Universitatea DUNAREA DE JOS GALATI

Facultatea de AUTOMATICA,CALCULATOARE SI INGINERIE

ELECTRICA SI ELECTRONICA
Specializarea ELECTROMECANICA












PROIECT PTFI

INTRERUPATOARE CU ULEI PUTIN









Indrumator: Student:
Drd.ing. Ion Dobr.... Grupa 2440, AN V







-2005
-









CUPRINS

1. Generalitati
1.1Clasificare:
1.2ntreruptoarele cu ulei mult
1.3ntreruptoarele cu ulei puin
2.Constructia intrerupatoarelor IUP.Caracteristici.Functionare.
2.1Caracteristici constructive i funcionale. Parametri nominali
2.2Constructia si functionarea intrerupatoarelor de tip IUP
3.Fabricarea intrerupatoarelor cu ulei putin
3.1Procesul tehnologic de fabricatie a contactelor electrice.
3.2Procesul tehnologic de fabricatie a izolatoarelor electrice
3.3Procesul tehnologic de fabricatie a camerelor de stingere
4.Tehnologia de asamblare a intrerupatoarelor cu ulei de tip IUP
4.1Procesul tehnologic de asamblare a principalelor pri constructive
4.2 Asamblarea general a ntreruptorului I0-220
4.3Mecanismul de acionare oleopneumatic MOP-1
5.ncercrile i verificrile intreruptoarelor
6.Tehnologia de reparare a intreruptoarelor de tip IUP
7.Concluzii
8.Bibliografie
Anexe










ntreruptoare de medie i nalt tensiune de tip IUP
1. Generalitati
ntreruptorul este un aparat electric de comutatie destinat nchiderii i deschiderii
circuitelor electrice cnd acestea sunt parcurse, fie de cureni normali de lucru, fie de cureni
anormali cum sunt cei de suprasarcin sau de scurtcircuit.
Funcia cea mai important a unui ntreruptor este deschiderea automata a circuitelor
electrice In momentul apariiei scurtcircuitelor. Importana acestei funciuni const n faptul
c, n acest mod, se asigur ntreruperea portiunii de reea defect ntr-un timp ct mai scurt,
prevenindu- se astfel avarierea i distrugerea echipamentelor electrice datorit curenilor de
scurtcircuit.

1.1 Clasificare:
Dupa numarul de poli:
- monopolare
- bipolare
- tripolare.
Dupa felul instalatiei:
- de interior
- de exterior .
Dupa nivelul de izolatie
- cu izolatie normala
- cu izolatie marita.
Dupa tensiunea nominala:
1. de joasa tensiune
2. de medie tensiune
3. de inalta tensiune.
Dup mediul de stingere :
ntreruptoare cu mediu de stingere gazos: cu aer comprimat, cu hexafluorur de sulf;
ntreruptoare cu mediu de stingere lichid;
* ntreruptoare cu mediu de stingere solid: cu material solid gazogenerator;
* ntreruptoare cu vid.
Intrerupatoarele cu lichid sunt:
1. intrerupatoare cu ulei mult
2. intrerupatoare cu ulei puin
3. intrerupatoare cu apa.

1.2ntreruptoarele cu ulei mult au fost primele pe scara evolutiei(1920). Utilizarea
uleiului pentru stingerea arcului electric cat si pentru izolarea cailor de curent necesia cantitati
mari de ulei. Datorita cantitatii mari de ulei se opereza greu cu acest tip de aparat, uleiul fiind
un combustibil, e suspus probabilitatii de a exploda. Uleiul din cuva metalica se descompune
sub influenta energiei din arc formnd gaze si vapori de ulei in amestec la presiune ridicata
favorizand stingrerea deoarece are conductibilitatea termica de 17 ori mai mare ca a aerului si
prezint o cdere de tensiune pe unitatea de lungime a arcului electric de cca. 13 ori mai mare
dect a arcului electric produs in aer. Daca nu se stinge arcul electric volumul gazelor se tot
mrete si intreruptorul e supus pericolului de explozie datorita presiunii din camera de
stingere.
Datorita formarii carburii de cupru din acetilena rezultata in urma acului electric format in
ulei si al cuprului se evita folosirea acestor tipuri de intrerupatoare fiind instabile exploziv si
foarte poluante.Actualmente nu se mai folosesc.
1.3ntreruptoarele cu ulei puin au luat locul celor de mai sus.Volumul mic de ulei
este folosit numai la stingerea arcului electric iar , izolaia pieselor aflate sub tensiune fiind
asigurata de aer si al materialelor dielectrice, ceramice sau organice.
La noi in tara uzinele Electroputere Craiova au fabricat ntreruptoare cu ulei puin intr-
o gama larga de tensiuni si capacitate de rupere, in doua serii:
a) ntreruptoare cu ulei puin de medie tensiune:
- intrerupatoare tip IUP-M10-20/630,1000
- intrerupatoare tip IO 10-20kV/630,1250,2500,4000
b) Intrerupatoare cu ulei de nalta tensiune
- intrerupatoare IUP - 35
- intrerupatoare IUP -110
- intrerupatoare IO 110, 220,400
In cele ce urmeaza se vor prezenta numai intrerupatoarele de tip IUP.
2.Constructia intrerupatoarelor IUP.Caracteristici.Functionare.
Mai jos se va descrie constructia intrerupatoarelor de tip IUP,se vor da caraceristicile
functionale precum si definirea parametrilor caracteristici.
2.1Caracteristici constructive i funcionale. Parametri nominali
Principalii parametri nominali ai ntreruptoarelor de nalt tensiune sunt:
1. Tensiunea nominal, [kV].
Reprezint tensiunea de funcionare n regim nominal a echipamentului i core spunde
valorii maxime de serviciu a tensiunii reelei. Tensiunea nominal a ntreruptoarelor de nalt
tensiune fabricate i utilizate n Romnia, are una din valorile: 123,245,420 kV (valoare
efectiv, msurat ntre faze);
2.Nivelul izolaiei nominal .
Se exprim prin valoarea tensiunii de inere la und normal de impuls de 1,2/5 s, la
care se adaug fie tensiunea de inere la supratensiuni de frecven industrial (pentru 1 kV <
Un < 300 kV), fie tensiunea de inere la und normal de impuls 250/2500 s (pentru Un> 300
kV);
3.Curentul nominal n serviciu continuu.
Are valorile limitate de temperaturile admisibile ale cilor de curent, stabilite pentru
solicitarea termic de lung durat. Intensitatea curentului nominal poate lua una din valorile:
400-630-800-1250-1600- 2000-2500-3150-4000-5000-6000A.
Valorile nominale ale tensiunii i intensitii curentului sunt date pentru frecvena nominal,
care poate fi de 50 Hz sau de 60 Hz.
4.Capacitatea nominal de rupere la scurtcircuit.
Este definit ca valoarea maxim a intensitii curentului de scurtcircuit pe care
ntreruptorul l poate ntrerupe funcionnd la tensiunea nominal i n condiii prescrise
privind tensiunea tranzitorie de restabilire . Capacitatea nominal de rupere la scurtcircuit se
exprim prin dou valori ale curentului de rupere, msurate n momentul separrii contactelor;
valoarea efectiv a componentei periodice, I
pr
, respectiv valoarea componentei aperiodice,
considerat procentual, prin raportare la valoarea de vrf
I
pr

Aprecierea capacitii de rupere la scurtcircuit se poate face i n funcie de puterea de
rupere, S
P
r, definit prin relaia:

unde U
n
este tensiunea nominala.
Drept parametri ai unui ntreruptor se consider de asemenea capacitile nominale
de rupere privind ntreruperea liniilor electrice aeriene i n cablu funcionnd n gol,
ntreruperea n cazul discordanei de faz i ntreruperea bateriilor de condensatoare.
5.Capacitatea nominal de nchidere la scurtcircuit, I
L
.
Reprezint valoarea de vrf maxim a curentului de scurtcircuit (curent de oc) pe care
ntreruptorul l poate stabili far sudarea contactelor, sau alte degradri mecanice.
ntre capacitile de nchidere, respectiv rupere la scurtcircuit exist relaia:
I
L
=2,5I
pr

Verificarea condiiei privind capacitatea de nchidere nominal la scurtcircuit coincide
cu ndeplinirea condiiilor referitoare la stabilitatea electrodinamic a ntreruptorului .
6.Durata admisibil nominal de meninere a curentului de scurtcircuit .
Precizeaz valoarea admisibil a solicitrii termice la scurtcircuit a ntreruptorului i
reprezint intervalul de timp n care cile de curent pot suporta un curent de scurtcircuit avnd
intensitatea I
pr
; valorile standardizate ale acestei durate limitate de momentul atingerii
temperaturii admisibile la scurtcircuit sunt de 1 s i 3 s.
7.Secvena nominal de manevre.
Reprezint posibilitile admise pentru acionarea ntreruptorului n caz de defect
(scurtcircuit). ntreruptoarele fabricate n Romnia trebuie s execute, n general, urmtoarele
secvene de manevre:
a) D- 180 s - ID- 180 s - ID, pentru ntreruptoarele ce nu funcioneaz n regim
de reanclanare automat rapid (RAR);
b) D 03 s ID 180 s ID (ID-15 s-lD), pentru ntreruptoarele ce urmeaz s
funcioneze n ciclu RAR.
D reprezint operaia de deschidere, iar ID o operaie de nchidere, urmat imediat de
deschiderea ntreruptorului.
8.Durata nominal de nchidere.
Este intervalul de timp dintre momentul n care mrimea ce lucreaz asupra
dispozitivului de acionare al ntreruptorului atinge valoarea de lucru i momentul n care
contactele de lucru ale ntreruptorului se nchid, stabilind circuitele pe toi polii.
9.Durata nominal de deschidere.
Este intervalul de timp dintre momentul n care mrimea ce lucreaz asupra
dispozitivului de acionare al ntreruptorului atinge valoarea de lucru i momentul n care
contactele ntreruptorului se separ, ntrerupnd circuitele la toi polii.
10.Durata nominal de ntrerupere.
Este intervalul de timp n care mrimea ce lucreaz asupra dispozitivului de acionare
atinge valoarea de lucru i sfritul circulaiei de curent la toi polii.
Durata nominal de ntrerupere reprezint suma dintre durata nominal de deschidere
i durata arderii arcului electric de deconectare.
Problemele e fundamentale in constructia, functionarea si exploatarea intreruptoarelor
sunt:
- problema contactelor;
- problema comutaiei;
- problema izolaiei;
- problema siguranei n funcionare.
2.2 Constructia si functionarea intrerupatoarelor de tip IUP
In figura 1 se arata schita simplificata a unui intreruptor cu ulei putin de tip IUP-110kV
. Schema cuprinde principalele parti componente ale unui astfel de intrerupator :
Sasiu de sustinere cu dispozitiv de actionare
Modul carter si izolator inferior
Tija izolanta de actionare
Bloc contacte fix (tulipa) si mobil
Camera de stingere cu ulei putin
Modul izolator superior
Cilindru izolant
Borne de conectare superioara si inferioara.












Fig.1Schita simplificata a unui intrerupator IUP- 110kV
In anexa A2 este prezentata o sectiune detaliata a unui astfel de intrerupator.
Constructia acestor intrerupatoare se caracterizeaza printr-un grad inalt de
modularizare si tipizare.
ntreruptoarele IUP de tip IO de nalt tensiune se caracterizeaz printr-un nalt grad de
tipizare, ntreaga serie (U
n
= 110, 220, 400 kV) avnd la baz o singur camer de stingere
modul, cu parametrii U=85 kV, l
n
= 1600 A, I
pr
= 31,5 kA. Sunt echipamente cu comand
unipolar, fiind realizate cu poli independeni, fiecare pol avnd mecanism de acionare
propriu.Pentru tensiunea nominal de 110 kV exist variante att bipolare ct i tripolare, cu
un singur mecanism de acionare fiind posibil comutarea a doi, respectiv trei poli.
Mecanismul de acionare este cu comand oleopneumatic, de tip MOP.
Stingerea arcului electric n camera modul se obine pe seama expandrii uleiului,
deionizarea coloanei arcului fiind activat sub aciunea suflajului combinat, longitudinal i
transversal, produs de cureni turbuleni de ulei i vapori de ulei.Acest proces se face in
camera de stingere pe seama suflajului.
La deconectare, prin deplasarea tijei 1 a contactului mobil, figura 3, extremitile
arcului electric sunt preluate de inelul 3, respectiv de vrful tijei 1, ambele confecionate din
aliaj Cu-W, rezistent la uzur electric.
Alungirea arcului electric n camera de stingere conduce la expandarea uleiului, proces
care iniiaz un autosuflaj longitudinal intens de gaze i vapori de ulei, dirijat n sens contrar
deplasrii tijei contactului mobil; aceti compui prsesc volumul uleiului, trecnd prin
jiclorul de eapare 5 n camera de detent 6, incint n care gazele se rcesc, parial fiind
eapate n atmosfer, iar vaporii condenseaz; uleiul rezultat este recirculat prin valva cu sens
unic 7 n camera de stingere.
Dup ce contactul mobil 1 elibereaz orificiile transversale 13, prin acestea se produce
detenta gazelor ce nsoesc arcul electric, presiunea scznd brusc; drept urmare are loc
expandarea uleiului reinut n niele circulare 14, arcul electric fiind supus astfel unui suflaj
transversal de cureni turbuleni coninnd ulei t vapori, sub aciunea cruia se obine
stingerea definitiv. Durata de ardere a arcului electric este de 10-K30 ms.
ntreruptoarele de nalt tensiune tip IO sunt prevzute cu piston diferenial
anticavitaie (fenomenul de cavitaie const n formarea unei pungi vidate n urma tijei
contactului mobil, care mpiedic accesul uleiului la extremitatea arcului). Dispozitivul
anticavitaional, figura 3 este constituit din pistonul 12 care, sub aciunea resortului 11,
urmrete pe o curs limitat deplasarea tijei 1 a contactului mobil, injectnd ulei la
extremitatea arcului electric.


a) b)
Fig.2 Schita pentru descrierea functionarii unui IUP
a)Sectiune prin camera de stingere IUP ;
b)Mecanism de actionare de tip MOP.
Camerele de stingere modul sunt susinute de ctre ansamblul mecanism,aflat n
construcia ntreruptorului. Acest ansamblu bloc conine un mecanism biel-manivel 9,
care transmite micarea de la dispozitivul cu dublu efect 2, la tija 1 a contactului mobil i un
mecanism de zvorre, prevzut cu resortul tumbler 4. La sfritul cursei de deschidere,
micarea tijei 1 este frnat de amortizorul 7. Celelalte notaii au urmtoarele semnificaii: 3,
5- buoane de umplere, respectiv golire, 6- carter, 8- vizor striat, 10- tij de ghidare.
Gama ntreruptoarelor tip IO(intreruptor ortojector) de nalt tensiune se obine prin
conectarea n serie a unui numr convenabil de camere de stingere modul, izolaia fa de
pmnt asigurndu-se prin coloanele electroizolante, de asemenea tip modul.
Astfel, pentru ntreruptorul de 123 kV, figura3 a, sunt utilizate camerele de stingere 1, 2,
avnd contactele n senate i prevzute cu bornele de racord 3; izolaia fa de pmnt este
asigurat prin coloana electroizolant 4, cu 5 fiind notat mecanismul de acionare cu comand
oleopneumatic.
n figurile 3 b i 3 c sunt reprezentate grafic construciile corespunztoare unui pol
pentru ntreruptoarele I0-245 kV/1600 A (cu patru camere de stingere i tot attea locuri de
ntrerupere pe pol), respectiv I0-400 kV/1600A, avnd ase camere modul nseriate; notaiile
au specificaiile de la figura 3 a.
n paralel cu camerele modul se conecteaz condensatoare, cu rol de uniformizare a
cderilor de tensiune pe acestea, n diferite regimuri de funcionare.




Fig.3Gama constructiva a intrerupatoarelor de tip IUP

Problemele fundamentale in constructia, functionarea si exploatarea acestor
intrerupatoare sunt:
problema contactelor;
problema comutaiei;
problema izolaiei;
problema siguranei n funcionare.
Solicitari ale intrerupatoarelor in functionarea sunt:
solicitri termice pe seama efectului Joule-Lenz ;
solicitri mecanice datorate forelor sau cuplurilor electrodinamice ;
solicitri specifice comutaiei, datorate amorsrii, arderii i stingerii arcului electric .
Tinand cont de acesti factori fabricatia ,exploatarea si intretinerea intrerupatoarelor de tip
IUP este destul de complexa.
3. Fabricarea intrerupatoarelor cu ulei putin
Fabricarea acestor intrerupatoare este grupat dup tipul si mrimea acestora astfel incat
s se obtina produse cu calitati superioare , specializarea raionala a produciei precum si
mecanizarea , automatizarea si robotizarea diverselor faze ale procesului tehnologic pentru
realizarea acestora.
Procesul de fabricaie a intrerupatoarelor presupune realizarea urmtoarelor operaii:
A. Tehnologia de fabricaie a suportului;
B. Tehnologia de fabricaie a modulelor izolante inferior si superior;
C. Tehnologia de fabricatie a camerelor de stingere cu ulei putin;
D. Tehnologia de fabricatie a contactelor de lucru si de legatura cu exteriorul;
E. Tehnologia ansamblrii i ncercrile intrerupatoarelor;
F. Instalarea i punerea nfunciune a intrerupatoarelor.
Fabricatia se face conform unui flux de fabricatie . Fluxul reprezinta succesiunea
operatiilor tehnologice prin care trec materiile prime, materialele, semifabricatele,
subansamblele etc. in procesul de fabricatie a unui produs sau de executie a unei lucrari.In
functie de solutiile adoptate se cunosc trei tipuri de fluxuri tehnologice :
- de tip orizontal (ce se pot realiza in trei variante: longitudinal, transversal si mixt);
- de tip vertical;
- de tip mixt (orizontal-vertical).
Fluxul tehnologic se determina in cadrul elaborarii planului general de organziare a
intreprinderii industriale pentru fabricarea aparaturii electrice.
Pentru realizarea acestor intrerupatoare se intalnesc toate cele trei tipuri de fluxuri
tehnologice.
In cele ce urmeaza se descriu succint cateva exemple de procese de fabricatie a
elementelor componente a intrerupatoarelor electrice.
3.1Procesul tehnologic de fabricatie a contactelor electrice.
Intreruptorul cu ulei puin are in componenta contacte mobile si contacte fixe
confecionate din aliaj Cu-W (rezistent la uzura electrica) care se arginteaza pe suprafaa
laterala,in zonele de contact.
Pentru confectionarea contactelor din materiale tras sub form de srme sau
bare se ntrebuinteaz, n principiu, trei procese tehnologice:
refularea la rece, la prese de refulat;
presarea la cald, cu ciocane de presat, pe masini orizontale de forjat sau la prese;
strunjirea, pe strunguri automate sau strunguri revolver; acest ultim procedeu
conduce la un consum ridicat de material, avnd si o productivitate sczut.
Contactele astfel realizate sunt confectionate pentru intensitti foarte mari.
Pentru a asigura o bun functionare a aparatelor electrice se utilizeaz pentru
constructia contactelor electrice materiale ce satisfac cerinele impuse de regimurile de
functionare si anume: rezistivitatea redus, rezistent de contact mic, stabilitate ridicat
contra oxidrilor, sudurii si uzurii, proprietti elastice bune.
Dintre metalele, aliajele si amestecurile folosite se utilizeaz cel mai frecvent:
cuprul electrolitic (CuE) cu stri de ecruisare HA, HB si OL tare, sub form de
benzi, bare, tevi, table, srm sau lingouri, STAS 270-74;
argintul electrolitic pur (AgE) si aliajele lui cu metale nobile, sub form de
srm, benzi si table, STAS 270-74;
bimetale cu argint-cupru sau argint-otel, laminate mpreun cu sub form de
srm, benzi sau bare;
benzi, bare, tevi, table, srm sau lingouri, STAS 270-74;
argintul electrolitic pur (AgE) si aliajele lui cu metale nobile, sub form de
srm, benzi si table, STAS 270-74;
bimetale cu argint-cupru sau argint-otel, laminate mpreun cu sub form de
srm, benzi sau bare;
aluminiu electrolitic (AlE) si aliajele sale (Al-Mg-Si, Al-T-Si);
wolfram W, sub forma contactelor sinterizat;
materiale metaloceramice, obtinute din pulberi presate si tratate termic la temperaturi
nalte, sub form de plci si discuri;
almuri, mai ales turnate, pentru piese de form complicat, care cer o rezistent
mecanic ridicat si forte de frecare reduse la contactele alunectoare;
compozitii din crbune-cupru grafitat, turnate n diferite forme;
metale rare si aliajele lor.
A legerea corect a materialului din care se confectioneaz un contact electric
trebuie s aib n vedere :
- propriettile mecanice si electrice;
- considerente economice.

3.2 Procesul tehnologic de fabricatie a izolatoarelor electrice
Intreruptorul cu ulei puin are in componenta module izolatoare precum si
modulul camera de stingere.
Pentru fabricarea componentelor electroizolante care intr n constructia
b) calitatea necorespunztoare a pnzei de sticl (ochiuri prea mici sau prezenta
unor enzime n testur);
c) vidului si presiunii de lucru cu valori sau durat necorespunztoare, etc.
Metoda pentru determinarea aplicrii unei tehnologii corecte de impregnare este
cntrirea.
O alt defectiune poate aprea cnd cilindrul contine prea mult rsin si putin
pnz, ceea ce reduce considerabil rezistenta mecanic a cilindrului. Se recomand
cntrirea nainte de impregnare cu refacerea corespunztoare a nfsurrii.
Ultima operatie o constituie lcuirea cilindrilor, prin care se asigur acoperirea
superficial cu un strat electroizolant stabil si etans la umezeal.
Fabricatia modulelor izolatoare se poate face din mase ceramice,rasini epoxidice e.t.c.
Procesul de fabricaie a izolatoarelor ceramice (portelan) cuprinde urmatoarele operatii
thnologice:
prepararea pastei;
modelarea;
..............................................
..............................................
.............................................
prelucrrile dup ardere;
armarea;
ncercrile de control final.
3.4Procesul tehnologic de fabricatie a camerelor de stingere
Pentru executarea camerelor de stingere pentru ntreruptoare de medie si nalt
Tensiune se folosesc materialele de umplutur cum sunt talcul si praful de cuart (Un 30 kV),
respectiv fibrele de sticl pentru tensiuni de serviciu peste 30 kV.
Plcile sub form de discuri se prelucreaz cu atentie astfel nct s nu prezinte
exfolieri si bavuri la margini.
?????



???????????????????????????
adus la
cotele finale, cu tolerante strnse iar n placa de baz din sticlostratitex se prelucreaz
orificiul pentru montarea tulipei de contact fix. Existenta unui joc larg ntre tulip si
lcasul strunjit, pe ltime, are efect nefavorabil asupra functionrii camerei de stingere la
comutatie, datorit depresurizrii acesteia.
Se ajusteaz bavurile de la prelucrare, dup care camera se curt cu aer
comprimat pentru nlturarea aschiilor de la prelucrare.
Uscarea sub vid (0,3...0,1 torr) n cuve special amenajate, timp de 8 ore la
100...105 C.
Dup uscare se scot camerele de stingere din cuve si se strng prezoanele pentru
a evita jocurile create ntre discuri.
Impregnarea cu ulei sub vid la 40...60 C, 0,3...0,5 torr.
Se scot camerele de stingere din cuva de impregnat si se introduc ntr-o cuv cu
ulei deschis, unde rmn pn cnd sunt preluate de atelierul de montaj. Pn la
montarea n ansamblu pol si carter al ntreruptorului, camerele de stingere se pstreaz
n pungi de polietilen cu silicogel pentru absorbtia umidittii.
Camera de stingere de forma cilindrica(in care sunt amplasate contactele) este
constituita deci din tesatura de sticla impregnata cu rasina epoxidica(sticlotextolit rulat)
pentru a oferi o rigiditate dielectrica ridicata si o rezistenta mecanica mare.In camera de
stingere sunt amplasate intre contactele fixe si mobile placi electroizolante imbinate cu
buloane astfel incat in interior sa se obtina nise circulare,avind un orificiu central strbtut de
tija contactului mobil confectionata la rindul ei din bara cilindrica din Cu(tras la rece).Pe
partea frontala a cilindrului se afla situat indicatorul de nivel al uleiului sub forma unui vizor
confecionat din geam striat.Cilindri au amplasai la capete materiale electroizolante de fixare
confecionate din ceramica.Barele de legtur sunt confecionate din Cu(bara trasa, laminata
la rece) marimea lor avand o strinsa legtur cu cureni suportai de ntreruptor
Mecanismul de acionare de tip MOP este de tipul BIELA- MANIVELA are in
componenta roti dintate prelucrate mecanic pe maini aschietoare,lanuri de trasmisie , arcuri
elicoidale de diferite forme si mrimi. Pentru comada automata a acestuia se foloseste un
montaj electric secundar in care un motor actionat la 110V c.c. anclanseaza sistemul.
4.Tehnologia de asamblare a intrerupatoarelor cu ulei de tip IUP
Aceste aparate, datorita ,in general,caracterului de serie al fabricaiei cat si al dimensiunilor
acceptabile se monteaza dupa procedeul de ansamblare mobila cu ritm liber sau impus ( in special
, ansamblarea polilor si dispozitivelor de acionare). Din varietatea de tipuri constructive ,in cele
ce urmeaza se va avea in vedere intrerupatoarele cu ulei puin tip IO fabricate in ntreprinderea
Electroputere -Craiova,ca fiind cele mai frecvent utilizate. Procesul
tehnologic de asamblare care cuprinde numai principalele operaii se va referi mai intai la
montarea subansamblelor de baza ,apoi ,in continuare,la asamblarea generala a intrerupatorului si
este urmtorul.
4.1Procesul tehnologic de asamblare a principalelor pri constructive (fr
ansamblul mecanism cu rol pur mecanic de acionare) i de montaj general, de exemplu,
pentru varianta de 220 kV, este urmtorul :
Asamblarea ansamblului camer de stingere (fig. 4 ) :








Fig.4 Ansamblul camer de stingere pentru ntreruptorul de nalt tensiune tip
IO.
Operaii pregtitoare :
- se monteaz contactul superior 3 pe portcontactul fix 4 ;
- se monteaz camera de stingere cu discuri 5 pe portcontactul fix 4 cu ajutorul uru-
burilor 6 (s-a obinut astfel ansamblul portcontact fix) ;
- se asambleaz colierul superior 8 i inelul inferior 14 pe cilindrul izolant 7 ;
se monteaz garnitura 10 pe carterul superior 9;
se introduce cilindrul izolant cu colierul superior i prin mpingere n interiorul garnitu-
rii 10 se asambleaz cu carterul superior 9. Se fixeaz apoi cu uruburile 11. S-a obinut,
astfel, ansamblul cilindrului izolant cu carter.
Asamblarea propriu-zis a ansamblului camer de stingere (fig. ):
- se monteaz contactul inferior 2 pe portcontactul glisant 1;
- se aaz izolatorul 12 pe portcontactul glisant 1, prin intermediul garniturii 13
(inferioar) ;
- se pune garnitura 13 (superioar), apoi se introduce ansamblul cilindru izolant n
interiorul izolatorului, se centreaz bine i se fixeaz prin nurubarea inelului
inferior 14 pe portcontactul glisant 1;
- se introduce ansamblul portcontact fix n cilindru, se centreaz pe tija de contact
mobil 21, apoi se fixeaz de carterul superior 9, prin intermediul garniturii 15, cu
uruburile 16;
- se monteaz vizorul 1 7 ;
- se umple camera cu ulei ;
- se monteaz capacul 19 (prin intermediul garniturii 18) i borna 20 a ntreruptorului.



a) b)


Fig.5 Intreruptor cu ulei puin de nalt tensiune IO-220 kV
a) Ansamblul coloan izolant al ntreruptorului IO-220 kV;
b)Ansamblu intrerupator IUP de tip IO-220 kV cu:
1 - camer de stingere (un bra al V-ului) ;2 -ansamblul mecanism propriu de acionare ;
3 - ansamblull coloan izolant ; 4 - soclu;

5 - mecanism de acionare MOP ;
6 i 7 - born de intrare respectiv de ieire ; 8 - legtur de nseriere a celor dou camere (V-
uri).

Asamblarea ansamblului coloan izolant (fig.5 a) :
armarea flanelor metalice pe izolatoarele suport;
asamblarea tubului de nalt presiune 3, apoi montarea lui pe soclu prin intermediul
garniturilor 6;
montarea izolatorului inferior 2 pe soclul 1, a platoului cu inele gard 4 i a inelului de
gard interior 5 ;
montarea izolatorului superior 7 cu cel inferior 2 prin intermediul garniturilor 8, cu
ajutorul uruburilor 9 ;
montarea carterului superior 10 prin intermediul garniturii 11;
asamblarea evilor de racord 12 ale subansamblului tub 3, cu ajutorul piulielor cu inel
ermeto" 1 3 ;
montarea vizorului 1 4 ;
montarea capacului 15 prin intermediul garniturii 1 6 ;
executarea probei de etaneitate i, apoi, umplerea sub vid a ansamblului coloan cu
ulei ;
montarea buonului de umplere 17 i a inelului de gard exterior 18.
Observaie:
Din procesul tehnologie prezentat se reine faptul c asamblarea ansamblului coloana izolant 3
(fig. 6.6) se face direct pe soclul 4, aa nct la montajul general se va ine seama de acest lucru.
4.2 Asamblarea general a ntreruptorului I0-220 kV (fig. 5b) :
Montarea ansamblului camera de stingere 1 (dou buci) pe ansamblul
mecanism 2 (se obine astfel forma n V);
montarea ansamblului n V (camera de stingere + mecanism) pe coloana
izolant 3;
executarea racordurilor de nalt presiune ntre ansamblul mecanism 2 i
ansamblul coloan 3 ;
amplasarea i racordarea mecanismului de acionare 5 tip MOP (mecanism
oleopneumatic);
nserierea celor dou ansambluri n V (camere de stingere) prin legtura 8.
4.3Mecanismul de acionare oleopneumatic MOP-1
La ntreruptoarele de nalt tensiune tip IO, contactul mobil trebuie s efectueze curse mari pe
durate scurte; mecanismele oleopneumatice sunt capabile s satisfac aceste cerine, dispunnd de o
energie acumulat mare (9,8 kJ), ce poate fi eliberat rapid.
Mecanismul MOP-1 este un dispozitiv de acionare cu acumulare de energie n azot comprimat
care, odat eliberata, se transmite pe cale hidraulic mecanismului cu piston cu dublu efect, montat pe
polul ntreruptorului.
Dup funcia ndeplinit, prile componente ale mecanismului MOP-1 se mpart n dispozitive
hidraulice, respectiv electrice (de comand).
Acumulatorul de energie, figura 6 6 este constituit din cilindrul 10 n care se deplaseaz pistonul
liber 12, avnd rolul de a separa uleiul din partea inferioar de azotul sub presiune, aflat n partea
superioar.




Fig. 6 Sistemul oleopenumatie de acionare a ntreruptoarelor de .t

5.ncercrile i verificrile intreruptoarelor
Aceste ncercri au drept scop verificarea calitii execuiei, atat a ntreruptoarelor cat i a
mecanismului de acionare.
ncercrile intermediare ale ntreruptoarelor sant urmtoarele :
determinarea cursei contactelor mobile ; se face vizual sau cu msurtori ale distanei
dintre cele dou poziii extreme ocupate de tija contactului mobil ;
verificarea rezistenei de izolaie, dup asamblarea principalelor elemente componente ;
ncercarea de etaneitate a ansamblurilor cu garnituri;
verificri vizuale ale fiecrui element asamblat.
ncercrile finale ale ntreruptoarelor, acionate direct de mecanismele proprii, sunt
urmtoarele :
determinarea caracteristicilor cinematice att statice ct i dinamice care constau n
determinarea curselor ntreruptorului :
cursa total a contactului mobil;
cursa n contact.
O dat cu caracteristicile cinematice, dinamice, dup curbele de nchidere i de
deschidere a ntreruptorului, se determin, grafic, vitezele de acionare la nchidere i
deschidere ;
determinarea timpilor de acionare ai ntreruptorului care se face prin msurarea cu
secundometrul electronic sau cu ajutorul unui oscilograf;
verificarea simultaneitii nchiderii contactelor pe fiecare pol (faz);
determinarea rezistenei de contact pe calea de curent, care urmrete verificarea
calitii i a presiunii contactelor ;
determinarea rezistenei de izolaie pe fiecare faz (cu ajutorul inductorului) ;
ncercarea rigiditii dielectriee la 50 Hz.
ncercrile i verificrile mecanismelor de acionare urmresc buna funcionare a
acestora i depind de tipul i caracteristicile constructive.
n general, aceste verificri au n vedere urmtoarele aspecte :
verificarea diferitelor blocaje mecanice sau electrice a cror nefuncionare provoac
neajunsuri mari;
verificarea funcionrii sigure la nchidere i deschidere a ntregului mecanism ;
funcionarea silenioas a ntregului ansamblu mecanism-ntreruptor.
La mecanismul MOP (pentru acionarea ntreruptoarelor IO de nalt tensiune) se mai fac
n plus i urmtoarele ncercri :
determinarea timpului maxim de cretere a presiunii la valoarea nominal (dup
efectuarea unei manevre);
determinarea presiunii reziduale (rmase dup efectuarea a trei manevre de nchidere-
deschidere, pe care trebuie s le asigure mecanismul n exploatare) ;
msurarea timpului de revenire a presiunii (dup executarea unei manevre);
verificarea funcionrii mecanismului la tensiuni minime de acionare.

6.Tehnologia de reparare a intreruptoarelor de tip IUP

Tehnologia de reparare i recondiionare este tehnologia aplicat pentru restabilirea
caracteristicilor constructive i funcionale ale fondurilor fixe prin nlocuirea sau refacerea
(renovare sau restaurare) unor piese sau pri defecte sau uzate din componenta acestora.
Mai jos se prezinta pe scurt defectele ce pot aparea la intrerupator ,cauzele acestora si
remedierile necesare.
Cele mai importante defecte care pot aparea in exploatarea acestor aparate sunt:

Defecte comune tuturor intreruptoarelor.
1.Strapungerea izolatiei pieselor electroizolante.
Cauze:
- incalzirea pieselor electroizolante peste temperatura admisa;
- umiditate marita;
- imbatrinirea materialului electroizolant;
- fisurarea pieselor izolante.
Remedieri:
- inlocuirea piesei defecte daca este posibila sau inlocuirea aparatului.
2.Conturnarea izolatiei pe suprafata exterioara.
Cauze:
- depunerea de praf pe izolatie;
- umiditate marita;
- incalzirea pieselor izolante in functionare peste limita admisa;
Remedieri:
- curatirea izolatiei.
3.Lipirea contactelor:
Cauze:
- scaderea fortei de apasare pe contact, datorita oboselii sau ruperii arcurilor care
asigura presiunea de contact;
- formarea de cratere sau picaturi de metal topit pe contacte in urma intreruperii
unui curent foarte mare.
Remedieri;
- inlocuirea arcurilor si contactelor;
4.Incalzirea excesiva a contactelor:
Cauze:
- scaderea fortei de apasare pe contact datorita oboselii sau ruperii arcurilor care
asigura presiunea de contact;
Remedieri:
- inlocuire elementelor defecte.
5.Arderea sau intreruperea bobinelor:
Cauze:
- defecte ale izolatiei conductorului;
- vibratii ale spirelor bobinei (bobina nu este corect impregnata sau strinsa);
- supratensiuni care duc la incalzirea bobinei.
Remedieri:
- inlocuire elementelor defecte.
6.Ruperi de piese:
Cauze:
- eforturi mecanice mari;
- defecte de fabricatie.
7.Defecte specifice :
- spargerea izolatoarelor suport;
- deteriorarea camerei de stingere;
- defectarea de actionare;
Remedieri:
- Inlocuirea sau repararea elementelor defecte


7.Concluzii
Intrerupatoarele de tip IUP tind sa fie scoase din productie di n cauza proprietatilor lor si
inlocuite cu intrerupatoare cu stingere a arcului cu SF6 sau vid .
Mai jos se arata urmatoarele concluzii asupra constructiei si functionarii acestora:
Siguranta:
Riscul de explozie si foc daca presiunea creste (operatii multiple).
Marime:
Volumul aparatului este destul de mare.
ntretinere:
nlocuirea regulata a uleiului (descompunerea ireversibila a uleiului la fiecare rupere).
Influenta mediului:
Mediul de rupere poate fi schimbat de mediul nconjurator (umiditate, praf, etc.).
Ciclu rapid de rupere:
Timpul lung de reducere a presiunii necesita o subevaluare a capacitatii de rupere daca
exista riscul unor ruperi succesive.
Rezistenta:
Mediocra.
8.Bibliografie:
[1] G. Iacobescu, M. Tudose, E. Balaurescu Utilajul i tehnologia instalaiilor din centrale i
reelele electrice - Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1978;
[2] Cioc, N. Catrina, N. Cristea Tehnologia fabricrii, ntreinerii i reparrii mainilor i
aparatelor electrice Ed. Didactic i Pedagogic, 1977.
[3] *** www.electroputere.ro
[4] I.Dobrota Notite de curs,Galati,2006
[5]M. Iordache s.a. Elemente moderne in realizarea statiilor electrice.
[6] Standardul de Performanta pentru Serviciul de Distributie a Energiei Electrice ANRE.
[7] Codul Tehnic al Retelor Electrice de Distributie - ANRE
[8] Regulamentul de Conducere si Organizare a Activitatii de Mentenanta ANRE
[9] Instructiune tehnica interna de exploatare intrerupatoare i.o 110-400kv si dispozitive de
actionare m.o.p din statia 400/110/20 kv Smardan.

Anexe
Anexa A1
Calculul simplificat de proiectare a camerei de stingere pentru intreruptor IUP
Date initiale




Anexa A2