1

APARATE ELECTRICE DE COMUTATIE

DE JOASA TENSIUNE
--DISJUNCTOARE--

RADOI IANAS
GR 2306 CHE
Prof. indrumator :
Dr. ing. I. N. CHIUTA

An universitar :2002-2003

Facultatea de energeticaUniversitatea Politehnica Bucuresti

GENERALITATI
Aparatele electrice de joasa tensiune sunt aparatele ce se construiesc pentru tensiuni
nominale ce nu depasesc 1000V c.a. ,1200V c.c.
Se realizeaza intr-o mare varietate de tipuri si se folosesc nu numai in centrale si statii
electrice,ci si in industrie si in sectorul casnic pe scara foarte larga.
In centrale si statii electrice ,aparatele de joasa tensiune se folosesc atat pe partea de
circuite primare,cum e cazul instalatiilor electrice de distributie si utilizare cu tensiune
nominala mai mica de1000V,cat si pe partea de circiute secundare unde,prin prezenta
lor,asigura functionarea circuitelor primare de inalta tensiune.In special pe partea de
circuite secundare,rolul aparatelor de joasa tensiune este foarte important, fara ele
nefiind posibila functionarea corecta a circuitelor primare de forta.
Clasificarea aparatelor electrice de comutatie de joasa tensiune se poate face dupa mai
multe criterii:
1.dupa felul curentului:
-de curent continuu;
-de curent alternativ:
-monofazat
-trifazat
2.dupa tensiunea nominala:
-in curent alternativ:24;48;127;220;380;500;660;1000V
-in curent continuu :24;48;125;400;800;1200V
3.dupa curentul
nominal:3;6;10;16;25;32;40;63;80;100;160;200;315;400;630;1600;2000;2500;3150A
4.dupa numarul de poli:
-monopolare;
-bipolare;
-tripolare;
-tetrapolare.
PARAMETRII NOMINALI AI INTRERUPATORULUI
1.TENSIUNEA NOMINALA:este tensiunea la care disjunctorul a fost proiectat sa
functioneze in conditii normale .
2.CURENTUL NOMINAL: este valoarea maxima a curentului la care disjunctorul poate
sa functioneze un timp nelimitat,la o temperatura ambianta specificata de producator,fara
sa fie depasite limitele de temperatura specifice pentru caile de curent.
3.CURENTUL REGLAT ALRELEULUI DE SUPRASARCINA
4.CAPACITATEA DE DECONECTARE:este cea mai mare valoare a curentului pe care
acesta este capabil sa-l intrerupa,fara a suferi deteriorari semnificative.
5.TENSIUNEA NOMINALA DE SEPARARE
6.TENSIUNEA NOMINALA DE TINERE LA IMPULS
7.CAPACITATEA DE RUPERE DE SERVICIU LA SCURTCIRCUIT

PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL INTRERUPATOARELOR

AUTOMATE DE JOASA TENSIUNE:
Intrerupatorul este definit ca un aparat mecanic de conectare capabil sa inchida,sa suporte
si sa intrerupa curenti electrici in conditii normale prestabilite si,de asemenea,sa inchida
pe o durata specificata si sa intrerupa curenti anormali,cum sunt curentii de scurtcircuit.
Spre deosebire de contactoare, intrerupatoarele automate se caracterizeaza pri faptul ca
,odata inchise contactele pincipale,ele sunt mentinute in pozitia inchis cu ajutorul unui
zavor mecanic;acesta blocheaza contactele mobile la sfarsitul cursei de inchidere si le
mentine in aceasta pozitie un timp oricat de lung,fara vreun consum suplimentar de
energie .La comanda voita a unui operator sau la comanda automata a unui releu de
protectie,se indeparteaza zavorul mecanic,eliberand contactele mobile,care se deschid cu
mare viteza,sub actiunea unor resorturi puternice.
Oricare ar fi varianta constructiva ,un intrerupator automat este construit din
urmatoarele elemente componente:
-circuitul principal de curent,format din:contacte principale,contacte de ruper (bobina de
suflaj magnetic),coarne de suflaj magnetic si borne de racord la circuitul exterior
,realizate din profile de cupru.
Pastilele de contact se executa din materiale sinterizate(argint cu wolfram).
La intrerupatoarele mari se folosesc doua categorii de contacte pe pol:contacte
principale,care se executa din argint, si contacte de rupere,care se executa din argintwolfram cu peste 50%W,argint-grafit si altele;
-camerele de stingere a arcului electric, executate din materiale rezistente la actiunea
arcului electric;
-piese izolante pentru sustinerea cailor de curent si separarea fazelor,realizate de obicei
prin presare de rasini fenolice;
-mecanismul de actionare si zavorare,realizat din table si profile de otel tratate in mod
special pentru a face fata uzurilor si solicitarilor;
-elemente de protectie:declansatoare termice, declansatoare electromagnetice instantanee
sau temporizate,iar la intrerupatoarele automate folosite pentru protectia motoarelor
electrice-si declansatoare de minima tensiune;
-elemente accesorii:bobine de declansare,transformatoare de curent,contacte auxiliare,etc.
-cutia aparatului:executata din tabla de otel la aparatele mari si profile de otel tratate in
mod special pentru a face fata uzurilor si solicitarilor.
Mecanismul de actionare si zavorare are urmatoarele functiuni:
-sa mentina intrerupatorul in pozitia inchis;
-sa asigure declansarea intrerupatorului cu ajutorul unei energii,respectiv a unei forte
reduse;in acest scop ,cu ajutorul unui sistem de parghii,se asigura demultiplicarea
necesara a fortei;
-sa asigure declansarea libera,adica la la existenta unui ordin de declansare intrerupatorul
sa nu poata fi inchis,nici mentinut in pozitie inchis;
-sa adapteze caracteristica cuplului rezistent la caracteristica motor;

-sa asigure inchiderea manuala a intrerupatorului o viteza minima a contactului mobil.

Realizarea functiilor mentionate se obtine cu ajutorul clichetilor,mecanismelor cu
genunchi sau combinatii intre acestea.
SCHEMA DE PRINCIPIU A UNUI INTRERUPATOR AUTOMAT

Uc

Releu electromagnetic

Releu termic

Intrerupatoarele automate se folosesc mai ales in urmatoarele situatii:

-ca intrerupatoare principale pentru protectia liniilor si a instalatiilor electrice;
-ca aparate de conectare si protectie a unor consumatori importanti;
-ca aparate normale de conectare ,acolo unde trebuie evitata deschiderea automata a
aparatului la scaderea tensiunii sau la disparitia acesteia;
-ca aparate normale de conectare ,acolo unde acestea suporta vibratii si socuri mecanice
importante.
Principiul mentinerii in pozitia inchis a intrerupatoarelor automate prin intermediul
unui mecanism cu zavor prezinta urmatoarele avantaje:
-posibilitatea obtinerii unor capacitati de rupere mari ,prin folosirea unor resorturi de
declansare puternice.Viteza mare de deschidere,completata cu utilizarea unor dispozitive
de suflaj magnetic si a unor camere de stingere permite obtinerea unor capacitati de
rupere importante,si ,ca urmare,folosirea intrerupatoarelor automate ca aparate de baza
pentru protectia la scurtcircuite.
-insensibilitate la variatiile de tensiune ale retelei,intrerupatorul ramanand inchis chiar
daca tensiunea dispare complet;
-economie de energie;
posibilitatea de a dimensiona electromagnetul mai economic-in cazul actionarii prin
electromagnet-dat fiind faptul ca el se afla sub tensiune numai o fractiune de secunda,cat
se produce inchiderea ;
-rezistenta mult mai mare la solicitari prin vibratii si socuri mecanice.
Folosirea zavorarii mecanice are insa si dezavantaje,cele mai importante fiind:
-frecventa de conectare permisa este foarte mica (cel mult cateva zeci de manevre pe
zi),durata de ser viciu fiind de ordinul zecilor de mii de actionari;
-aparatul are o constructie complicata,fiind in consecinta si relativ scump.
TIPURI SI CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE :
Intrerupatoarele automate de instalatii sunt dotate cu declansatoare termice si
electromagnetice pentru protectia impotriva suprasarcinilor si scurtcircuitelor.In
raport cu sigurantele fuzibile,ele prezinta numeroase avantaje:
-posibilitatea de restabilire imediata a curentului ,fara a se pierde timpul necesar
gasirii si montarii unui element de inlocuire nou in locul celui ars;
-nu mai este necesar un stoc de elemnte de rezerva si evitarea pericolelor pe care le
reprezinta inlocuirea fuzibilelor arse cu fuzibile improvizate;
-se poate obtine o protectie eficace impotriva suprasarcinilor,lucru irealizabil cu
ajutorul sigurantelor fuzibile;
-se poate regla la fata locului valoarea curentului de declansare a automatului in
functie de curentul nominal al instalatiei;
* Intrerupatoarele automate tripolare comandate prin buton se executa pentru
intensitati nominale pana la 40 A.
*Intrerupatoarele automate in constructie deschisa se construiesc pentru curenti
nominali medii si mari;sunt comandate manual cat si cu electromagneti sau
servomotoare.

6
*Intrerupatoare automate compacte ,in carcasa de masa plastica fenolica;se
construiesc pentru curenti nominali de ordinul sutelor de amperi.
*Intrerupatoare automate limitatoare:pot fi actionate manual sau cu servomotor;se
construiesc pentru instalatii de ordinul sutelor de amperi si capacitati de rupere pana
la 100kA virtuali.
*Tipuri de aparate mai deosebite sunt:
-intreruptoarele automate rapide de curent continuu,dotate cu relee sensibile la panta
curentului de serviciu ,in vederea asigurarii unei protectii cat mai eficiente a
redresoarelor;
-intrerupatoare automate pentru protectia impotriva curentilor de defect,care
sesizeaza diferenta intre valorile curentilor de pe conductorul defaza si de
nul,diferenta care dovedeste aparitia unei scurgeri de curent la masa si deci a unei
slabiri a izolatiei;

FUNCTII DE BAZA ALE APARATELOR DE COMUTATIE DE JOASA

TENSIUNE
Rolul aparatajului de comutatie este de a reliza urmatoarele functii:
-protectie electrica;
-separare;
-comanda locala sau la distanta.
Scopul protectiei electrice este evitarea si limitarea consecintelor distructive sau
periculoase produse de supracurenti si defecte de izolatie,precum si separarea circuitului
defect de restul instalatiei.
Protectia electrica trebuie sa asigure:
-protectia elementelor de circuit impotriva solicitarilor termice si mecanice produse de
supracurenti;
-protectia persoanelor in cazul defectelor de izolatie;
-protectia receptoarelor alimentate cu energie electrica;
-protectia de supratensiune;
-protectia la tensiune minima .
Scopul separarii este sa izoleze un circuit sau un receptor de restul unui sistem alimentat
cu energie astfel incat personalul sa poata lucra la partea separata in perfecta siguranta.
Un dispozitiv de separare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
-toti polii circuitului, incluzand neutrul,trebuie sa poata fi deschisi;
-trebuie sa fie asigurat cu mijloace de zavorare a deschiderii,cu cheie;
-trebuie sa se conformeze unui standard national sau international privind distanta dintre
contacte,lungimea liniei de fuga,tensiunea de tinere,etc;
-verificarea daca contactele dispozitivului de separare sunt realmente deschise;de obicei
verificarea se face vizual,prin observarea pozitiei contactelor sau mecanic,prin
intermediul unui indicator mecanic.
In sens larg , prin comanda se intelege orice facilitate de modificare ,in deplina siguranta,
a configuratiei sarcinilor instalatiei.
Se deosebesc urmatoarele tipuri de comenzi:

7
-comanda functionala:se refera la toate aparatele de comutatie in conditii normale de
serviciu,pentru conectarea si deconectarea de la sursa de energie a unei parti sau a unui
receptor.
-deconectarea de urgenta-oprirea de urgenta:este destinata sa intrerupa alimentarea unui
circuit activ,care este sau poate sa devina periculos.
-deconectarea in cazul in cazul lucrarilor de intretinere mecanica:asigura oprirea unei
masini si imposibilitatea de a fi pornita accidental,atat timp cat se desfasoara lucrari de
intretinere.

CRITERII DE ALEGERE A UNUI DISJUNCTOR:

Alegerea unui disjunctor se realizeaza in functie de de:
1.caracteristicile electrice ale instalatiei pentru care este destinat;
2.mediul inconjurator:temperatura ambianta in interiorul unui panuo sau tablou de
distributie ,conditii climaterice;
3.cerintele de deconectare a curentului de scurtcircuit precum si de curent de conectare;
4.specificatii functionale;declansare selectiva,cerinte de comanda la distanta si
semnalizare ,prezenta contactelor auxiliare,bonime auxiliare de delansare;

OBSERVATIE: PENTRU MAI MULTE DETALII , A SE VEDEA SI EXTRASUL

DIN CATALOGUL SCHNEIDER ATASAT ACESTUI REFERAT , PRECUM SI
DESCRIEREA INTRERUPATORULUI MASTERPACT 800 PROSUS DE
FIRMA SCHNEIDER ELECTRIC , EXISTENTA PE DISCHETA ATASATA,DE
ASEMENEA,ACESTUI REFERAT.
VA MULTUMESC.

BIBLIOGRAFIE:
1.ECHIPAMENTE ELECTRICE :Autori: N. GHEORGHIU
I.N. CHIUTA
AL.SELISCHI
G. DEDU
GH. COMANESCU
E.D.P.-Bucuresti,1981
2.MASINI,APARATE,ACTIONARI SI AUTOMATIZARI :
Autori: N. BICHIR
D. MIHOC
C. BOTAN
S. HILOHI
E.D.P.-Bucuresti,1995
4.INSTALATII ELECTROENERGETICE :
Autori:GH. IACOBESCU
C. NEGUS
I. IORDANESCU
N.COMAN
M. TUDOSE
E.D.P.-Bucuresti,1992
5.CATALOGUL SCHNEIDER ELECTRIC -1999