Universitatea din Craiova

Facultatea de Inginerie Electrică

Acţionări electrice 2
Lucrări de laborator
 PORNIREA AUTOMATĂ STEA - TRIUNGHI ŞI
FRÂNAREA DINAMICĂ A ACŢIONĂRILOR
ELECTROMECANICE CU MOTOR ASINCRON

1. Scopul lucrării.
Lucrarea are ca scop însuşirea modului de realizare, verificare şi funcţionare a
schemelor de comandă a acţionărilor electromecanice cu motoare asincrone cu rotorul
în scurtcircuit, determinarea experimentală a variaţiei  = f(t) şi curentului I1= f(t) în
timpul pornirii Y -  şi compararea acestora cu rezultatele teoretice.

2. Noţiuni teoretice.
Datorită avantajelor sale în raport cu alte tipuri de motoare electrice, motorul
asincron cu rotorul în scurtcircuit se foloseşte frecvent în acţionarea maşinilor de lucru.
Pornirea stea-triunghi constă în alimentarea cu tensiune redusă a motorului în
scopul reducerii curentului de pornire. Pentru a pune în evidenţă acest lucru se ţine
seama că la conexiunea triunghi tensiunile de linie şi de fază sunt egale, pe când la
conexiunea stea sunt în raportul 1/ 3 . (fig. 1).

Fig. 1. Conexiunile stea şi triunghi ale înfăşurării statorice.

U1
U fY  ; U f   U l unde Ul este tensiunea de linie a reţelei
3
U fY Ul
I Y  I fY  
Zf 3Z f
U f 3U l
I   3 I f  3  (2)
Zf Zf

Din (2) rezultă raportul:

I
3 (3)
I

Deci prin această metodă curentul de pornire se reduce de 3 ori. Ţinând seama
de dependenţa dintre cuplu şi tensiunea de fază, rezultă că şi acesta se reduce de 3 ori
(fig. 2).
 2
M   U f  
 3
 (4)
M   U f Y 


Datorită diminuării de 3 ori a cuplului, pornirea Y -  se aplică la maşinile de

lucru care pe perioada pornirii lucrează în gol sau cu sarcină redusă; după terminarea
procesului de pornire, sarcina se poate aplica prin intermediul unui ambreiaj sau cuplaj
electromagnetic.

Fig. 2. Curbele cuplului şi curentului pentru conexiunile stea şi triunghi.

Pentru ca în momentul trecerii la conexiunea triunghi curentul să nu crească

peste valoarea pe care a avut-o în momentul pornirii, trebuie ca trecerea să se facă la o
viteză suficient de mare,apropiată de viteya de sincronism.
Ţinând seama că pornirea se face în gol şi neglijând cuplul datorat pierderilor
mecanice şi de ventilaţie, rezultă că accelerarea se produce datorită cuplului motor dat
de relaţia:

2M k
M (5)
s sk

sk s
iar ecuaţia mişcării devine:

2M k d
J (6)
s sk dt

sk s
unde:
Mk - cuplul critic (maxim);
J - momentul de inerţie total raportat la arborele motorului;
sk - alunecarea corespunzătoare cuplului critic;
,s - viteza unghiulară, respectiv alunecarea.
 
s k  s N   2  1 ;  
Mk
MN
(7)

Ţinând seama că = 0(1-s) ( 0 - viteza de sincronism) rezultă;

d ds
  0
dt dt

iar ecuaţia: (6) devine:

2M k ds 2  0 ds
 J  0 : M k ;  J  (8)
s sk dt s sk M k dt
 
sk s sk s

0
Notând Tm  J (constantă mecanică de timp), relaţia (8) devine;
Mk
Tm  s sk 
dt     ds (9)
2  sk s 

Prin integrare rezultă timpul de pornire:

Tm s fin  s sk  T  1  s 2fin 1 
tp      ds  m 
 2s  s k  ln 
 (10)
2 1
 sk s  2  k s fin 

în relaţia (10) s-a ţinut seama că la pornire alunecarea iniţială este s=1.
Dacă sfin =0, timpul de pornire calculat este infinit , de aceea se consideră pentru
alunecarea finală o valoare sfin  sN.
Tot cu ajutorul ecuaţiei (9) se poate determina timpul în care alunecarea se modifică
între două limite oarecare si şi si+1:

s i 1
 s sk  T  s 2  s i21 s 
t i ,i 1     ds   i  s k ln i 
si  sk s  2  2s k s i 1 

Cu ajutorul acestei relaţii se poate determina prin puncte modul de variaţie al vitezei în
timpul accelerării pe conexiunea stea şi apoi pentru conexiunea triunghi. Pentru aceasta
se împarte intervalul s(1, 0) în subintervale de tipul (si, si+1) şi pentru fiecare interval
se calculează timpul ti, i+1.
Frânarea dinamică se realizează prin deconectarea înfăşurării statorice de la
reţeaua trifazată şi conectarea ei la o sursă de curent continuu potrivit aleasă. In stator se
produce un câmp magnetic fix care induce în fazele rotorului în mişcare tensiuni cu atât
mai mari cu cât viteza este mai mare. Energia cinetică a maselor în mişcare se
transformă în căldură în circuitul rotorului prin efect Joule.
Valoarea intensităţii curentului continuu Ic care trebuie să alimenteze înfăşurarea
statorică depinde de conexiunea aleasă şi se calculează din
Fig. 3. Alimentarea în c.c. a înfăşurării statorice la frânarea dinamică.

condiţia de a se obţine aceeaşi solenaţie ca în cazul alimentării motorului de la o reţea

trifazată, intensitatea curentului alternativ fiind egală cu cea a curentului de magnetizare
(I)
Pentru o conexiune ca în figura 3 rezultă:

Ic = 2,12 I  2,12 I0

Io fiind curentul de funcţionare în gol al motorului.

Dacă frânarea se face fără sarcină la arbore, pentru acest regim, ecuaţia
fundamentală a mişcării devine:

2M k d
 J (11)
s sk dt

sk s

din care, după transformări şi prin integrare, se obţine timpul de frânare:

sin
Tm  s2 
tf  s k ln s   (12)
2  2s k 
 sfin

Pentru sin=0,05 şi sfin=1, se obţine:

 1 
t f  Tm 1,5s k   (13)
 4s k 

3. Modul de lucru.
Se calculează timpul de accelerare pe caracteristica stea cu relaţia (9) şi timpul
de frânare dinamică cu relaţia (13).
 Se execută montajul din fig. 4 începând cu schema de forţă şi continuând cu
schema de comandă. Realizarea montajului se face de sus în jos şi de la stânga la
dreapta verificându-se fiecare etapă parcursă.
Pentru pornirea motorului se apasă butonul cu revenire automată şi contact
normal deschis S2 prin care se asigură alimentarea bobinei contactorului K1. Aceasta
asigură realizarea conexiunii stea prin închiderea contactelor normal deschise din
circuitele 1 şi 3, alimentarea bobinei contactorului K2 prin închiderea contactului normal
deschis din circuitul 8, eliminarea posibilităţii cuplării simultane a contactorului K3 prin
deschiderea contactului normal închis din circuitul 9 şi alimentarea bobinei releului de
timp K6 cu temporizare la anclaşarea circuitului 13.
La alimentarea bobinei contactorului K2, acesta îşi închide contactele normal
deschise K2 din circuitele 1, 2 şi 3 prin care se alimentează înfăşurările motorului,
contactul normal deschis K2 din circuitul 9 prin care se realizează memorarea
(automenţinerea) comenzii date şi îşi deschide contactul normal închis K2 din circuitul
11 pentru eliminarea posibilităţii cuplării simultane a contactorului K4 de realizare a
frânării dinamice.
Motorul accelerează pe caracteristica stea până la deschiderea contactului
normal închis cu temporizare la deschidere din circuitul 7, care întrerupe alimentarea
bobinei contactorului K1 şi deci desfacerea conexiunii stea. Prin revenirea la starea
normală a contactorului K1 din circuitul 9 se alimentează bobina contactorului K3, care
îşi va închide contactele normal deschise din circuitele 4, 5 şi 6, realizându-se astfel
conexiunea triunghi a înfăşurărilor statorului şi trecerea funcţionării acestuia pe
caracteristica mecanică naturală.
Releele maximale de curent F1 şi F2 împreună cu releul intermediar K5 asigură
protecţia motorului la supracurenţi. La acţionarea unuia dintre releele maximale, se
închide contactul normal deschis F1 sau F2 prin care se alimentează bobina releului
intermediar K5. Acesta îşi deschide contactul închis din circuitul 8, comandând
întreruperea alimentării statorului asincron.
Pentru oprire se apasă butonul S1 cu un contact normal închis în circuitul 7 şi un
contact normal deschis în circuitul 11; primul întrerupe alimentarea bobinelor K2 şi K3,
iar cel de-al doilea comandă alimentarea bobinei contactorului K4. Ca urmare se închid
contactele din circuitele 5 şi 6 conectându-se tensiunea continuuă la înfăşurările
statorice, contactul din circuitul care comandă conectarea triunghi a acestei înfăşurări şi
contactul din circuitul 14 care asigură alimentarea bobinei releului de timp K8.
Contactul normal închis K4 din circuitul 8 asigură evitarea alimentarii
concomitente a statorului cu tensiune continuă şi alternativă.
Tensiunea continuă este aplicată până la deschiderea contactului normal deschis
cu temporizare K8 din circuitul 11, care întrerupe alimentarea bobinei contactorului K4.
în acest fel se asigură deconectarea tensiunii continue şi pregătirea schemei de comandă
pentru o nouă pornire.
 La pornire se înregistrează curentul absorbit de motor şi variaţia vitezei, iar la
frânare numai variaţia vitezei

Fig.4 Schema de montaj pentru studiul pornirii automate Y- a motorului

asincron cu rotorul în scurtcircuit

4. Conţinutul referatului.
Referatul va conţine:
- denumirea şi scopul lucrării;
- schema de montaj;
- parametrii nominali ai motorului utilizat;
- calculul timpului de accelerare frânare;
- diagramele de variaţie ale curentului şi vitezei la pornire şi frânare obţinute
experimental; aceleaşi diagrame rezultate prin calculul analitic;
- observaţii şi concluzii asupra lucrării.
 Comanda pornirii automate stea-triunghi (simulare)
1.PREZENTAREA LUCRARII
Un exemplu de program care creează medii virtuale
de studiu este şi “Comanda pornirii automate stea –
triunghi 2.0” . Acesta este o aplicaţie ce face parte dintr-
un pachet software didactic dedicat sistemelor de
comandă automată a acţionă rilor electromecanice
electromecanice(porniri, reglaje de viteză , frână ri), fiind
Fig.1 Fereastra principală
dezvoltată în mediul de programare Visual Basic 6.0 şi
putând fi utilizată pe orice calculator compatibil IBM
utilizând sistemul de operare Microsoft Windows.
Pentru a rula sunt necesare cel puţin urmă toarele resurse
apoi de afişarea ferestrei principale a programului
(fig.1). Aceasta conţine informaţii sugestive despre
program, iar la partea superioară poate fi vă zută bara de
meniuri ale că ror nume sunt alese astfel încât să le
indice destinaţia.
“Comanda pornirii automate stea-triunghi” permite
urmă rirea în mediul virtual a funcţionă rii unei scheme
de comandă realizată în logică cablată cu contacte şi
relee, precum şi a uneia în logică flexibilă , mai exact a
unui sistem de dezvoltare cu microcontroller, toate
evenimentele din schemă fiind afişate şi explicate prin
hardware: procesor 80486DX2 , 16 MB memorie RAM,
4 MB spaţiu pe harddisk, placă video VGA cu o
rezoluţie de 800X600 pixeli, mouse.
Instalarea se face rulând fişierul setup.exe din kit-ul de
instalare ce se află disponibil în format zip şi la adresa
http://em.ucv.ro/cercetare. Rutina de instalare va
executa operaţia de copiere în calculator a fişierelor
necesare aplicaţiei, iar în StartMenu-Programs va crea
un shortcut având un nume sugestiv cum este de
exemplu “Pornirea stea – triunghi” utilizat pentru
lansarea mediului virtual de simulare.
La lansare, pe perioada încă rcă rii şi iniţializă rii
aplicaţiei pe ecran va apă rea un splash introductiv urmat
intermediul unor ferestre de explicaţii. În acest mod,
studenţii pot face o comparaţie între cele două structuri
de comandă automată şi pot observa avantajele şi
dezavantajele fiecă reia.
Pentru structura cu contacte şi relee s-a utilizat
schema prezentată în figura 2, în care s-au folosit două
butoane S1 şi S2 pentru oprirea, respectiv pornirea
schemei, precum şi un releu de temporizare K4.
Bara de meniuri a aplicaţiei (fig.1) este structurată
conform diagramei din figura 3, rolul fiecă ruia fiind
prezentat în cele ce urmează .

Fig. 2 Schema de comandă
Din meniul Opţiuni, prin intermediul butonului
Temporizare, utilizatorul are acces la selectarea
temporiză rii releului de timp K4 din circuitul 4(fig.2)
Fig.3 Structura meniului
care poate lua valori de la 0 la 10000 milisecunde,
valoarea implicită fiind de 3000 milisecunde. Acest
lucru se realizează introducând valoarea, care trebuie să
fie numă r întreg pozitiv, în că suţa de dialog din figura 4.
Fig. 5 Setarea vitezei se simulare
Tot din acest meniu se pot valida sau inhiba
efectele sonore generate de fiecare etapă a simulă rii prin
activarea, respectiv dezactivarea, opţiunii Sunet. Aceste
efecte constă în nişte sunete în difuzorul calculatorului
în cazul în care acesta nu are instalată o placă de sunet.
În prezenţa unei astfel de plă ci se va auzi sunetul definit
la Default sound în sistemul de operare Windows. Dacă
se doreşte, acesta se poate particulariza definind un alt
sunet pentru acest eveniment.
Acelaşi meniu conţine şi butonul de pă ră sire a
mediului virtual(Ieşire).
Pentru a avea un control permanent asupra
timpului, în partea de sus a ferestrei este afişat ală turi de
titlul ferestrei un ceas care indică ora sistemului pe care
rulează programul.
Viteza de simulare constituie un alt parametru care
poate fi configurat din acelaşi meniu Opţiuni. Prin
intermediul acesteia se stabileşte timpul dintre două
etape succesive ale simulă rii. Acest lucru este util
pentru a urmă ri mai uşor explicaţiile şi evenimentele
petrecute în schemă . Implicit această valoare este setată
la o secundă , putând fi mă rită la 5 secunde prin
intermediul ferestrei care apare pe ecran (fig. 5).
Meniul Schema oferă posibilitatea alegerii uneia
dintre scheme: cu contacte şi relee sau cu
microcontroller. Prin selectarea celei cu contacte şi relee
fereastra se va schimba ca în figura 6.
În partea superioară există o zonă în care vor fi
afişate explicaţii privind modul de funcţionare al
schemei. Tot în partea superioară , în zona din dreapta a
ferestrei, este indicată starea sistemului: Oprit/Pornit.
Mai jos se află blocul de comandă care conţine 3
butoane. Butonul Pornire are rolul de a pune în
funcţiune schema la simularea continuă , care poate fi
oprită prin apă sarea butonului Oprire. Acest buton are şi
rol de resetare a sistemului, ceea ce conduce la aducerea
tuturor elementelor din schemă în poziţia iniţială .
În colţul din dreapta jos sunt prezente două că suţe
de bifare. Una este pentru afişarea unei ferestre cu
caracteristicile curentului şi cuplului pe care se poate
urmă ri evoluţia punctului de funcţionare(fig.7), iar
cealaltă pentru afişarea unei alte ferestre conţinând
schema de forţă pe care se poate evidenţia
corespondenţa contactelor din cele două scheme (fig.8).
 Fig.6 Structura cu contacte şi relee
Lângă contactul K4 este afişată cu culoare albastră
valoarea aleasă din meniul Opţiuni, valoare care în
momentul începerii temporiză rii este decrementată până
la zero.
Fig.8 Schema de forţă
Alegerea celui de-al doilea tip de schemă
conduce la apariţia structurii cu microcontroller(fig. 9).
Această fereastră conţine schema bloc a unui sistem de
comandă cu microcontroller în care sunt evidenţiate
porturile de intrare/ieşire şi mă rimile de intrare şi cele
de comandă aferente. Şi aici sunt prezente blocurile de
indicare a stă rii sistemului şi de control al simulă rii.
În partea inferioară a ferestrei (ca şi la schema cu
contacte şi relee), se află o zona de afişare a explicaţiilor
privind etapele simulă rii şi funcţionarea sistemului. Sub
această zonă sunt amplasate două că suţe de bifare cu
ajutorul că rora se pot simula defecte ce apar în schemele
cu contacte şi relee, cum ar fi sudarea contactelor
corespunză toare conexiunilor stea sau triunghi, situaţie
în care sistemul trebuie să ia anumite decizii.
Programul rulat de microcontroller este realizat
după un algoritm care este prezentat în fereastra ce
apare prin bifarea că suţei Schema logică (fig.10).
În timpul execuţiei programului întocmit pe baza
acestui algoritm, se pot urmă ri stă rile celor două porturi
de intrare / ieşire şi a mă rimilor respective, iar
instrucţiunea în curs de executare îşi schimbă culoarea,
efectul să u fiind detaliat în fereastra de explicaţii.
În meniul Suport sunt oferite informaţii despre
program, modul de utilizare, precum şi noţiuni teoretice
privind pornirea stea – triunghi a motoarelor asincrone.
Tot aici sunt prezentate simbolurile utilizate în schemele
clasice cu contacte şi relee.
Atât în schema cu contacte şi relee cât şi în cea cu
microcontroller, prin staţionarea mouse-ului deasupra
unui element din schemă se obţin informaţii despre
acesta prin apariţia unor etichete explicative.
Interfaţa grafică şi ergonomia programului creează
un mediu de lucru uşor de utilizat şi condiţii pentru
însuşirea elementelor teoretice legate de această
problemă practică .
 Fig. 9 Schema cu microcontroler

2.Continutul referatului
-titlul lucrarii;
-schema cu contacte si relee;
-simbolurile din schema si denumirea lor;
-schema cu microcontroler;
-impresii si observatii despre aplicatie.

Fig.10 Schema logică

Lucrarea nr.3 C2
Lucrarea nr.3 C2
Lucrarea nr.3 C2
Lucrarea nr.3 C2
Lucrarea nr.3 C2
Disciplina: Actionari electromecanice Lucrarea nr. 11

COMANDA AUTOMATĂ PENTRU PORNIREA REOSTATICĂ ÎN

FUNCŢIE DE TIMP A ACŢIONĂRILOR ELECTROMECANICE CU
MOTOR ASINCRON UTILIZÂND RELEUL EASY MOEELER

1.Scopul lucrării
Lucrarea are ca scop dezvoltarea aptitudinilor de a trece de la o schemă de comandă
automată clasică a unei acţionări la o schemă cu microcontroler, prin utilizarea unui pachet soft
dedicat.

2. Noţiuni teoretice
2.1 Prezentarea pachetului soft destinat programării şi simulării releului Easy
Mooeler
EASY-SOFT este un program de PC, cu care se pot realiza, memora, simula, documenta
scheme de conexiuni-easy ce pot fi transferate ulterior intr-un aparat easy pregătit de funcţionare.
De asemenea, sunt posibile indicarea stării on-line a schemei de conexiuni curente, precum şi
indicarea funcţiei asociate parametrilor releului. Altfel exprimat, schema de conexiuni reprezintă
programul în care se poate seta modul de funcţionare a releului de comandă.
Interfaţa programului EASY-SOFT este constituită din trei ferestre (figura 1):
1 = Casetă de instrumente,
2 = Câmp de atribute,
3 = Banc de lucru (Fereastră - Schemă de conexiuni)
În partea stângă este afişată caseta de instrumente. În partea dreaptă, sus este afişat
bancul de lucru, respectiv fereastra schemei de conexiuni şi în partea dreaptă jos câmpul de
atribute .

2
Fig.1 Fereastra principală a programului

1
Disciplina: Actionari electromecanice Lucrarea nr. 11
În funcţie de aplicaţii, se poate comuta conţinutul acestor trei ferestre între cele cinci
moduri de afişare: proiect, schemă de conexiuni, simulare, comunicare, afişare.
Această comutare a modurilor de afişare se poate face:
• peste suprafeţele de comutare ale marginii de jos ale ferestrei »Casetă de instrumente«,
• peste meniul context sau
• peste meniul Afişare, < Denumire de afişare>

Conţinutul casetei de instrumente

Modul de afişare proiect
În acest mod caseta de instrumente pune la dispoziţie toate aparatele easy şi MFD pentru
transferul în proiect. Prin funcţia Drag & Drop, se transfer pur şi simplu elementele fizice ale
proiectului, din caseta de instrumente pe Bancul de lucru.
Modul de afişare schemă de conexiuni
În acest mod caseta de instrumente seprezintă toate elementele logice, cum ar fi contacte
şi bobine (operanzii Bit), cât şi relee funcţionale pentru transferul în schema de conexiuni. Pentru
aparatele easy800 şi MFD sunt disponibile suplimentar componente funcţionale (operanzi-
cuvânt). Chiar şi aceste elemente logice pot fi transferate prin funcţia Drag & Drop din caseta de
instrumente în fereastra Schemă de conexiuni.
Modul de afişare simulare
În acest mod, după apăsarea suprafeţei de comutare corespunzătoare a casetei de
instrumente, se poate simula condiţii, se pot propune intrări şi stabili punctele critice.
Descrierea suprafeţelor de comutare:
• »Mod de lucruI/R« - setează modul de lucru al elementelor de comutare I1 până
la I16, respectiv R1 până la R16,
• »Intrările I« - schimbă stările de semnal ale intrărilor maxime 16 I ,
• »Intrările R« - schimbă stările de semnal ale intrărilor maxime 16R,
• »Intrările analogice« - intrările valorilor analogice au loc peste valorile
analogice de la IA1 până la maxim IA4,
• »Tastele-P« - schimbă starea de semnal a celor patru comutatori P, cunoscuţi de
la aparatele easy ca taste cursor
• »Ciclu-Simulare« - schimbă ciclul de timp
• »Punct critic« - stabileşte punctele critice, la care executarea programului este
oprită atât timp cât nu este comandată continuarea acesteia prin suprafaţa de
comutare »Continuare«.
• »Indicare« - alege operanzii, ce sunt indicaţi în câmpul de atribute. Ca operanzi
se aleg intrările fizice cu valorile simulate în caseta de instrumente sau ieşrile
fizice, pe care ulterior se pot impune în câmpul de atribute.
Modul de afişare comunicare
• »Conexiune« - activarea sau dezactivarea unei conexiuni la aparat
• »Program« - descărcarea (Download) unei scheme de conexiuni pe aparat,
încărcarea (Upload) pe PC sau compararea schemelor de conexiuni între aparat şi
PC. Pentru aceasta trebuie oprit de fiecare dată indicatorul online flux curent.
Procesarea schemei de conexiuni în aparat este pornită prin comanda Run şi se
opreşte prin comanda Stop
• »Setările sistemului« - Setările sistemului, de exemplu accesul pe tastele P la
aparat, ce propun comportamentul de rulare sau limba de afişare
• »Ceas« - setarea ceasului aparatului

2
Disciplina: Actionari electromecanice Lucrarea nr. 11
• »Indicator« - alegerea operanzilor din fereastra câmp de atribute

• , - pornirea sau oprirea indicatorului online flux de curent al schemei de

conexiuni - în fereastra schemă de conexiuni.
Modul de afişare vizualizare
În acest mod, caseta de instrumente pune la dispoziţie toate elementele de şablon pentru
realizarea şabloanelor, atunci când se alege în fereastra Banc de lucru cartela de indexare editor
de şablon.
Atunci când s-a ales cartela de indexare editor tastatură, caseta de instrumente va indica
toate elementele tastaturii, ce pot atribui toate tastele aparatului MFD. Cu aceasta atribuiţi
tastelor aparatului MFD noi funcţii.

2.2 Noţiuni teoretice privind pornirea reostatică în funcţie de timp a acţionării cu

motor asincron
Pornirea reostatică a motorului asincron urmăreşte limitarea curentului absorbit din reţea
în timpul procesului de pornire prin introducerea de rezistenţe suplimentare în circuitul rotoric.
Pentru acţionări de ordinul sutelor de kilowaţi realizate cu motoare alimentate la tensiuni
mai mari de 1kV se justifică şi se practică pornirea reostatică.
Comanda automată poate fi făcută în funcţie de timp, în funcţie de viteză sau în funcţie de
current. În prezenta lucrare se va studia comanda automată în funcţie de timp.
Schema de forţă şi caracteristicile statice ale acţionării sunt prezentate în figura 2, iar
schema de comandă automată este prezentată în figura 3.

Fig. 2 Schema de forţă şi caracteristicile statice de pornire reostatică cu două trepte

Fig. 3 Schema de comandă automată a pornirii reostatice în funcţie de timp

Pentru pornire se apasă butonul S2 cu contact normal deschis şi revenire automată (fig.3)
prin care se asigură alimentarea bobinei contactorului K1, dacă contactele normal închise K2, K3

3
Disciplina: Actionari electromecanice Lucrarea nr. 11
din circuitul 1 sunt închise (au revenit la starea normală). Acesta îşi va închide contactele normal
deschise din circuitul de forţă asigurând alimentarea statorului. De asemenea, se închide şi
contactul K1 din circuitul 2 care alimentează bobina releului de timp K4. După temporizarea
reglată, contactul normal deschis cu temporizare la închidere K4 din circuitul 3 asigură
alimentarea bobinei contactorului K2. Acesta îşi va închide contactele normal deschise K2 din
circuitul rotoric care scurtcircuitează prima treaptă de pornire. În continuare secvenţele se repetă.

3. Chestiuni de studiat
• Se vor identifica meniurile, elementele şi câmpurile de lucru ale pachetului EASY-SOFT;
• Se va realiza schema de conexiuni pentru comanda automată a pornirii stea-triunghi a
acţionării electromecanice cu motor asincron;
• Se va simula funcţionarea schemei realizate şi se vor modifica parametrii setaţi;
• Se va transfera programul realizat în memoria releului EASY MOEELER şi se va analiza
funcţionarea acestuia;
• Se va propune o schemă pentru pornirea în funcţie de curent a acţionării electromecanice
cu motor asincron.

4. Modul de lucru
Se va realiza schema de forţă şi schema de comandă clasică pentru pornirea prin
reostatică în funcţie de timp a acţionării cu motor asincron;
Pornind de la aceste scheme se va trece la schema de comandă cu microcontroler pentru
aplicaţia respectivă
Se va lansa în execuţie programul Easy Soft 6 prin pictograma
Se va deschide un nou proiect şi se va salva cu numele aplicaţiei
Se va alege din fereastra de instrumente tipul aparatului EASY 512-DC RC utilizat
pentru aplicaţia respectivă (fig.1)
Prin comutarea în modul "Schemă de conexiuni", utilizând elementele necesare din
caseta de instrumente se va realiza schema de comandă pentru aplicaţia respectivă (fig. 4)
Se va simula funcţionarea schemei realizate cu prin comutarea în modul "Simulare"
(fig. 5)
Se va transfera programul în memoria releului Easy prin trecerea în modul "Comunicaţie"
(fig. 6).

Fig.4 Fereastra de realizare a schemei de conexiuni

4
Disciplina: Actionari electromecanice Lucrarea nr. 11

Buton de
pornire Buton Start
Simulare
Buton de
oprire

Fig.5 Fereastra de simulare a schemei de conexiuni

Buton selectie Port

de comunicaţie

Buton Transfer
Program

Fig.6 Fereastra de comunicaţie cu PC

4.Conţinutul referatului
- titlul, scopul şi chestiunile studiate în cadrul lucrării ;
- schema de conexiuni pentru pornirea în funcţie timp a acţionării electromecanice cu motor
asincron.
- observaţii rezultate în urma efectuării lucrării de laborator.

5
Acţionări Electromecanice

STUDIUL PROGRAMĂRII CICLURILOR DE FUNCŢIONARE A

SISTEMELOR DE ACŢIONARE ELECTROMECANICĂ CU MOTOR
ASINCRON ŞI CONVERTOR STATIC

1. Scopul lucrării
Lucrarea are ca scop fixarea cunoştinţelor privind:
- structura sistemelor de acţionare cu motor asincron şi convertor static în circuit
închis;
- reglarea vitezei sistemelor de acţionare cu motor asincron şi convertor static;
- modificarea parametrilor cinematici pentru realizarea unor cicluri de funcţionare
impuse.

2. Noţiuni teoretice
2.1 Structura sistemelor de acţionare cu motor asincron şi convertor static în circuit
închis
Pentru reglarea vitezei motorului asincron este necesar ca între reţeaua electrică primară
şi motor să se interpună un convertor static care să transforme energia de parametri constanţi
U1=ct, f1=ct. în energie cu parametri variabili f1=variabil, U1/f1=ct.
Ţinând seama de expresia turaţiei, respectiv vitezei de sincronism a motorului:
60 f1 2πf1
n0 = , Ω0 = , (1)
p p
rezultă că prin modificarea frecvenţei tensiunii de alimentare a motorului asincron se obţine o
reglare foarte bună a vitezei acţionării.
Pentru creşterea performanţelor dinamice ale sistemelor de acţionare cu motoare
asincrone şi convertoare statice, este necesară utilizarea unor bucle de reacţie după turaţie,
tensiune, curent, flux, obţinându-se astfel structuri în circuit închis.
Structura generală a unui astfel de sistem de acţionare este prezentată în figura 1.

energie
u*
+ ε Bloc Bloc de Convertor Motor +
∑ regulatoare comandă static ML

- yr
Bloc
traductoare

Fig. 1 Schema structurală bloc a unui sistem de acţionare cu motor asincron şi convertor static în circuit închis

Blocul traductoarelor are rolul de a transforma natura şi nivelul energetic al mărimii de

ieşire y astfel încât informaţia să poată fi transferată unui semnal yr comparabil cu mărimea
prescrisă u∗.
Un mod frecvent întâlnit la sistemele de acţionare electromecanică, este acela în care se
realizează compararea liniar aditivă între mărimea prescrisă u∗ şi mărimea de reacţie yr.
ε=u∗ ± yr, (2)
unde ε este numită eroarea sistemului.

1
Acţionări Electromecanice

2.2 Prezentarea sistemului de acţionare cu motor asincron şi convertor static

(macheta ABB)
În cadrul prezentei lucrări de laborator se va studia sistemul de acţionare electromecanică
cu motor asincron şi convertor static prezentat sub formă de machetă didactică (fig.2).

Fig. 2 Macheta sistemului de acţionare ABB ACS550-01

Macheta didactică este compusă dintr-o sursă de alimentare, motor asincron având
Pn=0,15kW, convertor static de frecvenţă prevăzut cu un panou de comandă local şi afişaj LCD,
respectiv cu un panou de comandă de la distanţă.

2.2.1 Panoul de comandă local

Panoul de comandă local este prezentat în figura 3. Acesta este alcătuit din "push
butoane" şi un ecran de afişare cu LCD. Semnificaţia elementelor componente ale panoului de
comandă local este prezentată în figura 3.

Fig. 2 Panoul de comandă local al sistemului de acţionare

2
Acţionări Electromecanice

Afişajul local
Meniul principal permite afisarea pe ecranul LCD informaţii referitoare la parametrii
sistemului de acţionare, la modul de comandă, precum şi la sensul de rotaţie al motorului
(fig.3a).
Prin selectia meniului ″PARAMETERS″ pe ecran se afişează un numar de 99 grupuri de
parametrii (fig.3b). Selectarea unui grup de parametrii permite afisare tuturor parametrii din acel
grup (fig...c).
Activarea modului de comandă local se face prin apăsarea tastei (vezi fig. 2) iar
afişarea lui se află în partea din stânga sus a LCD-ului (fig. 3a).

a) b) c)
Fig. 3 Ecranul local de afisare a parametrilor sistemului de acţionare: a) - meniul principal;
b) – grupurile de parametrii; c) – parametrii unui grup

2.2.2 Panoul de comandă de la distanţă

Panoul de comandă de la distanţă poate fi configurat software pentru diverse aplicaţii. În
figura 4 se prezintă panoul configurat pentru aplicaţia ABB Standard.

Semnal cablu ecranat (ecran)

Referinţă externă 1: 0 (2) la 10 V sau 0 (4) la 20 mA
Comun - circuit intrări analogice
Tensiune de referinţă 10 Vcc
Nu se utilizează
Comun - circuit intrări analogice
Frecvenţă de ieşire: 0 (4) la 20 mA
Curent de ieşire: 0 (4) la 20 mA
Comun - circuit ieşiri analogice
Tensiune de ieşire auxiliară +24 Vcc
Comun - circuit intrări digitale
Intrare digitală comună - circuit intrări digitale
Start/ stop: activarea porneşte convertizorul
Fwd/Rev: activarea schimbă sensul de rotaţie al motorului
Viteză constantă 1
Viteză constantă 2
Selecţie tip rampă acceleraţie: activarea selectează tipul 2
Nu se utilizează.

Releu de ieşire 1
Operare implicită
Pornit => 19 conectat la 21
Releu de ieşire 2
Operare implicită
În funcţiune => 22 conectat la 24
Releu de ieşire 3
Operare implicită
Defect (-1) => 25 conectat la 27
Fig. 4 Configuraţia ABB Standard a panoului pentru comanda de la distanţă

3
Acţionări Electromecanice

3. Chestiuni de studiat
În cadrul lucrării se vor studia următoarele chestiuni:
- identificarea şi setarea parametrilor corespunzători pentru funcţionarea sistemului de
acţionarea în modul de comandă local;
- identificarea şi setarea parametrilor corespunzători pentru functionarea sistemului de
acţionarea în modul de comandă la distanţă;
- setarea domeniului mărimii de referinţă prescrisă;
- modificarea parametrilor cinematici pentru realizarea unor cicluri de funcţionare
impuse.

4. Modul de lucru
Se alimentează sistemul de acţionare cu tensiune de la sursa de tensiune prin acţionarea
butonului cu două poziţii situat pe sursă.
a) Funcţionarea sistemului în modul de comandă local
În colţul din stânga din partea superioara a ecranului va fi afişat modul de funcţionarea a
sistemului precum şi sensul de rotaţie (vezi fig. 3a).
Schimbarea sensului de rotatie a motorului se face prin apasarea tastei situata sub afisajul
DIR din coltul din stanga jos a ecranului.
Pornirea acţionării se face prin apăsarea butonului
START de pe panoul local. Pe ecran va fi afişat un set de 3
parametri ca în figura 5. Primul parametru afişat reprezintă
parametrul de control al acţionării. Sistemul permite 3
posibilităţi de comandă. Astfel, prin selectarea grupului de
parametrii 99 din meniul principal şi apoi selectând subgrupul
de parametrii 9904 sunt afişate cele 3 moduri de comandă Fig. 5 Parametrii afişaţi pe ecran
pentru motor: 1- comanda vectorială (fără senzori) în viteză; pentru modul de comandă scalară în
2- comanda vectoriala directă în cuplu (DTC); 3- comanda frecvenţă
scalară în frecvenţă.
Se va selecta modul de comandă vectorial în viteză. Aşadar in coltul din dreapta sus al
ecranului va fi afişată viteza de rotaţie a motorului. Afişarea altor parametri se poate face prin
selectare grupului de parametrii 01 din meniul principal.
Se va selecta domeniul de variaţie a vitezei de rotaţie cu ajutorul grupului de parametrii
20 stabilindu-se limita inferioară (param. 2001), respectiv limita superioară (param. 2002).
Figura 6 ilustreaza modul de selectare a domeniului de variatie a vitezei de rotatie.

Fig. 6 Explicativă privind domeniul de variaţie a vitezei de rotaţie

Oprirea acţionării se face prin apăsarea butonului STOP.

b) Funcţionarea sistemului în modul de comandă la distanţă

Pentru trecerea în mod de comandă la distanţă a acţionării se apasă butonul corespunzător
de pe panoul local.
Semnificaţia mărimilor de pe panoul de comandă de la distanţă este prezentată în
figura 4.

4
Acţionări Electromecanice

Cu ajutorul potenţiometrelor AI1 şi AI2 se variază mărimea prescrisă în gama 0 – 10 Vcc

sau 0-20 mA. Deoarece panoul este configurat pentru aplicaţia ABB Standard, potentiometrul
AI2 nu este activ (vezi fig. 4).
În cazul de faţă mărimea prescrisă (mărimea de comandă) fiind turaţia, semnalul obţinut
de la potenţiometrul AI1 va fi un semnal proporţional cu turaţia motorului. Trebuie selectata
aşadar referinta de viteza si domeniul de variaţie a mărimi de referinţă cu ajutorul grupului de
parametrii 11 (Reference Select). Valoarea minima a referintei externe EXT 1 se stabileste prin
subgrupul de parametrii P 1104 (Ref 1 min) respectiv prin subgrupul P1301 (Analog input min
AI1), iar valoarea maxima se seteaza prin subgrupul de parametrii P 1105 (Ref 1 max) respectiv
prin subgrupul P1302 (Analog input max AI1).

Fig. 7 Explicativă privind domeniul de variaţie a referintei externe

Modificarea rampei de accelerare/decelarare

Pentru modificarea rampei de acceleratie/deceleratie se
apeleaza grupul de parametrii 22 (Accel/Decel). Sistemul permite
selectarea a doua tipuri de rampe de accelerare/decelarere a
motorului:
- rampa liniara, (fig. 8 a).
- rampa neliniara, (fig 8 b)
Selectia de activare/dezactivare a controlului rampei de
accelerare/decelerare se face cu ajutorul subgrupului de parametrii
2201 (Accel/Decel1/2 Sel).
Pentru comanda de la distanta se selecteaza intrarea digitala
DI5 ce permite activarea rampei de accelerare decelerare care
urmeaza a fi stabilita.
Stabilirea panetei de accelerare/decelerare se face cu ajutorul
subgrupului de parametrii 2202, respectiv 2203. Tipul rampei de
acccelerare/decelerare se face cu ajutorul subgrupului de parametri
2204. Fig . 8 Tipuri de rampe de accelerare

5. Tema practică
Pentru modul de comanda local se vor efectua urmatoarele teme practice:
- se va porni in modul de comanda local si se va efectua reversarea de sens;
- se va selecta metoda de comanda scalara in frecventa;
- se va seta frecventa minima de functionare de 5Hz iar cea maxima de 40Hz.
Pentru modul de comanda la distanta se vor efectua urmatoarele teme practice:
- se va porni in modul de comanda local si se va efectua reversarea de sens;
- se va seta viteza primei trepte de viteza constanta la valoarea de 200 rot/min.
- se va seta viteza celei de a doua trepte de viteza constanta la valoarea de 700 rot/min.
- se vor prescrie referintele de viteza minima de 50 rot/min si maxima de 1000 rot/min;
- se va seta o rampa de acceleratie de tip liniar si o rampa de decelaratie de tip neliniar.
- se va seta timpul de accelerare de 10 sec iar timpul de decelerare de 20 sec.

5
Acţionări Electromecanice

SISTEM DE ACŢIONARE ELECTROMECANICĂ CU MOTOR

ASINCRON LINIAR

1. Scopul lucrării
Lucrarea are ca scop:
- însuşirea cunoştinţelor privind construcţia şi funcţionarea sistemelor acţionare
electromecanică cu motor asincron liniar;
- exersarea deprinderilor privind realizarea schemelor de comandă automată a acţionărilor
electromecanice cu motor asincron liniar;
- identificarea experimentală a parametrilor corespunzători caracteristicilor
electromecanice.

2. Noţiuni teoretice
2.1 Generalităţi
Acţionările electromecanice cu motoare liniare se utilizează la maşinile de lucru care au
mişcare liniară continuă sau alternantă, cu scopul simplificării construcţiei cinematice şi a
schemei de comandă.
Motoarele electrice liniare sunt maşini electrice în care armătura mobilă efectuează o
mişcare de translaţie, paralel cu armatura fixă. Această proprietate a motoarelor liniare
determină, în principal interesul pentru utilizarea lor în tracţiunea electrică, având în vedere ca
scopul tracţiunii îl constituie deplasarea unui vehicul, care trebuie realizată printr-o mişcare de
translaţie.
Un motor asincron liniar se poate obţine dintr-un motor asincron rotativ (fig. 1a) prin
secţionarea acestuia din urmă după o generatoare şi desfăşurarea în plan a celor două armături -
primarul (inductorul) şi secundarul (indusul). Una dintre cele două armături este mobilă, solidara
cu vehiculul, iar cealaltă fixă, solidară cu calea de rulare (fig. 1b).
Prin desfăşurarea în plan a coliviei de veveriţă, înfăşurarea capătă aspectul unei scări
conductoare, dispusă în crestăturile miezului magnetic secundar (realizat din tole sau din fier
masiv).

Fig. 1. Explicativă privind obţinerea motorului liniar

a – motor asincron rotativ; b – motor asincron liniar

Înfăşurarea inductoare trifazată dispusă în crestăturile miezului magnetic primar, realizat

din tole, produce în întrefierul maşinii liniare un câmp magnetic progresiv (denumit şi
alunecător), analog câmpului magnetic învârtitor din maşina rotativă, care se deplasează în
direcţia Ox faţă de un sistem de referinţă solidar cu primarul. Câmpul magnetic progresiv induce

1
Acţionări Electromecanice

curenţi în înfăşurarea secundară a maşinii liniare şi astfel, prin interacţiune, se produce o forţă
electromagnetică care are o componentă longitudinală Fx după direcţia Ox.
O simplificare a armăturii secundare se obţine dacă în locul scării conductoare se
foloseşte o placă din aluminiu sau din cupru.
2.2 Tipuri constructive de maşini asincrone liniare
Maşinile electrice liniare se pot realiza în două variante: maşini liniare unilaterale
(fig. 2a), sau, prin dublarea construcţiei, maşini liniare bilaterale (fig. 2b), care dezvoltă o forţă
longitudinală sporită.
În cazul maşinii liniare unilaterale, cel mai adesea placa se aşează peste un miez magnetic
(acesta fiind şi el realizat sub forma unei plăci de fier). Pentru aplicaţiile pe vehicule electrice
ale maşinii unilaterale, cel mai simplu este ca armaturile să fie dispuse în plan orizontal.
În cazul maşinii liniare bilaterale, construcţia uzuală cu indus-placă conductoare este
aceea fără miez magnetic pe indus, existând însă, şi variante în care indusul este realizat dintr-o
placă de fier, simplă sau aflată între două plăci de aluminiu sau cupru. Pentru aplicaţiile pe
vehicule electrice ale maşinii bilaterale, cel mai simplu este ca armaturile primară şi secundară să
fie dispuse în plan vertical. Secundarul capătă aspectul unei şine, ceea ce justifică denumirea de
şină de reacţie dată uneori indusului.

Fig. 2. Tipuri constructive de maşini liniare:

a – motor liniar unilateral; b – motor liniar unilateral

Pentru realizarea permanentă a forţei longitudinale Fx la deplasarea pe direcţia Ox a unei

armături faţă de cealaltă, este necesar ca armatura fixă (solidară cu calea) a maşinii să se extindă
pe toata lungimea căii, aceasta extindere ducând la două categorii de maşini liniare:
a) Maşini cu primar scurt, (fig. 3), la care primarul, aflat pe vehicul este scurt faţă de
secundar, aflat pe cale. La maşina asincrona secundarul fiind nealimentat calea de rulare poate fi
considerată cale pasivă.
b) Maşini cu secundar scurt, (fig. 4), la care secundarul aflat pe vehicul, este scurt faţă de
primar, aflat pe calea de rulare. Se obţine astfel o cale activă, vehiculul devenind pasiv.

2
Acţionări Electromecanice

Fig. 3. Motor liniar cu primar scurt

Fig. 4. Motor liniar cu secundar scurt

Maşina cu primarul scurt este avantajoasă din punct de vedere economic, întrucât
inductorul, partea cea mai scumpă a maşinii, este de lungime mică, dar pune probleme tehnice
legate de alimentarea sa, deoarece aceasta trebuie sa fie făcută fie de la o sursa de energie aflata
pe vehicul (vehicule autonome), fie de la o sursa exterioară (vehicule neautonome) iar captarea
curentului în ultimul caz, la viteze mari, de peste 300 km/h, implică dificultăţi mari.
Maşina cu secundarul scurt este dezavantajoasă economic datorită lungimii mari a
inductorului, dar are avantajul tehnic, ca alimentarea lui se poate face direct de la o sursă
staţionară. Avantajul este important atât la vehiculele de viteze mari cât şi la cele la care nu este
permis să se producă scântei, determinate de captarea curentului, în medii explozive, mine etc.
După mişcarea realizată de indus, motoarele liniare pot fi cu mişcare progresivă sau
mişcare alternantă – acestea fiind denumite oscilomotoare.
La alimentarea înfăşurărilor inductorului de la reţeaua trifazată simetrică, în întrefierul
motorului liniar se produce un câmp magnetic mobil al cărui sens de deplasare depinde de
succesiunea fazelor.
Viteza de deplasare a câmpului magnetic reprezintă viteza de sincronism şi se obţine din
viteza de sincronism a motorului rotativ.
f1
n0 = ; Ω 0 = 2πn 0 (1)
p

n0 fiind turaţia de sincronism exprimată în rot/sec.

v 0 = Ω 0 R = 2πRn 0 (2)
Produsul πR=pτ unde τ - este pasul polar.
Deci

3
Acţionări Electromecanice

v 0 = 2pτn 0 = 2τf1 [m/s] (3)

Dacă partea mobilă se deplasează cu viteza liniară v, se poate defini alunecarea
v0 − v
s= (4)
v0

Ca efect al interacţiunii dintre câmpul magnetic mobil şi curenţii induşi ia naştere o forţa
F care determină deplasarea părţii mobile.
Caracteristica mecanică este definită ca dependenţa dintre forţa F şi alunecarea s, F=f(s)
sau dependenţa dintre viteza liniară v şi forţa de deplasare F, v=f(F). Formele explicite ale
acestor dependenţe pot fi mai complicate sau mai simple:
2 Fk
F= (5)
s s
+ k
sk s

unde Fk şi sk sunt forţa şi alunecarea critică pentru care se pot stabili relaţii asemănătoare cu cele
obţinute pentru motoare rotative.
În aplicaţii, rezistenţa indusului este mare, obţinându-se o caracteristică mecanică liniară
2Fk
F= s (6)
sk

Fig. 5. Caracteristica mecanică a motorului liniar

Metode de reglare a vitezei specifice motoarelor liniare:

- modificarea întrefierului;
- modificarea unghiului dintre axele de simetrie ale inductorilor şi indusului;
- folosirea a două motoare, cu sensuri de deplasare opuse.

Pentru pornirea, reglarea vitezei şi frânarea acţionărilor electromecanice cu motoare

liniare se aplică metode similare cu cele de la motoarele rotative.

2.3 Structura sistemului de acţionare cu motor asincron liniar

Având în vedere construcţia motorului asincron liniar rezultă că structura sistemului de
acţionare electromecanică se compune din aceleaşi subansamble ca şi la cea cu motor rotativ.
În figura 6 se prezintă schema structurală bloc a unui sistem de acţionare electromecanică
cu motor asincron liniar în circuit închis.
Pentru reglarea vitezei motorului liniar asincron, acesta este alimentat de la o sursă de
tensiune şi/sau frecvenţă variabilă (SUFV). Ca sursă de tensiune se poate utiliza un
autotransformator, un convertor static de tensiune sau, un convertor static tensiune şi frecvenţă).

4
Acţionări Electromecanice

Fig. 6 Schema structurală bloc a sistemului de acţionare cu motor asincron liniar în circuit închis

Sunt cunoscute aplicaţii la care, ca şi în cazul acţionărilor cu motoare rotative, sistemul

funcţionează în circuit deschis. Un astfel de sistem se va studia şi în cadrul acestei lucrări de
laborator.

3. Modul de lucru
Se vor identifica elementele componente din cadrul sistemului de acţionare cu motor
asincron liniar.
Se va identifica varianta constructivă a motorului asincron liniar.
Se execută schema de montaj din figura 7.
Se alimentează autotransformatorul AT prin intermediul contactului K, apoi se
poziţionează cursorul autotransformatorului pe poziţia de tensiune minimă.

Fig. 7. Schema de montaj a sistemului de acţionare cu motor asincron liniar

Pentru pornirea motorului într-un sens se acţionează butonul de comandă cu revenire

automată S2 cu contact normal deschis; releul K2 fiind neacţionat, contactul său din circuitul 1
este închis şi bobina releului K1 este alimentată. Aceasta îşi va atrage armătura şi se va închide

5
Acţionări Electromecanice

contactul de automenţinere K1 din circuitul 2. Totodată se deschide contactul normal închis K1

din circuitul 3 nepermiţând alimentarea bobinei K2 când releul K1 este deja acţionat, deoarece
prin închiderea simultană a contactelor K1 şi K2 din circuitul de forţă se scurtcircuitează sursa de
alimentare.
Se creşte tensiunea de alimentarea a motorului cu ajutorul cursorului
autotransformatorului.
Când motorul a ajuns la capăt de cursă se acţionează butonul de comandă cu revenire
automată şi contact normal închis S1.
Pentru reversarea sensului de deplasare se acţionează butonul de comandă cu revenire
automată S3 cu contact normal deschis; releul K1 fiind neacţionat, contactul său din circuitul 3
este închis şi bobina releului K2 este alimentată. Aceasta îşi va atrage armătura şi se va închide
contactul de automenţinere K2 din circuitul 4.
Se vor citii valorile indicaţiilor aparatelor de măsură la mersul în gol a motorului şi la
diferite sarcini date de maşina de lucru ML.
Se completează tabelul 1 cu valorile citite pentru fiecare determinare.
Sarcina motorului liniar va fi simulată prin plasarea de greutăți de diferite mase pe partea
mobilă a motorului liniar.
Viteza de deplasare a motorului liniar se va calcula cu relaţia:
d
v= (7)
t
Tabelul 1.
Nr. Trusa de măsură m d F v
crt. U I P [Kg] [m] [N] [m/s]
[V] [A] [W]

Se vor trasa următoarele caracteristici: v=f(F); F=f(U); I=f(F); P=f(F)

4. Conţinutul referatului
Referatul întocmit după prelucrarea datelor experimentale va conţine:
- denumirea şi scopul lucrării;
- schema de montaj;
- rezultatele experimentale, sub formă de tabele, grafice, valori;
- concluzii.