Electrotehnica Si Matematica

- 1 -
Notiuni de electrotehnic si de matematic: Page 1 of 102

Notiuni de electrotehnic si de matematic

n acest articol sunt tratate o parte din fenomenele si parametrii care prezint un
grad de dificultate mai ridicat.

Deasemenea, n acest articol s-au utilizat litere mici (de exemplu u , i ) pentru
notarea mrimilor care sunt variabile n timp, iar pentru mrimile care au
valori constante n timp s-au utilizat litere mari (de exempluU , I ).

1. Inductanta
Dac un un flux magnetic variabil n timp strbate planul spirelor unei bobine,
atunci n bobin se induce o tensiune electromotoare (aceasta este una dintre
formulrile legii inductiei electromagnetice a lui Faraday). Presupunnd c cele
dou terminale (borne) ale bobinei sunt conectate mpreun, adic bobina este
n scurtcircuit, atunci sensul tensiunii induse n bobin este astfel nct curentul
generat de tensiunea indus s produc un cmp magnetic care s se opun
variatiei cmpului magnetic care a generat-o. Dac fluxul magnetic care strbate
planul spirelor bobinei nu mai este variabil n timp, atunci n bobin nceteaz s
se mai induc o tensiune electromotoare (t.e.m.).

Inductanta este proprietatea unei bobine de a se opune oricrei cresteri
sau descresteri de curent sau de flux prin ea. Opozitia este realizat de
tensiunea electromotoare (t.e.m.) indus n bobin. Aceast proprietate este
similar cu inertia corpurilor, care se opun prin masa lor la fortele care tind s le
accelereze.

Inductanta se noteaz cu litera L, iar unitatea de msur pentru inductant n SI
(Sistemul International de unitti de msur) este henry, cu simbolul [H].

O bobin are inductanta de un henry, dac n bobin se autoinduce o
tensiune electromotoare medie de un volt, atunci cnd curentul care curge
prin conductorul bobinei are o variatie de un ampere, ntr-un interval de
timp de o secund.

Valoarea tensiunii induse ntr-o bobin cu inductanta L este dat de relatia:

t
I
L e
= (1.1)

= e t.e.m. medie indus n bobin, [V];
= I variatia curentului prin bobin n intervalul de timp t , [A];
= t intervalul de timp n care are loc variatia curentului, [s]

- 2 -
Litera greceasc se foloseste n locul literei d, care vine de la cuvntul
diferent. Ea este folosit n asociere cu orice mrime, cum ar fi vitez, timp,
flux magnetic, etc. Dac este vorba despre curent electric, asocierea de litere I
nu nseamn c se face produsul lor. Aceast asociere este folosit ca s se
arate ce variatie a suferit curentul electric si nseamn diferenta dintre valoarea
final
2
I a curentului si valoarea initial
1
I a curentului, adic
1 2
I I I = .

Semnul minus din relatia (1.1) arat c t.e.m. indus se opune totdeauna cauzei
care a creat-o. Mrimea tensiunii induse este cea din relatia (1.1) fr s se tin
seama de semnul minus.

Exemplu:
Un curent cu intensitatea de 10 A trece printr-o bobin. ncepnd cu un anumit
moment acesta scade n interval de 2 secunde la 1 A. Inductanta bobinei este de
de 0.8 H. S se afle tensiunea medie autoindus n bobin.

4 ) 5 ( ) 8 . 0 (
2
10 1
8 . 0 = =
=
t
I
L e V

Semnul pozitiv al tensiunii obtinute arat c tensiunea autoindus are tendinta s
mentin curentul la valoarea initial, adic tensiunea autoindus se opune
scderii curentului de la 10 A la 1 A. Dup cum se va vedea n continuare,
aceast oponent nceteaz dup un timp destul de scurt.

Din relatia (1.1) se vede c dintre dou bobine prin care circul curenti variabili n
timp, fenomenul de autoinductie va fi mai puternic la bobina cu inductanta mai
mare.

Relatia ntre unittile de msur ale ecuatiei (1.1) este:

1 V = 1 H
s
A
1
1
(1.2)

Din relatia (1.2) se poate deduce relatia dimensional pentru un henry:
A
s V
H
1
1
1

= (1.3)

n functie de parametrii bobinei, inductanta este dat de relatia:

l
AN
L
r
2
0

= (1.4)

0
=8.854
12
10
[H/m], permeabilitatea magnetic a vidului;

r
= permeabilitatea relativ a miezului bobinei, fr dimensiuni;
A= aria spirei bobinei (nu aria sectiunii conductoruli), [m
2
];
- 3 -
N= numrul de spire al bobinei;
= l lungimea bobinei, [m];
L= inductanta bobinei, [H]

2. Inductanta mutual
Presupunem c dou bobine A si B se afl una n apropierea celeilalte, astflel
nct dac prin bobin A va curge un curent, liniile fluxului magnetic produs de
bobina A s strbat total, sau partial planul spirelor bobinei B. Dac curentul din
bobina A va suferi o variatie I n intervalul de timp t , atunci si fluxul magnetic
produs de bobina A va suferi o variatie n acelasi interval de timp t . Variatia
fluxului bobinei A va induce n bobina B o tensiune electromotoare. Se spune c
ntre cele dou bobine exist inductant mutual, care se noteaz cu M si este
msurat tot n henry, [H].

Inductanta mutual dintre dou bobine este de un henry dac n una din
bobine se induce o tensiune electromotoare medie de un volt, atunci cnd
curentul care curge prin cealalt bobin are o variatie de un ampere, ntr-un
interval de timp de o secund.

t
I
M e
M
=
1
(2.1)

=
M
e t.e.m. indus n bobina B, [V];
= M inductanta mutual dintre cele dou bobine, [H];
=
1
I variatia curentului n bobina A, n intervalul de timp t , [A];
= t intervalul de timp n care are loc variatia curentului n bobina A, [s].

Inductanta mutual M dintre dou bobine este cu att mai mare cu ct cele dou
bobine sunt mai strns cuplate.

3. Conectarea unui circuit R-L la o tensiune continu

Se consider circuitul din Fig. 3.1.

Fig. 3.1 Circuit cu rezistent si inductant
-
.
b
L
u
.
.
u
1
R
.
i
S
R
U
(-)
+
+
2
(+)
L
mA
M1
.
a

- 4 -

n Fig.3.1 este prezentat un circuit serie format ditnr-un un rezistor cu rezistenta
R si o bobin cu inductanta L. Bobina se consider fr rezistent; se consider
c rezistenta ei este inclus n rezistenta R. n momentul n care comutatorul S
se pune pe pozitia a, combinatia R-L este conectat brusc la tensiunea U a
bateriei. Considerm momentul punerii comutatorului pe pozitia a ca fiind
momentul zero (t=0). Cu ajutorul miliampermetrului M1 vom constata c curentul
prin circuit nu atinge valoarea sa maxim instantaneu (adic la t=0), ci dup un
timp finit. Acest lucru se explic prin faptul c n momentul t=0, desi curentul prin
circuit este zero ( 0 = i ), viteza de variatie a curentului este diferit de zero,
0
t
i
si astfel n bobin se va autoindcue o tensiune contraelectromotoare
t
i
L e
= , cu polaritatea + la terminalul 1 al bobinei si cu (minus) la terminalul

2 al bobinei. Din Fig. 3.1 se vede c n orice moment tensiunea U a sursei este
egal cu suma cderilor de tensiunilor de pe rezistenta R si inductanta L,
produse de curentul i din circuit, care are tendinta s creasc de la valoarea
zero la valoarea sa maxim. Se poate scrie ecuatia:

t
i
L iR u u U
L R
+ = + = (3.1)

Matematicienii au rezolvat aceast ecuatie diferential pentru curentul i si au
obtinut solutia dat de ecuatia (3.2), reprezentat grafic n Fig. 3.2:

) 1 ( ) 1 (

t
m
t
e I e
R
U
i

= =
(3.2)

unde:

m
I
R
U
= este valoarea maxim a curentului care va fi atins n circuitul R-L, [A];
e =2.7182818, este baza logaritmilor naturali (sau numrul lui Euler);
t = timpul scurs de la punerea comutatorului pe pozitia a, [s];
R
L
= = constanta de timp a circuitului; acest raport are dimensiune de timp si
este msurat n secunde [s], dac L e msurat n henry si R n ohm.

Exemplu: L=50 mH, R=1 k, rezult:

00005 . 0 10 5
1000
10 50
5
3
= =
= =

H
R
L
[s]

- 5 -

Fig. 3.2 Curba curentului ntr-un circuit R-L la conectarea la tensiune

Fig. 3.3 Fig. 3.4

Ecuatia (3.2) este o ecuatie exponential, a crei curb este artat n Fig. 3.2.
Cresterea curentului este mai rapid la nceput si apoi mai mic, astefel c la
= t cresterea devine zero. Teoretic curentul atinge valoarea sa maxim
m
I la
20 20
40
60
80
100
0
%

d
i
n

c
u
r
e
n
t
u
l
m
a
x
i
m

I
m
t
R
U
I
m
=
63.2%
R
L
=
5 = t
) 1 (

t
m
e I i

=

R
U
R
U
t
tr
i
i
p
i
i
0

t
U
U
R
u
L
u
R
u
;
L
u
L e
u u =
L R
u u U + =
0

- 6 -
infinit. Practic, curentul atinge valoarea sa maxim dup un timp foarte scurt,
egal cu 5 constante de timp ( 5 ), pentru c 0 0067 . 0
5
=
e .
Ecuatia (3.2) se poate scrie si astfel:

t
m m
e I I i

=
(3.3)

Acum se vd cele dou componente ale curentului i , una permanent de
valoare constant
R
U
I i
m p
= = si alta variabil n timp, tranzitorie,
t
m tr
e I i

=
care curge n sens invers componentei permanente, dar care descreste n timp,
vezi figura 3.3.

Suma celor dou componente
p
i si
tr
i dau valoarea curentului i care curge prin
circuit. n Fig. 3.3 se vede c dac se adun valorile din fiecare moment ale celor
dou curbe
p
i si
tr
i se obtine curba i . n Fig. 3.4 se vede c n momentul 0 = t
tensiunea electromotoare autoindus n bobin
e
u este egal dar opus cu
tensiunea U a bateriei. Cderea de tensiune pe bobin este notat cu
L
u .

4. Deconectarea unui circuit R-L de la o tensiune continu
Ne referim din nou la circuitul din figura 3.1. Dup ce curentul n circuit s-a stabilit
la valoarea maxim
R
U
I
m
= , se comut brusc comutatorul S de pe pozitia a pe
pozitia b. Considerm acest moment ca fiind momentul 0 = t . Se va constata c
desi bateria cu tensiunea U a fost deconectat din circuit, totusi n circuit
continu s curg un curent, n acelasi sens, care la momentul 0 = t este chiar
R
U
I
m
= , dar care descreste n timp. Acest curent continu s curg n circuit prin
arcul electric care se formeaz ntre polii comutatorului S. Care este fenomenul
care mentine curentul n circuit? Pn la momentul 0 = t curentul fiind constant si
egal cu
m
I , variatia lui in timp era zero, adic 0 =
t
I
m
. La momentul 0 = t
curentul are tendinta s scad, deci 0
t
i
. Ca urmare n bobin se va
autoinduce o tensiune electromotoare
t
i
L e
= , cu polaritatea + la terminalul 2
al bobinei si (minus) la terminalul 1 (polarittile artate pe fig. 3.1 n paranteze).
Aceast tensiune autoindus va ncerca s mentin curentul n circuit, dar va
descreste n timp. Dup un anumit timp, teoretic infinit, dar practic dup 5 = t ,
curentul n circuit va scdea la zero.
Ecuatia curentului din circuit o vom deduce din ecuatia (3.1) n care se va pune
conditia U=0. Rezult:
- 7 -
t
i
L iR
+ = 0 (4.1)

Matematicienii au rezolvat aceast ecuatie n raport cu i si au obtinut solutia
dat de ecuatia (4.2), reprezentat grafic n Fig. 4.1:

t
m
t
e I e
R
U
i

= =
(4.2)

Fig. 4.1 Descresterea curentului ntr-un circuit R-L, la deconectarea de la
tensiune

Pentru
R
L
t = = din ecuatia (4.2) se obtine:

m
m m
I
I
e
I
i 37 . 0
71828 . 2
= = = (4.3)

Descrestera curentului n circuitul din Fig. 3.1, descris de ecuatia (4.2), este
artat n Fig. 4.1.
Din cele dou cazuri prezentate n Fig. 3.1, ct si din curbele prezentate n
figurile 3.2, 3.3, 3.4 si 4.1 se trage urmtoarea concluzie:

La momentul conectrii la surs a unui circuit care contine o bobin, 0 = t ,
curentul prin circuit este zero, n timp ce tensiunea la bornele bobinei este
20 20
40
60
80
100
0
%

d
i
n

c
u
r
e
n
t
u
l
m
a
x
i
m

I
m
t
R
U
I
m
=
37%

t
m
t
e I e
R
U
i

= =
i
R
L
=
5 = t

- 8 -
maxim. Dup un timp, teoretic infinit, dar practic dup 5 constante de timp
curentul atinge valoarea sa maxim,
m
I , ar tensiunea autoindus n bobin
devine zero.

Aceasta este proprietatea fundamental a bobinei. O bobin cu inductanta
L se opune variatiei curentului care o strbate. Curentul dintr-un circuit
care contine o bobin rmne n urma tensiunii de la bornele bobinei.

5. Conectarea unui circuit R-C la o tensiune continu;
ncrcarea condensatorului
Se consider circuitul din Fig. 5.1:

Fig. 5.1. Circuit R-C conectat la o tensiune continu

Se presupune c initial condensatorul este descrcat. La momentul 0 = t se
pune comutatorul S pe pozitia a. n acest fel circuitul R-C se conecteaz la
bateria cu tensiunea U. Chiar n momentul 0 = t miliampermetrul M1 din circuit
ne arat o valoare maxim a curentului prin circuit, care dup un timp scade la
zero. n timpul ncrcrii condensatorului (S pe pozitia a), tensiunea U a bateriei
este egal cu suma tensiunilor de pe rezistent si de pe condensator:

c c c R
u R i u u U + = + = (5.1)

Curentul de ncrcare al condensatorului este dat de variatia sarcinii q de pe
armturile condensatorului n unitatea de timp, adic:

t
u
C
t
u C
t
q
i
c c
c
=
) (
(5.2)

nlocuind expresia lui
c
i din ecuatia (5.2) n ecuatia (5.1) se obtine:

c
c
u
t
u
CR U +
= (5.3)

.
1 -
mA
M1
S
.
C
+
R
.
2
R
+
C
i
u
.
u
a
b
.
U
c

- 9 -
Solutia ecuatiei (5.3) n raport cu
c
u este dat de ecuatia (5.4) si reprezentat
grafic n Fig. 5.2:
) 1 (

t
c
e U u

=
(5.4)

Fig. 5.2. Curbele curentului si tensiunii la ncrcare a unui condensator

unde:
c
u = tensiunea la orice moment pe condensatorul C, [V];
U= tensiunea sursei care se va regsi dup un timp pe condensatorul C, [V]
20 20
40
60
80
100
0
%

d
i
n

c
u
r
e
n
t
u
l
m
a
x
i
m

I
m
t
R
U
I
m
=
37%
20 20
40
60
80
100
0
t
63.2%
c
u
c
i
U u
c
=
max .
%

d
i
n

U
) 1 (

t
c
e U u

=
RC =
RC =
5 = t
5 = t
t
m c
e I i

=

- 10 -
= t timpul scurs de la momentul conectrii circuitului la baterie, [s];
e =2.7182818, este baza logaritmilor naturali (sau numrul lui Euler);
RC = = constanta de timp a circuitului; produsl RC are dimensiune de timp si
este msurat n secunde [s], dac R este msurat n si C in farad [F].
Exemplu: R=1000 k, C=50 F . 50 10 50 1000000
6
= = =

F RC [s].

Curentul de ncrcare este dat de ecuatia (5.5) si reprezentat n Fig. 5.2:

t t
m c
e
R
U
e I i

= =
(5.5)

Ecuatiile (5.4) si (5.5), care descriu curbele de ncrcare ale condensatorului,
sunt reprezentate grafic n Fig. 5.2.

Att din curbele prezentate n Fig.5.2, ct si din ecuatiile (5.4) si (5.5) se vede c:

n momentul conectrii unui circuit, care contine un condensator, la
tensiunea U a sursei, 0 = t , curentul prin circuit este maxim,
m
I , si dup un
timp, teoretic infinit, dar practic dup 5 constante de timp, scade la
valoarea zero. Valoarea maxim a curentului din circuit este
R
U
I
m
= . n
momentul conectrii, 0 = t , tensiunea de la bornele condensatorului este
zero, iar dup un timp, teoretic infinit, dar practic dup 5 constante de timp,
creste la valoarea maxim, U u
c
=
max .
. Dup ce condensatorul s-a ncrcat,
curentul prin circuit nceteaz s mai curg, scade la zero.

Aceasta este proprietatea fundamental a condensatorului electric. Un
condensator electric se opune variatiei tensiunii la bornele sale prin
curentul pe care l absoarbe de la surs. Curentul ntr-un circuit cu un
condensator atinge valoarea maxim naintea tensiunii de la bornele
condensatorului, sau altfel spus, tensiunea de la bornele condensatorului
rmne n urma curentului din circuitul n care este conectat.

6. Deconectarea unui circuit R-C de la o tensiune continu;
descrcarea condensatorului
Dup un timp n care condensatorul din Fig. 5.1 se consider ncrcat, se
comut brusc comutatorul S de pe pozitia a pe pozitia b. Se vede c singura
surs din circuit este chiar condensatorul C, care n momentul 0 = t (comutarea
de pe pozitia a pe pozitia b) are chiar valoarea U a sursei. Anterior momentului
0 = t , curentul prin circuit era zero, condensatorul era ncrcat. La momentul
0 = t condensatorul va ncepe s se descarce, adic prin circuit va ncepe s
curg un curent
c
i , dar sensul acestui curent este invers ca la ncrcare, de
- 11 -
aceea n Fig. 6.1 curentul a fost reprezentat sub axa Ot . La momentul 0 = t
tensiunea pe condensator
c
u este maxim, egal cu tensiunea U a bateriei, dar
pe msur ce condensatorul se descarc aceast tensiune va scdea pn la
zero. Ecuatiile (6.1) si (6.2), de descrcare ale condensatorului sunt reprezentate
n Fig. 6.1.

Fig. 6.1 Curbele tensiunii si curentului la descrcarea unui condensator

t
c
Ue u

= (6.1)
20 20
40
60
80
100
0
%

d
i
n

c
u
r
e
n
t
u
l
m
a
x
i
m

-
I
m
t
37%
-20
-40
-60
-80
-100
0
t
c
u
c
i
U u
c
=
max .
%

d
i
n

U
RC =
RC =
5 = t
5 = t
t
m c
e I i

=
R
U
I
m
=
37%
t
c
Ue u

=

- 12 -
t
m c
e I i

=
(6.2)

7. Definitia radianului, viteza unghiular
Se consider un cerc de raz r. Se aleg dou puncte A si B astfel nct lungimea
arcului de cerc AB (arcul mic) s fie egal cu raza cercului r. n aceast situatie
mrimea unghiului la centru AOB, notat cu , se spune c este de un radian,
care se prescurteaz rad, vezi Fig. 7.1

Fig. 7.1 Definitia radianului

Cti radiani are tot unghiul de 360
0
din jurul punctului O? Se stie c lungimea
cercului este 2 r (unde ... 1415 . 3 = ). Pentru aflarea rspunsului se va mprti
lungimea cercului la raza r si se obtine:

Un unghi de 360
0
= (2 r/r)= 2 rad.

Viteza liniar medie se defineste ca spatiul parcurs n unitatea de timp, deci
formula vitezei medii este:

vt s = (7.1)

unde:

v= viteza medie, [m/s];
s= spatilul parcurs n intervalul de timp t , [m];
= t intervalul de timp n care s-a parcurs spatiul s, [s]

n acelasi mod se defineste si viteza unghiular medie. Se consider c n Fig.
7.1 raza OB a fost initial peste raza OA, si de la un moment, notat cu 0 = t ,
A
O
B
r
r

- 13 -
aceast raz ncepe s se miste n sens invers acelor de ceasornic, sau sens
trigonometric, (sensul artat de sgeat) cu o anumit vitez unghiular ,
descriid unghiul la centru AOB notat cu . Similar cu relatia (7.1) rezult c
unghiul la centru descris (parcurs) de raza rotitoarea OB n unitatea de timp
este:

t = (7.2)

unde:

= viteza unghiular medie, [rad/s];
= unghiul parcurs de raza rotitoare n intervalul de timp t , [rad], sau [grade]
= t intervalul de timp n care s-a parcurs unghiul , [s].

Se noteaz cu T intervalul de timp n care raza rotitoarea OB a parcurs un unghi
la centru de 360
0
sau de 2 radiani. Acest interval de timp se numeste
perioad.

n momentu n care timpul t din relatia (7.2) devine egal cu T, adic cu perioada,
atunci si unghiul devine egal cu 2 radiani. Se poate scrie:

T = 2 sau
2
1 2
T T
= = (7.3)

Se noteaz:

T
f
1
= (7.4)

unde:

= f frecventa, [1/s];
= T durata unei perioade n care se face o rotatie complet, [s]

Deci frecventa are dimensiunea 1/s, care se mai numeste hertz [Hz]. Se poate
scrie:

f
T T

2 2
1 2
= = = (22)

n cazul figurii 7.1, frecventa este de fapt numrul de rotatii complete pe care le
face raza OB ntr-o secund. Pentru o frecvent de 50 Hz nseamn c raza
rotitoare OB face 50 rotatii ntr-o secund, sau 3000 rotatii ntr-un minut.

- 14 -
8. Functiile sinus si cosinus

Fig. 8.1 Liniile sinusului si cosinusului
O O O
O O O
A
A
A
A
A
A
x x x
x x x
X
X X
X X
X
Y Y Y
Y Y Y
Y Y Y
Y Y Y

B B B
B B B
g) h) i)
j) k) l)

O
A
B O
A
A
A
A
A
O
O O O
B B
B B B
x x
x x x
X X X
X X X
Y
Y
Y Y
Y Y
X
Y
Y
Y
Y Y

Y
a) b) c)
d) e) f)
I II
III IV

- 15 -
n Fig. 8.1 sunt reprezentate dou axe de coordonate X-O-X si Y-O-Y,
perpendiculare una pe cealalt si care se intersecteaz n O. Din Fig. 8.1a se
vede c aceste axe mpart planul n patru cadrane, notate cu I, II, III si IV. Cu
centrul n O s-a desenat un cerc cu raza OA, care este egal cu unitatea,
1 = OA . Unghiul XOA s-a notat cu . S-a mai construit un triunghi dreptunghic
OAB. Se pune problema s se afle ct reprezint cele dou catete din ipotenuz,
cnd unghiul creste de la zero la 360
0
(sau de la zero la 2 radiani)? Pentru
aceasta s-au introdus dou notiuni: sin si cos , care se citesc sin de (sau
sinus de ) si cos de (sau cosinus de ).

n triunghiul AOB sin este egal cu cateta opus unghiului supra
(mprtit la) ipotenuz. Cateta opus unghiului este AB , iar ipotenuza este
OA, care este egal cu unitatea, 1 = OA . Conform definitiei se poate scrie:

AB
AB
OA
AB
= = =
1
sin (8.1)

Segmentul AB se mai numeste si linia sinusului.

S urmrim cum creste si cum scade linia sinusului (segmentul AB ), cnd
unghiul creste de la zero la 360
0
(sau de la zero la 2 radiani).
Se vede c atunci cnd 0 = , segmentul 0 = AB . Deci 0
1
0
0 sin = = .
n Fig. 8.1a, b, c se vede cu usurint c 1 = < OA AB

n cazul n care unghiul creste, segmentul AB creste si pentru
0
90 = (sau
4
= rad) segmentul AB se suprapune peste semiaxa O-Y, devine egal cu

segmentul OA si se poate scrie:

1 90 sin
0
= =
OA
OA
, sau dac unghiul este msurat n radiani, 1
4
sin = =
OA
OA
.

Dac unghiul creste n continuare de la 90
0
(
4
rad) pn la 180
0
( rad), cu
toate c el rmne n exteriorul triunghiului AOB, linia sinusului, care este tot
segmentul AB , va ncepe s scad din nou, dar va rmne deasupra axei X O
X , adic va rmne pozitiv.

Cnd
0
180 = ( = rad), segmentul AB devine din nou zero si se poate scrie:
0
1
0
180 sin
0
= = =
OA
AB
, sau 0 sin = .
- 16 -

Dac unghiul continu s creasc, segmentul AB va creste ca mrime, va fi
mai mic ca 1, dar va fi negativ, pentru c va fi sub axa X O X. Fig. 8.1g, h, i.
Cnd
0
270 = (sau
4
3
= rad) segmentul AB se suprapune peste semiaxa O-
Y, devine egal cu segmentul OA, dar pentru c este negativ (adic sub axa X
O X) va avea valoarea -1. Deci 1
1
1
270 sin
0
=
= (sau 1
4
3
sin =
).

Dac unghiul creste n continuare peste 270
0
, segmentul AB va descreste n
valoare absolut, adic va fi mai mic ca 1, dar va rmne negativ (sub axa X O
X). Cnd
0
360 = , ( 2 = ), segmentul AB devine din nou egal cu zero si
0
1
0
360 sin
0
= = (sau 0 2 sin = ).

Dac s-ar face msurtori ale segmentului AB pentru ct mai multe valori ale
unghiului , de la 0
0
la 360
0
(sau n radiani, de la 0 la 2 ), iar lungimea cercului
din Fig. 8.1 s-ar desfsura si s-ar aseza pe o dreapt, se va obtine un grafic ca
cel din figura 8.2a, dac este msurat n grade, sau Fig. 8.2b, dac unghiul
este msurat n radiani. Unind vrfurile acestor segmente se va obtine curba
functiei sin , Fig. 8.2c, d.

Dac unghiul va deveni mai mare ca 360
0
( 2 ), valorile segmentului AB , deci
ale functiei sin se vor repeta.

Revenim la Fig.8.1a.

n triunghiul AOB cos este egal cu cateta alturat unghiului supra
(mprtit la) ipotenuz. Cateta alturat unghiului este OB , iar ipotenuza
este OA, care este egal cu unitatea, 1 = OA . Conform definitiei se poate scrie:

OB
OB
OA
OB
= = =
1
cos (8.2)

Segmentul OB se mai numeste si linia cosinusului.

S urmrim cum creste si cum scade linia cosinusului (segmentul OB ), cnd
unghiul creste de la zero la 360
0
(sau de la zero la 2 radiani).
Se vede c atunci cnd 0 = segmentul 1 = = OA OB . Deci 1
1
1
0 cos = = .
Cnd unghiul va creste de la 0 si se va apropia de 90
0
segmentul OB va
scdea de la valoarea sa maxim 1 si se va apropia de zero.

- 17 -

Fig. 8.2 Functia sinus (sin )

Pentru
0
90 = , rezult 0
1
0
cos = = =
OA
OB
.
Dac unghiul va creste peste 90
0
(cadranul II), segmentul OB va creste din
nou ca mrime, dar pentru c se va situa n stnga punctului O de pe axa X-O-
X, se va considera negativ. Pentru
0
180 = ( = ) se observ c din nou OB
devine egal cu unitatea, dar fiind amplasat la stnga punctului O de pe axa X-O-
X, se consider negativ. Deci pentru
0
180 = ( = ) 1
1
1
cos =
= .
4
4
3
2
0
4
4
3
2
0
1 +
1
sin
1 +
1
sin
0
0
1 +
1
sin
1 +
1
sin
0
90
0
180
0
270
0
360
0
90
0
180
0
270
0
360
a) b)
c) d)

- 18 -
Dac unghiul va creste de la 180
0
si se va apropia de 270
0
(cadranul III),
atunci segmentul OB va descreste ca mrime (ca valoare absolut), dar va
rmne negativ. Pentru
0
270 = segmentul OB devine zero. Deci 0 270 cos
0
= .
Dac unghiul va creste peste 270
0
(cadranul IV) si se va apropia de 360
0
,
segmentul OB va deveni pozitiv (amplasat la dreapta punctului O pe axa X-O-
X), va creste din nou de la zero spre valoarea maxim 1, care are loc pentru
0
360 = . Deci 1
1
1
360 cos
0
= = .

Fig. 8.3 Functia cosinus (cos )

Dac s-ar face msurtori ale segmentului OB pentru ct mai multe valori ale
unghiului , de la 0
0
la 360
0
(sau n radiani, de la 0 la 2 ), iar lungimea cercului
din Fig. 8.1 s-ar desfsura si s-ar aseza pe o dreapt, se va obtine un grafic ca
cel din figura 8.3a, dac este msurat n grade, sau Fig. 8.3b, dac unghiul
4
4
3
2
4
4
3
2
0
1 +
1
cos
0
0
1 +
1
cos
1 +
1
cos
0
90
0
180
0
270
0
360
0
90
0
180
0
270
0
360
a) b)
c) d)
1 +
0
1 +
1
cos
1 +
- 19 -
este msurat n radiani. Unind vrfurile acestor segmente se va obtine curba
functiei cos , Fig. 8.3c, d. Cteva valori ale functiilor sinus si cosinus sunt date
n tabelul 8.1.

Tabelul 8.1

0
0

0
ra
d
Cadran
I
90
0

4

Cadran
II
180
0

Cadran
III
270
0

4
3

Cadran
IV
360
0

2
sin

0
1 sin <
0 sin >
1
1 sin <
0 sin >
0
0 sin <
1 sin >
-1
0 sin <
1 sin >
0
cos

1
1 cos <
0 cos >
0
0 cos <
1 cos >
-1
0 cos <
1 cos >
0
1 cos <
1 cos >
1

Fig.8.4 Curbele functiilor sinus si cosinus ntr-un singur grafic

Din Fig. 8.4 se vede c functia cos este decalat cu
4
nainte fat de functia

sin si se poate scrie:

)
4
sin( cos

+ = sau ) 90 sin( cos
0
+ = (8.3)

Functia cos este tot o functie sin , doar c este decalat nainte cu
4
radiani,
sau cu
0
90 nainte fat de functia sin .

4
4
3
2
0
1 +
1
sin
cos
cos
;
sin

- 20 -
Cu studiul functiilor sin si cos , ct si a altor functii se ocup o sectiune a
matematicii numit TRIGONOMETRIE. De aceea, functiile sin si cos se
numesc functii trigonemetrice. Mai sunt si alte functii trigonometrice, dintre care
se aminteste numai functia tangent de alfa:
cos
sin
tan = (8.4)

n zilele noastre, orice calculator de buzunar mai evoluat ne poate calcula
functiile trigonometrice sin , cos , tan , ct si alte functii trigonometrice.

9. Forta magnetic exercitat asupra unei sarcini electrice n
miscare
Asupra particulelor materiale care posed o sarcin electric q si care se misc
cu o vitez v , perpendicular pe liniile de fort ale unui cmp magnetic, avnd
densitatea de flux magnetic H B = , actioneaz o fort magnetic m F care este
perpendicular att pe viteza v , ct si pe densitatea de flux magnetic B , vezi
Fig. 9.1.

Fig. 9.1. Forta magnetic care actioneaz asupra particulelor materiale ncrcate
cu sarcin electric, aflate n miscare.

n Fig. 9.1 se presupune c sarcinile se misc orizontal ntr-un cmp magnetic,
ale crui linii de fort pornesc de la cel care priveste figura si intr perpendicular
n planul hrtiei (sau al ecranului calculatorului). Acest lucru este simbolizat de
un cerculet cu un semn x n interior, ca si cum ar fi urma unei sgeti eliberate
dintr-un arc, dinspre cititor spre planul hrtiei (sau al ecranului calculatorului). Se
--
xx
v
H B =
q
xx
v
H B =
q
+
q
+
v
v
m F
v
B
m F
v
B

- 21 -
vede c dac sarcina este pozitiv, sensul fortei magnetice este orientat n sus,
pe o directie vertical, iar dac sarcina este negativ, atunci forta magnetic este
tot pe directie vertical, dar orientat n jos. Sarcinile negative sau pozitive, dup
ce au fost deviate cu unghiul fat de directia initial si au iesit din cmpul
magnetic, se vor misca n continuare cu aceeasi viteza v , dar dup traiectoria
artat n figura 9.1.

O metod pentru determinarea orientrii fortei magnetice este artat n Fig.9.2.

Fig.9.2. Metod pentru determinarea directiei si sensului fortei magnetice

Mai nti se deseneaz vectorul vitez v , asa cum este el orientat n spatiu. La
vrful vectorului vitez v se plaseaz vectorul densittii de flux magnetic B ,
orientat la 90
0
fat de vectorul vitez, exact asa cum este el orientat n spatiu.
Dup desenarea celor doi vectori, se ncepe o excursie n lungul lor, de la
captul de nceput al vectorului vitez v si terminnd cu captul de sfrsit al
vectorului densittii de flux magnetic B . n acest fel s-a stabilit un sens de
parcurs, artat de curbele cu sgeat din Fig.9.2. n cazul unei particule
ncrcate cu o sarcin electric pozitiv, orientarea fortei magnetice este dat de
regula burghiului drept. Se roteste un burghiu cu filet dreapta n sensul artat
de curba cu sgeat la capt. Directia si sensul de deplasare al burghiului ne d
exact directia si sensul fortei magnetice. Pentru particule ncrcate cu sarcin
electric negativ, directia fortei magnetice este aceeasi ca n cazul unei sarcini
pozitive, dar sensu fortei magnetice este invers fat de sensul de naintare al
burghiului cu filet dreapta. Aceast regul, de stabilire a orientrii fortei
magnetice, se numeste regula burgiului drept. Din Fig. 9.2, se vede c forta
magnetic, n cele dou cazuri, este perpendicular att pe vectorul vitez, ct si
pe vectorul densittii de flux magnetic.

n Fig. 9.1 este dat relatia dintre densitatea de flux magnetic B si intensitatea
cmpului magnetic H :

H B = (9.1)

unde:
F
v
m
B
F
v
m
B
v
m
F
B
v
m
F
B

- 22 -

= B densitatea de flux magnetic, weber pe metru ptrat, [Wb/m
2
];
= permeabilitatea magnetic absolut a mediului n care se misc particula,
henry pe metru, [H/m];
= H intensitatea cmpului magnetic, amperi pe metru, [A/m];

Mrimea fortei magnetice este dat de relatia (9.2):

qvH H qv qvB F
m
= = = ) ( (9.2)

unde:

=
m
F mrimea (valoarea absolut) fortei magnetice, newton, [N];
= q sarcina electric a perticulei, pozitiv sau negativ, coulomb pe metru, [C/m];
= v mrimea (valoarea absolut) vitezei particulei, [m/s];

10. Tensiunea electromotoare indus ntr-un conductor care
se misc perpendicluar pe liniile de fort ale unui cmp
magnetic

Fig. 10.1 Un conductor care se misc perpendicular le liniile de fort magnetice

n Fig. 10.1 este reprezentat conductorul P-Q care se misc cu viteza v
perpendicular pe liniile fluxului magnetic cu densitatea B . Electronii liberi din
conductorul P-Q sunt uniform distribuiti pe toat lungimea conductorului. Asupra
fiecrui electron liber va actiona o fort magnetic m F , a crei orientare este
dat de regula burghiului drept, descris la paragraful 9. Conform acestei regului,
orientarea fortelor magnetice este n lungul conductorului, de la P la Q. n acest
fel, captul P al conductorului va rmne cu un deficit de electroni, n timp ce la
cptul Q se vor acumula electroni, obtinndu-se astfel o diferent de potential
ntre capetele conductorului P-Q. Ori de cte ori un conductor se misc ntr-
un cmp magnetic, tind perpendicular liniile de fort magnetice, n
conductor se induce o tensiune electromotoare. Aceasta este a doua
formulare a legii inductiei electromagnetice, descoperit de Faraday. Dac
P
Q
N
S
v
B

- 23 -
conductorul se misc paralel cu liniile de fort magnetice, atunci n conductor nu
se induce nici-o tensiune. Dac conductorul taie liniile magnetice dup o directie
oblic fat de liniile fluxului magnetic, tensiunea indus va fi mai mic dect n
cazul n care taie perpendicular liniile de flux magnetic.

11. Producerea tensiunii electrice alternative

Fig. 11.1 Cel mai simplu generator de tensiune electric alternativ

n Fig. 11.1 este reprezentat un cadru dreptunghiular confectionat dintr-un
conductor metalic, care se roteste n jurul axei cu o vitez unghiular medie .
Extremittile cadrului sunt conectate la dou inele metalice care se rotesc
simultan cu cadrul si care sunt n contact permanent cu periile colectoare P
1
si
P
2
. ntre periile colectoare este conectat un rezistor cu rezistenta R. Pozitia din
figur este pozitia de repaus, pozitie din care ncepe s se nvrteasc cadrul n
sensul artat de sgeat. Chiar la nceputul rotirii cadrului, cele dou
conductoare AB si CD, care compun cadrul, se misc aproape paralel cu liniile
de fort magnetice, tensiunile induse n ele fiind mici, dar opuse ca polaritate. Pe
msur ce unghiul t = se apropie de 90
0
, tensiunile induse n cele dou
conductoare vor creste, atingnd valoarea maxim cnd
0
90 = , moment n
care conductorul AB va fi exact n fata polului nord si condcutorul CD n fata
polului sud. Polarittile diferite ale tensiunilor induse se datoresc faptului c
vitezele liniare cu care se misc cele dou conductoare AB si CD sunt egale ca
mrime, dar sunt orientate n sensuri opuse, conductorul AB se misc n jos, iar
conductorul CD se misc n sus. Dac unghiul t = creste peste 90
0
, tensiunile
induse n cele dou conductoare vor ncepe s scad, dar si vor mentine
polarittile. Cnd
0
180 = tensiunea indus n cele dou conductoare va fi din
nou zero. La
0
180 = pozitia celor dou conductoare va fi invers celei artate
n Fig. 11.1, adic conductorul AB va fi jos si CD va fi sus. Dac se continu
rotirea cadrului, adic unghiul
0
180 > , conductorul CD va intra sub actiunea
polului nord, miscndu-se n jos, iar condcutorul AB va intra sub actiunea polului
sud si se va misca n sus. Tensiunile induse n cele dou conductoare vor ncepe
din nou s creasc, dar vor avea polaritti diferite ca n cazul n care unghiul a
t =
A
B
C
D
R
P1
P2
N
SS

- 24 -
fost cuprins ntre 0
0
si 180
0
. Cnd
0
270 = tensiunile induse n conductoare vor
fi din nou maxime, polarittile fiind inversate ca n cazul
0
90 = . Continund
rotatia, cadrul se va apropia de pozitia initial artat n Fg. 11.1 si pentru
0
360 = tensiunile induse n cele dou conductoare vor deveni din nou zero.
Reprezentarea grafic a tensiunii dintre cele dou perii colectoare n functie de
unghiul t = este artat n Fig. 11.2. Unghiul t = se numeste unghi de
faz.

Fig. 11.2 Forma tensiunii electromotoare indus n cadrul ABCD

Forma tensiunii induse n cadrul ABCD este artat n Fig. 11.2. Aceasta este o
form sinusoidal. Tensiunile electromotoere se noteaz de obicei cu litera e si
se scriu ca n ecuatia (11.1):

t E e sin
max
= (11.1)

unde:

= e valoarea momentan (instantanee) a tensiunii, [V];
=
max
E valoarea maxim a tensiunii, sau amplitudinea tensiunii, [V];
= = f 2 pulsatia tensiunii, [rad/s];
= f frecventa tensiunii, [1/s] sau [Hz];
= t timpul scurs de la momentul n care se face studiul tensiunii, [s].

n cazul n care tensiunea alternativ este produs ca n Fig. 11.1, este de
fapt viteza unghiular medie cu care se roteste cadrul ABCD. Radioamatorii
t
e
max
E +
max
E
4
4
3
2
[V]
[rad]
0

- 25 -
produc tensiuni alternative cu diverse oscilatoare. n aceast situatie nu este nici-
o pies n miscare si este mai nimerit ca s fie numit pulsatia tensiunii, dar
se msoar tot n rad/s.

n ecuatia (11.1) valoarea functiei t sin este cuprins ntre -1 si +1, vezi
paragraful 8. Rezult c valorile tensiunii alternative vor fi cuprinse ntre
max
E si
max
E + , asa cum se vede n Fig.11.2.

n general, valoarea momentan tensiunii electromotoare a unui generator se
noteaz cu litera e , care este de fapt tensiunea la bornele generatorului cnd
generatorul este n gol, adic nu are nici-o sarcin legat la borne. Pentru
mentionarea tensiunii momentane de la bornele unui generator, n situatia n
care generatorul este n sarcin, se utilizeaz litera u .

Fig. 11.3 Grafic pentru definitia frecventei

Din Fig. 11.3 se poate vedea c frecventa este numrul de cicluri (oscilatii)
complete care au loc ntr-un interval de o secund. Frecventa se msoar n
[1/s], unitate de msur numit hertz, [Hz].

n Fig. 11.4 este artat tensiunea alternativ sinusoidal de la bornele unui
generator, t U u
m
sin = , unde
m
U este valoarea maxim sau amplitudinea
tensiunii alternative u . Se vede c aceast tensiune are la anumite momente
valoarea zero, la alte momente tensiunea este maxim pozitiv, la alte momente
este maxim negativ, iar la alte momente este ntre valorile
m
U si
m
U + . Care
este valoarea pe care o indic un voltmetru care este conectat la bornele
generatorului? Dac nu s-ar lua anumite msuri constructive atunci, acul
(indicatorul) unui voltmetru analogic care are indicatia de zero volt la mijlocul
scalei, ar oscila ntre
m
U si
m
U + trecnd si prin valoarea zero. Totusi noi stim
c tensiunea de la prizele din locuintele noastre este de 220 V. Care este
aceast valoare?
0
t
u
1 s

- 26 -
Ca s se rspund la aceast ntrebare se consider un resou care are
rezistenta electric R si care este alimentat pe rnd, odat cu o tensiune
alternativ t U u
m
sin = si alt dat cu o tensiune continu U . Intervalul de timp
n care se alimenteaz resoul de la tensiunea alternativ este este egal cu
intervalul de timp n care resoul se alimenteaz de la tensiunea continu si l
notm cu t . Se pune problema aflrii acelei valori a tensiunii continue U care
aplicat la bornele resoului, acesta s produc aceeasi cantitate de cldur Q ca
si n cazul n care ar fi aplicat tensiunea alternativ t U u
m
sin = , n acelasi
interval de timp t . Se doreste deci s se gseasc o valoare a unei tensiuni
continue care s echivaleze din punct de vedere termic tensiunea alternativ.
Valoarea tensiunii continue care aplicat unui rezistor R, pentru un interval
de timp t , ar produce aceeasi cantitate de cldur Q ca si n cazul n care
rezistorului i s-ar aplica o tensiune alternativ, de forma t U u
m
sin = ,
pentru acelasi interval de timp t , se numeste valoarea efectiv a tensiunii
alternative. n cazul tensiunilor sinusoidale alternative valoarea tensiunii efective
se noteaz cu litera U si este dat de relatia (11.2):

2
m
U
U = (11.2)

unde
m
U este valoarea maxim sau amplitudinea tensiunii alternative.

Fig. 11.4. Definitia valorii efective a unei tensiuni alternative

0
t
2

2
3
2
m
U
t U u
m
sin =
u
2
m
U
U =
m
U
= t unghiul de faz

- 27 -
n Fig. 11.4 este artat tensiunea alternativ t U u
m
sin = ct si valoarea
efectiv a sa, U . Tensiunea de la prizele din locuintele noastre se poate scrie ca:
) 50 14 . 3 2 sin( 311 t u = . Voltmetrele pentru msurarea tensiunilor alternative,
ca si ampermetrele pentru msurarea curentilor alternativi, sunt construite astfel
nct s indice (arate) valoarile efective ale tensiunilor alternative, sau ale
curentilor alternativi. Dac valoarea efectiv a tensiunii de la prizele din locuintele
noastre este 220 V, atunci valoarea maxim a aceleasi tensiuni etse
311 2 220 = V (+311 V sau -311 V).

12. Rezistenta electric n curent alternativ
12.1 Circuit electric format dintr-o rezistent pur ohmic conectat la o
tensiune alternativ

Fig. 12.1 Rezistent pur n circuit de curent alternativ

n Fig. 12.1a este artat o rezistent pur R conectat la o surs de tensiune
alternativ cu valoarea efectiv U . Valoarea efectiv a curentului prin circuit este
I . O rezistent ohmic pur este un rezistor care are numai rezistent ohmic si
nu are inductant sau capacitti parazite.
n Fig. 12.1b este artat forma tensiunii alternative a sursei, t U u
m
sin = . Fie i
valoarea instantanee a curentului electric prin circuit. Evident c tensiunea
aplicat u trebuie s nving doar cderea de tensiune pe rezistenta R. Se poate
scrie:

i R u = sau i R t U
m
= sin , apoi:

t
R
U
i
m
sin = (12.1.1)
0
t
2

2
3
2
m
I
m
I
m
U
m
U
0
t U u
m
sin =
a) Schema circ. b) Forma tensiunii si a curentului c) diagrama fazorial
U
R
I
i u;
t I i
m
sin =
m
U
m
I

- 28 -

Din ecuatia (12.1.1) si din Fig. 12.1b se observ c si curentul prin circuit este de
form sinusoidal. Valoarea curentului este maxim atunci cnd 1 sin = t .
Rezult:

R
U
I
m
m
= (12.1.2)

Cu notatia din relatia (12.1.2) ecuatia (12.1.1) a curentului devine:

t I i
m
sin = (12.1.3)

Comaprnd ecuatia tensiunii, t U u
m
sin = , cu ecuatia curentului t I i
m
sin = ,
constatm c tensiunea si curentul sunt n faz, pentru c au acelasi
argument t al functiei sinus. Acest lucru a fost reprezentat grafic n Fig. 12.1b.
Se vede c atunci cnd tensiunea este zero si curentul este tot zero, atunci cnd
tensiunea este maxim si pozitiv si curentul este maxim si pozitiv, cnd
tensiunea este maxim negativ si curentul este maxim si negativ. Din acest
motiv se spune c tensiunea si curentul sunt n faz.
n Fig.12.1c a fost reprezentat diagrama fazorial a tensiunilor si curentilor din
circuitul artat n Fig. 12.1a, pentru momentul 0 = t . De fapt au fost reprezentati
doi vectori, unul care reprezint tensiunea maxim
m
U si altul care reprezint
valoarea maxim a curentului
m
I , vectori care se rotesc n jurul punctului O cu
aceeasi vitez unghiular constanta . Pentru faptul c acesti vectori arat
unghiul de faz dintre tensiune si curent, ei se numesc fazori. n Fig. 12.1c
unghiul de faz dintre
m
U si
m
I este zero, pentru acest lucru spunem c
tensiunea si curentul din circuitul analizat sunt n faz.
Pentru aflarea valorilor momentane ale tensiunii si curentului din circuitul artat
n Fig. 12.1a se va face proiectia celor doi fazori din fig. 12.1c pe o ax vertical
care trece prin punctul O. Lungimile proiectiilor respective, la sacara de
reprezentare aleas, vor fi valorile momentane (instantanee) ale tensiunii si
curentului.

Fig. 12.2. Conventia pentru tensiuni si curenti pozitivi

U
I
U
I
2 2
+
.
.
+
1
.
1
R
-
-
R
.
a) b)

- 29 -
Pentru desenarea fazorilor, ct si pentru trasarea curbelor tensiunii si curentului
din Fig. 12.1b, c s-au ales scri de reprezentare att pentru tensiune ct si
pentru curent. De exemplu, pentru a reprezenta 100 V se foloseste un segment
de 1 cm, iar pentru a reprezenta un curent de 1 ampere se foloseste un segment
de 0.5 cm.

Am vorbit de tensiune pozitiv si negativ, si de curent pozitiv si negativ. Acest
lucru este rezultatul unei conventii, vezi Fig.12.2. Atta timp ct borna 1 a
generatorului din Fig. 12.2 este pozitiv si borna 2 este negativ, spunem c
tensiunea generatorului este pozitiv si n aceat situatie curentul prin circuit se
consider tot pozitiv, Fig. 12.2a. n cazul n care borna 2 este pozitiv si borna 1
negativ, se consider c tensiunea este negativ, iar curentul prin circuit este
invers ca n cazul precedent si se consider a fi negativ, Fig. 12.2b.

Valorile efective ale tensiunii si curentului din circuitul artat n Fig. 12.1.1a sunt:

2
m
U
U = si
2
m
I
I = (12.1.4)

12.2 Puterea ntr-un circuit rezistiv

Fig. 12.3. Puterea instantanee ntr-un circuit rezistiv

Puterea consumat n circuitul din Fig. 12.1a este egal cu produsul dintre
valorile momentane (instantanee) ale tensiunii si curentului, se noteaz cu
litera mic p si este numit puterea momentan sau putere instantanee.
2
(o perioad)
t
, u
, i
p
u
i
p
(T)
o
) 2 / (T

- 30 -

t I U t I t U i u p
m m m m

2
sin sin sin = = = (12.2.1)

Fig.12.4. Cele dou componente ale puterii momentane ntr-un circuit rezistiv,
format dintr-o rezistent alimentat de la o tensiune alternativ

n Fig. 12.3 sunt reprezentate cu linii punctate curbele tensiunii si curentului prin
circuitul rezistiv, reprezentat n Fig. 12.1a, si cu linie continu curba p a puterii
momentane n acelasi circuit, pe durata unei perioade T . Se observ c curba p
a puterii momentane este pozitiv pe toat durata perioadei T , aceast curb
este permanent deasupra axei orizontale O - t . Pe prima jumtate de perioad,
cnd tensiunea si curentul sunt pozitive, produsul lor este tot pozitiv. Pe a doua
jumtate de perioad, att tensiunea ct si curenul sunt negative, dar produsl lor
UI P =
T
T
t I U 2 cos
A B C D E
O
O
F
G
++
++
--
--
--
t I U 2 cos
UI P =
P
P
P
t
t

- 31 -
este tot pozitiv. Din acest motiv curba puterii momentane este pozitiv pe toat
durata T unei perioade, aceast curb nu coboar sub axa orizontal O - t . Se
mai observ c aceeasi curb a puterii momentane p are o frecvent dubl
dect a curentului si tensiunii.

Prin definitie, puterea este energia consumat n unitatea de timp. Energia
consumat de rezistorul cu rezistenta R este transformat integral n
cldur. De aceea se spune c, rezistorul se opune curgerii curentului, dar
n acelasi timp disip energia. Rezistorul cu rezistenta R este un element
de circuit disipativ. Din Fig. 12.3 se observ c puterea consumat n rezistorul
cu rezistenta R nu este consumat n mod constant, ci este consumat n mod
pulsatoriu, cu o frecvent dubl dect a tensiunii si curentului din circuit. De
aceea spunem c puterea momentan consumat ntr-un circuit rezistiv este
pulsatorie. Acest lucru se va vedea n continuare dup cteva transformri
matematice ale ecuatiei (12.2.1).

n matematic se demonstreaz c
2
2 cos 1
sin
2
t
t

= . Ecuatia (12.2.1) devine:

) 2 cos 1 (
2 2
2 cos 1
t
I U t
I U p
m m
m m

= (12.2.2)

Tinnd cont de expresiile valorilor efective ale curentului si tensiunii, prezentate
n ecuatiile (12.1.4) si de faptul c 2 2 2 = , ecuatia (12.2.2) devine:

t UI UI t UI t
I U
p
m m
2 cos ) 2 cos 1 ( ) 2 cos 1 (
2 2
= = = (12.2.3)

Analiznd ecuatia (12.2.3) se vede c puterea momentan are dou
componente, una constant n timp, egal cu UI , notat cu P , si alta variabil n
timp, egal cu t UI 2 cos . Cele dou componente ale puterii momentane sunt
artate n figura 12.4. Dac se adun grafic curbele celor dou componente,
UI P = si t UI 2 cos , prezentate n Fig. 12.4, se va obtine curba p a puterii
momentane artat n Fig.12.3.

Din ecuatia (12.2.3) se vede c frecventa puterii momentane este dubl dect a
tensiunii si curentului, pentru c argumentul functiei cosinus este t 2 . Se poate
scrie: ) 2 ( 2 ) 2 ( 2 2 f f t = = , de unde se vede c frecvente este f 2 .

Dac n circuitul din Fig. 12.1a s-ar monta un watmetru pentru msurarea puterii
consumate n circuit, si dac nu s-ar lua anumite msuri constructive asupra
watmetrului, acel watmetru nu ar sti ce valoare a puterii s indice, pentru c
puterea consumat este pulsatorie. De aceea watmetrele sunt construite ca s
arate puterea medie pe o perioad care se consum n circuitul respectiv.
Deasemenea, cnd se vorbeste n general despre puterea consumat ntr-un
- 32 -
circuit alimentat cu tensiune alternativ, se ntelege c este vorba de puterea
medie pe o perioad.
Pentru aflarea puterii medii pe o perioad, consumat de circuitul rezistiv
analizat, vom folosi Fig. 12.4. Se vede c valoarea medie pe o perioad a
componentei variabile n timp t UI 2 cos este zero. ntradevr, alternanta
pozitiv cuprins ntre punctele A si B este anulat de alternanta negativ dintre
punctele B si C, iar alternanta pozitiv dintre punctele C si D este anulat de
suma celor dou jumtti de alternate negative cuprinse ntre punctele O si A, si
D si E. Rezult c valoarea medie pe durata perioadei T a componentei variabile
n timp t UI 2 cos este nul. Analiznd cealalt component a puterii se vede
c aceasta este constant pe durata perioadei T , iar valoarea medie a ei este
egal cu ea nssi UI P = . Deci:

Puterea medie pe o perioad consumat ntr-un circuit rezisitv, care este
numit si putere activ, este dat de relatia:

UI P = (12.2.4)

Fig.12.5. Puterea medie pe o perioad

unde:
= P puterea medie pe o perioad consumat ntr-un circuit rezistiv, [W];
= U valoarea efectiv a tensiunii alternative care alimenteaz circuitul, [V];
= I valoarea efectiv a curentului alternativ din circuitul rezistiv, [A].

Pentru circuitul din Fig.12.1a se mai poate scrie:

RI U = ;
R
U
I = ;
2
(o perioad)
t
p
p
(T)
O
A B C
P
P 2
D E F
G
UI P =

- 33 -
Ecuatia (12.2.4) devine:

2
2
RI
R
U
UI P = = = (12.2.5)

n Fig. 12.5 este reprezentat curba p a puterii momentane si curba (dreapta) P
a puterii medii pe o perioad. Puterea medie consumat de circuitul rezistiv pe
durata unei perioade T este proportional cu aria cuprins ntre axa orizontal
t O si curba p a puterii momentane. Aceast arie este egal cu aria
dreptunghiului OAFG. ntradevr, aria vrfului de sinusoid cuprins ntre
punctele B si C este egal cu aria prtii de sinusoid cuprins ntre punctele C si
D, iar aria vrfului de sinusoid cuprins ntre punctele D si E este egal cu
suma ariilor jumttilor de sinusoid cuprinse ntre punctele A si B si E si F.
Rezistorul cu rezistenta R va produce aceeasi cantitate de cldur Q pe durata
T a unei perioade, fie c puterea consumat este pulsatorie, asa cum arat
curba p a puterii momentane, fie c puterea consumat este constant, asa
cum arat dreapta P a puterii medii pe o perioad. Din Fig. 12.5 se observ c
puterea momentan p oscileaz n jurul puterii medii pe o perioad, P .
Valoarea maxim a puterii momentane este P 2 , iar valoarea minim este zero.

Exemplu de numericl: O tensiune sinusoidal cu valoarea maxim (amplitudinea)
141.42 V este aplicat unui circuit rezistiv n care rezistenta este 50 . S se
afle puterea disipat n acel circuit.

Solutie: 42 . 141 =
m
U V; 100
4142 . 1
42 . 141
2
42 . 141
= = = U V; 2
50
100
= = =
R
U
I A

200 2 100 = = = UI P W; 200
50
10000
50
100
2 2
= = = =
R
U
P W;
200 2 50
2 2
= = = RI P W

13 Bobina n curent alternativ
13.1 Circuit electric format dintr-o inductant pur conectat la o tensiune
alternativ
Printr-o inductant pur se ntelege o bobin (inductor) a crei rezistent
ohmic este nul, 0 = R . Rezult c si pierderile n bobin sunt nule, 0
2
= RI . O
astfel de bobin nu exist n realitate, dar n anumite situatii rezistenta ohmic a
bobinei se poate neglija. Dac rezistenta bobinei nu se poate neglija, atunci
reprezentarea ei n schemele electrice se face printr-o inductan, presupus fr
rezistent, n serie cu o rezistent care este egal cu rezistenta bobinei.

n paragrafele 3 si 4 s-a vzut c, prezenta unei bobine ntr-un circuit de curent
continuu se opune variaitiei curentului prin bobin, fenomen cauzat de tensiunea
electromotoare autoindus n bobin.
- 34 -
n cazul unui circuit care contin o bobin (inductor), care are numai inductant,
alimentat cu tensiune alternativ, fenomenele sunt identice. Atunci cnd
tensiunea de alimentare creste de la zero la valoarea maxim pozitiv, fortnd
aparitia unui curent care are tendinta s creasc, n bobin se autoinduce o
t.e.m. care se va opune cresterii curentului n circuit. Atunci cnd tensiunea de
alimentare ncepe s scad de la valoarea maxim pozitiv spre zero, curentul
absorbit de la surs are tendinta s scad, dar t.e.m. autoindus se va opune
scderii curentului din circuit. Fenomenele se petrec asemntor si cnd
tensiunea de alimentare creste de la zero la valoarea maxim negativ, sau cnd
descreste de la valoarea maxim negativ la zero.
Pentru c n curent alternativ polaritatea generatorului se schimb periodic,
curentul dintr-un circuit care contine numai o inductant pur va rmne n
permanent n urma tensiunii de alimentare cu un sfert de perioad, vezi Fig.
13.1.

Fig. 13.1. Inductant pur n circuit de curent alternativ

n Fig. 13.1a este artat un generator de tensiune alternativ, cu valoarea
efectiv U , care alimenteaz o inductant pur (o bobin fr rezistent) cu
valoarea L . n Fig. 13.1b sunt reprezentate: tensiunea alternativ u a sursei,
curentul alternativ i din circuit si tensiunea electromotoare
L
e autoindus n
bobin. Se observ c t.e.m. autoindus n bobin,
L
e , se opune n orice
moment tensiunii de alimentare. Se mai observ, deasemenea, c pentru 0 = t ,
tensiunea sursei are valoarea zero, dar curentul atinge valoarea zero dup 2 /
radiani, adic dup un sfert de perioad, 4 / T , moment n care tensiunea atinge
valoarea maxim pozitiv. Cnd tensiunea devine zero, curentul atinge valoarea
maxim pozitiv, exact dup 2 / radiani, sau dup un sfert de perioad, 4 / T ,
de la valoarea maxim a tensiunii. Rezult c:

L
0
t
2

2
3
2
m
I
m
U
m
U
t U u
m
sin =
)
2
sin(

= t I i
m
0
U
I
a) Schema circ. b) Forma tensiunii si a curentului
L
e
m
U
m
I
m
I

- 35 -
ntr-un circuit de curent alternativ, n care este doar o inductant pur,
curenul prin circuit este defazat cu 2 / radiani (90
0
), sau cu un sfert de
perioad 4 / T , n urma tensiunii aplicate circuitului.

Acest lucru se vede mai bine n Fig. 13.1c, care a fost desenat pentru 0 = t . n
pozitia din figur, proiectia celor doi vectori pe o ax vertical care ar trece prin
punctul O, ar arta c tensiunea momentan este zero, n timp ce curentul este
maxim dar negativ, adic curge n sens invers, opunndu-se cresterii curentului
prin circuit.

Recapitulnd, se poate spune c ori de cte ori o tensiune alternativ este
aplicat unei inductante pure, n bobin se autoinduce o tensiune contra
electromotoare care se opune n orice moment cresterii sau scderii curentului
din circuit. Pentru c circuitul este presupus fr rezistent ohmic, tensiunea
aplicat trebuie s nving numai tensiunea electromotoare autoindus.
Cum tensiunea sursei t U u
m
sin = este totdeauna opus tensiunii autoinduse
t
i
L e
L
= , se poate scrie:

t
i
L
t
i
L t U
m
= ) ( sin (13.1.1)

Matematicienii au rezolvat ecuatia (13.1.1) n raport cu curentul i si au obtinut:

|
\
|
= |
\
|
=
2
sin
2
sin

t
X
U
t
L
U
i
L
m m
(13.1.2)

unde s-a fcut notatia
L
X L = .
Valoarea maxim a curentului se obtine atunci cnd 1
2
sin = |
\
|

t . n aceast
situatie valoarea maxim a curentului devine:

L
U
I
m
m
= (13.1.3)

Cu aceast notatie, ecuatia (13.1.2) devine:

|
\
|
=
2
sin

t I i
m
(13.1.4)

Faptul c n circuitul analizat curentul rmne n urma tensiunii aplicate se vede
si din ecuatia (13.1.4), unde argumentul functiei sinus este
2
t , n timp ce
- 36 -
tensiunea aplicat are ecuatia t U u
m
sin = , unde argumentul functiei sinus este
doar t . Pentru 0 = t , 1 )
2
0 sin( =

si 0 0 sin =

Din ecuatia (13.1.2) se vede c L joac rolul unei rezistente. Acest termen
este numit reactanta inductiv a bobinei, este notat cu
L
X si este msurat n
ohm [ ], dac L se msoar n henry [H] si n radiani pe secund, [rad/s].

ntr-un circuit format dintr-o inductant pur, alimentat la o tensiune
alternativ, curentul este limitat numai de reactanta inductiv a bobinei.

f L X
L
2 = = (13.1.5)

Din ecuatia (13.1.5) se vede c reactanta inductiv este direct proportional cu
frecventa tensiunii aplicate. Cu ct frecventa tensiunii aplicate este mai mare, cu
att reactanta inductiv a unei bobine este mai mare, si invers. Dac frecventa
este zero, adic circuitul este alimentat n curent continuu, reactanta inductiv a
bobinei devine zero.

Cu alte cuvinte, ntr-un circuit de curent alternativ, care contine o bobin
(inductant), schimbarea mrimii si sensului curentului prin circuit d
nastere la o tensiune electromotoare autoindus care se opune curgerii
curentului. Efectul de opozitie asupra curgerii curentului este numit
reactant inductiv, are simbolul
L
X si este msurat n ohm.

Exemplu: O tensiune de 220 V, 50 Hz este aplicat unei bobine cu inductanta
0.22 H. S se afle curentul din circuit.
Solutie: 115 . 69 22 . 0 50 14 . 3 2 2 = = = fL X
L

18 . 3
115 . 69
220
= = =
L
X
U
I A

13.2 Puterea ntr-un circuit cu inductant pur
ntr-un circuit cu inductant pur, ca cel din Fig. 13.1a, puterea momentan
consumat de circuit este dat tot de produsul dintre tensiune si curent, adic
ui p = . nlocuid n formula p puterii momentane, tensiunea momentan u si
curentul momentan i , se obtine:

|
\
|
= |
\
|
= =
2
sin sin ]
2
sin [ ) sin (

t t I U t I t U ui p
m m m m
(13.2.1)

Matematica demonstreaz c:

- 37 -
2
2 sin
2
sin sin
t
t t

= |
\
|
(13.2.2)


) 2 sin ( ) 2 sin (
2 2
t I U t
I U
p
m m
= = (13.2.3)

Fig. 13.2. Puterea ntr-un circuit cu inductant pur, alimentat cu tensiune
alternativ

Ecuatia (13.2.3) a puterii momentane ntr-un circuit cu inductant pur este
reprezentat grafic n Fig. 13.2a. Curba puterii momentane are o frecvent dubl
dect a tensiunii si curentului. Pe primul sfert de perioad, adic de la 0 la 2 /
(sau de la 0 la 4 / T ), tensiunea este pozitiv si curentul este negativ, de aceea
produsul lor este negativ. De la 2 / la (sau de la 4 / T la 2 / T ), att tensiunea
ct si curentul sunt pozitive si de aceea produsul lor este pozitiv. De la la
2 / 3 (de la 2 / T la 4 / 3T ) tensiunea este negativ si curentul pozitiv, deci
produsul lor este negativ. De la 2 / 3 la 2 (de la 4 / 3T la T ) att tensiunea ct
si curentul sunt negative, deci produsul lor este pozitiv. n Fig. 13.2b este artat
numai curba puterii momentane. Puterea medie pe o perioad este proportional
cu aria cuprins ntre axa orizontal t O si curba puterii momentane. Se vede
c, sunt dou arii negative, si dou arii pozitive, care se anuleaz reciproc pe
durata unei perioade. Rezult c:

t
2

2
3 2
u
i p i u ; ;
ui p =
0
t
2

2
3 2
p
ui p =
++ ++
-- --
a) b)
0

- 38 -
Puterea medie pe o perioad consumat de un circuit format numai dintr-o
inductant pur, alimentat la o tensiune alternativ, este zero, 0 = P .

Puterea momentan are intervale de timp n care este pozitiv si intervale
de timp n care este negativ. n acele intervale de timp n care puterea este
pozitiv, ea este absorbit de inductant de la surs, iar n momentele n
care este negativ, puterea este returnat sursei. n momentele n care
puterea momentan este pozitiv, energia absorbit de la surs este
nmagazinat n cmpul magnetic al bobinei. n momentele n care
puterea momentan este negativ, cmpul magnetic al bobinei colapseaz
si energia nmagazinat n cmpul magnetic al bobinei este returnat
sursei. Din aceast cauz, n decurs de o perioad energia consumat de la
surs, deci si puterea medie pe o perioad, este nul. Bobina nu disip
energie, energia nmagazinat n cmpul magnetic al bobinei NU este
transformat n cldur, ca n cazul unui rezistor. Aceast difernet dintre
un rezistor si o bobin a condus la denumirea de reactant inductiv
pentru a descrie faptul c o bobin se opune curgerii curentului dar nu
disip energie.

14. Condensatorul n alternativ
14.1 Circuit electric format dintr-o capacitiate pur conectat la o tensiune
alternativ

Fig. 14.1 Capacitate pur ntr-un circuit de curent alternativ

Printr-o capacitate pur se ntelege un condensator care are numai capacitate,
far s aib rezistent de pierderi ntre cele dou armturi, sau altfel spus,
rezistenta dintre armturi s fie infinit de mare. n acest caz nu va exista un
curent de pierderi ntre cele dou armturi, deci nu vor fi pierderi de energie sub
forma
2
RI , deoarece 0 = I .

C U
I
0
2

2
3
2
m
I
m
U
m
U
t U u
m
sin =
i u;
2
0
a) Schema circ. b) Forma tensiunii si a curentului c) diagrama fazorial
m
U
m
I
m
I
t
)
2
sin(

+ = t I i
m

- 39 -
n paragrafele 5 si 6 s-a vzut c ntr-un circuit care contine un condensator,
alimentat la o tensiune continu, exist curent n circuit doar pe durata ncrcrii
sau a descrcrii condensatorului, durat care este foarte mic, RC 5 = . n
restul timpului curentul prin circuit este zero si de aceea se poate spune c un
condensator se opune cu o rezistent infinit de mare curgerii curentului continuu
prin circuit.

n Fig. 14.1a s-a reprezentat un condensator, care are numai capacitate,
alimentat la o tensiune alternativ. Deosebirea dintre o surs de tensiune
continu si una alternativ este c sursa alternativ si schimb n mod periodic
polaritatea, vezi Fig. 12.1.2. Din aceast cauz, ntr-un circuit cu condensator
alimentat la tensiune alternativ, ca cel din Fig. 14.1a, va exista tot timpul un
curent care s ncarece sau s descarce condensatorul. Curentul NU trece
prin spatiul dintre armturile condensatorului, curentul pleac de la surs
spre condensator, pn cnd condensatorul se ncarc, apoi cnd sursa si
schimb polaritatea, condensatorul se descarc si se ncarc cu polaritate
invers.

Cu ct capacitatea condensatorului este mai mare, cu att curentul din circuit,
pentru ncrcarea si descrcarea condensatorului, va fi mai mare si invers, cu ct
capacitatea condensatorului este mai mic, cu att curentul din circuit, pentru
ncrcarea si descrcarea condensatorului, va fi mai mic. Putem spune astfel c,
un condensator opune o rezistent curentului prin circuit, n functie de mrimea
capacittii sale, dar nu consum energie, spre deosebire de un rezistor care se
opune curgerii curentului prin circuit, dar consum si energie. Datorit acestei
deosebiri dintre un condensator si un rezistor, pentru opozitia pe care
condensatorul o ofer n n calea curgerii curentului electric nu s-a mai folosit
termenul de rezistent, ci s-a folosit termenul de reactant capacitiv.

Asa cum s-a vzut n paragrafele 5 si 6, curentul ntr-un circuit cu condensator
atinge valoarea maxim naintea tensiunii de la bornele condensatorului, sau
altfel spus, tensiunea de la bornele condensatorului rmne n urma curentului
din circuitul n care este conectat. Pentru curent alternativ, acest lucru este
ilustrat n Fig. 14.1b. n momentul n care tensiunea n circuit ncepe s creasc,
curentul de ncrcare al condensatorului este maxim. Cnd tensiunea a devenit
maxim, curentul din circuit a devenit zero, momentul 2 / , sau 4 / T si asa mai
departe. Rezult c:

ntr-un circuit cu condensator, alimentat la o tensiune alternativ, curentul
din circuit este defazat naintea tensiunii aplicat circuitului cu 2 / radiani
(90
0
), sau cu 4 / T .

Acest lucru rezult si matematic. Se stie c definitia capacittii C a unui
condensator este dat de raportul dintre sarcina electric q acumulat pe
armturile condensatorului si tensiunea u de la bornele condensatorului:

- 40 -
u
q
C = Cu q = (14.1.1)

Dar t U u
m
sin = . Rezult t U C q
m
sin =

Curentului electric este definit ca variatia sarcinii electrice din circuit n unitatea
de timp. Rezult:

( ) ( )
t
t
CU
t
t CU
t
q
i
m
m
=
sin sin
(14.1.2)

Matematicienii au demonstrat c:

( )
|
\
|
+ =
2
sin
sin

t
t
t
(14.1.3)

n acest caz, relatia (14.1.2) pentru curent, devine:

|
\
|
+ = |
\
|
+ =
2
sin
1
2
sin

t
C
U
t CU i
m
m
(14.1.4)

Se face notatia:

C
X
C
=
1
(14.1.5)

Relatia (14.1.4) pentru curent, devine:

|
\
|
+ =
2
sin

t
X
U
i
C
m
(14.1.6)

Factorul
C
X joac rol de rezistent n circuitul cu condensator, se numeste
reactant capacitiv, este msurat n ohm [ ], dac se msoar n [rad/s]
si C n farad, [F].

Din expresia (14.1.6) se vede c valoarea curentului este maxim dac
|
\
|
+
2
sin

t devine unitar. Rezult:

C
m m
m
X
U
C
U
I = =
1
(14.1.7)
- 41 -

Ecuatia (14.1.6) pentru curent, devine:

|
\
|
+ =
2
sin

t I i
m
(14.1.8)

Din cele de mai sus rezumm ecuatiile tensiunii de alimentare si a curentului din
circuit:

t U u
m
sin =
|
\
|
+ =
2
sin

t I i
m
(14.1.9)

Faptul c n circuitul analizat curentul atinge valoarea maxim naintea tensiunii
aplicate se vede si din ecuatia (14.1.9), unde pentru curent, argumentul functiei
sinus este
2
+ t , n timp ce pentru tensiunea aplicat argumentul functiei sinus

este doar t . Pentru 0 = t , 1
2
sin )
2
0 sin( = = +

si 0 0 sin = . Acest lucru se
vede si din figurile 14.1b si 14.1c.

Din ecuatia (14.1.6) rezult c:

ntr-un circuit format dintr-un condensator cu capacitate pur, alimentat la
o tensiune alternativ, curentul este limitat numai de reactanta capacitiv a
condensatorului.

fC C
X
C
2
1 1
= = (14.1.10)

Din ecuatia (14.1.10) se vede c reactanta capacitiv a unui condensator este
invers proportional cu frecventa tensiunii aplicate si cu mrimea capacittii C.
Cu ct frecventa tensiunii aplicate este mai mare, cu att reactanta capacitiv a
unui condensator este mai mic, si invers. Deasemenea, cu ct capacitatea este
mai mare, ca att reactanta capacitiv a condensatorului va fi mai mic. Dac
frecventa este zero, adic circuitul este alimentat n curent continuu, reactanta
capacitiv a condensatorului devine infinit de mare, afirmatie evident, pentru c
condensatorul opune o rezistent infinit curgerii curentului continuu.

Cu alte cuvinte, ntr-un circuit de curent alternativ, care contine un
condensator, schimbarea polarittii tensiunii generatorului determin un
curent prin circuit pentru ncrcarea si descrcarea condensatorului.
Efectul de opozitie asupra curgerii curentului este numit reactant
capacitiv, are simbolul
C
X si este msurat n ohm.

- 42 -
Exemplu numeric: S se calculeze curentul absorbit de un condensator cu
capacitatea de 2 F alimentat la o tensiune de 220 V, 50 Hz.
Solutie: F F C
6
10 2 2

= = ; 220 = U V; 50 = f Hz; Rezult:
mA A C U f
fC
U
X
U
I
C
138 138 . 0 10 2 220 50 14 , 3 2 2
2
1
6
= = = = = =

14.2 Puterea ntr-un circuit cu capacitate pur
ntr-un circuit cu capacitate pur, ca cel din Fig. 14.1a, puterea momentan
consumat de circuit este dat de produsul dintre tensiune si curent, adic
ui p = . nlocuid n formula p a puterii momentane, tensiunea momentan u si
curentul momentan i , se obtine:

Fig. 14.2 Puterea ntr-un circuit cu capacitate pur, alimentat cu tensiune
alternativ

|
\
|
+ = |
\
|
+ = =
2
sin sin ]
2
sin [ ) sin (

t t I U t I t U ui p
m m m m
(14.2.1)

Matematica demonstreaz c:

2
2 sin
2
sin sin
t
t t

= |
\
|
+ (14.2.2)
0
2

2
3
2
t
p i u ; ;i u;
u
i
p
p
0
2

2
3
2
t
p
-- --
++ ++
a) b)

- 43 -


t I U t
I U
p
m m
2 sin 2 sin
2 2
= = (14.2.3)

Ecuatia (14.2.3) a puterii momentane ntr-un circuit cu inductant pur este
reprezentat grafic n Fig. 14.2a. Curba puterii momentane are o frecvent dubl
dect a tensiunii si curentului. Pe primul sfert de perioad, adic de la 0 la 2 /
(sau de la 0 la 4 / T ), tensiunea si curentul sunt pozitive, de aceea produsul lor
este pozitiv. De la 2 / la (sau de la 4 / T la 2 / T ), tensiunea este pozitiv si
curentul este negativ si de aceea produsul lor este negativ. De la la 2 / 3 (de
la 2 / T la 4 / 3T ) tensiunea si curentul sunt negative, deci produsul lor este
pozitiv. De la 4 / 3 la 2 (de la 4 / 3T la T ) tensiunea este negativ si curentul
pozitiv, deci produsul lor este negativ.

n Fig. 14.2b este artat numai curba puterii momentane. Puterea medie pe o
perioad este proportional cu aria cuprins ntre axa orizontal t O si curba
puterii momentane. Se vede c, sunt dou arii negative, si dou arii pozitive,
care se anuleaz reciproc pe durata unei perioade. Rezult c:

Puterea medie pe o perioad consumat de un circuit format numai dintr-o
capacitate pur, alimentat la o tensiune alternativ, este zero, 0 = P .

Puterea momentan are intervale de timp n care este pozitiv si intervale
de timp n care este negativ. n acele intervale de timp n care puterea este
pozitiv, ea este absorbit de condensator de la surs, iar n momentele
n care este negativ, puterea este returnat sursei. n momentele n care
puterea momentan este pozitiv, energia absorbit de la surs este
nmagazinat n cmpul electric care se formeaz ntre armturile
condensatorului. n momentele n care puterea momentan este negativ,
cmpul electric dintre armturile condensatorului colapseaz si energia
nmagazinat n cmpul electric al condensatorului este returnat sursei.
Din aceast cauz, n decurs de o perioad energia consumat de la surs,
deci si puterea medie pe o perioad, este nul. Condensatorul nu disip
energie, energia nmagazinat n cmpul electric al condensatorului NU
este transformat n cldur, ca n cazul unui rezistor. Aceast difernet
dintre un rezistor si un condensator a condus la denumirea de reactant
capacitiv pentru a descrie faptul c un condensator se opune curgerii
curentului dar nu disip energie.

- 44 -
15. Circuit serie R-L-C
15.1 Circuit electric serie format dintr-o rezistent, o inductant si o
capacitate, alimentat n alternativ
Circuitul din Fig. 15.1 const dintr-un rezistor cu rezistenta R , o bobin (un
inductor) cu inductanta L si un condensator cu capacitatea C , conectate n
serie. Se consider c att condensatorul ct si bobina nu au pierderi, adic
rezistenta de izolatie dintre armturile condensatorului este foarte bun, lucru
usor de realizat pentru condensator, iar bobina se consider fr rezistent. Cum
o bobina nu poate fi confectionat dect dintr-un conductor (cupru sau argint)
care are totusi o rezistent mic, dar diferit de zero, se consider c rezistenta
bobinei este inclus n rezistenta R a rezistorului din circuitul analizat.
Generatorul care alimenteaz circuitul este de tensiune alternativ. Principalii
parametrii din circuit sunt:

= = t U u
m
sin valoarea momentan a tensiunii generatorului, [V];
= U valoarea efectiv a tensiunii generatorului, [V];
= I valoarea efectiv a curentului prin circuitul serie, [A]
= = IR U
R
cderea de tensiune pe rezistenta din circuit, [V];
= =
L L
IX U cderea de tensiune pe reactanta inductiv a bobinei, [V];
= =
C C
IX U cderea de tensiune pe reactanta capacitiv a condensatorului, [V];

Fig. 15.1 Circuit serie R-L-C alimentat la tensiune alternativ
L
C
R
R
U
L
U
C
U
I
U
I I
R
U
L
U
C
U
U
I

- 45 -

Diagramele fazoriale prezentate n Fig. 15.1 au fost construite cu valorile efective
ale curentului si tensiunilor. Dac aceste valori se vor nmulti cu 2 se vor obtine
diagramele fazoriale formate din vectori (fazori) care reprezint valorile maxime
ale mrimilor mentionate.

Elementul comun n circuitul prezentat este curentul. Din acest motiv curentul a
fost reprezentat printr-un fazor (vector) orizontal, asezat deasupra fiecrui
element de circuit, fiind considerat un fazor de referint. Se ntelege c pentru
reprezentarea curentului si a tensiunilor s-au utilizat dou scri, una pentru
curent si alta pentru tensiuni. Se vede c tensiunea pe rezistenta R este n faz
cu curentul, conform celor spuse la paragraful 12.1. Curentul prin bobin este
defazat cu 90
0
( 2 / , sau 4 / T ) n urma tensiunii de la bornele bobinei, n
conformitate cu cele spuse la paragraful 13.1, iar curentul prin condensator este
defazat cu 90
0
( 2 / , sau 4 / T ) naintea tensiunii de la bornele condensatorului,
n conformitate cu cele spuse la paragraful 14.1.

Deoarece cderile de tensiune de pe elementele de circuit: rezistent, inductant
si condensator nu sunt n faz, ele nu se pot aduna numeric. Din acest motiv
tensiunea generatorului nu se poate afla prin simpla adunare a cderilor de
tensiune de pe cele trei elemente. Aceste tensiuni se adun vectorial sau
geometric, ca n Fig. 15.2a.

Fig. 15.2. Diagrama fazorial a cderilor de tensiune

n Fig. 15.2a s-au reprezentat tensiunile din circuit n raport cu fazorul de
referint, care este curentul. Se observ c tensiunea U de alimentare a
circuitului a fost obtinut prin suma vectorial, numit si sum geometric, a
cderilor de tensiune din circuit.

Aplicnd teorema lui Pitagora n triunghiul dreptunghic din Fig. 15.2a, care este
numit si triunghiul tensiunilor, se obtine:

2 2
) (
C L R
U U U U + = (15.1.1)
R
U
L
U
C
U
U
I
R
L
X
C
X
Z
I
R
Z
I
C L
X X X =
a) b) c)

- 46 -

Exprimnd cderile de tensiune prin produsul dintre curent si rezistent, curent si
reactanta inductiv si curent si reactanta capacitiv, IR U
R
= ,
L L
IX U = ,
C C
IX U =
se obtine:

2 2 2 2 2 2 2
) ( ] ) ( [ ) ( ) (
C L C L C L
X X R I X X R I IX IX IR U + = + = + = (15.1.2)

Din ecuatia (15.1.2) rezult curentul I prin circuit:

Z
U
X X R
U
I
C L
=
+
=
2 2
) (
sau ZI U = (15.1.3)

2 2
) (
C L
X X R Z + = (15.1.4)

Analiznd relatiile (15.1.3) si (15.1.4) se observ c termenul
2 2
) (
C L
X X R Z + = , care a primit numele de impedant a circuitului, joac un
rol de rezistent n circuit, limitnd curentul. Unitatea de msur pentru
impedant este ohm [ ]. Se poate afirma c:

ntr-un circuit de current alternativ, impedanta reprezint actiunea
combinat a elementelor de circuit, de oponent n calea curgerii curentului
electric.

Se noteaz:

C L
X X X = (15.1.5)

unde X reprezint reactanta net a circuitului, care poate fi inductiv sau
capacitiv, n functie de care dintre
L
X si
C
X este mai mare.

Cu notatia din relatia (15.1.5), impedanta devine:

2 2
X R Z + = (15.1.6)

Curentul I apare n expresia tensiunilor mentionate n Fig. 15.1.1a, IR U
R
= ,
L L
IX U = ,
C C
IX U = . Dac fiecare dintre aceste tensiuni va fi mprtit la
valoarea I a curentului, se obtine:

I
U
R
R
= ;
I
U
X
L
L
=
I
U
X
C
C
=
I
U
Z = (15.1.7)

- 47 -
Tinnd cont de relatiile (15.1.7), n Fig. 15.2b si 15.2c este artat triunghiul
impedantelor, evident utilizndu-se alt scar de reprezentare pentru
impedante. Din triunghiul impedantelor, ca si din relatia (15.1.4) se vede c:

2 2 2
) (
C L
X X R Z + = (15.1.8)

n Fig. 15.2a se observ c ntre tensiunea U aplicat circuitului si curentul I
din circuit exist un unghi numit unghi de defazaj, curentul fiind n urma
tensiunii. Acest unghi de defazaj arat c n circuitul analizat, curentul rmne n
urma tensiunii aplicate. De la momentul n care tensiunea trece prin zero, de la
negativ spre pozitiv si pn n momentul n care si curentul trece prin zero, tot de
la negativ spre pozitiv, va trece un timp t care rezult din relatia:

t =
= t (15.1.9)

n relatiile (15.1.9) unittile de msur sunt: [rad], [rad/s], t [s]. Este mai
usor s se lucreze cu defazajul dect cu timpul t . Defazajul mai poate fi
msurat si din momentul n care tensiunea devine maxim pozitiv si pn la
momentul n care curentul devine maxim pozitiv.

Fig. 15.3. Defazajul dintre tensiunea alternativ u , aplicat unui circuit serie
R-L-C, si curentul i din circuit.
o
2
(o perioad)
t
u
i
(T)
m
U
m
I
t U u
m
sin =
) sin( = t I i
m
i u;

- 48 -

Ecuatiile tensiunii aplicate circuitului si a curentului prin circuit sunt:

t U u
m
sin = ) sin( = t I i
m
(15.1.10)

unde:
Z
U
I
m
m
= (15.1.11)

Din diagramele fazoriale prezentate n Fig. 15.2 se poate calcula mrimea
unghiului , cu ajutorul functiei trigonometrice tangent. ntr-un triunghi
dreptunghic, tangenta unui unghi este egal cu raportul dintre cateta opus
si cateta alturat unghiului. n triunghiul din fig. 15.2a se poate scrie:

R
X
R
X X
IR
IX IX
U
U U
C L C L
R
C L
=
=
) ( ) (
tan (15.1.12)

n cuvinte se poate spune c ntr-un circuit serie R-L-C, tangenta unghiului
de defazaj dintre tensiunea aplicat circuitului si curentul din circuit este
egal cu raportul dintre reactanta net a circuitului si rezistenta din circuit.

15.2 Puterea ntr-un circuit serie R-L-C, alimentat la tensiune alternativ
Ne referim la circuitul serie din Fig. 15.1. Puterea momentan consumat de
circuit este dat de produsul dintre tensiune si curent, adic ui p = . nlocuid n
formula p a puterii momentane, tensiunea momentan u si curentul momentan
i , se obtine:

) sin( sin ) sin( sin = = t t I U t I t U p
m m m m
(15.2.1)

Matematica ne vine n ajutor si ne arat c:

)] 2 (cos [cos
2
1
) sin( sin = t t t (15.2.2)

Ecuatia puterii p , din (15.2.1) devine:

)] 2 (cos [cos
2 2
)] 2 (cos [cos
2
= = t
I U
t
I U
p
m m m m
(15.2.3)

Tinnd cont de definitia valorii efective a tensiunii si curentului, rezult:

) 2 cos( cos )] 2 (cos [cos = = t I U I U t I U p (15.2.4)

- 49 -
Constatm c puterea momentan are dou componente:
O component constant n timp, pe care o notm cu P , cos = I U P si
care este de fapt puterea real consumat n circuit; ea este reprezentat
printr-o linie orizontal n Fig.15.4;
O component pulsatorie ) 2 cos( t I U , care are frecventa dubl
dect tensiunea sau curentul prin circuit si care oscileaz n jurul liniei
orizontale din Fig. 15.4. Aceast component nu contribuie la puterea
consumat de circuit, valoarea medie a sa pe durata unei perioade este
zero, asa cum se va arta mai jos.

Fig. 15.4 Curba puterii momentane ntr-un circuit serie R-L-C

Din Fig. 15.4 se vede c n majoritatea timpului dintr-o perioad, puterea
momentan este pozitiv, si numai n dou intervale foarte scurte puterea
momentan este negativ. Din Fig. 15.2 b si c se vede c circuitul analizat are o
reactant net inductiv. Din acest motiv circuitul analizat este echivalent cu un
alt circuit serie format din rezistenta R si o reactant inductiv
C L
X X X = .
Aceste lucruri fiind precizate, putem spune c n momentele n care puterea
momentan este pozitiv, puterea circul de la surs la consumator, unde este
disipat de rezistenta R . n momentele n care puterea este negativ, ea circul
de la sarcin la surs, mai exact, din cmpul magnetic al bobinei rezultante (care
are inductanta X ) ctre surs.
2
(o perioad)
t
, u
, i
p
u
i
p
cos UI P =
(T)
o

- 50 -
Cele dou componente ale puterii momentane p consumt de un circuit serie
R-L-C sunt artate separat n Fig. 15.5. Acestea sunt ) 2 cos( t I U si
cos = I U P . Dac se adun cele dou curbe, se obtine curba puterii
momentane p , artat n Fig. 15.4. Se observ c media pe durata unei
perioade T a componentei ) 2 cos( t I U este zero. ntr-adevr, aceast
component are dou alternante pozitive si dou negative. O alternant negativ
se observ imediat, iar cea de a doua se obtine din partea de sinusoid cuprins
ntre punctele O-B-G si restul de sinusoid cuprins ntre punctele E-F-H, ale
cror suprafete sunt notate cu cte un semn minus. Cele dou prti de
sinusoid echivaleaz cu o alternant negativ complet, demonstrndu-se
grafic c, componenta pulsatorie ) 2 cos( t I U a puterii momentane are
valoarea medie pe o perioad egal cu zero.

Fig. 15.5 Cele dou componente ale puterii momentane p ntr-un circuit serie R-
L-C, alimentat la tensiune alternativ
2
(o perioad)
t
cos UI P =
(T)
O A
B C D E F
G H
++ ++
--
2
(T) (o perioad)
P
P
t
O
) 2 cos( t I U
) 2 cos( t I U
- -

- 51 -

Cealalt component a puterii momentane, cos = I U P , este constant n
timp si media ei pe durata unei perioade este egal cu ea nssi. Rezult c:

Puterea medie pe o perioad, numit si puterea activ consumat de un
circuit serie R-L-C, alimentat la tensiune alternativ, este dat de relatia:

cos = I U P (15.2.5)
unde:
= P puterea activ consumat n circuit, msurat n watt, [W];
= U valoarea efectiv a tensiunii generatorului, [V];
= I valoarea efectiv a curentului prin circuitul serie, [A];
= unghiul de defazaj dintre tensiunea aplicat circuitului si curentul prin circuit,
[rad] sau [grade].

n relatia (15.2.5) se vede c puterea medie pe o perioad este dat de produsul
a trei factori, U , I si cos . Al treilea factor, cos , se numeste factorul de
putere al circuitului.

Trebuie mentionat faptul c puterea activ consumat ntr-un astfel de circuit
este consumat numai de rezistent, condensatorul si bobina nu consum
putere activ. Acest lucru rezult usor dac se exprim factorul de putere, cos ,
n functie de parametrii circuitului. n triunghiul impedantelor din Fig. 15.2c
cosinusul unghiului este egal cu raportul dintre cateta alturat unghiului si
ipotenuz, adic:

Z
R
= cos (15.2.6)

nlocuind relatia (15.2.6) pentru cos n relatia puterii active, rezult:

R I R I I R I
Z
U
Z
R
UI UI P
2
cos = = = = = (15.2.7)

S-a regsit relatia puterii active consumat ntr-un circuit cu rezistent pur,
alimentat cu tensiune alternativ.

Relatia (15.2.5) a puterii active este valabil pentru toate cazurile analizate:
pentru circuitul rezistiv, prezentat Fig.12.1a, pentru circuitul inductiv, prezentat n
Fig. 13.1a si pentru circuitul capacitiv, prezentat n Fig. 14.1a.

Pentru circuitul rezistiv, tensiunea si curentul sunt n faz, deci unghiul de defazaj
este zero, 0 = si 1 0 cos = . Rezult UI UI UI P = = = 1 0 cos .

- 52 -
Pentru circuitul inductiv, unghiul de defazaj dintre tensiune si curent este
2
=
si 0 )
2
cos( =
. Rezult 0 0 ) 90 cos(
0
= = = UI UI P .

Pentru circuitul capacitiv, unghiul de defazaj dintre tensiune si curent este
2
+ = si 0 )
2
cos( = +
. Rezult 0 0 90 cos
0
= = = UI UI P .

Fig.15.6. Triunghiul tensiunilor si triunghiul puterilor

n Fig.15.6a se arat triunghiul tensiunilor si anume, tensiunea aplict circuitului
U , cderea de tensiune
R
U de pe rezistenta din circuit si cderea de tensiune
X
U de pe reactanta net din circuit. Dac cele trei tensiuni mentionate se
nmultesc cu curentul prin circuit se obtin puterile din circuit, si anume:

UI S = ;
2
RI I U P
R
= = ;
2
XI I U Q
X
= = (15.2.8)

unde:
S = este numit puterea aparent disponibil la bornele circuitului, msurat n
volt-amper, [VA];
P = este numit puterea activ consumat de circuit, msurat n watt, [W];
Q = este numit puterea reactiv consumat de circuit, msurat n volt-amper-
reactiv, [VAR].

Dac n triunghiul puterilor se calculeaz sinusul unghiului se obtine:

UI
Q
S
Q
= = sin sin UI Q = (15.2.9)

Puterea reactiv nu are un nteles fizic, ea este definit pe baza relatiei
sin UI Q = . Puterea reactiv este folosit de circuit doar pentru crearea
R
U
X
U
U
I

I
S
P
Q
a) b)

- 53 -
cmpurilor electrice ntre armturile condensatorilor si a cmpurilor magnetice
din bobine. n aplicatiile din energetic, puterea reactiv produce magnetizarea
circuitelor magnetice ale echipamentelor, care sunt n principal transformatoarele
electrice si motoarele electrice asincrone. Fr cmpul magnetic nvrtior, un
motor electric asincron nu ar putea functiona.

n ecuatia (15.2.10) sunt prezentate majoritatea definitiilor puterii reactive:

2 2 2
)
1
( ) ( sin I
C
L I X X XI UI I U Q
C L X
= = = = = (15.2.10)

Plecnd de la experesiile puterii reactive, prezentate n relatia (15.2.10), se
obtine o alt expresie a puterii reactive, evident dup mai multe manipulri
matematice:

) ( 2 )
2 2
( 2
2
2 2
e m
W W
C
I LI
Q = =
(15.2.11)

unde:
=
m
W energia magnetic medie nmagazinat n cmpul magnetic al bobinei,
msurat n watt-secund, [Ws];
=
e
W energia electric medie nmagazinat n cmpul electric al condensatorului,
msurat n watt-secund, [Ws].

Pe baza expresiei (15.2.11) se poate spune c:

Puterea reactiv Q este proportional, la o frecvent dat, cu diferenta
dintre valorile medii ale energiilor magnetice si electrice nmagazinate n
cmpul magnetic al bobinei si cmpul electric al condensatorului.

Din triunghiul puterilor se observ urmtoarea relatie de legtur ntre puterile
mentionate:

2 2 2
Q P S + = (15.2.12)

15.3 Rezonanta de tensiune ntr-un circuit serie R-L-C
Dac ntr-un circuit serie R-L-C reactanta inductiv este egal cu reactanta
capacitiv, impedanta circuitului va fi egal doar cu rezistenta circuitului.
2 2
) (
C L
X X R Z + = , dar
C L
X X = , rezult: R R X X R Z
L L
= = + =
2 2 2
) (
Desi n circuit sunt conectate toate elementele: rezistorul, bobina si
condensatorul, totusi circuitul se comport ca si cum ar fi conectat numai
rezistorul. Valoarea curentului prin circuit va fi maxim si va fi limitat doar de
rezistenta din circuit si se noteaz cu
0
I :
- 54 -

R
U
Z
U
I = =
0

Cderile de tensiune pe bobin si pe condensator sunt egale dar opuse, astfel
nct tensiunea pe grupul format din bobin nseriat cu condensatorul va fi zero.
n schimb, tensiunile pe condensator si pe bobin pot fi mai mari dect tensiunea
de alimentare. Acest fenomen se numeste rezonant de tensiune, sau
rezonant serie.

Fig. 15.7 Diagrama fazorial a unui circuit R-L-C aflat la rezonant

Fig. 15.8 Diagrama tensiunilor n functie de timp pentru un circuit serie R-L-C
aflat la rezonant

L
U
C
U
I
R
U U =

t
C L
u u u ; ;
u
L
u
C
u
O

- 55 -
Din figurile 15.7 si 15.8 se vede c n orice moment suma tensiunilor de pe
bobin si de pe condensator este zero, n timp ce fiecare n parte este mai mare
dect tensiunea aplicat circuitului.

Frecventa la care are loc rezonanta este numit frecvent de rezonant si se
noteaz cu
0
f . Valoarea ei poate fi gsit din conditia de rezonant,
0 =
C L
X X , sau
C L
X X = . Se poate scrie:

C
L
0
0
1
= ; 1
2
0
= LC ;
LC
1
2
0
= ;
LC
1
2
0
= ; (15.3.1)

LC
f
1
) 2 (
2
0
= ;
LC
f
2
1
0
= (15.3.2)

Dac L este msurat n henry si C n farad, atunci
0
f este msurat n hertz.

Fig. 15.9 Variatia parametrilor unui circuit serie R-L-C n functie de frecventa
generatorului

n Fig. 15.9 se arat cum variaz parametrii circuitului, R ,
L
X ,
C
X si Z , n
functie de frecventa tensiunii aplicat circuitului. Pentru
0
f f = impedanta devine
egal cu rezistenta din circuit si astfel curentul devine maxim si n faz cu
tensiunea aplicat.

Pentru atingerea rezonantei serie pot exisata dou cazuri:

Generatorul are frecventa variabil si prin modificarea frecventei
generatorului se atinge frecventa de rezonant;
Generatorul are o frecvent fix, dar fie inductanta, fie capacitatea, fie
ambele sunt variabile si prin modificarea lor se atinge frecventa de
rezonant.

C L
X X R ; ;
R
L
X
C
X
f
0
f
o
R
f
0
f
o
Z

- 56 -
Notm reactanta la rezonant cu
0
X . Se poate scrie:

C
L
C
LC
L
LC
C
L X =
= = = =
1
1 1 1
0
0 0
(15.3.3)
Raportul dintre reactanta la rezonant
0
X si rezistenta R se numeste factor de
calitate al circuitului:

C
L
R R
X
Q = =
1
0
(15.3.4)

Din expresia factorului de calitate se vede c pentru a obtine un factor de
calitate ridicat circuitul trebuie realizat cu o rezistent ct mai mic si cu un
raport C L/ ct mai mare.

Inversul factorului de calitate se numeste factor de amortizare:

L
C
R
Q
a = =
1
(15.3.5)

Dac att numrtorul ct si numitorul din expresia factorului de calitate se
amplific cu valoarea
0
I a curentului de la rezonant, se va obtine c factorul de
calitate este egal cu raportul dintre tensiunea de la bornele bobinei sau
condensatorului si tensiunea aplicat circuitului, n regim de rezonant:

U
U
U
U
RI
I X
Q
C L 0 0
0
0 0
= = = (15.3.6)

15.4 Oscilatii amortizate si neamortizate ntr-un circuit serie R-L-C

Fig.15.10. Circuit R-L-C alimentat la tensiune continu

Se consider circuitul serie R-L-C din Fig. 15.10 alimentat la o tensiune continu
U. n rezistenta R se consider inclus si rezistenta intern a sursei. La punerea
+
U
.
.
L R S
.
C
a
b

- 57 -
comutatorului S pe pozitia a, condensatorul se va ncrca, iar apoi la comutarea
pe pozitia b, condensatorul se va descrca. ncrcarea sau descrcarea
condensatorului se face fie aperiodic, fie periodic (oscilatoriu), n functie de
mrimea parametrilor din circuit. Astfel, dac
C
L
R 2 (15.4.1)
ncrcarea si descrcarea condensatorului se face aperiodic, asa cum se arat
n Fig. 15.11.

Fig. 15.11. ncrcarea aperiodic a condensatorului dintr-un circuit serie R-L-C

Dac
C
L
R 2 < (15.4.2)

atunci ncrcarea sau descrcarea condensatorului se face periodic (oscilatoriu),
ca n Fig. 15.12, oscilatiile din circuit sunt numite oscilatii proprii.

Pulsatia oscilatiilor proprii ale circuitului, respectiv frecventa, sunt date de
relatiile:

2
2
1
|
\
|
=
L
R
LC
p

2
2
1
2
1
|
\
|
=
L
R
LC
f
p
(15.4.3)

n cazul circuitelor slab amortizate, respectiv dac

|
\
|
<<
|
\
|
LC L
R 1
2
2
(15.4.4)

i
C
u
U
O
O
t
t

- 58 -
atunci pulsatia oscilatiilor proprii devine egal cu pulsatia de rezonant:

LC
p
1
0
= = (15.4.5)

Fig. 15.12 ncrcarea periodic a condensatorului ntr-un circuit serie R-L-C

Exemplu numeric pentru paragraful 15:

Fig. 15.13 Circuit serie R-L-C, pentru exemplul numeric

U
U
C=100 uF
L C
U
U=220 V; 50 Hz
R=20ohm L=0.2 H
R
I

0
t
i
0
t
C
u
U

- 59 -
Un circuit serie R-L-C, ca cel din Fig. 15.13, are urmtorii parametrii: = 20 R ,
H L 2 . 0 = , F C 100 = . Circuitul este conectat la la o tensiune cu valoarea efectiv
220 V si frecventa 50 Hz. S se afle: a) impedanta circuitului; b) curentul din
circuit; c) cderile de tensiune de pe rezistent, bobin si condensator; d) factorul
de putere si unghiul de defazaj dintre tensiunea aplicat circuitului si curentul din
circuit; e) puterea activ, reactiv si aparent consumate de circuit; f) care
trebuie s fie capacitatea condensatorului din circuit, astfel nct circuitul s fie la
rezonant, sau altfel spus, nct factorul de putere al circuitului s devin unitar;
g) pstrnd parametrii circuitului, care trebuie s fie frecventa generatorului astfel
nct circuitul sa fie la rezonant.

Solutie:
63 83 . 62 2 . 0 50 2 2 = = = = fL L X
L
[ ]
32 8 . 31
10 100 50 2
1
2
1 1
6
=

= = =

fC C
X
C
[ ]
31 32 63 = = =
C L
X X X [ ]. Reactanta net a circuitului este inductiv,
pentru c
C L
X X > . Este ca si cum rezistorul ar fi n serie numai cu o inductant.
a) 37 89 . 36 31 20
2 2 2 2
= + = + = X R Z [ ]
b) 6 94 . 5
37
220
= = =
Z
U
I [A]
c) 120 20 6 = = = IR U
R
[V]
378 63 6 = = =
L L
IX U [V]
192 32 6 = = =
C C
IX U [V]
186 31 6 = = = IX U
X
[V]
Se vede c tensiunea pe inductant este mai mare dect tensiunea de
alimentare a circuitului.

d)

Fig. 15.14 Triunghiurile tensiunilor, impedantelor si al puterilor; au fost alese scri
de desenare diferite pentru tensiuni, impedante, puteri si curent

Pentru aflarea unghiului de defazaj dintre tensiune si curent se calculeaz
tangenta unghiului . Avem:
55 . 1
120
186
tan = = =
R
X
U
U

R
Z
I
X
I
U
X
U
R
U
I
S
P
Q

- 60 -
Unghiul se afl cu ajutorul unui calculator de buzunar mai performant, prin
functia invers tangentei, care este denumit arctangent, sau tan
-1
:
0 1
17 . 57 ) 55 . 1 ( tan = =

, adic unghiul (arcul) care are tangenta egal cu 1.55 are
57.17 grade.
Acest lucru nseamn c, curentul din circuit rmne n urma tensiunii aplicate cu
unghiul
0
17 . 57 = .
Tot cu calculatorul de buzunar se calculeaz apoi cos si sin :
5421 . 0 17 . 57 cos cos
0
= = ;
84 . 0 17 . 57 sin sin
0
= =

e) 1320 6 220 = = = UI S [VA];
713 54 . 0 6 220 cos = = = UI P [W]
1109 8 . 1108 84 . 0 6 220 sin = = = UI Q [VAR]

f) Ca s se creasc factorul de putere de la 0.5421 la 1, condensatorul actual
trebuie nlocuit cu alt condensator care s aib reactanta capacitiv
= = 63
1 L C
X X ;
63
1
1
1
= =
C
X
C
[ ]; 50 525 . 50
63 50 2
1
63
1
1
=

=
=

C [ F ]
Rezult c, capacitatea condensatorul din circuit trebuie s fie 50 F . n aceast
situatie impedanta circuitului devine = = 20 R Z . Curentul din circuit devine
A I 11 20 / 220
0
= = . Tensiunile de pe bobin si condensator vor deveni egale:
V X I X I U U
C L C L
693 63 11
0 0
= = = = =
Se observ c la rezonant tensiunile de pe bobin si de pe condensator sunt de
3.15 ori mai mari dect tensiunea de alimentare a circuitului.

g) Hz
LC
f 58 . 35
10 100 2 . 0 2
1
2
1
6
0
=

= =

Rezult c pstrnd parametrii din circuit, rezonanta poate fi atins prin scderea
frecventei tensiunii sursei de la 50 Hz la 35.58 Hz.

16. Circuit paralel R-L-C n alternativ
16.1 Circuit electric format dintr-o rezistent, o inductant si o capacitate
conectate n paralel, alimentat n alternativ
n Fig. 16.1.1 se consider un circuit paralel format dintr-o rezistent, o bobin
fr pierderi (adic fr rezistent) si un condensator care are numai capacitate
pur, alimentat de la o surs de tensiune alternativ, cu valoarea efectiv a
tensiunii U . Pentru determinarea impedantei acestui circuit paralel trebuie s se
fac diagrama fazorial a curentilor din circuit. Pentru c tensiunea U este
aplicat n paralel pe toate elementele de circuit, fazorul tensiunii U va fi luat ca
- 61 -
referint si va fi desenat orizontal. Apoi se deseneaz ceilalti fazori si se
calculeaz curentii prin fiecare ramur:
R
U
I
R
= ;
fL
U
L
U
X
U
I
L
L
2
= = = ; fUC C U
C
U
X
U
I
C
C

2
1
= = = = (16.1.1)

Fig. 16.1 Circuit paralel R-L-C alimentat la tensiune alternativ

Fig.16.2 Diagrama fazorial a curentilor din circuitul paralel R-L-C

n triunghiul curentilor se aplic teorema lui Pitagora si se obtine:

2 2 2
) (
C L R
I I I I + = ;
2 2
) (
C L R
I I I I + = (16.1.2)

Fcnd raportul dintre U si I se obtine impedanta circuitului paralel R-L-C:

I
U
Z = (16.1.3)

Unghiul de defazaj , dintre tensiunea aplicat si curentul total de pe linia ce
duce spre cele trei elemente n paralel, se obtine prin calcularea tangentei de ,
.
.
L
X
R
I
C
I
C
R
.
I
I
L
C
L
U
X

U
R
I
L
I
C
I
I

- 62 -
ca raportul dintre cateta opus si cateta alturat, si apoi se nlocuiesc curentii
cu expresiile din (16.1.1). Se obtine:

R
C L
I
I I
= tan
(

=

R
C L
I
I I
1
tan (16.1.4)

Cu valoarea unghiului se calculeaz factorul de putere al circuitului cos .

Exemplu numeric 16.1: Un circuit paralel R-L-C, ca cel din fig.16.1 are urmtorii
parametrii: R=60 ohm, L=0.1 H, C=25uF, U=240 V, 50 Hz. S se calculeze: a)
curentul total furnizat de surs; b) impedanta circuitului; c) unghiul de defazaj
dintre tensiunea aplicat circuitului si curentul total din circuit.
Solutie:
a) F F C
6
10 25 25

= =
= = = 416 . 31 1 . 0 50 14 . 3 2 2 fL L X
L

= = =

324 . 127
10 25 50 14 . 3 2
1
2
1 1
6
fC C
X
C

A
R
U
I
R
4
60
240
= = = ; A
X
U
I
L
L
64 . 7
416 . 31
240
= = ; A
X
U
I
C
C
885 . 1
324 . 127
240
= =
Din cauza prezentei numrului ... 141592 . 3 = , care are un numr mare (infinit)
de zecimale, mrimile calculate au fost aproximate la valorile de mai sus.
Diagrama fazorial este cea din Fig.16.2. Aplicnd teorema lui Pitagora
triunghiului curentilor obtinem:
12 . 49 12 . 33 16 ) 885 . 1 64 . 7 ( 4 ) (
2 2 2 2 2
= + = + = + =
C L R
I I I I
A A I 7 008 . 7 12 . 49 = =
b) Impedanta circuitului rezult usor:
= = 486 . 32
7
240
I
U
Z
Pentru c numrul 240 nu se mparte exact la 7 rezultatul calculului impedantei a
fost aproximat la 32.486.
c) 43875 . 1
4
885 . 1 64 . 7
tan
=
R
C L
I
I I
;
0 1
20 . 55 43875 . 1 tan =

57 . 0 20 . 55 cos cos
0
=

16.2 Puterea ntr-un circuit paralel R-L-C, alimentat la tensiune alternativ
Privind circuitul din Fig. 16.1 observm c cele trei elemente, considerate pure,
sunt alimentate la aceeasi tensiune U . Deoarece inductanta si capacitatea nu
consum putere activ, rezult c aceasta este consumat doar de rezistent.
Puterea consumat de rezistent este dat de relatia

- 63 -
R R
UI
R
U
R
U
R RI P = =
|
\
|
= =
2
2
2
(16.2.1)
n triunghiul curentilor din Fig. 16.2 se calculeaz cosinus de ca fiind raportul
dintre cateta alturat ubghiului si ipotenuz:
I
I
R
= cos ; cos I I
R
= (16.2.2)
nlocuind valoarea lui
R
I n (16.2.1) se obtine formula puterii active ntr-un circuit
paralel R-L-C:

cos
2
2
UI UI
R
U
RI P
R R
= = = = (16.2.3)

Rezult c si n acest caz este valabil formula cos UI P = .

Exemplu numeric 16.2: S se afle puterea consumat n circuitul prezentat la
exemplul numeric 16.1.
Solutie:
Se poate folosi oricare dintre relatiile:
2
R
RI P =
R
U
P
2
=
R
UI P = cos UI P =
W P 960 4 60
2
= = ; W P 960
60
240
2
= = ; W P 960 4 240 = = ;
W P 960 6 . 957 57 . 0 7 240 = =
Rezultatul ultimului calcul nu este exact 960 din cauza aproximrilor repetate
fcute la calcularea curentilor prin cele trei ramuri si a curentului total, ct si la
calcularea tangentei si a cosinusului de .

16.3 Rezonanta de curent ntr-un circuit paralel R-L-C

Fig. 16.3. Diagrama fazorial a unui circuit paralel R-L-C la rezonant

U
L
I
C
I
R
I I =

- 64 -
Si n acest caz se presupune c avem o bobin pur (fr rezistent) si un
condensator fr pierderi. Dac n circuitul din Fig.16.1 reactant inductiv a
bobinei este egal cu reactanta capacitiv a condensatorului, curentul total care
absorbit de la surs va fi minim si egal cu curentul care circul prin rezistent, iar
despre circuit se spune c este la rezonant. n cazul rezonantei, curentul prin
bobin va fi egal si opus cu curentul prin condensator, astfel nct suma lor este
zero n orice moment, curentul total fiind minim, adic impedanta circuitului este
maxim. Mai mult, curentii prin bobin si condensator vor fi mult mai mari dect
curentul total. Din acest motiv aceast rezonant se numeste rezonant paralel
sau rezonant de curent.

Fig. 16.4 Diagrama n functie de timp a tensiunii aplicate si a curentilor din
circuitul paralel R-L-C

Exemplu numeric 16.3:.

Fig. 16.5 Diagrama fazorial a curentilor din exemplul numeric 16.3
U
L
I
C
I
A I I
R
4 = =
A I I
C L
64 . 7 = =
V U 240 =
0 =
R
I I =

t
u
O
C L
i i i u ; ; ;
L
i
c
i
R
i i =

- 65 -
Un circuit paralel R-L-C, ca cel din fig.16.1 are urmtorii parametrii: R=60 ohm,
L=0.1 H, C=25uF, U=240 V, 50 Hz. S se afle capacitatea condensatorului cu
care trebuie nlocuit condensatorul actual pentru a aduce circuitul la rezonant.

Solutie:
Se pune conditia = = 416 . 31
C L
X X
fC
X
C
2
1
= ; F F
fX
C
L

3 . 101 10 3 . 101 10 013 . 1

416 . 31 50 14 . 3 2
1
2
1
6 4
= = =

= =

Rezult c pentru a aduce circuitul la rezonant condensatorul de 25 uF trebuie
nlocuit cu altul cu C=101.3 uF. Diagrama fazorial a curentilor din circuit este
prezentat n Fig. 16.5.

Se observ c valoarea curentului total I este egal cu valoarea curentului prin
rezistenta R, iar curentii prin bobin si condensator sunt de 1.91 ori mai mari
dect curentul prin rezistent.

16.4 Rezonanta de curent ntr-un circuit paralel format numai dintr-o bobin
real si un condensator real

Fig. 16.6 Circuit paralel dintr-o bobin real si un condensator real

De data aceasta am considerat o bobin real, care are deci o rezistent R
diferit de zero. n Fig. 16.6 bobina a fost reprezentat prin inductanta sa L n
serie cu rezistenta total R a spirelor bobinei. Condensatorul este deasemenea
un condensator real, pentru c rezistenta de izolatie dintre armturi poate fi
considerat infinit de mare si n concluzie curentul prin spatiul dintre armturi
este zero, adic condensatorul nu are pierderi. Diagrama fazorial a acestui
circuit este redat n Fig. 16.7.

Din Fig. 16.7 se vede c curentul prin bobin
L
I nu este defazat cu 2 / (90
0
) n
urma tensiunii U aplicat bobinei. Unghiul de defazaj, notat cu
L
este mai mic
dect 2 / (90
0
), pentru c bobina este presupus a fi real, care are rezistenta
spirelor 0 R .
.
C
I
.
I
I
C
R
X
X
U
.
C L
L
L

- 66 -

Fig. 16.7 Diagrama fazorial a elementelor care intervin ntr-un circuit paralel,
format dintr-o bobin real si un condensator real, alimentat la tensiune
alternativ

Descompunem curentul prin bobin n dou componente, una n faz cu
tensiunea aplicat, egal cu segmentul OA si alta defazat 2 / (90
0
) n urma
tensiunii U aplicat bobinei, egal cu segmentul OC . n triunghiul dereptunghic
OAB se calculeaz sinusul si cosinusul unghiului
L
:
L
L
I
AB
= sin ;
l L
I AB sin = ;
l L
I AB OC sin = =
Deci componenta curentului defazat cu 2 / (90
0
) n urma tensiunii U aplicat
bobinei este
L L
I sin .
L
L
I
OA
= cos ;
L L
I OA cos =
Componenta curentului n faz cu tensiunea U este
L L
I cos .

Fig. 16.8 Triunghiul impedantelor pentru bobina real care este n paralel cu
condensatorul
L
L
I
C
I
U
L L
I cos
L L
I sin
O
A
B C

L
L
Z
U
O
R
L
X
L
I
2 2 2
L L
X R Z + =
L
L
L
Z
X
= sin

- 67 -
La rezonant curentul
C
I prin condensator devine egal cu componenta
L L
I sin
a curentului prin bobin:
L L C
I I sin = . Dar
C
C
X
U
I = si
L
L
Z
U
I = , unde
L
Z este
impedanta bobinei, dat de relatia:
2 2 2
L L
X R Z + = .

Triunghiul impedantelor doar pentru bobin este reprezentat n Fig.16.8.

Din triunghiul impedantelor din Fig. 16.8 rezult:
L
L
L
Z
X
= sin .

Reamintim conditia de rezonant:
L L C
I I sin = . n aceast conditie se
nlocuieste
C
C
X
U
I = ,
L
L
Z
U
I = si
L
L
L
Z
X
= sin . Rezult:

L
L
L C
Z
X
Z
U
X
U
= sau
C L L
X X Z =
2
L X
L
=
C
X
C
1
=

C
L
C
L Z
L
= =
1
2

C
L
X R
L
= +
2 2
(16.4.1)

2 2
R
C
L
X
L
=
2 2
) 2 ( R
C
L
fL =
2
2
2
) 2 ( L
R
C
L
f
=

2
0
2
1
R
C
L
L
f f = =
(16.4.2)

S-a obtinut astfel frecventa la rezonant, dat de relatia (16.4.2). Dac
2
R este
neglijabil n raport cu C L / , atunci relatia (16.4.2) devine:

LC
f f
2
1
0
= = (16.4.3)

Rezult c dac
C
L
R <<
2
, frecventa de rezonant devine egal cu a unui circuit
serie, care are aceeasi parametrii.

16.5 Curentul la rezonant ntr-un circuit paralel format numai dintr-o
bobin real si un condensator real
Din Fig.16.7 se vede c la rezonant curentul total care pleac de la surs spre
cele dou elemente de circuit n paralel este egal doar cu componenta curentului
- 68 -
prin bobin n faz cu tensiunea aplicata circuitului, adic curentul absorbit de la
surs este
L L
I I cos = .
Dar
L
L
Z
U
I = si
L
L
Z
R
= cos . Rezult:

2
cos
L L L
L L
Z
UR
Z
R
Z
U
I I = = = nlocuind
C
L
Z
L
=
2
rezult:

CR
L
U
C
L
UR
I = = (16.5.1)

Numitorul
CR
L
este cunoscut ca rezistent dinamic sau impedanta la
rezonant a circuitului analizat si se noteaz cu
0
Z sau cu
din
R . Deci:

CR
L
R Z
dyn
= =
0
(16.5.2)

Fig. 16.9 Curba curentului absorbit de la surs si a impedantei circuitului n
functie de frecvent, pentru un circuit paralel format dintr-o bobin real si un
condensator real

Trebuie mentionat faptul c la rezonant impedanta este doar rezistiv.
Deoarece curentul total prin circuit este minim la rezonant, nseamn c
O
CR
L
U
I =
CR
L
Z =
0
Z
I
I Z;
f
0
f
inductiv capacitiv

- 69 -
impedanta
CR
L
Z =
0
este impedanta maxim a circuitului. Un astfel de circuit este
des utilizat n antenele cu trapuri si este numit circuit rejector (filtru dop) pentru
c el nu las s treac (rejecteaz) semnalele care au frecventa egal cu
frecventa de rezonant a sa.

Aceast rezonant este, deasemenea, o rezonant de curent, pentru c curentii
care circul prin cele dou ramuri n paralel este de mai multe ori mai mare dect
curentul total absorbit de la surs.

Rezonanta paralel are o mare important practic pentru ca pe baza ei sunt
construite circuitele acordate n radiotehnic.

Variatia impedantei si a curentului din circuit n functie de frecventa tensiunii de
alimentare este artat n Fig. 16.9. La rezonant curentul total absorbit de la
surs este minim si impedanta circuitului este maxim. Tot la rezonant,
tensiunea aplicat circuitului este n faz cu curentul total absorbit de la surs.

Fig. 16.10 Diagrama fazorial pentru curentii din circuit si tensiunea aplicat
circuitului, n functie de relatia dintre f si
0
f

Dac
0
f f < , reactanta inductiv a bobinei fL X
L
2 = este mai mic dect
reactanta capacitiv fC X
C
2 / 1 = . Curentul prin bobin va fi mai mare dect
curentul prin condensator si curentul total absorbit de la surs va fi n urma
tensiunii aplicate, vezi Fig. 16.10a. Dac
0
f f > , reactanta inductiv a bobinei
devine mai mare dect reactanta capacitiv a condensatorului si astfel curentul
prin bobin va fi mai mic dect curentul prin condensator. Curentul total absorbit
de la surs va fi defazat naintea tensiunii aplicate circuitui, vezi Fig.16.10b. Din
L
I
C
I
U
O
C
I
I
L
I
C
I
U
O
C
I
I
a b
L

- 70 -
acest motiv n Fig. 16.9 pentru
0
f f < s-a mentionat c circuitul are caracter
inductiv, iar pentru
0
f f > s-a mentionat c circuitul are caracter capacitiv.

Exemplul numeric 16.4: Un condensator este conectat n paralel cu o bobin
care are inductanta mH L 4 = si rezistenta = 5 R . Cele dou elemente n paralel
sunt alimentate de la o tensiune alternativ V U 240 = si Hz f 50 = . Calculati
capacitatea condensatorului pentru ca circuitul s fie la rezonant.
Solutie:
La rezonant exist relatia:

C
L
Z
L
=
2
, rezult
2
L
Z
L
C = ; = = = 2566 . 1 10 4 50 14 . 3 2 2
3
fL X
L
;
58 . 26 2566 . 1 5
2 2 2 2 2
= + = + =
L L
X R Z ;
F F
Z
L
C
L
49 . 150 10 49 . 150
58 . 26
10 4
6
3
2
= =
= =

Exemplul numeric 16.5:

Fig. 16.11 Schema circuitului de la exemplul numeric 16.5

O bobin cu rezistenta 2 ohm si inductanta 28 microhenry este conectat n
paralel cu un condensator variabil. Cele dou elemente n paralel sunt conectate
n serie cu o rezistent de 4.7 kiloohm. Tensiunea de alimentare este 250 V cu
frecventa 7 Mhz. S se calculeze valoarea capacittii condensatorului la
rezonant, curentul prin fiecare ramur si curentul total absorbit de la surs.
Solutie: Configuratia circuitului se vede n Fig.16.11.
= = =

5 . 1231 10 28 10 7 2 2
6 6
fL X
L

Deoarece rezistenta bobinei de 2 ohm este neglijabil n comparatie cu reactanta
sa, rezult c frecvaenta la rezonant se poate calcula cu formula:

RL
2
L
28 uH
C
I
I
I
250 V
L
C
R
4.7 k
7 MHz

- 71 -
LC
f
2
1
0
= ;
LC
f
2
2
0
) 2 (
1
= ;
L f
C
2
0
) 2 (
1
=

pF F C 46 . 18 10 46 . 18
10 28 ) 10 7 2 (
1
12
6 2 6
= =

=

Impedanta la rezonant, sau rezistenta dinamic este:

=

= = =

758396
2 10 46 . 18
10 28
12
6
0
CR
L
R Z
dyn

Rezistenta total din circuit la rezonant devine:

= + = 763096 758396 4700 R

A mA A
R
U
I 327 3276 . 0 10 276 . 3
763096
250
4
= = = = =

Tensiunea pe grupul paralel este: V R I
dyn
46 . 248 758396 10 276 . 3
4
= =

Curentul prin ramura inductiv este:

mA A I
L
201 201 . 0
5 . 1231 2
46 . 248
2 2
= =
+
=

Curentul prin ramura condensatorului este:

mA CU
C
U
I
C
C
C
202 250 10 46 . 18 10 7 2
1
12 6
= = = =

Practic, curentii prin cele dou ramuri sunt egali. Diagrama fazorial este similar
cu cea din Fig.16.7. Curentii prin ramuri sunt de 614 ori mai mari dect curentul
absorbit de la surs.

Comentariu asupra problemei rezolvate:
La rezonant energia este transferat din cmpul electromagnetic al bobinei n
cmpul electric al condensatorului si invers, suplimentarea energiei pentru
nvingerea pierderilor din circuit fcndu-se prin curentul total absorbit de la
surs. La rezonant curentul absorbit de la surs este minim pentru c
impedanta circuitului este maxim, dar curentul absorbit de la surs este
suficient ca s acopere pierderile din rezistenta bobinei si a firelor de legtur.
Cu ct pierderile din circuit vor fi mai mici, cu att mai mic va fi curentul absorbit
de la surs.
- 72 -
n electronic si n special n radiotehnic unul dintre elementele n paralel este
reglabil (ajustabil), de obicei condensatorul. Avnd condensatorul variabil,
circuitele paralel L-C pot fi folosite n primele etaje ale radioreceptoarelor, pentru
selectarea statiei de radio dorite, asa cum se vede schematic n Fig. 16.12.
Curentii prin cele do ramuri au valori maxime pentru frecventa de rezonant a
circuitui, iar tensiunea care apare pe grupul L-C este maxim la rezonant.
Frecventa de rezonant a circuitului corespunde cu frecventa de emisie a statiei
receptionate.

Fig. 16.12. Circuit de intrare utilizat la radioreceptoare

Circuitele paralel L-C mai sunt folosite folosite si la construirea trapurilor pentru
antenele multiband, cu scopul obtinerii de impedante mari pentru anumite
frecvente.

C1
L2
+U
.
ANT
.
L1
-U
C2
LS1

- 73 -
17. Numere complexe
Utilizarea numerelor complexe n electroehnic sau electronic usureaz calculul
impedantelor si a unghiurilor de faz ale circuitelor analizate. De aceea este
important s le cunoastem.

17.1 Axa numerelor reale
Numerele pe care le folosim aproape zilnic sunt numere reale, ca de exemplu 24,
89, 3.5, -50, -100, -25.2, etc. nc din clasele elementare copiii nvat la scoal
c aceste numere se pot aseza pe o linie orizontal, numit axa numerelor
reale, vezi Fig. 17.1. De la 0 (zero) spre dreapta, se reprezint numerele
pozitive si de la 0 (zero) spre stnga, se reprezint numerele negative.

Fig. 17.1 Axa numerelor reale

Fi.g 17.2 Planul numerelor reale

Dac se asaz dou astfel de axe perpendiculare una pe alta se obtine un
sistem de coordonate rectangular (sau cartezian). Axa orizontal, Ox, se
numeste axa absciselor, iar axa vertical, Oy, se numeste axa ordonatelor. Pe
axa ordonatelor, numerele pozitive sunt reprezentate de la origine n sus, iar cele
0 1 2 3 4 5 6 7 8 -1 -2 -3 -4 -5 -6 -7 -8
Numere reale pozitive Numere reale negative
Axa numerelor reale

0
1 2 3 4 5 -1 -2 -3 -4 -5
1
2
3
4
5
-2
-3
-4
-5
x
y
A(3, 4)
B(3, -4)

- 74 -
negative de la origine n jos. ntr-un astfel sistem de coordonate, fiecare punct
din plan este unic determinat dac i se dau cele dou coordonate, una pe axa
orizontal, numit abscis, notat cu x si alta pe axa vertical, numit ordonat,
notat cu y. Astfel, punctul A din plan are abscisa x=3 si ordonata y=4. Se scrie
A(3, 4) si se citeste punctul A de coordonate 3 si 4. Intersectia celor dou axe
de coordonate se numeste originea axelor de coordonate. Originea se noteaz
cu litera O dar ea poate fi interpretat si ca cifra zero, att pentru axa x ct si
pentru axa y. Distanta de la origine la un punct din plan este dat de relatia:

2 2
y x d + = (17.1.1)

Astfel, distanta de la origine la punctul B este 5 25 ) 4 ( 3
2 2
= = + = d . Dac pe
cele dou axe unitatea a fost reprezentat de un segment cu lungimea de 1
centimetru, atunci cifra 5 reprezint 5 cm.

17.2 Numere imaginare
Unele numere reale sunt ptrate perfecte. De exemplu, 81 este un ptrat
perfect pentru c el se obtine fie din 9
2
=9x9=81, fie din (-9)
2
=(-9)x(-9)=81. Alte
ptrate perfecte sunt 4, 9, 16, 25 si asa mai departe. Numerele 81, 4 , 9 ,
16 , 25 , etc. pot fi reprezentate pe axa numerelor reale prin numerele , 9
, 2 , 3 5 etc.

Matematicienii au rmas n dificultate cnd au ncercat s reprezinte pe axa
numerelor reale numere ca 81 , 25 , etc. Nu exist nici-un numr care
nmultit cu el insusi s dea ca rezultat -81, -25, etc. S-a concluzionat c radical
(rdcina ptrat) din numerele negative nu pot fi reprezentate pe axa numerelor
reale. De aceea aceste numere au fost denumite numere imaginare. Nu
nseamn c ele sunt fictiuni, ele sunt pur si simplu un alt tip de numere. Ca
totusi s existe o reprezentare a numerelor imaginare s-a utilizat tot o ax
verticl, numit axa numerelor imaginare, identic cu axa O-y din planul
numerelor reale, cu o singur deosebire, ce va fi explicat imediat.

Se observ c 1 3 1 9 ) 1 ( ) 9 ( 9 = = = . ntr-adevr,
9 ) 1 3 (
2
= si 9 ) 1 3 (
2
= . Numrul imaginar 1 a fost numit n
matematic unitatea imaginar. El a fost notat cu litera i de la imaginar.

Pentru c n electrotehnic litera i este consacrat pentru simbolizarea curentilor
electrici variabili n timp, unitatea imaginar s-a notat cu litera j , deci 1 + = + j
si 1 = j . Deasemenea, 1 3 3 = j , 1 5 5 = j . n figura 17.3 se arat
axa numerelor imaginare. De la origine n sus sunt reprezentate numerele
imaginare pozitive, iar de la origine n jos sunt reprezentate numerele imaginare
negative. Pe axa numerelor imaginare nu vor fi reprezentate numere reale ca 3,
7, 20, etc., ci numere imaginare, ca j3, j7, j20, etc.
- 75 -

Fig.17.3. Axa numerelor imaginare

Unitatea imaginar 1 = j se mai numeste si operatorul j. Cteva puteri ale
lui j sunt: 1 ) 1 (
2 2
= = j ; j j j j j = = = ) 1 (
2 3
; 1 ) 1 ( ) 1 (
2 2 4
= = = j j j si
asa mai departe.

17.3 Numere complexe. Planul complex. Reprezentarea numerelor
complexe n coordonate rectangulare
Numerele complexe nu sunt asa de complicate (de complexe) pe cum rezult din
numele lor, ele sunt chiar foarte simple.

O sum sau o diferent dintr-un numr real si un numr imaginar reprezint
un numr complex.

Conform definitiei anterioare orice numr complex are o parte real si o parte
imaginar. De exemplu, 3+j4 este un numr complex. Numrul 3 este partea
real a numrului complex 3+j4, iar numrul +j4 este partea imaginar a
numrului complex 3+j4. Un alt numr complex este de exemplu -2 - j4. Numrul
-2 este partea real a numrului complex -2-j4, iar j4 este partea imaginar a
numrului -2-j4.
0
-j1
j1
j2
j3
j4
j5
-j2
-j3
-j4
-j5
Numere imaginare
pozitive
Axa numerelor imaginare
Numere imaginare
negative

- 76 -

Se observ c pentru a reprezenta un numr complex avem nevoie de dou axe
de coordonate, o ax pentru numerele reale si o alt ax pentru numerele
imaginare. Cele dou axe determin un plan, numit planul numerelor
complexe, sau pe scurt planul complex. Axele planului complex nu se vor mai
nota cu O-x si cu O-y, ci cu +Re de la + real, adic numerele reale pozitive se
vor aseza la dreapta originii, n sensul artat de sgeat, si cu +Im, de la +
imaginar, ntelegnd prin aceasta c numerele imaginare pozitive se vor
reprezenta de la origine n sus, n sensul artat de sgeat, vezi Fig. 17.4.

Fig. 17.4 Planul complex

Revenind la unul dintre exemplele de numere complexe, 3+j4, trebuie spus c
partea real 3 nu se poate aduna algebric cu partea imaginar +j4, cum se
adun 3 cu 4, 3+4=7. Adunarea lui 3 cu +j4 se face vectorial. Aceasta nseamn
c prima dat se pleac de la originea O, se merge pe axa real si se asaz
numrul 3 acolo unde i este locul. Apoi se merge pe o linie perpendicular pe
axa real, deci paralel cu axa imaginar, n sus n cazul exemplului considerat, si
se asaz numrul imaginar +j4. S-a obtinut astfel punctul A din planul complex.
Care este mrimea, sau modulul, sau valoarea absolut a numrului complex
3+j4? Notm numrul 3+j4 cu z
1
, adic z
1
=3+j4. Mrimea, sau modulul numrului
complex z
1
se noteaz cu
1
z si este definit astfel: 5 25 4 3
2 2
1
= = + = z . Se
poate spune c linia cu sgeat OA, numit vector, sau n electrotehnic fazor,
j1
j2
j3
j4
j5
-j2
-j3
-j4
-j5
+ Im
1
2 3 4 5 -3 -4 -5
+ Re
A
B
-2
O
C
D
+j4
-j5
-j3
+j3

- 77 -
care uneste punctul O cu punctul A, reprezint numrul complex 3+j4, pentru c
punctul A are coordonatele +3 si +j4 si pentru c lungimea fazorului OA este
egal cu 5, cifr care reprezint modulul, sau valoarea absolut a numrului
complex 3+j4.

Exemplu numeric: Care sunt modulele numerelor complexe reprezentate de
punctele B, C si D din Fig. 17.4?
Solutie:
Punctul B are coordonatele -4 si +j3. Numrul complex 3 4
2
j z + = este n mod
unic reprezentat de fazorul OB . Modulul lui este 5 25 3 ) 4 (
2 2
2
= = + = z .

Punctul C are coordonatele -3 si +j3. Numrul complex 3 3
3
j z + = este n mod
unic reprezentat de fazorul OC . Modulul lui este 24 . 4 18 3 ) 3 (
2 2
3
= + = z .

Punctul D are coordonatele +4 si j5. Numrul complex 5 4
4
j z = este n mod
unic reprezentat de fazorul OD. Modulul lui este 40 . 6 41 ) 5 ( 4
2 2
4
= + = z .

Forma general a numerelor complexe este jb a z + = . Dac vom vedea numrul
scris ca jb a + ne dm seama c este un numr complex, dar dac scriem doar
simbolul z nu ne dm seama c acesta este un numr complex. Ca s se stie c
un simbol este al unui numr complex, se subliniaz acel simbol cu o liniut. Alti
autori folosesc o liniut deasupra simbolului respectiv, sau scriu simbolul
respectiv cu litere ngrosate. n acest articol voi utiliza prima variant, adic z ;
aceasta nseamn c z este un numr complex si trebuie s fie de forma jb a + ,
deci jb a z + = . Modulul lui z noteaz simplu, cu z sau z si se noteaz astfel:
2 2
b a z z + = =
Numrul jb a z =
*
se numeste conjugatul numrului complex z . Se observ
c
*
z are acelasi modul ca si z ,
2 2 2 2 * *
) ( b a b a z z + = + = =

Reprezentarea numerelor complexe, asa cum au fost descris mai sus, este o
reprezentare n coordonate rectangulare.

Sunt si alte moduri de reprezentare a numerelor complexe. Unul dintre acestea
este reprezentare a numerelor complexe n coordonatele polare.

17.4 Numerele complexe reprezentate n coordonate polare. Conversia
coordonatelor rectangulare n coordonate polare
n Fig. 17.5a sunt reprezentate numerele complexe 4 3
1
j Z + = si 4 3
2
j Z = n
coordonate rectangulare, iar n Fig. 17.5b sunt reprezentate aceleasi numere n
coordonate polare. Ca s se ajung la punctul A cu ajutorul coordonatelor
- 78 -
polare, se consider un fazor OA de lungime 5 unitti, exact ct este modulul
numrului 4 3
1
j Z + = . Fazorul respectiv, cu punctul de nceput plasat n originea
O, se suprapune peste sensul pozitiv al axei reale si apoi se roteste n jurul
originii O n sens trigonometric (invers acelor de ceas) cu unghiul mentionat,
adic cu 53.13
0
n cazul numrului 4 3
1
j Z + = , deci reprezentarea n coordonate
polare a numrului 4 3
1
j Z + = este
0
1
13 . 53 5 = Z . Forma general a unui
numr complex scris n coordonate polare este: = Z Z , sau = Z Z
unde att Z ct si Z reprezint modulul numrului complex, iar este
unghiul cu care trebuie rotit fazorul pentru a se ajunge la punctul care
reprezint numrul complex respectiv.

Fig. 17.5 a) Reprezentarea numerelor complexe n coordonate rectangulare
b) Reprezentarea numerelor complexe n coordonate polare

Pentru numrul complex 4 3
1
j Z + = , mrimea unghiului a rezultat prin
calculare tangentei unghiului , care este egal cu raportul dintre cateta opus si
cateta alturat unghiului :
3333 . 1
3
4
tan = =
0 1
13 . 53 ) 3333 . 1 ( tan ) 3333 . 1 arctan( = = =

Deci unghiul este egal cu arcul (unghiul) care are tangenta 1.3333. Acest
unghi se calculeaz cu un calculator de buzunar mai performant.
Tot n Fig. 17.5a mai este reprezentat si numrul complex 4 3
2
j Z = . Pentru ca
s-l reprezentm n coordonate polare, prima dat i se calculeaz modulul si
apoi unghiul cu care trebuie rotit fazorul respectiv:
5 25 16 9 ) 4 ( 3
2 2
2 2
= = + = + = = Z Z ;
j1
j2
j3
j4
j5
-j2
-j3
-j4
-j5
+ Im
1 2 3 4 5 -3 -4
+ Re
A
-2
O
+j4
j1
j2
j3
j4
j5
-j2
-j3
-j4
-j5
+ Im
1 2 3 4 5 -3 -4
+ Re
A
-2
O
a)
b)

B
4 3
1
j Z + =
4 3
2
j Z =
0
1
13 . 53 5 = Z
0
2
13 . 53 5 = Z
=
1 1
Z Z
=
2 2
Z Z
4 j
1
Z

- 79 -
3333 . 1
3
4
tan =
= ;
0 1
13 . 53 ) 3333 . 1 ( tan ) 3333 . 1 arctan( = = =

S-a obtinut un unghi negativ. Acest lucru nseamn c fazorul va fi rotit n sens
invers sensului trigonometric, adic n sensul acelor de ceas. Deci scrierea n
coordonate polare a numrului 4 3
2
j Z = este
0
2
13 . 53 5 = Z .
n general, fie numrul complex . jy x Z + = Pentru transformarea n coordonate
polare se calculeaz modulul Z (sau Z ) al numrului complex Z si unghiul
dintre directia pozitiv a axei numerelor reale si fazorul care reprezint numrul
complex:

2 2
y x Z Z + = = si ) ( tan ) arctan(
1
x
y
x
y

= = (17.4.1)

= Z Z (17.4.2)

17.5 Conversia coordonatelor polare n coordonate rectangulare

Fig. 17.6 Conversia coordonatelor polare n coordonate rectangulare

n Fig. 17.6 este reprezentat numrul complex = Z Z n coordonate polare,
adic se cunoaste modulul Z si unghiul . Se doreste ca acest numr complex
s se scrie sub forma jy x Z + = , deci trebuie aflate x si y . n triunghiul
dereptunghic OAB, sinusul unghiului este egal cu raportul dintre cateta opus
si ipotenuz, iar cosinusul unhiului este egal cu raportul dintre cateta alturat
si ipotenuz. Rezult:

Z
AB
= sin ; sin Z y AB = = ;
Z
OB
= cos ; cos Z x OB = = (17.5.1)

Deci numrul complex Z se va scrie n coordonate rectangulare n felul urmtor:

+ Im
+ Re
A
O

B
cos Z x =
Z
sin jZ jy + = +
= Z Z

- 80 -
sin cos jZ Z Z + = (17.5.2)

Exemplu numeric: S se converteasc urmtoarele numere complexe scrise n
coordonate polare, n numere complexe scrise n coordonate rectangulare:
a)
0
1
60 10 = Z ; b)
0
2
30 4 = Z ; c)
0
3
45 8 = Z
Solutie:
a) Se foloseste un calculator de buzunar pentru calcularea functiilor sin si cos.
Partea real a numrului complex
1
Z este: 5 5 . 0 10 60 cos 10
0
= = = x . Partea
imaginar a numrului complex
1
Z este: 66 . 8 866 . 0 10 60 sin 10
0
= = = y , rezult:
66 . 8 5
1
j Z + = .
b) Pentru
2
Z calculele sunt similare. Rezult: 4641 . 3 866 . 0 4 ) 30 cos( 4 = = = x ;
2 ) 5 . 0 ( 4 ) 30 sin( 4 = = = y , deci 2 4641 . 3
2
j Z =
c) La fel pentru
3
Z ; 6568 . 5 7071 . 0 8 45 cos 8
0
= = = x ;
6568 . 5 7071 . 0 8 45 sin 8
0
= = = y

17.6 Operatii matematice cu numerele complexe
Deoarece numerele care reprezint partea real si partea imaginar a unui
numr complex nu se adun algebric, ci vectorial, trebuie stabilite niste reguli si
pentru operatiile matematice cu numerele complexe.

17.6.1 Adunarea numerelor complexe
Suma a dou numere complexe este egal cu suma dintre prtile reale si prtile
imaginare ale numerelor complexe respective.

Exemplu:
a) (2+j4) + (3+j5) = (2+3) + (j4+j5) = 5+j9
b) (4-j5) + (2+j3) = (4+2) + (-j5+j3) = 6-j2
c) (4+j5) + (2+j3) = (4+2) + (j5+j3) = 6+j8

n general: (a+jb) + (c+jd) = (a+c) + j(b+d) (17.6.1.1)

Pentru a aduna dou numere complexe scrise n coordonate polare, mai nti se
convertesc numerele respective n coordonate rectangulare si apoi se face
adunarea.

17.6.2 Scderea numerelor complexe
Diferenta a dou numere complexe este egal cu suma dintre diferenta prtilor
reale si diferenta prtilor imaginare.
Exemplu:
a) (2+j3) (5-j4) = (2-5) + [j3-(-j4)] = -3 + j7
b) (5+j4) (3+j2) = (5-3) + (j4-j2) = 2 + j2
c) (-3+j2) (6-j3) = (-3-6) + [j2-(-j3)] = -9+j5

n general: (a+jb) (c+jd) = (a-c) + (jb-jd) (17.6.2.1)

- 81 -
Pentru a scdea dou numere complexe scrise n coordonate polare, mai nti
se convertesc numerele respective n coordonate rectangulare si apoi se face
scderea.

17.6.3 nmultirea numerelor complexe
nmultirea numerelor complexe scrise n coordonate polare se face foarte usor,
se nmultesc modulele si se adun algebric unghiurile (argumentele).

Exemplu: S se nmulteasc urmtoarele numere:
a)
0 0 0 0
50 15 ) 20 30 ( ) 3 5 ( ) 20 5 ( ) 30 3 ( = + =
b)
0 0 0 0 0
90 8 ) 65 25 ( ) 4 2 ( ) 65 4 ( ) 25 2 ( = + =
c)
0 0 0 0 0
30 10 )] 15 ( 45 [ ) 2 5 ( ) 15 2 ( ) 45 5 ( = + =

n general:
) ( ) ( ) (
2 1 2 1
+ = Z Z Z Z (17.6.3.1)

Se pot nmulti si numerele complexe scrise n coordonate rectangulare, dar este
mai dificil.
Exemplu:
a) 22 7 15 12 10 8 5 3 4 3 5 2 4 2 ) 5 4 ( ) 3 2 ( j j j j j j j j j + = + + = + + + = + +
b) 19 9 6 10 9 15 3 2 5 2 3 3 5 3 ) 3 5 ( ) 2 3 ( j j j j j j j j j + = + + = + + + = + +

n general: ) ( ) ( ) ( ) ( c b d a j d b c a jd c jb a + + = + + (17.6.3.2)

17.6.4 mprtirea numerelor complexe
mprtirea numerelor complexe scrise n coordonate polare se face foarte usor,
se mpart modulele si se scad unghiurile (argumentele).

Exemplu: S se efectueze mprtirea urmtoarelor numere complexe:
a)
0 0 0 0 0
20 2 ) 30 50 ( ) 2 4 ( ) 30 2 ( ) 50 4 ( = =
b)
0 0 0 0 0
90 2 )] 15 ( 75 [ ) 3 6 ( ) 15 3 ( ) 75 6 ( = =

n general: ) ( ) ( ) ( ) ( = b a b a (17.6.4.1)

Se poate efectua si mprtirea a dou numere complexe scrise n coordonate
rectangulare, dar este mai dificil.
Exemplu: De data aceasta se va efectua mprtirea a dou numere complexe
pentru cazul general. Fie jb a Z + =
1
si jd c Z + =
2
. S se mpart aceste
numere. Vom scrie mprtirea sub form de raport:

jd c
jb a
Z
Z
Z
+
+
= =
2
1

- 82 -
Ca s nu mai avem un numr complex la numitor se va nmulti att numrtorul
ct si numigtorul cu ) ( jd c , care este conjugatul numitorului. Aceast metod
se numeste rationalizarea numitorului. Rezult:

) ( ) (
) ( ) (
jd c jd c
jd c jb a
Z
+
+
=

Se calculeaz pe rnd numrtorul si numitorul. Rezult:

d b j c jb jd a c a jd c jb a + = +
2
) ( ) ( dar 1
2
= j . Rezult:
) ( ) 1 ( ) ( ) ( d a c b j d b c a d b c jb jd a c a jd c jb a + + = + = +

Acum se calculeaz numitorul:

2 2 2 2
) ( ) ( d c d b j c jd jd c c jd c jd c + = + = +

Revenind la mprtirea celor dou numere complexe, rezult:

2 2
) ( ) (
d c
d a c b j d b c a
Z
+
+ +
=

Se observ c la numitor nu mai este un numr complex. Acesta este rolul
rationalizrii numitorului.
Acum se va scrie numrul complex Z ca o sum dintre o parte real si o parte
imaginar. Rezult:

2 2 2 2
) ( ) (
d c
ad c b
j
d c
d b c a
Z
+

+
+
+
= (17.6.4.2)

Exemplu numeric. S se mpart numerele complexe 3 2
1
j Z + = si 2 5
2
j Z =

1875 . 1 25 . 0
16
19
16
4
) 2 ( 3
)] 2 ( 2 5 3 [
) 2 ( 3
)] 2 ( 3 5 2 [
2 2 2 2
j j j Z + = + =
+

+
+
+
=

Dup cum s-a vzut, la utilizarea relatiei (17.6.4.2) s-a tinut seama de semnele
literelor care au compus numerele complexe.

17.6.5 Reprezentarea mrimilor sinusoidale n planul complex
Matematicianul german Leonard Euler (se pronunt Oiler) a descoperit un
numr, care i poart numele si este notat cu litera e , de la Euler. Acest numr
exist n natur, este un numr real si are o infinitate de zecimale. El a fost ales
ca baz a logaritmilor naturali.

- 83 -
Numrul e este limita unui sir, cnd n tinde ctre infinit:

... 71828 . 2
1
1 lim =
|
\
|
+ =
n
n
e cnd n (17.6.5.1)

Ca s ntelegem aceat limit, s presupunem c vrem s investim 1$ (cantitate
unitar) ntr-un program care permite dolarului investit s creasc cu o rat de
crestere egal cu valoarea sa pentru un an (unitate de timp). Pentru usurarea
calculelor cosiderm anul mprtit n 10 prti. Conform ratei de crestere oferit de
programul respectiv, dup 0.1 ani dolarul va creste cu 0.1$ si va deveni 1.1$. De
acum nainte cantitatea de 1.1$ va creste la o rat de 1.1$ pe an. Dup 0.2 ani,
dolarul investit va creste la valoarea 1.10$ + (1.1) x (0.1)$=1.1$ + 0.11$ =1.21$.
De acum nainte va creste cu 1.21$ pe an, si asa mai departe. Dup un an,
dolarul investit va cstiga n valoare si va deveni egal cu 2.718$.

Tot Euler a descoperit o formul, care i poart numele:

) sin( ) cos( x j x e
jx
+ =
(17.6.5.2)

Dup aceast incursiune n matematic revenim la reprezentarea mrimior
sinusoidale n planul complex.

S consideram o mrime sinusoidal care este variabil n timp, de exemplu o
tensiune alternativ:

) sin( ) ( + = t U t u
m
(17.6.5.3)

unde:
= ) (t u tensiunea sinusoidal variabil n timp, se citeste u de t, [V];
=
m
U valoarea maxim a tensiunii alternative, sau amplitudinea tensiunii
alternative, [V];
= = f 2 pulsatia tensiunii alternative luat n considerare, [rad/s];
= f frecventa tensiunii alternative, [Hz];
= t timpul scurs de la studierea fenomenului, [s];
= faza initial a tensiunii alternative, [rad].

Se ncearc s se reprezinte tensiunea ) sin( ) ( + = t U t u
m
n planul complex.
Acest lucru presupune ca tensiunii ) (t u s i se asocieze o mrime complex,
avnd modulul egal cu amplitudinea tensiunii si unghiul de faz (argumentul)
egal cu faza mrimii sinusoidale. Asocierea este biunivoc. Se face deci
reprezentarea:

) sin( ) ( + = t U t u
m

) ( +
=
t j
m
e U u
(17.6.5.4)
- 84 -

Factorul
) ( + t j
e
nu reprezint altceva dect faptul c fazorul
m
U este
rotit fat de sensul pozitiv al axei reale cu unghiul ) ( + t , pentru
momentul t , vezi Fig. 17.7. Fazorul
m
U se roteste n sens trigonometric (sens
invers acelor de ceas) cu viteza unghiular constant .

Fig. 17.7 Reprezentarea n complex a tensiunii sinusoidale ) sin( ) ( + = t U t u
m

n relatia (17.6.5.4), aplicnd formula lui Euler mrimii complexe u asociat
mrimii sinusoidale se obtine:

) sin( ) cos( + + + = t jU t U u
m m
(17.6.5.5)

Din relatia precedent rezult c partea imaginar a acestei mrimi complexe
reprezint tocmai mrimea sinusoidal de la care s-a plecat:

} Im{ ) sin( ) ( u t U t u
m
= + = (17.6.5.6)

} Im{u se citeste partea imaginar a mrimii complexe u .

Relatia (17.6.5.6) exprim regula de trecere invers de la reprezentarea n
complex la mrimea sinusoidal initial. Aceast regul este valabil numai dac
pentru mrimea sinusoidal se foloseste forma normal de exprimare n sinus
(nu si n cosinus).

Reprezentarea n complex se poate simplifica. Dac se dezvolt relatia
(17.6.5.4) se obtine:

j t j
m
t j
m
e e U e U u = =
+ ) (
(17.6.5.7)

n sume, sau alte relatii matematice de mrimi sinusoidale de aceeasi frecvent
va apare factorul comun
t j
e

. Acest factor se poate suprima de la nceput n
j +
Re +
+ t
) ( +
=
t j
m
e U u
u
O

- 85 -
toate mrimile n care intervine, fr a afecta prin aceast operatiune rezultatul
final. Reprezentarea n complex care rezult prin suprimarea factorului
t j
e

se
numeste reprezentarea n complex simplificat. n acest caz intervine
urmtoarea reprezentare:

j
m
e U u t u = ) (
(17.6.5.8)

n aceast reprezentare (rel. 17.6.5.8) fiecrei mrimi sinusoidale i se asociaz
deci o mrime complex care nu mai este functie de timp, avnd modulul egal cu
amplitudinea
m
U si unghiul (argumentul) egal cu faza initial a mrimii
sinusoidale. n Electrotehnic este uzual reprezentarea n complex simplificat
care are modulul egal cu valoarea efectiv a mrimii sinusoidale U , adic:

j
Ue U t u = ) ( (17.6.5.9)

Pentru trecerea invers, de la reprezentarea n complex simplificat la mrimea
sinusoidal n timp, se va tine seama de simplificrile fcute, deci
} 2 Im{ } 2 Im{ ) (
) ( +
= =
t j t j
Ue U e t u
(17.6.5.10)

Fig. 17.7 Reprezentarea simplificat n planul complex

n Fig. 17.7 se poate vedea reprezentarea simplificat n planul complex a
mrimilor sinusoidale care au pulsatia . Fazorul reprezentat n Fig. 17.7b este
un fazor imobil, pentru c s-a eliminat factorul
t j
e

.

Exemplu numeric: Tensiunea momentan la bornele unui circuit electric
alimentat n alternativ si curentul prin circuit sunt date de relatiile:
) sin( + = t U u
m
; ) sin( + = t I i
m
. S se determine impedanta
circuitului.
Solutie: Impedanta este raportul dintre tensiune si curent:
) sin(
) sin(
) sin(
) sin(

+
+
=
+
+
=
t
t
I
U
t I
t U
Z
m
m
m
m

j +
Re +
U
O

- 86 -
Este dificil de calculat raportul dintre cele dou sinusuri. De aceea se reprezint
tensiunea si curentul n complex.

) ( +
=
t j
m
e U u

) ( +
=
t j
m
e I i
Rezult:

j j
m
m t j t j
m
m
t j
m
t j
m
e Z e
I
U
e
I
U
e I
e U
Z = = = =
+ +
+
+
) ( ) (
) (
) (

Rezult c modulul impedantei este egal cu raportul dintre amplitudinile tensiunii
si curentului, sau cu raportul dintre valoarea efectiv a tensiunii si valoarea
efectiv a curentului:

I
U
I
U
I
U
Z
m
m
=
= =
2
2

Fazorul Z este rotit n sens trigonometric fat de sensul pozitiv al axei reale cu
unghiul .

18. Folosirea numerelor complexe la rezolvarea circuitelor
de curent alternativ
Sunt unele situatii n care se cere s se determine diferite mrimi din circuitele
electrice formate din rezistente, bobine si condensatori n diferite conexiuni.
Pentru rezolvarea unor astfel de circuit numerele complexe simplific mult
calculele. Pentru acest lucru trebuie amintite regulile stabilite n paragrafele
abterioare din acest articol si anume:

n circuit electrice alimentate n curent alternativ cderea de tensiune pe o
rezistent este n faz cu curentul prin rezistent, curentul printr-o inductant
pur este defazat cu 90
0
n urma tensiunii de la bornele inductantei si curentul
printr-un condensator fr pierderi este defazat cu 90
0
naintea tensiunii de la
bornele condensatorului.
Pentru rezolvarea circuitelor respective mrimile care intervin se vor reprezenta
n planul complex. Pe axa real va fi reprezentat rezistenta, R j R = + 0 iar iar pe
axa imaginar cele dou reactante. Reactanta inductiv se va reprezenta n
sensul pozitiv al axei imaginare,
L
jX + , iar reactanta inductiv n sensul negativ al
axei imaginare,
C
jX .

Rezolvarea unui circuit serie R-L-C: Se consider circuitul din Fig. 18.1. Se cere
s se calculeze impedanta circuitului, curentul prin circuit si cderile de tensiune
- 87 -
pe elementele circuitului. S se precizeze relatiile de faz ntre mrimile care
intervin n circuit.

Fig. 18.1 Circuit serie R-L-C

Solutie: a) Impedanta circuitului: 4 3 66 70 3 j j j Z + = + =

Fig. 18.2 Diagrama impedantelor din exemplul numeric

Fig. 18.3. Circuit echivalent cu cel din Fig. 18.1

j1
j2
j3
j4
j5
-j2
+ Im
1 2 3 4 5 -3 -4
+ Re
-2
O
+j4
4 3 j Z + = Z
70 j +
66 j

= 70 j X
L
0
90 70
= 66 j X
C
0
90 66
= 3 R
L=0.2228 H
R
C=48.228uF
L
I
C
U
U=12 V; 50 Hz
U U
= 70 j X
L
0
90 70
= 66 j X
C
0
90 66
= 3 R
L=0.2228 H
R
C=48.228uF
L
I
C
U
U=12 V; 50 Hz
U U

= 3 R = 4 j X
L
U=12V; 50 Hz
I
= 3 R = 4 j X
L
U=12V; 50 Hz
I

- 88 -
Pentru c reactanta total a circuitului este +j4, aceasta nseamn c reactanta
net a circuitului este inductiv (semnul plus). Circuitul dat este echivalent cu
circuitul din Fig. 18.3.

3333 . 1
3
4
tan = = =
R
X

0 1
13 . 53 ) 3333 . 1 ( tan arctan = = =

5 25 4 3
2 2
= = + = Z [ ];
0
13 . 53 5 = Z [ ]. Mrimea impedantei este 5 .

b) Tensiunea de alimentare.
Tensiunea de alimentare este U=12 V, este un numr real. O considerm
reprezentat n axa real. Fat de ea va rezulta unghiul de defazaj dintre
tensiune si curent.

0
0 12 = U [V]

c) Curentul prin circuit
0 0 0
0
0
13 . 53 4 . 2 ) 13 . 53 0 ( ) 5 12 (
13 . 53 5
0 12
= =

= =
Z
U
I [A]

A rezultat c modulul curentului este 2.4 A si unghiul de faz este -53.13
0
.
Aceasta nseamn c defazajul dintre tensiune si curent este de 53.13
0
, curentul
fiind n urma tensiunii. Unghiul negativ era de asteptat, pentru c circuitul
echivalent este unul inductiv, vezi Fig. 18.3.

d) Caderile de tensiune pe elementele circuitului

0 0 0 0 0
13 . 53 2 . 7 ) 0 13 . 53 ( ) 3 4 . 2 ( ) 0 3 ( ) 13 . 53 4 . 2 ( = + = = = R I U
R

Unghiul de faz al cderii de tensiune pe rezistent este acelasi cu al curentului
prin circuit, ceea ce era de asteptat. Deci cderea de tensiune pe rezistent este
n faz cu curentul prin circuit.

0 0 0 0 0
87 . 36 168 ) 90 13 . 53 ( ) 70 4 . 2 ( ) 90 70 ( ) 13 . 53 4 . 2 ( = + = = =
L L
X I U [V]

A rezultat c valoarea cderii de tensiune pe reactanta inductiv este de 168 V,
iar unghiul dintre aceast tensiune si curentul din circuit este de
0 0 0
90 87 . 36 13 . 53 = + , curentul fiind n urma tensiunii de pe reactanta inductiv
(de pe bobin).

0 0 0
13 . 143 4 . 158 ) 90 66 ( ) 13 . 53 4 . 2 ( = = =
C C
X I U [V]

- 89 -
A rezultat c valoarea cderii de tensiune pe reactanta capacitiv este de 158.4
V, iar unghiul de faz dintre aceast tensiune si curentul din circuit este de
0 0 0
90 13 . 53 13 . 143 = .

Relatiile de faz dintre mrimile care sunt n circuit sunt artate n Fig. 18.4.

Fig. 18.4 Diagrama fazorial a mrimilor din circuitul prezentat n Fig. 18.1

Fig. 18.5 Suma geometric a tensiunilor din circuitul analizat

Dac din Fig. 18.4 se nltur unghiurile si valorile numerice se obtine Fig. 18.5,
n care se vede c suma geometric a cderilor de tensiune pe rezistent,
inductant si capacitate este egal cu tensiunea de alimentare a circuitului:
C L R
U U U U + + =
Analiznd valorile cderilor de tensiune din circuit se constat valori mult mai
mari dect tensiunea de alimentare pe reactanta inductiv si pe reactanta
capacitiv. Aceasta se datoreaz faptului c circuitul se afl aproape de
+ Re
+ Im
O
0
13 . 53
0
87 . 36
0
13 . 143
R
U
j +
U
0
90
I
L
U
C
U
0
13 . 53 2 . 7 =
R
U
0
87 . 36 168 =
L
U
0
13 . 143 4 . 158 =
C
U
13 . 53 4 . 2 = I
0
0 12 = U

+ Re
+ Im
O
R
U
j +
U
L
U
C
U
+ Re
+ Im
O
R
U
j +
U
L
U
C
U

- 90 -
rezonanta serie, reactantele inductiv si capacitiv fiin destul de apropiate ca
valoare, 70 si 66 ohm.

Dac toti fazorii din figurile 18.4 si 18.5 se rotesc n sens trigonometric cu 53.13
0
,
tensiunea se alimentare U nu va mai fi reprezentat n axa real si va avea
aceeasi pozitie ca impedanta reprezentat n Fig. 18.2; cderile de tensiune de
pe reactantele inductiv si capacitiv vor avea aceeasi orientare ca si reactantele
inductiv si capacitiv din Fig. 18.2.

Rezolvarea unui circit serie-paralel:

Fig. 18.6 Circuit serie-paralel

n Fig. 18.6 se prezint un circuit format din 3 ramuri: o ramur R-L, o ramur R-
L-C si o ramur R-C. Se cere s se calculeze: a) impedanta fiecrei ramuri, b)
curentul prin fiecare ramur, c) curentul total si impedanta total.
Solutie:
a) Impedantele ramurilor
10 20
1
j Z + = ; = = + = 36 . 22 500 10 20
2 2
1
Z ;
0 1
1
60 . 26
20
10
tan |
\
|
=

;
0
1
60 . 26 36 . 22 = Z

40 40 60 20 40
2
j j j Z = + = ; = = + = 56 . 56 3200 40 40
2 2
2
Z
0 1
2
45
40
40
tan = |
\
|
=

0
2
45 56 . 56 = Z

30 50
3
j Z = ; = = + = 31 . 58 3400 ) 30 ( 50
2 2
3
Z
0 1
3
31 96 . 30
50
30
tan = |
\
|
=

0
3
31 31 . 58 = Z
2
L1
1
U
C3 C2
3
R3
.
I
R1
I
R2
I
L2
I
20
1 L
X
10
40
20
60
50
30
2 C
X
3 C
X
2 L
X
60 V
50 Hz
2
L1
1
U
C3 C2
3
R3
.
I
R1
I
R2
I
L2
I
20
1 L
X
10
40
20
60
50
30
2 C
X
3 C
X
2 L
X
60 V
50 Hz

- 91 -
b) Curentii prin ramuri. Fiecare ramur este alimentat la aceeasi tensiune.
Considerm tensiunea n axa real, adic
0
0 60 = U . Rezult:

0
0
0
1
60 . 26 68 . 2
60 . 26 36 . 22
0 60
=
= I ; A I 68 . 2
1
=
2 . 1 4 . 2 ) 60 . 26 sin( 68 . 2 ) 60 . 26 cos( 68 . 2
0 0
1
j j I = + =

0
0
0
2
45 06 . 1
45 56 . 56
0 60
=

= I ; A I 06 . 1
2
=
75 . 0 75 . 0 45 sin 06 . 1 45 cos 06 . 1
0 0
2
j j I + = + =

0
0
0
3
31 03 . 1
31 31 . 58
0 60
=

= I ; A I 03 . 1
3
=
53 . 0 883 . 0 31 sin 03 . 1 31 cos 03 . 1
0 0
3
j j I + = + =

c) Curentul total:
A j j j j I I I I 03 . 4 08 . 0 033 . 4 ) 53 . 0 883 . 0 ( ) 75 . 0 75 . 0 ( ) 2 . 1 4 . 2 (
3 2 1
+ = + + + + = + + =

n form polar curentul se scrie:
0
0 03 . 4 = I [A]

d) Impedanta total:

0
0
0
0 88 . 14
0 03 . 4
0 60
=
= =
I
U
Z [ ]

Rezult c circuitul complex din figura 18.6 se reduce doar la o rezistent cu
valoarea 14.88 ohm, fr nici-o reactant n serie, alimentat la 60 V.

Transformri de impedante:

Fig. 18.7. Circuit de adaptare ntre dou rezistente de valori diferite

.
50 C
.
.
R
.
Ri
3000
L

- 92 -
Seconsider c rezistenta
i
R este rezistenta intern a unui etaj final si rezistenta
R este rezistenta vzut de etajul final la intrarea n linia de alimentare a
antenei. Pentru transferul unui maxim de putere ctre anten trebuie ca
rezistenta intern a etajului final s fie egal cu rezistenta vzut de etajul final
la intrarea n linia de alimentare. Acest lucru se poate face cu un condensator si
o bobin conectate ca n Fig. 18.7. S vedem cum lucreaz acest circuit de
adaptare (transmatch).
Se consider prima dat circuitul paralel format din
i
R si condensatorul C .

Fig. 18.8 Circuit paralel format din R
i
si C

Se doreste s se afle un circuit echivalent cu circuitul din Fig. 18.8. Trebuie s se
afle impedanta circuitului. Ne reamintim c n curent continuu, rezistenta
echivalent a unui grup de rezistente n paralel este dat de relatia:

n
R R R R R
1
...
1 1 1 1
3 2 1
+ + + + = (18.1)

n curent alternativ apar impedante. Impedanta echivalent a unui grup de
impedante n paralel este dat de relatia:

n
Z Z Z Z Z
1
...
1 1 1 1
3 2 1
+ + + + = (18.2)

n Fig. 18.8 impedantele n paralel sunt
i
R Z =
1
si
C
jX Z =
2
. Rezult:

C i
C i
C i
X jR
jX R
jX R Z

=
+ =
1 1 1

C i
C i
jX R
X jR
Z
=

Se rationalizeaz numitorul, adic se amplific fractia cu conjugatul numitorului:

2 2
) (
) ( ) (
) (
C i
C i C i
C i C i
C i C i
C i
C i
X R
jX R X jR
jX R jX R
jX R X jR
jX R
X jR
Z
+
+
=
+
+
=
=

1
2
.
C
.
Ri

- 93 -
2 2
2
2 2
2
2 2
2 2
2 2
2 2 2
C i
i
C i
C i
C i
C i C i
C i
C i C i
X R
R
j
X R
X R
X R
X R X jR
X R
X R j X jR
Z
+
+
=
+
+
=
+

=

Facem urmtoarele notatii:
2 2
2
1
C i
C i
X R
X R
R
+
= ;
2 2
2
1
C i
C i
C
X R
X R
X
+
=
Se obtine:
1 1 C
jX R Z = , adic circuitul echivalent cu cel paralel din Fig.18.8 este
format dintr-o rezistent n serie cu un condensator, vezi Fig.18.9.

Fig. 18.9 Circuit R-C serie echivalent cu circuitul paralel din Fig. 18.8

Se pune conditia ca rezistenta R1 din circuitul artat n Fig.18.9 s fie egal cu
rezistenta R, adic:
R
X R
X R
R
C i
C i
=
+
=
2 2
2
1

Rezolvnd aceast ecuatie n raport cu
C
X se obtine:
R R
R
R X
i
i C
= , relatie
din care se calculeaz mrimea capacittii C din Fig. 18.8. Circuitul serie
echivalent din figura 18.9 se va nseria cu o inductant cu valoarea reactantei
inductive egal cu a reactantei capacitive, astfel nct 0
1
= +
L C
jX jX . Se
obtine circuitul adaptat din Fig. 18.10.

Fig. 18.10 Circuit adaptat

.
1 R1
2
C1
X
C1
.

0
1
= +
L C
jX jX
.
Xc1 R1=R
.
2
1
R
X
L
3
.
4
L
.
0
1
= +
L C
jX jX
.
Xc1 R1=R
.
2
1
R
X
L
3
.
4
L
.

- 94 -
n Fig. 18.7 sunt date valorile numerice pentru = 3000
i
R si = 50 R . Se obtine:

=
= 56 . 390
50 3000
50
3000
R R
R
R X
i
i C

fC
X
C
2
1
= ;
C
fX
C
2
1
= fL X
L
2 =
f
X
L
L
2
=

Pentru o anumit frecvent vor rezulta valoarile pentru capacitatea C a
condensatorului si inductanta L a bobinei . Cele dou reactante se vor anula
reciproc si astfel n circuit rmn doar cele dou rezistente R
1
si R care au
devenit egale, conditie cerut de teorema transferului maxim de putere activ.

Circuitul echivalent al unui circuit R-L-C parallel:
Cu ajutorul calculului n planul complex se demonstreaz c orice circuit paralel
R
p
-L
p
-C
p
are un circuit echivalent serie R
s
-L
s
-C
s
.

Fig. 18.11 Circuit paralel R-L-C echivalent cu un circuit serie R-L-C

ntre valorile rezistentelor, inductantelor si capacittilor din conexiunea paralel si
aceleasi elemente din conexiunea serie, exist relatii de transformare. Calculul n
complex conduce la aflarea acestor relatii. Dac circuitele sunt echivalente, o
surs conectat ntre terminalele 1 si 2 la conexiunea paralel va vedea aceeasi
impedant ca si n cazul n care ar fi conectat la conexiunea serie la terminalele
1 si 2..

.
p
.
Rp
1
X
.
1
Cs
p
.
X
L C
2
Ls
2
Lp
Cp
Cs
X
Ls
X
Rs

- 95 -
19. Teorema transferului maxim de putere activ
Schema echivalent a unui consumator conectat la un generator de tensiune
alternativ este prezentat n Fig.19.1.

Fig. 19.1 Schema echivalent a unui consumator conectat la un generator de
tensiune alternativ

Se vede c att generatorul ct si consumatorul sunt formate din trei elemente
de circuit conectate n serie: un rezistor, un inductor (o bobin) si un
condensator. n plus, la generator, n serie cu cele trei elemente de circuit, mai
este si sursa de tensiune electromotoare, cu tensiunea U
e
.

=
e
U valoarea efectiv a tensiunii electromotoare a generatorului, [V];
=
i
R rezistenta intern a generatorului, [ ];
=
i
L inductanta intern a bobinei generatorului, msurat n henry, [H];
=
Li
X reactanta inductiv intern a bobinei generatorului, [ ];
=
i
C capacitatea intern a generatorului, msurat n farad, [F];
=
Ci
X reactanta capacitiv intern a generatorului, [ ];
= R rezistenta consumatorului, [ ];
= L inductanta consumatorului, [H];
=
L
X reactanta inductiv a consumatorului, [ ];
= C capacitatea consumatorului, [F];
=
C
X reactanta capacitiv a consumatorului, [ ];
=
b
U valoarea efectiv a tensiunii la bornele generatorului, [V];
X
Li
1
C
L
Li
2
.
Ci
X
L
X
Ci
R
X
C
Generator
U
(sarcina)
Ri
.
.
I
U
Consumator
e
b
.

- 96 -
= I valoarea efectiv a curentului prin circuit, [A].

ntr-un circuit serie, reactanta total din circuit este egal cu diferenta dintre
reactanta inductiv si cea capacitiv. Astfel, pentru generator si pentru sarcin se
poate scrie:

Ci Li i
X X X =
C L
X X X =
(19.1)

Din relatia (19.1) se vede c dac
C L
X X > atunci circuitul are o reactant net
inductiv si invers, dac
C L
X X < , atunci circuitul are o reactant net capacitiv
si va avea semnul minus.

Tensiunea produs de generator este alternativ, nseamn c limitarea
curentului prin circuit se face de impedanta generatorului nseriat cu impedanta
sarcinii. Tinnd cont de relatiile (19.1), circuitul initial reprezentat n Fig.19.1
devine echivalent cu cel prezentat n Fig.19.2.

Fig. 19.2 Schema echivalent a circuitului din Fig.19.1

Conform figurii 19.2, impedanta total a circuitului este:

2 2
) ( ) ( X X R R Z
i i T
+ + + = (19.2)

Valoarea curentului prin circuit este dat de raportul dintre tensiunea
electromotoare a generatorului si impedanta total a circuitului:

2 2
) ( ) ( X X R R
U
I
i i
e
+ + +
= [A] (19.3)

Puterea este consumat doar de rezistentele din circuit, reactantele nu consum
putere, dar contribuie la limitarea curentului. Deci puterea generatorului va fi
disipat pe rezistenta intern a generatorului si pe rezistenta sarcinii.
Puterea consumat de rezistenta sarcinii este dat de relatia:
U
I
.
e
R R
i
+ X X
i
+

- 97 -

2 2
2
2
2 2
2
) ( ) (
) ( ) (
X X R R
U
R
X X R R
U
R RI P
i i
e
i i
e
+ + +
=
(
(
+ + +
= = (19.4)

Din relatia (19.4) rezult c pentru ca puterea consumat s fie maxim trebuie
ca valoarea numitorului expresiei (19.4) s fie minim. Din punct de vedere al
reactantelor acest lucru se ntmpl dac:

0 = + X X
i
, sau X X
i
= (19.5)

Acest lucru nseamn c dac reactanta net a generatorului este inductiv,
atunci reactanta consumatorului s fie capacitiv, si invers.

Considernd ndeplinit conditia 0 = + X X
i
relatia (19.4) devine:

|
|
\
|
+ +
=
+ +
=
+
=
R
R
R R
U
R R R R
R
U
R R
R
U P
i
i
e
i i
e
i
e
2
2
2 2
2
2
2
2
1
2 ) (
(19.6)

Primul termen al numitorului expresiei (19.6) este
i
R 2 , care este constant, n
sensul c generatorul este dat si nu-si poate modifica rezistenta intern. Rezult
c numitorul este minim numai dac al doilea termen al numitorului,
|
|
\
|
+
R
R
R
i
2
,
este minim. Cum produsul dintre R si
R
R
i
2
este constant ( .
2
2
const R
R
R
R
i
i
= = ,
pentru c rezistentra intern a generatorului este constant) suma acestor
termeni este minim numai atunci cnd termenii sunt egali, adic atunci cnd:

i
R R = (19.6)

Cele dou conditii ale transferului maxim de putere activ sunt:

0 = + X X
i
si
i
R R =

Conditiile gsite pentru adaptare se exprim n cuvinte astfel:

Pentru ca o sarcin s absoarb maximum de putere activ de la un
generator trebuie ca rezistenta sarcinii s fie egal cu rezistenta intern a
generatorului, iar reactanta sarcinii s fie egal si opus cu reactanta
intern a generatorului; dac reactanta intern a generatorului este
inductiv, atunci reactanta sarcinii trebuie s fie capacitiv si invers, dar
- 98 -
ambele s aib aceeasi valoare absolut. Se spune c receptorul este
adaptat cu generatorul din punct de vedere al puterii maxime.

Dac n relatia (19.6) se pune conditia
i
R R = se obtine valoarea puterii maxime
transferat de la generator la receptor (sarcin):

i
e
R
U
P
4
2
max
= (19.7)

Dac conditia 0 = + X X
i
este ndeplinit atunci puterea total disipat n circuit
este disipat pe rezistenta intern a generatorului si pe rezistenta sarcinii:

R R
U
R R
U
R R I R R P
i
e
i
e
i i t
+
=
+
+ = + =
2
2
2
2
) (
) ( ) ( (19.8)

n cazul adaptrii (
i
X X = si
i
R R = ), puterea total didipat n circuit este:

i
e
i ad t
R
U
I R P
2
2
2
2
.
= = (19.9)

Rezult c n cazul adaptrii, jumtte din puterea generatorului se
consum pe propria rezistent intern si cealalt jumtate pe rezistenta de
sarcin.

Randamentul corespunztor transferului maxim de putere este

5 . 0
2
4
2
2
.
max
= = =
i
e
i
e
ad t
R
U
R
U
P
P
(19.10)

Reamintim c puterea disipat pe rezistenta de sarcin este dat de relatia
(19.6), care dup simplificarea cu R devine:

R R
R
R
U
P
i
i
e
+ +
=
2
2
2
(19.11)

Dac se consider rezistenta R a sarcinii ca o variabil, atunci se poate
reprezenta grafic puterea P n functie de R . O simpl reprezentare n functie de
valoarea n ohmi a rezistenei sarcinii nu ne spune nimic. Va trebui s msurm
- 99 -
rezistenta sarcinii n multiplii ai rezistentei interne
i
R . n acest caz graficul puterii
transferate de la generator la sarcin, n functie de rezistenta sarcinii, arat ca n
Fig. 19.3.

Fig. 19.3 Graficul puterii transferate de la generator la sarcin n functie de
rezistenta sarcinii

Din graficul reprezentat n Fig. 19.3 se observ c puterea transferat sarcinii
este maxim pentru
i
R R = . Evident c dac 0 = R , puterea disipat pe rezistenta
de sarcin va fi zero. Dar care este puterea consumat pe rezistenta intern n
cazul 0 = R ? Pentru a afla rezultatul se utilizeaz relatia (19.8):

i
e
i
e
i
e
t
R
U
R
U
R R
U
P
2 2 2
0
=
+
=
+
= (19.12)

Se observ c n cazul n care
i
R R = puterea disipat pe rezistenta intern a
generatorului este de 4 ori mai mare dect puterea maxim transferat sarcinii la
adaptare:

i
e
i
e
R t
R
U
R
U
P P
2 2
max 0 .
4
4 4 = = =
=
(19.13)

unde
max
P reprezint puterea maxim transferat sarcinii la conditiile de
adaptare.

Puterea disipat pe rezistenta intern a generatorului este dat de relatia:

2
RI P =
R
i
R
i
R 2
i
R 3
i
R 4
max
P
O

- 100 -
2
2
2
) ( R R
U
R I R P
i
e
i i g
+
= = (19.14)

Randamentul transferului puterii active este definit ca raportul dintre puterea
disipat pe rezistenta de sarcin si puterea total disipat n circuit:
R R
R
R R
U
R R
RU
P
P
i
i
e
i
e
t
+
=
+
+
= =
2
2
2
) (
(19.15)
Este util s se fac un tabel cu puterile care sunt disipate n circuit.

Tabelul 19.1
Puterea maxim
transferat sarcinii
la adaptare
(
i
X X = si
i
R R = )
Puterea disipat
pe rezistenta de
sarcin, n functie
de rezistenta R a
sarcinii
Puterea disipat
pe rezistenta
intern a
generatorului n
functie de
rezistenta R a
sarcinii
Puterea total
disipat n circuit,
pe rezistenta
interna si pe cea
de sarcin, n
functie de
rezistenta R a
sarcinii
i
e
R
U
P
4
2
max
=
2
2
) ( R R
U
R P
i
e
+
=
2
2
) ( R R
U
R P
i
e
i g
+
=
R R
U
P
i
e
t
+
=
2

Se doreste s se traseze graficele puterilor P ,
g
P si
t
P avnd ca variabil
rezistenta R a sarcinii. Aceasta va fi exprimat nu n valori absolute, adic n
ohm, ci n submultiplii si multiplii de
i
R . Deasemenea, trebuie observat c n
toate relatiile puterilor din circuit apare factorul
2
e
U . Pentru eliminarea acestui
factor, puterile respective se vor reprezenta ca puteri raportate la puterea
maxim,
max
P , disipat pe sarcin (cazul adaptrii). Astfel rezult tabelul 19.2.

Tabelul 19.2
R 2
max
) (
4
R R
R R
P
P
i
i
+
=
2
2
max
) (
4
R R
R
P
P
i
i
g
+
=
R R
R
P
P
i
i t
+
=
4
max

R R
R
i
+
=
0 0 4 4 0
4
i
R
0.640 2.560 3.200 0.200
4
2
i
R
0.888 1.777 2.666 0.333
4
3
i
R
0.979 1.306 2.285 0.428
i
R
1 1 2 0.5
- 101 -
i
R 2
0.888 0.444 1.333 0.666
i
R 3
0.750 0.250 1 0.750
i
R 4
0.640 0.16 0.800 0.800

Fig. 19.4 Graficele puterilor disipate n circuit P ,
g
P ,
t
P ; n functie de rezistenta
de sarcin R .

Fig. 19.5 Graficul randamentului transferului puterii active de la generator la
sarcin, n functie de rezistenta de sarcin R .

Graficele din figurile 19.4 si 19.5 sunt aproximative. Valorile exacte pot fi gsite
n tabelul 2.
P
R
i
R
i
R 2
i
R 3
i
R 4
max
P
O
max
2P
max
3P
max
4P
g
P
t
P
; P
;
g
P
t
P

R
i
R
i
R 2
i
R 3
i
R 4
O
25
50
75
100
%

- 102 -

Att din grafice, ct si din tabel, se vede c la adaptare randamentul transferului
este de numai 50%, adic jumtate din puterea generatorului este disipat pe
rezistenta intern. Pentru micsorarea pierderilor pe rezistenta intern se poate
creste valoarea rezistentei de sarcin la
i
R 2 , valoare la care pierderile pe
rezistenta intern scad la mai mult de jumtate, n timp ce puterea transferat
sarcinii scade numai la 88%.

Pentru adaptarea sarcinii la generator se folosesc transformatoare de adaptare.

Valeric COSTIN, YO7AYH

costin.valerica@rdslink.ro

costin.valerica@gmail.com

Electrotehnica Si Matematica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Electrotehnica Si Matematica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

- 1 -

Notiuni de electrotehnic si de matematic: Page 1 of 102

[H/m], permeabilitatea magnetic a vidului;

= , cu polaritatea + la terminalul 1 al bobinei si cu (minus) la terminalul

= rad) segmentul AB se suprapune peste semiaxa O-Y, devine egal cu

nainte fat de functia

+ t , n timp ce pentru tensiunea aplicat argumentul functiei sinus

3 . 101 10 3 . 101 10 013 . 1

S-ar putea să vă placă și