UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ENERGETICA

PROIECT PENTRU CURSUL DE ECHIPAMENTE ELECTRICE

TITLUL TEMEI : « APARATE ELECTRICE DE JOASA

TENSIUNE »

STUDENT : CUTAR ELENA

GRUPA : 2305 CHE

 CUPRINS

1. Notiuni generale. Clasificare

2. Contactorul

3. Intreruptorul automat
3.1. Notiuni generale. Elemente constructive
3.2. Tipuri constructive

4. Bibliografie
 1. Notiuni generale. Clasificare

Aparatele electrice de joasa tensiune sunt aparatele ce se construiesc

pentru tensiuni nominale ce nu depasesc 1000 V curent alternativ, 1200 V
curent continuu.Se folosesc nu numai in centrale si statii electrice, ci si in
industrie si sectorul casnic pe scara foarte larga. Toate aparatele electrice
folosite in sectorul casnic sunt aparate de joasa tensiune ;la fel-o mare
parte a aparatelor electrice folosite in industrie. Capitolul de fata se va
ocupa cu precadere de aparatele electrice de joasa tensiune folosite in
centrale si statii cu observatia ca domeniul de aplicatie al acestor aparate
nu este strict al centralelor si statiilor,ele folosindu-se pe scara larga si in
industrie.
In centrale si statii electrice, aparatele electrice de joasa tensiune se
foloosesc atat de partea de circuite primare, cum e cazul instalatiilor
electrice de distributie si utilizare cu tensiune nominala mai mica de
1000 V, cat si pe partea de circuite secundare unde, prin prezenta lor,
asigura functionarea circuitelor primare de inalta tensiune. In special, pe
partea de circuite secundare, a caror tensiune nominala este sub 1000 V ,
rolul aparatelor de joasa tensiune este foarte important, fara ele nefiind
posibila functionarea corecta a circuitelor primare de forta.
Clasificarea aparatelor electrice de joasa tensiune se poate face dupa
mai multe criterii : dupa felul curentului, dupa tensiunea nominala, dupa
curentul nominal, dupa numarul de poli etc.
Dupa felul curentului, aparatele sunt de curent alternativ sau de curent
continuu, cele de curent alternativ fiind de curent alternativ monofazat sau
de curent alternativ trifazat.
Tensiunile nominale standardizate sub 1000V curent alternativ si
1200V curent continuu sunt : in curent alternativ – 24,
48,127,220,380,660,1000V, iar in curent continuu – 24,48,125,400,800,
1200V.
Curentii nominali standardizati sunt :3,6,10,16, 32,40 ,63,80,100,160 ,
200 ,315 ,400, 630,1600, 2000, 2500 si 3150 A. Pentru secundarul
transformatoarelor de masura este standardizat curentul de 5 A.
Aparatele de joasa tensiune se construiesc monopolare, bipolare,
tripolare si tetrapolare. Primele doua variante sunt destinate pentru a
functiona in curent alternativ monofazat sau curent continuu. Variantele tri-
si tetrapolare se construiesc pentru a functiona in curentul alternativ
trifazat.
In acest capitol vor fi prezentate numai tipurile reprezentative de
aparate de joasa tensiune, folosite in centrale si statii si anume :
 contactoarele—elemente folosite in schemele electrice de
actionari si automatizari in domeniul curentilor tari ;
  intreruptoarele automate de putere—aparate cu sarcini atat de
comutatie, cat si de protectie.

2.Contactorul

Contactorul se poate defini ca un aparat de comutatie cu o singura

pozitie de repaus, actionat in alt mod decat manual, capabil de a inchide, a
suporta si a intrerupe curentii in conditii normale,inclusiv cerentii de serviciu si
de suprasarcina.
Contactoarele sunt cele mai raspandite aparate din instslatiile de
comanda si automatizare.Prezinta avantajele ca pot fi actionate de la distanta
la primirea unui impuls ce poate fi dat manual sau automat,au o frecventa
mare de conectare si o rezistenta mare de uzura electrica si mecanica.
Principalele elemente ale unui contactor sunt :
--elementul motor care asigura deplasarea contactelor mobile.Acest
element poate fi un electromagnet (contactoare electromagnetice), un piston
actionat cu aer comprimat (contactoare pneumatice) sau un ax motor
prevazut cu came (contactoare mecanice).Cele mai raspandite sunt
contactoarele electromagnetice,mai ales cele ce actioneaza in circuite de
curent alternativ (contactoare de curent alternativ). Electromagnetul poate fi
alimentatcu tensiune alternativa(in cea mai mare parte a cazurilor) sau
continua;
--polii principali constituiti din bornele de intrare si iesire,puntea
conductoare care asigura continuitatea circuitului principal, contactele si
camera de stingere.Numarul polilor principali este de trei, in cazul utilizarii
contactorului in curent alternativ trifazat si de doi-in cazul utilizarii in curent
alternativmonofazat sau continuu ;
--polii auxiliari care sunt de fapt contactelle auxiliare care servesc la
mentinerea sub tensiune a bornei electromagnetului, la semnalizare sau
blocare.
Contactorul poate fi realizat cu contacte normal inchise sau normal
deschise. Contactul normal deschis este contactul care se afla deschis cand
aparatul se afla in pozitie de repaus.Contactul normal inchis este acel
contact care se afla inchis cand aparatul se afla in pozitie de repaus.
Contactorul cu contactele principale normal inchise se numeste
ruptor.
Carcasa aparatului este formata din piese izolante si metalice care
asigura izolarea, ghidajul pieselor la miscare si fixarea aparatului in pozitia de
functionare.
Din punct de vedere al cinematicii, contactoarele se pot clasifica in :
--contactoare cu miscare de rotatie a contactelor mobile si
electromagnetului ;
 --contactoare cu miscare de translatie a contactelor si
electromagnetului ; Miscarile contactoarelor si electromagnetului pot fi
paralele si contactorul are o miscare de translatie simpla, sau perpendiculara
una pe cealalta, si contactorul are o miscare combinata.
Contactoarele cu miscare de translatie sunt cele mai raspandite. In
figura 1 este reprezentata constructia unui contactor cu miscare de
translatie simpla. Soclul 1 permite montarea aparatului pe suport si pe el se
fixeaza restul subansamblurilor. Pe miezul magnetic fix 2 se monteaza bobina
de actoinare. Contactele fixe se monteaza pe corpul izolant 3. In partea de
sus se afla echipajul mobil 4 ce contine miezul magnetic mobil si contactele
mobile. Tot in partea superioara se afla si camerele de stingere 5 si
contactele auxiliare 6.
In figura 2 este reprezentat schitat un contactor cu miscare
combinata. Contactele fixe 5 se afla montate pe suportul 2 . Contactele
mobile 6 exacuta o miscare de translatie, orizontala, perpendiculara pe
miscarea de translatie executata de armrtura magnetica mobila 8 , cand este
atrasa de miezul magnetic fix 7. Transformarea miscarii intre cele doua
elemente se face cu ajutorul bratului 9 ce se roteste in jurul axului 10.
Resortul 11 realizeaza revenirea armaturii magnetice 8 atunci cand
inceteaza actiunea miezului 7 .Camera de stingere a arcului 3 contine
placutele 12 ce fragmentarea arcului si stingerea sa pe baza efectlui de
electrod (arcul scurt).
Contactoarele cu miscare de translatie se utilizeaza pentru instalatiile
de curent alternativ cu tensiuni nominale pana la 500 V si curenti nominali
pana la 30-60 A.Pentru curenti mai mari, camerele de stingere folosesc
principiul arcului scurt pentru stingera arcului electric.
Fig.1. Constructia unui contactor cu miscare de translatie
simpla
 Fig.2. Contactoare din seriile TCA

Dupa felul sarcinii ,contactoarelor se clasifica in urmatoarele tipuri :

--in curent alternativ :
--tip AC 1—utilizat la comanda diferitelor receptoare cu sarcini
electrice neinductive sau slab inductive (cuptoare
electrice cu rezistente) ;
--tip AC 2—utilizat la pornirea motoarelor cu inele de contact si la
franarea in contracurent ;
--tip AC 3 ---utilizat la pornirea motoarelor cu rotorul in scurtcircuit si
la oprirea motoarelor in plin mers ;
 --tip AC 4 ---utilizat la pornirea motoarelor cu rotorul in scurtcircuit, la
mersul cu socuri si la inversarea sensului de rotatie al
motoarelor;
--in curent continuu :
--tip DC 1---utilizat la comanda diferitelor receptoare cu sarcini
neinductive sau slab inductive (cuptoare cu
rezistenta) ;
--tip DC 2---utilizat la pornirea motoarelor cu excitatie in derivatie si la
oprirea acestor motoare in plin mers ;
--tip DC 3---utilizat la pornirea motoarelor cu excitatie in derivatie,la
mersul cu socuri si la inversarea sensului de rotatie al
motoarelor
--tip DC 4---utilizat la pornirea motoarelor cu excitatie serie si oprirea
motoarelor cu excitatie serie in plin mers ;
--tip DC 5---utilizat la pornirea motoarelor cu excitatie serie, la mersul
cu socuri si la inversarea sensului de rotatie al
motoarelor.
In ultimul timp, datorita cresterii parametrilor dispozitivelor
semiconductoare, s-au realizat contactoare statice, fara elemente mecanice
in miscare, fara camere de stingere.
Contactoarele statice prezinta o serie de avantaje cum ar fi absenta
arcului electric, fiabilitate ridicata etc. Ca dezavantaj, in afara de costul ridicat,
se poate indica capacitatea extrem de redusa de a rezista la suprasarcini si
scurtcircuite, datorita capacitatii temice extrem de reduse a tiristoarelor. Din
acest motiv ele necesita o protectie impotriva scurtcircuitelor si
suprasarcinilor prin sigurante fuzibile ultrarapide sau prin alte mijloace.

3. Intreruptorul automat

3.1. Notiuni generale. Elemente constructive

Intreruptoarele automate de joasa tensiune sunt aparate de

comutatie capabile sa inchida, si sa intrerupa curentii atat in conditii normale
de functionare ale circuitului , cat si in conditii anormale, cum ar fi cele de
scurtcircuit.
Intreruptoarele automatedeci, pe langa functia de comutatie a
circuitelor in regim normal, mai indeplinesc si functia de protectiea acestor
circuite in conditii anormale, cum ar fi in cazul suprasarcinilor si in special in
cazul scurtcircuitelor.
 Dupa destinatia lor intreruptoarele se pot clasifica in urmatoarele
tipuri constructive :
--intreruptoare automate pentru instalatii de interior, de curent
alternativ, de tensiuni 120-220 V, curenti nominali 6-25 A si curenti de rupere
de circa 1500 A ;
--intreruptoarele automate pentru instalatii de forta, de curenti
alternativi nominali mari (25-2000 A) , tensiuni 220-550 V si curenti de rupere
de 10-50 kA ;
--intreruptoare automate pentru linii electrice de curent alternativ cu
curenti de rupere pana la 100 kA ;
--intreruptoare automate ultrarapide pentru instalatii de curent
continuu.
Dupa constructia lor intreruptoarele se pot clasifica in doua mari
categorii :
--intreruptoare automate in carcasa izolanta
--intreruptoare automate universale in executie deschisa
Din punct de vedere constructiv un intreruptor automat de joasa
tensiune cuprinde urmatoarele parti principale :
a. Mecanismul care realizeaza actionarea intreruptoruluisi care are
urmatoarele functii: mentine intreruptorul inchis si zavoreste forta de
declansare; asigura declansarea intreruptorului; asigura declansarea libera ;
asigura vitezele de inchidere si deschidere a contactelor.Aceste functii se
realizeaza cu ajutorul mecanismelor cu clichet, cu genunchi sau cu
acumulare de energie in resort.
b. Organul motor cu ajutorul caruia se produce energia
necesara actionarii intreruptorului. Acesta poate fi manual ,dispozitiv
electromagnetic, dispozitiv pneumatic, servomotor.
c. Polii principali construiti de caile de curent, contacte si
camere de stingere.
d. Polii auxiliari sau contactele auxiliare se folosesc la
circuitele secundare de comanda, semnalizare si blocaj ale intreruptorului.
e. Dispozitivele de protectie sunt construite din
declansatoare sau relee. Deosebirea dintre declansatoare si relee este aceea
ca declansatorul determina un proces mecanic de dezavorare a unei forte, in
timp ce releul determina un proces electric de stabilire sau intrerupere a unui
contact electric. Ambele sunt organe sensibile la o marime electrica.

3.2. Tipuri constructive

Intreruptoarele automate de joasa tensiune se construiesc intr-o

mare varietate de tipuri constructive.Dintre tipurile de intreruptoare in
carcasa izolanta la noi in tara se fabrica seria USOL.
 Seria de intreruptoare automate USOL se fabrica pentru curenti
nominali de 100, 110, 250, 500, 630, 800 A, curent alternativ si continuu.
Un intreruptor automat tip USOL este format din urmatoarele parti
principale : baza, intreruptorul propriu-zis, cutia cu declansatoare termice si
electromagnetice, carcasa.
La montarea unui intreruptor USOL trebuie verificate urmatoarele :
--corespondenta pozitiilor manetei de actionare cu pozitia contactelor
mobile ;
--declansarea automata a intreruptorului la extragerea din baza
(cazul executiei debrosabile) ;
--functionarea corecta a declansatoarelor de tensiune nula sau de
curent ;
--anclansarea in gol (fara tensiune la contactele principale) cu
ajutorul motorului de actionare de la distanta pentru verificarea functionarii
acestuia.
Dintre tipurile de intreruptoare universale in constructie deschisa, la
noi in tara se construiesc tipurile OROMAX , DITA, AMT si intreruptoare
monopolare licenta BBC-STOTZ KONTAKT.
Seria de intreruptoare automate AMT fabricate de Electroaparataj se
realizeaza pentru curenti nominali de 200 si 400 A si se utilizeaza la protectia
motoarelor si a liniilor electrice.
In figura 3 este reprezentata schema electrica a unui intreruptor
AMT in care EM este electromagnetul de actionare ; RN—declansatorul de
tensiune minima ; C—contactorul de comanda ;R si r—rezistente de
descarcare ; k1—condensator de temporizare ; k2—condensator de
descarcare ; Rd—redresorul de alimentare ;f-siguranta fuzibila.

Fig.3. Schema electrica a intreruptorului AMT

 Aparatele din seria AMT sunt prevazute cu declansator termic si
electromagnetic pe fiecare faza si declansator de tensiune nula. De
asemenea, se pot prevedea si cu un sistem de actionare de la distanta prin
electromagnet alimentat in curent continuu.
Intreruptoarele ATM se pot livra in executie neprotejata sau in
executie capsulata. In ultima varianta camerele de stingere sunt prevazute
cu un racitor de gaze.
Din prezentarea tipurilor constructive de pana acum se poate
remarca tendinta de a se fabrica un tip de intreruptor de baza adaptabil la
numeroase utilizari(deconectarea transformatoarelor, condensatoarelor,
motoarelor liniilor electrice) cu ajutorul declansatoarelor termice si
electromagnetice constituite in blocuri separate ce pot fi schimbate si reglate
pentru a servi scopul propus.
In afara de tipurile constructive prezentate, care se construiesc la noi
in tara, o alta clasa de intreruptoare o constituie intreruptoarele de curent
alternativ ultrarapide.
Se considera ca un intreruptor este ultrarapid daca durata sa de
actionare este de ordinul 3-15ms. Pentru a se putea realiza astfel de timpi de
actionare aceste intreruptoare sunt prevazute cu dispozitive de zavorarea
fortei de declansare si declansatoare adecvate capabile, de durate reduse
de declansare.
Astfel la dispozitivele de zavorare, tinand seama de faptul ca la
curenti de 500 – 5000 A forta de declansare necesara actionarii atinge
cateva tone forta, este necesar sa se realizeze piese in miscare cu masa
cat mai mica si frecari cat mai mici. Dintre dispozitivele de zavorare folosite
la intreruptoarele ultrarapide se pot enumera :
 semiax, cu miscare de rotatie si montaj pe rulmenti
 genunchi, cu axe pe rulmenti
 parghii cu role si axe pe rulmenti
 role excentrice de diametre diferite
 fir fuzibil

Tot in clasa intreruptoarelor ultrarapide pot fi incluse si intreruptoarele

limitatoare de curent. Principiul de functionare a acestor intreruptoare consta
in diminuarea valorii de varf a curentului de scurtcircuit prin introducerea
unei rezistente mari a arcului electric mult lungit in camera de stingere.Prin
functionarea unui declansator rapid se separa contactele inainte de o noua
crestere a valorii instantanee a curentului.
In afara de folosirea unor dispozitive de zavorare si declansatoare
adecvate asa cum s-a aratat, la intreruptoarele ultrarapide se mai utilizeaza
in acest caz si eforturile electrodinamice si de repulsie a contactelor.
Pentru actionarea si protectia circuitelor de curent continuu se
folosesc intreruptoare ultrarapide de curent continuu. Deoarece aceste
intreruptoare de curent continuu s-au dezvoltat mai ales pentru protectia
surselor de curent continuu impotriva efectelor termice ale curentilor de
scurtcircuit a fost necesara o durata de actionare redusa. Intr-adevar, tinand
seama de capacitatea termica redusa a redresoarelor cu vapori de mercur si
mai ales cu dispozitive semiconductoare, durata de deconectare a curentilor
de scurtcircuit trebuie sa fie extrem de redusa.
Ca o caracteristica a intreruptoarelor de curent continuu este folosirea
dispozitivului de suflaj magnetic necesar pentru introducerea arcului electric
in camera de stingere.

BIBLIOGRAFIE

I.N. CHIUTA , AL. SELISCHI < Echipamente electrice >

E.D.P. BUCURESTI – 1981

AL.SELISCHI <Curs de echipamente electrice>