Sunteți pe pagina 1din 10

CAPITOLUL .I.ARGUMENT 1.1 DEFINITII SI ELEMENTECONSTRUCTIVE DE BAZA.

Numim masina asincrona orice masina de curent alternativ,care,la frecventa data a retelei functioneaza cu o turatie variabila cu sarcina. In continuare vor fi prezentate numai masinile asincrone fara colector,numite obisnuit masine asincrone sau de inductie, care sunt cele mai robuste si sigure in exploatare.motiv pentru care sunt cele mai utilizate. Masina asincrona consta dintr-o armatura statorica,numita pe scurt stator,si o armatura rotorica,numita rotor.(figura 1) . Statorul,format din unul sau mai multe pachete de tole,are in crestaturi o infatisare monofazata sau trifazata,care se conecteaza la retea si formeaza inductorul masinii. Rotorul este format tot din pachete de tole,dar in crestaturi poate avea o infatisare trifazata,conectata in stea,cu capetele scoase in trei inele sau o infatisare in scurtcircuit de tipul unei colivii. De aceea,dupa forma infatisarii rotorului,masinile asincrone se mai numesc masini asincrone cu inele si masini asincrone cu rotorul in scurtcircuit sau cu rotorul in colivie. In afara acestor parti,masina mai are in functie de destinatie ,de tipul de protectie la patrunderea apei si a corpurilor straine in masina,de forma constructiva,de sistemul de racire,de putere si tensiune o serie de elemente constructive,dintr-e care o parte sunt date in figura 1, Terminologia generala pentru masinile electrice,data de STAS 486173, cuprinde si terminologia subansamblurilor si pieselor componente.Simbolizarea formelor constructive este data in STAS 3998-74. 1.2 SEMNE CONVENTIONALE In figura 2 se dau o parte din semnele conventionale pentru masinile asincrone.Notarea infasurarilor statorice si rotorice se face conform STAS 3530-71.La infasurarea statorica trifazata,cu cele sase capete scoase bornele sunt notate si asezate pe placa ca in figura 3. 1.3 DOMENII DE UTILIZARE Se utilizeaza aproape in exclusivitate ca motor in actionarile cu turatie practice constanta si mai rar in turatii variabile,din cauza instalatiilor de alimentare costisitoare. Motoarele asincrone trifazate formeaza cea mai mare categorie de consumatori de energie electrica din sistemul energetic,fiind utilizate

in toate domeniile de activitate (masini-unelte,poduri rulante ,macarale,pompe etc). Motoarele monofazate sunt utilizate in special in instalatiile de uz gospodaresc (ventilatoare,aeroterme,pompe,masini de spalat rufe,polizoare,masina de gaurit,etc.). La noi in tara se construieste,la nivelul cerintelor actuale,aproape toata gama de masini asincrone trifazate cu puteri P10MW si monofazate cu destinatie speciala,cu puteri P1 kW . In afara acoperirii necesitatilor interne ,Romania exporta o mare parte din motoare in zeci de tari,ca unitati independente sau incorporate in utilaje si instalatii. CAPITOLUL .II.PRINCIPALUL SI ECUATIILE DE FUNCTIONATE 2.1 PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE Se considera o masina asincrona cu cate o infatisare trifazata pe fiecare din cele doua armaturi. Daca infasurarea statorica se conecteaza la o retea trifazata de tensiune si frecventa corespunzatoare, ea va fi parcursa de un sistem trifazat de curenti care vor produce in intrefier un camp magnetic invartitor cu viteza unghiulara 1.Daca armature rotorica are in acel moment viteza unghiulara ,intr-o infasurare de faza a ei,devenita secundara, se induce t.e.m. (5.1) e2= (1-)w2kW2cos (1-)t=2W2kW2cos w2t,

Daca infasurarea rotorului se inchide ,ea va fi parcursa de curenti ,care,la randul lor,produc un comp invartitor de reactie cu o viteza unghiulara fata de infasurarea care l-a produs. (5.2) 2=2/p = 1-/p=1- Fata de stator,campul de reactie are viteza unghiulara: (5.3) +2=+(1-) = 1

adica indiferentde turatia rotorului,campul inductor sic el de reactie au aceeasi viteza relative fata de stator.Deci ,cele doua campuri sunt fixe intre ele si se pot insuma ,dand un camp resultant in intrefier.Prin

interactiunea dintre acest camp si curentii din infasurari se exercita intrecele doua armaturi un cuplu electromagnetic,asa cum s-a aratat si la masina de current continuu.infasurarea rotorica sunt curenti,deci se poate exercita un cuplu ,numai numai daca e20,adica 1.In acest caz se spune ca se poate exercita un cuplu numai daca rotorul aluneca fata de campul invartitor inductor.Aceasta alunecare in valori relative, este definite de relatia: (5.4) s= 2.2 REGIMURILE DE FUNCTIONARE A MASINII ASINCRONE Analiza regimurilor de functionare a masinii asincrone se va face in functie de turatia relative n2 a rotorului fata de campul invartitor inductor produs de stator ,adica de turatia n2=n1-n La n (0;n1),deci s (0;1) t.e.m. indusa in conductoarele infasurarii scurtcircuitate a rotorului ,e=(vB)1,produce curentul I2 ,iar forta F=I2l B,care actioneaza asupra conductoarelor ,are tendinta sa accelereze rotorul catre turatia n1 a campului invartitor .In acest caz primeste energie electrica si se dezvolta la arbore un cuplu mecanic ,functionand in regim de motor. Daca turatia rotorului este n>n1,deci n2<0 si s<0 (figura 5) t.e.m.indusa isi schimba polaritatea ,deci si I2,iar forta Fse opune cresterii turatiei n a rotorului .Deci,pentru mentinerea acestei turatii,trebuie ca masina sa primeasca energie mecanica pe la arbore .in acest caz masina primeste energie mecanica si energie electrica ,functionand un regim de generator. Cand rotorul este rotit in sens opos campului invartitor inductor ,deci are fata de acesta turatia n2=n1+n si alunecarea s>1,t.e.m.indusa produce pe I2,iar F are sens opus fata de n.In acest caz masina primeste energie mecanica pe la arbores a mentina turatia n in sensul opus lui F si energie electrica de la retea sa aduca rotorul catre turatia de sincronist . Masina functioneaza in regim de frana. In exploatarea masinilor electrice sunt intalnite toate regimurile de functionare aratate ,dar regimul de baza este cel de motor ,cand alunecarea s (0;1) 2.3 ECUATIILE DE FUNCTIONARE SI SCHEMA ECHIVALENTA

Ecuatiile se stabilesc pentru marimile de fazadin stator (primar) si din rotor (secundar) (figura 4).Ca si la transformator,in afara fluxului util,care este comun celor doua infasurari ,sunt si fluxuri de dispersie sau de scapari (figura 5). Luand aceleasi sensuri de referinta pentru curenti :primar-I1 si secundar-I2, ca si la transformator ,ecuatiile tensiunilor pentru doua faze omoloage ale transformatorului, avand aceeasi forma ,cu deosebirea ca U2 =0, infasurarea secundara (rotorica) fiind in scurtcircuit (Rp=0) (5.5) Daca ecuatiile sunt formal semenea ,ca fond difera mult . Astfel ,campul invartitor de la maisna asincrona are fata de infasurarea rotorica pulsatia 2=p2.Totodata ,avand in vedere conventia de semene pentru t.e.m. induse de fluxurile utile in cele doua infasurari ,la masina asincrona ,t.e.m. E1 si E2,au valorilor : (5.6) unde Kw1 si Kw2 sunt factorii de infasurare ,care tin seama de modul de repetitie a infasurarilor in crestaturi, 2=s1, iar E2 este t.e.m.cand n=0,s=1 si f2=f1(rotor calat). Spre deosebire de transformatoare, la masina asincrona curentii de gol I10 au valori de 20-40%din curentii nominali si ajung la 70% la la masinile mici sau la masinile mari cu destinatie speciala .Componenta reactiva a lui I10,pentru a crea campul in intrefier ,va fi I1>0,9I1. Se ajunge la concluzia la masina asincrona este un transformator generalizat ,care,in afara de tensiune ,current si numar de faze ,modifica frecventa de la f1 la f2=sf1,cat este in secundarul format din infasurarea rotorului,care are alunecare si fata de campul invartitor. Practic ,pentru obtinerea unei tensiuni U2 de frefrecventa f2=f1 la bornele infasurarii rotorului masinii asincrone ,este necesar ca rotorul sa fie antrenat de un motor in campul magnetic creat de infasurarea statorului alimentata la o tensiune U1 de frecventa f1 .In cazul acesta masina asincrona este utilizata ca transformator generalizat .

CAPITOLUL III. BILANTUL DE PUTERI,RANDAMENTUL SI FACTORUL DE PUTERE. Puterea activa absorbita de motorul asincron trifazat de la retea este : P1=3UfIf cos=3UIcos (5.13) Unde : PW1=3R1I1 PW2=3R2I2=3R2I2 P FE=3R1mI10a

sunt pierderile in infasurarea statorului; -pierderile in infasurarea rotorului ; -pierderile in circuitul magnetic statoric .

Puterea transmisa rotorului prin inductie ,numita putere electromagnetica este: Pe=P1-Pw1-PFe1=Pw2+1-s/sPw2=Pw2/s=3R2I2/s Iar puterea mecanica transmisa rotorului: Pmec=Pe-Pw2=Pw2/s-Pw2=(1/s-1)Pw2. (Pierderile din circuitul magnetic al rotorului PFe2<<PFel,deoarece depind de patratul frecventei f 2=sf<<f1,alunecarea la o functionare normala fiind s =0,010,1).Scazand pierderile de frecare si ventilatie Pfv ale elementelor in miscare ,se obtine puterea utila la arbore: Pu = Pmec Pfv =P2

Daca se au in vedere relatiile,se reprezinta in figura 8 schema bilantului de putere si se deduce expresia randamentului masinii asincrone trifazate Facand bilantul puterilor reactive ,tot pe baza schemei din figura 8 ,ca si la transformator se obtine: Q1 = 3UfIf sin = 3(X1I1+X2I2+X1mI1) =Q1 + Q2 + Q, unde puterile reactive necesare crearii campurilor de dispersie Q1 si Q2 sunt neglijabile fata de puterea Q =3X1m I1, necesara mentinetiicampului magnetic principal,care este practice constant de la functionarea in gol la sarcina .Spre deosebire de transformator , masina asincrona absoarbe de la retea ,odata cu puterea active P1 ,si o putere reactiva Q1ct (figura 8) . Deci retelele care alimenteaza multe motoare asincrone sunt incarcate cuun current reactive,necesar magnetizarii,care ,pentru o relea data ,limiteaza componenta activa,deci transportul de putere activa. Pentru cresterea eficientei liniilor de transport si scaderea pierderilor de putere activa (RI) in retele se face compensarea puterii reactive,alimentand motoarele cu energie reactive de la o sursa apropiata (figura 9) si compensand facorul de putere al retelei. Ca surse de putere reactive se pot utilize baterii de condensatoare sau masini sincrone , iar motorul primeste de la retea numai puterea activa.(Curentul prin condensator este decalat inaintea tensiunii aplicate la borne si in opozitie de faza fata de componenta reactiva a curentului motorului asincron). CAPITOLUL 4. PORNIREA SI SCHIMBAREA SENSULUI DE ROTATIE A MOTOARELOR. Alegerea motorului si a modului de pornire depind de cuplul static rezistent Mr al mecanismului de antrenant si de curentul de pornire admis pentru motor (sa nu distruga termic infasurarile ) si pentru reteaua de alimentare (scaderea de tensiune produsa sa nu dauneze receptoarelor cuplate la aceeasi retea ). Totodata ,pornirea trebuie sa se faca fara socuri periculoase pentru elementele transmisiei. 4.1 PORNIREA MOTOARELOR CU ROTORUL BOBINAT

In general,MpM = (1,51,8)Mn pentru reducerea timpului de pornire .Avand rezistenta R"'p in circuitul rotoric si cupland motorul la retea , apare la s = 1 (n=0) cuplul MpM,care pune in miscare rotorul, punctual de functionare deplasandu-se din A catre B . Cand ajunge la B ,trece pe caracteristica care are Rp<Rp,in punctul C si procesul pornirii continua pana cand punctul de functionare ajunge la punctul H corespunzator , cuplului rezistent Mn al mecanismului . Trebuie mentionat ca valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce si prin introducerea in circuitul rotoric a unei reactante Xp,pentru s=1. Dar in acest caz scade cuplul de pornire Mp. 4.2 PORNIREA MOTOARELOR CU ROTORUL IN COLIVIE conectarea direct la retea este utilizata curent unde retelele de alimentare si mecanismele antrenate permit acest lucru , STAS 176470 stabileste pentru motoarele cu puteri pana la 132 kw valorile Ip =(47,5),In,Mp =(1,22,2) Mn si =1,92,4.aceste date depind pentru fiecare motor in parte ,de putere si turatie. pornirea stea triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele sase capete ale infasurarii statorice si care pot functiona in triunghi la tenisiunea retelei trifazate la care se va cupla . Deci ,un motor cu tensiunile de lucru 220/380V.In momentul pornirii (figura 11) se conecteaza K1(cu K2 pe pozitia y)si curentul de linie este : Iyp = U1f/ZK = U1/3ZK, Unde ZK este modului impendantei circuitului din figura 7 ,cand s = 1,deci n = 0.Dupa stabilirea curentului in pct.B se trece K2pe pozitia si punctul de functionare trece in C.stabilindu-se in punctul D.corespunzator lui Mr .Daca pornirea se face direct in triunghi,curentul de linie ar fi: Idp = 3Idf =3(U1/ZK) =3Iyp.

Adica de trei ori mai mare decat la pornirea in stea .Dar la pornirea in stea avand o reducere de tensiune U1f =U1/3, cuplul de pornire scade tot de trei ori si motorul nu se poate pornii in prima sarcina . reducerea tensiunii de alimentare pentru reducerea curentului de pornire se mai face la motoarele mari ,prin folosirea autotransformatoarelor coborate cu una doua trepte de teniune figura 12. Dupa trecerea prizelor pe pozitia de tensiune minima se inchide K2, apoi K1 (K3deschis )si motorul porneste cu tensiunea redusa . Cand motorul ajunge la turatia normala ,se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare si in final se deschide K2,apoi se inchide K3,alimentand motorul la tensiunea retelei (K2 se deschide pentru a nu mai avea curenti in autotransformatorul AT,cand ramane cuplat la retea). 4.3 SCHIMBAREA SENSULUI DE ROTATIE Este echivalenta cu schimbarea sensului campului invartitor ,care se face prin inversarea sunccesiunii a doua faze .

FIGURA 1.SCHITA UNUI MOTOR ASINCRON TRIFAZAT CU INELE ,DE JOASA TENSIUNE :1-pachet tole stator,2-infasurare stator,3-pachet tole rotor,4- infasurare rotor,5- inele collector,6portperii,7- carcasa,8- scut,9- rulmenti,10- cutia cu placa de borne stator,11- placa borne rotor,12- capota inele,13- ventilator interior,14ventilator exterior,15- borna de punere la pamant.

SEMNE CONVENTIONALE PENTRU MASINILE ASINCRONE:amotor asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit;b-motor cu rotorul bobinat;c-motor monofazat;d-motor monofazat cu faza auxiliara.