Sunteți pe pagina 1din 21

LICEUL TEHNOLOGIC ,,CONSTANTIN BRANCUI PESTIANI

PROIECT

PENTRU CERTIFICAREA COMPETENELOR PROFESIONALE, NIVEL III

SPECIALIZARE:
TEHNICIAN OPERATOR TEHNIC DE CALCUL

TEMA
APARATE DE PROTECIE

PROFESOR NDRUMTOR ABSOLVENT


TABACU DUMITRU ULARU ROXANA CRISTINA

An colar: 2013-2014
ARGUMENT
Instalatiile electrice sunt caracterizate printre altele ,
prin tensiunea si curentul nominal, in situatiile normale.
Cele mai periculoase abateri sunt cresterile curentului
peste valoarea nominala provocate de suprasarcinii sau
de functionarea anormala a consumatorilor din retea.

SUPRACURENTII pot fi de foarte scurca durata,


de scurta durata sau de durata.
SUPRACURENTII DE FOARTE SCURTA
DURATA sunt cauzati in general de aparitia unor defecte trecatoare, de
comutatori si de alte schimbari bruste din circuit si nu sunt periculosi .
SUPRACURENTII DE SCURTA DURATA sunt
produsi de scurtcircuite.Urmarile lor sunt grave ,ei cauzand aparatelor
solicitari termice si mecanice foarte mari .

SUPRACURENTII DE LUNGA DURATA apar


datorita incarcarilor prea mari ale motoarelor electrice trifazate, datorita
functionari lor in 2 faze ,etc. Ei sunt periculosi prin solicitarile termice pe
care le produc; de aceea trebuie asigurata protectia impotriva lor prin

intrerupere ,dupa un anumit timp , a circuitului .


A.CLASIFICARE

In instalatiile electice pot aparea diferite solicitari anormale.


Pentru evitarea sau limitarea durala si intensitatea efectelor acestora se
folosesc aparate de protectie.
Pentru protectia impotriva suprasarcinilor mici,dar de durata mare,cum sunt
cele provenite prin supraincarcarea motorului sau prin ramanerea in doua
faze ,se folosesc relee termice, bazate fie pe folosirea termobimetalelor , fie
pe alte principii.
Pentru protectia impotriva scurtcircuitelor , se folosesc declansatoare
electomagnetice de supracurent,incluse ,de regula,intr-un intrerupator
automat sau sigurante fuzibile .
Pentru protectia de tensiune minima se folosesc, de asemenea ,
declansatoare electromagnetice.
In continuare se analizeaza constructia si principiile de functionare ale
acestor aparate .
B. RELEE TERMICE

1. CONSTRUCTIE

Releele termice se realizeaza , fie ca unitati dinstinte monopolare


,bipolare sau tripolare ,care se asociaza unor contractoare de catre
constructor sau de catre beneficiar ,fie ca elemente integrate
constructie unor contactoare cu relee monobloc sau intreruptoare
automate .
Constructiile uzuale de relee termice merg pana la curenti
nominali de maxim 100 A, relee de curenti mai mari obtinandu-se
prin folosirea unor sunturi sau a unor transformatoare .
Cea mai mare parte a releelor termice moderne se bazeaza pe
utilizarea termobimetalelor sub forma lamelara,cu incalzire directa

,indirecta sau mixta.


O alta constructie de relee termice este cea cu aliaj fuzibil
(Sn+Pb).
Mecanismul releului este prins de o rotita dintata prinsa intr-o
Releu termic cu bimetal schema functionala

1-lama cu bimetal cu incalzire mixta ;2-punte de lansare;3-resort de compresie;4-


termobimetal de compensare a temperaturii mediului;
5-parghie de declansare;6-intrerupator auxiliar de declansare(cu rupere brusca);7-surub
de reglare a curentului de declansare;8-pargie de blocare;9-buton de declansare
manuala;10-chit de fixare a reglajului bimetal, la producator;11-borna de record la bobina
constructorului; 12-borna de record la un circuit de semnalizare a declansarii;s-sursa
de reglare;F-sensul de indoire a bimetalelor.
Releu termic cu aliaj usor fuzibil
1-infasurare;
2-capsula;
3-aliaj usor fuzibil;
4-rotita dintata;

.Partile componente ale unui bloc cu relee termice sunt :


soclul 1,preset din bachelina;
-bornele de record la circuitul exterior principal 2;
-lamele bimetalice 4,in numar de trei sau 4 ;
butonul de remarcare al releului dupa declansare;
butonul de reglare al curentului la care se declanseaza releul;
parghia;
sistemul mecanic;
capacul;
2.CONDITII IMPUSE
La releele termice este important sa se cunoasca timpul dupa care releul
actioneaza cand este strabatut de un curent dat .
Caracteristica de functionare a unui releu termic este curba care arata
dependanta de functionalitate dintre valoarea curentului si timpul in care
releul actioneaza .
Standardele in viguare impugn urmatoarele conditiui relelor titmice destinate
protectiei motoarelor electice :
- Sa nu declanseze in timp de doua ore la un current egal cu 1.05Ir
(Ir fiind curentul reglat )
-Sa declanseza un timp de doua ore la un current egal cu 1,2 Ir
-Sa declanseze la un current egal cu 6Ir,intr-un timp mai mare de doua
secunde la releele pentru porniri usoare si mai mare de 5 secunde la
releele pentru porniri grele.
Conditia de declansare in cel mult doua minute,pornind de la cald la in cu curent
1,5Ir,care apare in unele norme staine ,nu mai este impusa de normele
internatioanale si standardele romanesti .Este totusi util ca ea sa fie respectata
pentru a se pune de accord conditiile impuse releelor termice cu cele impuse
motoarelor electice.
3.INTRETINEREA
In exploatarea lor se tine seama ca:
-releul isi indeplineste functia numai daca este reglat cat mai aproape de
curentul nominsl sl motorului protejat ;acest reglaj trebuie facut la
locul de montaj ,de un personal competent,pe baza datelor de pe
placuta indicatoare a motorului sau masurandu-se direct curentul
absorbit de motor in plica sarcina;
-pe cat posibil releu termic trebuie amplasat in vecinatatea motorului pe
care i-l protejaza sau in aceeasi camera cu aceasta , dar ferit de sursele
sursele sraine de caldura;
-dupa scurtcircuite trebuie verificata starea bimetalelor si mentinerea
reglajului;bilamelele puternic indoite la trecerea unor curenti mari de scurtcircuit

trebuie inlocuite.
4.PROBLEME DE UTILIZARE CORECTA A
RELEELOR TERMICE
In alegerea si exploatarea releelor termice trebuie sa tinem seama atat de natura
sarcinii cat si de particularitatile de functionare a acestuia : frecventa de

conectare permisa si durata pauzei de racire .


Frecvanta de conectare permisa.Releele se incalzesc ceva mai repede decat
motoarele pe care le protejeaza si,ca urmare,in cazul unor frecvente de conectare
mai ridicate,se incalzesc puternic sub actiunea curentilor de pornire fara a avea
timp in pauza de current sa revina la temperature mediului .
!!!!!IMPORTANT. Pentru aceste motive,asocierea contactoarelor cu releele
termice nu se poate face decat acolo unde frecventa de conectare este de cel

mult 60 de conectori pe ora. .


Caracteristica
de functionare a
unui releu
termic bimetal
1.PROTECTIA LA SUPRASARCINA
Functionarea releelor termice descries , are dezavantajul ca incalzirea releului nu
reproduce intotdeuna fidel incalzirea motorului,putandu-se ajunje fie la declansari

inutile,fie la temperaturi periculoase ale infasurarii motorului .


.Releele cu bimetal miniaturizate, ar fi o prima solutie pentru inbunatatirea
acestei situatii.Aceste relee folosesc de regula bimetalele disc,care se monteaza
direct in motor ,atasandu-se la capetele de bobina , cate unul pentru fiecare faza.
.Releele cu semiconductoare de constructie speciala cu rezistenta
variabila cu temperatura.Aceasta fiind o buna solutie in cazul in care inlocuiesc
releele ci bimetalul miniautorizat,ele avand proprietatea ca la o anumita
temperature i-si maresc brusc si

foarte mult rezistenta la trecerea curentului electic. Termistoarele sunt fabricate


de catre intreprinderile care produc componentele electronice,fiind montate de
catre intreprinderile producatoare de apartaj electric .
Termistorul actioneaza contactorul prin intermediul unui releu auxiliar sau a unui
circuit electic .

C.DECLANSATOARE ELECTROMAGNETICE DE SCURTCIRCUIT

In cazul scurtcirtuitelor este nesesara o intrerupere rapida a


circuitului,pentru limitarea efectelor daunatoare ale curentilor foarte

mari care apar.


Declansatoarele electomagnetice sunt electromagneti cu infasurare
strabatuta de curentul principal sau de un curent proportional cu acesta ,de tip
solenoid deschis sau clapeta.

D.DECLANSATOARE DE TENSIUNE MINIMA


In constructia intreruptoarelor automate pentru protectia motoarelor este
obligatorie prezenta unui declansator de tensiune minima care descgide
intrerupatorul la disparitia tensiunii sau la caderea ei sub o anumita valoare si
impedica inchiderea intreruptorului atat timp cat tensiunea nu a atins o valoare
suficienta

Reinchiderea circuitului poate provoca:


-pornirea directa,la tensiunea plina,a motoarelor care trebuie pornite cu comutator
stea-triunghi,reostat de pornire sau autotransformator,ceea ce duce la distrugerea
motorului si suprasolicitarea retelei;
-pornirea neasteptata a masinii neatrenate,putand duce la distrugerea unor piese

sau a unor parti de masini,cat si la accidentarea unor persone.


.Constructia.Declansatoarele de tensiune minima sau electromagneti de
tensiune de tip clapeta,conectati intre faze sau intre faza si nul;eu sunt inchisi
atat timp cat tensiunea nu scade sub o animita

valoare

.
.Conditii tehnice impuse declansatoarelor de tensiune minima de c.a sunt
aceleasi cu cele impuse contactoarelor:
-sa nu depaseasca temperature adminisibila la 1,05U;
-sa nu inchida la 0,85U.Indeplinirea acestei obligatii in stare calda impune ca in
stare rece sa se inchida la circa 0,87U;
-sa se deschida intre 0,7 si 0,35U;

E.SIGURANTE FUZIBILE
1.PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE
Sigurantele fuzibile sunt cele mai simple aparate de protectie impotriva
scurtcircuitelor.
.Calitatile principale ale sigurantelor fuzibile sunt constructia foarte simpla

si proprietatea de a intrerupe curenti mari la scurtcircuit intr-un timp foarte scurt .

.Dezavantajele sigurantelor fuzibile,care limiteaza domeniile lor de


utilizare,mai importante sunt urmatoarele:
-prin arderea fuzibilului se intrerupe alimentarea circuitului cu energie
electricapana la inlocuirea fuzibiului ars de catre personalul de exploatare;
-timpul in care se produce intreruperea fuzibilului variaza intre limite foarte largi

si este influentat de prodicerea mediului inconjurator ;


-sigurantele fuzibile nu pot fi reglate in expoatare in scopul
realizarii unei anumite caracreristici de protectie.
-sigurantele fuzibile sunt aparate cu functionare monofazata; se
intampla uneori,in deosebi la suprascurtcircuitare ,sa se arda numai una dintre
cele trei siguranta fuzibile ale unui sistem
trifazat ,situatie care poate provoca supraincalzirea si chiar arderea motoarelor

electice; 2. PRINCIPII CONSTRUCTIVE


In scoul realizarii unor anumite cote de gabarit,adesea fixate prin
standarde,si a trei obioecte principale:
-realizarea unei capacitate mari de rupere;
-obtinerea unei incalziri reduse in timpul functionarii de sarcina
nominala;
-obtinerea unei anumite caracteristici de topire,adaptate
particularitatilor elemtului protejat. .Un fir de cupru sau de argint intins
in aer intre doua borne este forma cea mai simpla.
Inchiderea firului fuzibil intr-un tub izolat,deoarece in timpul topirii
acesta arunca metal topit,pericitand functionarea instalatie si a
personajului de deservire,nu se mareste capacitatea de rupere,dar se
imbunatateste substantial sufrafata de exploatare.
.Umplerea tubului izolat cu nisi pur si uscat,de o anumita granulatie
mareste semnificativ capacitatea de rupere.Efectul favorabil al nisipului
are doua cause anume:
-conductibilitatea termica foarte buna a nisipiului
-nisipul exercita o actiune puternica de racire a arcului electic
Caracteristica sigurantelor fuzibile
1-rapide(normale) Sigurante fuzibile rapide
;2-lente; Sigurantele fuzile rapide sunt
3-ultrarapide caracterizate din punct de vedere
constructive prin aceea ca firul fuzibil
este realizat dintr-un singur metal.
.Avantaje.Ele reprezinta tipul cel mai
folosit de sigurantele fuzibile ,
avand o constructie relativ simpla cu o
capacitate de rupere mare.
.Dezavantaje.Cele mai importante sunt:
-argintul si cuprul au o temperatura de
topite ridicata(967cupru si 1083argintul
- temperatura ridicata a firului fuzibil
favorizeaza oxidarea treptata a acestuia
Siguranta fuzibile lente Sigurante fuzibile
Pentru realizarea acestora,se pot folosi principii ultrarapide
constructive: Constructia acestor
-separarea mecanica a lamelei fuzibile care este realizata
sigurante se bazeaza pe
din doua portiuni lipite intre ele cu un aliaj usor fuzibil
- topirea prin efect metalurgic;solutia constructive consta in folosirea unor lamele
aplicarea unei mici cantitati de aliaj staniu-plumb pe lamela fuzibile performante la
fuzibile,acest aliaj avand proprietatea de a forma cu cere puntiile foarte
argintul sau cuprul aliaje cu punct de topire scazut . inguste.
2.FORME CONSTRUCTIVE
Dupa mediul in care se realizeaza interuperea si dupa solutia
constructive,diferitele

tipuri de sigurante fuzibile de joasa tensiune se caractrizeaza prin: .sigurante cu


intrerupere in aer:deschise,cu maner,tubulare
.sigurante cu intrerupere in nisip: sigurante cu filet si sigurante cu mare
capacitate de rupere
Sigurante cu intrerupere in aer .

.Sigurante fuzibile deschise sunt sigurantele la care firul fuzibil este intins
intre doua contacte,in aer liber,neprotejat;sunt folosite din ce in ce mai putin.
.Sigurante fuzibile cu maner sunt sigurantele deschise,la care,pentru a se
putea inlocui fuzibilul sub tensiune,aceasta este montat pe un maner izolat din
bachelina sau din portelan
.Sigutante tubulare.Pentru a evita acidentele provocate de imprastierea
metalului topit sau de atingerea intamplatoare a fuzibilului,acesta este inchis intr-
un tub de material izolant.
Sigurante cu intrerupere in nisip

.Sigurantele cu filet sunt cele mai folosite si mai simple sigurante de joasa
tensiune cu stingere in nisip
Sunt formate din patru elemente:
-soclu de portelan,prevazut cu bornele legate la circuitul exterior;
-elemental de inlocuire(patrunsul fuzibil),alcatuit de un tub de portelan de o
anumita forma,umplut cu nisip si inchis la capetele cu capace metalice de
contact.Firele fuzibile sunt inchise in masa de nisip intre capacele de contact;
-piesele de contact,cu diametrul interior calibrat ,avand rolul de a impedica
introducerea unor elemente de inlocuire de valoare nominala mai mare
-capacul filetat cu rolul de a inchide elemental de inlocuire realizand totodata

presiunea necesara de contact. . Sigurantele fuzibile cu mare capacitate de


rupere de joasa tensiune sunt sigurantele fuzibile de constructie speciala,care pot
fi intrerupere curenti de scurtcircuit de ordinal zecilor de kilometrii.

4.EXPLOATAREA SIGURANTELOR FUZIBILE


Sigurantele fuzibile reprezinta unul dintre cele mai simple si mai efciente aparate

de protectie impotriva curentilor de scurtcircuit, este absolute necesar ca in


exploatarea sigurantelor fuzibile sa se respecte anumite reguli,prin care cele mai
importante sunt urmatoarele :
-alegerea corecta a curentului nominal al elementului de inlocuire;
-protectia impotriva unor incalziri excesive;
-protectia impotriva improscarii cu metal lochid
-manevrarea corecta a siguranrelor fuzibile
.Alegerea corecta a curentului nominal al al ementului de inlocuire.
Astfel: -Daca valoarea elementului fuzibil este prea apropriata de cea a curentului
de serviciu al instalatiei,se pot produce intreruperi inutile indeosebi ce mareste
pericolul arderii unei sigurante in instalatii trifazate ,ceea ce creza situatia
functionarii in doua faze,situatie foarte periculoasa pentru motoarele electrice
racordate la aceste instalati
-Daca valoarea nominala a elementului fuzibil este prea mare,acesta nu-si mai
indeplineste rolul de protectie. !!!!!Important. Pentru aceste motive,fiind total
gresita,trebuie interzisa inlocuirea firelor arse cu fire de cupru care sunteaza

elemental fizibil,sau repararea in ateliere de exploatare a fuzibilelor arse .


.Protectie impotriva unor incalziri excesive.
precauti: -dimensionarea larga a contactoarelor,pentru ca acestea sa faciliteze
racirea si sa nu transmita temperaturi periculoase conductoarelor de legatura;
-verificarea periodica a aspectului si stangerii contactelor;
-asezarea instalatiilor intr-un astfel de mod in instalatii, incat caldura emanate sa
fie unor evecuata si sa nu provoace incalziri periculoase altor elemente,mai
sensibile,ale instalatiei.
-evitarea prezentei in vecinatatea sigurantelor a unor pulberi,scame sau a altor

substante usor imflamabile


.Manevrarea corecta a sigurantelor fuzibile .Este absolute necesara ca
sigurantele fuzibilesa fie montate sau inlocuite numai dupa ce instalatia
respective a fost scoasa de sub tensiune. In caz contrar exista atat pentru
pentru operatorul care efectueaza lucrarea,cat si pentru instalatie,urmatoarele
pericole deosebit de grave:
-la montare sau demontarea siguratelor ,in deosebi a celor cu mare
capacitate de rupere
-la montarea sigurantelor intr-o instalatie in care nu a fost eliminat un
scurtcircuit existent
!!!!!!Important.Manipularea sigurantelor fuzibile cu mare capacitate de
rupere se face intotdeuna cu chei sau manere speciale de montaj .
F. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII IN CONSTRUCTIA SI EXPLOATAREA
APARATELOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE
Masurile constructuve care se iau se impart in urmatoarele categorii
principale:
-Protectia impotriva electrocutarii prin asigurarea izolatiei (rigiditati
dielectrice),atat a pieselor de manevra(butoane,manete),
- Protectia impotriva actionarii accidente a aparatelor prin prevederea
butonului de comanda cu inele de protectie care impedica apasarea
accidentala prin lovire cu mana sau cu alte parte a corpului.
- Protectia impotriva manifestarilor exterioare ale intreruperii
curentilor: flacari,gaze fierbinti,gaze ionizate,etc.Pentru acestea ,
carcasele de protectie trebuie sa reziste la presiunea gazelor produse de
intreruperea curentului corespunzator capacitatii de rupere, iesirea
gazelor fierbinti trebuie sa fie orientate mai sus ,in afara zonei in care s-
ar gasi mana sau fata operatorului.
-Protectia impotriva porniri neasteptate a masinii trebuie asigurate prin
declansatoare de tensiune minima,obligatorii in circuitele motoarelor electice .
Masurile care trebuie luate in exploatare se impart in:
-masuri care trebuie luata in montarea aparatelor;
-masuri care trebuie luate in cursul exploatarii
La montarea aparatelor este nesesar:
-sa se verifice concordanta dintre parametrii instalatiei si datele marcate pe
aparat sau inscrise in catalogul produselui;
-sa se verifice izolatia aparatului si functionarea lui corecta;

-sa se fixeze bine aparatele pe panou sau perete, sa se etanseze corect trecerile
conductoarelor,sa se inchida bine capacele,
-sa se instrueasca personalul fata de modul de deservire,marcandu-se expicit
butoanele si manetele de comanda si afisandu-se pricipalele indicatii privind
actionarea masinii si in special actiunile periculoase care trebuie evitate.
In exploatatrea aparatelor este nesecar:
-sa nu se intervina la aparate decat dupa ce au fost scoase sigur de sub tensiune;
-orice manevra la aparatele deschise trebuie facute cu mana protejata cu manusa
electoizolanta de cauciuc si cu fata ferita printr-o masca sau paravan.
!!!!!!Atentie! Inchiderea este mai periculoasa decat deschiderea! Nu uitati ca
puteti inchide pe un scurtcircuit!
BIBLIOGRAFIE

1.Instalatii si Aparate electice Constantin Dumitrascu Editura


didactica si pedagogica -Bucuresti 1969
2.Instalatii Electice Dan Teodorescu Editura Faclara
3. Elemente de comanda si control pentru actionari si sisteme
de reglare
automata Manual pentru clasele XI si a XII Sabina Hilohi,
Doinita
Ghinea ,Nastase Bichir Editura didactica si pedagogica
Bucuresti
2004
4 .Masini aparate,actionari si automatizari Manual pentru
clasele XI si
XII Sabina Hilohi,Doinita Ghinea,Nastase Bichir Editura
didactica si
pedagogica Bucuresti 1996

S-ar putea să vă placă și