi nedegenerat ABC:
a) Construiti paralela a la drepata BC care contine punctul A:
b) Construiti paralela b la drepata AC care contine punctul B:
c) Construiti paralela c la drepata BA care contine punctul C:
d) Faceti notatiile: fM g = c \ b; fN g = b \ a si fP g = c \ a:
e) Cte triunghiuri apar? Dar paralelograme? Enumerati-le.
6. Construiti triunghiul nedegenerat P QS si xati A 2 Int (P QS) :
a) Construiti paralela c la drepata P Q care contine punctul A:
b) Construiti paralela d la drepata QS care contine punctul A:
c) Faceti notatiile: fM g = P S \ c; fN g = QS \ c; fCg = P S \ d si fBg =
P Q \ d:
e) Cte triunghiuri apar? Dar trapeze? Dar paralelograme? Enumerati-le.
7. Construiti triunghiul nedegenerat ABC si xati M 2 ]B; C[ :
a) Construiti paralela c la dreapta AB care contine punctul M:
b) Construiti paralela b la dreapta AC care contine punctul M:
c) Faceti notatiile: fN g = AC \ c si fP g = AB \ b:
8. Construiti trapezul ABCD (AB k CD) si xati M; N 2 ]D; C[ astfel
nct M 6= N si N 2 [M; C] :
a) Construiti paralela m la dreapta BC care contine punctul M:
b) Construiti paralela n la dreapta AD care contine punctul N:
c) Faceti notatiile: fP g = m \ n; fEg = m \ AD si fF g = BC \ n:
e) Cte triunghiuri apar? Dar hexagoane? Enumerati-le.
9. Fie trapezul ABCD (AB k CD) :
2.5. EVALUARE 63
a) Construiti paralelogramul ABEF astfel nct E; F 2 Ext (ABCD) :

b) Construiti paralelogramul CDGH astfel nct G; H 2 Ext (ABCD) :
c) Folosind echerul, vericati dac
a EF GH este trapez.
Testul 2.5.2
1. Construiti un triunghi nedegenerat DEC si xati R 2 Int (DEC) :
a) Construiti segmentele nchise [R; D] ; [R; E] si [R; C] :
b) Notati cu P punctul de intersectie al dreptelor RD si EC:
c) Notati cu S punctul de intersectie al dreptelor RE si DC:
d) Notati cu Q punctul de intersectie al dreptelor RC si DE:
e) Construiti triunghiul nedegenerat P SQ si colorati cu galben interiorul
s
au:
2. Construiti patrulaterul nedegenerat ABCD si xati N 2 Int (ABCD) :
a) Construiti dreptele care contin punctele A; B; C respectiv D si sunt con-
curente n punctul N:
b) Colorati cu albastru punctele intersectiei dintre dreapta DN si patru-
laterul nedegenerat ABCD:
c) Construiti paralela la dreapta BC care contine punctul A.
d) Construiti triunghiul BCD si colorati diferit Int (ABD) si Int (BCD) :
3. Construiti paralelogramele XY ZT si XY CD.
a) Construiti segmentele nchise [T; D] si [Z; C] :
b) Folosind echerul, vericati daca ZT DC este paralelogram.
4. Construiti paralelogramul ABCD si xati M 2 Int (ABCD) :
contin punctul M:
b) Notati cu R; S; P respectiv T punctele de intersectie cu laturile [A; B] ;
[B; C] ; [C; D] respectiv [D; A] :
5. Construiti un triunghi nedegenerat M N P:
a) Construiti paralela m la drepata N P care contine punctul M:
b) Construiti paralela n la drepata M P care contine punctul N:
c) Construiti paralela p la drepata M N care contine punctul P:
d) Faceti notatiile: fAg = p \ n; fBg = p \ m si fCg = m \ n:
e) Cte triunghiuri apar? Dar paralelograme? Enumerati-le.
6. Construiti triunghiul nedegenerat P QS si xati punctele diferite A; B; C;
D 2 [P; S] :
a) Construiti paralelele la drepata SQ care contin punctele A; B; C si D:
b) Cte triunghiuri apar? Dar trapeze? Dar paralelograme?
c) Folosind notati adecvate, enumerati-le.
7. Construiti triunghiul nedegenerat M AC si xati P 2 ]A; C[ :
a) Construiti paralela x la dreapta AM care contine punctul P:
b) Construiti paralela y la dreapta M C care contine punctul P:
c) Faceti notatiile: fXg = AM \ y si fY g = M C \ x:
8. Construiti trapezul M N P Q (P Q k M N ) si xati A; B 2 ]P; Q[ astfel

nct A 6= B si A 2 [P; B] :
a) Construiti paralela a la dreapta M Q care contine punctul A:
b) Construiti paralela b la dreapta N P care contine punctul B:
c) Faceti notatiile: fRg = a \ b; fSg = a \ N P si fT g = M Q \ b:
e) Cte triunghiuri apar? Dar hexagoane? Enumerati-le.
9. Fie paralelogramul ABCD:
a) Construiti paralelogramul ABEF astfel nct E; F 2 Ext (ABCD) :
b) Construiti paralelogramul DCGH astfel nct G; H 2 Ext (ABCD) :
c) Folosind echerul, vericati dac a EF HG este paralelogram.
2.6 Semiplane

a dintre un semispatiu deschis si un plan se
numeste semiplan deschis. nchiderea unui semiplan deschis se numeste semi-
plan nchis.
Consider am desenul:
d
d
Daca d este o dreapt

a inclus
a n planul ; atunci gurile geometrice deschise
si disjuncte d si d sunt semiplane deschise opuse care au drept frontier a
dreapta d:
Axioma a VIII-a
Daca d si sunt doua drepte incluse n planul astfel nct
d \ = ; atunci d sau d:
Propozitia 2.6.1 Daca d este o dreapta inclusa n planul iar P 2 d si

Q2 d ; atunci P Q \ d este format
a dintr-un singur punct.
2.6. SEMIPLANE 65
Demonstratie
Folosind Axioma a VIII-a rezult a ca P Q \ d 6= : Dac a P Q \ d ar

formata din cel putin doua puncte distincte, atunci ar exista cel putin
doua drepte distincte care s a punctele distincte P si Q:
a contin
Astfel, folosind Axioma a IV-a am ajunge la o contradictie. q.e.d.
De retinut: Un semiplan este bine determinat de dreapta frontier

a si un
punct arbitrar care nu apartine acesteia.

am desenul:
.M
Am construit semiplanul deschis care are drept frontier

a dreapta d si care
contine punctul M: Acesta se noteaz
a ]d; M :
am desenul:
P
.
Am construit semiplanul deschis care are drept frontier

a dreapta AB si care
contine punctul P: Acesta se noteaz
a ]AB; P :

am semiplanele deschise egale din desenul:
.
Q d
.
B

A
Avem egalit
atile: ]AB; P = ]d; P = ]AB; Q = ] ; Q :
Am construit semiplanul nchis care are drept frontier

a dreapta si care
contine punctul N: Acesta se noteaz
a [ ;N :
A
. Q
Am construit semiplanul nchis care are drept frontier

a dreapta P Q si care
contine punctul A: Acesta se noteaz
a [P Q; A :
2.7. SEMIDREPTE 67

am semiplanele nchise egale din desenul:
. P
L
A
. Q
S . b
Avem egalit atile: [P Q; A = [a; A = [P Q; L = [b; S = [a; L = [P Q; S =

[b; A :
Tema 2.6.1 Construiti trei semiplane deschise si trei semiplane nchise
folosind diferite notatii. Colorati diferit dreptele frontiera si interioarele aces-
tora.
Tema 2.6.2 Construiti dou a semiplane deschise egale si trei semiplane n-
chise egale folosind diferite notatii.
Tema 2.6.3 Fixati n planul foii de caiet punctele diferite A; B; C si D:
a) Construiti semiplanul nchis care are drept frontier a dreapta AB si care
contine punctul C:
b) Construiti opusul semiplanul deschis care are drept frontier a dreapta BC
care contine punctul D:
c) Colorati cu albastru intersectia semiplanelor construite la punctele a) si
b).
Tema 2.6.4 Construiti n planul foii de caiet triunghiul nedegenerat ABC:
a) Fixati punctele distincte E si F care apartin opusului semiplanului deschis
care are drept frontier a dreapta BC si care contine punctul A:
b) Construiti dreptele EA; EB si EC:
c) Construiti paralelele la dreptele suport ale laturilor triunghiului ABC care
contin punctul F:
2.7 Semidrepte

a dintre un semiplan deschis si o dreapt
a
inclusa n planul din care face parte semiplanul se numeste semidreapta de-
schisa.
Consider
am desenul:
d P
d
d P
Daca este o dreapt a inclus

a n planul = d [ d [ d ; atunci gurile
geometrice deschise si disjuncte P si P sunt semidrepte deschise opuse care
au drept frontiera punctul P:
nchiderea unui semidrepte deschise se numeste semidreapta nchisa.
De retinut: O semidreapt a este bine determinat

a de punctul frontier
a si
un punct arbitrar diferit de acesta.

am desenul:
Am construit semidreapta deschis a care are drept frontier

a punctul A si care
contine punctul B: Acesta se noteaz
a ]A; B :
dA
M
A
B
2.7. SEMIDREPTE 69
Avem egalit
atile: ]A; B = ]A; M = ]B; N = dA = ]B; M = ]A; N :
Am construit semidreapta nchis a care are drept frontier

a punctul P si care
contine punctul Q: Aceasta se noteaz
a [P; Q :
P
A
Q
B
Avem egalit atile: [P; A = [P; Q = [P; B = A :

Tema 2.7.1 Construiti trei semidrepte deschise si trei semidrepte nchise
folosind diferite notatii.
Tema 2.7.2 Construiti dou a semidrepte deschise egale si trei semidrepte
nchise egale folosind diferite notatii.
Tema 2.7.3 Consider am punctele distincte A; B; F; G; H si P .
a) Construiti semidreptele nchise care au drept frontier a punctul P si care
contin punctele A; B; F; G si H:
b) Construiti opusa semidreptei deschise care are drept frontier a punctul A
si care contine punctul F:
c) Construiti dou a puncte diferite X si Y care apartin semidreptei deschise
care are drept frontier a punctul G care contine punctul H:
Tema 2.7.4 Construiti n planul foii de caiet triunghiul nedegenerat M N P:
a) Fixati punctul E 2 ]N; P .
b) Fixati punctul F 2 ]P; N .
c) Construiti semidreptele [A; E si [A; F :
d) Hasurati interiorul semiplanului ]EF; A :
e) Indicati trei semiplane nchise egale cu [BC; A :
f) Indicati trei semidrepte nchise egale cu [E; B :
De retinut: Dreapta care include o semidreapt

a se numeste suportul semi-
dreptei respective.
2.7.1 Unghiuri
Denitia 2.7.1.1 Figura geometric a plan

a, nchis
a si convexa a carei fron-
tier
a este reuniunea a dou a semidrepte nchise se numeste unghi. Semidreptele
frontier
a se numesc laturile unghiului, iar punctul frontier a al laturilor se nu-
meste vrful unghiului.
Unghiurile care au interiorul egal cu multimea vid a se numesc unghiuri de-
generate, iar cele care au interiorul diferit de multimea vid a se numesc unghiuri
nedegenerate.
A
B
Am construit unghiul degenerat \AOB care se numeste unghi nul.

Punctul O este vrful unghiului iar semidreptele nchise [O; A si [O; B sunt
laturile unghiului.
A
Int (AOB )
O
B
Ext (AOB )
Am construit unghiul nedegenerat \AOB.

Punctul O este vrful unghiului iar semidreptele nchise [O; A si [O; B sunt
laturile unghiului.
Int (MPQ )
M
P
Q
Ext (MPQ )
2.8. EVALUARE 71
Am construit unghiul nedegenerat \M P Q.

Punctul P este vrful unghiului iar semidreptele nchise [P; M si [P; Q sunt
laturile unghiului.
Int (LMN )
L M N
Ext (LMN )
Am construit unghiul nedegenerat \LM N care se numeste unghi plat sau

unghi alungit.
Punctul M este vrful unghiului iar semidreptele nchise [M; L si [M; N sunt
laturile unghiului.
Tema 2.7.1.1 Construiti dou a perechi de unghiuri nedegenerate egale.
Tema 2.7.1.2 Fixati cinci puncte diferite C; D; E; F si G .
a) Construiti unghiul \DEF:
b) Construiti unghiul \GEF:
c) Colorati cu rosu \DEF \ \GEF:
Tema 2.7.1.2 Construiti unghiul plat \AOB.
a) Construiti trapezul P QRS (P Q k RS) care s a e inclus n Int (\AOB) :
b) Construiti paralelogramaul M Y T E care s a e inclus n Ext (\AOB) :
c) Construiti si colorati cu albastru unghiul \T AY:
2.8 Evaluare
Testul 2.8.1
1. Consider am un semiplan deschis care are drept frontier
a dreapta d si care
contine punctul A:
a) Construiti punctele diferite M; N; P; Q 2 ]d; A
b) Construiti triunghiul nedegenerat P QM:
c) Construiti semidreapta nchisa [N; A :
2. Consider am paralelogramul ABCD:
a) Construiti un trapez P QRS (P Q k RS) inclus n ]BC; A :
b) Construiti un pentagon nedegenerat LM N XZ inclus n ]AD; B :
3. Consider am hexagonul nedegenerat ABCDEF:
a) Fixati M 2 Ext (ABCDEF ) :
b) Construiti semidreptele nchise care au drept frontier

a punctul M si care
contin vrfurile pentagonului.
4. Consider am unghiul nedegenerat si neplat \T Y F:
a) Fixati P; Q; R 2 Int (\T Y F ) :
b) Construiti unghiul \QRP:
c) Colorati cu galben Int (\T Y F \ \QRP ) :
d) Colorati cu albastru F r (\T Y F \ \QRP ) :
5. Consider am triunghiul nedegenerat N F S si T 2 ]F; S[ :
a) Construiti semidreapta nchis a [N; T :
b) Fixati punctele diferite A; B 2 ]T; N
c) Construiti semidreptele nchise [F; A si [F; B :
d) Construiti semidreptele nchise [S; A si [S; B :
e) Cte triunghiuri apar? Enumerati-le.
6. Consider am pentagonul ABCDE astfel nct AB k DE:
a) Construiti unghiul \BED:
b) Construiti unghiul \DAC:
c) Construiti semidreptele nchise [B; A si ]C; D :
Testul 2.8.2
1. Consider am un semiplan nchis care are drept frontier
a dreapta XY si
care contine punctul P:
a) Construiti punctele diferite M; N; P; Q 2 ]XY; P
b) Construiti patrulaterul nedegenerat P QM N:
c) Construiti semidreapta deschisa ]P; X :
2. Consider am trapezul P QRS (P Q k RS) :
a) Construiti un paralelogram ABCD inclus n ]RS; P :
b) Construiti un pentagon nedegenerat LT N M Z inclus n ]CD; A :
3. Consider am hexagonul nedegenerat M N P QRS:
a) Fixati D 2 Ext (M N P QRS) :
b) Construiti semidreptele nchise care au drept frontier
a punctul D si care
contin vrfurile pentagonului.
4. Consider am unghiul nedegenerat si neplat \BOC:
a) Fixati P; Q; R 2 Ext (\BOC) :
b) Construiti unghiul \RQP:
c) Colorati cu albastru Int (\BOC \ \RQP ) :
d) Colorati cu verde F r (\BOC \ \RQP ) :
5. Consider am triunghiul nedegenerat ALX si H 2 ]A; X[ :
a) Construiti semidreapta nchisa [L; H :
b) Fixati punctele diferite P; Q 2 ]H; L
c) Construiti semidreptele nchise [A; P si [A; Q :
d) Construiti semidreptele nchise [X; P si [X; Q :
e) Cte triunghiuri apar? Enumerati-le.
6. Consider am pentagonul P ABF S astfel nct AB k P S:
a) Construiti unghiul \BSA:
b) Construiti unghiul \F P B:
c) Construiti semidreptele nchise [B; P si ]S; F :
2.9. DISCUL 73
2.9 Discul
Instrumentul folosit n continuare este compasul care arat

a ca n desenul:
Denitia 2.9.1 Fie O si M dou a puncte n plan. Fixam vrful compasu-

lui n punctul O si misc
am bratele compasului n articulatie pn
a cnd vrful
creionului cade peste punctul M ca n desenul:
O M
Figura geometric a plana, nchis

a si convex a care are drept frontier
a conturul
descris de vrful creionului prin rotirea compasului n jurul punctului O se nu-
meste disc de centru O si raza [O; M ] si se noteaza D (O; [O; M ]). Dac
a O = M;
atunci spunem c a discul este degenerat.

am desenul:
Fr (D(O ,[O , M ])) Ext (D(O ,[O , M ]))
M
O
Int (D(O ,[O , M ]))
Am construit discul D (O; [O; M ]).

Tema 2.9.1 Construiti cinci discuri diferite si colorati diferit interioarele
acestora.
a dintre un disc si o dreapt a se numeste
coarda a discului. Coarda care contine centrul discului se numeste diametrul
discului.
N
B
O M
A
d
P

Segmentul nchis [A; B] este coard a a discului D (O; [O; M ]) iar segmentul
nchis [N; P ] este diametrul discului D (O; [O; M ]) .
Tema 2.9.2 Construiti trei corzi si trei diametre n doua discuri diferite.
2.10 Cercul
Denitia 2.10.1 Frontiera unui disc de centru O si raz a [O; M ] se numeste

cerc de centru O si raza [O; M ] si se noteaz
a C (O; [O; M ]).
M
O
2.10. CERCUL 75
Am construit cercul C (O; [O; M ]) : Sa remarcam ca Int (C (O; [O; M ])) = :

Tema 2.10.1 Construiti cinci cercuri diferite.
Denitia 2.10.2 Dac a ntersectia dintre un cerc si o dreapt
a este format
a
dintr-un singur punct, atunci spunem c a dreapta este tangenta la cerc.
T
M
O
d
Dreapta d este tangent

a la cercul C (O; [O; M ]) n punctul T:
Tema 2.10.2 Construiti cinci drepte tangente la cinci cercuri diferite.
Denitia 2.10.3 Daca tangentele n punctele de intersectie a dou
a cercuri
coincid, atunci spunem c
a cele doua cercuri sunt tangente.
Q N
O M
Cercurile C (O; [O; M ]) si C (Q; [Q; N ]) sunt tangente n ecare punct, deoarece
sunt egale.
Q O
T
Cercurile C (O; [O; T ]) si C (Q; [Q; T ]) sunt tangente interior n punctul T:

Dreapta d este tangenta comun a a celor doua cercuri.

am desenul:
T
Q T O
Cercurile C (O; [O; T ]) si C (Q; [Q; T ]) sunt tangente exterior n punctul T:

Dreapta d este tangenta comun a a celor doua cercuri.
Tema 2.10.3 Construiti cinci perechi de cercuri tangente interior si cinci
perechi de cercuri tangente exterior.
Denitia 2.10.4 Dou a cercuri diferite si netangente care au intersectia
nevid
a se numesc cercuri secante.
T
S
A d
M N
Q T O
Cercurile C (O; [O; M ]) si C (Q; [Q; N ]) sunt secante n punctele A si B:

Dreapta d este tangenta la cele doua cercuri n punctele S si T:
Tema 2.10.4 Construiti cinci perechi de cercuri secante. Construiti cte o
dreapt
a tangenta la ecare dou a cercuri secante.
Denitia 2.10.5 Dou a cercuri care au acelasi centru se numesc cercuri
concentrice.
Q
M
N
O
Cercurile C (O; [O; M ]) si C (Q; [Q; N ]) sunt concentrice

2.10. CERCUL 77
Tema 2.10.5 Construiti cinci perechi de cercuri concentrice.

Tema 2.10.6 Consider am discul D (O; [O; M ]) :
a) Fixati punctele diferite A; B; C 2 C (O; [O; M ]) :
b) Construiti triunghiul nedegenerat ABC:
c) Cte coarde apar? Care sunt acestea?
d) Construiti semidreptele nchise [O; A ; [O; B si [O; C :
e) Cte raze apar? Care sunt acestea?
Tema 2.10.7 Construiti cercul C (Q; [Q; N ]) si trapezul M ARY (M A k RY )
astfel nct dreptele M A si RY s a e tangente cercului C (Q; [Q; N ]) :
Tema 2.10.8 Consider am cercul C (O; [O; M ]) :
a) Construiti patrulaterul nedegenerat LT AB astfel nct dreptele suport
ale laturilor sa e tangente la cercul C (O; [O; M ]) :
b) Colorati cu albastru Int (LT ABnD (O; [O; M ])) :
c) Construiti semidreptele nchise [O; L ; [O; T ; [O; A si [O; B :
d) Cte raze apar? Care sunt acestea?
Tema 2.10.9 Construiti dou a cercuri tangente exterior C (O; [O; M ]) si
C (Q; [Q; N ]) :
a) Notati cu R punctul de tangent a.
b) Fixati X 2 C (O; [O; M ]) si Y 2 C (Q; [Q; N ]) :
c) Construit semidreapta nchis a [X; M si dreapta Y M:
d) Notati cu A punctul de intersectie dintre [X; M si C (Q; [Q; N ]) :
e) Notati cu B punctul de intersectie dintre Y M si C (O; [O; M ]) :
Tema 2.10.10 Consider am cercul C (O; [O; M ]) :
a) Construiti patrulaterul AEF D astfel nct A; E; F; D 2 C (O; [O; M ]) :
b) Construiti diagonalele. Cte diagonale apar?
c) Construiti tangentele n punctele A; E; F si D la cercul C (O; [O; M ]) :
d) Cte coarde apar n discul D (O; [O; M ])? Enumerati-le.
Tema 2.10.11 Consider am cercul C (Q; [Q; N ]) :
a) Construiti pentagonul nedegenerat EDF GH astfel nct dreptele suport
ale laturilor sa e tangente la cercul C (Q; [Q; N ]) :
Tema 2.10.12 Construiti cercul C (O; [O; M ]) si trapezul ABCD (AB k CD)
astfel nct A; B; C; D 2 C (O; [O; M ]) :
Tema 2.10.13 Construiti cercul C (P; [P; S]) si dreptunghiul P AT Y astfel
nct dreptele T A si P Y sa e tangente cercului C (P; [P; S]) :
Tema 2.10.14 Construiti paralelogramul P QRS si cercul C (O; [O; P ]) :
a) Construiti semidreptele nchise care au drept frontier a punctul O si care
contin punctele P; Q; R si S:
b) Colorati cu rosu P QRS \ C (O; [O; P ])
Tema 2.10.15 Consider am dou a cercuri C (O; [O; M ]) si C (Q; [Q; N ]) se-
cante n punctele S si T:
a) Fixati X 2 C (O; [O; M ]) si A; B 2 C (Q; [Q; N ]) :
b) Construiti triunghiul XST:
c) Cte coarde apar n discul D (O; [O; M ]) :
d) Construiti patrulaterul ABST:
c) Cte coarde apar n discul D (Q; [Q; N ]) :
2.11 Teza
Teza 2.11.1
1. Consider am triunghiul P QS inclus n discul D (O; [O; M ]) astfel nct
P; Q; S 2 C (O; [O; M ]) :
a) Cte coarde apar? Care sunt acestea?
b) Construiti semidreptele nchise [M; A ; [M; B ; [M; O si [M; C :
c) Cte raze apar? Care sunt acestea?
2. Consider am cercul C (O; [O; M ]) :
a) Construiti patrulaterul nedegenerat M AT E astfel nct dreptele suport
ale laturilor s a e tangente la cercul C (Q; [Q; P ]) :
b) Colorati cu albastru Int (M AT EnD (Q; [Q; P ])) :
c) Construiti semidreptele nchise [Q; M ; [Q; T ; [Q; A si [Q; B :
d) Cte raze apar? Care sunt acestea?
3. Construiti dou a cercuri tangente exterior C (P; [P; M ]) si C (R; [R; N ]) :
a) Notati cu T punctul de tangent a.
b) Fixati X 2 C (P; [P; M ]) si Y 2 C (R; [R; N ]) :
c) Construit semidreapta nchis a [X; T si dreapta Y T:
d) Notati cu A punctul de intersectie dintre [X; T si C (R; [R; N ]) :
e) Notati cu B punctul de intersectie dintre Y T si C (P; [P; M ]) :
4. Consider am cercul C (Q; [Q; N ]) :
a) Construiti pentagonul nedegenerat EDF GH astfel nct E; D; F; G; H 2
C (Q; [Q; N ]) :
c) Construiti tangentele n punctele E; D; F; G si H la cercul C (Q; [Q; N ]) :
d) Cte coarde apar n discul D (Q; [Q; N ])? Enumerati-le.
5. Determinati numerele naturale x care veric a egalit
atile: a) x + 20 + x +
30 = 52 + x; b) (19 + x) (15 x) = 30 + x; c) 20 (x + 15) = 22:
6. Rezolvati ecuatiile: a) (x + 23) (15 + x) = x + 3; x 2 N; b) (7 + x) +
(13 x) 18 = 2 + x; x 2 N; c) (5 + x) (x 2) = 29 (22 x) ; x 2
f1; 0; 5; 3; 7g :
7. Determinati numerele naturale x care veric a inegalit
atile: a) 5+(x + 7)+
(x 2) > 30 + x; b) (x + 13) (9 x) < 17 + x; c) 53 (x + 20) 10:
8. Rezolvatie inecuatiile: a) (x + 7) (4 x) x + 12 4; x 2 N2 ; b)
x 3 + x 3 x + 6; x 2 f3; 17; 29; 4g ; c) x + 9 (4 x) 17 + x; x 2 N:
9. Folosind multimile
A = fx 2 N : (x + 2) + (3 + x) 11 + xg
si
B = fx 2 f5; 3; 4; 2; 1g : (x + 4) (3 x) 3 + xg
calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:
2.11. TEZA 79
Teza 2.11.2
a) Construiti patrulaterul nedegenerat ABCD astfel nct dreptele suport
ale laturilor s a e tangente la cercul C (O; [O; M ]) :
a) Construiti patrulaterul ABCD astfel nct A; B; C; D 2 C (O; [O; M ]) :
c) Construiti tangentele n punctele A; B; C si D la cercul C (O; [O; M ]) :
d) Cte coarde apar n discul D (O; [O; M ])? Enumerati-le.
3. Construiti trapezul M N P Q (M N k P Q) si cercul C (X; [X; R]) astfel
nct M N P Q \ D (X; [X; R]) 6= :
a) Construiti semidreptele nchise care au drept frontier a punctul X si care
contin punctele M; N; P si Q:
b) Colorati cu rosu M N P Q \ D (X; [X; R]) :
4. Consider am doua cercuri C (O; [O; M ]) si C (Q; [Q; N ]) secante n punctele
A si B:
a) Fixati S; T 2 C (O; [O; M ]) si X 2 C (Q; [Q; N ]) :
b) Construiti patrulaterul ST AB:
c) Cte coarde apar n discul D (O; [O; M ]) :
d) Construiti triunghiul ABX:
e) Cte coarde apar n discul D (Q; [Q; N ]) :
atile: a) 5 + (7 x)
(5 x) = 20 x; b) (x + 8) (5 + x)+15 = 16 (5 x) ; c) (11 + x) (7 x) =
(25 + x) 4:
6. Rezolvatie ecuatiile: a) (5 + x)+(3 x) = 16 (10 x) ; x 2 f1; 2; 0; 4g ;
b) (x + 40) (x + 30) = 5 + x; x 2 N3 ; c) (13 + x) (4 x) = 26 (5 x) ; x 2
f0; 5; 1; 2; 7g :
7. Determinati numerele naturale x care veric a inegalit atile: a) x + 12
(x + 3) > 2+x; b) (4 x) (x 24) < 19 x; c) (10 + x) (7 x) > 21+x 7:
8. Rezolvatie inecuatiile: a) x + 2 x > 9 (6 + x) ; x 2 f0; 5; 3; 2g ; b)
25 (x 7) < (x + 6) (3 + x) ; x 2 f4; 2; 3; 0g c) 4 + x + 8 16 (4 x) ; x 2
N4 :
A = fx 2 N : 10 + x (6 + x) 2 + xg
si
B = fx 2 f0; 2; 1; 7; 8g : x + 16 (10 x) 8 + xg
Capitolul 3
Transform
ari geometrice
Suntem sustin atorii utilizarii transformarilor nca de la nceput iar toate

notiunile geometrice: congruent a, lungimi, m arimi unghiulare, trebuie s a e
formulate folosind transform arile.
Pe lnga recapitularea si aplicarea continua a notiunile nv
atate si mbog
atirea
limbajului matematic, elevii utilizeaz a continuu instrumentele geometrice (rigl a,
echer, raportor, compas)
Problemele rezolvate numeroase dau ncredere elevului n fortele proprii si
curajul de a rezolva singur diferitele probleme primite ca tem a.
3.1 Transformarea identitate
Aceasta se noteaz
a Id: Cu a jutorul ei, oricare punct al spatiului este l
asat
pe loc.
Vom scrie:
Id (P ) = P; 8P 2
sau
Id
P ! P; 8P 2 :
3.2 Simetria central

a
Dac a O 2 ; atunci simetria centrala de centru O se noteaz a sO si este

denita astfel:
- dac a P = O; atunci sO (P ) = Id (P ) ;
- dac a P 6= O; atunci pentru a construi imaginea punctului P prin simetria
centrala de centru O proced am astfel:
81
82 GEOMETRICE
CAPITOLUL 3. TRANSFORMARI
Pasul 1. Asezam rigla lng a punctele P si O; construim cu line punctat

a
semidreapta nchisa [P; O si marc
am pe rigl
a cte un semn n dreptul punctelor
P si O ca n desenul:
P O
Pasul 2. Deplasam rigla pe directia dreptei P O pn

a cnd semnul f
acut pe
rigl
a sub punctul P apare sub punctul O ca n desenul:
P O
Pasul 3. Construim punctul sO (P ) pe semidreapta [P; O ca n desenul:
P O sO (P )
Pasul 4. nl aturnd rigla si stergnd o parte a semidreptei [P; O obtinem

P O sO (P)
Punctul sO (P ) se citeste: simetricul punctului P fata de punctul O sau

imaginea punctului P prin simetria centrala de centru O:
Problema 3.2.1 Construiti simetricul unui triunghi nedegenerat fat a de un
punct.
Raspuns
Mai nti este util s
a ne reamintim denitia triunghiului precum si toate noti-
unile care apar cnd denim triunghiul pentru ca apoi s a construim triunghiul
nedegenerat ABC si punctul O ca n desenul:
A
.O
B

3.2. SIMETRIA CENTRALA 83
Pasul 1. Construim simetricul punctului A fat

a de punctul O si obtinem
A = sO (A)
O
A
Pasul 2. Construim si simetricul punctului B fat

C B = sO (B )
A
O A = sO (A)
Pasul 3. Construim si simetricul punctului C fat

C B = sO (B )
A
O A = sO (A)
B C = sO (C )
Pasul 4. Triunghiul A0 B 0 C 0 este simetricul triunghiului ABC fat

a de punc-
84 GEOMETRICE
tul O si arat
a ca n desenul:
C B = sO (B )
A
O A = sO (A)
B C = sO (C )
Vom scrie:
sO (ABC) = A0 B 0 C 0
sau
sO
ABC ! A0 B 0 C 0 :
Spunem c a triunghiul A0 B 0 C 0 este imaginea triunghiului ABC prin simetria

centrala de centru O:
Problema 3.2.2. Construiti imaginea unui paralelogram printr-o simetrie
centrala.
Raspuns
Mai nti este util s
a ne reamintim denitia paralelogramului precum si toate
notiunile care apar cnd denim paralelogramul pentru ca apoi s a construim
paralelogramul M N P Q si punctul O ca n desenul:
Q
P
M
N .O
Pasul 1. Construim simetricul punctului M fat
Q
P
N
M O
M = sO (M )

Pasul 2. Construim si simetricul punctului N fat

Q
P
N
M O
N = sO (N )
M = sO (M )
Pasul 3. Construim si simetricul punctului P fat

Q
P
N
M O
N = sO (N )
M = sO (M )
sO (P ) = P
Pasul 4. Construim si simetricul punctului Q fat

Q
P
N
M O
N = sO (N )
M = sO (M )
sO (P ) = P
Q = sO (Q )
Pasul 5. Patrulaterul M 0 N 0 P 0 Q0 este simetricul paralelogramului M N P Q

86 GEOMETRICE
fat
a de punctul O si arat
a ca n desenul:
Q
P
N
M O
N = sO (N )
M = sO (M )
sO (P ) = P
Q = sO (Q )
Pasul 6. Folosind echerul si drepte ajut atoare veric

am c
a patrulaterul
nedegenerat M 0 N 0 P 0 Q0 este tot paralelogram.
Vom scrie:
sO (M N P Q) = M 0 N 0 P 0 Q0
sau
sO
MNPQ ! M 0 N 0 P 0 Q0 :
Spunem ca paralelogramul M 0 N 0 P 0 Q0 este imaginea paralelogramului M N P Q

prin simetria centrala de centru O:
Problema 3.2.3. Construiti dou a cercuri tangente interior si construiti
simetrica gurii geometrice astfel format a fat
a de un punct.
Raspuns
Folosind compasul construim cercurile C (O; T ) si C (Q; T ) tangente interior
n punctul T ca n desenul:
Q O
T

a comun
a celor dou
a cercuri. Fix
am un punct P ca

n desenul:
d
Q O
T
.P
Pasul 1. Construim simetricele punctelor T; O si Q fat

a de punctul P ca
n desenul:
Q O T
T O Q
Pasul 2. Construim cercurile C (O0 ; T 0 ) si C (Q0 ; T 0 ) tangente interior n

punctul T 0 si tangenta comun
a d0 ca n desenul:
Q O T
T O Q
Obsev am c
a imaginea punctului de tangent
a al celor dou
a cercuri prin sime-
tria central
a de centru P este punctul de tangenta al cercurilor imagine. Mai
mult, imaginea tangentei comune a celor dou a cercuri tangente interior prin
simetria central
a de centru P este tangenta comun a a cercurilor imagine.
Problema 3.2.4 Construiti imaginea unui semiplan deschis printr-o simetrie
centrala.
Raspuns
88 GEOMETRICE
Mai nti este util sa ne reamintim denitia semiplanului deschis precum

si toate notiunile care apar cnd denim semiplanul deschis pentru ca apoi s
a
construim semiplanul deschis ]RS; P si punctul O ca n desenul:
P
. S
O
.
R
Pasul 1. Construim simetricul punctului R fat

P
. S
sO (R ) = R
R O
Pasul 2. Construim si simetricul punctului S fat

P
. S
sO (R ) = R
R O
sO (S ) = S
Pasul 3. Construim si simetricul punctului P fat


P
S
sO (R ) = R
R O
P = sO (P )
sO (S ) = S
Pasul 4. Construim si semiplanul deschis ]R0 S 0 ; P 0 ca n desenul:
P
S
sO (R ) = R
R O
sO (S ) = S P = sO (P )
Vom scrie:
sO (]RS; P ) = ]R0 S 0 ; P 0
sau
sO
]RS; P ! ]R0 S 0 ; P 0 :
Spunem c a semiplanul deschis ]R0 S 0 ; P 0 este imaginea semiplanului deschis

]RS; P prin simetria centrala de centru O.
Tema 3.2.1 Construiti imaginea gurilor geometrice nv atate (unghi nede-
generat, pentagon nedegenerat, trapez, paralelogram, hexagon nedegenerat,
semiplan nchis, semidreapta deschisa, semidreapt a nchis
a, doua cercuri tan-
gente exterior, dou
a cercuri tangente interior, dou a cercuri secante, segment
deschis, segment semideschis, triunghi nedegenerat) printr-o simetrie central a.
90 GEOMETRICE
3.3 Evaluare
Testul 3.3.1
1. Construiti simetricul unui segment deschis fat a de un punct.
2. Construiti imaginea unei semidrepte nchise printr-o simetrie central a.
3. Deniti paralelogramul si construiti simetricul unui paralelogram fat
a de
un punct.
4. Construiti imaginea unui triunghi nedegenerat printr-o simetrie central a.
5. Construiti imaginea unui cerc printr-o simetrie central a.
Testul 3.3.2
1. Construiti simetricul unui segment nchis fat a de un punct.
2. Construiti imaginea unei semidrepte deschise printr-o simetrie central a.
3. Deniti trapezul si construiti simetricul unui trapez fat
a de un punct.
4. Construiti imaginea unui unghi nedegenerat printr-o simetrie central a.
5. Construiti imaginea unui disc printr-o simetrie central a.
3.4 Translatia
Dac a A; B 2 astfel nct A 6= B; atunci translatia pe directia dreptei AB se

noteaza tAB : Pentru a construi imaginea punctului P prin translatia pe directia
dreptei AB proced am astfel:
Pasul 1. Construim paralela la dreapta AB care contine punctul P ca n
desenul:
P
A B
Pasul 2. Asez
am rigla n lungul dreptei AB si marc
am pe rigl
a cte un
3.4. TRANSLATIA 91
semn n dreptul punctelor A si B ca n desenul:
A B
Pasul 3. Asez
am rigla n lungul paralelei la drepta AB care contine punctul
P ca n desenul:
A B
Pasul 4. Pe paralela la dreapta AB care contine punctul P construim

punctul tAB (P ) ca n desenul:
P t AB (P )
A B
Pasul 4. nl aturnd rigla si stergnd o parte a dreptei P tAB (P ) obtinem

P t AB (P )
A B
92 GEOMETRICE
Punctul tAB (P ) se citeste: translatatul punctului P pe directia dreptei AB:

Problema 3.4.1 Construiti imaginea unui unghi nedegenerat printr-o trans-
latie pe directia unei drepte.
Raspuns
Mai nti este util s
a ne reamintim denitia unghiului precum si toate noti-
unile care apar cnd denim unghiul pentru ca apoi s a construim unghiul nede-
generat \P QR si dreapta AB ca n desenul:
Q
R
A
Pasul 1. Construim translatatul punctului P pe directia dreptei AB si

R
Q
A
t AB (P ) = P
Pasul 2. Construim si translatatul punctului Q pe directia dreptei AB si

3.4. TRANSLATIA 93
R
Q
A
t AB (P ) = P
t AB (Q ) = Q
Pasul 3. Construim si translatatul punctului R pe directia dreptei AB si

R
Q
A
t AB (P ) = P
t AB (Q ) = Q
R = t AB (R )
B
Pasul 4. Unghiul \P 0 Q0 R0 este translatatul unghiului \P QR pe directia

94 GEOMETRICE
dreptei AB si arat
a ca n desenul:
R
Q
A
t AB (P ) = P
t AB (Q ) = Q
R = t AB (R )
B
Vom scrie:
tAB (\P QR) = \P 0 Q0 R0
sau
tAB
\P QR ! \P 0 Q0 R0 :
Spunem c a unghiul \P 0 Q0 R0 este imaginea unghiului \P QR prin translatia

pe directia dreptei AB:
Problema 3.4.2 Construiti translatatul unui trapez pe directia unei drepte.
Raspuns
Mai nti este util sa ne reamintim denitia trapezului precum si toate noti-
unile care apar cnd denim trapezul pentru ca apoi s a construim trapezul
ABCD (ABkCD) si dreapta M N ca n desenul:
B
C
A
M N
Pasul 1. Construim translatatul punctului A pe directia dreptei M N si

3.4. TRANSLATIA 95
B
C
A
t MN (A) = A
M N
Pasul 2. Construim si translatatul punctului B pe directia dreptei M N si

B t MN (B ) = B
C
A
t MN (A) = A
M N
Pasul 3. Construim si translatatul punctului C pe directia dreptei M N si

B t MN (B ) = B
C C = t AB (C )
A
t MN (A) = A
M N
Pasul 4. Construim si translatatul punctului D pe directia dreptei M N si

96 GEOMETRICE
B t MN (B ) = B
C C = t AB (C )
A
t MN (A) = A
D
D = t AB (D )
M N
Pasul 5. Patrulaterul nedegenerat A0 B 0 C 0 D0 este translatatul trapezului

ABCD (ABkCD) pe directia dreptei M N si arat a ca n desenul:
B t MN (B ) = B
C C = t AB (C )
A
t MN (A) = A
D
D = t AB (D )
M N
Pasul 6. Folosind echerul si o dreapta ajutatoare veric a A0 B 0 kC 0 D0 :

am c
0 0 0 0
Astfel, se arat
a c
a patrulaterul nedegenerat A B C D este tot trapez.
Vom scrie:
tM N (ABCD) = A0 B 0 C 0 D0
sau
tM N
ABCD ! A0 B 0 C 0 D0 :
Spunem c a trapezul A0 B 0 C 0 D0 (A0 B 0 kC 0 D0 ) este imaginea trapezului ABCD

(ABkCD) prin translatia pe directia dreptei M N:
Problema 3.4.3. Construiti dou a cercuri tangente exterior si construiti
translatata pe directia unei drepte a gurii geometrice astfel format a.
Raspuns
Folosind compasul construim cercurile C (O; T ) si C (Q; T ) tangente exterior
3.4. TRANSLATIA 97
n punctul T ca n desenul:
T
Q T O

a comun
a celor dou
a cercuri. Fix
am dreapta M N ca
n desenul:
d
Q T T O
M
Pasul 1. Construim translatatele punctelor T; O si Q pe directia dreptei

M N ca n desenul:
d
T
Q T O
M
N
Q T O
98 GEOMETRICE
Pasul 2. Construim cercurile C (O0 ; T 0 ) si C (Q0 ; T 0 ) tangente exterior n

punctul T 0 si tangenta comun
a d0 ca n desenul:
T
Q T O
M
N
Q T O
Obsev am ca imaginea punctul de tangent

a al celor dou
a cercuri prin translatia
pe directia dreptei M N este punctul de tangent a al cercurilor imagine. Mai
mult, imaginea tangentei comune a celor dou a cercuri tangente exterior prin
translatia pe directia dreptei M N este tangenta comun a a cercurilor imagine.

semiplan nchis, semidreapt a deschis
a, semidreapt
a nchis
gente exterior, dou a cercuri tangente interior, doua cercuri secante, segment
deschis, segment semideschis, triunghi nedegenerat) printr-o simetrie central a si
o translatie pe directia unei drepte.
3.5 Evaluare
Testul 3.5.1
1. Folosind o simetrie central a si o translatie deplasati n plan un segment
nchis.
2. Construiti imaginea unei semidrepte nchise printr-o translatie.
3. Deniti paralelogramul si construiti imaginea unui paralelogram printr-o
translatie.
4. Folosind o simetrie central a si o translatie deplasati n plan un triunghi
nedegenerat.

3.6. SIMETRIA AXIALA 99
Testul 3.5.2
1. Folosind o simetrie central a si o translatie deplasati n plan un segment
seminchis.
2. Construiti imaginea unei semidrepte deschise printr-o translatie.
3. Deniti trapezul si construiti imaginea unui trapez printr-o translatie.
4. Folosind o simetrie central a si o translatie deplasati n plan un unghi
nedegenerat.
3.6 Simetria axial

a
Dacad ; atunci simetria axiala de axa d se noteaz

a sd si este denita
astfel:
- dac
a P 2 d; atunci sd (P ) = Id (P ) ;
- dac
aP 2= d; atunci pentru a construi simetricul punctului P fata de dreapta
d procedam astfel:
Pasul 1. Consider am punctul P care nu apartine dreptei d ca n desenul:
.P
Pasul 2. Fix
am echerul pe planul (d; P ) ca n desenul:
.P
Pasul 3. Folosind echerul construim proiectia ortogonal

a a punctului P pe
100 GEOMETRICE
dreapta d ca n desenul:
prd (P )
d
a de prd? (P ) ca n desenul:
Pasul 4. Construim simetricul punctului P fat
prd (P )
d
sd (P )
Punctul sd (P ) se citeste: simetricul punctului P fata de dreapta d:

Transformarea geometric
a sd se numeste simetria axiala de axa d sau sime-
tria fata de dreapta d:
Problema 3.6.1 Construiti simetricul unui pentagon nedegenerat fat
a de o
dreapt
a.
Raspuns
Mai nti este util s a ne reamintim denitia pentagonului nedegenerat pre-
cum si toate notiunile care apar cnd denim pentagonul nedegenerat pentru ca

apoi s
a construim pentagonul nedegenerat ABCDE si dreapta d ca n desenul:
E
C
D
d
Pasul 1. Construim simetricul punctului A fat

a de dreapta d si obtinem
A A = sd (A)
E
C
D
d
Pasul 2. Construim simetricul punctului B fat

A A = sd (A)
B sd (B ) = B
E
C
D
d
102 GEOMETRICE
Pasul 3. Construim simetricul punctului C fat

A A = sd (A)
B sd (B ) = B
E
C sd (C ) = C
D
d
Pasul 4. Construim simetricul punctului D fat

situatia din desenul
A A = sd (A)
B sd (B ) = B
E
C sd (C ) = C
D D = sd (D )
d
Pasul 5. Construim simetricul punctului E fat

A A = sd (A)
B sd (B ) = B
E E = sd (E )
C sd (C ) = C
D D = sd (D )
d

Pasul 6. Pentagonul nedegenerat A0 B 0 C 0 D0 E 0 este simetricul fat

a de dreapta
d a pentagonului nedegenerat ABCDE si arat a ca n desenul:
A A = sd (A)
B sd (B ) = B
E E = sd (E )
C sd (C ) = C
D D = sd (D )
d
Vom scrie:
sd (ABCDE) = A0 B 0 C 0 D0 E 0
sau
sd
ABCDE ! A0 B 0 C 0 D0 E 0 :
a pentagonul nedegenerat A0 B 0 C 0 D0 E 0 este imaginea pentagonului

Spunem c
ABCDE prin simetria fata de dreapta d:
Problema 3.6.2. Construiti dou a cercuri secante si construiti simetrica
fat
a de o dreapt
a a gurii geometrice astfel format
a.
Raspuns
Folosind compasul construim cercurile C (O; T ) si C (Q; T ) secante n punctele
A si B ca n desenul:
T
S
A d
M TN O
Q
B
104 GEOMETRICE

a la cele dou
a cercuri. Fix
am o dreapt
a ca n desenul:
T
S
A d
M TN O
Q
Pasul 1. Construim simetricele punctelor Q; M; N si O fat

a de dreapta
ca n desenul:
T
S
A d
M N
T O
Q
Q O
M N
Pasul 2. Construim cercurile C (O0 ; [O0 ; M 0 ]) si C (Q0 ; [Q0 ; N 0 ]) care sunt

secante n punctele A0 si B 0 ca n desenul:
T
S
A d
Q M N
T O
Q O
M N
A
Pasul 3. Construim simetricele punctelor T si S fat

a de dreapta ca n
desenul:
T
S
A d
M N
T O
Q
Q O
M N
A
S
T
Obsevam ca punctul T 2 C (Q; [Q; N ]) este dus cu simetria axial a de axa

n punctul T 0 2 C (Q0 ; [Q0 ; N 0 ]) si punctul S 2 C (O; [O; M ]) este dus cu simetria
axial a n punctul S 0 2 C (O0 ; [O0 ; M 0 ]) :
a de ax
106 GEOMETRICE
Pasul 4. Simetrica dreptei d = T S fat

a de dreapta este dreapta d0 = T 0 S 0
ca n desenul:
T
S
A d
Q M N
T O
Q O
M N
A d
S
T
Asadar, imaginea a dou a cercuri secante printr-o simetrie axial

a este format
a
tot din doua cercuri secante.
Problema 3.6.3. Construiti simetricul unui paralelogram fat a de o dreapt
a
care include o latura a sa.
Raspuns
Mai nti este util s
a ne reamintim denitia paralelogramului precum si toate
notiunile care apar cnd denim paralelogramul pentru ca apoi s a construim
paralelogramul KLM N si dreapta d ca n desenul:
N
K

Pasul 1. Construim simetricul punctului K fat

N
K
K = sd (K )
Pasul 2. Construim simetricul punctului L fat

L = sd (L )
N
K
K = sd (K )
Simetricele punctelor M si N fat

a de dreapta d sunt tot punctele M si N;
deoarece acestea apartin dreptei d:
Pasul 3. Patrulaterul nedegerat K 0 L0 M N 0 este simetricul paralelogramului
108 GEOMETRICE
KLM N fat
a de dreapta d si arat
a ca n desenul:
L = sd (L )
N
K
K = sd (K )
Pasul 4. Folosind echerul si drepte ajut atoare veric

am c
a patrulaterul
nedegenerat K 0 L0 M N este tot paralelogram.
Vom scrie:
sd (KLM N ) = K 0 L0 M N
sau
sO
KLM N ! K 0 L0 M N:
Spunem c a paralelogramul K 0 L0 M N este imaginea paralelogramului KLM N

prin simetria axiala de axa d:
a, semidreapt
a nchis
gente exterior, dou a cercuri tangente interior, dou
a cercuri secante, segment
deschis, segment semideschis, triunghi nedegenerat) printr-o simetrie axial a.
3.7 Evaluare
Testul 3.7.1
1. Folosind o simetrie central a, o translatie si o simetrie axial
a deplasati n
plan un segment nchis.
2. Construiti imaginea unui semiplan nchis printr-o simetria axial a.
translatie.
4. Folosind o simetrie central a, o translatie si o simetrie axial
a deplasati n
plan un triunghi nedegenerat.
3.8. DREPTE PERPENDICULARE 109
Testul 3.7.2
1. Folosind o simetrie central
a, o translatie si o simetrie axial
a deplasati n
plan un segment seminchis.
2. Construiti imaginea unei semidrepte nchise printr-o translatie.
3. Deniti trapezul si construiti imaginea unui trapez printr-o simetrie axi-
al
a.
a deplasati n
plan un unghi nedegenerat.
3.8 Drepte perpendiculare
Denitia 3.8.1 Dreptele concurente d si sunt perpendiculare dac

a
sd ( O) = O;
unde fOg = d \ : Vom scrie d ? :

Exemplul 3.8.1 Pentru a construi o dreapt
a perpendicular
a pe o dreapt
a
d proced
am astfel:
Pasul 1. Construim o dreapt a d n planul foii de caiet si x
am la ntmplare
echerul lng
a dreapta d ca n desenul:
d
110 GEOMETRICE
Pasul 2. Tras
am semidreapta deschis
a O ca n desenul:
O
d
Pasul 3. Construim simetrica semidreptei O fat

a de punctul O ca n de-
senul:
O
d
Dreapta astfel obtinut

a este o perpendicular
a pe dreapta d: Vom scrie
d? :
F
ar
a demonstratie admitem
Teorema 3.8.1 Daca d este o dreapta si P este un punct n spatiu, atunci
exista o unica perpendiculara pe dreapta d care contine punctul P:
Dac
aP 2
= d; atunci avem situatia din desenul:
prd (P )
d
Dreapta este unica perpendicular a pe dreapta d care contine punctul P:

Punctul prd? (P ) se numeste proiectia ortogonal
a a punctului P pe drepata
d:
Dac
a P 2 d; atunci avem situatia din desenul:
P = prd (P )
d
Dreapta este unica perpendicular a pe dreapta d care contine punctul P:

Tema 3.8.1 Construiti trei perpendiculare pe o dreapt a care contin un
punct exterior dreptei si trei perpendiculare pe o dreapt a care contin un punct
ce apartine dreptei.
Denitia 3.8.2 Segmentul nchis care are drept frontier a vrful unui tri-
unghi nedegenerat si proiectia ortogonala a vrfului pe dreapta suport a laturii
opuse se numeste naltimea corespunzatoare laturii respective.
112 GEOMETRICE

am triunghiul nedegenerat ABC ca n desenul:
B C

D = prBC (A)
Segmnentul nchis [A; D] este naltimea corespunzatoare laturii [B; C] :

Tema 3.8.2 Construiti naltimile corespunzatoare laturilor a doua triunghi
nedegenerate. Ce observati?
Lema 3.8.1 Daca a; b si c sunt trei drepte coplanare astel nct c ? a si
c ? b; atunci a k b:
Demonstratie
F
ar a a 6= b:
a a restrnge generalitatea, admitem c
Presupunem, prin absurd ca dreptele a si b sunt concurente. Daca fP g =
a \ b; atunci punctul P ar apartine la dou a perpendiculare diferite pe
dreapta c: Folosind teorema precedenta ajungem la o contradictie.
a avem a k b:
Deci, trebuie s q.e.d.
De retinut: Avem situatia din desenul:
Teorema 3.8.2 Daca a; b si c sunt trei drepte coplanare astel nct c ? a

si a k b; atunci c ? b:
Demonstratie
F
ar a a 6= b:
Fie fP g = c \ b si d perpendiculara pe dreapta c care contine punctul P

ca n desenul:
c
P b
d
Folosind lema precedent a rezult a a k d: Folosind ipoteza si axioma

a c
paralelelor rezult a d = b:
a c q.e.d.
3.8.1 Unghiul drept. Triunghiul dreptunghic
Denitia 3.8.1.1 Daca dreptele suport ale laturilor unui unghi nedegenerat
sunt perpendiculare, atunci spunem ca unghiul este drept.
- Cum procedam pentru a construi un unghi drept?
Pasul 1. Construim semidreptele nchise [O; A si [O; B astfel nct OA ?
OB ca n desenul:
O B
Pasul 2. Obtinem unghiul drept \AOB ca n desenul:

Int (AOB )
A
O
B
114 GEOMETRICE
Semidreptele nchise [O; A si [O; B sunt laturile unghiului iar punctul O este
vrful unghiului.
Tema 3.8.1.1 Construiti cinci unghiuri drepte n diferite pozitii.
Denitia 3.8.1.2 Triunghiul cu un unghi drept se numeste triunghi drep-
tunghic.
- Cum proced am pentru a construi un triunghi dreptunghic?
Pasul 1. Construim segmentele nchise [A; B] si [A; C] astfel nct \BAC
este drept ca n desenul:
A C
Pasul 1. Construim segmentul nchis [B; C] si obtinem triunghiul drep-

tunghic ABC ca n desenul:
C
A
Laturile [A; B] si [A; C] se numesc catetele triunghiului dreptunghic ABC iar

latura [B; C] se numeste ipotenuza triunghiului dreptunghic ABC
Tema 3.8.1.2 Construiti cinci triunghiuri dreptunghice n diferite pozitii.
Indicati catetele si ipotenuza.
Tema 3.8.1.3 Folosind o simetrie central a, o translatie si o simetrie axial
a
deplasati n plan un unghi drept si un triunghi dreptunghic.
3.8.2 Dreptunghiul
Denitia 3.8.2.1 Paralelogramul cu un unghi drept se numeste dreptunghi.

- Cum procedam pentru a construi un dreptunghi?

a drepte paralele ca n desenul:
Pasul 2. Folosind echerul construim o latur

a a dreptunghiului ca n desenul:
Pasul 3. Folosind echerul si o dreapt

a ajut
atoare construim ultima latur
a
a dreptunghiului ca n desenul:
Pasul 4. nl
aturnd echerul si stergnd liniile ajut
arute
116 GEOMETRICE
n plus, obtinem dreptunghiul ABCD ca n desenul:
A B
Int (ABCD )
D C
Teorema 3.8.2.1 Toate unghiurile unui dreptunghi sunt drepte.
Demonstratie
am dreptunghiul ABCD ca n desenul:

Consider
A B
D C
F
ar a \A este drept: (1)
a a restrnge generalitate, admitem c
Deoarece AB k DC si AD ? AB; folosind Teorema 3.5.2, rezult

a c
a
AD ? DC: (2)
Deoarece AD k BC si AB ? AD; folosind Teorema 3.5.2, rezult
a c
a
AB ? BC: (3)
Deoarece AB k DC si BC ? AB; folosind Teorema 3.5.2, rezult
a c
a
BC ? DC: (4)
Folosind armatiile (1) ; (2) ; (3) si (4) ; rezult
a concluzia teoremei. q.e.d.
Tema 3.8.2.1 Construiti cinci dreptunghiuri n diferite pozitii.

Tema 3.8.2.2 Folosind o simetrie central
a
deplasati n plan un dreptunghi.
3.8.3 Trapezul dreptunghic
Denitia 3.8.3.1 Trapezul cu un unghi drept se numeste trapez dreptunghic.

- Cum procedam pentru a construi un trapez dreptunghic?

Pasul 2. Folosind echerul construim o latur

a a trapezului dreptunghic ca
n desenul:
Pasul 3. Folosind echerul construim o dreapt

a ca n desenul:
118 GEOMETRICE
Pasul 4. nl aturnd echerul si stergnd linia ajut

arute n
plus, obtinem trapezul dreptunghic ABCD (AB k CD) ca n desenul:
A B
Int (ABCD )
D C
Teorema 3.8.3.1 Trapezul dreptunghic are doua unghiuri drepte.
Demonstratie
am trapezul dreptunghic ABCD (AB k CD) ca n desenul:
Consider
A B
D C
F
ar a \A este drept.: (1)
a a restrnge generalitate, admitem c
Deoarece AB k DC si AD ? AB; folosind Teorema 3.5.2, rezult
a c
a
AD ? DC: (2)
Folosind armatiile (1) si (2) ; rezult
a concluzia teoremei. q.e.d.
Tema 3.8.3.1 Construiti cinci trapeze dreptunghice n diferite pozitii.

Tema 3.8.3.2 Folosind o simetrie centrala, o translatie si o simetrie axial
a
deplasati n plan un trapez dreptunghic.
3.9 Evaluare
Testul 3.9.1
1. Deniti trapezul dreptunghic si construiti un trapez dreptunghic.
a deplasati n
plan un trapez dreptunghic.
3. Deniti triunghiul dreptunghic si construiti un triunghi dreptunghic.
a deplasati n
plan un unghi drept.
3.10. ROTATIA N JURUL UNUI PUNCT 119
Testul 3.9.2
1. Deniti dreptunghiul si construiti un dreptunghi.
2. Folosind o simetrie centrala, o translatie si o simetrie axial
a deplasati n
plan un dreptunghi.
3. Deniti unghiul drept si construiti un unghi drept.
4. Folosind o simetrie centrala, o translatie si o simetrie axial
a deplasati n
plan un triunghi dreptunghic.
3.10 Rotatia n jurul unui punct
Instrumentul pe care-l folosim n mod special este compasul.

Daca P este un punct in planul unghiului nedegenerat \AOB ; atunci rotatia
n jurul punctului P de unghi \AOB se noteaz a rP\AOB si este denit
a astfel:
a M = P; atunci rP\AOB (P ) = Id (P ) ;
- dac
- dac
a M 6= P; atunci pentru a imaginea punctului M prin rotatia n jurul
punctului P de unghi \AOB proced am astfel:
Pasul 1. Consider am punctele diferite M si P n planul unghiului \AOB
ca n desenul:
O
A
P
.
M
.
Pasul 2. Tras
amm cu linie punctat
a semidreapta nchis
a [P; M ca n de-
senul:
B
O
A
P
M
120 GEOMETRICE
Pasul 3. Cu ajutorul compasului tras

am un arc de cerc ca n desenul:
O
A
P
Pasul 4. Cu aceeasi deschiz

atur
a ntre bratele compasului, mai tras
am un
arc de cerc ca n desenul:
O
A
P
M
Pasul 5. Fix
am compasul ca n desenul:
O
A
P
Pasul 6. Cu acceasi deschiz

atur
a a compasului tras
am un arc de cerc de
centru M ca n desenul:
O
A
P
Punctul de intersectie dintre cele dou

a arce de cerc se noteaz a rP\AOB (M )
se citeste: imaginea punctului M prin rotatia n jurul punctului P de unghi
\AOB: Transformarea geometric a rP\AOB se numeste rotatia n jurul punctului
P de unghi \AOB:
Problema 3.10.1 Rotiti un unghi n jurul vrfului s
au.
Raspuns
122 GEOMETRICE
am unghiurile \EF G si \RP Q ca n desenul:

Consider
E
F
G
P
Q
R
Pasul 1. Fie S imaginea punctului R prin rotatia n jurul punctului Q de

unghi \EF G ca n desenul:
E
F
G
P
Q
R
Pasul 2. Fie T imaginea punctului P prin rotatia n jurul punctului Q de

unghi \EF G ca n desenul:
E
F
G
P
T
Q
R
Pasul 3. Unghiul \SQT este imaginea unghiului \RQP prin rotatia n

jurul punctului Q de unghi \EF G si arat

a ca n desenul:
E
F
G
P
T
R Q
Vom scrie:
\EF G
rQ (\RQP ) = \SQT
sau
\EF G
rQ
\RQP ! \SQT:
Spunem c a unghiul \SQT este imaginea unghiului \RQP prin rotatia n

jurul punctului Q de unghi \EF G:
Problema 3.10.2 Rotiti patratul M N P Q n jurul punctului P de unghi
\N P Q.
Raspuns
Consideram desenul:
M N
Q P
Pasul 1. Rotim punctul N n jurul punctului P de unghi \N P Q ca n

desenul:
M N
Q P
Pasul 2. Rotim punctul Q n jurul punctului P de unghi \N P Q ca n

124 GEOMETRICE
desenul:
M N
Q P
Pasul 3. Rotim punctul M n jurul punctului P de unghi \N P Q ca n

desenul:
M N
Q P
T S
Pasul 4. P atratul T QP S este imaginea patratului M N P Q prin rotatia n

jurul punctului P de unghi \N P Q si arat
a ca n desenul:
M N
Q P
T S
Vom scrie:
rP\N P Q (M N P Q) = T QP S
sau \N P Q
rP
MNPQ ! T QP S:
Spunem c a patratul T QP S este imaginea patratului M N P Q prin rotatia n
jurul punctului P de unghi \N P Q:
3.11. EVALUARE 125

a, semidreapt a nchis
gente exterior, dou
a cercuri tangente interior, dou
a cercuri secante, segment de-
schis, segment semideschis, triunghi nedegenerat) printr-o rotatie n jurul unui
punct de unghi dat.
3.11 Evaluare
Testul 3.11.1
1. Folosind trasform
arile nv
atate deplasati n plan un segment nchis.
2. Deniti dreptunghiul si construiti imaginea unui dreptunghi printr-o
rotatie.
3. Deniti trapezul si construiti imaginea unui trapez printr-o rotatie.
arile nv
atate deplasati n plan un triunghi dreptunghic.
Testul 3.11.2
arile nv
atate deplasati n plan un segment deschis.
rotatie.
3. Deniti trapezul dreptunghic si construiti imaginea unui trapez drep-
tunghic printr-o rotatie.
arile nv
atate deplasati n plan un unghi drept.
3.12 Figuri geometrice congruente
Denitia 3.12.1 Dac a exist

a un num ar nit de transform ari geometrice
cu ajutorul c
arora ducem gura geometric a E n gura geometric a F; atunci
spunem ca gurile geometrice E si F sunt congruente si scriem E F:
126 GEOMETRICE

am desenul:
A1
B2
O
B1
B3 A2
P
M
A3
T
Q
d R
B4 B5
A4 A5
Segmentele nchise [A1 ; B1 ] ; :::; [A6 ; B6 ] sunt congruente. Avem diagrama:
[A1 , B1 ]
sO
[A2 , B2 ] r [A3 , B3 ]
T
PQR
t MN
[A4 , B4 ]
PQR
sd o t MN o r T o sO
sd
[A5 , B5 ]
3.12. FIGURI GEOMETRICE CONGRUENTE 127

am desenul
P5
Q5 R5
Q4 R4
P4
B A
Q3 R3
N P3 R1
O P2
P1
M R2 Q1 = Q2
Segmentele nchise [A1 ; B1 ] ; :::; [A6 ; B6 ] sunt congruente. Avem diagrama:
P1Q1 R1 r P2Q2 R2
ABC
Q1 sO P3Q3 R3
t MN
P4Q4 R4
ABC
sd o t MN o sO o r Q1
sd
P5Q5 R5
Teorema 3.12.1 Sunt adev arate urmatoarele armatii:

1. Relatia de congruenta ntre guri geometrice este reexiva, adic
a
E E;
oricare ar gura geometric a E:

2. Relatia de congruenta ntre guri geometrice este simetrica, adic
a
E F )F E:
3. Relatia de congruenta ntre guri geometrice este tranzitiva, adic

a
E F si F G)E G:
128 GEOMETRICE
De retinut: Avnd n vedere teorema precedent a, vom spune c

a relatia de
congruenta ntre guri geometrice este o relatie de echivalenta.
Problema 3.12.1 Laturile opuse ale unui paralelogram sunt congruente. n

particular, laturile opuse ale unui dreptunghi sunt congruente.
Raspuns
Consider am paralelogramul ABCD ca n desenul:
A
B
D
C
Deoarece
tBC
[A; B] ! [D; C]
si
tAB
[A; D] ! [B; C]
rezult
a c
a [A; B] [D; C] si [A; D] [B; C] :
Tema 3.12.1 Folosind transform arile geometrice nv
atate, deplasati n plan
ecare dintre gurile geometrice nv
atate.
3.12.1 Rombul
Denitia 3.12.1.1 Paralelogramul cu doua laturi al

aturate congruente se
numeste romb.
- Cum procedam pentru a construi un romb?
Pasul 2. Stergem dreapta ajut

atoare si folosind rigla construim o latur
aa
rombului ca n desenul:
Pasul 3. Facem semne pe rigl

a ca n desenul:
Pasul 4. Asez
am rigla n lungul unei paralele si x
am un punct pe paralel
a
ca n desenul:
Pasul 5. Folosind echerul construim paralela la dreapta suport a laturii

construit
a la Pasul 2 care contine punctul construit la pasul anterior ca n
desenul:
Pasul 6. nl
aturnd echerul si stergnd dreapta ajut
atoare si liniile care
130 GEOMETRICE
apar n plus, obtinem rombul ABCD ca n desenul:
A B
D C
Problema 3.12.1.1 Toate laturile unui romb sunt congruente.

Raspuns
Construim rombul ABCD ca n desenul:
A B
D C
Deoarece, n particular, rombul este un paralelogram, rezult

a c
a
(1) [A; B] [D; C] si [A; D] [B; C] :
F
ar
a
(2) [A; B] [B; C] :
Folosind (1) ; (2) si tranzitivitatea relatiei de congruent

a, rezulta concluzia
problemei.
Tema 3.12.1.1 Construiti cinci romburi n diferite pozitii.
Tema 3.12.1.1 Folosind transform arile geometrice nv atate, deplasati n
plan un romb.
3.12.2 P
atratul
Denitia 3.12.2.1 Dreptunghiul cu dou a laturi al

aturate congruente se
numeste patrat.
- Cum proced am pentru a construi un p
atrat?

Pasul 2. Stergem dreapta ajut

atoare si folosind echerul construim o latur
a
a p
atratului ca n desenul:
Pasul 3. nlatur
am echerul, asez
am rigla n lungul drepetei suport a laturii
construite la Pasul 2. si facem semne pe rigl
a ca n desenul:
Pasul 4. Asez
am rigla n lungul unei paralele si x
am un punct pe paralel
a
ca n desenul:
132 GEOMETRICE
Pasul 5. Folosind echerul construim paralela la dreapta suport a laturii

construit
a la Pasul 2 care contine punctul construit la pasul anterior ca n
desenul:
Pasul 6. nl aturnd echerul si stergnd dreapta ajut

atoare si liniile care
apar n plus, obtinem patratul M N P Q ca n desenul:
M N
Q P
Problema 3.12.2.1 Toate laturile unui p atrat sunt congruente si toate

unghiurile sunt drepte.
Raspuns
Cum, n particular, un p
atrat este si romb si dreptunghi, rezulta c
a problema
este rezolvat
a.
Tema 3.12.2.1 Construiti cinci p atrate n diferite pozitii.
Tema 3.12.2.2 Folosind transform arile geometrice nvatate, deplasati n
plan un patrat.
Capitolul 4
Lungimea unui segment

nchis
Denitia 4.1 Imaginea familiei tuturor segmentelor nchise congruente cu

segmentul nchis [A; B] se numeste lungimea segmentului nchis [A; B] si se
noteaz a jA; Bj :
Dac a A = B; atunci lungimea segmentului nchis [A; B] se numeste lungime
nula si se noteaza 0:
4.1 Adunarea lungimilor
Denitia 4.1.1 Fie [A; B] si [C; D] dou a segmente nchise.

Daca jA; Bj = 0 si jC; Dj =
6 0 atunci jA; Bj + jC; Dj = jC; Dj :
Daca jA; Bj =
6 0 si jC; Dj = 0; atunci jA; Bj + jC; Dj = jA; Bj :
Daca jA; Bj =6 0 si jC; Dj =6 0; f
ar
a
avem situatia din desenul:
C D
Pentru a calcula jA; Bj + jC; Dj proced

am astfel:
133
134 CAPITOLUL 4. LUNGIMEA UNUI SEGMENT NCHIS
Pasul 1. Translat am segmentul nchis [C; D] pe directia dreptei CB si

B E
C D
Pasul 2. Rotim segmentul nchis [A; B] n jurul punctului B de unghi

\ABE ca n desenul:
B G E
C D
Pasul 3. Construim [B; F ] ; simetricul segmentului nchis [B; G] fat

a de
punctul B de ca n desenul:
B G E
F
C D
Pasul 4. Lungimea segmentului nchis [E; F ] este jA; Bj + jC; Dj :

Teorema 4.1.1 Sunt adev arate urm atoarele armatii:
1. Adunarea lungimilor este asociativa, adica
jA; Bj + (jC; Dj + jE; F j) = (jA; Bj + jC; Dj) + jE; F j ;

4.2. MULTIPLICAREA LUNGIMILOR CU NUMERE NATURALE 135
oricare ar segmentele nchise [A; B] ; [C; D] si [E; F ] :

2. Lungimea nula este element neutru, adica
jA; Bj + 0 = jA; Bj = 0 + jA; Bj ;
oricare ar segmentul nchis [A; B] :

3. Adunarea lungimilor este comutativa, adica
jA; Bj + jC; Dj = jC; Dj + jA; Bj ;
oricare ar segmentele nchise [A; B] si [C; D] :

4. Egalitatea
jA; Bj + jC; Dj = jA; Bj + jE; F j
determina egalitatea
jC; Dj = jE; F j :
Denitia 4.1.2 Suma lungimilor laturilor unui poligon A1 A2 :::An se nu-
meste perimetrul poligonului A1 A2 :::An si se noteaz
a P erim (A1 A2 :::An ).
4.2 Multiplicarea lungimilor cu numere natu-

rale
Denitia 4.2.1 Fie [A; B] un segment nchis si n 2 N.

Dac
a n = 0; atunci denim lungimea 0 jA; Bj ca ind lungimea nul
a:
Dac
a n 6= 0; atunci denim lungimea
n jA; Bj = (n 1) jA; Bj + jA; Bj :
Propozitia 4.2.1 Oricare ar n; m 2 N si [A; B] un segment nchis este

adevarata egalitatea:
(n + m) jA; Bj = n jA; Bj + m jA; Bj :
Demonstratie
Fie n 2 N si [A; B] un segment nchis arbitrare.
Consider
am multimea:
M = fm 2 N : (n + m) jA; Bj = n jA; Bj + m jA; Bjg :
a 0 2 M:
Evident c
Fie m 2 N astfel nct m > 0 arbitrar.
am
Admitem c 1 2 M:
Deoarece
(n + m) jA; Bj = [(n + m) 1] jA; Bj + jA; Bj

= f[n + (m 1)] jA; Bjg + jA; Bj
= [n jA; Bj + (m 1) jA; Bj] + jA; Bj
= n jA; Bj + [(m 1) jA; Bj + jA; Bj]
= n jA; Bj + m jA; Bj
rezult a m 2 M:
a c
Folosind teorema fundamental
a, rezult a M = N:
a c q.e.d.
Propozitia 4.2.2 Oricare ar n 2 N si [A; B] ; [C; D] doua segmente

nchise este adevarata egalitatea:
n (jA; Bj + jC; Dj) = n jA; Bj + n jC; Dj :
Demonstratie
Fie [A; B] si [C; D] dou
a segmente nchise arbitrare.
Consider
am multimea:
N = fn 2 N : n (jA; Bj + jC; Dj) = n jA; Bj + n jC; Djg :
a 0 2 M:
Evident c
Fie n 2 N astfel nct n > 0 arbitrare.
an
Admitem c 1 2 N:
Deoarece
n (jA; Bj + jC; Dj) = (n 1) (jA; Bj + jC; Dj) + (jA; Bj + jC; Dj)

= (n 1) jA; Bj + (n 1) jC; Dj + jA; Bj + jC; Dj
= [(n 1) jA; Bj + jA; Bj] [(n 1) jC; Dj + jC; Dj]
= n jA; Bj + n jC; Dj
rezult a n 2 N:
a c
a, rezult a N = N:
a c q.e.d.
Propozitia 4.2.3 Oricare ar n; m 2 N si [A; B] un segment nchis este

adevarata egalitatea:
n (m jA; Bj) = (n m) jA; Bj :
Demonstratie
Fie n 2 N si [A; B] un segment nchis arbitrare.
Consider
am multimea:
M = fm 2 N : n (m jA; Bj) = (n m) jA; Bjg :

4.3. COMPARAREA LUNGIMILOR 137
a 0 2 M:
Evident c
Fie m 2 N astfel nct m > 0 arbitrare.
am
Admitem c 1 2 M:
Deoarece
n (m jA; Bj) = n [(m 1) jA; Bj + jA; Bj]

= n [(m 1) jA; Bj] + n jA; Bj
= [n (m 1)] jA; Bj + n jA; Bj
= f[n (m 1)] + ng jA; Bj
= (n m) jA; Bj
rezult a m 2 M: Folosind teorema fundamental

a c a, rezult a M = N:
a c
q.e.d.
De retinut: Deoarece pe ntreaga planet a existau mai multe lungimi etalon,

n anul 1889 a avut loc o conventie internationala n care s-a aprobat ca lungime
etalon lungimea unei bare confectionat a din platina si iridiu care s-a numit metru
si care s-a notat m:
Tot atunci au fost introduse unitatile de lungime:
- dam = 10 m (decametrul ),
- hm = 100 m (hectometrul ),
- km = 1000 m (kilometrul ),
care au fost numite multiplii metrului.
4.3 Compararea lungimilor
Denitia 4.3.1 Fie [A; B] si [C; D] dou a segemente nchise.

Daca exist
a [E; F ] [C; D] astfel nct [A; B] [E; F ] ; atunci spunem c a
lungimea segmentului nchis [A; B] este mai mica dect lungimea segmentului
nchis [A; B] si scriem jA; Bj jC; Dj :
Daca jA; Bj jC; Dj si jA; Bj 6= jC; Dj ; atunci spunem c
a lungimea segmen-
tului nchis [A; B] este mai mica strict dect lungimea segmentului nchis [C; D]
si scriem jA; Bj < jC; Dj :
Exemplul 4.3.1 Consider am segmentele nchise [A; B] si [C; D] ca n de-
senul:
A
C D
Translatnd segmentul nchis [A; B] pe directia dreptei BC obtinem situatia

din desenul:
A
E
B
C D
Rotind segmentul nchis [C; E] n jurul punctului C de unghi \ECD obtinem

E
B
C F D
Deoarece [A; B] [C; F ] si [C; F ] [C; D], rezult

a c
a jA; Bj jC; Dj : n
plus, jA; Bj < jC; Dj :
1. Relatia de ordine ntre lungimi este reexiva, adica
jA; Bj jA; Bj ;
oricare ar segmentul nchis [A; B] :

2. Relatia de ordine ntre lungimi este antisimetrica, adica
jA; Bj jC; Dj ^ jC; Dj jA; Bj =) jA; Bj = jC; Dj :
3. Relatia de ordine ntre lungimi este tranzitiva, adica
jA; Bj jC; Dj ^ jC; Dj jE; F j =) jA; Bj jE; F j :
De retinut: n plus, deoarece oricare ar [A; B] si [C; D] rezult

a
c
a avem jA; Bj < jC; Dj sau jA; Bj = jC; Dj sau jA; Bj > jC; Dj, spunem ca
multimea lungimilor este total ordonata.

4.4. SCADEREA LUNGIMILOR 139
4.4 Sc
aderea lungimilor
Denitia 4.4.1 Fie [A; B] si [C; D] dou

a segmente nchise astfel nct jA; Bj
jC; Dj :
F
ar a a restrnge generalitatea, admitem c a avem situatia din desenul:
C D
Pentru a aa jC; Dj jA; Bj proced am astfel:

Pasul 1. Translat am segmentul nchis [A; B] pe directia dreptei BC si
E
B
C D
Pasul 2. Rotim segmentul nchis [C; E] n jurul punctului C de unghi

\ECD si obtinem situatia din desenul:
E
B
C F D
Pasul 3. Lungimea segmentului nchis [F; D] este jC; Dj jA; Bj :

Teorema 4.4.1 Sunt adevarate urmatoarele armatii:
1. Daca jC; Dj jA; Bj ; atunci
jC; Dj = jA; Bj + (jC; Dj jA; Bj) :

Reciproc, daca jC; Dj = jA; Bj + jE; F j ; atunci
jE; F j = jC; Dj jA; Bj :
2. Daca jC; Dj jA; Bj ; atunci oricare ar [E; F ] avem
jE; F j + jC; Dj jA; Bj
si
(jE; F j + jC; Dj) jA; Bj = jE; F j + (jC; Dj jA; Bj) :
3. Daca jC; Dj jA; Bj si jG; Hj jE; F j atunci
jC; Dj + jG; Hj jA; Bj + jE; F j
si
(jC; Dj + jG; Hj) (jA; Bj + jE; F j) = (jC; Dj jA; Bj) + (jG; Hj jE; F j) :
Propozitia 4.4.1 Daca [A; B] ; atunci oricare ar m; n 2 N astfel

nct m n avem
m jA; Bj n jA; Bj
si
m jA; Bj n jA; Bj = (m n) jA; Bj :
Demonstratie
Fie m; n 2 N astfel nct m n arbitrare.
Deoarece
n jA; Bj + (m n) jA; Bj = [n + (m n)] jA; Bj = m jA; Bj
rezult
a concluzia propozitiei. q.e.d.
Propozitia 4.4.2 Daca jC; Dj jA; Bj ; atunci oricare ar m 2 N avem
m jC; Dj m jA; Bj
si
m jC; Dj m jA; Bj = m (jC; Dj jA; Bj) :
Demonstratie
Fie m 2 N arbitrar.
Deoarece
jC; Dj = jA; Bj + (jC; Dj jA; Bj)
rezult
a c
a
m jC; Dj = m jA; Bj + m (jC; Dj jA; Bj)
Deci, concluzia propozitiei este vericat

a. q.e.d.
4.5. MULTIPLICAREA LUNGIMILOR CU NUMERE ZECIMALE POZITIVE141
4.5 Multiplicarea lungimilor cu numere zecimale

pozitive
Sa ne reamintim c a numerele zecimale pozitive au fost introduse ca ind

cturi ale mpartrii numerelor naturale la puteri ale lui 10:
Folosind doar echerul putem ar ata cum un segment nchis poate mp artit
n oricte p
arti congruente dorim.
- Cum proced am, de exemplu, pentru a mp arti un segment nchis [A; B] n
3 p
arti congruente?
Pasul 1. Construim o semidreapt a nchis
a care are drept frontier
a punctul
A ca n desenul:
A B
Pasul 2. Pe aceast
a semidreapt
a construim trei segmente congruente ca n
desenul:
A B
Pasul 3. Construim dreapta determinat

a de ultimul punct de pe semi-
dreapt
a si punctul B ca n desenul:
A B
Pasul 4. Construim paralela la dreapta construit

a la Pasul 3 care contine
al doilea punct de pe semidreapt
a ca n desenul:
A B
Pasul 5. Construim paralela la dreapta construit

a la Pasul 4 care contine
al primul punct de pe semidreapt
a ca n desenul:
A B
Pasul 6. Stergnd dreptele si constructiile ajut

atoare obtinem trei segmente
congruente ca n desenul:
A B
Folosind tehnica expus a mai sus, rezult

a c
a oricare ar p 2 N putem mp
arti
un segment nchis [A; B] n 10p p arti congruente.
Denitia 4.5.1 Dac a m; p 2 N; atunci denim produsul dintre numarul
m p
zecimal pozitiv 10 p si lungimea jA; Bj ca ind lungimea uneia dintre cele 10
p
arti congruente n care a fost mp
artit un segment nchis de lungime m jA; Bj :
De retinut: Tot la conventie international

a din anul 1889 au fost introduse
si unit
atile de lungime:
1
- dm = 10 m (decimetrul ),
1
- cm = 100 m (centimetrul ),
1
- mm = 1000 m (milimetrul ),
care au fost numite submultiplii metrului.
4.6. DISTANTA DINTRE CAPETELE UNUI SEGMENT NCHIS 143
Astfel, avem scara metrului:
km = 1:000 m
hm = 100 m
dam = 10 m
m
1
dm = 10 m
1
cm = 100 m
1
mm = 1:000 m
Cnd "trecem de la mic la mare" se mparte la o putere a lui 10; iar cnd
"trecem de la mare la mic" se nmulteste cu o putere a lui 10:
Spre exemplu,
13
13 m = 100 hm = 0; 13 hm = 0; 13 1:000 dm = 130 dm:
4.6 Distanta dintre capetele unui segment nchis

(10)
Denitia 4.6.1 Fie [A; B] si a 2 Q+ :
Daca jA; Bj = a mm; atunci spunem c a distanta de la punctul A la punctul
B calculata n raport cu unitatea de lungime mm este a si scriem:
kA; Bkmm = a:
Daca jA; Bj = a cm; atunci spunem c a distanta de la punctul A la punctul

B calculata n raport cu unitatea de lungime cm este a si scriem:
kA; Bkcm = a:
Daca jA; Bj = a dm; atunci spunem c a distanta de la punctul A la punctul

B calculata n raport cu unitatea de lungime dm este a si scriem:
kA; Bkdm = a:
Daca jA; Bj = a m; atunci spunem c a distanta de la punctul A la punctul

B calculata n raport cu unitatea de lungime m este a si scriem:
kA; Bkm = a:
Daca jA; Bj = a dam; atunci spunem c a distanta de la punctul A la punctul

B calculata n raport cu unitatea de lungime dam este a si scriem:
kA; Bkdam = a:
Daca jA; Bj = a hm; atunci spunem c a distanta de la punctul A la punctul

B calculata n raport cu unitatea de lungime hm este a si scriem:
kA; Bkhm = a:
Daca jA; Bj = a km; atunci spunem c a distanta de la punctul A la punctul

B calculata n raport cu unitatea de lungime km este a si scriem:
kA; Bkkm = a:
Problema 4.6.1 Dac a jA; Bj = 34; 56 m; atunci calculati: a) kA; Bkkm ; b)

kA; Bkdm ; c) kA; Bkdam ; d) kA; Bkmm ; e) kA; Bkhm ; f) kA; Bkcm ; g) kA; Bkm :
Raspuns
Deoarece,
jA; Bj = 34; 56 m
34;56
= 1:000 km = 0; 03:456 km
= 0; 03456 10:000 dm = 345; 6 dm
= 345;6
100 dam = 3; 456 dam
= 3; 456 10:000 mm = 34:560 mm
34:560
= 100:000 hm = 0; 3:456 hm
= 0; 3:456 10:000 cm = 3:456 cm
rezult
a c
a: kA; Bkkm = 0; 03:456; b) kA; Bkdm = 345; 6; c) kA; Bkdam = 3; 456;
d) kA; Bkmm = 34:560; e) kA; Bkhm = 0; 3:456; f) kA; Bkcm = 3:456; g)
kA; Bkm = 34; 56:
De retinut: Daca lungimea unui segment nchis [A; B] este exprimata n

functie de doua unitati de lungime diferite, atunci distantele dintre capetele
segmentului nchis [A; B] calculate n raport cu acele unitati de lungime sunt
numere zecimale pozitive diferite.
Tema 4.6.1 Dac a jA; Bj = 234; 26 dm; atunci calculati: a) kA; Bkkm ; b)
kA; Bkdm ; c) kA; Bkdam ; d) kA; Bkmm ; e) kA; Bkhm ; f) kA; Bkcm ; g) kA; Bkm :
4.6.1 Arii
De retinut: Dac a AOB este un triunghi dreptunghic astfel nct \AOB

este drept, jO; Aj = 7 cm si jO; Bj = 12 cm; atunci scriem
kO;Akcm kO;Bkcm 7 12
cm (AOB) = 2 = 2 = 7 6 = 42
si citim: aria triunghiului AOB calculata n raport cu unitatea de lungime cm

este numarul 42:
Mai folosim scrierea:
(AOB) = 42 cm2
si citim: aria triunghiului nedegenerat AOB este 42 centimetri patrati.

Ultima scriere ne este utila, deoarece atunci cnd dorim s a obtinem

dm (AOB) ; mm (AOB) ; ::: f ar
a a mai relua rationamentul de mai sus ci,
folosind doar scara metrului p
atrat:
km2 = 1:000:000 m2
hm2 = 10:000 m2
dam2 = 100 m2
m2
1
dm2 = 100 m
2
1
cm2 = 10:000 m
2
1
mm2 = 1:000:000 m
2
Cum
jO; Aj = 7 cm
7
= 10 dm = 0; 7 dm
= 0; 7 100 mm = 70 mm
si
jO; Bj = 12 cm
12
= 10 dm = 1; 2 dm
= 1; 2 100 mm = 120 mm
vom obtine
kO;Akdm kO;Bkdm 0;7 1;2
dm (AOB) = 2 = 2 = 0; 7 0; 6 = 0; 42
si
kO;Akmm kO;Bkmm 70 120
mm (AOB) = 2 = 2 = 70 60 = 4:200
Folosind scara metrului p
atrat obtinem
(AOB) = 42 cm2
42
= 100 dm2
= 0; 42 dm2
= 0; 42 10:000 mm2
= 4:200 mm2
Deci, folosind un rationament mai scurt reg

asim egalit
atile:
dm (AOB) = 0; 42;
mm (AOB) = 4:200:
Desi numerele 42; 0; 42 si 4:200 sunt diferite, ele reprezint

a aria triunghiului
AOB calculat a n raport cu unit atile de lungime cm; dm si mm:
Problema 4.6.1.1 Fie ABC un triunghi dreptunghic care are ipotenuza
[B; C] : Determinati elementele necunoscute din tabelul:
jA; Bj jA; Cj (ABC)

a) 3; 12 cm 4; 43 cm ?
b) ? 6 m 24 m2
c) 5 dm ? 25 dm2
Raspuns
a) Deoarece
kA;Bk kA;Ckcm
cm (ABC) = cm
2
3;12 4;43
= 2
= 13;8216
2
= 6; 9108
rezult a (ABC) = 6; 9108 cm2 :
a c
b) Deoarece
kA;Bkm kA;Ckm
2 = m (ABC)
m
kA;Bkm 6 24
2 = 2 2
m
kA; Bkm 6 = 48
6 6
m
kA; Bkm = 8;
rezult
a c
a jA; Bj = 8 m:
c) Deoarece
kA;Bkdm kA;Ckdm
2 = dm (ABC)
m
5 kA;Ckdm 25
2 = 2 2
m
5 kA; Ckdm = 50
5 5
m
kA; Ckdm = 10;
rezult
a c
a jA; Cj = 10 dm:
Tema 4.6.1.1 Fie ABC un triunghi dreptunghic care are ipotenuza [B; C] :
Determinati elementele necunoscute din tabelul:
jA; Bj jA; Cj (ABC)
a) 12 cm 43 cm ?
b) ? 40 m 120 m2
c) 50 dm ? 500 dm2
d) 0; 2 hm 3; 2 hm ?
b) ? 10 mm 12; 4 mm2
c) 5 km ? 25 km2
De retinut: Daca ABCD este un dreptunghi astfel nct jA; Bj = 2; 3 cm

si jB; Cj = 4; 6 cm; atunci scriem:
cm (ABCD) = kA; Bkcm kB; Ckcm = 2; 3 4; 6 = 10; 58

si citim: aria dreptunghiului ABCD calculata n raport cu unitatea de lungime

cm este numarul 10; 58:
(ABCD) = 10; 58 cm2
si citim: aria dreptunghiului ABCD este 10; 58 centimetri patrati.
Problema 4.6.1.2 Fie ABCD un dreptunghi. Determinati elementele ne-
cunoscute din tabelul:
jA; Bj jB; Cj (ABCD)
a) 10 dam 43 dam ?
b) ? 6 m 120 m2
c) 15 mm ? 75 mm2
Raspuns
a) Deoarece
dam (ABCD) = kA; Bkdam kB; Ckdam

= 10 43
= 430
rezult a (ABCD) = 430 dam2 :

a c
b) Deoarece
kA; Bkm kB; Ckm = m (ABCD)
m
kA; Bkm 6 = 120
6 6
m
kA; Bkm = 20
rezult
a c
a jA; Bj = 20 m:
c) Deoarece
kA; Bkmm kB; Ckmm = mm (ABCD)
m
15 kB; Ckmm = 75
15 15
m
kB; Ckmm = 5
rezult
a c
a jB; Cj = 5 mm:
Tema 4.6.1.2 Fie ABCD un dreptunghi. Determinati elementele necunos-
cute din tabelul:
jA; Bj jB; Cj (ABCD)
a) 1; 03 dm 4; 3 dm ?
b) ? 3 km 12 km2
c) 12 mm ? 240 mm2
d) 12; 3 km 30; 2 km ?
b) ? 20 m 38 m2
c) 30 hm ? 12 hm2
De retinut: Dac a ABCD este un p

atrat astfel nct jA; Bj = 4; 5 cm;
atunci num
arul pozitiv
2
cm (ABCD) = kA; Bkcm = 4; 5 4; 5 = 20; 25
si citim: aria patratului ABCD calculata n raport cu unitatea de lungime cm

este numarul 20; 25:
(ABCD) = 20; 25 cm2
si citim: aria patratului ABCD este 20; 25 centimetri patrati.

Problema 4.6.1.3 Fie ABCD un p atrat. Determinati elementele necunos-
cute din tabelul:
jA; Bj (ABCD)
a) 1; 4 km ?
b) ? 64 hm2
Raspuns
a) Deoarece
2
km (ABCD) = kA; Bkkm
= 1; 4 1; 4
= 1; 96
rezult a (ABCD) = 1; 96 km2 :
a c
b) Deoarece
2
kA; Bkhm = hm (ABCD)
m
2
kA; Bkhm = 82
m
kA; Bkhm = 8
rezult
a c
a jA; Bj = 8 hm:
Tema 4.6.1.3 Fie ABCD un p
atrat. Determinati elementele necunoscute
din tabelul:
jA; Bj (ABCD)
a) 3; 03 dm ?
b) ? 16 km2
c) 13; 3 mm ?
d) ? 0; 81 hm2
c) 21; 53 m ?
d) ? 0; 121 dm2
Problema 4.6.1.4 Calculati:

a) 34; 67 cm2 = :::dm2 ; :::m2 ; :::mm2 ;
b) 4; 17 hm2 = km2 ; :::dam2 ; :::m2 :
4.7. APLICATII 149
c) 23; 6 m2 = :::dm2 ; :::hm2 ; :::cm2 ; :::dam2 :

Raspuns
a)
34; 67 cm2 = 34;67 100 dm2 = 0; 3467 dm2
0;3467
= 100 m2 = 0; 003467 m2
= 0; 003467 1:000:000 mm2
= 3467 mm2 :
b)
4; 17 hm2 = 4;17 2
100 km = 0; 0417 km
2
= 0; 0417 10:000 dam = 417 dam2

2
= 417 100 m2 = 41:700 m2 :

c)
23; 6 m2 = 23; 6 100 dm2 = 2360 dm2
2360
= 1:000:000 hm2 = 0; 00236 hm2
= 0; 00236 100:000:000 cm2 = 236:000 cm2
236:000
= 1:000:000 dam2 = 0; 236 dam2 :
Tema 4.6.1.4 Calculati:
a) 3; 354 cm2 = :::dm2 ; :::m2 ; :::mm2 ;
b) 67; 347 hm2 = km2 ; :::dam2 ; :::m2 :
c) 237; 62 m2 = :::dm2 ; :::hm2 ; :::cm2 ; :::dam2 :
d) 0; 04 dam2 = :::dm2 ; :::m2 ; :::mm2 ;
e) 6; 007 m2 = km2 ; :::dam2 ; :::hm2 :
f) 27; 3:462 dm2 = :::m2 ; :::hm2 ; :::cm2 ; :::dam2 :
4.7 Aplicatii
Problema 4.7.1 Calculati:

a) 34; 67 cm + 2; 45 m = :::dm; :::km; :::m; :::hm; :::cm; :::dam; :::mm;
b) 4; 7 hm 22; 4 m = :::dm; :::km; :::m; :::hm; :::cm; :::dam; :::mm:
c) 12; 7 (23; 67 m) = :::dm; :::km; :::hm; :::cm; :::dam; :::mm:
Raspuns
a)
34; 67 cm + 2; 45 m = 34;67
10 + 2; 45 10 dm
= (3; 467 + 24; 5) dm = 3:467 245
1:000 + 10 dm
3:467 24:500 27:967
= 1:000 + 1:000 dm = 1:000 dm = 27; 967 dm
= 27;967
10:000 km = 0; 0:027:967 km
= 0; 0:027:967 1:000 m = 2; 7:967 m
= 2;7:967
100 hm = 0; 027:967 hm
= 0; 027:967 10:000 cm = 279; 67 cm
= 279;67
1:000 dam = 0; 27:967 dam
= 0; 27:967 10:000 mm = 2:796; 7 mm:
b)
4; 7 hm 22; 4 m = (4; 7 1:000 22; 4 10) dm

= (4:700 224) dm = 4:476 dm
4:476
= 10:000 km = 0; 4:476 km
= 0; 4:476 1:000 m = 447; 6 m
= 447;6
100 hm = 4; 476 hm
= 4; 476 10:000 cm = 44:760 cm
= 44:760
1:000 dam = 44; 76 dam
= 44; 76 10:000 mm = 447:600 mm:
c)
12; 7 (23; 67 m) = (12; 7 23; 67) m = 127 10

2:367
100 m
127 2:367
= 10 100 m = 300:609 m
= 300:609 10 dm = 3:006:090 dm
= 3:006:090
10:000 km = 300; 609 km
= 300; 609 10 hm = 3:006; 09 hm
= 3:006; 09 10:000 cm = 30:060:900 cm
= 30:060:900
1:000 dam = 30:060; 9 dam
= 30:060; 9 10:000 mm = 300:609:000 mm:
Tema 4.7.1 Calculati:

a) 354; 987 hm+122; 405 dm = :::dm; :::km; :::m; :::hm; :::cm; :::dam; :::mm;
b) 40; 127 dam 22; 424 cm = :::dm; :::km; :::m; :::hm; :::cm; :::dam; :::mm;
c) 12; 7 (2; 23 dam) = :::dm; :::km; :::hm; :::cm; :::m; :::mm;
d) 86; 8 km + 431; 25 hm + 5:500 m = :::km; :::dm; :::dam; :::mm; :::hm;
e) 22; 65 dam + 2; 17 hm + 4:975 cm = :::m; :::km; :::dm; :::hm; :::mm:
Problema 4.7.2 Dac a M N P este un triunghi nedegenerat astfel nct
jM; N j = 3; 45 dm; jN; P j = 4; 3 dm si jM; P j = 4; 651 dm; atunci deter-
minati P erim (M N P ) :
Raspuns
P erim (M N P ) = jM; N j + jN; P j + jM; P j

= (3; 45 + 4; 3 + 4; 651) dm
345 43
= 100 + 10 + 4:651
1:000 dm
= 1:000 + 1:000 + 4:651
3:450 4:300
1:000 dm
= 3:450+4:300+4:651
1:000 dm
= 12:401
1:000 dm
= 12; 401 dm:
Tema 4.7.2 Daca M N P este un triunghi nedegenerat astfel nct jM; N j =

13; 5 km; jN; P j = 10; 31 km si jM; P j = 16; 121 km; atunci determinati
P erim (M N P ) :
4.7. APLICATII 151
Tema 4.7.2 Dac a ABC este un triunghi nedegenerat astfel nct jA; Bj =
20; 76 m; jB; Cj = 19; 9 m si jA; Cj = 26; 3:216 km; atunci determinati
P erim (ABC) :
Tema 4.7.2 Dac a RST este un triunghi nedegenerat astfel nct jRSj =
3; 75 cm; jST j = 4; 531 cm si jRT j = 5; 1; 621 km; atunci determinati
P erim (RST ) :
Problema 4.7.3 Dac a ABC este un triunghi nedegenerat, atunci determi-
nati elementele necunoscute din tabelul:
jA; Bj jB; Cj jA; Cj P erim (ABC)

a) 3; 12 cm 4; 43 cm 4; 12 cm ?
b) 55; 17 dm 34; 45 dm ? 131; 85 dm
c) 23; 24 hm ? 27; 45 hm 80; 83 hm
d) ? 12; 161 m 10; 426 m 29; 821 m:
Raspuns
a)
P erim (ABC) = jA; Bj + jB; Cj + jA; Cj
= (3; 12 + 4; 43 + 4; 12) cm
= 11; 67 cm:
b) Deoarece
jA; Bj + jB; Cj + jA; Cj = P erim (ABC)

m
55; 17 dm + 34; 45 dm + jA; Cj = 131; 85 dm
m
(55; 17 + 34; 45) dm + jA; Cj = 131; 85 dm
m
89; 62 dm + jA; Cj = 131; 85 dm + 89; 62 dm 89; 62 dm
m
jA; Cj = (131; 85 89; 62) dm;
rezult
a c
a jA; Cj = 42; 23 dm:
c) Deoarece

m
23; 24 hm + jB; Cj + 27; 45 hm = 80; 83 hm
m
(23; 24 + 27; 45) hm + jB; Cj = 80; 83 hm
m
50; 69 hm + jB; Cj = 80; 83 hm + 50; 69 hm 50; 69 hm
m
jB; Cj = (80; 83 50; 69) hm;
rezult
a c
a jB; Cj = 30; 14 hm:
d) Deoarece

m
jA; Bj + 12; 161 m + 10; 426 m = 29; 821 m
m
jA; Bj + (12; 161 + 10; 426) m = 29; 821 m
m
jA; Bj + 22; 587 m = 29; 821 m + 22; 587 m 22; 587 m
m
jA; Bj = (29; 821 22; 587) hm;
rezult
a c
a jA; Bj = 7; 234 hm:
Tema 4.7.3 Dac a ABC este un triunghi nedegenerat, atunci determinati
elementele necunoscute din tabelul:

a) 7; 10 km 8; 413 km 6; 7 km ?
b) 55; 187 mm 14; 5 mm ? 11; 805 mm
c) 123; 4 dam ? 147; 425 dam 253; 43 dam
d) ? 19; 61 cm 20; 436 cm 25; 2 cm:
Problema 4.7.4 Construiti un paralelogram ABCD pentru care jA; Bj =

7; 5 cm respectiv jB; Cj = 5; 2 cm: Determinati perimetrul paralelogramului.
Raspuns
Este util sa ne reamintim denitia paralelogramului. Pentru a construi
paralelogramul pentru care jA; Bj = 7; 5 cm si jB; Cj = 5; 2 cm proced am
astfel:
Pasul 1. Construim segmentele nchise [A; B] si [B; C] astfel nct jA; Bj =
7; 5 cm si jB; Cj = 5; 2 cm si obtinem situatia din desenul:
A
B
Pasul 2. Construim paralela la dreapta BC care contine punctul A ca n

4.7. APLICATII 153
desenul:
A
B
Pasul 3. Construim paralela la dreapta AB care contine punctul C ca n

desenul:
A
B
Pasul 4. Stergnd liniile ap

arute n plus si hasurnd interiorul, obtinem
paralelogramul ABCD ca n desenul:
A
B
Stim c
a:
(1) P erim (ABCD) = jA; Bj + jB; Cj + jC; Dj + jA; Dj :

Cum laturile opuse ale unui paralelogram sunt congruente, rezult

a c
a
(2) jA; Bj = jC; Dj si jB; Cj = jA; Dj :
Folosind armatiile (1) ; (2) si ipoteza rezult

a c
a
P erim (ABCD) = 2 jA; Bj + 2 jB; Cj

= 2 7; 5 cm + 2 5; 2 cm
= 12 75 2 52
10 + 1 10 cm
150 104
= 10 + 10 cm = 155+104
10 cm
= 150+104
10 cm
= 254
10 cm
= 25; 4 cm:
Tema 4.7.4 Construiti un paralelogram ABCD pentru care jA; Bj = 5; 5 cm

respectiv jB; Cj = 8; 5 cm: Determinati perimetrul paralelogramului.
Tema 4.7.4 Construiti un dreptunghi M N P Q pentru care jM; N j = 1 dm
respectiv jP; Qj = 6 cm: Determinati perimetrul dreptunghiului exprimat n dm.
Tema 4.7.4 Construiti un dreptunghi RST L pentru care jR; Sj = 8 cm
respectiv jS; T j = 4 cm: Determinati perimetrul dreptunghiului exprimat n
mm.
Problema 4.7.5 Dac a (ABCD) este un paralelogram, atunci determinati
jA; Bj jB; Cj P erim (ABCD)

a) 7; 23 mm 8; 3 mm ?
b) 5; 12 dam ? 17; 04 dam
c) ? 23; 41 cm 107; 24 cm
Raspuns
Construim paralelogramul ABCD ca n desenul:
A
B
D
C
Stim c
a jA; Bj = jD; Cj si jA; Dj = jB; Cj :
a)
P erim (ABCD) = jA; Bj + jB; Cj + jC; Dj + jA; Dj
= 2 jA; Bj + 2 jB; Cj
= (2 7; 23 + 2 8; 3) mm
= (14; 46 + 16; 6) mm
= 31; 06 mm:
4.7. APLICATII 155
b) Deoarece
2 jA; Bj + 2 jB; Cj = P erim (ABCD)

m
2 5; 12 dam + 2 jB; Cj = 17; 04 dam
m
10; 24 dam + 2 jB; Cj = 17; 04 dam + 10; 24 dam 10; 24 dam
m
2 jB; Cj = (17; 04 10; 24) dam
m
2 jB; Cj = 6;80
2 dam 2;
rezult
a c
a jB; Cj = 3; 40 dam:
c) Deoarece
2 jA; Bj + 2 jB; Cj = P erim (ABCD)

m
2 jA; Bj + 2 23; 41 cm = 107; 24 cm
m
2 jA; Bj + 46; 82 cm = 107; 24 cm + 46; 82 cm 46; 82 cm
m
2 jA; Bj = (107; 24 46; 82) cm
m
2 jA; Bj = 60;42
2 cm 2;
rezult
a c
a jA; Bj = 30; 21 cm:
Tema 4.7.5 Dac a ABCD este un paralelogram, atunci determinati ele-
mentele necunoscute din tabelul:

a) 5; 3 dm 4; 2 dm ?
b) 50; 2 hm ? 180; 6 hm
c) ? 3; 41 m 15; 32 mm
Tema 4.7.5 Dac a ABCD este un dreptunghi, atunci determinati ele-


a) 5; 33 km 6; 2 km ?
b) 10; 62 m ? 36; 04 mm
c) ? 23; 11 dam 77; 02 dam
Problema 4.7.6 Construiti un romb ABCD pentru care jA; Bj = 3; 5 cm:

Determinati perimetrul rombului.
Raspuns
Este util s
a ne reamintim denitia rombului. Pentru a construi rombul
pentru care jA; Bj = 3; 5 cm proced
am astfel:
Pasul 1. Construim segmentele nchise [A; B] si B; C astfel nct jA; Bj =

3; 5 cm = jB; Cj si obtinem situatia din desenul:
A
B
Pasul 2. Construim paralela la dreapta BC care contine punctul A ca n

desenul:
A
B
Pasul 3. Construim paralela la dreapta AB care contine punctul C ca n

desenul:
A
B
D
C
Pasul 4. Stergnd liniile ap

arute n plus si hasurnd interiorul, obtinem
rombul ABCD ca n desenul:
A
B
D
C
Stim c
a:
(1) P erim (ABCD) = jA; Bj + jB; Cj + jC; Dj + jA; Dj

4.7. APLICATII 157
Cum toate laturile unui romb sunt congruente, rezult

a c
a
(2) jA; Bj = jC; Dj = jB; Cj = jA; Dj
Folosind armatiile (1) ; (2) si ipoteza rezult

a c
a
P erim (ABCD) = 4 jA; Bj
= 4 (3; 5 cm)
= 14 35
10 cm
= 140
10 cm =
= 14 cm:
Tema 4.7.6 Construiti un romb ABCD pentru care jA; Bj = 47; 45 mm:
Determinati perimetrul rombului.
Tema 4.7.6 Construiti un p atrat ABCD pentru care jA; Bj = 1; 2 dm:
Determinati perimetrul p
atratului exprimat n dam.
Tema 4.7.6 Construiti un p atrat ABCD pentru care jA; Bj = 5; 25 cm:
Determinati perimetrul p
atratului exprimat n mm.
Problema 4.7.7 Dac a (ABCD) este un romb, atunci determinati ele-
jA; Bj P erim (ABCD)
a) 17; 23 mm ?
b) ? 24; 04 dam
Raspuns
Construim rombul ABCD ca n desenul:
A
B
D
C
Stim c
a jA; Bj = jD; Cj = jA; Dj = jB; Cj :
a)
P erim (ABCD) = 4 jA; Bj
= 4 (17; 23 mm)
= 14 1723
100 mm
= 6892
100 mm =
= 68; 92 mm:
b) Deoarece
4 jA; Bj = P erim (ABCD)
m
4 jA; Bj = 24;04
4 dam 4;
rezult
a c
a jB; Cj = 6; 01 dam:
Tema 4.7.7 Dac a (ABCD) este un romb, atunci determinati elementele
necunoscute din tabelul:

a) 7; 21 cm ?
b) ? 44; 24 dm
c) 45; 1 hm ?
d) ? 48; 4 km
Tema 4.7.7 Dac a (ABCD) este un p

atrat, atunci determinati elementele

a) 67; 23 km ?
b) ? 256; 164 hm
c) 705; 123 m ?
d) ? 404; 016 mm
Tema 4.7.8 Un teren de sport n form a de p

atrat este nconjurat de o pist
a
cu perimetrul exterior de 400 m: Dac a l
atimea pistei este de 3 m; atunci aati
perimetrul interior al pistei.
Tema 4.7.9 Dreptunghiul ABCD are perimetrul 127 m; iar jB; Cj este cu
4; 8 m mai mic a dect jA; Bj : Determinati jA; Bj si jB; Cj :
Tema 4.7.10 Dreptunghiul ABCD are perimetrul 1; 84 m; iar jA; Bj este
de trei ori mai mare dect jB; Cj : Determinati jA; Bj si jB; Cj :
Tema 4.7.11 Un automobil a parcurs un drum cu lungimea de 1:250 km
n trei etape. Stiind ca n prima etap a a parcurs de 7 ori mai mult dect n a
doua etap a, iar n a treia etapa a aprcurs cu 50 km mai mult dect n prima
etapa, atunci aati cti kilometri a parcurs automobilul n ecare etap a.
4.8 Evaluare
Testul 4.8.1
1. Deniti rombul si construiti un romb.
2. Folosind trasform arile nv
atate deplasati n plan un p
atrat.
3. Daca jA; Bj = 4; 346 hm; atunci calculati: a) kA; Bkkm ; b) kA; Bkdm ;
c) kA; Bkdam ; d) kA; Bkmm ; e) kA; Bkhm ; f) kA; Bkcm ; g) kA; Bkm :
4. Fie ABC un triunghi dreptunghic care are ipotenuza [B; C] : Determinati
jA; Bj jA; Cj (ABC)

a) 2; 34 cm 4; 13 cm ?
b) ? 4 m 18 m2
4.8. EVALUARE 159
5. Daca ABC este un triunghi nedegenerat, atunci determinati elementele


a) 3; 2 cm 5; 3 cm 4; 31 cm ?
b) 570 dm 445 dm ? 1:520 dm
6. Dac a ABCD este un dreptunghi, atunci determinati elementele necunos-

cute din tabelul:
jA; Bj jB; Cj P erim (ABCD) (ABCD)

a) 5; 3 km 4; 2 km ? ?
b) 10; 2 m ? 46; 4 mm ?
c) ? 21 dam ? 672 dam2
7. Consider am patratul ABCD:

a) Stiind ca aria sa este 81 m2 ; determinati perimetrul acestuia.
b) Stiind ca perimetrul sau este 52; 84 dm; determinati aria sa.
c) Construiti imaginea sa printr-o rotatie de centru P si unghi \XY Z:
d) Care este perimetrul imaginii? Dar aria imaginii?
8. Un teren de sport n form a de dreptunghi este nconjurat de un gard
cu trei rnduri de srm a ghimpat a. Perimetrul dreptunghiului este 140 m; iar
l
atimea pistei este cu 10 m mai mic a dect lungimea.
a) Aati cti metri de srma ghimpat a trebuie cump arati pentru a mprejmui
terenul.
b) Dac a un metru de srm a cost a 2; 35 lei, atunci aati ct va costa srma
cump arat a.
c) Determinati aria terenului de sport pe care exprimati-o n dam2 si cm2 .
9. Un rond de ori este sub forma unui p atrat care are perimetrul 24 m:
a) Determinati aria rondului de ori.
b) Cum pentru ngr asemintele folosite la ecare 4 m2 se cheltuiesc 5; 25 lei,
aati suma necesar a pentru ngr asemintele necesare rondului de ori.
c) Stiind ca pentru ecare 4 m2 se cheltuiesc 34; 215 lei pentru ori, aati
suma necesar a pentru orile cump arate care vor plantate pe ntreaga suprafat a.
Testul 4.8.2
1. Deniti p
atratul si construiti un p
atrat.
2. Folosind trasform arile nv
atate deplasati n plan un romb.
3. Daca jA; Bj = 56; 234 cm; atunci calculati: a) kA; Bkkm ; b) kA; Bkdm ;
c) kA; Bkdam ; d) kA; Bkmm ; e) kA; Bkhm ; f) kA; Bkcm ; g) kA; Bkm :
4. Fie ABC un triunghi dreptunghic care are ipotenuza [B; C] : Determinati
jA; Bj jA; Cj (ABC)

a) 21; 4 cm 42; 1 cm ?
b) ? 6 m 48 m2
5. Dac
a M N P este un triunghi nedegenerat, atunci determinati elementele
jM; N j jN; P j jM; P j P erim (M N P )
a) 23; 2 cm 25; 3 cm 24; 31 cm ?
b) 25; 7 dm 24; 45 dm ? 71; 30 dm
6. Dac a M N P Q este un dreptunghi, atunci determinati elementele necunos-

cute din tabelul:
jM; N j jP; Qj P erim (M N P Q) (M N P Q)
a) 7; 3 m 6; 21 m ? ?
b) 1; 2 km ? 5; 4 km ?
c) ? 56 dm ? 3:976 dm2
7. Consider am patratul M N P Q:
a aria sa este 64 m2 ; determinati perimetrul acestuia.
a) Stiind c
b) Stiind c
a perimetrul s au este 124; 84 dm; determinati aria sa.
c) Construiti imaginea sa printr-o rotatie de centru P si unghi \XY Z:
d) Care este perimetrul imaginii? Dar aria imaginii?
8. Un teren de sport n form a de dreptunghi este nconjurat de un gard
cu dou a rnduri de srm a ghimpat a. Perimetrul dreptunghiului este 90 m; iar
lungimea terenului este cu 5 m mai mare dect l atimeaungimea.
a) Aati cti metri de srma ghimpat a trebuie cump arati pentru a mprejmui
terenul.
b) Dac a un metru de srm a costa 3; 15 lei, atunci aati ct va costa srma
cump arat a.
c) Determinati aria terenului de sport pe care exprimati-o n hm2 si dm2 .
9. Un rond de ori este sub forma unui p atrat care are aria 64 m2 :
a) Determinati perimetrul rondului de ori.
b) Cum pentru ecare 4 m de gardul viu care mprejmuieste rondul de ori
se cheltuiesc 54; 75 lei, aati suma necesar a pentru achizitionarea gardului viu
care mprejmuieste rondul de ori.
c) Stiind ca pentru ecare 8 m2 se cheltuiesc 125; 275 lei pentru ori,
aati suma necesar a pentru orile cump arate care vor plantate pe ntreaga
suprafata.
4.9 Teza
Teza 4.9.1
1. Rezolvati inecuatia: 4 x 8 2 (x + 5) ; x 2 N:
x
2. Rezolvati ecuatia: 52 53 = 512 : 54 ; x 2 N:
3. Diferenta a doua numere naturale este 59: mp artind num
arul mai mare
la cel mic obtinem ctul 4 si restul 14: Aati numerele.
4.9. TEZA 161
4. Trei piese au mpreun a masa 1340kg: Prima pies a are cu 260kg mai mult
dect a doua, iar a treia are cu 18kg mai mult dect a doua. Ce mas a are ecare
pies
a?
5. Deniti paralelogramul. Construiti un paralelogram si deplasati-l cu
ajutorul unei simetrii centrale.
6. Deniti unghiul drept si construiti un triunghi dreptunghic si un trapez
dreptunghic.
7. Deniti patratul. Construiti un p atrat si deplasati-l cu ajutorul unei
simetrii axiale.
8. Daca ABCD este un dreptunghi, atunci determinati elementele necunos-
cute din tabelul:
jA; Bj jB; Cj P erim (ABCD) (ABCD)
10; 2 m ? 46; 4 m ?
9. Un teren de sport n form a de dreptunghi este nconjurat de un gard cu

doua rnduri de srm a ghimpat a. Perimetrul dreptunghiului este 110 m; iar
lungimea terenului este cu 5 m mai mare dect l atimea.
a) Aati cti metri de srm
a ghimpata trebuie cump arati pentru a mprejmui
terenul.
b) Daca un metru de srm a cost
a 3; 75 lei, atunci aati ct va costa srma
cump arat
a.
c) Determinati aria terenului de sport pe care exprimati-o n hm2 si dm2 .
Teza 4.9.2
5
1. Rezolvati ecuatia: (7x ) 74 = 730 : 76 ; x 2 N:
2. Rezolvati inecuatia: 2 (x + 3) 5 x 9; x 2 N:
3. Suma a dou a numere naturale este 89: mp artind num arul mai mare la
cel mic obtinem ctul 4 si restul 14: Aati numerele.
4. Pentru a cnt ari un pachet de carne, un vnz ator pune pe un taler al
balantei carnea si o unitate de mas a de 1kg; iar pe cel alalt taler o unitate de
masa de 5kg si nca una de 500g pentru ca balanta sa e n echilibru. Stiind c
a
1kg de carne cost a 10:700 lei, ct cost
a pachetul cu carne?
5. Deniti trapezul. Construiti un trapez si deplasati-l cu ajutorul unei
simetrii axiale.
6. Deniti unghiul drept si construiti un triunghi dreptunghic si un drep-
tunghi.
7. Deniti rombul. Construiti un romb si deplasati-l cu ajutorul unei
simetrii centrale.
8. Daca M N P Q este un dreptunghi, atunci determinati elementele necunos-
cute din tabelul:
jM; N j jP; Qj P erim (M N P Q) (M N P Q)
? 56 dm ? 3:976 dm2
9. Un rond de ori este sub forma unui patrat care are aria 64 m2 :
a) Determinati perimetrul rondului de ori.
b) Cum pentru ecare 2 m de gardul viu care mprejmuieste rondul de ori

se cheltuiesc 24; 50 lei, aati suma necesara pentru achizitionarea gardului viu
care mprejmuieste rondul de ori.
a pentru ecare 4 m2 se cheltuiesc 105; 75 lei pentru ori, aati
c) Stiind c
suma necesar a pentru orile cumparate care vor plantate pe ntreaga suprafat
a.
Capitolul 5
Marimea unghiular
a a unui
unghi
Denitia 5.1 Imaginea familiei tuturor unghiurilor congruente cu unghiul

\AOB se numeste marimea unghiulara a unghiului \AOB si se noteaz \
a AOB:
Dac a \AOB este unghiul nul; atunci spunem c a marimea unghiulara a
unghiului \AOB este zero grade si scriem AOB \=0 .
Dac a \AOB este unghiul drept; atunci spunem c a marimea unghiulara a
unghiului \AOB este 90 de grade si scriem AOB \ = 90 .
Dac a \AOB este unghiul plat; atunci spunem c a marimea unghiulara a
unghiului \AOB este 180 de grade si scriem AOB = 180 .
\
Gradul se numeste marime unghiulara etalon.
Minutul (0 ) si secunda (00 ) sunt alte m
arimi unghiulare pe care le vom folosi n
aplicatii. Relatiile ntre m
arimile unghiulare invocate mai sus sunt urm atoarele:
1 = 600
10 = 6000 :
Remarca 5.1 Folosind Teorema 3.5.2.1, rezulta c

a unghiurile unui dreptunghi
au marimea unghiulara 90 . n particular, unghiurile unui p
atrat au m arimea
unghiular
a 90 .
n plus, folosind Teorema 3.5.3.1, trapezul dreptunghic are dou a unghiuri
cu marimea unghiulara 90 .
5.1 Adunarea m
arimilor unghiulare
am unghiurile \AOB si \CQD.

Denitia 5.1.1 Consider
Dac \ = 0 si CQD
a AOB \ 6= 0 atunci AOB\ + CQD
\ = CQD: \
Dac \ 6= 0 si CQD
a AOB \ = 0 ; atunci AOB\ + CQD
\ = AOB:\
163
164
CAPITOLUL 5. MARIMEA A UNUI UNGHI
UNGHIULARA
Dac \ 6= 0 si CQD
a AOB \ 6= 0 ; atunci pentru a calcula AOB
\ + CQD \ pro-
ced
am astfel:
- Daca nu exista E 2 \BOsO (A) astfel nct CQD
\ = BOE;\ atunci spunem
c \ \
a nu are sens sa adunam marimile unghiulare AOB si CQD:
- Daca exista E 2 \BOsO (A) astfel nct CQD
\ = BOE;
\ atunci spunem c a
\ \
are sens sa adunam marimile unghiulare AOB si CQD si vom avea
\ + CQD
AOB \ = AOE:
\
De retinut: Suma a doua sau mai multe marimi unghiulare nu poate depasi
180 : Daca suma a doua sau mai multe marimi unghiulare ar depasi 180 ;
atunci unghiul a carui marime unghiulare este acea suma ar arata ca n desenul:
O A
B
O astfel de gura geometrica plana si nchisa nu este unghi, deoarece nu

verica conditia de convexitate din denitia unghiului.
am unghiurile \AOB si \CQD ca n desenul:

Exemplul 5.1.1. Consider
Q
D B
O A
am unghiul \CQD pe directia dreptei QO si obtinem

Pasul 1. Translat

5.1. ADUNAREA MARIMILOR UNGHIULARE 165
Q
D B
C
D O A
Pasul 2. Rotim unghiul \C 0 OD0 n jurul punctului O de unghi \C 0 OB si

Q
B
D
E C
F
sO (A)
D O A
Pasul 3. Marimea unghiulara a unghiului \AOE este AOB \ + CQD: \

1. Adunarea marimilor unghiulare este asociativa, adica daca avem unghi-
urile \AOB; \CQD si \EP F astfel nct sa aiba sens
\ + CQD
AOB \ + EP
\ F
atunci are sens

\ + CQD
AOB \ + EP
\ F
si este adevarata egalitatea
\ + CQD
AOB \ + EP
\ \ + CQD
F = AOB \ + EP
\ F:
166
UNGHIULARA
2. Marimea unghiulara nula este element neutru, adica
\ + 0 = AOB
AOB \ = 0 + AOB;
\
oricare ar unghiul \AOB:

3. Adunarea marimilor unghiulare este comutativa, adica daca avem unghi-
urile \AOB si \CQD astfel nct sa aiba sens
\ + CQD
AOB \
atunci are sens

\ + AOB
CQD \
si este adevarata egalitatea
\ + CQD
AOB \ = CQD
\ + AOB:
\
4. Egalitatea
\ + CQD
AOB \ = AOB
\ + EP
\ F
determina egalitatea
\ = EP
CQD \ F:
Problema 5.1.1 Calculati: a) 17 340 4500 +43 240 2500 ; b) 47 240 5500 +37 200 200 ;
c) 70 140 400 + 49 340 5500 ; d) 40 40 3500 + 7 290 4600 :
Raspuns
a)
0 00
17 340 4500 + 43 240 2500 = (17 + 43) + (34 + 24) + (45 + 25)
= 50 580 7000
= 50 590 1000 :
b)
0 00
47 240 5500 + 37 200 200 = (47 + 37) + (24 + 20) + (55 + 2)
= 84 440 5700 :
c)
0 00
70 140 400 + 49 340 5500 = (70 + 49) + (14 + 34) + (4 + 55)
= 119 480 5900
d)
0 00
40 40 3500 + 7 290 4600 = (40 + 7) + (4 + 29) + (35 + 46)
= 47 330 8100
= 47 340 2100 :

Tema 5.1.1 Calculati: a) a) 22 330 4500 +73 240 3500 ; b) 107 40 4500 +47 290 5200 ;
c) 77 540 5400 + 49 440 5700 ; d) 43 140 5500 + 67 390 3600 ; e) 122 130 2500 + 33 5740 5900 ;
f) 117 410 500 + 37 490 5900 ; g) 132 440 3400 + 4 540 5900 ; h) 143 60 500 + 27 590 5600 :
Denitia 5.1.2 Dac a \AOB si \CQD sunt dou a unghiuri astfel nct
\ + CQD
AOB \ = 180 ;
atunci spunem ca cele doua unghiuri sunt suplementare. Oricare dintre unghiuri
se numeste suplementul celuilalt.
Exemplul 5.1.2. Consider am desenul:
C O A
\ + BOC
Deoarece AOB \ = AOC [ = 180 ; rezult a unghiurile \AOB si
a c
\CQD sunt suplementare.
Problema 5.1.2 Se dau urm atoarele m \ = 120 300 4000
arimi unghiulare: a) AOB
\ = 59 29 20 ; b) AOB
si CQD 0 00 \ = 100 20 44 si CQD
0 00 \ = 75 49 2000 ; c) AOB
0 \=
00 \ 0 00 \ 0 00 \
80 50 20 si CQD = 99 9 40 ; d) AOB = 155 10 24 si CQD = 20 49 3600 :
0 0
Vericati care dintre unghiurile \AOB si \CQD sunt suplementare.

Raspuns
a) Deoarece
\ + CQD
AOB \ = 120 300 4000 + 59 290 2000
0 00
= (120 + 59) + (30 + 29) + (40 + 20)
0 00
= 179 59 60
= 179 600
= 180
rezult a unghiurile \AOB si \CQD sunt suplementare.

a c
b) Deoarece
\ + CQD
AOB \ = 100 200 4400 + 75 490 2000
0 00
= (100 + 75) + (20 + 49) + (44 + 20)
0 00
= 175 69 64
= 175 700 400
= 176 100 400
6= 180
rezult a unghiurile \AOB si \CQD nu sunt suplementare.

a c
168
UNGHIULARA
c) Deoarece
\ + CQD
AOB \ = 80 500 2000 + 99 90 4000
0 00
= (80 + 99) + (50 + 9) + (20 + 40)
0 00
= 179 59 60
= 179 600
= 180
rezult a unghiurile \AOB si \CQD sunt suplementare.

a c
d) Deoarece
\ + CQD
AOB \ = 155 100 2400 + 20 490 3600
0 00
= (155 + 20) + (10 + 49) + (24 + 36)
0 00
= 175 59 60
= 175 600
= 176
6= 180
rezult a unghiurile \AOB si \CQD nu sunt suplementare.

a c
Tema 5.1.2 Se dau urm atoarele m \ = 110 200 3000
\ = 69 390 3000 ; b) AOB
si CQD \ = 105 100 1400 si CQD
\ = 70 590 5600 ; c) AOB\=
0 00
90 20 10 si CQD\ = 89 39 50 ; d) AOB
0 00 \ = 15 17 27 si CQD
0 00 \ = 160 420 3300 :
Vericati care dintre unghiurile \AOB si \CQD sunt suplementare.
Denitia 5.1.3 Dac a \AOB si \CQD sunt dou a unghiuri astfel nct
\ + CQD
AOB \ = 90 ;
atunci spunem c a cele doua unghiuri sunt complementare. Oricare dintre unghi-
uri se numeste complementul celuilalt.
Exemplul 5.1.3. Consider am desenul:
C
B
O
A
\ BOC
Deoarece AOB+ \ = AOC [ = 90 ; rezult a unghiurile \AOB si \BOC
a c
sunt complementare.
Problema 5.1.3 Se dau urm atoarele m \ = 20 300 4000
\ 0 00 \ 0 00 \
si CQD = 69 29 20 ; b) AOB = 81 20 44 si CQD = 7 49 2700 ; c) AOB
0 \ =
\ = 9 490 2000 ; d) AOB
80 100 4000 si CQD \ = 55 130 400 si CQD
\ = 23 400 5600 :
Vericati care dintre unghiurile \AOB si \CQD sunt complementare.
Raspuns

a) Deoarece
\ + CQD
AOB \ = 20 300 4000 + 69 290 2000
0 00
= (20 + 69) + (30 + 29) + (40 + 20)
0 00
= 89 59 60
= 89 600
= 90
rezult a unghiurile \AOB si \CQD sunt complementare.

a c
b) Deoarece
\ + CQD
AOB \ = 81 200 4400 + 7 490 2000
0 00
= (81 + 7) + (20 + 49) + (44 + 20)
0 00
= 88 69 64
= 88 700 400
= 89 100 400
6= 90
rezult a unghiurile \AOB si \CQD nu sunt complementare.

a c
c) Deoarece
\ + CQD
AOB \ = 80 100 4000 + 9 490 2000
0 00
= (80 + 9) + (10 + 49) + (40 + 20)
0 00
= 89 59 60
= 89 600
= 90
rezult a unghiurile \AOB si \CQD sunt complementare.

a c
d) Deoarece
\ + CQD
AOB \ = 55 130 400 + 23 400 5600
0 00
= (55 + 23) + (13 + 40) + (4 + 56)
0 00
= 78 53 60
= 78 540
6= 90
rezult a unghiurile \AOB si \CQD nu sunt complementare.

a c
Tema 5.1.3 Se dau urm atoarele m \ = 30 250 3900
\ = 59 34 21 ; b) AOB
si CQD 0 00 \ = 11 22 24 si CQD
0 00 \ = 87 190 1700 ; c) AOB
\=
0 00 \ 0 00 \ 0 00 \
70 13 44 si CQD = 19 46 16 ; d) AOB = 25 53 42 si CQD = 75 49 5 : 0 00
Vericati care dintre unghiurile \AOB si \CQD sunt complementare.

170
UNGHIULARA
5.2 Multiplicarea m
arimilor unghiulare cu nu-
mere naturale
Denitia 5.2.1 Fie unghiul \AOB si n 2 N.

Dac
a n = 0; atunci denim marimea unghiular \=0 :
a 0 AOB
Dac
a n 6= 0; si are sens
(n \ + AOB
1) AOB \
atunci denim m
arimea unghiular
a
\ = (n
n AOB \ + AOB:
1) AOB \
a n; m 2 N si \AOB este un unghi astfel nct s

Propozitia 5.2.1 Dac a
aib
a sens
\ + m AOB;
n AOB \
atunci are sens

\
(n + m) AOB
si avem egalitatea:
\ = n AOB
(n + m) AOB \ + m AOB:
\
a n 2 N si \AOB; \CQD sunt dou

Propozitia 5.2.2 Dac a unghiuri astfel
nct s
a aib
a sens
\ + n CQD;
n AOB \
atunci are sens

n \ + CQD
AOB \
si avem egalitatea:
n \ + CQD
AOB \ = n AOB
\ + n CQD:
\
a n; m 2 N si \AOB este un unghi astfel nct s

Propozitia 5.2.3 Dac a
aib
a sens
\ ;
n m AOB
atunci are sens

\
(n m) AOB
si avem egalitatea:
\=n
(n m) AOB \ :
m AOB
Problema 5.2.1 Calculati: a) 2 12 240 300 + 5 4 200 3500 ;b) 3 10 40 2300 +

4 14 240 300 ; c) 7 9 140 3700 + 2 34 270 5500 ; d) 3 6 410 3900 + 9 5 240 5300 :
Raspuns

5.3. COMPARAREA MARIMILOR UNGHIULARE 171
a)
0 00
2 12 240 300 + 5 4 200 3500 = (2 12 + 5 4) + (2 24 + 5 20) + (2 3 + 5 35)
0 00
= (24 + 20) + (48 + 100) + (6 + 175)
0 00
= 64 + 148 + 181
= 64 + 1510 + 100
= 68 + 310 + 100
= 68 310 100 :
b)
0 00
3 10 40 2300 + 4 14 240 300 = (3 10 + 4 14) + (3 4 + 4 24) + (3 23 + 4 3)
0 00
= (30 + 56) + (12 + 96) + (69 + 12)
0 00
= 86 + 108 + 81
= 86 + 1090 + 2100
= 87 + 590 + 2100
= 87 590 2100 :
c)
0 00
7 9 140 3700 + 2 34 270 5500 = (7 9 + 2 34) + (7 14 + 2 27) + (7 37 + 2 55)
0 00
= (63 + 68) + (98 + 54) + (259 + 110)
= 131 + 1520 + 36900
= 131 + 1580 + 900
= 133 + 380 + 900
= 133 380 900 :
d)
0 00
3 6 410 3900 + 9 5 240 5300 = (3 6 + 9 5) + (3 41 + 9 24) + (3 39 + 9 53)
0 00
= (18 + 45) + (123 + 216) + (117 + 477)
0 00
= 63 + 339 + 594
= 63 + 3480 + 5400
= 68 + 480 + 5400
= 68 480 5400 :
Tema 5.2.1 Calculati: a) 2 23 140 300 + 5 14 20 3000 ;b) 3 12 240 200 + 4

21 540 3200 ; c) 7 3 40 2700 + 2 44 570 3500 ; d) 3 16 210 2900 + 9 7 440 2300 :
5.3 Compararea m
arimilor unghiulare
Denitia 5.3.1 Fie \AOB si \CQD dou a unghiuri.

Dac a \P QR \CQD astfel nct \AOB \P QR; atunci spunem
a exist
a marimea unghiulara a unghiului \AOB este mai mica dect marimea unghi-
c
ulara a unghiului \CQD si scriem AOB
\ CQD:\
172
UNGHIULARA
Dac \ CQD
a AOB \ si AOB
\ 6= CQD;
\ atunci spunem c a marimea unghiulara
a unghiului \AOB este mai mica strict dect marimea unghiulara a unghiului
\CQD si scriem AOB
\ < CQD:
\
Exemplul 5.3.1 Consideram unghiurile \AOB si \CQD ca n desenul:
O
A
Q C
Translatnd unghiul \AOB pe directia dreptei OQ obtinem situatia din

desenul:
O
A
R
D
Q P C
Deoarece \AOB \P QR si \P QR \CQD, rezult a c \

a AOB \
CQD:
\ < CQD:
Mai mult, avem: AOB \
1. Relatia de ordine ntre lungimi este reexiva, adica
\
AOB \
AOB;
oricare ar unghiul \AOB:
2. Relatia de ordine ntre lungimi este antisimetrica, adica
\
AOB \ si CQD
CQD \ \ =) AOB
AOB \ = CQD:
\
3. Relatia de ordine ntre lungimi este tranzitiva, adica

\
AOB \ si CQD
CQD \ \
EP \
F =) AOB \
EP F:

5.3. COMPARAREA MARIMILOR UNGHIULARE 173
De retinut: n plus, deoarece oricare ar \AOB si \CQD rezult

a c
a
\ < CQD
avem AOB \ sau AOB \ = CQD \ sau AOB \ > CQD,
\ spunem c a multimea
marimilor unghiulare este total ordonata.
Problema 5.3.1 Comparati m arimile unghiulare: a) 13 120 4400 si 14 120 4400 ;

b) 13 12 44 si 13 13 44 ; c) 123 520 400 si 123 520 1400 ; d) 3 120 5400 si 3 30 4400 :
0 00 0 00
Raspuns
a) Deoarece 13 < 14 ; rezult a 13 120 4400 < 14 120 4400 :
a c
b) Deoarece cele dou a marimi unghiulare au acelasi num ar de grade, com-
param numerele minutelor celor dou a m arimi unghiulare. Cum 120 < 130 ;
rezult a 13 120 4400 < 13 130 4400 :
a c
c) Deoarece cele dou a m arimi unghiulare au acelasi num ar de grade si acelasi
num ar de minute, compar am numerele secundelor celor dou a marimi unghiulare.
Cum 400 < 1400 ; rezult a c a 123 520 400 < 123 520 1400 :
d) Deoarece cele dou a marimi unghiulare au acelasi num ar de grade, com-
param numerele minutelor celor dou a marimi unghiulare. Cum 120 > 30 ; rezult a
a 3 120 5400 > 3 30 4400 :
c
Tema 5.3.1 Comparati m arimile unghiulare: a) 14 20 4400 si 14 120 400 ; b)
73 12 44 si 11 13 44 ; c) 123 520 1400 si 123 520 1000 ; d) 33 320 5400 si 13 340 4400 ;
0 00 0 00
e) 10 200 4000 si 114 120 4600 ; f) 173 120 4400 si 173 10 4900 ; g) 23 500 1300 si 23 500 4000 ;
h) 39 30 5400 si 13 40 3400 :
Denitia 5.3.2 Consider am unghiul nedegenerat \AOB:
Dac \
a AOB < 90 ; atunci spunem c a unghiul \AOB este ascutit, iar dac a
\ > 90 ; atunci spunem c
AOB a unghiul \AOB este obtuz.
Problema 5.3.2 Consider am unghiul nedegenerat \AOB: Stiind c a: a)
\ = 13 120 4400 ; b) AOB
AOB \ = 90 10 ; c) AOB \ = 89 590 4400 ; d) AOB \ = 130 10 300 ;
atunci precizati n care caz unghiul \AOB este ascutit si n care caz unghiul
\AOB este obtuz.
Raspuns
a) Deoarece 13 < 90 ; rezult a 13 120 4400 < 90 : Deci, \AOB este ascutit.
a c
0 0
b) Deoarece 1 > 0 ; rezult a ca 90 10 > 90 00 = 90 : Deci, \AOB este obtuz.
c) Deoarece 89 < 90 ; rezult a 89 590 4400 < 90 : Deci, \AOB este ascutit.
a c
d) Deoarece 130 > 90 ; rezult a 130 10 300 > 90 : Deci, \AOB este obtuz.
a c
Tema 5.3.2 Consider am unghiul nedegenerat \AOB: Stiind c \=

a: a) AOB
0 00 \ = 90 14 3 ; c) AOB
73 2 56 ; b) AOB 0 00 \ = 89 39 56 ; d) AOB
0 00 \ = 110 130 3400 ;
\ = 78 520 400 ; f) AOB
e) AOB \ = 90 520 1400 ; g) AOB
\ = 3 10 500 ; h) AOB \ =
143 3 35 ; atunci precizati n care caz \AOB este ascutit si n care caz \AOB
0 00
este obtuz.
174
UNGHIULARA
5.4 Sc
aderea m
arimilor unghiulare
Denitia 5.4.1 Fie \AOB si \CQD dou \

a unghiuri astfel nct AOB
\
CQD:
F
ar
a avem situatia din desenul:
O
A
Q C
Pentru a aa m
arimea unghiular \ AOB
a CQD \ proced am astfel:
Pasul 1. Translatnd unghiul \AOB pe directia dreptei OQ obtinem situ-
atia din desenul:
O
A
R
D
Q P C
Pasul 2. Marimea unghiular a unghiului \RQD este CQD

a asociat \ AOB:
\
\ AOB;
1. Daca CQD \ atunci
\ = AOB
CQD \ + CQD
\ \ :
AOB
\ = AOB
Reciproc, daca CQD \ + EP
\ F ; atunci
\
EP \
F = CQD \
AOB:

5.4. SCADEREA
MARIMILOR UNGHIULARE 175
\
2. Daca CQD \ si \EP F este un unghi astfel nct sa aiba sens
AOB;
\
EP \
F + CQD;
atunci
\
EP \
F + CQD \
AOB
si
\
EP \
F + CQD \ = EP
AOB \ \
F + CQD \ :
AOB
\
3. Daca CQD \ si GRH
AOB \ \
EP F astfel nct sa aiba sens
\ + GRH;
CQD \
atunci
\ + GRH
CQD \ \ + EP
AOB \ F
si
\ + GRH
CQD \ \ + EP
AOB \ \
F = CQD \ + GRH
AOB \ \
EP F :
Problema 5.4.1 Calculati: a) 17 230 4500 15 530 5500 ; b) 147 430 1500
105 470 3500 ; c) 180 15 530 5500 ; d) 90 65 470 3500 :
Raspuns
a)
17 230 4500 15 530 5500 = 17 220 10500 15 530 5500
= 16 820 10500 15 530 5500
= 1 290 5000 :
b)
147 430 1500 105 470 3500 = 147 420 7500 105 470 3500
= 146 1020 7500 105 470 3500
= 41 550 4000 :
c)
180 15 530 5500 = 179 590 6000 15 530 5500
= 164 60 500 :
d)
90 65 470 3500 = 89 590 6000 65 470 3500
= 24 120 2500 :
Tema 5.4.1 Calculati: a) 7 30 2500 5 530 5500 ; b) 47 340 2500 25 470 4500 ; c)
180 105 430 500 ; d) 90 165 170 1500 ; e) 177 530 3300 15 570 5800 ; f) 167 370 3500
135 570 4500 ; g) 180 168 470 2200 ; h) 90 85 170 4500 :
Propozitia 5.4.1 Daca m; n 2 N astfel nct m n si \AOB este un
\ atunci avem
unghi astfel nct are sens m AOB;
\
m AOB \
n AOB
176
UNGHIULARA
si
\
m AOB \ = (m
n AOB \
n) AOB:
\
Propozitia 5.4.2 Daca CQD \ si m 2 N astfel nct are sens
AOB
\
m CQD; atunci avem
\ m AOB
m CQD \
si
\
m CQD \=m
m AOB \
CQD \ :
AOB
Problema 5.4.2 Aati m arimea unghiular a a suplementului unghiului care

are m a: a) 167 370 3500 ; b) 135 570 4500 ; c) 177 530 3300 ; d) 15 570 5800 :
arimea unghiular
Raspuns
a)
180 167 370 3500 = 179 590 6000 167 370 3500
= 12 220 2500
este marimea unghiular
a a suplementului unghiului cu m arimea unghiular
a
167 370 3500 :
b)
180 135 570 4500 = 179 590 6000 135 570 4500
= 44 20 1500
a
135 570 4500 :
c)
180 177 530 3300 = 179 590 6000 177 530 3300
= 2 60 2700
a
177 530 3300 :
d)
180 15 570 5800 = 179 590 6000 15 570 5800
= 164 20 200
este m arimea unghiular a a suplementului unghiului cu m arimea unghiular a
15 570 5800 :
Tema 5.4.2 Aati m arimea unghiular a a suplementului unghiului care are
marimea unghiular a: a) 123 310 5500 ; b) 35 270 4900 ; c) 107 30 1300 ; d) 145 50 500 :
Problema 5.4.3 Aati m arimea unghiular a a complementului unghiului
care are m a: a) 17 30 500 ; b) 35 560 1500 ; c) 17 30 3900 ; d) 75 230 3800 :
arimea unghiular
Raspuns
a)
90 17 30 500 = 89 590 6000 17 30 500
= 72 560 5500
este m arimea unghiular
a a complementului unghiului cu m
arimea unghiular
a
17 30 500 :

5.5. MASURA
UNEI MARIMI UNGHIULARE 177
b)
90 35 560 1500 = 89 590 6000 35 560 1500
= 54 30 4500
a a complementului unghiului cu m arimea unghiular
a
35 560 1500 :
c)
90 17 30 3900 = 89 590 6000 17 30 3900
= 72 560 2100
a a complementului unghiului cu m arimea unghiular
a
17 30 3900 :
d)
90 75 230 3800 = 89 590 6000 75 230 3800
= 14 360 2200
a a complementului unghiului cu m arimea unghiular a
75 230 3800 :
Tema 5.4.3 Aati m arimea unghiular a a complementului unghiului care
are m a: a) 43 510 2500 ; b) 55 200 900 ; c) 87 350 700 ; d) 85 450 2500 :
arimea unghiular
5.5 M
asura unei m
arimi unghiulare
Denitia 5.5.1 Dac \ = a ; atunci spunem c

a AOB a masura marimii unghi-
ulare a unghiului \AOB calculata n raport cu gradul este numarul a. Vom
scrie:
m AOB \ = a:
Dac \ = a0 ; atunci spunem c

a AOB a masura marimii unghiulare a unghiului
\AOB calculata n raport cu minutul este numarul a. Vom scrie:
\ = a:
m0 AOB
Dac \ = a00 ; atunci spunem c

a AOB a masura marimii unghiulare a unghiului
\AOB calculata n raport cu secunda este numarul a. Vom scrie:
\ = a:
m00 AOB
Problema 5.5.1 Calculati: a) m (134 ) ; b) m0 (27 ) ; c) m0 (13 340 ) ; d)

m (570 ) ; e) m00 (40 ) ; f) m00 (7 150 ) ; g) m00 (810 2400 ) ; h) m00 (8700 ) :
0
Raspuns
a)
m (134 ) = 134:
178
UNGHIULARA
b)
m0 (27 ) = m0 (27 600 )
= m0 (16200 )
= 1620:
c)
m0 (13 340 ) = m0 (13 600 + 340 )
= m0 (7800 + 340 )
= m0 (8140 )
= 814:
d)
m0 (570 ) = 57:
e)
m00 (40 ) = m00 (40 600 )
= m00 (40 60 6000 )
= m00 (144:00000 )
= 144:000:
f)
m00 (7 150 ) = m00 (7 60 6000 + 15 6000 )
= m00 (25:20000 + 90000 )
= m00 (26:10000 )
= 26:100:
g)
m00 (810 2400 ) = m00 (81 6000 + 2400 )
= m00 (486000 + 2400 )
= m00 (488400 )
= 4884:
h)
m00 (8700 ) = 87:
Tema 5.5.1 Calculati: a) m (124 ) ; b) m0 (88 ) ; c) m0 (130 540 ) ; d) m0 (250 ) ;

e) m00 (65 ) ; f) m00 (71 180 ) ; g) m00 (580 4400 ) ; h) m00 (3700 ) :
Tema 5.5.1 Calculati: a) m (34 ) ; b) m0 (18 ) ; c) m0 (20 590 ) ; d) m0 (460 ) ;
e) m00 (105 ) ; f) m00 (67 460 ) ; g) m00 (80 2400 ) ; h) m00 (5300 ) :
5.6. EVALUARE 179
5.6 Evaluare
Testul 5.6.1
1. Calculati: a) 42 30 4500 +33 290 1500 ; b) 97 530 2500 +7 90 5000 ; c) 71 450 5400 +
41 490 3700 ; d) 85 100 5500 + 76 30 300 :
2. Calculati: a) 4 23 140 300 + 5 4 120 3300 ;b) 4 12 440 3200 + 2 25 540 3900 ; c)
7 3 400 2000 + 3 14 270 2500 ; d) 3 19 250 3400 + 8 7 240 2800 :
3. Comparati m arimile unghiulare: a) 34 220 4400 si 34 540 400 ; b) 13 90 400 si
11 13 4 ; c) 103 2 1900 si 103 20 1700 ; d) 43 520 2400 si 33 540 1400 :
0 00 0
4. Consider am unghiul nedegenerat \AOB: Stiind c \ = 46 200 1600 ;

a: a) AOB
\ = 90 44 23 ; c) AOB
b) AOB 0 00 \ = 38 9 6 ; d) AOB
0 00 \ = 124 100 2400 ; atunci pre-
cizati n care caz \AOB este ascutit si n care caz \AOB este obtuz.
5. Calculati: a) 27 30 2500 15 450 4700 ; b) 107 140 2500 25 470 3700 ; c) 180
125 410 5200 ; d) 90 55 570 2500 :
6. Aati m arimea unghiular a a suplementului unghiului care are m arimea
unghiular a: a) 143 30 5500 ; b) 65 70 900 ; c) 137 230 5300 ; d) 85 510 2500 :
7. Aati m arimea unghiular a a complementului unghiului care are m arimea
unghiular a: a) 23 50 2500 ; b) 53 500 1900 ; c) 82 50 1700 ; d) 25 350 5500 :
8. Calculati: a) m (14 ) ; b) m0 (18 ) ; c) m0 (10 40 ) ; d) m0 (650 ) :
9. Consider am unghiurile \AOB si \P QR astfel nct AOB \ = 72 530 1400
\
si P QR = 64 40 5600 :
a) Aati marimea unghiular a suplementului unghiului \AOB:
b) Aati m arimea unghiular a complementului unghiului \P QR:
c) Determinati m asura calculat a n raport cu secunda a diferentei dintre
m arimile unghiulare aate la punctele a) si b).
Testul 5.6.2
1. Calculati: a) 142 130 500 +3 550 5900 ; b) 121 210 5900 +17 90 900 ; c) 62 240 5400 +
14 480 3200 ; d) 151 560 5100 + 21 340 5600 :
2. Calculati: a) 2 19 540 3800 + 5 10 210 4000 ;b) 2 42 20 2900 + 4 15 50 3400 ; c)
5 3 410 4700 + 3 41 70 2500 ; d) 5 11 10 4900 + 6 13 410 2700 :
3. Comparati m arimile unghiulare: a) 102 200 3000 si 114 90 5600 ; b) 144 120 4200
si 144 10 59 ; c) 83 500 1300 si 83 500 2000 ; d) 68 340 5400 si 13 470 1400 :
0 00
4. Consider am unghiul nedegenerat \AOB: Stiind c \ = 54 50 4300 ;

a: a) AOB
\ 0 00 \ 0 00 \
b) AOB = 90 59 34 ; c) AOB = 7 11 51 ; d) AOB = 164 310 2500 ; atunci
precizati n care caz \AOB este ascutit si n care caz \AOB este obtuz.
5. Calculati: a) 137 500 2300 115 570 5800 ; b) 177 370 500 115 570 2500 ; c)
180 168 370 2200 ; d) 90 55 70 400 :
6. Aati m arimea unghiular a a suplementului unghiului care are m arimea
unghiular a: a) 93 350 2500 ; b) 125 170 4900 ; c) 167 30 500 ; d) 25 550 1500 :
7. Aati m arimea unghiular a a complementului unghiului care are m arimea
unghiular a: a) 42 320 500 ; b) 61 50 2900 ; c) 72 530 700 ; d) 75 30 2700 :
8. Calculati: a) m (95 ) ; b) m0 (101 180 ) ; c) m00 (280 4400 ) ; d) m00 (5700 ) :
180
UNGHIULARA
9. Consideram unghiurile \AOB si \P QR astfel nct AOB\ = 12 230 3400

\
si P QR = 34 240 4600 :
a) Aati m
arimea unghiular a suplementului unghiului \AOB:
b) Aati m
arimea unghiular a complementului unghiului \P QR:
c) Determinati m asura calculat
a n raport cu secunda a diferentei dintre
m arimile unghiulare aate la punctele a) si b).
Partea II
Algebr
a
181
Capitolul 6
Numere naturale
Consider
am dreapta din gura:
Pentru a xa o ordine de citire a punctelor dreptei, introducem simbolurile

1 (minus innit) si +1 (plus innit) ca n gura:
si not
am dreapta cu ] 1; +1[ : Punctele dreptei se vor numi numere reale si
se vor nota cu litere mici din alfabet. Dreapta ] 1; +1[ se va numi dreapta
numerelor reale. Dac a citim numerele reale "de la 1 catre +1", atunci
spunem c a le citim n ordine crescatoare, iar dac
a citim numerele reale "de la
+1 catre 1", atunci spunem c a le citim n ordine descrescatoare.
De retinut: Dac a a 2 ] 1; +1[ ; atunci not am cu ] 1; a[ si ]a; +1[

semidreptele deschise opuse care au drept frontier a numarul real a: Not am cu
] 1; a] si [a; +1[ nchiderile semidreptelor deschise ] 1; a[ si ]a; +1[ :
Denitia 6.1 Dac a a si b sunt dou

a numere reale astfel nct a 2 ] 1; b] ;
atunci spunem c a numarul a este mai mic sau egal dect numarul b si scriem
a b:
Teorema 6.1 Sunt vericate urm atoarele armatii:
1. Relatia de ordine ntre numere reale este reexiva, adic
a
a a;
oricare ar a 2 ] 1; +1[ :
183
184 CAPITOLUL 6. NUMERE NATURALE
2. Relatia de ordine ntre numere reale este antisimetrica, adic

a
a b si b a =) a = b:
3. Relatia de ordine ntre numere reale este tranzitiva, adic

a
a b si b c =) a c:
Denitia 6.2 Dac a a; b 2 ] 1; +1[ astfel nct a b si a 6= b; atunci

spunem ca numarul a este mai mic strict dect numarul b si scriem a < b:
Observam c
a a < b daca si numai dac
a a 2 ] 1; b[ :
Teorema 6.2 Oricare ar a; b 2 ] 1; +1[ ; avem a < b sau a = b sau
b < a: Vom spune ca dreapta numerelor reale ] 1; +1[ este total ordonata.
6.1 Multimea N a numerelor naturale
Fix
am la ntmplare numerele reale 0 si 1 ca n gura:
0 1 +
Num arul 0 se va numi zero, ntocmai cum am numit si num

arul elementelor
multimii , iar num arul 1 se va numi unu, ntocmai cum am numit si num arul
elementelor multimii f g.
Consider am o rigla pe care facem semne n dreptul numerelor 0 si 1 ca n
desenul:
0 1 +
Deplas
am rigla n lungul dreptei ] 1; +1[ ca n desenul:
0 1 +
Fix
am num
arul 2 pe dreapta ] 1; +1[ ca n desenul:
0 1 2 +
Num arul 2 se va numi doi, ntocmai cum am numit si num

arul elementelor
multimii f ; f gg.
6.1. MULTIMEA N A NUMERELOR NATURALE 185
Urmnd acest algoritm, construim si numerele 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9; 10; ::: pe

care le numim trei, patru, cinci, sase, sapte, opt, noua, zece,...
Denitia 6.1.1 Multimea N = f0; 1; 2; 3; ::::g se va numi multimea nu-
merelor naturale. Multimea N = Nn f0g se va numi multimea numerelor natu-
rale nenule.
Problema 6.1.1 Stabiliti valoarea de adev ar a propozitiilor:
P1 : 3 2 f2; 13; 5; 7; 8g ; P2 : 10 2
= f1; 0; 2; 13; 5; 11g ; P3 : f3; 0; 10g f2; 10; 5; 7; 8g ;
P4 : f13; 9g f9; 10; 13; 18g ; P5 : f1; 10; 0g f9; 10; 1; 18g ; P6 : f1; 5; 9; 11g
f9; 10; 11; 1; 18; 5; 53g ; P7 : f10; 16; 78; 5g = f9; 10; 13; 78g ; P8 : f1; 9; 2g =
6 f9; 2; 1g
Rezolvare
- Deoarece num arul 3 nu se aa printre elementele multimii
f2; 13; 5; 7; 8g ;
rezult
a c
a
32
= f2; 13; 5; 7; 8g :
Deci, propozitia P1 : este fals
a.
- Deoarece num arul 10 nu se aa printre elementele multimii
f1; 0; 2; 13; 5; 11g ;
rezult
a c
a
10 2
= f1; 0; 2; 13; 5; 11g :
Deci, propozitia P2 : este adev
arata.
- Deoarece
3 2 f3; 0; 10g si 3 2
= f2; 10; 5; 7; 8g ;
rezult
a c
a
f3; 0; 10g f2; 10; 5; 7; 8g :
a.
- Deoarece
13 2 f9; 10; 13; 18g si 9 2 f9; 10; 13; 18g ;
rezult
a c
a
f13; 9g f9; 10; 13; 18g :
Deci, propozitia P4 : este adevarat
a.
- Deoarece
0 2 f1; 10; 0g si 0 2
= f9; 10; 1; 18g ;
rezult
a c
a
f1; 10; 0g f9; 10; 1; 18g :
Deci, propozitia P5 : este adev
arat
a.
- Deoarece toate elementele multimii
f1; 5; 9; 11g
apartin multimii
f9; 10; 11; 1; 18; 5; 53g ;
rezult
a c
a
f1; 5; 9; 11g f9; 10; 11; 1; 18; 5; 53g :
a.
- Deoarece
16 2 f10; 16; 78; 5g si 16 2
= f9; 10; 13; 78g ;
rezult
a c
a
f10; 16; 78; 5g f9; 10; 13; 78g :
a.
- Deoarece
f1; 9; 2g f9; 2; 1g si f9; 2; 1g f1; 9; 2g ;
rezult
a c
a
f1; 9; 2g = f9; 2; 1g :
Deci, propozitia P8 : este fals a.
Tema 6.1.1 Stabiliti valoarea de adev ar a propozitiilor:
P1 : 7 2 f2; 13; 5; 7; 8g ; P2 : 5 2
= f1; 0; 2; 13; 5; 11g ; P3 : f3; 0; 10g f3; 0; 10; 8g ;
P4 : f13; 9g f9; 10; 13; 18g ; P5 : f1; 10; 0g f9; 10; 1; 18g ; P6 : f1; 5; 9; 11g 6=
f9; 10; 11; 1; 0g ; P7 : f10; 1; 78; 5g = f9; 1; 13; 78g ; P8 : f6; 7; 2g = f7; 2; 6g :
Problema 6.1.2 Folosind multimile A = f1; 7; 9; 19; 12g si B = f17; 12; 1; 2g
Rezolvare
Folosind formula
AnB = fx : x 2 A si x 2
= Bg
obtinem
AnB = f7; 9; 19g :
Folosind formula
A\B = fx : x 2 A si x 2 Bg
obtinem
A\B = f1; 12g :
Folosind formula
B n A = fx : x 2 B si x 2
= Ag
obtinem
B n A = f17g :
Folosind formula
A[B = fx : x 2 A n B sau x 2 A \ B sau x 2 B n Ag

6.2. ADUNAREA NUMERELOR NATURALE 187
obtinem
A[B = f7; 9; 19; 1; 12; 17g :
Tema 6.1.2 Folosind multimile A = f17; 9; 10; 1; 2g si B = f0; 10; 12; 1; 2g

6.2 Adunarea numerelor naturale
Vom spune c a:
1 este succesorul lui 0 si vom scrie 1 = 0 + 1;
...
Vom spune c a:
0 este predecesorul lui 1 si vom scrie 0 = 1 1;
...
Denitia 6.2.1 Dac a m; n 2 N; atunci num arul natural
m; n=0
(2:1) m+n=
[m + (n 1)] + 1; n 6= 0
se citeste "m plus n".
Dac a m; n 2 N astfel nct m n; atunci num
arul natural
m; n=0
(2:2) m n=
[m (n 1)] 1; n 6= 0
se citeste "m minus n".
Remarca 6.2.1 Dac a m; n 2 N; atunci pentru a calcula m + n deplasam pe
m cu n unitati catre +1.
Dac a m; n 2 N astfel nct m n; atunci pentru a calcula m n deplasam
pe m cu n unitati catre 1.
Consider am desenul:
0 1 2 3 4 5 +
Pentru a calcula 3 + 2; deplasam pe 3 cu 2 unitati catre +1 si obtinem

numarul 5:
Pentru a calcula 5 4; deplasam pe 5 cu 4 unitati catre 1 si obtinem
numarul 1:
Tema 6.2.1 Calculati: a) 3 + 5; b) 7 + 4; c) 8 3; d) 6 4; e) 4 + 9; f) 5 + 2;
g) 7 3; h) 7 8; i) 9 + 9; j) 5 + 7; k) 4 3; l) 7 6; m) 3 + 2; n) 9 + 8; o) 8 5;
p) 6 3:
Tema 6.2.2 Calculati: a) 200 + 500; b) 70 + 40; c) 80 20; d) 6:000 4:000;

e) 400+900; f) 50:000+20:000; g) 700 300; h) 70 80; i) 900+900; j) 50+70; k)
4:000 3:000; l) 700 600; m) 30 + 20; n) 90 + 80; o) 800 500; p) 6:000 3:000:
Axioma a IX-a
Daca m; n 2 N astfel nct m n; atunci m n este unicul
numar natural p care verica egalitatile
(2:3) n + p = m = p + n:
Remarca 6.2.1 Daca m; n 2 N astfel nct m n; atunci m m n si

m (m n) = n:
Pentru ecare p 2 N consider
am multimea Np = fp; p + 1; p + 2; :::g :
Observam c
a N0 = N si N1 = N :
Teorema 6.2.1 (fundamental a)
Fie p 2 N. Daca S Np astfel nct p 2 S si n 1 2 S ) n 2 S; atunci
S = Np :
Demonstratie
a S 6= Np : Fie n0 2 Np r S:
a n0
Obtinem c 12
= S deoarece, n caz contrar, ar rezulta c
a n0 2 S:
Din aproape n aproape, obtinem c
a
n0 (n0 p) = p 2
= S:
Contradictie! q.e.d.
Propozitia 6.2.1 Adunarea numerelor naturale este asociativa, adica

(2:4) m + (n + p) = (m + n) + p;
oricare ar m; n si p 2 N:
Demonstratie
Fie m; n 2 N arbitrare si P = fp 2 N : m + (n + p) = (m + n) + pg :
a 0 2 P:
Evident c
Fie p 2 N astfel nct p > 0 arbitrar.
ap
Admitem c 1 2 P:
Deoarece
m + (n + p) = m + [(n + p 1) + 1]
= [m + (n + p 1)] + 1
= [(m + n) + p 1] + 1
= (m + n) + p
rezult a p 2 P:
a c
a, rezult a P = N:
a c q.e.d.
Problema 6.2.1 Calculati: a) 34+59; b) 759+427; c) 857 398; d) 576 343:

Raspuns
a)
34 + 59 = (30 + 50) + (4 + 9)
= 80 + 13
= 90 + 3
= 93:
b)
759 + 427 = (700 + 400) + (50 + 20) + (9 + 7)
= 1:100 + 70 + 16
= 1:100 + 80 + 6
= 1:186:
c)
857 398 = (840 390) + (17 8)
= (700 300) + (140 90) + (17 8)
= 400 + 50 + 9
= 459:
d)
576 343 = (500 300) + (70 40) + (6 3)
= 200 + 30 + 3
= 233:
Tema 6.2.3 Calculati: a) 134+29; b) 59+227; c) 457 354; d) 276 197; e)

94 + 49; f) 5:349 + 5:127; g) 4:570 3:689; h) 24:676 11:898; i) 13:564 + 2:459;
j) 5:359 + 12:687; k) 43:241 37:585; l) 2:176 1897:
Problema 6.2.2 Vericati asociativitatea adun arii folosind numerele: a)
319; 435 si 24; b) 8:576; 9:798 si 12:345; c) 29; 98 si 77:
Raspuns
a) Deoarece
319 + (435 + 24) = 319 + 459 = 778
si
(319 + 435) + 24 = 754 + 24 = 778
rezult
a c
a
319 + (435 + 24) = (319 + 435) + 24:
b) Deoarece
8:576 + (9:798 + 12:345) = 8:576 + 22:143 = 30:719
si
(8:576 + 9:798) + 12:345 = 18:374 + 12:345 = 30:719
rezult
a c
a
8:576 + (9:798 + 12:345) = (8:576 + 9:798) + 12:345:

c) Deoarece
29 + (98 + 77) = 29 + 175 = 204
si
(29 + 98) + 77 = 127 + 77 = 204
rezult
a c
a
29 + (98 + 77) = (29 + 98) + 77:
Tema 6.2.4 Vericati asociativitatea adun arii folosind numerele: a) 49; 35

si 24; b) 8:176; 9:338 si 11:321; c) 49; 56 si 87; d) 459; 315 si 244; e) 876; 938
si 121; f) 439; 516 si 897:
Propozitia 6.2.2 Numarul zero este element neutru la adunare, adica
(2:5) m + 0 = m = 0 + m;
oricare ar m 2 N.
Demonstratie
a m + 0 = m; oricare ar m 2 N:
Evident c
Fie M = fm 2 N : 0 + m = mg :
a 0 2 M:
Evident c
am
Admitem c 1 2 M:
Deoarece
0 + m = [0 + (m 1)] + 1
= (m 1) + 1
=m
rezult a m 2 M:
a c
a, rezult a M = N:
a c q.e.d.
Propozitia 6.2.3 Adunarea numerelor naturale este comutativa, adica
(2:6) m + n = n + m;
oricare ar m si n 2 N.
Demonstratie
Fie n 2 N arbitrar si M = fm 2 N : m + n = n + mg :
a 0 2 M:
Evident c
am
Admitem c 1 2 M:
Deoarece
m+n = [(m 1) + 1] + n
= (m 1) + (1 + n)
= (m 1) + (n + 1)
= [(m 1) + n] + 1
= [n + (m 1)] + 1
= n + [(m 1) + 1]
n+m
rezult a m 2 M:
a c
a, rezult a M = N:
a c q.e.d.
Problema 6.2.3 Vericati comutativitatea adunarii folosind numerele: a)

327 si 24; b) 9:676 si 10:329; c) 79 si 97:
Raspuns
a) Deoarece
327 + 24 = 351
si
24 + 327 = 351
rezult
a c
a
327 + 24 = 24 + 327:
b) Deoarece
9:676 + 10:329 = 20:005
si
10:329 + 9:676 = 20:005
rezult
a c
a
9:676 + 10:329 = 10:329 + 9:676:
d) Deoarece
79 + 97 = 176
si
97 + 79 = 176
rezult
a c
a
79 + 97 = 97 + 79:
Tema 6.2.5 Vericati comutativitatea adun arii folosind numerele: a) 27 si

214; b) 9:342 si 4:129; c) 71 si 37; d) 237 si 2:014; e) 942 si 4:349; f) 721 si 347;
g) 33 si 256; h) 92:142 si 44:009; i) 761 si 397:
6.3 Egalit
ati. Ecuatii
Propozitia 6.3.1 Egalitatea m n=m p determina egalitatea n = p:
Demonstratie
Deoarece m (m n) = n si m (m p) = p; rezult a n = p:q.e.d.
a c
Propozitia 6.3.2 Egalitatea m + n = m + p determina egalitatea n = p:
Demonstratie
Deoarece (m + n) m = n si (m + p) m = p; rezult a n = p:q.e.d.
a c
Propozitia 6.3.3 Daca n; p 2 N astfel nct n p; atunci
(3:1) m (n p) = (m n) + p
oricare ar m 2 N astfel nct m n:
Demonstratie
Fie M = fm 2 Nn : m (n p) = (m n) + pg :
a n 2 M:
Evident c
Fie m 2 N astfel nct m > n arbitrar.
am
Admitem c 1 2 M:
Deoarece
m (n p) = [(m 1) + 1] (n p)
= [(m 1) (n p)] + 1
= f[(m 1) n] + pg + 1
= f[(m 1) n] + 1g + p
= [(m 1) (n 1)] + p
= (m n) + p
rezult a m 2 M:
a c q.e.d.
Folosind propozitia precedent

a, obtinem regula:
Semnul n fata parantezei schimba semnele din paranteza n sensul

ca + devine si devine +:
Problema 6.3.1 Determinati numerele naturale x care veric

a egalit
atile:
a) x + 37 + x 20 = 57 + x; b) (5 + x) (x 7) = 12 + x; c) 15 (x + 8) = 2;
d) (x + 3) + (8 x) = 5 + x:
Raspuns
TI. ECUATII
6.3. EGALITA 193
a)
x + 37 + x 20 = 57 + x
m
x + (37 20) = 57
m
x + 17 = 57 + 17 17
m
x = 57 17
m
x = 40:
b)
(5 + x) (x7) = 12 + x
m
5 + (x x) + 7 = 12 + x
m
12 + 0 = 12 + x
m
x = 0:
c)
15 (x + 8) = 2
m
15 x 8=2+x x
m
7=2+x
m
2+5=2+x
m
x = 5:
d)
(x + 3) + (8 x) = 5 + x
m
x + (3 + 8) x=5+x
m
11 x = 5 x + x
m
5+6=5+x
m
x = 6:
Tema 6.3.1 Determinati numerele naturale x care veric

a egalit
atile: a)
x + 37 + x + 20 = 57 + x; b) (7 + x) (x 17) = 15 + x; c) 15 (x 10) = 22;
d) (x + 9)+(6 x) = 10+ x; e) (17 x) (5 x) = 43 x; f) (x + 2)+(x + 4)
(x 5) = 65; g) (2 + x)+(9 x) = (3 + x)+4; h) 4+(x + 7)+(6 + x) = 44+ x:
De retinut: Propozitia:
"x plus 3 este egal cu 7; cnd x apartine multimii numerelor naturale."
scris
a simbolic
x + 3 = 7; x 2 N:
se numeste ecuatie cu necunoscuta x.
Pentru a rezolva ecuatia precedent a proced

am astfel:
Not
am cu (E) ecuatia dat a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E) = fx 2 N : x + 3 = 7 + 3 3g
= fx 2 N : x = 7 3g
= fx 2 N : x = 4g
= f4g :
n concluzie, ecuatia dat

a are o singur
a solutie si aceasta este num
arul 4:
Problema 6.3.2 Rezolvatie ecuatiile: a) x 3 = 7; x 2 N3 ; b) 5 + x =

12; x 2 N; c) 15 x = 2; x 2 f2; 3; 7g ; d) (x + 3) + 2 = 5; x 2 N; e)
17 x = 3 x; x 2 f0; 11; 3g ; f) x + 21 = 36 20 + x + 5; x 2 N; g)
2 + x = (6 4) + x; x 2 f34; 7; 90; 12; 0g ; h) 4 + x + 7 = 44 33; x 2 N:
Rezolvare
a) Notam cu (E) ecuatia dat
a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E) = fx 2 N3 : x 3 = 7 + 3 3g
= fx 2 N3 : x = 7 + 3g
= fx 2 N3 : x = 10g
= f10g :

a are o singur a solutie si aceasta este num
arul 10:
b) Not
S (E) = fx 2 N : 5 + x = 12 + 5 5g
= fx 2 N : x = 12 5g
= fx 2 N : x = 7g
= f7g :

a are o singura solutie si aceasta este num
arul 7:
c) Not
S (E) = fx 2 f2; 3; 7g : 15 x = 2g
= fx 2 f2; 3; 7g : 15 x = 15 13g
= fx 2 f2; 3; 7g : x = 13g
= :

a nu are solutii:
TI. ECUATII
6.3. EGALITA 195
d) Not
am cu (E) ecuatia dat
S (E) = fx 2 N : (x + 3) + 2 = 5g
= fx 2 N : x + (3 + 2) = 5g
= fx 2 N : x + 5 = 0 + 5g
= fx 2 N : x = 0g
= f0g :

arul 0:
e) Not
S (E) = fx 2 f0; 11; 3g : 17 x = 3 xg

= fx 2 f0; 11; 3g : 17 = 3g
= :

a nu are solutii.
f) Not
S (E) = fx 2 N : x + 21 = 36 20 + x + 5g
= fx 2 N : 21 = 16 + 5g
= fx 2 N : 21 = 21g
= N:

a are o innitate de solutii si acestea sunt numerele
naturale 0; 1; 2; :::
g) Notam cu (E) ecuatia dat a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E) = fx 2 f34; 7; 90; 12; 0g : 2 + x = (6 4) + xg

= fx 2 f34; 7; 90; 12; 0g : 2 + x = 2 + xg
= fx 2 f34; 7; 90; 12; 0g : 2 = 2g
= f34; 7; 90; 12; 0g :

a are cinci solutii si acestea sunt numerele 34; 7; 90; 12
si 0:
h) Notam cu (E) ecuatia dat a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E) = fx 2 N : 4 + x + 7 = 44 33g
= fx 2 N : (4 + 7) + x = 11g
= fx 2 N : 11 + x = 11 + 0g
= fx 2 N : x = 0g
= f0g :

arul 0:
Tema 6.3.2 Rezolvatie ecuatiile: a) x + 3 = 7; x 2 N; b) 5 + x = 20; x 2 N;
c) 51 + x = 2; x 2 f2; 0; 6; 3; 7g ; d) (x + 3) + 12 = 155; x 2 N; e) 15 x =
11 x; x 2 f10; 5; 11; 3g ; f) x + 20 = 25 20 + x + 5; x 2 N; g) 31 + x =
36 5 + x; x 2 f3; 4; 7; 90; 1; 2; 0g ; h) 14 + x + 16 = 44; x 2 N:
Problema 6.3.3 Folosind multimile

A = fx 2 f3; 9; 71; 23; 45g : x + 5 3 = 5g
si
B = fx 2 N : 3 + x + 5 + x + 7 = x + 15 + xg
Raspuns
Observ am ca
A = fx 2 f3; 9; 71; 23; 45g : x + 5 3 = 5g
= fx 2 f3; 9; 71; 23; 45g : x + 2 = 5 + 2 2g
= fx 2 f3; 9; 71; 23; 45g : x = 3g
= f3g
si
B = fx 2 N : x + (3 + 5 + 7) = x + 15g
= fx 2 N : x + 15 = x + 15g
= N:
Folosind formula
= Bg
obtinem
AnB = :
Folosind formula
obtinem
A\B = f3g :
Folosind formula
= Ag
obtinem
B n A = f0; 1; 2; 4; 5; 6; 7; :::g :
Folosind formula
obtinem
A[B = f0; 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; :::g = N:
Tema 6.3.3 Folosind multimile

A = fx 2 f2; 9; 10; 13; 4; 5g : x + 15 3 = (x + 25) 13g
si
B = fx 2 f0; 9; 7; 5; 2; 13g : 2 + x + 5 + x + 8 = x + 15 + xg
6.4. EVALUARE 197
6.4 Evaluare
Testul 6.4.1
1. Stabiliti valoarea de adev ar a propozitiilor:
P1 : 1 2 f2; 3; 1; 7g ; P2 : 10 2= f1; 0; 20; 5; 11g ; P3 : f3; 0; 1; 2g f3; 0; 1; 7; 9g ;
P4 : f13; 9g f9; 10; 1; 8g ; P5 : f1; 13; 20; 2g f9; 10; 14; 16g ; P6 : f1; 5; 9; 2; 8g = 6
f9; 10; 11; 1; 0g ; P7 : f10; 5; 7; 23g = f9; 23; 7; 8g ; P8 : f3; 1; 2g = f1; 2; 3g :
2. Folosind multimile A = f7; 9; 13; 4; 2g si B = f13; 11; 4; 1; 2g calculati:
A n B; A \ B; B n A si A [ B:
3. Calculati: a) 174 + 2:349; b) 5; 649 + 277; c) 8:757 389; d) 241 164:
4. Vericati asociativitatea adun arii folosind numerele: a) 69; 34 si 74; b)
2:126; 3:328 si 5:327; c) 99; 786 si 846:
5. Vericati comutativitatea adun arii folosind numerele: a) 87 si 44; b)
3:842 si 1:169; c) 78 si 567; d) 287 si 2:864:
6. Determinati numerele naturale x care veric a egalit atile: a) x + 3
x + 20 = 57 x; b) (7 + x) (4 x) = 25 + x; c) 27 (10 x) = 22; d)
(x + 31) + (2 x) = 15 + x:
7. Rezolvatie ecuatiile: a) (x + 3) + (5 + x) = 7 + x + 10; x 2 N; b)
(5 + x) + (10 x) 8 = 2 + x; x 2 N; c) (51 + x) + (x 6) = (72 + x) 10; x 2
f2; 0; 6; 3; 7g ; d) (x + 3) + (12 x) = 15; x 2 N:
Testul 6.4.2
1. Stabiliti valoarea de adev ar a propozitiilor:
P1 : 5 2 f2; 5; 7; 8g ; P2 : 5 2
= f1; 0; 2; 11g ; P3 : f1; 2; 10g f3; 2; 5; 10; 1g ; P4 :
f1; 3; 2g f2; 1; 13; 8g ; P5 : f1; 3; 7g f7; 3; 1; 18g ; P6 : f2; 6; 5; 1g = 6 f5; 1; 11; 10g ;
P7 : f10; 1; 7; 8; 5g = f9; 10; 13; 7; 8g ; P8 : f0; 9; 2g = f9; 2; 0g :
2. Folosind multimile A = f11; 0; 1; 11; 22g si B = f0; 11; 22; 15; 2g calculati:
A n B; A \ B; B n A si A [ B:
3. Calculati: a) 34 + 48; b) 5:359 + 5:127; c) 570 689; d) 2:176 1:699:
4. Vericati asociativitatea adun arii folosind numerele: a) 4:459; 318 si
2:244; b) 856; 378 si 521; c) 4:439; 5:432 si 8:797:
5. Vericati comutativitatea adun arii folosind numerele: a) 442 si 2:329; b)
891 si 3:886; c) 3:729 si 456; d) 22:142 si 4:319:
6. Determinati numerele naturale x care veric a egalitatile: a) (17 x)
(5 + x) = 13 x; b) (x + 22) (x + 7)+(x 5) = 36+5; c) (15 + x) (9 x) =
(3 + x) + 4; d) 4 + (x + 7) (6 + x) = 2 + x:
7. Rezolvatie ecuatiile: a) (15 x)+(43 + x) = 45 x+36; x 2 f1; 5; 11; 13g ;
b) (x + 20) + (x + 3) = 25 + x + 5; x 2 N; c) (31 + x) + (4 + x) = 56 5 + x; x 2
f3; 9; 1; 2g ; d) (14 + x) + (x + 5) + 6 = (44 + x) 5; x 2 N:
6.5 Inegalit
ati. Inecuatii
Propozitia 6.5.1 Este adevarat ca m n daca si numai daca exista r 2 N

astfel nct m = n + r:
Consecinta 6.5.1 Este adevarat ca m > n daca si numai daca exista r 2 N
astfel nct m = n + r:
Teorema 6.5.1 Orice submultime nevida a multimii numerelor naturale
are un prim element (cel mai mic element). De aceea spunem c a multimea
numerelor naturale este bine ordonarta.
Demonstratie
Fie S N astfel nct S 6= arbitrar
a.
Fie M = fm 2 N : m x; 8x 2 Sg :
a 0 2 M:
Evident c
Daca oricare ar m 2 M rezult a m + 1 2 M; atunci, folosind teorema
a c
fundamental a, rezult a M = N si am ajunge la o contradictie.
a c
a un unic m0 2 M astfel nct m0 + 1 2
Deci, exist = M:
a m0 nu este cel mai mic element al multimii
Presupunnd, prin absurd, c
S; rezult a m0 este mai mic strict dect orice element al multimii S:
a c
Obtinem ca (x m0 ) 1 0; oricare ar x 2 S:
Cum pentru orice x 2 S avem
x = m0 + (x m0 )
= m0 + [(x m0 ) 1] + 1
= (m0 + 1) + [(x m0 ) 1]
rezult a x
a c m0 + 1; oricare ar x 2 S: Asadar, m0 + 1 2 M:
Contradictie!
Deci, m0 este cel mai mic element al multimii S: q.e.d.
Propozitia 6.5.2 Daca m; n; p 2 N; atunci inegalitatea m + p n + p este

echivalenta cu inegalitatea m n:
Demonstratie
Deoarece
m+p n+p
m
9r 0 : n + p = (m + p) + r
m
9r 0 : n + p = (m + r) + p
m
9r 0 : n = m + r
m
m n
rezult
TI. INECUATII
6.5. INEGALITA 199
Propozitia 6.5.3 Daca m; n; p 2 N astfel nct m; n p; atunci inegalitatea

m p n p este echivalenta cu inegalitatea m n:
Demonstratie
Deoarece
m p n p
m
9r 0 : n p = (m p) + r
m
9r 0 : (n p) + p = [(m p) + r] + p
m
9r 0 : (n p) + p = [(m p) + p] + r
m
9r 0 : n = m + r
m
m n
rezult

p m p n este echivalenta cu inegalitatea n m:
Demonstratie
Deoarece
p m p n
m
9r 0 : p n = (p m) + r
m
9r 0 : (p n) + (m + n) = [(p m) + r] + (m + n)
m
9r 0 : [(p n) + n] + m = f[(p m) + m] + ng + r
m
9r 0 : p + m = (p + n) + r
m
p+m p+n
m
m n
rezult
Propozitia 6.5.5 Daca m; n; p 2 N; atunci inegalitatea m + p < n + p este

echivalenta cu inegalitatea m < n:
Demonstratie
Deoarece
m+p<n+p
m
9r > 0 : n + p = (m + p) + r
m
9r > 0 : n + p = (m + r) + p
m
9r > 0 : n = m + r
m
m<n
rezult

m p < n p este echivalenta cu inegalitatea m < n:
Demonstratie
Deoarece
m p <n p
m
9r > 0 : n p = (m p) + r
m
9r > 0 : (n p) + p = [(m p) + r] + p
m
9r > 0 : (n p) + p = [(m p) + p] + r
m
9r > 0 : n = m + r
m
m<n
rezult
Propozitia 6.5.7 Daca m; n; p 2 N astfel nct m; n < p; atunci inegalitatea

p m < p n este echivalenta cu inegalitatea n < m:
Demonstratie
Deoarece
p m<p n
m
9r > 0 : p n = (p m) + r
m
TI. INECUATII
6.5. INEGALITA 201
9r > 0 : (p n) + (m + n) = [(p m) + r] + (m + n)
m
9r > 0 : [(p n) + n] + m = f[(p m) + m] + ng + r
m
9r > 0 : p + m = (p + n) + r
m
p+m>p+n
m
m>n
rezult
Problema 6.5.1 Determinati numerele naturale x care veric

a inegalit
atile:
a) x + 7 + x 2 > 7 + x; b) (7 + x) (x 10) < 15 + x; c) 15 (x 10) > 10;
d) (x + 9) + (6 + x) 30 + x:
Raspuns
a)
x+7+x 2>7+x
m
x 2>0+2 2
m
x>2
m
x 2 f2; 3; 4; :::g :
b)
(7 + x) (x 10) < 15 + x
m
7 + x x + 10 < 15 + x
m
17 < 15 + x
m
17 + 15 15 < 15 + x
m
2< x
m
x 2 f3; 4; 5; :::g
c)
15 (x 10) > 10
m
15 x + 10 > 10 + x x
m
25 < 10 + x
m
25 + 10 10 < 10 + x
m
15 < x
m
x 2 f16; 17; 18; :::g
d)
(x + 9) + (6 + x) 30 + x
m
x + (9 + 6) + x 30 + x
m
x + 15 30
m
x + 15 30 + 15 15
m
x 15
m
x 2 f0; 1; 2; :::13; 14; 15g
Tema 6.5.1 Determinati numerele naturale x care veric

a inegalit
atile: a)
x + 7 + x + 13 > 56 + x; b) (7 + x) (x 14) < 9 + x; c) 15 (12 x) > 10;
d) (x + 12) + (10 + x) 50 + x: e) (10 x) (9 x) 34 x; f) (x + 12) +
(x + 24) (x 15) < 65; g) (12 + x) + (5 x) > (9 + x) + 7; h) 40 + (x + 70) +
(61 + x) 244 + x:
De retinut: Propozitia
"x plus 3 este mai mic sau egal dect 7; cnd x apartine multimii numerelor
naturale."
scris
a sintetic
x+3 7; x 2 N:
se numeste inecuatie cu necunoscuta x.
Pentru a rezolva inecuatia precedent

a proced
am astfel:
TI. INECUATII
6.5. INEGALITA 203
Not
am cu (I) inecuatia dat
a si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I) = fx 2 N : x + 3 7 + 3 3g
= fx 2 N : x 7 3g
= fx 2 N : x 4g
= f0; 1; 2; 3; 4g
n concluzie, inecuatia dat

a are cinci solutii si acestea sunt numerele: 0; 1; 2; 3
si 4:
Problema 6.5.1 Rezolvatie inecuatiile: a) x + 4 10 2; x 2 N; b)

x 1 2; x 2 f2; 3; 7; 9; 1g ; c) x + 3 + 2 + x 17 + x; x 2 N; d) 17 x <
3 x; x 2 f0; 5; 4; 3; 8g ; e) x + 21 > 5 + 3 + 4 + x; x 2 f0; 7; 9; 1; 2g ; f)
20 x < x + 3 + 9 x; x 2 f4; 0; 9; 3; 8g g) 4 + x + 7 44 33 + x; x 2 N; h)
5 + 7 + x + 3 + x 2 x + 15; x 2 f0; 7; 57; 1; 4; 3g :
Raspuns
a) Notam cu (I) inecuatia dat a si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I) = fx 2 N : x + 4 10 2g
= fx 2 N : x + 4 8 + 4 4g
= fx 2 N : x 8 4g
= fx 2 N : x 4g
= f4; 5; 6; :::g :
n concluzie, inecuatia data are o innitate de solutii si acestea sunt numerele

4; 5; 6; :::
b) Not am cu (I) inecuatia dat
S (I) = fx 2 f2; 3; 7; 9; 1g : x 1 2g
= fx 2 f2; 3; 7; 9; 1g : x 1 2+1 1g
= fx 2 f2; 3; 7; 9; 1g : x 3g
= f2; 3; 1g :

a are trei solutii si acestea sunt numerele 2; 3 si 1:
c) Not
am cu (I) inecuatia data si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I) = fx 2 N : x + 3 + 2 + x 17 + xg
= fx 2 N : x + 5 17 + 5 5g
= fx 2 N : x 12g
= f12; 13; 14; :::g :

12; 13; 14; :::
d) Not am cu (I) inecuatia dat
S (I) = fx 2 f0; 5; 4; 3; 8g : 17 x < 3 xg

= fx 2 f0; 5; 4; 3; 8g : 17 < 3g
= :

a nu are solutii.
e) Not
am cu (I) inecuatia data si cu S (I) multimea solutiilor ecuatiei (I) :
S (I) = fx 2 f0; 7; 9; 1; 2g : x + 21 > 5 + 3 + 4 + xg

= fx 2 f0; 7; 9; 1; 2g : 21 > 12g
= f0; 7; 9; 1; 2g

si 2:
f) Not
am cu (I) inecuatia dat a si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I) = fx 2 f4; 0; 9; 3; 8g : 20 x < x + 3 + 9 xg

= fx 2 f4; 0; 9; 3; 8g : 20 < x + 12g
= fx 2 f4; 0; 9; 3; 8g : x + 12 > 20 + 12 12g
= fx 2 f4; 0; 9; 3; 8g : x > 8g
= f9g :

a are o singur a solutie si aceasta este numarul 9:
g) Not
S (I) = fx 2 N : 4 + x + 7 44 33 + xg
= fx 2 N : 11 11g
= N:

0; 1; 2; :::
h) Not am cu (I) inecuatia dat
S (I) = fx 2 f0; 7; 57; 1; 4; 3g : 5 + 7 + x + 3 + x 2 x + 15g

= fx 2 f0; 7; 57; 1; 4; 3g : 12 + x + 1 15g
= fx 2 f0; 7; 57; 1; 4; 3g : 13 + x 15 + 13 13g
= fx 2 f0; 7; 57; 1; 4; 3g : x 2g
f7; 57; 4; 3g :
n concluzie, inecuatia data are o patru solutii si acestea sunt numerele

7; 57; 4 si 3:
Tema 6.5.1 Rezolvatie inecuatiile: a) x + 7 12 2; x 2 N; b) x
6 4; x 2 f12; 13; 7; 9g ; c) x + 3 + 5 + x 12 + x; x 2 N; d) 30 x <
45 x; x 2 f10; 25; 4; 13; 8g ; e) x + 11 > 15 7 + x; x 2 f0; 7; 9; 1; 2g ; f)
20 x < x + 3 + 4 x; x 2 f14; 0; 19; 3; 18g g) 4 + x + 5 + x 44 30 + x; x 2 N;
h) 5 + 17 + x + 3 + x x + 35; x 2 f0; 7; 17; 10; 4; 3g :
A = fx 2 N : x + 7 + 3 14g
si
B = fx 2 f2; 9; 71; 23; 45g : x + 26 20 20g
TI. INECUATII
6.5. INEGALITA 205
Raspuns
Observ am ca
A = fx 2 N : x + 7 + 3 14g
= fx 2 N : x + 10 14 + 10 10g
= fx 2 N : x 4g
= f0; 1; 2; 3; 4g :
si
B = fx 2 f2; 9; 71; 23; 45g : x + 26 20 20g
= fx 2 f2; 9; 71; 23; 45g : x + 6 20 + 6 6g
= fx 2 f2; 9; 71; 23; 45g : x 14g
= f71; 23; 45g :
Folosind formula
AnB = fx : x 2 A si P 2
= Bg
obtinem
AnB = f0; 1; 2; 3; 4g :
Folosind formula
obtinem
A\B = :
Folosind formula
= Ag
obtinem
B n A = f71; 23; 45g :
Folosind formula
obtinem
A[B = f0; 1; 2; 3; 4; 71; 23; 45g :
A = fx 2 N : x + 13 + x 14 + xg
si
B = fx 2 f0; 2; 9; 1; 3; 5g : x + 36 20 16g
6.6 Evaluare
Testul 6.6.1
atile: a) x + 30 +
x + 20 = 52 + x; b) (17 + x) (14 x) = 45 + x; c) 27 (x 10) = 22; d)
(x + 31) (2 + x) = 15 + x:
2. Rezolvatie ecuatiile: a) (x + 3) (5 + x) = x + 10; x 2 N; b) (5 + x) +
(10 x) + 18 = 25 + x; x 2 N; c) (51 + x) (x 6) = 30 (22 x) ; x 2
f2; 0; 6; 3; 7g ; d) (x + 30) (12 x) = 2 + x + 15; x 2 N:
atile: a) 10 + x +
7 + x 2 > 30 + x + 20; b) (x + 23) (10 x) < 13 + x; c) 5 (x 20) 10;
d) (x + 2) + (3 + x) + 7 > 20 + x:
4. Rezolvatie inecuatiile: a) (x + 4) (3 x) x + 10 2; x 2 N3 ; b)
x 1+x 3 x + 2; x 2 f3; 7; 9g ; c) x + 9 + 4 + x 20 + x; x 2 N; d)
x + 17 x < 13 x; x 2 f0; 5; 4; 3; 8g :
A = fx 2 N : x + 7 + 3 + x 14 + xg
si
B = fx 2 f5; 3; 4; 13; 15g : x + 2 + x 3 + xg
Testul 6.6.2
atile: a) (7 x)
(5 x) = 23 x; b) (x + 8) (5 + x) + (x + 5) = 16 + 5; c) (5 + x) + (4 x) =
(5 + x) 4; d) 24 (x + 8) + (6 + x) = 4 + x:
2. Rezolvatie ecuatiile: a) (5 + x) + (3 x) = 10 x + 36; x 2 f1; 5; 0; 3; 4g ;
b) (x + 40) (x + 3) = 25 + x + 5; x 2 N5 ; c) (31 + x) (4 x) = 6 5 + x; x 2
f0; 3; 5; 1; 2g ; d) (4 + x) + (x + 5) + (6 + x) = (64 + x) (15 x) ; x 2 N3 :
atile: a) x + 7 x +
3 > 2 + x; b) (7 x) (x 14) < 9 x; c) (27 + x) (7 x) > (3 + x) + 7; d)
4 + (x + 70) + (6 + x) 124 + x:
4. Rezolvatie inecuatiile: a) x + 11 > 5 + 6 + x; x 2 f0; 5; 12; 1; 2g ; b)
5 (x 20) < x+3+5 x; x 2 f4; 0; 2; 3; 1g c) 4+x+6 14 (4 x) ; x 2 N10 ;
d) 25 (7 + x) (3 + x) 2 87 (x + 15) ; x 2 f0; 8; 5; 7; 1; 4; 3g :
A = fx 2 N : x (3 x) 2 + xg
si
B = fx 2 f0; 2; 4; 1; 3; 5g : x + 26 10 17g
6.7. NMULTIREA NUMERELOR NATURALE 207
6.7 nmultirea numerelor naturale
Denitia 6.7.1 Dac

a m; n 2 N; atunci num
arul natural
0; n=0
(6:7:1) m n=
m (n 1) + m; n =
6 0
se citeste "m nmultit cu n".

Remarca 6.7.1 Dac a n 2 N ; atunci
m n = m + m + ::: + m;
(6:7:2) | {z }
de n ori
oricare ar m 2 N.
Problema 6.7.1 Calculati: a) 7 5; b) 3 4; c) 8 6:
Raspuns
a) 7 5 = 7 + 7 + 7 + 7 + 7 = 14 + 14 + 7 = 28 + 7 = 35:
b) 3 4 = 3 + 3 + 3 + 3 = 6 + 6 = 12:
c) 8 6 = 8 + 8 + 8 + 8 + 8 + 8 = 16 + 16 + 16 = 32 + 16 = 48:
Tema 6.7.1 Calculati: a) 3 5; b) 3 3; c) 4 6; d) 7 8; e) 5 4; f) 8 9; g)
7 2; h) 4 7; i) 8 9; j) 2 9; k) 2 7; l) 9 3; m) 3 2; n) 5 5; o) 4 4; p) 6 7:
Propozitia 6.7.1 Oricare ar m 2 N avem
(6:7:3) m 0 = 0 = 0 m:
Demonstratie
Fie M = fm 2 N : m 0 = 0 = 0 mg
a 0 2 M:
Evident c
am
Admitem c 1 2 M:
Folosind denitia nmultirii numerelor naturale avem m 0 = 0:
Deoarece
0 m = 0 (m 1) + 0
=0+0=0
rezult a m 2 M: Folosind teorema fundamental
a c a, rezult a M = N:
a c
q.e.d.
Propozitia 6.7.2 nmultirea numerelor naturale este distributiva fata de
adunare, adic
a
(6:7:4) m (n + p) = m n + m p:
oricare ar m; n; p 2 N.
Demonstratie
Fie m; n 2 N arbitrare si P = fp 2 N : m (n + p) = m n + m pg :
a 0 2 P:
Evident c
ap
Admitem c 1 2 P:
Deoarece
m (n + p) =m [(n + p) 1] + m
=m [n + (p 1)] + m
=m n + [m (p 1) + m]
=m n+m p
rezult a p 2 P:
a c
a, rezult a P = N:
a c q.e.d.
Propozitia 6.7.3 Numarul 1 este element neutru la nmultire, adic

a
(6:7:5) m 1 = m = 1 m:
oricare ar m 2 N.
Demonstratie
Fie M = fm 2 N : m 1 = m = 1 mg
a 0 2 M:
Evident c
am
Admitem c 1 2 M:
Folosind denitia nmultirii numerelor naturale avem m 1 = m:
Deoarece
1 m = 1 [(m 1) + 1]
= 1 (m 1) + 1 1
= (m 1) + 1
=m
rezult a m 2 M:
a c
a, rezult a M = N:
a c q.e.d.
Propozitia 6.7.4 nmultirea numerelor naturale este asociativa, adic

a
(6:7:6) m (n p) = (m n) p:
oricare ar m; n; p 2 N.
Demonstratie
Fie m; n 2 N arbitrare si P = fp 2 N : m (n p) = (m n) pg :
a 0 2 P:
Evident c
ap
Admitem c 1 2 P:
Deoarece
m (n p) =m [n (p 1) + n]
=m [n (p 1)] + m n
= (m n) (p 1) + m n
= (m n) p
rezult a p 2 P:
a c
a, rezult a P = N:
a c q.e.d.
Propozitia 6.7.5 nmultirea numerelor naturale este comutativa, adic

a
(6:7:7) m n = n m:
oricare ar m; n 2 N.
Demonstratie
Fie n 2 N arbitrar.
Fie M = fm 2 N : m n = n mg
a rezult a 0 2 M:
a c
am
Admitem c 1 2 M:
Deoarece
m n = [(m 1) + 1] n
= (m 1) n + 1 n
= n (m 1) + n 1
= n [(m 1) + 1]
=n m
rezult a m 2 M:
a c
a, rezult a M = N:
a c q.e.d.
Remarca 6.7.1 Oricare ar m; n; p 2 N; obtinem egalitatea
(6:7:8) (n + p) m = n m + p m:
Problema 6.7.2 Calculati: a) 8 500; b) 9 4:000; c) 3 60; d) 300 4; e)

8:000 5; f) 90:000 7:
Raspuns
a)
8 500 = 8 (5 100)
= (8 5) 100
= 40 100
= 4:000
b)
9 4:000 = 9 (4 1:000)
= (9 4) 1:000
= 36 1:000
= 36:000:
c)
3 60 = 3 (6 10)
= (3 6) 10
= 18 10
= 180:
d)
300 4 = (100 3) 4
= 100 (3 4)
= 100 12
= 1:200:
e)
8:000 5 = (1:000 8) 5
= 1:000 (8 5)
= 1:000 40
= 40:000:
f)
90:000 7 = (10:000 9) 7
= 10:000 (9 7)
= 10:000 63
= 630:000:
Tema 6.7.2 Calculati: a) 7 200; b) 6:000 8; c) 4 80; d) 70:000 9; e)

3 5:000; f) 900 3; g) 8 600; h) 700:000 9; h) 3 8:000; i) 5:000 2; j) 9 9:000; k)
50 7:
Problema 6.7.3 Calculati: a) 7 435; b) 3 7:344; c) 8 68:
Raspuns
a)
7 435 = 7 (400 + 30 + 5)
= 7 400 + 7 30 + 7 5
= 2:800 + 210 + 35
= 2:800 + 240 + 5
= 3:000 + 40 + 5
= 3:045:
b)
3 7:344 = 3 (7:000 + 300 + 40 + 4)
= 3 7:000 + 3 300 + 3 40 + 3 4
= 21:000 + 900 + 120 + 12
= 21:000 + 900 + 130 + 2
= 21:000 + 1:000 + 30 + 2
= 22:000 + 30 + 2
= 22:032:
c)
8 68 = 8 (60 + 8)
= 8 60 + 8 8
= 480 + 64
= 540 + 4
= 544:
Tema 6.7.3 Calculati: a) 7 434; b) 2 3:321; c) 8 75; d) 3 279; e)

6 55:764; f) 4 678; g) 9 68:435; h) 3 98; i) 4 12:368; j) 2 965; k) 5 944; c)
8 768:
Problema 6.7.4 Calculati: a) 43 20; b) 2:457 300; c) 897 5:000:
Raspuns
a)
43 20 = (43 2) 10 = 860:
b)
2:457 300 = (2:457 3) 100 = 737:100:
a)
897 5:000 = (897 5) 1:000 = 4:485:000:
Tema 6.7.4 Calculati: a) 93 200; b) 457 60; c) 237 5:000; d) 13 80; e)

57 60:000; f) 24 9:000; g) 93:342 500; h) 4:757 30; i) 8:937 300; j) 1:393
300:000; b) 457 60; c) 237 4:000:
Problema 6.7.5 Calculati: a) 24 123; b) 356 2:457; c) 6:897 54:
Raspuns
a)
24 123 = 24 (100 + 20 + 3)
= 24 100 + 24 20 + 24 3
= 2:400 + 480 + 72
= 2:952:
b)
356 2:457 = 356 (2:000 + 400 + 50 + 7)
= 356 2:000 + 356 400 + 356 50 + 356 7
= 712:000 + 142:400 + 17:800 + 2:492
= 874:692:
c)
6:897 54 = 6:897 (50 + 4)
= 6:897 50 + 6:897 4
= 344:850 + 27:588
= 372:438:
Tema 6.7.5 Calculati: a) 524 423; b) 326 2:348; c) 6:873 545; d) 54 6:343; e)
35 648; f) 2:267 75; g) 94 498; h) 221 78; i) 9:263 495; j) 1:573 5:829:
Problema 6.7.6 Vericati distributivitatea nmultirii numerelor fat a de
adunare folosind numerele: a) 23; 34 si 67; b) 21; 14 si 15; c) 25; 13 si 35:
Raspuns
a) Deoarece
23 (34 + 67) = 23 101
= 23 100 + 23 1
= 2:300 + 23
= 2:323
si
23 34 + 23 67 = 23 30 + 23 4 + 23 60 + 23 7
= 690 + 92 + 1:380 + 161
= 782 + 1:541
= 2:323
rezult
a c
a
23 (34 + 67) = 23 34 + 23 67:
b) Deoarece
21 (14 + 15) = 21 29
= 21 20 + 21 9
= 420 + 189
= 609
si
21 14 + 21 15 = 21 10 + 21 4 + 21 10 + 21 5
= 210 + 84 + 210 + 105
= 294 + 315
= 609
rezult
a c
a
21 (14 + 15) = 21 14 + 21 15:
c) Deoarece
25 (13 + 35) = 25 48
= 25 40 + 25 8
= 1:000 + 200
= 1:200
si
25 13 + 25 35 = 25 10 + 25 3 + 25 30 + 25 5
= 250 + 75 + 750 + 125
= 325 + 875
= 1:200
rezult
a c
a
25 (13 + 35) = 25 13 + 25 35:
Tema 6.7.6 Vericati distributivitatea nmultirii numerelor fat a de adunare

folosind numerele: a) 21; 14 si 62; b) 21; 24 si 42; c) 123; 14 si 32; d) 4; 434 si
17; e) 123; 95 si 234; f) 813; 312 si 532; g) 723; 64 si 37; h) 74; 94 si 44:
Problema 6.7.7 Vericati asociativitatea nmultirii folosind numerele: a)
13; 32 si 67; b) 21; 53 si 15; c) 45; 24 si 25:
Raspuns
a) Deoarece
13 (32 67) = 13 (32 60 + 32 7)

= 13 (1920 + 224)
= 13 2:144
= 13 2:000 + 13 100 + 13 40 + 13 4
= 26:000 + 1:300 + 520 + 52
= 27:300 + 572
= 27:872
si
(13 32) 67 = (13 30 + 13 2) 67
= (390 + 26) 67
= 416 67
= 416 60 + 416 7
= 24:960 + 2912
= 27:872
rezult
a c
a
13 (32 67) = (13 32) 67:
b) Deoarece
21 (53 15) = 21 (53 10 + 53 5)

= 21 (530 + 265)
= 21 795
= 21 700 + 21 90 + 21 5
= 14:700 + 1:890 + 105
= 16:590 + 105
= 16:695
si
(21 53) 15 = (21 50 + 21 3) 15
= (1:050 + 63) 15
= 1:113 15
= 1:113 10 + 1:113 5
= 11:130 + 5:565
= 16:695
rezult
a c
a
21 (53 15) = (21 53) 15:
c) Deoarece
45 (24 25) = 45 (24 20 + 24 5)
= 45 (480 + 120)
= 45 600
= 27:000
si
(45 24) 25 = (45 20 + 45 4) 25
= (900 + 180) 25
= 1:080 25
= 1:080 20 + 1:080 5
= 21:600 + 5:400
= 27:000
rezult
a c
a
45 (24 25) = (45 24) 25:
Tema 6.7.7 Vericati asociativitatea nmultirii folosind numerele: a) 11; 34

si 62; b) 23; 42 si 25; c) 15; 22 si 35; d) 81; 64 si 72; e) 231; 41 si 36:
Problema 6.7.8 Vericati comutativitatea nmultirii folosind numerele: a)
13 si 67; b) 21 si 15; c) 325 si 25:
Raspuns
a) Deoarece
13 67 = 13 60 + 13 7
= 780 + 91
= 871
si
67 13 = 67 10 + 67 3
= 670 + 201
= 871
rezult
a c
a
13 67 = 67 13:
b) Deoarece
21 15 = 21 10 + 21 5
= 210 + 105
= 315
si
15 21 = 15 20 + 15 1
= 300 + 15
= 315
rezult
a c
a
21 15 = 15 21:
c) Deoarece
325 25 = 325 20 + 325 5
= 6:500 + 1:625
= 8:125
si
25 325 = 25 300 + 25 20 + 25 5
= 7:500 + 500 + 125
= 8:125
rezult
a c
a
325 25 = 25 325:
Tema 6.7.8 Vericati comutativitatea nmultirii folosind numerele: a) 23 si

47; b) 23 si 115; c) 25 si 425; d) 153 si 27; e) 871 si 35; f) 65 si 981; g) 53 si 42;
h) 852 si 345; i) 758 si 755:
Propozitia 6.7.6 nmultirea numerelor naturale este distributiva fata de
scadere, adica
(6:7:9) m (n p) = m n m p:
oricare ar m; n; p 2 N astfel nct n p:
Demonstratie
Fie m; n; p 2 N astfel nct n p arbitrare.
Deoarece n = (n p) + p rezult a m n = m (n
a c p) + m p:
Deci, m n m p si m n m p = m (n p) : q.e.d.
Remarca 6.5.2 Oricare ar m; n; p 2 N astfel nct n p rezult

a c
am n
m p si obtinem egalitatea
(6:7:10) (n p) m = n m p m:
Problema 6.7.9 Vericati distributivitatea nmultirii fata de sc

adere folosind
numerele: a) 23; 54 si 28; b) 33; 34 si 15; c) 25; 67 si 45:
Raspuns
a) Deoarece
23 (54 28) = 23 26
= 23 20 + 23 6
= 460 + 138
= 598
si
23 54 23 28 = (23 50 + 23 4) (23 20 + 23 8)
= (1:150 + 92) (460 + 184)
= 1:242 644
= 598
rezult
a c
a
23 (54 28) = 23 54 23 28:
b) Deoarece
33 (34 15) = 33 19
= 33 10 + 33 9
= 330 + 297
= 627
si
33 34 33 15 = (33 30 + 33 4) (33 10 + 33 5)
= (990 + 132) (330 + 165)
= 1:122 495
= 627
rezult
a c
a
33 (34 15) = 33 34 33 15:
c) Deoarece
25 (67 45) = 25 22
= 25 20 + 25 2
= 500 + 50
= 550
si
25 67 25 45 = (25 60 + 25 7) (25 40 + 25 5)
= (1:500 + 175) (1:000 + 125)
= 1:675 1:125
= 550
rezult
a c
a
25 (67 45) = 25 67 25 45:
Tema 6.7.9 Vericati distributivitatea nmultirii fat a de sc

adere folosind
numerele: a) 211; 324 si 172; b) 81; 76 si 32; c) 123; 514 si 62; d) 24; 44 si 27;
e) 561; 795 si 534; f) 813; 579 si 527; g) 72; 64 si 27; h) 743; 914 si 444:
Denitia 6.7.2 Multimea f2 m; m 2 Ng se numeste multimea numerelor
naturale pare, iar multimea f2 m + 1; m 2 Ng se numeste multimea numerelor
naturale impare.
TI. ECUATII
6.8. EGALITA 217
6.8 Egalit
ati. Ecuatii
Propozitia 6.8.1 Egalitatea m n = 0 determina egalitatea m = 0 sau

egalitatea n = 0:
Demonstratie
a m 6= 0 si n 6= 0:
Deci, avem m 1 0 si n 1 0:
Cum
m n = m (n 1) + m
= [(m 1) (n 1) + (n 1)] + [(m 1) + 1]
= [(m 1) (n 1) + (n 1) + (m 1)] + 1
rezult a m n 6= 0: Contradictie!
a c q.e.d.
Propozitia 6.8.2 Oricare ar m 2 N ; egalitatea m n = m p este

echivalenta cu egalitatea n = p:
Demonstratie
Fie M = fm 2 N : m n = m pg :
a 1 2 M:
Evident c
Fie m 2 N astfel nct m > 1:
am
Admitem c 1 2 M:
Deoarece
m n=m p
m
(m 1) n + n = (m 1) p + p
m
n=p
rezult a m 2 M:
a c
a, rezult aM =N :
a c q.e.d.
Problema 6.8.1 Detreminati numerele naturale x care veric

a egalit
atile:
a) 4 x + 3 x = 21; b) 8 + 7 x = 2 x + 28; c) 3 + 7 x 2 x = 18:
Rezolvare
a)
4 x + 3 x = 21
m
(4 + 3) x = 21
m
7 x=7 3
m
x = 3:
b)
8 + 7 x = 2 x + 28
m
8 + 2 x + 5 x = 2 x + 20 + 8
m
5 x=5 4
m
x = 4:
c)
3+7 x 2 x = 18
m
3 + (7 2) x = 3 + 15
m
5 x=5 3
m
x = 3:
Tema 6.8.1 Detreminati numerele naturale x care veric a egalit
atile: a)
4 x + 2 x + 3 x = 36; b) 2 + 2 x = x + 8; c) 3 + 17 x 8 x = 23; d)
x + 3 x + 2 x + 6 = 5 x + 16; e) 12 = 4 (x + 1) ; f) 2 (2 x + 5) = 3 (x + 2) + 7;
g) 3 (x + 2) = 2 (x + 4) ; h) 4 x + x + 3 = 18:
Problema 6.8.2 Rezolvati ecuatiile: a) 4 x + 8 x 7 x + 17 = 32; x 2 N ;
b) 8+9+7 x = 2 x+3 x+7 x; x 2 f5; 7; 0; 6g ; c) 8+5 x 2 x = 17; x 2 N5 ; d)
x+3 x+17 x+16 = 12 x+5 x+20; x 2 N; e) 12 = 4 (x + 1)+2 (x + 2) ; x 2
f11; 9; 34; 6; 4g ; f) 2 (2 x 5) = 3 (x + 2) + 7; x 2 N3 ; g) 3 (x + 2) =
3 (x + 4) 6; x 2 f0; 5; 2; 7; 8; 3; 4; 9g ; h) 4 x+x+7 = 3 x+2 x+23 16; x 2 N:
Rezolvare
a) Not am cu (E) ecuatia dat a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E) = fx 2 N : 4 x + 8 x 7 x + 17 = 32g
= fx 2 N : (4 + 8 7) x + 17 = 32 + 17 17g
= fx 2 N : (12 7) x = 32 17g
= fx 2 N : 5 x = 15g
= fx 2 N : 5 x = 5 3g
= fx 2 N : x = 3g
= f3g :

arul 3:
b) Not
S (E) = fx 2 f5; 7; 0; 6g : 8 + 9 + 7 x = 2 x + 3 x + 7 xg
= fx 2 f5; 7; 0; 6g : 2 x + 3 x = 8 + 9g
= fx 2 f5; 7; 0; 6g : (2 + 3) x = 17g
= fx 2 f5; 7; 0; 6g : 5 x = 17g
= :

a nu are solutii.
TI. ECUATII
6.8. EGALITA 219
c) Not
S (E) = fx 2 N5 : 8 + 5 x 2 x = 17g
= fx 2 N5 : 8 + (5 2) x = 17 + 8 8g
= fx 2 N5 : 3 x = 17 8g
= fx 2 N5 : 3 x = 9g
= fx 2 N5 : 3 x = 3 3g
= fx 2 N5 : x = 3g
= :

a nu are solutii.
d) Not
S (E) = fx 2 N : x + 3 x + 17 x + 16 = 12 x + 5 x + 20g
= fx 2 N : (1 + 3) x + 17 x + 16 = (12 + 5) x + 20g
= fx 2 N : 4 x + 17 x + 16 = 17 x + 20g
= fx 2 N : 4 x + 16 = 20 + 16 16g
= fx 2 N : 4 x = 20 16g
= fx 2 N : 4 x = 4 1g
= fx 2 N : x = 1g
= f1g :

arul 1:
e) Not
S (E) = fx 2 f11; 9; 34; 6; 4g : 12 = 4 (x + 1) + 2 (x + 2)g

= fx 2 f11; 9; 34; 6; 4g : 12 = 4 x + 4 1 + 2 x + 2 2g
= fx 2 f11; 9; 34; 6; 4g : 12 = (4 + 2) x + 8g
= fx 2 f11; 9; 34; 6; 4g : 6 x + 8 = 12 + 8 8g
= fx 2 f11; 9; 34; 6; 4g : 6 x = 12 8g
= fx 2 f11; 9; 34; 6; 4g : 6 x = 4g
= :

a nu are solutii.
f) Not
S (E) = fx 2 N : 2 (2 x 5) = 3 (x + 2) + 7g
= fx 2 N : 2 2 x 2 5 = 3 x + 3 2 + 7g
= fx 2 N : 4 x 10 = 3 x + 6 + 7g
= fx 2 N : x + 3 x 10 = 3 x + 13g
= fx 2 N : x 10 = 13 + 10 10g
= fx 2 N : x = 13 + 10g
= fx 2 N : x = 23g
= f23g

a are o singur
arul 23:
g) Not
S (E) = fx 2 f0; 5; 2; 7; 8; 3; 4; 9g : 3 (x + 2) = 3 (x + 4) 6g
= fx 2 f0; 5; 2; 7; 8; 3; 4; 9g : 3 x + 3 2 = 3 x + 3 4 6g
= fx 2 f0; 5; 2; 7; 8; 3; 4; 9g : 6 = 12 6g
= f0; 5; 2; 7; 8; 3; 4; 9g :

a are opt solutii si acestea sunt numerele 0; 5; 2; 7; 8; 3;
4 si 9:
h) Notam cu (E) ecuatia dat a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E) = fx 2 N : 4 x + x + 7 = 3 x + 2 x + 23 16g
= fx 2 N : (4 + 1) x + 7 = (3 + 2) x + 7g
= fx 2 N : 5 x + 7 = 5 x + 7g
= N:
n concluzie, ecuatia dat a are o innitate de solutii si acestea sunt numerele

0; 1; 2; :::
Tema 6.8.2 Rezolvati ecuatiile: a) 2 x + 4 x 3 x + 7 = 3 x + 5 + 2; x 2
f12; 4; 65; 37; 1g ; b) 43 x 37 x = 6 x + 4 x + 20; x 2 f2; 4; 7; 9; 1g ; c)
23 21 + 5 x = 4 x + 6 x 13; x 2 N3 ; d) 1:543 x + 345 x 2:345 x =
1:550 x+336 x 45; x 2 N; e) 3 x+9 x = 4 (2x + 4)+2; x 2 f0; 17; 9; 14; 26; 4g ;
f) 3 (x 1) = 2 (x + 4) + 7; x 2 N ; g) 5 (x + 2) = 7 (x + 4) 6; x 2
f15; 2; 7; 18; 3; 14; 9g ; h) 4 x + 5 x + 17 = 3 x + 7 x + 8; x 2 N10 :
A = fx 2 f3; 12; 5; 7; 20; 0g : 2 x + 5 = x + x + 23 18g
si
B = fx 2 f3; 0; 1; 5; 4; 8g : x + 2 = 5 (x + 4) 4 x 18g
Raspuns
Observ am ca
A = fx 2 f3; 12; 5; 7; 20; 0g : 2 x + 5 = x + x + 23 18g
= fx 2 f3; 12; 5; 7; 20; 0g : 2 x + 5 = 2 x + 5g
= f3; 12; 5; 7; 20; 0g
si
B = fx 2 f3; 0; 1; 5; 4; 8g : x + 2 = 5 (x + 4) 4 x 18g
= fx 2 f3; 0; 1; 5; 4; 8g : x + 2 = 5 x + 5 4 4 x 18g
= fx 2 f3; 0; 1; 5; 4; 8g : x + 2 = (5 4) x + 20 18g
= fx 2 f3; 0; 1; 5; 4; 8g : x + 2 = x + 2g
= f3; 0; 1; 5; 4; 8g :
Folosind formula
= Bg
6.9. EVALUARE 221
obtinem
AnB = f12; 7; 20g :
Folosind formula
obtinem
A\B = f3; 5; 0g :
Folosind formula
= Ag
obtinem
B n A = f1; 4; 8g :
Folosind formula
obtinem
A[B = f12; 7; 20; 3; 5; 0; 1; 4; 8g :
A = fx 2 f3; 1; 2; 5; 7; 8; 0g : x + 5 = 5 (x + 4) 4 x 15g
si
B = fx 2 f3; 0; 11; 5; 12; 8g : 5 x + 7 = 5 (x + 4) 13g
6.9 Evaluare
Testul 6.9.1
1. Calculati: a) 54 423; b) 326 2:798; c) 5:803 557:
2. Vericati comutativitatea nmultirii folosind numerele: a) 24 si 41; b) 25
si 135; c) 751 si 42:
3. Vericati asociativitatea nmultirii folosind numerele: a) 12; 3 si 22; b)
20; 4 si 15:
4. Vericati distributivitatea nmultirii fat
a de adunare folosind numerele:
a) 211; 134 si 612; b) 131; 64 si 412; c) 123; 167 si 32:
a de sc
adere folosind numerele:
a) 21; 324 si 122; b) 8; 96 si 38; c) 124; 614 si 122:
6. Detreminati numerele naturale x care verica egalit

atile: a) 7 x +
2 x 3 x = 36; b) 2 (2 + 3 x) = x + 19; c) 5 + 12 x 9 x = 23; d)
x + 5 x + 4 x + 6 = 5 x + 46
7. Rezolvati ecuatiile: a) 2 x + 7 x 3 x + 7 = 2 (3 x) + 5 + 2; x 2
f2; 4; 6; 3; 7; 1g ; b) 43 x 39 x + 44 = 6 x + 4 x + 20; x 2 f2; 4; 0; 3; 1g ; c)
25 21 + 7 x = 4 x + 6 x 11; x 2 N3
A = fx 2 f3; 1; 2; 5; 6; 0g : x + 5 = 3 (x + 4) 2 x 7g
si
B = fx 2 f3; 0; 1; 5; 9; 8g : 3 x + 7 = 3 (x + 4) 5g
Testul 6.9.2
1. Calculati: a) 4:267 75; b) 54 448; c) 291 38:
2. Vericati comutativitatea nmultirii folosind numerele: a) 831 si 39; b)
65 si 541; c) 93 si 47:
3. Vericati asociativitatea nmultirii folosind numerele: a) 15; 2 si 15; b)
31; 24 si 7:
a de adunare folosind numerele:
a) 45; 453 si 46; b) 13; 75 si 434; c) 83; 32 si 242:
5. Vericati distributivitatea nmultirii fata de sc
adere folosind numerele:
a) 24; 74 si 27; b) 361; 545 si 514; c) 83; 349 si 327:
6. Detreminati numerele naturale x care veric a egalit
atile: a) 24 = 4
(x + 2) ; b) 2 (2 x) + 5 = 3 (x + 2) + 7; c) 4 (x + 2) = 2 (x + 6) ; d)
4 x + 3 x + 3 = 24:
7. Rezolvati ecuatiile: a) 43 x + 37 x 30 x = 50 x + 3 x 45; x 2 N; b)
3 x + 5 x = 4 (2x + 4) + 2; x 2 f0; 1; 9; 4; 6g ; c) 3 (x + 1) = 2 (x + 2) + 7; x 2
N10 :
A = fx 2 f3; 4; 2; 5; 0g : 2 x + 10 = 6 (x + 4) 4 x 2 7g
si
B = fx 2 f3; 0; 1; 5; 2; 9g : 5 (x + 7) 5 6 = 5 (x + 4) 3 5g
6.10 Probleme care se rezolv

a cu ajutorul ecuati-
ilor
Problema 6.10.1 Stiind c

a suma a trei numere naturale consecutive este
75; aati numerele.
CU AJUTORUL ECUATIILOR223
6.10. PROBLEME CARE SE REZOLVA
Raspuns
Notam cu x primul num ar dintre cele trei numere naturale c
autate.
Stim c
a: x + (x + 1) + (x + 2) = 15:
Pentru a aa pe x rezolv am ecuatia:
x + (x + 1) + (x + 2) = 15; x 2 N:
Not
S (E) = fx 2 N : x + (x + 1) + (x + 2) = 15g
= fx 2 N : 3 x + 3 = 15 + 3 3g
= fx 2 N : 3 x = 12g
= fx 2 N : 3 x = 3 4g
= fx 2 N : x = 4g
= f4g

arul 4:
Deci, numerele cautate sunt 4; 5 si 6:
Problema 6.10.2 Stiind c a suma a trei numere naturale consecutive este
23; aati numerele.
Raspuns
Notam cu x al doilea num ar.
Stim c
a: (x 1) + x + (x + 1) = 23:
(x 1) + x + (x + 1) = 23; x 2 N:
Not
S (E) = fx 2 N : (x 1) + x + (x + 1) = 23g
= fx 2 N : 3 x = 23g
= :

a are solutii. Deci, problema nu are solutie.
Tema 6.10.1
1. Suma a patru numere naturale consecutive este 26: Aati numerele.
2. Suma a cinci numere naturale consecutive este 70: Aati al patrulea
num ar.
3. Suma a trei numere naturale consecutive este 153: Aati al treilea num
ar.
Problema 6.10.3 Stiind c a suma a trei numere naturale consecutive este
33; aati al doilea numar.
Raspuns
Not am cu x al doilea num
ar.
Stim c
a: (x 1) + x + (x + 1) = 33:
Pentru a aa pe x rezolvam ecuatia:
(x 1) + x + (x + 1) = 33; x 2 N:
Not
S (E) = fx 2 N : (x 1) + x + (x + 1) = 33g
= fx 2 N : 3 x = 33g
= fx 2 N : 3 x = 3 11g
= fx 2 N : x = 11g
= f11g :
n concluzie, ecuatia dat a are o singur a solutie si aceasta este numarul 11:
Deci, num arul c atat este 11:
Problema 6.10.3 Ionel are de dou a ori mai multi lei dect Petrisor. Dac a
Ionel ar da lui Petrisor 1:512 lei, atunci cei doi ar avea aceeasi sum a. Cti lei
are Petrisor si cti lei are Ionel?
Raspuns
Notam cu x num arul leilor lui Petrisor.
Stim ca: 2 x 1:512 = x + 1:512:
2 x 1:512 = x + 1:512; x 2 N:
Not
S (E) = fx 2 N : 2 x 1:512 = x + 1:512g
= fx 2 N : x + x 1:512 = x + 1:512g
= fx 2 N : x 1:512 = 1:512 + 1:512 1:512g
= fx 2 N : x = 1:512 + 1:512g
= fx 2 N : x = 3:024g
= f3:024g :
n concluzie, ecuatia data are o singur

arul 3:024:
Deci, Petrisor are 3:024 lei. Ionel are 2 3:024 = 6:048 lei.
Problema 6.10.4 Vasile are de 4 ori mai multe kilograme de mere dect
Alin. Dac a Vasile ar da lui Alin 14 kilograme de mere, atunci cei doi ar avea
aceeasi cantitate de mere. Cte kilograme de mere are Alin si cte kilograme
de mere are Vasile?
Raspuns
Not am cu x num arul kilogramelor de mere ale lui Alin.
Stim ca: 4 x 14 = x + 14:
4 x 14 = x + 14; x 2 N:
Not
S (E) = fx 2 N : 4 x 14 = x + 14g
= fx 2 N : 3 x + x 14 = x + 14g
= fx 2 N : 3 x 14 = 14 + 14 14g
= fx 2 N : 3 x = 28g
=
CU AJUTORUL ECUATIILOR225
6.10. PROBLEME CARE SE REZOLVA

a nu are solutii: Deci, problema nu are solutie.
Tema 6.10.2
1. Adrian are de 3 ori mai multe caiete dect Mihai. Dac a Adrian ar da lui
Mihai 10 de caiete, atunci cei doi ar avea acelasi num ar de caiete. Cte caiete
are Mihai si cte caiete are Adrian?
2. Ileana are de 5 ori mai multe c arti cu povesti dect Maria. Dac a Ileana
ar da Mariei 13 de c arti, atunci cele dou a fete ar avea acelasi numar de c
arti.
Cte carti are Maria si cte carti are Ileana?
Problema 6.10.5 Dac a suma a trei numere impare consecutive este 33;
atunci aati numerele.
Raspuns
Not am cu x primul num ar dintre cele trei numere naturale impare c autate.
Stim c a: x + (x + 2) + (x + 4) = 33:
x + (x + 2) + (x + 4) = 33; x 2 N:
Not
S (E) = fx 2 N : x + (x + 2) + (x + 4) = 33g
= fx 2 N : 3 x + 6 = 33 + 6 6g
= fx 2 N : 3 x = 27g
= fx 2 N : 3 x = 3 9g
= fx 2 N : x = 9g
= f9g

arul 9:
Deci, numerele cautate sunt 9; 11 si 13:
Problema 6.10.6 Suma a patru numere pare consecutive este 26: Aati
numerele.
Raspuns
Notam cu x primul num ar dintre cele patru numere naturale pare c autate.
Stim c
a: x + (x + 2) + (x + 4) + (x + 6) = 26:
x + (x + 2) + (x + 4) + (x + 6) = 26; x 2 N:
Not
S (E) = fx 2 N : x + (x + 2) + (x + 4) + (x + 6) = 26g
= fx 2 N : 4 x + 12 = 26 + 12 12g
= fx 2 N : 4 x = 26 12g
= fx 2 N : 4 x = 14g
= :

a nu are solutii. Deci, problema nu are solutie.
Tema 6.10.3
1. Suma a patru numere naturale pare consecutive este 88; aati numerele.
2. Suma a cinci numere naturale pare consecutive este 121; aati numerele.
Problema 6.10.7 O fetit a are 8 ani, iar mama sa are 38 de ani. Peste cati
ani vrsta mamei va dublul vrstei fetitei?
Raspuns
Not am cu x num arul anilor peste care vrsta mamei va dublul vrstei
fetitei.
Stim ca 38 + x = 2 (8 + x) :
38 + x = 2 (8 + x) ; x 2 N:
Not
S (E) = fx 2 N : 38 + x = 2 (8 + x)g
= fx 2 N : 38 + x = 2 8 + 2 xg
= fx 2 N : 38 + x = 16 + x + xg
= fx 2 N : x + 16 = 38 + 16 16g
= fx 2 N : x = 38 16g
= fx 2 N : x = 24g
= f24g

a are o singura solutie si aceasta este num arul 24.
Deci, peste 24 de ani vrsta mamei va dublul vrstei fetitei.
Problema 6.10.8 Alexandru are 4 ani, iar tat al s
au are 41 de ani. Peste
cti ani varsta tat
alui va triplul vrstei b
aiatului?
Raspuns
Notam cu x num arul anilor peste care vrsta tat alui va triplul vrstei
b
aiatului.
Stim c
a 41 + x = 3 (4 + x) :
41 + x = 3 (4 + x) ; x 2 N:
Not
S (E) = fx 2 N : 41 + x = 3 (4 + x)g
= fx 2 N : 41 + x = 3 4 + 3 xg
= fx 2 N : 41 + x = 12 + x + 2 xg
= fx 2 N : 2 x + 12 = 41 + 12 12g
= fx 2 N : 2 x = 41 12g
= fx 2 N : 2 x = 29g
=

6.11. EVALUARE 227
Tema 6.10.4
1. O fetit
a are 2 ani, iar mama sa are 20 de ani. Peste cati ani vrsta mamei
va de patru ori vrsta fetitei?
2. Denis are 7 ani, iar tat al s
au are 35 de ani. Peste cti ani varsta tat
alui
va triplul vrstei baiatului?
Tema 6.10.5 Dou a numere naturale au diferenta num arul 226; iar cel mic
adunat cu 2 este de 8 ori mai mic dect num arul cel mare. Aati cele dou a
numere.
Tema 6.10.6 ntr-o livad a sunt 1:560 de meri, peri si pruni. Stiind c a
num arul merilor este cu 180 mai mare dect cel al perilor, iar num arul prunilor
este cu 30 mai mic dect cel al merilor, aati cti meri, peri si pruni sunt n
livad
a.
6.11 Evaluare
Testul 6.11.1
1. Suma a patru numere naturale consecutive este 126: Aati al patrulea
num ar.
2. Ionel are de 4 ori mai multe mere dect Vasile. Dac a Ionel ar da lui Vasile
6 de mere, atunci cei doi ar avea acelasi num ar de mere. Cte mere are Ionel si
cte mere are Vasile?
3. Suma a patru numere naturale pare consecutive este 24: Aati ultimul
num ar.
4. O fetit
a are 2 ani, iar mama sa are 20 de ani. Peste cati ani vrsta mamei
va dublul vrstei fetitei?
5. Diferenta a dou a numere naturale este 200: Num arul mai mic adunat cu
5 este de 4 ori mai mic dect num arul cel mare. Aati cele dou a numere.
Testul 6.11.2
1. Suma a cinci numere naturale consecutive este 135: Aati al treilea
num ar.
2. Ileana are de 7 ori mai putine c arti cu povesti dect Denisa. Daca Denisa
ar da Ilenei 12 de c arti, atunci cele dou a fete ar avea acelasi numar de carti.
Cte carti are Ileana si cte c
arti are Denisa?
3. Suma a patru numere naturale impare consecutive este 24: Aati al treilea
num ar.
4. Gheorghe are 4 ani, iar tat al s
au are 40 de ani. Peste cti ani varsta
tat
alui va de cinci ori mai mare dect vrsta b aiatului?
5. ntr-o livad a sunt 1:500 de meri si pruni. Stiind c a numarul merilor este
de 4 ori mai mare dect num arul perilor adunat cu 50: Aati cti meri si cti
peri sunt n livad a.
6.12 Inegalit
ati. Inecuatii
Propozitia 6.12.1 Daca m; n 2 N; astfel nct m n; atunci m p n p;

oricare ar p 2 N:
Demonstratie
Fie r 2 N astfel nct n = m + r .
Fie p 2 N arbitrar.
Folosind distributivitatea nmultirii fat
a de adunare obtinem
n p = m p + r p:
Cum r p 0; rezult am p
a c n p: q.e.d.
Consecinta 6.12.1 Daca m; n 2 N si p 2 N astfel nct m p < n p;

atunci m < n:
Demonstratie
am
Presupunem, prin absurd, c n:
a, rezult am p
a c n p: Contradictie!
q.e.d.
Propozitia 6.12.2 Daca m; n 2 N; astfel nct m < n; atunci m p < n p;

oricare ar p 2 N :
Demonstratie
Fie r 2 N astfel nct n = m + r .
Fie p 2 N arbitrar.
Folosind distributivitatea nmultirii fat
a de adunare obtinem
n p = m p + r p:
Cum r p > 0; rezult am p

a c n p: q.e.d.
Consecinta 6.12.2 Daca m; n 2 N si p 2 N astfel nct m p n p;

atunci m n:
Demonstratie
a m > n:
Folosind propozitia precedent a m p > n p: Contradictie!
a, rezult c
q.e.d.
TI. INECUATII
6.12. INEGALITA 229
Problema 6.12.1 Rezolvatie inecuatiile: a) 4 x 3 x + 6; x 2 N; b)

5+7+4 x+3 x+24; x 2 f2; 5; 7; 9; 1; 8g ; c) 2 (2 + x)+5 (x + 3) < 2 (7 + x)+
5; x 2 f3; 17; 20; 4; 9; 10g ; d) 7 x + 3 x + 3 > 103; x 2 f60; 5; 25; 4; 33; 8g ; e)
3 (2 x + 6) > 7 x 3; x 2 f7; 57; 1; 41; 39g ; f) 2 x + 5 x + 8 > 22; x 2
f1; 4; 20; 9; 23; 81g g) 3 x + 11 x + 4 x + 5 4 x + 13; x 2 N; h) 5 x + 7 +
2 x + 3 + x 2 x + 15; x 2 f0; 27; 8; 10; 1; 9g :
Raspuns
a) Not am cu (I) inecuatia dat
S (I) = fx 2 N : 4 x 3 x + 6g
= fx 2 N : 3 x + x 3 x + 6g
= fx 2 N : 3 x 3 6 + 3 3g
= fx 2 N : 3 x 9g
= fx 2 N : 3 x 3 3g
= fx 2 N : x 3g
= f3; 4; 5; :::g

3; 4; 5; :::
b) Not am cu (I) inecuatia data si cu S (I) multimea solutiilor ecuatiei (I) :
S (I) = fx 2 f2; 5; 7; 9; 1; 8g : 5 + 7 + 4 x + 3 x + 24g

= fx 2 f2; 5; 7; 9; 1; 8g : 15 + 3 x + x x + 24g
= fx 2 f2; 5; 7; 9; 1; 8g : 15 + 3 x 24 + 15 15g
= fx 2 f2; 5; 7; 9; 1; 8g : 3 x 24 15g
= fx 2 f2; 5; 7; 9; 1; 8g : 3 x 9g
= fx 2 f2; 5; 7; 9; 1; 8g : 3 x 3 3g
= fx 2 f2; 5; 7; 9; 1; 8g : x 3g
= f5; 7; 9; 8g :

a are patru solutii si acestea sunt numerele 5; 7; 9
si 8:
c) Not
S (I) = fx 2 f3; 17; 20; 4; 9; 10g : 2 (2 + x) + 5 (x + 3) < 2 (7 + x) + 5g

= fx 2 f3; 17; 20; 4; 9; 10g : 2 2 + 2 x + 5 x + 5 3 < 2 7 + 2 x + 5g
= fx 2 f3; 17; 20; 4; 9; 10g : 4 + 5 x + 15 < 14 + 5g
= fx 2 f3; 17; 20; 4; 9; 10g : 5 x + 19 < 19g
= fx 2 f3; 17; 20; 4; 9; 10g : 5 x < 0g
= :

a nu are solutii.
d) Not
S (I) = fx 2 f60; 5; 25; 4; 33; 8g : 7 x + 3 x + 3 > 103g

= fx 2 f60; 5; 25; 4; 33; 8g : (7 + 3) x + 3 > 103 + 3 3g
= fx 2 f60; 5; 25; 4; 33; 8g : 10 x > 103 3g
= fx 2 f60; 5; 25; 4; 33; 8g : 10 x > 100g
= fx 2 f60; 5; 25; 4; 33; 8g : 10 x > 10 10g
= fx 2 f60; 5; 25; 4; 33; 8g : x > 10g
= f60; 25; 33g

a are trei solutii si acestea sunt numerele 60; 25 si
33.
e) Not
S (I) = fx 2 f7; 57; 1; 41; 39g : 3 (2 x + 6) > 7 x 3g

= fx 2 f7; 57; 1; 41; 39g : 3 2 x + 3 6 > 7 x 3g
= fx 2 f7; 57; 1; 41; 39g : 6 x + 18 > 6 x + x 3g
= fx 2 f7; 57; 1; 41; 39g : x 3 < 18 + 3 3g
= fx 2 f7; 57; 1; 41; 39g : x < 21g
= f7; 1g

a are dou a solutii si acestea sunt numerele 7 si 1:
f) Not
S (I) = fx 2 f1; 4; 20; 9; 23; 81g : 2 x + 5 x + 8 > 22g

= fx 2 f1; 4; 20; 9; 23; 81g : (2 + 5) x + 8 > 22 + 8 8g
= fx 2 f1; 4; 20; 9; 23; 81g : 7 x > 22 8g
= fx 2 f1; 4; 20; 9; 23; 81g : 7 x > 14g
= fx 2 f1; 4; 20; 9; 23; 81g : 7 x > 7 2g
= fx 2 f1; 4; 20; 9; 23; 81g : x > 2g
= f4; 20; 9; 23; 81g

si 81:
g) Not
am cu (I) inecuatia dat a si cu S (I) multimea solutiilor inecuatiei (I) :
S (I) = fx 2 N : 3 x + 11 x + 4 x + 5 4 x + 13g
= fx 2 N : (3 + 11) x + 5 13g
= fx 2 N : 14 x + 5 13 + 5 5g
= fx 2 N : 14 x 13 5g
= fx 2 N : 14 x 8g
= f1; 2; 3; :::g

1; 2; 3; :::
TI. INECUATII
6.12. INEGALITA 231
h) Not
S (I) = fx 2 f0; 27; 8; 10; 1; 9g : 5 x + 7 + 2 x + 3 + x 2 x + 15g

= fx 2 f0; 27; 8; 10; 1; 9g : (5 + 2) x + 8 15g
= fx 2 f0; 27; 8; 10; 1; 9g : 7 x + 8 15 + 8 8g
= fx 2 f0; 27; 8; 10; 1; 9g : 7 x 7 1g
= fx 2 f0; 27; 8; 10; 1; 9g : x 1g
= f27; 8; 10; 1; 9g
n concluzie, inecuatia dat a are o cinci solutii si acestea sunt numerele

27; 8; 10; 1 si 9:
Tema 6.12.1 Rezolvatie inecuatiile: a) 5 (2 x 3) 5 x + 5; x 2 N2 ; b)
(2 + 4 x) 3 15 x 6; x 2 N ; c) 4 x+3 > 2 (x + 1)+9; x 2 f3; 1; 2; 14; 9; 0g ;
d) 3 (x + 2) + 4 x > 20; x 2 f0; 5; 65; 34; 13; 8g ; e) 3 (2 x + 1) > 7 x; x 2
f0; 17; 5; 11; 21; 9g ; f) 5 x 2 x+8 > 20; x 2 f1; 4; 2; 9; 3; 8g g) 3 x+5 x+4 x+5
5 x+12; x 2 N; h) 3 x+9+2 x+4+x 2 2 x+3 x+20; x 2 f30; 7; 18; 0; 11; 9g :
A = fx 2 f5; 10; 4; 23; 8g : 2 x x+4 x+5 4 x + 13g
si
B = fx 2 f2; 9; 10; 23; 5g : 145 x + 234 x 564 2 (189 x) + 6g
Raspuns
Observ am ca
A = fx 2 f5; 10; 4; 23; 8g : 2 x x + 4 x + 5 4 x + 13g
= fx 2 f5; 10; 4; 23; 8g : (2 1) x + 5 13g
= fx 2 f5; 10; 4; 23; 8g : x + 5 13 + 5 5g
= fx 2 f5; 10; 4; 23; 8g : x 13 5g
= fx 2 f5; 10; 4; 23; 8g : x 8g
= f5; 4; 8g
si
B = fx 2 f2; 9; 10; 23; 5g : 145 x + 234 x 564 2 (189 x) + 6g

= fx 2 f2; 9; 10; 23; 5g : (145 + 234) x 564 378 x + 6g
= fx 2 f2; 9; 10; 23; 5g : 379 x 564 378 x + 6g
= fx 2 f2; 9; 10; 23; 5g : 378 x + x 564 378 x + 6g
= fx 2 f2; 9; 10; 23; 5g : x 564 6 + 564 564g
= fx 2 f2; 9; 10; 23; 5g : x 6 + 564g
= fx 2 f2; 9; 10; 23; 5g : x 570g
= f2; 9; 10; 23; 5g
Folosind formula
= Bg
obtinem
AnB = f4; 8g :
Folosind formula
obtinem
A\B = f5g :
Folosind formula
= Ag
obtinem
B n A = f2; 9; 10; 23g :
Folosind formula
obtinem
A[B = f4; 8; 5; 2; 9; 10; 23g :
A = fx 2 f15; 0; 14; 2; 8; 23g : 2 (x + 3) + 7 3 (x + 2)g
si
B = fx 2 f12; 19; 10; 23; 15g : 5 (x + 3) + 7 > 5 (x + 7)g
6.13 Evaluare
Testul 6.13.1
1. Rezolvati inecuatiile: a) 5 (3 x 2) 7 x+25; x 2 N2 ; b) (2 + 3 x) 4
25 x 28; x 2 N ; c) 5 x + 7 > 2 (x + 3) + 10; x 2 f3; 0; 2; 4; 9g :
2. Rezolvati ecuatiile: a) 7 x 3 x+ 7 = 3 x+ 5 + 12; x 2 f2; 4; 6; 7; 10g ; b)
41 x 39 x = 6 x + 4 x 40; x 2 f2; 5; 7; 6g ; c) 21 + 5 x = 4 x 33; x 2 N3 :
A = fx 2 f5; 0; 1; 2; 8g : 2 (x + 2) + 10 4 (x + 2)g
si
B = fx 2 f2; 9; 10; 3; 5g : 5 (x + 1) + 7 > 5 (x + 2) + 1g
6.14. PUTERI 233
Testul 6.13.2
1. Rezolvati inecuatiile: a) 5 (x + 3) + 4 x > 33; x 2 f0; 5; 6; 1; 8g ; b)
3 (6 x 7) > 10 x+11; x 2 N; c) 8 x 5 x+8 > 2 x+20; x 2 f1; 4; 2; 39; 23; 8g :
2. Rezolvati ecuatiile: a) 43 x + 34 x 55 x = 265 45; x 2 N; b)
2 x + 5 x + 24 = 4 (2x + 2) + 2; x 2 N10 ; c) 4 (x 5) = 3 (x + 4) + 7; x 2 N :
A = fx 2 f1; 0; 7; 2; 8; 3g : 4 (x 3) 2 (x + 1)g
si
B = fx 2 f1; 9; 0; 2; 5g : 3 (x + 3) + 2 > 2 (x + 7)g
6.14 Puteri
Denitia 6.14.1 Dac

a m 2 N; atunci pentru ecare n 2 N denim num
arul
natural
1; n=0
(6:14:1) mn =
mn 1
m; n 6= 0
pe care l citim "m la puterea n".

Remarca 6.14.1 Dac a m 2 N; atunci
m1 = m
si
mn = m
| m{z::: m}
(6:14:2)
n ori
oricare ar n 2 N2 :
Propozitia 6.14.1 Oricare ar m 2 N avem:
(6:14:3) 0m = 0:
Demonstratie
Fie M = fm 2 N : 0m = 0g :
Folosind denitia precedent
a rezult a 1 2 M:
a c
Fie m 2 N astfel nct m 2:
am
Admitem c 1 2 M:
Deoarece 0m = 0m 1
0 = 0 0 = 0 rezult a m 2 M:
a c
Folosind teorema fundamental aM =N .
a rezult q.e.d.
Problema 6.14.1 Folosind formula (6:14:1) calculati: a) 23 ; b) 52 ; c) 103 ;

d) 84 ; e) 123 :
Raspuns
a) 23 = 2 2 2 = 4 2 = 8:
b) 52 = 5 5 = 25:
c) 103 = 10 10 10 = 100 10 = 1:000:
d) 84 = 8 8 8 8 = 64 64 = 64 60 + 64 4 = 3:840 + 256 = 4:096:
e) 123 = 12 12 12 = 144 12 = 144 10 + 144 2 = 1:440 + 288 = 1:728:
Tema 6.14.1 Folosind formula (6:14:1) calculati: a) 43 ; b) 72 ; c) 83 ; d) 64 ;
e) 143 ; f) 132 ; g) 10004 ; h) 64 i) 252 ; j) 1002 ; k) 26 :
Propozitia 6.14.2 Oricare ar m 2 N si oricare ar n; p 2 N avem
(6:14:4) mn mp = mn+p :
Demonstratie
Fie m 2 N si n 2 N arbitrare.
Fie P = fp 2 N : mn mp = mn+p g :
Deoarece
mn m0 = mn 1 = mn = mn+0
rezult a 0 2 P:
a c
Fie p 2 N astfel nct p 6= 0:
ap
Admitem c 1 2 P:
Deoarece
mn mp = mn mp 1 m
= mn mp 1 m
= mn+(p 1) m
= m(n+p) 1 m
= mn+p
rezult a p 2 P:
a c
Folosind teorema fundamental a P = N.
a rezult q.e.d.
De retinut: Formula (6; 14:4) se poate extinde si obtinem formula

0
(6:14:4) mn1 mn2 ::: mnk = mn1 +n2 +:::+nk
oricare ar m 2 N si oricare ar n1 ; n2 ; :::; nk 2 N.
a n; p 2 N astfel nct n < p; atunci mn < mp ;

Propozitia 6.14.3 Dac
oricare ar m 2 N2 :
Demonstratie
Fie m 2 N2 arbitrar.
Fie r > 0 astfel nct p = n + r:
Deoarece mp = mn+r = mn mr si mr 2 rezult a mp > mn : q.e.d.
a c
6.14. PUTERI 235
Problema 6.14.2 Comparati numerele: a) 23 si 25 ; b) 58 si 55 ; c) 103 si

25
10 :
Raspuns
a) Deoarece 3 < 5 rezult a 23 < 25 :
a c
b) Deoarece 8 > 5 rezult a ca 58 > 55 :
c) Deoarece 3 < 25 rezult a ca 103 < 1025 :
Tema 6.14.2 Comparati numerele: a) 63 si 65 ; b) 712 si 79 ; c) 213 si 2115 ;
d) 6314 si 635 ; e) 123 si 125 ; f) 2510 si 255 ; g) 1002 si 1005 ; h) 126 si 1215 :
Propozitia 6.14.4 Dac a m 2 N2 si n; p 2 N astfel nct mn = mp ; atunci
n = p:
Demonstratie
a n 6= p:
F
ar a n < p:

a rezult a mn < mp : Contradictie! q.e.d.
a c
Problema 6.14.3 Rezolvati ecuatiile: a) 23 2x = 27 ; x 2 N; b) 33 3x 1 =

3 ; x 2 N2 ; c) 12x 12x+3 = 127 ; x 2 N3 ; d) 23 22 x 24 = 211 ; x 2 N; e)
5
2313 235 x 13 = 235 ; x 2 N4 ; f) 202 x 202 20x 203 = 207 2 ; x 2 N5 :

Raspuns
a) Not
S (E) = x 2 N : 2 3 2x = 2 7
= x 2 N : 23+x = 27
= fx 2 N : 3 + x = 7 + 3 3g
= fx 2 N : x = 7 3g
= fx 2 N : x = 4g
= f4g

arul 4:
b) Not
S (E) = x 2 N2 : 33 3x 1 = 35
= x 2 N2 : 33+x 1 = 35
= fx 2 N2 : 3 + x 1 = 5g
= fx 2 N2 : 2 + x = 5 + 2 2g
= fx 2 N2 : x = 5 2g
= fx 2 N2 : x = 3g
= f3g

a are o singur
arul 3:
c) Not
S (E) = x 2 N3 : 12x 12x+3 = 127
= x 2 N3 : 12x+x+3 = 127
= fx 2 N3 : 2 x + 3 = 7 + 3 3g
= fx 2 N3 : 2 x = 4g
= fx 2 N3 : 2 x = 2 2g
= fx 2 N3 : x = 2g
=

a nu are solutii:
d) Not
S (E) = x 2 N : 23 22 x 24 = 211
= x 2 N : 23+2 x+4 = 1211
= fx 2 N : 3 + 2 x + 4 = 11g
= fx 2 N : 2 x + 7 = 11 + 7 7g
= fx 2 N : 2 x = 4g
= fx 2 N : x = 2g
= f2g :

arul 2:
e) Not
S (E) = x 2 N4 : 2313 235 x 13 = 235
= x 2 N4 : 2313+5 x 13 = 235
= fx 2 N4 : 13 + 5 x 13 = 5g
= fx 2 N4 : 5 x = 5 1g
= fx 2 N4 : x = 1g
= :

a nu are solutii:
f) Not
S (E) = x 2 N5 : 202 x 202 20x 203 = 207 2
= x 2 N5 : 202 x+2+x+3 = 2014
= fx 2 N5 : 2 x + 2 + x + 3 = 14g
= fx 2 N5 : 3 x + 5 = 14 + 5 5g
= fx 2 N5 : 3 x = 9g
= fx 2 N5 : x = 3g
= :

a nu are solutii:
Tema 6.14.3 Rezolvati ecuatiile: a) 54 5x = 57 ; x 2 f1; 6; 7g ; b) 34 32 x 3 =
37 ; x 2 N; c) 7x 7x 3 = 77 ; x 2 N3 ; d) 23 24 x 22 x = 214 ; x 2 N; e)
4115 415 x 13 = 415 ; x 2 f7; 2; 9; 1g ; f) 102 x 10x 103 = 105 3 ; x 2 N2 :
Propozitia 6.14.5 Oricare ar m 2 N si oricare ar n; p 2 N avem
p
(6:14:5) (mn ) = mn p :
6.14. PUTERI 237
Demonstratie
Fie m 2 N si n 2 N arbitrare.
p
Fie P = fp 2 N : (mn ) = mn p g :
Deoarece
0
(mn ) = 1 = m0 = mn 0
rezult a 0 2 P:
a c
ap
Admitem c 1 2 P:
Deoarece
p p 1
(mn ) = (mn ) mn
= mn (p 1)
mn
= mn (p 1)+n
= mn p
rezult a p 2 P: Folosind teorema fundamental
a c a P = N. q.e.d.
a rezult
x 6 1 3
Problema 6.14.4 Rezolvati ecuatiile: a) 23 = 22 ; x 2 N; b) 3x =
6 x+3 5 25 3 2x 4 3 36
3 ; x 2 f1; 4; 0; 2g ; c) 12 = 12 ; x 2 N3 ; d) 2 2 =2 ; x2
5 x 13 2 4 2x 5
f6; 2; 4; 9; 11g ; e) 7 = 7 ; x 2 f4; 12; 7; 3g ; f) 20 20 = 2018 ; x 2
3
N5 :
Raspuns
a) Not am cu (E) ecuatia dat
n o
x 6
S (E) = x 2 N : 23 = 22
= x 2 N : 23 x = 22 6
= fx 2 N : 3 x = 12g
= fx 2 N : 3 x = 3 4g
= fx 2 N : x = 4g
= f4g

arul 4:
b) Not
n o
3
S (E) = x 2 f1; 4; 0; 2g : 3x 1 = 36
= x 2 f1; 4; 0; 2g : 33 (x 1) = 36
= fx 2 f1; 4; 0; 2g : 3 x 3 1 = 6g
= fx 2 f1; 4; 0; 2g : 3 x 3 = 6 + 3 3g
= fx 2 f1; 4; 0; 2g : 3 x = 3 3g
= fx 2 f1; 4; 0; 2g : x = 3g
= :

a nu are solutii:
c) Not
n o
5
S (E) = x 2 N3 : 12x+3 = 1225
= x 2 N3 : 125 (x+3) = 1225
= fx 2 N3 : 5 x + 5 3 = 25g
= fx 2 N3 : 5 x + 15 = 25 + 15 15g
= fx 2 N3 : 5 x = 5 2g
= fx 2 N3 : x = 2g
= :

a nu are solutii:
d) Not
n o
2x 3
S (E) = x 2 f6; 2; 4; 9; 11g : 23 24 = 236
= x 2 f6; 2; 4; 9; 11g : 23 (2 x) 24 3 = 236
= x 2 f6; 2; 4; 9; 11g : 26 x 212 = 236
= x 2 f6; 2; 4; 9; 11g : 26 x+12 = 236
= fx 2 f6; 2; 4; 9; 11g : 6 x + 12 = 36 + 12 12g
= fx 2 f6; 2; 4; 9; 11g : 6 x = 24g
= fx 2 f6; 2; 4; 9; 11g : 6 x = 6 4g
= fx 2 f6; 2; 4; 9; 11g : x = 4g
= f4g

arul 4:
e) Not
n o
2
S (E) = x 2 f4; 12; 7; 3g : 75 x 13 = 74
= x 2 f4; 12; 7; 3g : 72 (5 x 13) = 74
= fx 2 f4; 12; 7; 3g : 2 (5 x 13) = 4g
= fx 2 f4; 12; 7; 3g : 10 x 2 13 = 4g
= fx 2 f4; 12; 7; 3g : 10 x 26 = 4 + 26 26g
= fx 2 f4; 12; 7; 3g : 10 x = 30g
= fx 2 f4; 12; 7; 3g : 10 x = 10 3g
= fx 2 f4; 12; 7; 3g : x = 3g
= f3g

arul 3:
f) Not
n o
5
S (E) = x 2 N5 : 202 x 203 = 2018
= x 2 N5 : 205 (2 x) 203 = 2018
= x 2 N5 : 2010 x+3 = 2018
= fx 2 N5 : 10 x + 3 = 18 + 3 3g
= fx 2 N5 : 10 x = 15g
= :
6.14. PUTERI 239

a nu are solutii:
x 7 2
Tema 6.14.4 Rezolvati ecuatiile: a) 53 = 52 ; x 2 N; b) 3x+1 =
x+1 6 9 2x
32 ; x 2 f1; 5; 10; 12; 2g ; c) 22x+2 = 224 ; x 2 N; d) 103
3 8 3
108 = 1036 ; x 2 f6; 0; 9; 1g ; e) 75 x = 76 ; x 2 f4; 12; 7; 2; 3g ; f)
2x 4
20 205 = 2037 ; x 2 N3 :
Propozitia 6.14.6 Oricare ar m; n 2 N si oricare ar p 2 N avem
p
(6:14:6) mp np = (m n) :
Demonstratie
Fie m; n 2 N si p 2 N arbitrare.
p
Fie P = fp 2 N : mp np = (m n) g :
Deoarece
0
m0 n0 = 1 1 = 1 = (m n)
rezult a 0 2 P:
a c
ap
Admitem c 1 2 P:
Deoarece
mp np = mp 1 m np 1 n
p 1 p 1
= m n (m n)
p 1
= (m n) (m n)
p
= (m n)
rezult a p 2 P: Folosind teorema fundamental
a c a P = N. q.e.d.
a rezult
2
Problema 6.14.5 Rezolvati ecuatiile: a) 63 (6x ) = 27 37 ; x 2 f3; 9; 13; 0; 2g ;
2
b) 103 10x 1 = 27 57 ; x 2 N2 ; c) 12x 12x+3 = 312 412 ; x 2 f1; 7; 23; 5; 0g ;
x
d) 153 152 = 511 311 ; x 2 N; e) 4413 443 x 13 = 49 119 ; x 2 N3 ; f)
203 x 205 = 514 414 ; x 2 f1; 3; 7; 0; 5g :
Raspuns
a) Not
am cu (E) ecuatia data si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
n o
2
S (E) = x 2 f3; 9; 13; 0; 2g : 63 (6x ) = 27 37
n o
7
= x 2 f3; 9; 13; 0; 2g : 63 62 x = (2 3)
= x 2 f3; 9; 13; 0; 2g : 63+2 x = 67
= fx 2 N : 3 + 2 x = 7 + 3 3g
= fx 2 N : 2 x = 4g
= f2g

a are o singur
arul 2:
b) Not
S (E) = nx 2 N2 : 103 10x 1

= 27 5o7
7
= x 2 N2 : 103+x 1 = (2 5)
= x 2 N2 : 102+x = 107
= fx 2 N2 : 2 + x = 7 + 2 2g
= fx 2 N2 : x = 5g
= f5g

arul 5:
c) Not
n o
2
S (E) = x 2 f1; 7; 23; 5; 0g : 12x 12x+3 = 312 412
n o
12
= x 2 f1; 7; 23; 5; 0g : 12x 122 (x+3) = (3 4)
= x 2 f1; 7; 23; 5; 0g : 12x+2 x+2 3 = 1212
= fx 2 f1; 7; 23; 5; 0g : 3 x + 6 = 12 + 6 6g
= fx 2 f1; 7; 23; 5; 0g : 3 x = 6g
= fx 2 f1; 7; 23; 5; 0g : x = 2g
=

a nu are solutii:
d) Not
x
S (E) = nx 2 N : 153 152 = 511 311o
11
= x 2 N : 153 152 x = (5 3)
= x 2 N : 153+2 x = 1511
= fx 2 N : 3 + 2 x = 11 + 3 3g
= fx 2 N : 2 x = 8g
= fx 2 N : x = 4g
= f4g

arul 4:
e) Not
S (E) = nx 2 N3 : 4413 443 x 13

= 49 11o9
9
= x 2 N3 : 4413+3 x 13 = (4 11)
= x 2 N3 : 443 x = 449
= fx 2 N3 : 3 x = 9g
= fx 2 N3 : x = 3g
= f3g

a are o singur
arul 3:
6.15. EVALUARE 241
f) Not
S (E) = nx 2 f1; 3; 7; 0; 5g : 203 x 205 = 514 4o14

14
= x 2 f1; 3; 7; 0; 5g : 203 x+5 = (5 4)
= x 2 f1; 3; 7; 0; 5g : 203 x+5 = 2014
= fx 2 f1; 3; 7; 0; 5g : 3 x + 5 = 14 + 5 5g
= fx 2 f1; 3; 7; 0; 5g : 3 x = 9g
= fx 2 f1; 3; 7; 0; 5g : x = 3g
= f3g
n concluzie, ecuatia dat a are o singur

arul 3:
3
Tema 6.14.5 Rezolvati ecuatiile: a) 154 (15x ) = 519 319 ; x 2 f13; 5; 11; 10; 2g ;
2 2
b) 203 20x+5 = 410 510 ; x 2 N2 ; c) (6x ) 62 x+4 = 312 212 ; x 2
6 5 x 11 11 12 3x 9
f10; 7; 2; 51; 10g ; d) 24 24 = 8 3 ; x 2 N7 ; e) 33 33 = 39 119 ; x 2
7x 10 14 14
N3 ; f) 50 50 = 5 10 ; x 2 f11; 33; 17; 10; 15g :
6.15 Evaluare
Testul 6.15.1
6
1. Comparati numerele: a) 63 si 25 35 ; b) 72 si 79 ; c) 213 si 715 315 ; d)
2 7
6 si 65 ; e) 43 33 si 35 45 :
2. Rezolvati ecuatiile: a) 52 5x = 57 ; x 2 N; b) 35 32 x 4 = 37 ; x 2 N5 ; c)
17 17x+3 = 1717 ; x 2 N10 :
x
x 4 4
3. Rezolvati ecuatiile: a) 63 = 63 ; x 2 N; b) 3x 2 = 310 ; x 2
5
f1; 4; 0; 3; 2g ; c) 112 x+3 = 1135 ; x 2 N3 :
3
4. Rezolvati ecuatiile: a) 154 (15x ) = 510 310 ; x 2 f3; 5; 1; 2g ; b) 205
2 3
202 x+5 = 420 520 ; x 2 N3 ; c) (6x ) 62 x+1 = 319 219 ; x 2 f10; 7; 2; 1; 0g :
Testul 6.15.2
3 5
1. Comparati numerele: a) 87 si 25 45 ; b) 192 si 193 ; c) 244 si 815 315 ;
5 5
d) 934 si 9 ; e) 713 313 si 35 75 :
2. Rezolvati ecuatiile: a) 230 24 x 25 x = 2102 ; x 2 N; b) 415 45 x 3
=
4 ; x 2 f0; 2; 4; 1; 5g ; c) 102 x 103 x 105 = 1020 ; x 2 N2 :
37
3x 3 2
3. Rezolvati ecuatiile: a) 123 123 = 1236 ; x 2 N; e) 72 x 1 =
10 2x 5 4 14
7 ; x 2 f4; 2; 0; 3; 1g ; f) 2 2 = 2 ; x 2 N5 :
4 x 6
4. Rezolvati ecuatiile: a) 20 205 = 519 419 ; x 2 N7 ; b) 32 33 (x 2)
=
9 7x 20 2 17 34
3 ; x 2 N5 ; c) 10 10 = 5 2 ; x 2 f1; 3; 7; 0; 5g :
6.16 mp
artirea numerelor naturale
Teorema 6.16.1 Dac a m; n 2 N astfel nct n 6= 0; atunci exist a n mod

unic q; r 2 N astfel nct r < n si m = n q + r:
m se numeste dempartit, iar n se numeste mpartitor.
q se numeste ctul, iar r se numeste restul mpartirii lui m la n.
Dac a r = 0; atunci vom spune c a mpartirea lui m la n s-a facut exact si
vom scrie: m : n = q sau m n = q:
Dac a r = 0; atunci vom mai spune c a n este divizor al lui m sau c a m este
multiplu de n:
Demonstratie
am multimea S = fs 2 N : 9q 2 N : m = n q + rg :
Consider
Deoarece m = n 0 + m rezult a S 6=
a c : Fie r primul element al
multimii S:
Dac ar
a, prin absurd, am presupune c n; atunci
(1) r = n + (r n) :
Din (1) si ipotez

a rezult
a c
a
(2) m = n (q + 1) + (r n) :
Cum r este primul element al multimii S; folosind (2) ; rezult a r

a c
r n: Contradictie!
1. Deci, am vericat existenta numerelor q si r astfel nct r < n si
m = n q + r.
Fie q 0 si r 0 alte numere naturale astfel nct r 0 < n si m = n q 0 + r 0 :
a q < q 0 ; atunci q 0
Dac q > 0 si
q 0 = q + (q 0 q)
m
n q 0 = n q + n (q 0 q)
m
n q 0 + r0 = n q + [n (q 0 q) + r0 ]
m
m = n q + [n (q 0 q) + r0 ] :
Deci, n (q 0 q) + r0 = r:
Cum n (q 0 q) + r0 n + r0 n; rezult ar
a c n: Contradictie!
TIREA NUMERELOR NATURALE
6.16. MPAR 243
a q 0 < q; atunci q
Dac q 0 > 0 si
q = q 0 + (q q 0 )
m
n q = n q 0 + n (q q 0 )
m
n q + r = n q 0 + [n (q q 0 ) + r]
m
m = n q 0 + [n (q q 0 ) + r] :
Deci, n (q q0 ) + r = r0 :
Cum n (q q0 ) + r n+r n; rezult a r0
a c n: Contradictie!
Deoarece dreapta ] 1; +1[ este total ordonat
a rezult
a c
a trebuie s
a
avem q = q 0 :
Deci,
n q + r = m = n q + r0
m
r = r0 :
2. Asadar, am vericat unicitatea numerelor q si r astfel nct r < n si

m = n q + r. Folosind armatiile 1. si 2. rezult
a concluzia teoremei.
q.e.d.
Problema 6.16.1 Determinati ctul si restul mp

artirii numerelor: a) 74 si
5; b) 124 si 15; c) 643 si 51;
Raspuns
a) Pasul 1. Realiz am scrierea:
74 5
Pasul 2. Caut
am cel mai mare numar natural care nmultit cu 5 s
a dea un
num
ar mai mic sau egal dect 7: Num
arul c
autat este 1:
1 5 = 5; 7 5=2
si scriem:
74 5
5 1
2
Pasul 3. Coborm num

arul 4 si scriem:
74 5
5 1
24
Pasul 4. Caut
am cel mai mare numar natural care nmultit cu 5 s
a dea un
num
arul c
autat este 4:
4 5 = 20; 24 20 = 4
si scriem:
74 5
5 14
24
20
4
Pasul 5. Ctul mp
artirii este 14; iar restul mp
artirii este 4: Avem egali-
tatea:
74 = 5 14 + 4:
b) Pasul 1. Realiz
am scrierea:
124 15
Pasul 2. C
autam cel mai mare numar natural care nmultit cu 15 s
a dea
un num
arul c
autat este 0:
0 15 = 0; 12 0 = 12
si scriem:
124 15
0 0
12
Pasul 3. Coborm num

arul 4 si scriem:
124 15
0 0
124
Pasul 4. C
a dea
un num
arul c
autat este 8:
8 15 = 120; 124 120 = 4
si scriem:
124 15
0 08
124
120
4
Pasul 5. Ctul mp
artirii este 4: Avem egalitatea:
124 = 15 8 + 4:
6.16. MPAR 245
c) Pasul 1. Realiz
am scrierea:
643 51
Pasul 2. C
aut
am cel mai mare numar natural nenul care nmultit cu 51 s
a
dea un num
arul c
autat este 1:
1 51 = 51; 64 51 = 13
si scriem:
643 51
51 1
13
Pasul 3. Coborm num

arul 3 si scriem:
643 51
51 1
133
Pasul 4. C
a dea
un num
arul c
autat este 1:
1 51 = 102; 133 102 = 31
si scriem:
643 51
51 12
133
102
31
Pasul 5. Ctul mp
artirii este 31: Avem egali-
tatea:
643 = 51 12 + 31:
Tema 6.16.1 Determinati ctul si restul mp artirii numerelor: a) 224 si 7;

b) 358 si 11; c) 1:345 si 18; d) 34 si 7; e) 156 si 74; f) 845 si 80:
Remarca 6.16.1 Dac a m; n; p 2 N astfel restul mp artirii lui n la p este
zero, atunci
mn n
(6:16:1) p =m p:
Problema 6.16.2 Suma a dou a numere naturale este 122: mp artind num
arul
mai mare la cel mic obtinem ctul 4 si restul 7: Aati numerele.
Raspuns
Fie x si y numerele c
autate astfel nct x y:
Stim c
a
(1) x + y = 122
si
(2) x = 4 y + 7:
Folosind (1) si (2) obtinem egalitatea: 4 y + 7 + y = 122:

Pentru a aa pe y rezolv am ecuatia: 4 y + 7 + y = 122; y 2 N:
Notam cu (E) ecuatia dat a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
S (E) = fy 2 N : 4 y + 7 + y = 122g
= fy 2 N : (4 + 1) y + 7 = 122 + 7 7g
= fy 2 N : 5 y = 115g
= y 2 N : 5 y = 1155 5
= y 2 N : y = 1155
= fy 2 N : y = 23g
= f23g

a solutie si aceasta este num arul 23:
Deci, num arul cel mic este 23:
Folosind egalitatea (2) obtinem x = 4 23 + 7 = 92 + 7 = 99:
Deci, num arul cel mare este 99:
Problema 6.16.3 Suma a dou a numere naturale este 62: mp artind numarul
mai mare la cel mic obtinem ctul 7 si restul 4: Aati numerele.
Raspuns
Fie x si y numerele cautate astfel nct x y:
Stim c
a
(1) x + y = 62
si
(2) x = 7 y + 4:
Folosind (1) si (2) obtinem egalitatea: 7 y + 4 + y = 62:

Pentru a aa pe y rezolv am ecuatia: 7 y + 4 + y = 62; y 2 N:
S (E) = fy 2 N : 7 y + 4 + y = 62g
= fy 2 N : (7 + 1) y + 4 = 62 + 4 4g
= fy 2 N : 8 y = 58g
= :

Tema 6.16.2
6.16. MPAR 247
1. Suma a dou a numere naturale este 513: mp artind num

arul mai mare la
arul mai mare la
3. Determinati numerele naturale pentru care:
a) suma este 260; ctul este 5; iar restul este 2;
b) suma este 103; ctul este 4; iar restul este 3;
c) suma este 238; ctul este 7; iar restul este 6:
Problema 6.16.4 Diferenta a dou a numere naturale este 207: mp artind
num arul mai mare la cel mic obtinem ctul 21 si restul 7: Aati numerele.
Raspuns
Fie x si y numerele c
autate astfel nct x y:
Stim c
a
(1) x y = 207
si
(2) x = 21 y + 7:
Folosind (1) si (2) obtinem egalitatea: 21 y + 7 y = 207:

Pentru a aa pe y rezolv am ecuatia: 21 y + 7 y = 207; y 2 N:
S (E) = fy 2 N : 21 y + 7 y = 207g
= fy 2 N : (21 1) y + 7 = 207 + 7 7g
= fy 2 N : 20 y = 200g
= y 2 N : 20 y = 200
20 20
= fy 2 N : y = 10g
= f10g

arul 10:
Deci, num arul cel mic este 10:
Folosind egalitatea (2) obtinem x = 21 10 + 7 = 210 + 7 = 217:
Deci, num arul cel mare este 217:
Problema 6.16.5 Diferenta a dou a numere naturale este 12: Dac a m-
p
artind num arul mai mare la cel mic obtinem ctul 13 si restul 5; atunci aati
numerele.
Raspuns
Fie x si y numerele cautate astfel nct x y:
Stim c
a
(1) x y = 62
si
(2) x = 13 y + 5:
Folosind (1) si (2) obtinem egalitatea: 13 y + 5 y = 62:

Pentru a aa pe y rezolv am ecuatia: 13 y + 5 y = 62; y 2 N:
S (E) = fy 2 N : 13 y + 5 y = 62g
= fy 2 N : (13 1) y + 5 = 62 + 5 5g
= fy 2 N : 12 y = 57g
= :
n concluzie, ecuatia data nu are solutii. Deci, problema nu are solutie.

Tema 6.16.3
arul mai mare
arul mai mare
3. Determinati numerele naturale pentru care:
a) diferenta este 70; ctul este 5; iar restul este 2;
b) diferenta este 129; ctul este 7; iar restul este 3;
Propozitia 6.16.1 Oricare ar m 2 N si oricare ar n; p 2 N astfel nct
n p; obtinem
mn
(6:16:2) mp = mn p
:
Demonstratie
Fie m 2 N si n; p 2 N astfel nct n p arbitrare.
n (n p)+p (n p)
Deoarece m = m =m mp rezult
a c
a restul mp
artirii lui
mn
mn la mp este zero si mp = mn p
: q.e.d.
h i
3 2
Problema 6.16.6 Calculati: a) 25 27 : 23 ; b) 35 34 : 35 32 ;
7 3 2
c) 8 : 8 8 :
Raspuns
a)
3
25 27 : 23 = 25+7 : 23 3
= 212 : 29
= 212 9
= 23
=2 2 2
=8
b) h i
2
32 33 34 : 35 32 = 32+3+4 : 35 32 2
= 39 : 35 34
= 39 : 35+4
= 39 : 39
= 39 9
= 1:
6.16. MPAR 249
c)
87 : 83 82 = 87 : 83+2
= 87 : 85
= 87 5
= 82
=8 8
= 64:
2 2
Tema 6.16.4 Calculati: a) 28 27 : 27 ; b) 102 1013 104 : 109 ;
2 2 2 5
c) 2327 : 2313 ; d) 53 52 : 53 ; e) 1012 h1014 : 10i5 ; f) 387 :
4 2
340 330 316 ; g) 1110 113 114 : 112 112 ; h) 920 : 99 : 92 :
2
Problema 6.16.7 Rezolvati ecuatiile: a) 23 2x = 217 : 27 ; x 2 N; b)
3 x 2 2 x 2
3 : 3 = 3 3 ; x 2 f1; 10; 17; 9g ; c) (12 ) : 12 = 37 47 ; x 2 N3 ; d)
3 2 3
x x
23 22 x = 211 : 26 ; x 2 f0; 5; 1; 9; 3; 6g ; e) 243 245 = 318 818 ; x 2 N4 ;
Raspuns
a) Notam cu (E) ecuatia dat a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
n o
2
S (E) = x 2 N : 23 2x = 217 : 27
n o
2
= x 2 N : 23+x = 217 7
= x 2 N : 22 (3+x) = 210
= fx 2 N : 2 (3 + x) = 10g
= fx 2 N : 2 3 + 2 x = 10g
= fx 2 N : 6 + 2 x = 10 + 6 6g
= fx 2 N : 2 x = 4g
= f2g :

arul 2:
b) Not
n o
x 2
S (E) = x 2 f1; 10; 17; 9g : 33 : 32 = 33 32
= x 2 f1; 10; 17; 9g : 33 x : 32 2 = 33+2
= x 2 f1; 10; 17; 9g : 33 x 4 = 35
= fx 2 f1; 10; 17; 9g : 3 x 4 = 5 + 4 4g
= fx 2 f1; 10; 17; 9g : 3 x = 9g
= fx 2 f1; 10; 17; 9g : x = 3g
=

a nu are solutii.
c) Not
n o
2
S (E) = x 2 N3 : (12x ) : 123 = 37 47
n o
7
= x 2 N3 : 122 x : 123 = (3 4)
= x 2 N3 : 122 x 3 = 127
= fx 2 N3 : 2 x 3 = 7 + 3 3g
= fx 2 N3 : 2 x = 10g
= fx 2 N3 : x = 5g
= f5g :

arul 5:
d) Not
x
S (E) = x 2 f0; 5; 1; 9; 3; 6g : 23 22 x = 211 : 26
3x
= x 2 f0; 5; 1; 9; 3; 6g : 2 2 = 211 6
2x
3 x+2 x
= x 2 f0; 5; 1; 9; 3; 6g : 2 = 25
= fx 2 f0; 5; 1; 9; 3; 6g : (3 + 2) x = 5g
= fx 2 f0; 5; 1; 9; 3; 6g : 5 x = 5g
= fx 2 f0; 5; 1; 9; 3; 6g : x = 1g
= f1g :

arul 1:
e) Not
x
S (E) = nx 2 N4 : 243 245
= 318 818 : o245
18
= x 2 N4 : 243 245 x = (3 8) : 245
= x 2 N4 : 243+5 x = 2418 : 245
= x 2 N4 : 243+5 x = 2418 5
= x 2 N4 : 243+5 x = 2413
= fx 2 N4 : 3 + 5 x = 13 + 3 3g
= fx 2 N4 : 5 x = 10g
= fx 2 N4 : x = 2g
= :

a nu are solutii:h i
x 3
Tema 6.16.5 Rezolvati ecuatiile: a) 23 (5x ) : 102 = 107 ; x 2
x 10 10
f1; 0; 6; 7g ; b) 36 h 33 : 34 i= 32 ; x 2 N; c) 7x 74 x : 75 = 72 ; x2
5 x x 3 2 7 2 6 3 x
f4; 6; 7; 5; 0g ; c) 4 (4 ) : 4 = 4 ; x 2 f1; 0; 4; 2g ; d) 5 5 :
7 6
54 = 52 ; x 2 N; e) 113 x 114 x : 119 = 112 ; x 2 f4; 6; 1; 3; 0g :
6.17. EVALUARE 251
6.17 Evaluare
Testul 6.17.1
1. Determinati ctul si restul mp artirii numerelor: a) 234 si 17; b) 364 si
31; c) 5:205 si 15:
2. Determinati numerele naturale pentru care suma este 423; ctul este 17;
iar restul este 9:
3. Diferenta a dou
a numere naturale este 43: mp artind numarul mai mare
2 5 9
4. Calculati: a) 25 24 : 24 ; b) 102 103 1040 : 109 ; c) 33 :
2
313 :
3
5. Rezolvati ecuatiile: a) 56 54 x : 53 = 55 ; x 2 N4 ; e) 715 315 :
5 3
215 x = 215 ; x 2 f0; 7; 1; 9g ; f) 52 x 42 x : 20 = 59 49 ; x 2 f2; 6; 7; 3; 9g :
Testul 6.17.2
1. Determinati ctul si restul mpartirii numerelor: a) 743 si 32; e) 1:456 si
24; f) 545 si 25:
2. Determinati numerele naturale pentru care diferenta este 195; ctul este
10; iar restul este 15;
arul mai mare la
3 5 2
4. Calculati: a) 53 54 : h54 ; b) 102i 104 : 103 ; c) 480 : 340 330 38 :
x 3
5. Rezolvati ecuatiile: a) 53 (4x ) : 202 = 207 ; x 2 f1; 5; 6; 7g ; b)
x
126 123 : 123 = 129 ; x 2 N; c) 74 x 72 x : 73 = 79 ; x 2 f3; 4; 6; 2; 1g :
Capitolul 7
Numere zecimale pozitive
a oricare ar n 2 N; avem n = n1 : Cum 1 = 100 ; apare ideea obtinerii

Stim c
de noi numere ca ind cturi ale mpartirii numerelor naturale la puteri ale lui
10; restul mpartirii ind 0:
n continuare prezent am un algoritm de mp artire a numarului 2:434 la
num arul 1:000 = 103 :
Pasul 1. Folosim scrierea:
2.434,000 1.000
Pasul 2. C
aut
am cel mai mare num ar natural care nmultit cu 1:000 s
a dea
un num
ar mai mic sau egal dect 2:434: Num arul c
autat este 2:
2 1:000 = 2:000; 2:434 2:000 = 434
si scriem:
2.434,000 1.000
2.000 2
434
Pasul 3. Am ajuns n dreptul virgulei. Punem virgul

a la ct, coborm
primul 0 si scriem:
2.434,000 1.000
2.000 2,
4.340
Pasul 4. C
aut
a dea
un num
autat este 4:
4 1:000 = 4:000; 4:340 4:000 = 340
253
254 CAPITOLUL 7. NUMERE ZECIMALE POZITIVE
si scriem:
2.434,000 1.000
2.000 2,4
4.340
4.000
340
Pasul 5. Coborm al doilea 0 si scriem:
2.434,000 1.000
2.000 2,4
4.340
4.000
3.400
Pasul 6. C
aut
a dea
un num
autat este 3:
3 1:000 = 3:000; 3:400 3:000 = 400
si scriem:
2.434,000 1.000
2.000 2,43
4.340
4.000
3.400
3.000
400
Pasul 7. Coborm al treilea 0 si scriem:
2.434,000 1.000
2.000 2,43
4.340
4.000
3.400
3.000
4.000
Pasul 8. C
aut
a dea
un num
autat este 4:
4 1:000 = 4:000; 4:000 4:000 = 0

255
si scriem:
2.434,000 1.000
2.000 2,434
4.340
4.000
3.400
3.000
4.000
4.000
0
Pasul 9. Ctul mp artirii este 2; 434; iar restul mp

artirii este 0: Avem
egalitatea:
2:434
= 2; 434:
1:000
Altfel, folosind scrierea 2:434 = 2:434; 0 si mutnd virgula spre stnga peste
trei cifre obtinem egalitatea:
2:434
= 2; 434:
1:000
Denitia 7.1 Cturile mpartirii numerelor naturale la puteri ale lui 10 se
(10)
numesc numere zecimale pozitive. Not am cu Q+ multimea numerelor zecimale
pozitive.
De retinut: Orice num ar natural n poate privit ca ind num

arul zecimal
n; 0: Spre exemplu: 435 = 435; 0: Deci, multimea N a numerelor naturale este
(10)
inclusa n multimea Q+ a numerelor zecimale pozitive.
Problema 7.1 Folosind multimile
A = f3; 12; 12; 15; 7; 2g
si
B = f3; 12; 0; 1; 7; 2; 5; 4g
Raspuns
Folosind formula
AnB = fP : P 2 A ^ P 2
= Bg
obtinem
AnB = f12; 15g :
Folosind formula
A\B = fP : P 2 A ^ P 2 Bg
obtinem
A\B = f3; 12; 7; 2g :
Folosind formula
B n A = fP : P 2 B ^ P 2
= Ag
obtinem
B n A = f0; 1; 5; 4g :
Folosind formula
A[B = fP : P 2 A n B _ P 2 A \ B _ P 2 B n Ag
obtinem
A[B = f12; 15; 3; 12; 7; 2; 0; 1; 5; 4g :
Tema 7.1 Folosind multimile
A = f3; 1; 2; 5; 7; 8; 4g
si
B = f23; 6; 0; 11; 5; 7; 3; 1g
7.1 Adunarea numerelor zecimale pozitive
De retinut: Pentru a calcula suma a dou a numere zecimale pozitive pro-

cedam astfel:
Pasul 1. Scriem numerele zecimale ca ind cturile mp artirii a dou
a numere
naturale la aceeasi putere a lui 10:
Pasul 2. Ctul mp artirii sumei celor dou
a numere dempartit la acea putere
a lui 10 se numeste suma celor doua numere zecimale pozitive.
Problema 7.1.1 Calculati: a) 43; 5+27; 568; b) 7; 23+5; 86; c) 293; 4+98; 17:
Raspuns
a)
43; 5 + 27; 568 = 435 27:568
10 + 1:000
= 1:000 + 27:568
43:500
1:000
= 43:500+27:568
1:000
= 71:068
1:000
= 71:068:
b)
7; 23 + 5; 86 = 723 586
100 + 100
723+586
= 100
= 1:309
100
= 13; 09:
7.1. ADUNAREA NUMERELOR ZECIMALE POZITIVE 257
c)
293; 4 + 98; 17 = 2:934
10 + 100
9:817
= 100 + 9:817
29:340
100
= 29:340+9:817
100
= 39:157
100
= 391; 57:
Tema 7.1.1 Calculati: a) 13; 3+132; 5; b) 17; 241+85; 8; c) 217; 14+67; 417;
d) 73; 1 + 6; 58; e) 10; 2 + 9; 843; f) 251; 1:234 + 187; 4:417; g) 93; 793 + 2; 51; h)
98; 241 + 651; 86; i) 1; 314 + 12; 47; j) 20; 4 + 128; 41; k) 7; 931 + 76; 25:
Propozitia 7.1.1 Adunarea numerelor zecimale pozitive este asociativa,
adica
(7:1:1) a + (b + c) = (a + b) + c
oricare ar numerele zecimale pozitive a; b si c:
Demonstratie
(10)
Fie a; b; c 2 Q+ arbitrare.
m n p
F
ar aa=
a a restrnge generalitatea admitem c 10q ; b= 10q si c = 10q :
Deoarece
m n p m n+p
10q + 10q + 10q =10q + 10q
m+(n+p)
= 10q
m+n p
= 10q + 10q
m n p
10q + 10q + 10q
a concluzia propozitiei:
rezult q.e.d.
Tema 7.1.2 Vericati asociativitatea adun arii folosind numerele: a) 3; 19; 44; 5
si 4; 4; b) 4; 576; 93; 92 si 1; 2:315; c) 2; 9; 91; 81 si 7; 237; d) 40; 9; 3; 235 si 2; 34;
e) 8; 106; 93; 38 si 1:132; 1; f) 4; 19; 50; 6 si 8; 237; g) 45; 9; 3; 15 si 24; 425; h)
87; 6; 9; 38 si 0; 121; i) 4; 39; 5; 7 si 81; 567:
Propozitia 7.1.2 Numarul zero este element neutru la adunare, adic a avem
egalitatea:
(7:1:2) a + 0 = a = 0 + a:
oricare ar num
arul zecimal pozitiv a.
Demonstratie
m (10)
Fie a = 10q 2 Q+ arbitrar.
Deoarece
m 0 m
0+ 10q = 10q + 10q
0+m
= 10q
m+0
= 10q
m 0
= 10q + 10q
m
= 10q + 0
rezult
Propozitia 7.1.3 Adunarea numerelor zecimale pozitive este comutativa,

adica
(2:6) a + b = b + a;
oricare ar numerele zecimale pozitive a si b:
Demonstratie
(10)
Fie a; b 2 Q+ arbitrare.
m n
F
ar aa=
a a restrnge generalitatea admitem c 10q si b = 10q :
Deoarece
m n m+n
10q + 10q = 10q
n+m
= 10q
n m
= 10q + 10q ;
rezult q.e.d.
Tema 7.1.3 Vericati comutativitatea adun arii folosind numerele: a) 31; 27

si 2; 4; b) 9; 876 si 10; 29; c) 79; 8 si 9; 237; d) 0; 027 si 2; 14; e) 9; 342 si 0; 4:129;
f) 7; 1 si 0; 037; g) 23; 37 si 2; 014; h) 91; 42 si 4; 349; i) 72; 1 si 0; 0347; j) 3; 93 si
2; 356; k) 0; 92:142 si 0; 044:009; l) 7; 61 si 397; 43:
(10)
Propozitia 7.1.4 Daca a; b; c 2 Q+ ; atunci egalitatea
a+b=a+c
este echivalenta cu egalitatea

b = c:
Demonstratie
m n p
F
ar aa=
a a restrnge generalitatea admitem c 10q ; b = 10q si c = 10q :
Deoarece
m n m p
10q + = 10
10q q + 10q
m
m+n m+p
10 q = 10q
m
m+n=m+p
a egalitatea n = p: Deci, este adev
rezult a egalitatea: b = c:
arat q.e.d.
7.2 Compararea numerelor zecimale pozitive
Pentru a compara dou a numere zecimale pozitive scriem numerele ca ind

cturi de numere naturale la aceeasi putere a lui 10 si compar am numerele
dempartit.
Problema 7.2.1 Comparati numerele: a) 4; 32 si 4; 345; b) 55; 3 si 23; 12;
c) 143; 53 si 143; 57; d) 4 si 4; 345; e) 55 si 43; 1; f) 143; 003 si 143; 1:
7.2. COMPARAREA NUMERELOR ZECIMALE POZITIVE 259
Raspuns
a) Deoarece
432 4:320
4; 32 = 100 = 1:000 ;
4:345
4; 345 = 1:000
si
4:320 < 4:345
rezult
a c
a 4; 32 < 4; 345:
b) Deoarece
553 5:530
55; 3 = 10 = 100 ;
2:312
23; 12 = 100
si
5:530 > 2:312
rezult
a c
a 55; 3 < 23; 12:
c) Deoarece
14:353
143; 53 = 100 ;
14:357
143; 57 = 100
si
14:353 < 14:357
rezult
a c
a 143; 53 < 143; 57:
d) Deoarece
4000
4 = 4; 0 = 1:000 ;
4; 345 = 4:345
1:000
si
4:000 < 4:345
rezult
a c
a 4 < 4; 345:
e) Deoarece
550
55 = 55; 0 = 10 ;
43; 1 = 431
10
si
550 > 431
rezult
a c
a 55 > 43; 1:
f) Deoarece
143:003
143; 003 = 1:000 ;
1:431 143:100
143; 1 = 10 = 1:000
si
143:003 < 143:100
rezult a c
a 143; 003 < 143; 1:
Tema 7.2.1 Comparati numerele: a)14; 2 si 4; 3; b) 5; 13 si 3; 12; c) 13; 223
si 14; 517; d) 124; 29 si 124; 3; e) 500; 13 si 299; 14; f) 2; 223 si 2; 122; g) 1; 23 si
0; 93; h) 0; 143 si 0; 14; i) 293; 3 si 296; 517:
Tema 7.2.2 Determinati multimile
A = fx 2 N : 3; 1 x < 7; 89g
si
B = fx 2 N : 1; 51 < x < 5; 6g :
Calculati: A n B; A \ B; B n A si A [ B:
(10)
Propozitia 7.2.2 Daca a; b; c 2 Q+ ; atunci inegalitatea
a+c<b+c
este echivalenta cu inegalitatea
a < b:
Demonstratie
m n p
F
ar aa=
Deoarece
m p p
10q + < 10nq +
10q 10q
m
m+p
10 q < n+p
10q
m
m+p<n+p
a inegalitatea m < n: Deci, este adev
rezult a inegalitatea: a < b:
arat
q.e.d.
(10)
Consecinta 7.2.1 Daca a; b; c 2 Q+ ; atunci inegalitatea
a+c b+c
a b:
7.3 Sc
aderea numerelor zecimale pozitive
De retinut: Pentru a sc adea un num ar zecimal pozitiv mai mic dintr-un

numar zecimal pozitiv mai mare proced am astfel:
Pasul 1. Scriem numerele zecimale ca ind cturile mp artirii a dou a numere
naturale la aceeasi putere a lui 10:
Pasul 2. Ctul mp artirii diferentei celor doua numere demp artit la acea
putere a lui 10 se numeste diferenta celor doua numere zecimale.

7.3. SCADEREA NUMERELOR ZECIMALE POZITIVE 261
Problema 7.3.1 Calculati: a) 43; 35 27; 568; b) 7; 243 5; 896; c) 213; 4

198; 47:
Raspuns
a)
43; 35 27; 568 = 4:335 100
27:568
1:000
43:350 27:568
= 1:000 1:000
43:350 27:568
= 1:000
= 15:782
1:000
= 15; 782:
b)
7; 243 5; 896 = 7:243
1:000
5:896
1:000
7:243 5:896
= 1:000
= 1:347
1:000
= 1; 347:
c)
213; 4 198; 47 = 2:134
10
19:847
100
21:340 19:847
= 100 100
= 21:34010019:847
= 1:493
100
= 14; 93:
Tema 7.3.1 Calculati: a) 13; 3 2; 5; b) 17; 24 5; 8; c) 21; 14 18; 417;

d) 73; 31 62; 5; e) 10; 2 9; 843; f) 251; 1:234 187; 4:417; g) 3; 3 2; 51; h)
98; 24 51; 8; i) 21; 314 12; 487; j) 201; 4 128; 41; k) 7; 31 6; 25:
(10)
Propozitia 7.3.1 Daca a; b; c 2 Q+ astfel nct a; b c; atunci egalitatea
a c=b c
este echivalenta cu egalitatea

a = b:
Demonstratie
m n p
F
ar aa=
Deoarece
m n m p
10q = 10
10q q 10q
m
m n m p
10q = 10q
m
m n=m p
a egalitatea n = p: Deci, este adev
rezult a egalitatea: a = b:
arat q.e.d.
(10)
Tema 7.3.2 Rezolvatie ecuatiile: a) x 1; 3 = 7; 34; x 2 Q+ ; b) 5; 34+x =
11; 34; x 2 N ; c) 5; 1 + x + 4; 34 = 20; 3; x 2 f2; 3; 7; 9g ; d) x + 6; 7 + 45; 2 =
75; 89; x 2 N ; e) 1; 7 x = 6; 3 x + 5; 7; x 2 f4; 2; 0; 11; 3g ; f) x + 2; 1 =
(10)
3; 16+5; 6+x+5; x 2 Q+ ; g) 2; 5 x = (6 3; 5) x; x 2 f3; 4; 7; 90; 1; 2; 0g ; h)
4; 7 + x + 7; 34 = 44 3; 23; x 2 N:
(10)
Propozitia 7.3.2 Daca a; b; c 2 Q+ astfel nct a; b c; atunci inegali-
tatea
a c<b c
a < b:
Demonstratie
m n p
F
ar aa=
Deoarece
m p p
10q 10q < 10nq 10q
m
m p
10 q < n10qp
m
m p<n p
a inegalitatea m < n: Deci, este adev
rezult a inegalitatea: a < b:
arat
q.e.d.
(10)
Consecinta 7.3.1 Daca a; b; c 2 Q+ astfel nct a; b c; atunci inegali-
tatea
a c b c
a b:
Tema 7.3.3 Rezolvatie inecuatiile: a) x + 4; 4 10; 45 2; 123; x 2 N; b)

x 4; 15 3; 2; x 2 f2; 3; 7; 9; 1g ; c) x + 3; 4 + 2; 6 + x 17; 45 + x; x 2 N;
d) 1; 7 x < 3; 67 x; x 2 f0; 5; 25; 4; 3; 8g ; e) x + 2; 31 > 7; 5 + 3; 34 + 3; 4 +
x; x 2 f0; 7; 9; 1; 2g ; f) 20; 56 x < x + 3; 23 + 9; 49 x; x 2 f4; 0; 9; 3; 8g g)
4; 38 + x + 6; 17 44; 223 3; 3 + x; x 2 N; h) 5; 98 + 7; 2 + x + x 1; 762
x + 15; 6; x 2 f0; 7; 57; 1; 4; 3g :
7.4 nmultirea cu 10p si mp

artirea la 10p
De retinut: Produsul dintre un num ar zecimal pozitiv si 10p este num

arul
zecimal pozitiv obtinut prin mutarerea virgulei spre dreapta peste p cifre.
Problema 7.4.1 Calculati: a) 34; 236 100; b) 0; 00045 10:000:

Raspuns
7.5. PRODUSUL NUMERELOR ZECIMALE POZITIVE 263
a)
34; 236 100 = 3:423; 6:
b)
0; 00045 10:000 = 4; 5:
Tema 7.4.1 Calculati: a) 4; 29:782 100; b) 0; 45 10:000; c) 29; 82 100:000;

d) 0; 0081 100; e) 2; 782 100:000; f) 451; 764 1:000:
De retinut: Ctul dintre un num ar zecimal pozitiv si 10p este numarul

zecimal pozitiv obtinut prin mutarerea virgulei spre stnga peste p cifre.
4;67
Problema 7.4.2 Calculati: a) 245; 67 : 1:000; b) 100:000 :
Raspuns
a)
245; 67 : 1:000 = 0; 24:567:
b)
4;67
100:000 = 0; 0000467:
234;6
Tema 7.4.2 Calculati: a) 2; 17 : 1:000; b) 100:000 ; c) 142; 17 : 1:000:000; d)
128:234;6 1:265
1:000:000:000 ; e) 197 : 10:000; f) 100:000 :
7.5 Produsul numerelor zecimale pozitive
De retinut: Pentru a calcula produsul a dou a numere zecimale pozitive

procedam astfel:
Pasul 1. Scriem numerele zecimale ca ind cturile mp artirii a dou a numere
naturale la puteri a lui 10:
Pasul 2. Ctul mp artirii produsului celor dou
a numere demp artit la pro-
dusul celor dou
a puteri ale lui 10 se numeste produsul celor doua numere zecimale
pozitive.
Problema 7.5.1 Calculati: a) 43; 5 2; 5; b) 7; 23 5; 86; c) 3; 4 9; 17; d)

13 2; 5; e) 7; 23 5; f) 41 9; 17;
Raspuns
a)
43; 5 2; 5 = 435
10
25
10
435 25
= 10 10
= 435 20+435
100
5
8:700+2:175
= 100
= 10:875
100
= 108; 75:
b)
723 586
7; 23 5; 86 = 100 100
723 586
= 100 100
= 723 500+723 80+723 6
10:000
361:500+57:840+4:338
= 10:000
= 423:678
10:000
= 42; 3:678:
c)
34 917
3; 4 9; 17 = 10 100
34 917
= 10 100
= 34 900+34 10+34 7
1:000
30:600+340+238
= 100
= 31:178
100
= 311; 78:
d)
13 2; 5 = 13
1
25
10
13 25
= 1 10
= 13 20+13
10
5
260+65
= 10
= 325
10
= 32; 5:
e)
723 5
7; 23 5 = 100 1
723 5
= 100 1
= 3:615
100
= 36; 15:
f)
41 9; 17 = 41
1
917
100
41 917
= 1 100
= 41 900+41100
10+41 7
36:900+410+287
= 100
= 37:597
100
= 375; 97:
Tema 7.5.1 Calculati: a) 13; 3 132; 5; b) 17; 241 85; 8; c) 217; 14 67; 417;
d) 73; 1 6; 58; e) 10; 2 9; 843; f) 251; 14 187; 4; g) 93; 79 2; 51; h) 98; 21 51; 86;
i) 1; 314 12; 47; j) 20; 4 28; 41; k) 7; 91 7; 25:
Propozitia 7.5.1 nmultirea numerelor zecimale este asociativa, adica
(7:5:1) a (b c) = (a b) c:
(10)
oricare ar a; b; c 2 Q+ :
Demonstratie
(10)
m n p
F
ar aa=
a a restrnge generalitatea admitem c 10q ; b = 10r si c = 10s :
Deoarece
m n p m np
10q 10r 10s = 10q 10r+s
m (n p)
= 10q+(r+s)
(m n) p
= 10(q+r)+s
mn p
= 10q+r 10s
m n p
= 10q 10r 10s ;
rezult q.e.d.
Tema 7.5.2 Vericati asociativitatea nmultirii folosind numerele: a) 0; 3; 3; 12

si 6; 7; b) 2; 01; 5; 3 si 1; 35; c) 4; 5; 2; 74 si 0; 25; d) 1; 31; 3; 4 si 6; 12; e) 2; 33; 4; 2
si 2; 45; f) 1; 45; 2; 62 si 3; 5; g) 8; 21; 6; 14 si 7; 32; h) 2; 31; 4; 61 si 3; 216:
Propozitia 7.5.2 Numarul 1 este element neutru la nmultire, adica
(7:5:2) a 1 = a = 1 a:
(10)
oricare ar a 2 Q+ :
Demonstratie
m (10)
Deoarece
m 1 m
1 10q = 100 10q
1m
= 100+q
m
= 10q
m1
= 10q+0
m 1
= 10q 100
m
= 10q 1
rezult q.e.d.
(10)
Propozitia 7.5.3 Oricare ar a 2 Q+ avem
(7:5:3) a 0 = 0 = 0 a:
Demonstratie
m (10)
Deoarece
m m 0
10q 0 = 10 q 100
m0
= 10q+0
= 100q
=0
= 100 0+q
m
0 m
= 100 10 q
m
= 0 10q
rezult q.e.d.
Propozitia 7.5.4 nmultirea numerelor naturale este comutativa, adica
(7:5:4) a b = b a:
(10)
oricare ar a; b 2 Q+ :
Demonstratie
(10)
Fie a; b 2 Q+ arbitrare.
m n
F
ar aa=
a a restrnge generalitatea admitem c 10q si b = 10r :
Deoarece
m n mn
10q 10r = 10q+r
nm
= 10r+q
n m
= 10r 10q
rezult q.e.d.
Tema 7.5.3 Vericati comutativitatea nmultirii folosind numerele: a) 1; 3

si 6; 27; b) 2; 1 si 0; 15; c) 3; 25 si 2; 5:
d) 2; 13 si 1; 7; e) 2; 3 si 1; 75; f) 0; 25 si 42; 5; g) 1; 53 si 2; 17; h) 8; 71 si 3; 5;
i) 6; 5 si 9; 281; j) 5; 43 si 4; 12; k) 8; 52 si 34; 5; l) 7; 58 si 0; 755:
Propozitia 7.5.5 nmultirea numerelor zecimale este distributiva fata de
adunare, adica
(7:5:5) a (b + c) = a b + a c:
(10)
Demonstratie
(10)
m n p
F
ar aa=
Deoarece
m n p m n+p
10r 10q + 10q = 10r 10q
m (n+p)
= 10r+q
m n+m p
= 10r+q
mn mp
= 10r+q + 10r+q
m n m p
= 10r 10q + 10r 10q ;
rezult q.e.d.
Tema 7.5.4 Vericati distributivitatea nmultirii fat a de adunare folosind

numerele: a) 2; 3; 3; 14 si 0; 67; b) 2; 21; 1; 4 si 1; 345; c) 0; 25; 1; 83 si 35; 1; d)
2; 41; 1; 4 si 6; 122; e) 2; 11; 2; 4 si 0; 042; f) 0; 123; 1; 4 si 31; 12; g) 4; 5; 43; 4
si 1; 71; h) 1; 23; 12; 95 si 2; 134; i) 8; 13; 3; 2 si 7; 32; j) 9; 3; 6; 14 si 1; 137; k)
7; 4; 9; 34 si 4; 24:
Propozitia 7.5.6 nmultirea numerelor zecimale este distributiva fata de

scadere, adica
(7:5:6) a (b c) = a b a c:
(10)
Demonstratie
(10)
m n p
F
ar aa=
Deoarece
m n p m n+p
10r 10q 10q = 10r 10q
m (n p)
= 10r+q
mn mp
= 10r+q
mn mp
= 10r+q 10r+q
m n m p
= 10r 10q 10r 10q ;
rezult q.e.d.
Tema 7.5.5 Vericati distributivitatea nmultirii fat a de sc adere folosind

numerele: a) 2; 3; 5; 24 si 2; 38; b) 3; 13; 33; 4 si 15; 23; c) 2; 5; 4; 67 si 1; 45; d)
21; 1; 3; 4 si 1; 72; e) 8; 21; 70; 6 si 37; 12; f) 12; 3; 51; 4 si 6; 42; g) 22; 4; 41; 4
si 25; 17; h) 5; 61; 7; 5 si 5; 34; i) 81; 3; 5; 79 si 5; 7; j) 7; 2; 6; 24 si 2; 17; k)
7; 3; 91; 4 si 44; 4:
Problema 7.5.3 Rezolvati ecuatiile: a) 8 x 7 x + 17; 23 = 3; 5 9; 12; x 2
(10)
Q+ ; b) 7 x = 6 x+3; 17 1; 43; x 2 f5; 7; 0; 6g ; c) 8; 123+x = 17 1; 22; x 2 N5 :
Rezolvare
a) Notam cu (E) ecuatia dat a si cu S (E) multimea solutiilor ecuatiei (E) :
n o
(10)
S (E) = x 2 Q+ :8 x 7 x + 17; 23 = 3; 5 9; 12
n o
(10)
= x 2 Q+ : (8 7) x + 17; 23 = 3; 5 9; 12 + 17; 23 17; 23
n o
(10)
= x 2 Q+ : x = 10 100 + 1:723
35 912
100o
n
(10) 35 912 1:723
= x 2 Q+ : x = 10 100 + 100
n o
(10)
= x 2 Q+ : x = 31:920 + 17:230
1:000 o 1:000
n
(10) 49:150
= x 2 Q+ : x = 1:000
n o
(10)
= x 2 Q+ : x = 49; 150
= f49; 15g :

a are o singur
arul 49; 15:
b) Not
S (E) = fx 2 f5; 7; 0; 6g : 7 x = 6 x + 3; 17 1; 43g

317 143
= x 2 f5; 7; 0; 6g : 6 x + x = 6 x + 100 100
317 143
= x 2 f5; 7; 0; 6g : x = 100
173
= x 2 f5; 7; 0; 6g : x = 100
= fx 2 f5; 7; 0; 6g : x = 1; 73g
= :

a nu are solutii.
c) Not
S (E) = fx 2 N5 : 8; 123 + x = 17 1; 22g

= fx 2 N5 : 8; 123 + x = 17 1; 22 + 8; 123 8; 123g
= x 2 N5 : x = 17 1
122
100
8:123
1:000
2:074 8:123
= x 2 N5 : x = 100 1:000
= x 2 N5 : x = 20:740
1000
8:123
1:000
20:740 8:123
= x 2 N5 : x = 1000
= x 2 N5 : x = 12:617
1000
= fx 2 N5 : x = 12; 617g
= :
n concluzie, ecuatia dat a nu are solutii:

Tema 7.5.6 Rezolvati ecuatiile: a) x 3; 4 = 30; 12; x 2 f1; 2; 4; 65; 37; 1g ;
b) 43; 37 + 5 x = 4 x + 200; x 2 f2; 4; 7; 9; 1; 0g ; c) 23; 21 + x = 4; 6 8; 12; x 2
(10)
Q+ ; d) 1; 543 1; 2+x = 15; 5+3; 36; x 2 N; e) 3; 8+9 x = 4 (2x + 4; 14) ; x 2
(10)
f0; 17; 9; 14; 26; 4g ; f) 3 (x 10; 34) = 2 (x + 4; 7) ; x 2 Q+ ; g) 5 (x + 22; 3) =
4 (x + 41; 76) ; x 2 f15; 2; 7; 18; 3; 14; 9g ; h) 5 (x + 5) + 17; 67 = 2 x + 7 x +
(10)
81; 47; x 2 Q+ :
7.6 Procente
(10) p
Denitia 7.6.1 Dac a p 2 Q+ ; atunci num arul zecimal 100 se citeste: p la
suta sau p procente si scriem: p%:
(10) p
n plus, daca a 2 Q+ ; atunci num arul zecimal 100 a se citeste: p la suta
din a si scriem: p% din a:
Problema 7.6.1 Calculati: a) 2; 5% din 234; b) 17; 51% din 34; c) 50% din
2; 634:
Rezolvare
a) 2; 5% din 234 este num arul zecimal pozitiv
2;5 25 234
100 234 = 1:000 1
25 234
= 1:000
= 5:850
1:000
= 5; 85:
7.6. PROCENTE 269
b) 17; 51% din 34 este num

arul zecimal pozitiv
17;51 1:751 34
100 34 = 10:000 1
1:751 34
= 10:000
= 59:534
10:000
= 5; 9:534:
c) 50% din 2; 634 este num

50 50 2634
100 2; 634 = 100 1:000
50 2:634
= 100:000
= 131:700
100:000
= 1; 317:
Tema 7.6.1 Calculati: a) 22; 5% din 564; b) 17% din 3; 564; c) 25% din
200; 64; d) 29% din 524; e) 529; 5% din 734; f) 11; 76% din 56; 4; g) 75% din
2:000; h) 34; 9% din 985:
Problema 7.6.1 Un stick cost a 34; 6 lei. Stiind c
a se ieftineste cu 3; 5%;
aati care va pretul de vnzare cu aproximare de dou a zecimale prin adaos.
Rezolvare
3; 5% din 34; 6 este num arul zecimal pozitiv
3;5 350 346
100 34; 6 = 1:000 10
350 346
= 10:000
12:110
= 10:000
= 1; 211:
Stickul s-a ieftinit cu 1; 211 lei.
34; 6 1; 211 = 346

10
1:211
1:000
34:600 1:211
= 1:000 1:000
34:600 1:211
= 1:000
= 33:389
1:000
= 33; 389:
Dup
a ieftinire stickul va costa 33; 389 lei. Pretul de vnzare va 33; 39 lei.
Tema 7.6.2
1. Un pix costa 5; 36 lei. Stiind ca se ieftineste cu 6%; aati care va pretul
de vnzare cu aproximare de dou a zecimale prin adaos.
2. Un tricou cost a 11; 7 lei. Stiind c a se ieftineste cu 15%; aati care va
pretul de vnzare cu aproximare de dou a zecimale prin adaos.
3. O minge cost a 21; 35 lei. Stiind c a se ieftineste cu 45%; aati care va
pretul de vnzare cu aproximare de dou a zecimale prin adaos.
Problema 7.6.3 Un stilou cost a 124; 25 lei. Stiind c
a se scumpeste cu 2; 5%;
aati care va pretul de vnzare cu aproximare de dou a zecimale prin lips
a.
Rezolvare
2; 5% din 124; 25 este num

2;5 250 12:425
100 124; 25 = 1:000 100
250 12:425
= 100:000
= 310:625
100:000
= 3; 10:625:
Stiloul s-a scumpit cu 3; 10:625 lei.
124; 25 + 3; 10:625 = 12:425 310:625

100 + 100:000
= 100:000 + 310:625
12:425:000
100:000
= 12:735:625
100:000
= 127; 35:625:
Dup
a scumpire stiloul va costa 127; 35:625 lei. Pretul de vnzare va 127; 35
lei.
Tema 7.6.3
1. Un monitor cost a 543; 75 lei. Stiind ca se scumpeste cu 2%; aati care va
pretul de vnzare cu aproximare de dou a zecimale prin lips a.
2. Un mouse cost a 13; 4 lei. Stiind c
a se scumpeste cu 5; 25%; aati care va
3. O pal arie costa 51; 85 lei. Stiind ca se scumpeste cu 45%; aati care va
Problema 7.6.4 Un tricou cost a 12; 5 lei. Stiind c
a se scumpeste cu 2; 5%
la 1 iunie si se ieftineste cu 7% la 1 octombrie, aati pretul nal al tricoului cu
aproximare de dou a zecimale prin adaos.
Rezolvare
2; 5% din 12; 5 este num arul zecimal pozitiv
2;5 25 125
100 12; 5 = 1:000 10
25 125
= 10:000
3:125
= 10:000
= 0; 3:125:
Tricoul s-a scumpit cu 0; 3:125 lei.
12; 5 + 0; 3:125 = 125 3:125

10 + 10:000
125:000 3:125
= 10:000 + 10:000
128:125
= 10:000
= 12; 8:125:
Dup
a scumpire tricoul va costa 12; 8:125 lei.
7% din 12; 8:125 este num
7 7 128:125
100 12; 8:125 = 100 10:000
7 128:125
= 1:000:000
896:875
= 1:000:000
= 0; 896:875:
7.7. EVALUARE 271
Tricoul s-a ieftinit cu 0; 896:875 lei.
12; 5 0; 896:875 = 125

10
896:875
1:000:000
12:500:000 896:875
= 1:000:000 1:000:000
11:602:125
= 1:000:000
= 11; 602:125:
Dup a iftinire tricoul va costa 11; 602:125 lei.

Pretul nal al tricoului va 11; 61 lei.
Tema 7.6.4
1. Un hidrofor cost a 232; 5 lei. Stiind c
a se scumpeste cu 25% la 1 iunie si se
ieftineste cu 30% la 1 noiembrie; aati pretul nal al hidroforului cu aproximare
de dou a zecimale prin adaos.
2. Un motoscuter cost a 1:232; 45 lei. Stiind c a se scumpeste cu 15% la 1
mai si se ieftineste cu 20% la 1 noiembrie; aati pretul nal al motoscuterului
cu aproximare de dou a zecimale prin lips a.
3. O pereche de schiuri cost a 545; 5 lei. Stiind ca se ieftineste cu 25% la 1
aprilie si se scumpeste cu 40% la 1 noiembrie; aati pretul nal al perechii de
schiuri cu aproximare de dou a zecimale prin adaos.
4. O drujb a 568; 75 lei. Stiind c a se ieftineste cu 5% la 30 aprilie si se
scumpeste cu 8% la 1 septembrie; aati pretul nal al drujbei cu aproximare de
dou a zecimale prin lips a.
7.7 Evaluare
Testul 7.7.1
(10)
1. Rezolvatie ecuatiile: a) 4 x 4; 3 1; 2 3 x = 7; 24; x 2 Q+ ; b)
5; 4 4; 1 + 5 x = 4 x + 121; 4; x 2 N; c) 2; 1 6; 3 + x + 4; 34 = 2; 1 9; 13; x 2
f2; 3; 7; 0; 1g :
2. Rezolvatie inecuatiile: a) x + 4; 4 (12; 5 4; 13) 3; 1; x 2 N; b)
7 x 1; 15 2 (3 x) 3; 312; x 2 f2; 3; 5; 1g ; c) 5 x + 3; 4 2; 61 + 4 x
10; 145 + 8 x; x 2 N:
3. Calculati: a) 12; 5% din 54; b) 17% din 87; 54; c) 25% din 20; 4
4. O motocoas a costa 508; 75 lei. Stiind c
a se scumpeste cu 8%; aati care
va pretul de vnzare cu aproximare de dou a zecimale prin lips a.
5. Un scaun de birou cost a 521; 36 lei. Stiind c
a se ieftineste cu 26%; aati
care va pretul de vnzare cu aproximare de dou a zecimale prin adaos.
Testul 7.7.2
1. Rezolvatie ecuatiile: a) 3 x + 6; 2 5; 213 2 x = 45; 89; x 2 N; b)
1; 7 1; 3 + 7 x = 6 x + 3; 2 + 5; 7; x 2 f4; 2; 0; 1g ; c) x 2; 1 4; 1 = 3; 1 5; 2; x 2
(10)
Q+ :
2. Rezolvatie inecuatiile: a) x 1; 2 4; 3 + x < x + 3; 7; x 2 f0; 5; 2; 4; 3g ; b)

(10)
x + 2; 31 1; 21 > 7; 5 + 3; 34; x 2 Q+ ; c) 2; 5 4; 12 x < x + 3; 23 2; 2 x; x 2
f2; 0; 1; 3g :
3. Calculati: a) 9% din 514; b) 52% din 304; c) 35% din 5:236:
4. Un motocultor cost a 1:375; 55 lei. Stiind ca se scumpeste cu 25%; aati
care va pretul de vnzare cu aproximare de dou a zecimale prin adaos.
5. Un televizor cost a 432; 75 lei. Stiind ca se ieftineste cu 35%; aati care
va pretul de vnzare cu aproximare de dou a zecimale prin lips a.
Capitolul 8
Unit
ati de m
asur
a
8.1 Unit
ati de m
asur
a pentru mas
a
Unitatea etalon pentru exprimarea masei corpurilor se noteaz a g si se nu-

meste gram. Multiplii gramului sunt kilogramul (kg) ; hectogramul (hg) si deca-
gramul (dag) ; iar submultiplii gramului sunt decigramul (dg) ; centigramul (cg)
si miligramul (mg) : n practic
a se mai folosesc si multiplii kilogramului: qintalul
(q) si tona (t) ca n tabelul:
t = 1:000kg
q = 100kg
kg = 1:000g
hg = 100g
dag = 10g
g
1
dg = 10 g
1
cg = 100 g
1
mg = 1:000 g
De retinut: Cnd "trecem de la mic la mare" se mparte la o putere a lui

10; iar cnd "trecem de la mare la mic" se nmulteste cu o putere a lui 10:
Problema 8.1.1 Calculati: a) 2; 345dg = :::hg; :::mg; :::g; :::kg; :::cg; :::dag;
b) 512g = :::cg; :::hg; :::mg; :::kg; :::dg; c) 0; 04dag = :::cg; :::g; :::mg; :::hg; :::dg; :::kg:
Raspuns
273
274 TI DE MASUR
CAPITOLUL 8. UNITA A
a)
12; 45dg = 2;345
1:000 hg = 0; 002:345hg
= 0; 002:345 100:000mg = 234; 5mg
= 234;5
1:000 g = 0; 2:345g
= 0;2:345
1:000 kg = 0; 0002:345kg
= 0; 0002:345 100:000cg = 23; 45cg
= 23;45
1:000 dag = 0; 02:345dag:
b)
512g = 512 100cg = 51:200cg
= 51:200
10:000 hg = 5; 12hg
= 5; 12 100:000mg = 512:000mg
512:000
= 1:000:000 kg = 0; 512kg
= 0; 512 10:000dg = 5:120dg:
c)
0; 04dag = 0; 04 1:000cg = 40cg
40
= 100 g = 0; 4g
= 0; 4 1:000mg = 400mg
400
= 100:000 hg = 0; 004hg
= 0; 004 1:000dg = 4dg
4
= 10:000 kg = 0; 0004kg:
Tema 8.1.2 Calculati: a) 17; 5dg = :::hg; :::mg; :::g; :::kg; :::cg; :::dag; b)
35; 82g = :::cg; :::hg; :::mg; :::kg; :::dg; c) 54; 264dag = :::cg; :::g; :::mg; :::hg; :::dg;
:::kg; d) 79; 007dg = :::hg; :::mg; :::g; :::kg; :::cg; :::dag; e) 387; 99g = :::cg; :::hg; :::
mg; :::kg; :::dg; f) 768; 39dag = :::cg; :::g; :::mg; :::hg; :::dg; :::kg; g) 54; 12dg =
:::hg; :::mg; :::g; :::kg; :::cg:
Tema 8.1.3 ntr-o cutie de medicamente se aa 12 tuburi a cte 20 de
comprimate. Fiecare comprimat are masa 5dg; iar tubul gol are masa 3g: Care
este masa cutiei cu medicamente stiind c a goal a are 10g:
Tema 8.1.4 Un agricultor produce 1:300kg de carto. P astreaz a 250kg
pentru consumul familiei, 150kg pentru noua recolt a si 400kg pentru hrana
animalelor. Restul cartolor i vinde n saci de cte 50kg ecare. De cti saci
are nevoie?
Tema 8.1.5 Sase juc atori ai unei echipe de baschet intr a ntr-un hotel si
urca cu liftul la camerele unde sunt cazati. Unul dintre ei are masa 100kg; altul
are masa 70kg; altul are masa 60kg, iar trei dintre ei au ecare masa 90kg:
Cum liftul nu poate transporta o singur a dat
a mai mult de 250kg; indicati cum
trebuie s a procedeze cei sase sportivi pentru a urca n dou a curse cu liftul.
Tema 8.1.6 Un dictionar are masa egal a cu masa a trei c arti de acelasi fel,
iar dictionarul si dou a carti au masa 3kg si 200g: Care este masa unei c arti?
Dar a dictionarului?
Tema 8.1.7 Pe un taler al unei balante punem un vas gol si o unitate de
mas a de 20g; iar pe cel alalt taler o unitate de mas a de 500g pentru ca balanta
s
a e n echilibru. A doua oar a, punem pe un taler vasul plin cu ap a si o unitate
TI DE MASUR
8.2. UNITA A PENTRU CAPACITATE 275
de mas a de 10g; iar pe cel alalt taler o unitate de masa de 1kg si una de 200g
pentru ca balanta sa e n echilibru. Ce mas a are apa din vas?
Tema 8.1.8 O cutie cu patru bile are masa 800g: Cutia cu dou a bile are
masa 500g: Ce mas a are cutia goal a? Care este masa unei bile?
Tema 8.1.9 O camionet a goala are masa 1; 5t; iar nc
arcat
a cu nou a saci
cu gru de acelasi fel are masa 2184kg: Care este masa unui sac cu gru?
Tema 8.1.10 Trei piese au mpreun a masa 1340kg: Prima pies a are cu 260kg
mai mult dect a doua, iar a treia are cu 18kg mai mult dect a doua. Ce mas a
are ecare piesa?
Tema 8.1.11 Pentru a cnt ari un pachet de carne, un vnz ator pune pe
un taler al balantei carnea si o unitate de mas a de 1kg; iar pe cel
alalt taler o
unitate de mas a de 5kg si nc
a una de 500g pentru ca balanta sa e n echilibru.
Stiind c
a 1kg de carne cost a 10:700 lei, ct cost
a pachetul cu carne?
8.2 Unit
ati de m
asur
a pentru capacitate
Unitatea etalon pentru exprimarea volumului lichidelor se noteaz a l si se

numeste litru. Multiplii litrului sunt kilolitrul (kl) ; hectolitrul (hl) si decalitrul
(dal) ; iar submultiplii litrului sunt decilitrul (dl) ; centilitrul (cl) si mililitrul
(ml) ca n tabelul:
kl = 1:000l
hl = 100l
dal = 10l
l
1
dl = 10 l
1
cl = 100 l
1
ml = 1:000 l
De retinut: Cnd "trecem de la mic la mare" se mparte la o putere a lui

10; iar cnd "trecem de la mare la mic" se nmulteste cu o putere a lui 10:
Problema 8.1.1 Calculati: a) 12; 45dl = :::hl; :::ml; :::l; :::kl; :::cl; :::dal; b)
3:457l = :::cl; :::hl; :::ml; :::kl; :::dl; c) 0; 0043dal = :::cl; :::l; :::ml; :::hl; :::dl; :::kl:
Raspuns
a)
12;45
12; 45dl = 1:000 hl = 0; 01:245hl
= 0; 01:245 100:000ml = 1:245; 0ml
= 1:245;0
1:000 l = 1; 245l
= 1;245
1:000 kl = 0; 001:245kl
= 0; 001:245 100:000cl = 124; 5cl
= 124;5
1:000 dal = 0; 1:245dal:
276 TI DE MASUR
b)
3:457l = 3:457l 100cl = 345:700cl
= 345:700
10:000 hl = 34; 5700hl = 34; 57hl
= 34; 57 100:000ml = 3:457:000ml
= 3:457:000
1:000:000 kl = 3; 457kl
= 3; 457 10:000dl = 34:570dl:
c)
0; 0043dal = 0; 0043 1:000cl = 4; 3cl
4;3
= 100 l = 0; 043l
= 0; 043 1:000ml = 43ml
43
= 100:000 hl = 0; 00043hl
= 0; 00043 1:000dl = 0; 43dl
0;43
= 10:000 kl = 0; 000043kl:
Tema 8.2.1 Calculati: a) 567; 15dl = :::hl; :::ml; :::l; :::kl; :::cl; :::dal; b)
3; 187l = :::cl; :::hl; :::ml; :::kl; :::dl; c) 34; 004dal = :::cl; :::l; :::ml; :::hl; :::dl; :::kl;
d) 607; 0021dl = :::hl; :::ml; :::l; :::kl; :::cl; :::dal; e) 312; 07l = :::cl; :::hl; :::ml; :::kl;
:::dl; f) 234; 128dal = :::cl; :::l; :::ml; :::hl; :::dl; :::kl; g) 81; 287dl = :::hl; :::ml; :::l;
:::kl; :::cl; :::dal:
Tema 8.2.2 Un cet atean vinde tuic a cu 14; 5 lei/litru si vin cu 7; 45 lei/litru.
Vecinul s au cump ar
a 3; 5l de tuic a si 8; 5l de vin pentru S arbatorile de Iarn a.
Cti lei a pl atit vecinul pentru tuica si vinul cump arat? Cti lei i-au r amas
cetateanului dac a a platit colind atorii cu 375; 55 lei?
Tema 8.2.3 Elevii primesc la scoal a n trei zile din cinci cte o pung a de
lapte cu capacitatea 235ml: Stiind c a n scoala sunt 97 de elevi, aati:
a) cti decalitri de lapte trebuie adusi ntr-o lun a cu 28 de zile;
b) cti hectolitri de lapte trebuie adusi n 13 s aptamni.
Tema 8.2.4 Muncitorii unei fabrici de televizoare primesc zilnic jum atate
de litru de lapte la masa de prnz. Stiind c a n fabric a sunt 125 de muncitori,
aati cti kilolitri de lapte trebuie adusi la fabric a ntr-o s aptamn a.
Tema 8.2.5 Un cet atean merge la supermarket pentru a cump ara 0; 750ml
de ulei de soia, 3; 5l de ulei de oarea soarelui si 1; 35dl de ulei de m asline.
a) Cti decalitri de ulei a cump arat cet ateanul?
b) Stiind c a o jum atate de litru de ulei de soia cost a 7; 25 lei, un litru de ulei
de oarea soarelui cost a 6; 75 lei, iar un centilitru de ulei de m asline costa 1; 75
lei, aati cti lei a costat uleiul.
Tema 8.2.6 Profesorul de matematic a merge la PECO pentru a cump ara
4l de ulei de motor, 1; 5l de antigel si motorin a. Stiind c a doi litri de ulei de
motor cost a 70; 45 lei, 0; 5l de antigel cost a 33; 25 lei si profesorul are 500 lei,
aati cti lei i mai r amn.
Stiind c a un litru de motorin a cost a 4 lei, atunci aati cti litri de motorin a
poate cump ara de banii care i-au r amas.
Tema 8.2.7 Elevii clasei a V-a primesc zilnic din partea scolii cte un pahar
cu iaurt cu capacitatea 120; 25ml: Stiind c a n clasa a V-a sunt 27 de elevi, aati
8.3. EVALUARE 277
cti litri de iaurt trebuie sa cumpere conducerea scolii pentru elevii clasei a V-a
ntr-o zi. Cum un pahar cu iaurt cost a 1; 35 lei, ct va costa iaurtul cump arat
pentru trei zile? Dar pentru o s aptamn a? Dar pentru o lun a?
Tema 8.2.8 Dac a 50ml de sirop de c apsuni costa 3; 12 lei si 100ml sirop de
struguri cost a 4; 25 lei, atunci aati ct cost a o jum atate de litru de sirop de
c
apsuni si un litru si jumatate de sirop de struguri.
Tema 8.2.9 O cistern a cu capacitatea 740hl colecteaz a lapte de la cinci
puncte de colectare dintr-o localitate. Dac a dou a dintre punctele de colectare
au mpreun a 543dal; iar la ecare dintre celelalte trei puncte de colectare s-au
strns 25; 34hl; aati ce capacitate a cisternei nu a fost folosit a?
Dac a un decalitru de de lapte cost a 1; 35 lei, atunci ct a costat laptele
colectat?
Tema 8.2.10 Un gospodar a f acut vin pe care l-a pus n cinci damigene cu
capacitatea 50l si ntr-un butoi cu capacitatea 20dal: Cnd va trage vinul de
pe drojdie va pierde 5; 25l la ecare 50l: Cti decalitri va pierde gospodarul la
ntreaga cantitate de vin?
Dac a un litru de vin cost a 6; 25 lei, atunci ct ar cstiga gospodarul care ar
vinde 8; 5dal? Cti hectolitri ar r amne gospodarului?
Tema 8.2.11 Un gospodar foloseste o pomp a pentru a uda gr adina n pe-
rioada secetoas a a verii. Dac a ntr-o ora consum a 56; 45hl de ap a iar transportul
unui hectolitru de ap a costa 22; 13 lei, atunci ct l va costa pe gospodar pentru
a uda gr adina?
8.3 Evaluare
Testul 8.3.1
1. Calculati: a) 127; 14dl = :::hl; :::ml; :::l; :::kl; :::cl; :::dal; b) 32; 27l =
:::cl; :::hl; :::ml; :::kl; :::dl:
2. Un cet atean vinde suc de soc cu 11; 5 lei/litru si vin de m acese cu 12
lei/litru. Vecinul s au cump ar
a 5; 5l de suc de soc si 3; 5l de vin pentru Pasti.
Cti lei a pl atit vecinul pentru sucul de soc si vinul cump arat? Cti lei i-au
r
amas cet ateanului dac a a cump arat 3kg de ceaf a de porc cu pretul de 12; 5
lei/kg?
3. Un cet atean merge la supermarket pentru a cump ara 2; 5l de ulei de soia,
3; 5l de ulei de oarea soarelui si 1; 5l de ulei de m asline.
a) Cti decalitri de ulei a cump arat cet
ateanul?
b) Stiind c a o jum atate de litru de ulei de soia cost a 2; 25 lei, un litru de ulei
de oarea soarelui cost a 4; 24 lei, iar un centilitru de ulei de m asline costa 0; 55
lei, aati cti lei a costat uleiul.
4. Dac a 10ml de sirop de c apsuni costa 1; 12 lei si 100ml de sirop de struguri
cost a 2; 25 lei, atunci aati ct cost a o jumatate de litru de sirop de c apsuni si
un litru si jum atate de sirop de struguri.
278 TI DE MASUR
5. Un gospodar a f acut vin pe care l-a pus n cinci damigene cu capacitatea

50l si ntr-un butoi cu capacitatea 30hl: Cnd va trage vinul de pe drojdie
va pierde 4; 75l la ecare 50l: Cti hectolitri va pierde gospodarul la ntreaga
cantitate de vin?
Dac a un litru de vin cost
a 6; 25 lei, atunci ct ar cstiga gospodarul care ar
vinde 18; 5hl? Cti hectolitri ar ramne gospodarului?
Testul 8.3.2
1. Calculati: a) 214; 05dal = :::cl; :::l; :::ml; :::hl; :::dl; :::kl; b) 67; 201dl =
:::hl; :::ml; :::l; :::kl; :::cl; :::dal:
2. Elevii primesc n ecare zi de scoal a cte o pung a de lapte cu capacitatea
135ml: Stiind c a n scoal a sunt 927 de elevi, aati:
a) cti decalitri de lapte trebuie adusi n dou a s
apt amni;
b) cti hectolitri de lapte trebuie adusi n sapte s apt amni.
3. Tat al lui Mihai merge la PECO pentru a cump ara 5l de ulei de motor,
6; 5l de antigel si motorin a. Stiind ca doi litri de ulei de motor cost a 13; 45 lei,
0; 5l de antigel cost a 4; 25 lei si profesorul are 500 lei, aati cti lei i mai r amn.
Stiind c a un litru de motorin a costa 4 lei, atunci aati cti litri de motorin a
poate cump ara de banii care i-au r amas.
4. Dac a 100ml de sirop de c apsuni costa 2; 52 lei si 10ml de sirop de struguri
costa 0; 25 lei, atunci aati ct cost a o jum atate de litru de sirop de c apsuni si
un litru de sirop de struguri.
5. O cistern a cu capacitatea 700hl colecteaz a lapte de la cinci puncte de
colectare dintr-o localitate. Dac a dou a dintre punctele de colectare au mpreun a
403dal; iar la ecare dintre celelalte trei puncte de colectare s-au strns 225; 34hl;
aati ce capacitate a cisternei nu a fost folosit a?
Dac a un decalitru de de lapte cost a 2; 75 lei, atunci ct a costat laptele
colectat?
8.4 Unit
ati de m
asur
a pentru durat
a
Unitatea de baz a pentru masurarea duratei este secunda (00 ) :

Alte unitati folosite pentru masurarea duratei sunt urm
atoarele:
- minutul (0 ) ; 10 = 6000 ;
- ora (h) ; 1h = 600 ;
- ziua are 24 de ore,
- s
aptamna are 7 zile,
- luna are ntre 28 si 31 de zile,
- trimestrul are 3 luni,
- semestrul are 6 luni,
- anul are 12 luni,
- anul are 365 de zile sau 366 de zile,
- anul cu 366 de zile se numeste an bisect,
TI DE MASUR
8.4. UNITA A PENTRU DURATA
279
- anul al c arui num ar se mparte exact la 4 este an bisect, (ex. 2012)

- deceniul are 10 ani,
- secolul are 100 de ani,
- mileniul are 1:000 de ani.
Tema 8.4.1 Calculati: a) 15h350 12h480 = :::h:::0 ; b) 18h500 13h90 400 =
:::h:::0 :::00 ; c) 1h320 1400 + 350 4500 + 2h2500 = :::h:::0 :::00 ; d) 12h140 2000 5h500 =
:::h:::0 :::00 ; e) 5h460 + 2h440 = :::h:::0 ; f) 2310 = :::h:::0 ; g) 5200 = :::h:::0 ; h)7870 =
:::h:::0 ; i) 31h = :::zile:::h; j) 214h = :::zile:::h:
Tema 8.4.2 Silvia ajunge ntr-o tab ar
a luni, 15 august 2012 si pleac a spre
casa dup a 10 de zile. n ce zi si n ce lun a Silvia pleac a acas a?
Tema 8.4.3 La o curs a de ciclism competitorii pleac a din 4 n 4 minute.
Dac a primul ciclist pleac a la 9h150 ; atunci la ce or a va pleca al saselea, al
unsprezecelea, al cinsprezecelea, si al douzeci si unulea?
Tema 8.4.4 Un meci de fotbal ncepe la 17h200 : Se joac a dou a reprize a
cte 450 cu o pauz a de 150 :
a) Cnd se termin a meciul?
b) Ce or a indica ceasul stadionului la nscrierea unui gol n minutul 18 al
celei de-a doua reprize?
Tema 8.4.5 Un elev se culc a la 21h150 si se trezeste la 7h50 : Care este durata
somnului elevului?
Tema 8.4.6 Un tren ar trebui s a ajung a n gara la 20h430 : Dac a se anunta
0
o ntrziere de 40 ; atunci cnd ajunge trenul n gar a? Dac a trenul soseste n
gara la 21h200 ; atunci cte minute a ntrziat trenul?
Tema 8.4.7 O linie de montaj pentru telefoane celulare produce cte un
aparat la ecare 9 minute. Cte aparate se vor produce n 7h300 ?
Tema 8.4.8 Un aparat cinematograc proiecteaz a 24 de imagini pe secund a.
Cte imagini are un lm care dureaz a 1h350 :
Tema 8.4.9 Un ceas o ia nainte cu 3 secunde la ecare or a. Cu ct o ia
nainte ceasul ntr-o s aptamn a?
Tema 8.4.10 Un kilogram de zah ar cubic contine 120 de buc ati. ntr-o
familie de patru persoane, ecare persoan a consum a 3 buc ati de zah ar pe zi.
a) Cte kilograme de zah ar va consuma familia ntr-un an?
b) Dac a 1kg de zah ar costa 3:200 lei, atunci ct va costa zah arul consumat
ntr-un an?
Tema 8.4.11 Lungimea drumului dintre dou a localitati este 400 km: Din
cele dou a localitati pleac
a simultan dou a trenuri unul c atre cel alalt. Primul are
o vitez a de 90km=h, iar al doilea are o vitez a de 110km=h: Dup a ct timp se
ntlnesc cele dou a trenuri?
280 TI DE MASUR
Anexa A
Informatii metodice
Avem n vedere c a anul scolar este mp artit n doua semestre formate din 14
respectiv 20 de s apt amni. Lectiile de matematic a ncep cu studierea capi-
tolului introductiv Multimi n care cititorul ia contact cu limbajul specic
teoriei multimilor si cu notiuni elementare de topologie. La clas a sunt predate 4
ore/sapt
amn a. Succesiunea lectiilor si num arul de ore alocate primului capitol
sunt prezentate n urm atorul tabel:
Probabil ca v
a ntrebati:
- De ce se vorbeste despre imagini de familii de multimi si nu despre familii
de multimi?
281
282 ANEXA A. INFORMATII METODICE
Avnd n vedere c a o familie de multimi este o aplicatie denit

a pe o multime
de indici, este normal s a nu discutam la acest nivel de predare a matematicii
despre familii de multimi.
Credem c a prezentarea operatiilor cu multimi de puncte ale foii de caiet
este accesibil
a elevilor, iar notiunile elementare de topologie (frontier a, interior,
multimi deschise, nchidere, multimi nchise, exterior, conexiune) ajut a la for-
marea unui vocabular modern pe care elevul l va folosi n continuare la orele
de geometrie.
Succesul lectiilor de matematic a depinde de preg atirea temeinica si impli-
carea cadrului didactic n actul educational ca actor principal ntr-o dezbatere
animat a.
n continuare, manualul cuprinde dou a p
arti: Geometrie si Algebr a. S ap-
t
amna ncepe cu geometrie, iar cele dou a ore de geometrie alterneaz a cu cele
doua ore de algebr a. Succesiunea lectiilor pe capitole si num arul de ore alocate
celor dou a p
arti sunt prezentate n continuare.
283
Introducerea reasc a a notiunilor dublata de exemple ilustrative favorizeaz a

asimilarea usoar a a notiunilor de geometrie. La orele de geometrie elevul n-
vat
a sa construiasc a nsusindu-si totodat a denitii si axiome noi, iar la orele
de algebr a se sistematizeaz a deprinderile de calcule cu numere naturale folosind
propriet atile adunarii si nmultirii. Utilizarea limbajului teoriei multimilor n
rezolvarea ecuatiilor si inecuatiilor l determin a pe elev s a devin
a constient de
demersul logic f acut si s a explice pas cu pas ceea ce face. Un elev care ex-
plic
a si scrie corect pe tabl a rezolvarea unei ecuatii este asemenea unui elev care
interpreteaz a corect la un instrument o melodie.
n semestrul al II-lea, s aptamna ncepe tot cu geometrie, iar orele de geome-
trie si algebr a alterneaz a. Succesiunea lectiilor pe capitole si num arul de ore
alocate celor dou a parti sunt prezentate n continuare.
Introducerea n "lumea transformarilor geometrice" este deosebit de benec a

pentru ecare elev, deoarece, mai mult ca oricnd, acesta ncepe s a aplice cunost-
intele si execut
a diverse m asur
atori pentru a deplasa n plan gurile geometrice
nvatate. n plus, notiunile noi (drepte perpendiculare, unghi drept, triunghi
dreptunghic, dreptunghi, trapez dreptunghic, romb, p atrat) apar n mod resc,
denitia si constructia lor bazndu-se pe notiuni deja cunoscute.
Elevii nvat
a s
a foloseasca instrumentele geometrice (rigl
a, echer si compas)
si s
a m
asoare folosind rigla negradat a. La acest moment elevii nu stiu ce este
lungimea unui segment nchis sau m arimea unghiulara a unui unghi. Cu toate
acestea elevii sunt capabili s a construiasc
a simetricul unui triunghi fata de un
punct sau translatatul unui paralelogram pe directia unei drepte sau simetricul
unui patrat fata de o dreapta sau imaginea unui hexagon printr-o rotatie n jurul
unui punct de unghi dat.
Urmarind succesiunea lectiilor si continuturile acestora probabil v-ati pus

ntreb
arile:
- La ce folosesc demonstratiile diferitelor propriet

ati enutate?
- Elevii sunt pusi s

a reproduc
a astfel de demonstratii?
Nu se pune accent pe demonstratiile propozitiilor si teoremelor care apar ci,

pe folosirea rezultatelor n rezolvarea diferitelor sarcini de lucru. Cu sigurant a
acele extinderi nu se adreseaz a elevilor obisniti ci, elevilor cu nclinatie pentru
abstractizare. Exista si elevi care stapnesc operatiile cu numere si care sunt
dornici de a dobndi instrumente noi de lucru.
Problemele rezolvate contribuie la cresterea ncrederii elevilor n fortele pro-

prii si la implicarea n rezolvarea diverselor teme propuse. Operatiile cu nu-
merele zecimale si propriet atile acestora preg
atesc elevii pentru calculele cu
lungimi, mase si capacit ati precum si pentru rezolvarea diverselor probleme
cu caracter practic.
Lungimea unui segment nchis, distanta dintre capetele acestuia, m arimea

unghiulara a unui unghi si masura unei m arimi unghiulare sunt notiuni impor-
tante care vor folosite pe parcursul instruirii elevilor la orele de geometrie. De
aceea introducerea riguroas a a acestor notiuni este urm arit
a cu atentie de c
atre
autor.
Urm arind continuturile 4.1 - 4.5 si numarul de ore alocat acestora n tabelul
de mai jos puteti putin contrariati. Desigur, elevul nu trebuie s a asimileze
toate rezultatele prezentate ci, doar s a ia contact cu acestea si s
a ae principalele
operatii care se fac cu lungimi de segmente nchise.
n continuare prezent
am succesiunea continuturilor capitolelor 4, 5, 7 si 8
285
precum si num
arul de ore alocate acestora.
Autorul face o distinctie clar

a ntre lungimea unui segment nchis si distanta
dintre capetele acestuia calculat a n raport cu o anumit a unitate de lungime
(cm; hm; m; dm; mm; :::) care este un num ar pozitiv. De asemeni, exist a difer-
ent
a majora ntre m
arimea unghiular a a unui unghi si masura acesteia calculata
n raport cu o anumit a marime unghiular a (grad, minut, secund a).
Din nefericire, aceste notiuni sunt prezentate gresit n mai toate manualele
de matematic a elementara.
Confuzia ntre notiunile invocate mai sus este asem an
atoare cu confuzia ntre
masa unui corp si greutatea acestuia. Nu de putine ori, cnd ati ntrebat un
vnzator:
- Ce greutate are sacul de f ain
a?
Raspunsul primit a fost, de exemplu:
- 50kg:
Tot asa se vorbeste despre distanta dintre dou a orase ca ind 40km si nu
despre lungimea drumului dintre cele dou a orase ca ind 40km:
Probabil o s a spuneti:
- Dac
a s-a ncet atenit acest limbaj, atunci asa l vom folosi si noi.
Complet gresit, deoarece dup a aceeast
a logica, ar trebui s
a admitem c a masa
unui corp este greutatea acelui corp care, dup a cte stim, este o fort
a.
Credem cu t arie ca notiunile de matematic a trebuie prezentate cu claritate
eliminnd orice umbr a de confuzie care ar putea s a apara pe parcurs, chiar dac
a
acestea sunt prezentate n anul nti de gimnaziu.
Majoritatea manualelor prezint a aria unui dreptunghi cu dimensiunile 2 cm
si 3 cm ca ind produsul celor dou a dimensiuni, adic a 6 cm2 :
De asemeni, volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile 4 m; 2
m si 5 m este prezentat ca ind produsul dimensiunilor, adic a 40 m3 :
Astfel este indusa ideea complet gresita potrivit careia putem nmulti lungimi
de segmente nchise.
Este cunoscut urm atorul rezultat:
a ABC este un triunghi nedegenerat si A0 = prBC

Dac ?
(A) ; B 0 =
? 0 ?
prAC (B) ; C = prAB (C) ; atunci
kB; Ck kA; A0 k = kA; Ck kB; B 0 k = kA; Bk kC; C 0 k :
Demonstratia se bazeaza pe asemanarea triunghiurilor dreptunghice, notiune

prezentat
a n volumul al III-lea al acesti c
arti, destinat elevilor din al treilea an
de gimnaziu.
n mod resc urmeaz a urmatoarea
Denitie Dac a ABC este un triunghi degenerat, atunci spunem c a aria sa
este numarul 0 si scriem:
(ABC) = 0:
Daca ABC este un triunghi nedegenerat, atunci spunem c

a aria sa este
kB;Ck kA;A0 k
numarul pozitiv 2 si scriem:
kB;Ck kA;A0 k
(ABC) = 2 :
a jB; Cj = 5 m si jA; A0 j = 8 m; atunci scriem:

n plus, dac
kB;Ckm kA;A0 km 58
m (ABC) = 2 = 2 = 20
si citim: aria triunghiului ABC calculata n raport cu unitatea de lungime m

este numarul pozitiv 20:
Folosim si scrierea:
(ABC) = 20 m2 ;
287
deoarece aceasta ne este util

a atunci cnd dorim s a obtinem dam (ABC) ; mm (ABC) ; :::
f
ar
a a mai relua rationamentul de mai sus ci, folosind doar scara metrului p
atrat:
km2 = 1:000:000 m2
hm2 = 10:000 m2
dam2 = 100 m2
m2
1
dm2 = 100 m
2
1
cm2 = 10:000 m
2
1
mm2 = 1:000:000 m
2
Spre exemplu, deoarece
(ABC) = 20 m2
20
= 100 dam2
= 0; 2 dam2
= 0; 2 10:000:000 mm2
= 2:000:000 mm2
rezult
a c
a
m(ABC) = 20
dam(ABC) = 0; 2
mm (ABC) = 2:000:000:
Desi numerele 20; 0; 2 si 2:000:000 sunt diferite, ele reprezint a aria triunghi-
ului ABC calculat a n raport cu unit atile de lungime m; dam si mm:
Abordnd astfel lucrurile, evit am confuzii matematice grave legate de pro-
dusul lungimilor.
Nu uitati maxima latineasc a: Repetitio mater studiorum est!
Daca se ntmpl a s
a rezolvati mai repede sarcinile de lucru prev azute la
o anumit a lectie, atunci v a suger am s a nu treceti mai departe. Recapitulati
prin exercitii si probleme pentru a sistematiza notiunile n mintea elevilor si a
dezvolta capacitatea elevilor de a utiliza si aplica notiunile si rezultatele nv atate
n situatii noi. Desi, odat a cu trecerea timpului, elevul are senzatia c a nu mai
stie ceea ce a nv atat, el constat a c
a si aduce aminte imediat. Recapitularea
periodic a este deosebit de util a, deoarece se prosp ateaz
a notiunile, iar elevul
cap at
a ncredere n fortele proprii.
Din cte se poate observa, am prev azut si exemple de teste de evaluare
si teze. Desigur, profesorul poate interveni si poate propune sarcini noi de
lucru diferite de cele prezentate n aceast a carte n functie de nivelul clasei
la care pred a matematic a si de exigentele programei scolare pe care trebuie s-o
respecte. El, profesorul de matematic a, este cel care trebuie s
a dea viat
a lectiilor
de matematic a n mod creativ.
Bibliograe
[1] A. C. Albu, V. Ob adeanu, I. P. Popescu, F. Rad, D. Smaranda, Geome-

trie pentru perfectionarea profesorilor, Editura Didactic
a si Pedagogic
a, Bu-
curesti, 1983.
[2] A. E. Beju, I. Beju, Compendiu de Matematica, Vol. I, Editura Stiintic
a si
Enciclopedica, Bucuresti, 1983.
[3] Dan Brnzei, Eugen Onofras, Sebastian Anita, Gheorghe Isvoranu, Bazele
rationamentului geometric, Editura Academiei Republicii Socialiste Rom-
nia, Bucuresti, 1983.
[4] H. Gerber, Mathematics for Elementary school teachers, CBS College Pub-
lishing, 1982.
[5] R. Miron, D. Brnzei, Fundamentele aritmeticii si geometriei, Editura Acad-
emiei Republicii Socialiste Romnia, Bucuresti, 1983.
[6] E. E. Moise, F. L. Downs jr., Geometrie, Editura Didactic
a si Pedagogic
a,
Bucuresti, 1983.
[7] D. Smaranda, N, Soare, Transformari geometrice, Editura Academiei Re-
publicii Socialiste Romnia, Bucuresti, 1988.
[8] G. Turcitu, N. Ghiciu, C. Basarab, I. Rizea, T. Dragonu, St. Smarandache,
Manual pentru clasa a V-a, Editura Radical, Craiova, 2008.
289

Matematici Incepatori Vol I PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Matematici Incepatori Vol I PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MATEMATICI PENTRU

Sotiei mele Liana, si p

3 Transform ari geometrice 81

4 Lungimea unui segment nchis 133

5 M arimea unghiular a a unui unghi 163

5.6 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179

7 Numere zecimale pozitive 253

A Informatii metodice 281

Scoala este confruntat a acum cu una dintre problemele principale ale n-

Exemplele care ilustraz a notiunile prezentate n denitii, prezentarea pe

Spatiul este corpul nostru si tot ceea ce ne nconjoar a. Not am spatiul cu

Multimea format a din punctele M; N; P; Q si R se noteaz

formeaza multimea pe care o notam F: Conturul trasat cu linie continu a sem-

formeaz a multimea pe care o not am M: Conturul trasat cu linie continu a sem-

formeaz a multimea care are o lacun

formeaza multimea pe care o not

Denitia 1.1.1 Dac a punctul P se aa printre punctele ce alc atuiesc multi-

- Deoarece punctul Q se aa printre punctele care alc atuiesc multimea

Stabiliti valoarea de adevar a propozitiilor: P1 : T 2 E; P2 : L 2

Completati cu simbolurile 2 sau 2 = astfel nct s a e adev arate urm atoarele

Completati cu simbolurile 2 sau 2 = astfel nct s a nu e adev arate urm a-

1.2 Incluziune si nonincluziune

Denitia 1.2.1 Fie E si F dou

Stabiliti valoarea de adevar a propozitiilor: P1 : fT; C; Lg E; P2 : fL; T g

Completati cu simbolurile sau astfel nct s a e adev arate urm atoarele

Completati cu simbolurile sau astfel nct s a nu e adev arate ur-

1.3 Egalitate si nonegalitate

Denitia 1.3.1 Fie E si F dou a multimi.

Completati cu simbolurile = sau 6= astfel nct s a e adev arate urm atoarele

Tema 1.3.2 Consider

Completati cu simbolurile = sau 6= astfel nct s a nu e adev arate ur-

1.4 Multimea vid

Exist a multimi care nu au elemente, despre care vom spune c a au niciun

Propozitia 1.4.1 Exist a o singur

Multimea formata din punctele care apartin att multimii M ct si multimii

1.5 Imagini de familii de multimi

Exemplul 1.5.7 Dac

P (M ) = f ; fAg ; fBg ; fA; Bgg :

Exemplul 1.5.8 Dac

P (N ) = f ; fP g ; fQg ; fRg ; fP; Qg ; fQ; Rg ; fR; P g ; fP; Q; Rgg :

Tema 1.5.1 Prezentati cinci exemple de imagini de familii de multimi.

Simbolurile 0; 1; 2; 3; ::: vor folosite n scopul numerot arii paginilor acestei

Completati cu simbolurile 2 sau 2 = astfel nct s a e adev arate urm atoarele

Completati cu simbolurile sau astfel nct s a e adev arate urm atoarele

Completati cu simbolurile = sau 6= astfel nct s a nu e adev arate urm a-

Stabiliti valoarea de adev ar a propozitiilor: P1 : fR; C; Lg = E; P2 : Q 2

Completati cu simbolurile 2 sau 2 = astfel nct s a nu e adev arate urm a-

Completati cu simbolurile sau astfel nct s a nu e adev arate ur-

Completati cu simbolurile = sau 6= astfel nct s a e adev arate urm atoarele

Stabiliti valoarea de adevar a propozitiilor: P1 : fT; C; Lg E; P2 : R 2

1.7 Diferenta a dou

Denitia 1.7.1 Dac a E si F sunt doua multimi, atunci multimea format

Colorati diferit punctele multimilor EnF si F nE:

Conturul colorat cu rosu trast ntrerupt subliniaz

Colorati diferit punctele multimilor EnF si F nE:

Colorati diferit punctele multimilor EnF si F nE:

Problema 1.7.3 Consider

Colorati diferit punctele multimilor EnF si F nE:

Colorati diferit punctele multimilor EnF si F nE:

Tema 1.7.3 Consider

Colorati diferit punctele multimilor EnF si F nE:

1.8 Intersectia a dou

Denitia 1.8.1 Dac a E si F sunt dou