Subclase de retele Petri

Reţele pure
O locatie p si o tranzitie t formeaza o bucla elementara daca verifica relatia:
pre(p,t)  post(t,p)  0
O retea Petri se numeste pura daca nu contine bucle elementare, adica:
pre(pi, tj)  post(tj, pi) = 0, pentru oricare pi din P si oricare tj din T.

Bucla elementara, are un efect de memorie. Daca se introduce un jeton în

locatia p, (M(p) = 1), atunci tranzitia t încarca permanent locatia p, conditia pentru
executia tranzitiei fiind tot timpul îndeplinita.
Bucla elementara - exemplu
.

p1

t
t1 t2
p t1 t1
p1
p2

a) b) c)

Figura 3
Algoritmul lui Murata
. Algoritm care transforma o retea pura cu capacitati finite (N,M0), în care se
utilizeaza regula stricta de admisibilitate, într-o retea echivalenta în care se
utilizeaza regula nestrictă de admisibilitate:
Pas 1. Se adauga o locatie complementara p' pentru fiecare locatie p. Marcajul
initial al fiecarei locatii complementare este dat de relatia:
M'0(p') = K(p) - M0(p)
Pas 2. Se deseneaza noi arce de la fiecare tranzitie la locatiile complementare,
respectând relatiile
post(t,p') = pre(p,t) si pre(p',t) = post(t,p)

In acest fel, suma numarului jetoanelor din locatia p si din locatia sa

complementara p' este egal cu capacitatea K(p), atât înainte cât si
dupa executia tranzitiei t.
Algoritmul lui Murata - Exemplu

2 p 2’
2 K(p1) K(p2) t2
t2 2
2
=2 =1
2 2
p 1’
t1 t1
p1 t3 p2 t4 p1 t3 p2 t4

a) b)
Graful de realizare al figurii a)
.
Echivalenta grafurilor
.

Pentru a verifica daca cele doua retele sunt echivalente se construieste

graful de realizare al retelei Petri din figura 4.a. Un graf de realizare are
ca noduri setul tuturor marcajelor realizabile din marcajul initial, iar ca
arce tranzitiile corespunzatoare. Acesta este reprezentat în figura 5. In
interiorul elipselor s-au notat marcajele locatiilor, iar pe arce tranzitiile
care se executa. Se observa ca graful de realizare cuprinde toate evolutiile
posibile ale marcajului, precum si toate tranzitiile care pot fi executate din
fiecare marcaj. Daca se va construi graful de realizare al retelei Petri din
figura 4.b, acesta va fi similar cu cel din figura 5, cu deosebirea ca starea
va fi descrisa de marcajele locatiilor p1, p2, p1’, p2’. Cele doua grafuri sunt
echivalente din punctul de vedere al secventelor de tranzitii executabile,
prin urmare cele doua retele Petri sunt izomorfe, adica pot executa
aceleasi secvente de tranzitii.
Subclase de retele Petri
.

O retea Petri se numeste ordinara daca ponderea tuturor

arcelor sale este egala cu unu.
O retea Petri se numeste de tip conditie/eveniment (C/E)
daca este ordinara si în plus capacitatea locatiilor sale este
egala cu unu. In acest caz, locatiile reprezinta conditii, iar
tranzitiile evenimente.
Reteaua Petri este de tip locatie/tranzitie (P/T) daca locatiile
pot avea capacitatea mai mare decât unu, iar arcele de
asemenea pot avea ponderea mai mare decât unu.
 Subclase de retele Petri - Masina de stare
.
Se defineste ca masina de stare (MS), o retea Petri ordinara, în care fiecare tranzitie
are câte o singura locatie de intrare si câte o singura locatie de iesire (figura 6), adica:
|0t| = |t0| = 1, pentru t  T
Cu |0t| şi |t0| s-a notat cardinalul multimii |0t|, respectiv a mulţimii |t0|.
Retele Petri de acest tip pot modela numai sisteme cu stari finite. Nu pot
descrie sincronizari sau paralelismul structural, dar pot descrie
concurenta.
Subclase de retele Petri - Graful de evenimente
.

O retea Petri ordinara se numeste graf de marcaje (GM) sau graf de

evenimente (engl.: event graph), daca oricare locatie a sa are exact o
tranzitie de intrare si o tranzitie de iesire (figura 7), adica:
|0p| = |p0| = 1
Grafurile de evenimente pot modela sincronizari si paralelismul structural,
dar nu pot modela conflictele.
Daca o masina de stare este în acelasi timp si un graf de evenimente si o
masina de stare se numeste ansamblu de circuite disjuncte.
Subclase de RP- Retea simpla

Reteaua Petri este simpla, daca orice tranzitie are cel

mult o locatie de intrare comuna cu alte tranzitii (figura
8).
Subclase de RP- Retea Petri cu conflicte libere
.

O retea Petri ordinara se numeste cu conflicte libere (engl.: free-choice

net), daca pentru oricare doua tranzitii care au în comun o locatie de
intrare, aceasta este singura lor locatie de intrare (figura 9). Aceste retele
pot modela secventialitatea, relatiile conflictuale si concurentiale. Nu
permit modelarea activităţilor secventiale care se exclud mutual prin
semafoare
Caracteristici de modelare
.

Utilizând diverse structuri elementare, cu retelele Petri se pot

descrie urmatoarele probleme: secventialitatea, paralelismul,
excluderea mutuala si nedeterminismul.
Secventialitate, concurenta, conflict:
Caracteristici de modelare - confuzia
.
Caracteristici de modelare- Sincronizarea
.
Exemple de sincronizare
.
Caracteristici de modelare - Excluderea mutuala
.
Caracteristici de modelare- Excluderea mutuala
.

M0(p7) = k, pre(p8, t2) = k, post(t4, p7) = k

Modelarea proceselor bazata pe retele Petri-exemple
.

Locatii de control-reprezentare, semnificatie

Jetonul nu este extras la executia unei tranzitii pe timpul in care se mentine actiunea de
control
Modelarea proceselor bazata pe retele Petri-exemple
.

Exemplul 1
Se considera o masina care poate prelucra alternativ doua tipuri
de piese. Sa se reprezinte modelul bazat pe retele Petri al
sistemului. Se va reprezenta intrarea pieselor brute in sistem si
plecarea din sistem a pieselor prelucrate.
Modelarea proceselor bazata pe retele Petri-exemple
.

Observatie: tranzitiile T1 si T2 din figura urmatoare sunt temporizate (au

asociata o durata)
 Modelarea proceselor bazata pe retele Petri-exemple
.

Exemplul 2-coada de asteptare

Se considera o coada de asteptare in care sosesc clientii si un
server. Dupa servire clientii parasesc coada. Nu se cere
reprezentarea numarului de client din coada de asteptare si nici
ordinea de servire a clientilor. Sa se reprezinte modelul procesului
bazat pe RP.
Modelarea proceselor bazata pe retele Petri-exemplul 2
.

Modelul procesului este reprezentat in figura

Modelarea proceselor bazata pe retele Petri-exemplul 2- defectarea
serverului
.
Modelarea proceselor bazata pe retele Petri-exemplul 2-defectarea
serverului
.
Modelarea proceselor-exemplul 2 - coada de asteptare cu capacitate limitata
.
Modelarea proceselor bazata pe RP –exemplul 3- FIFO
.
Modelarea proceselor bazata pe retele Petri-exemplul 4-LIFO
.
Modelarea proceselor bazata pe retele Petri-exemplul 4-LIFO
.
Modelarea proceselor bazata pe retele Petri-exemplul 5
.
Modelarea proceselor bazata pe retele Petri-exemplul 5
.
Modelarea proceselor bazata pe retele Petri-exemple
.
Modelarea proceselor bazata pe retele Petri-exemplul 6
.
Modelarea proceselor bazata pe retele Petri-exemplul 7
Observatie: tranzitiile Tp1 si Tp2 sunt temporizate