TEORIA CIRCUITELOR

ELECTRICE
Semestrul 1, 2015-2016
Prof. univ. dr. ing. Valentin IONITA
valentin.ionita@upb.ro
Birou: EB-221 (fac. Inginerie Electrica)

Ce studiem pana la partial

(degrevare) ?
1. Circuite de c.c. (recapitulare)
2. Circuite de c.a. monofazate

Ce studiem dupa partial (pt.

examenul final) ?
3. Circuite de c.a. trifazate
4. Circuite electrice in regim periodic nesinusoidal (deformant)
5. Circuite electrice liniare in regim tranzitoriu.

Cum se obtin punctele?

Seminar:
10 p. - Activitate seminar (la tabla sau in banca)
10 p. Caiet de probleme
10 p. Lucrarea 1 (circuite de c.c.)
10 p. Lucrarea 2 (circuite trifazate)
10 p. Lucrarea 3 (circuite in regim nesinusoidal)
Examinare parial (25 puncte), 90 minute:
5 p. - gril teorie
10 p. - circuit de c.a. cu rezultate parial cunoscute
10 p. - gril probleme de c.c. i c.a.
Examinare final (25 puncte), 90 minute:
5 p. - teorie
10 p. problema cu circuit de ordinul I n regim tranzitoriu
10 p. problema cu circuite n regim permanent nesinusoidal.

Cateva resurse bibliografice

Orice carte de BAZELE ELECTROTEHNICII sau ELECTROTEHNICA
ce contine partea de CIRCUITE ELECTRICE
http://www.ibiblio.org/kuphaldt/electricCircuits/
http://www.orcad.com/products/orcad-lite-overview
http://elth.pub.ro/~petrescu
http://elth.pub.ro/~abordianu

1. Circuite electrice de curent

continuu
1.1. Recapitulare:

Elemente ideale de circuit, topologie, teoreme (Kirchhoff, Joubert,

superpozitie, echivalente, generatoare echivalente, transfer maxim
de putere, conservarea puterilor), metode generale de rezolvare
(Kirchhoff, curenti ciclici, potentiale)
1.2. Circuite echivalente.
1.3. Circuite cu surse comandate.
1.4. Circuite neliniare de c.c.

1. Circuite electrice de curent

continuu
1.1. Recapitulare:

Elemente ideale de circuit, topologie, teoreme (Kirchhoff, Joubert,

superpozitie, echivalente, generatoare echivalente, transfer maxim
de putere, conservarea puterilor), metode generale de rezolvare
(Kirchhoff, curenti ciclici, potentiale)
1.2. Circuite echivalente.
1.3. Circuite cu surse comandate.
1.4. Circuite neliniare de c.c.

Simboluri standardizate
Europa: EN/IEC 60617 (sau British Standard BS 3939)
America: ANSI standard Y32 (sau IEEE Std 315)
Australia: Australian Standard AS 1102 ..

Notatii diferite Europa / SUA.

Producatorii se adapteaza pietei de desfacere.

Standardele se refera la simbolurile din

SCHEMELE ELECTRICE, nu din circuitele ce le
modeleaza.

Simboluri in UE

Simboluri in SUA

Sursa: http://www.rapidtables.com/electric/electrical_symbols.htm

Tipuri de modele ale circuitelor

Timpul de transmitere a interactiunilor
electromagnetice cu o viteza de
propagare apropiata de cea a luminii
(c=108 m/s) in sistemul
electromagnetic impune
2 modele de circuit:
circuit electric cu parametri
concentrati - efectul de propagare
poate fi neglijat, se poate considera
ca semnalele se propaga
instantaneu.
circuit electric cu parametri
distribuiti - efectul de propagare nu
se poate neglija, curentii si tensiunile
sunt functii de timp si de pozitie in
spatiu.

Circuite electrice cu parametri

concentrati
ipoteze simplificatoare
1. Procesele sunt cuasistationare se neglijeaza radiatia / undele
electromagnetice.
2. Circuitul poate fi descompus in subcircuite interconectate ce pot fi
analizate separat. La limita, un subcircuit = un element ideal de
circuit.
3. Dielectricul din jurul conductoarelor este izolant perfect.
4. Conductoarele sunt filiforme (se neglijeaza repartitia diferita a
curentului in sectiune).

Elemente ideale de circuit in

c.c.
U RI

U E

Rezistor ideal

Conventia de la
receptoare

Sursa ideala de
tensiune
Conventia de la
generatoare

IJ

Sursa ideala de
curent

Puterea in circuite de c.c.

Teorema conservrii puterilor:
Suma puterilor algebrice primite
(absorbite, consumate) la borne de
elementele componente ale circuitului
este egal cu zero.

U k I k

Bilanul puterilor:
Suma puterilor consumate n rezistenele
unui circuit electric este egal cu suma
algebric a puterilor produse de
sursele de energie electric (surse de
tensiune i de curent)

R I

2
k k

E k I k U J k J k
k

Element
U

P>0 putere absorbita

P<0 putere produsa

Puterea activa: P=UI [W]

I

Element

P>0 putere produsa

P<0 putere absorbita

Grafuri
Topologie stiinta sistematizarii conexiunilor

Latura

Bucla

Graful
circuitului

Nod

Graf = { laturi, noduri, bucle }

Parametri topologici: L, N, B
Relatia Euler: L=B+N-1

Ochi = bucla elementara ce nu

include o alta bucla.

Elemente ale grafului

Arbore contine toate nodurile si nu are bucle
Ramura latura arborelui
Co-arbore = Graf arbore
Coarda latura co-arborelui

Arborele nu este unic; se recomanda sa fie ramificat !

Teorema de existenta si
unicitate

ENUNT: Solutia unui circuit electric exista si este unica daca si numai
daca se poate alege in graful circuitului un arbore care sa contina
toate laturile de tip surse ideale de tensiune si in co-arbore sa
ramana toate laturile de tip surse ideale de curent.
N_ramuri = N-1
N_coarde = B
Sistem complet de noduri / bucle = sunt independente, generand
ecuatii (Kirchhoff) ce formeaza un sistem cu solutie unica

Cum se determina ?
(N-1) noduri
B ochiuri
SAU

1 bucla = 1 coarda + ramuri

Teoremele lui Kirchhof

Teorema 1 Kirchhoff:
Suma algebric a intensitilor curenilor prin laturile conectate la un
nod al unui circuit electric este nul.
(+ curentii care ies din nod)
Ik 0

Teorema 2 Kirchhoff:
Suma algebrica a tensiunilor la bornele laturilor dintr-o bucla este nul.
U k 0 (+ tensiunile in sensul buclei)

Teorema 2 Kirchhoff forma in curenti:

Suma algebric a tensiunilor la bornele rezistoarelor i ale surselor
ideale de curent este egal cu suma algebric a tensiunilor
electromotoare ale surselor ideale de tensiune.
Rk I k U J k
Ek
(+ tensiunile in sensul buclei)

k b

k b

k b

Teorema (metoda)
superpozitiei

O marime electrica (U sau I) prin orice latur a unei reele liniare i

active (reea coninnd rezistoare liniare i surse ideale de
tensiune i de curent) este suma algebric a marimilor respective
pe care le-ar stabili n acea latur fiecare dintre surse dac s-ar
gsi doar ea n circuit, celelalte surse fiind pasivizate.

Echivalente
J

E
R

Sursa reala

E Ek
k 1

R Rk
k 1

k 1

Echivalente

Ek
Gk E k

k 1 R
E k 1n
n k
1
G

k
k 1
k 1 R k
n

G Gk ;
k 1

n
1
1

R k 1 Rk

Divizorul de tensiune / curent

U1 U

R1
R1 R 2

R2
U2 U
R1 R 2

I1 I

R2
R1 R2

R1
I2 I
R1 R 2

Transfigurarea stea-triunghi

R12 R31
R1
R12 R23 R31
R23 R12
R2
R12 R23 R31
R3

R31 R23
R12 R23 R31

R_triunghi = 3 R_stea

R1 R 2
R12 R1 R 2
R3
R 2 R3
R 23 R 2 R3
R1`
R R
R31 R3 R1 3 1
R2

Generatorul echivalent de tensiune

(Thevenin)
I

E0 E
R0 R

Un dipol liniar activ poate fi echivalat n raport cu bornele sale prin o

surs real de tensiune avnd o tensiune electromotoare egal cu
tensiunea n gol la bornele dipolului i o rezisten egal cu
rezistena echivalent a dipolului pasivizat n raport cu aceleai
borne.

Generatorul echivalent de curent

(Norton)
J0 J
U
G0 G

Un dipol liniar activ poate fi echivalat n raport cu bornele sale cu o

surs real de curent, de intensitate egal cu cea a curentului de
scurt-circuit la bornele dipolului i o conductan egal cu
conductana echivalent a dipolului pasivizat n raport cu bornele
respective.

Teorema transferului maxim

de putere

Transferul maxim de putere de la un dipol liniar activ catre o

rezisten de sarcin se realizeaz atunci cand rezistena de sarcin
este egal cu rezistena intern a dipolului (adaptarea sarcinii).

Metoda teoremelor lui

Kirchhof

(A)

1. Se aleg sensurile de referin

(curentii laturilor, bucle).
2. Se alege nodul pentru care NU SE
SCRIE ecuatia K-I.
3. Se scrie K-I pentru (N-1) noduri.

[II]

[I]

I1

I2

4. Se scrie K-II forma in curenti

pentru toate ochiurile.
5. Se rezolva sistemul de ecuatii,
rezultand valorile curentilor din laturi.
6. Se verifica solutia prin bilantul
puterilor.
Pc

I3

(B)

(A): -I1+I2+I3 = 0
[I]: R1 I1+R2 I2 = E2
[II]: -R2 I2+R3 I3 = -E2+ E3

R1 I12+R2 I22+R3 I32 = E2I2 + E3I3

Pg