1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI

INOVĂRII
COLEGIUL TEHNIC „PETRU PONI” ONEŞTI

PROIECT
pentru obţinerea certificatului
de calificare profesională
nivel 3

Profilul: Tehnic
Calificarea profesională: Tehnician in instalatii electrice

Îndrumător, Candidat,
Prof. Epure Carmen Iacob Alexandru

2009

1
 2

Transformatoare
de masura

2
 3

Cuprins

1.
ARGUMENT.................................................................4
Capitolul I.............................................................................................................5
Generalităţi...........................................................................................................5
Prin definiţie rolul transformatorul de măsură este reprezentat prin:..................................5
Capitolul II............................................................................................................6
Transformatoare de curent.................................................................................6
Clasificarea transformatoarelor de curent :...........................................................................6
Principiul de funcţionare..........................................................................................................7
Tipuri constructive....................................................................................................................8
Transformatoare de curent de joasă tensiune.......................................................................8
I..............................................................................................................................8
Transformatoare de curent de medie tensiune.....................................................................9
Transformatoare de curent de înaltă tensiune, tip CESU-110KV........................................9
Caracteristici constructive......................................................................................................10
Capitolul III........................................................................................................12
Transformatoare de tensiune............................................................................12
Principiul de funcţionare........................................................................................................13
Tipuri constructive..................................................................................................................14
Transformatoare de tensiune de joasă tensiune.................................................................14
Transformatoare de tensiune de medie tensiune...............................................................14
Transformatoare de tensiune de înaltă tensiune de tip......................................................15
TEMU 110 Kv...................................................................................................................15
Caracteristici constructive......................................................................................................17
Capitolul IV........................................................................................................19
Norme de exploatare tehnică a transformatoarelor de măsură......19
Condiţii de utilizare.................................................................................................................19
Norme de protectie a muncii..........................................................21
Bibliografie..............................................................................22

3
 4

ARGUMENT

Pentru exploatarea în bune condiţii a instalaţiilor electroenergetice

este necesar ca în permanenţă să existe posibilitatea de a se măsura o
serie de parametri ce pot caracteriza:
• încărcarea circuitelor (curent, putere);
• cantitatea de energie electrică vehiculată;
• calitatea energiei electrice (frecvenţă, tensiune);
• starea echipamentului electric (grad de încălzire, starea izolaţiei).
Pentru măsurarea acestor mărimi instalaţiile electrice sunt dotate cu
aparate electrice de măsurat, cum ar fi: ampermetre, voltmetre, contoare de
energie, frecvenţmetre etc, de asemenea pentru supravegherea funcţionării
şi protecţia instalaţiilor se montează o serie de relee.
Construirea de relee şi aparate de măsurat pentru tensiunile şi curenţii
efectiv existenţii în instalaţiile electrice de energie nu este raţională
deoarece aceasta ar duce la soluţii scumpe, greoaie şi periculoase în
exploatare. De aceea, în instalaţiile electrice a căror tensiune nominală este
mai mare de 500 V şi al căror curent nominal depăşeşte 50 ÷ 100 A,
aparatele de măsură şi releele de protecţie nu se conectează direct la reţea,
ci prin intermediul transformatoarelor de măsură.
In aceasta lucrare am prezentat constructia si functionara transfomatoarelor
de masura

Lucrarea este structurata pe 3 capitole:

In capitolul I am prezentat transformatoarelor de masura rolul si am

realizat o clasificare a acestora.
In capitolul II am prezentat transformatorul de curent: clasificarea,principiul
de functionare si tipurile constructive ale acestuia.
Capitolul III se refera la transformatoarele de tensiune: principiul de
functionare si tipurile constructive.

4
 5

Capitolul I

Generalităţi

Transformatorul de măsură este un aparat static, care transformă

parametrii energiei electrice de curent alternativ (tensiunea, curentul)
reducând valoarea acestora de un anumit număr de ori. Funcţionarea
transformatoarelor de măsură se bazează pe principiul inducţiei
electromagnetice dintre două circuite (înfăşurări) electrice cuplate
electromagnetic, în cazul transformatoarelor inductive, şi pe principiul
divizorului capacitiv, în cazul transformatoarelor de tensiune capacitive.
Prin definiţie rolul transformatorul de măsură este reprezentat prin:
• posibilitatea de măsurare cu aparate de curent alternativ
construite pentru tensiuni şi intensităţi de valori reduse;
• alimentarea circuitelor de protecţie prin relee cu tensiuni şi
intensităţi de valori reduse;
• reducerea tensiunii în circuitele secundare pentru scăderea
solicitării izolaţiei acestor circuite şi a aparatelor montate în
aceste circuite, precum şi pentru protejarea personalului de
exploatare.
Clasificarea transformatoarelor de măsură :
1. Transformatoare de curent (simbol C) la care înfăşurarea
primară se leagă în serie cu circuitul primar şi a căror
înfăşurare secundară alimentează înfăşurările de curent
ale releelor şi aparatelor de măsură.
2. Transformatoare de tensiune (simbol T) la care
înfăşurarea primară se leagă în paralel cu circuitul primar,
iar înfăşurarea secundară alimentează înfăşurările de
tensiune ale releelor şi aparatelor de măsură.

5
 6

Capitolul II

Transformatoare de curent

Clasificarea transformatoarelor de curent :

a) Din punct de vedere constructiv:
• Tip suport, cu înfăşurarea primară monospirală sau multispirală.
În cazul transformatoarelor multispirale, acestea pot fi cu
înfăşurare primară necomutabilă sau comutabilă în două sau
mai multe trepte.
• Tip de trecere, cu înfăşurarea primară tip bară, făcând parte
integrată din transformatorul de curent, sau fără înfăşurare
primară proprie, transformatorul de curent fiind format numai din
înfăşurarea (înfăşurările) secundară, care se montează direct
pe barele de înaltă tensiune ale instalaţiei sau pe trecerea
izolată a transformatoarelor de putere.
b)Din punct de vedere al condiţiilor de funcţionare :
• de exterior;
• de interior;
• imersate în uleiul electroizolant al transformatoarelor de putere.
c) Din punct de vedere al izolaţiei de bază :
• transformatoare uscate, la cere întreaga construcţie, sau
parţial numai înfăşurarea de înaltă tensiune, sunt
înglobate în răşină epoxidică sau în porţelan;
• transformatoare în ulei, la care partea activă a
transformatorului este inclusă în ulei electroizolant.
d) După numărul înfăşurărilor secundare :
• Transformatoare cu o singură înfăşurare secundară
destinată măsurii (clasa 0,5 sau 1) sau protecţiei (clasa
5P sau 10P);
• Transformatoare cu două sau mai multe înfăşurări
secundare, în care una din înfăşurări este utilizată pentru
măsură, iar restul pentru protecţie.

6
 7

e) După curentul nominal al înfăşurărilor secundare:

• Transformatoare pentru curent secundar de 1 A;
• Transformatoare pentru curent secundar de 5 A.

Principiul de funcţionare

Schema de principiu a unui transformator de curent

I1

L1 L2
U1

Φ
U2 Wh
Y1 Y2

I2

La bornele
transformatorului de
tensiune
Transformatorul de curent din figură are un bobinaj primar cu un
număr mic de spire n1 şi cu secţiune mare; acest bobinaj este parcurs de
curentul de sarcină I1, absorbit de consumator (în acest caz lămpi electrice),
iar bobinajul secundar are un număr mare de spire, n 2 şi secţiune redusă: la
bobinajul secundar se conectează ampermetrele şi bobinele de curent ale
wattmetrelor şi contoarelor sau ale releelor. Numărul de spire n 2 din
secundar se alege astfel încât să se obţină raportul de transformare dorit
KIn:

KIn=I1n/I2n=n2/n1.
Deoarece la bornele bobinajului secundar se conectează aparate a
căror impedanţă este relativ mică, transformatorul de curent funcţionează ca
un transformator cu secundarul în scurtcircuit.
Curentul I1, trecând prin primar, produce un flux în circuitul magnetic
proporţional cu numărul de amperspire I1n1; ca urmare, în circuitul secundar
ia naştere un curent I2 de sens opus lui I1 şi care creează un flux contrar ca

7
 8

sens fluxului primar (proporţional cu I2n2). Fluxul magnetic rezultat este

determinat de diferenţa celor două fluxuri, fiind proporţional cu aşa numitele
amperspire de mers în gol I0n1; acestea reprezintă 0,5-10% din valoarea lui
I1n1. Ca urmare, circuitul magnetic este parcurs de un flux magnetic Φ relativ
mic. Fluxul produce o tensiune electromotoare U2 a cărei valoare este de
asemenea mică.

Tipuri constructive
Transformatoare de curent de joasă tensiune
Simbolurile sunt prezentate în tabelul ce urmează:
o Variantă
B Tip suport cu bobinaj primar
i Variantă
S Tip suport
C I R Izolaţie în răşină
T De trecere os Variantă
S Tip suport
H Ptcurent homopolar o Variantă
De interior

Sr Cu saturaţie rapidă
R Izolaţie în răşină
Transformator de curent

e Variantă
H Pentru curent homopolar
e Variantă
i Variantă
T De trecere Variantă
i
o Variantă
E P Cu izolator de porţelan o Variantă
h Variantă
S Tip suport u Variantă
De exterior

Izolaţie în ulei i Variantă

S Tip suport U
i Variantă k Variantă
T Tip trecere
M Variantă
R Izolaţie în răşină T De trecere

Acestea sunt de tipul CIS, CIT, CIRS, CIRT, CITi, CITu, CITo, CIBo, pentru
tensiuni de până la 0,5 Kv.
Literele mici au următoarea semnificaţie:
• u- montaj direct pe cablu de forţă;
• o- montaj tip şaibă în circuitul primar cu bare rigide plate;
• i-montaj direct în circuitul primar cu bare dreptunghiulare.
Transformatoarele se compun din următoarele părţi principale:
• circuit magnetic;
• înfăşurare secundară;
• înfăşurare primară, la unele tipuri ca : CIS, CIRS, CIBo;
• carcasa electroizolantă;

8
 9

Transformatoare de curent de medie tensiune

Transformatoarele se compun din câte două înfăşurări secundare, fiecare

pe câte un miez magnetic şi o înfăşurare primară. Aceste transformatoare
au izolaţia dintre înfăşurări precum şi cea dintre înfăşurări şi piesele legate
la masă din răşină turnată. Dar izolaţia mai poate fi din porţelan CIPT, sau
ulei.
Ca transformatoare cu izolaţie în răşină electroizolantă turnată amintim
tipurile: CIRS. CIRTo, CIRTos, CIRTi, CIRT, unde literele mici au
următoarea semnificaţie:
• o- monospiral cu bară de trecere rotundă şi flanşă mediană de fixare;
• os- monospiral cu bară de trecere rotundă şi picior suport median;
• i- monospiral cu bară de trecere dreptunghiulară.

Transformatoare de curent de înaltă tensiune, tip CESU-110KV

Este un transformator cu izolaţie în ulei. Pe partea de înaltă tensiune

izolaţia este realizată din hârtie electroizolantă, este uscată şi impregnată
sub vid, apoi este cufundată împreună cu izolaţia de joasă tensiune în ulei
electroizolant. Înfăşurarea primară este comutabilă în raportul de 1:2 pentru
o gamă a curenţilor de 50..600 A, iar pentru curentul primar de 1250 A
înfăşurarea este necomutabilă.
Transformatorul se compune dintr-un izolator de porţelan care
constituie şi cuva transformatorului. Înfăşurarea primară împreună cu
miezurile magnetice şi înfăşurările secundare au forma cifrei opt.
Transformatorul este umplut cu ulei electroizolant. Pe capacul metalic se
află bornele primare scoase în exteriorul transformatorului cu ajutorul
izolatoarelor de trecere. Tot pe capac se mai află indicatorul de nivel al
uleiului. În interiorul corpului se găseşte un dispozitiv de comutaţie al
înfăşurării primare, care permite conectarea în serie sau în paralel a
secţiunilor înfăşurării primare. Dispozitivul de comutare este realizat prin
plăcuţe (eclise) care fac legătura între bornele primare. Bornele secundare
se află amplasate într-o cutie dispusă pe peretele lateral al căruciorului,
acesta aflându-se la partea inferioară a transformatorului.

9
 10

Caracteristici constructive

Nr.
Crt. Caracteristică Definiţie Formulă şi valori Notaţie

Curent nominal Reprezintă curentul primar

1 primar pentru care este determinat I1n
regimul nominal de funcţionare.
Reprezintă curentul secundar 5A, Un<110 Kv
2 Curent nominal pentru care este determinat 1A, Un>110 Kv I2n
regimul nominal de funcţionare.
secundar
Reprezintă valoarea tensiunii 1….750Kv Um
Tensiunea efectivă cea mai mare a tensiunii
între faze la care TC poate
3 maximă de lucru
funcţiona în regim de lungă
durată în condiţii normale de
funcţionare.
Raport de Reprezintă raportul dintre Kn= I1n/ I2n Kn
4 transformare curentul nominal primar şi
curentul nominal secundar
nominal
Este eroarea pe care TC o εi= Kn*( I2 – I1)*100/ I1 εi
introduce la măsurarea
curentului şi care se datoreşte [%]
5 Eroarea de curent faptului că raportul de
(eroare de raport) transformare real nu este egal cu
raportul de transformare nominal.
Este unghiul de defazaj dintre Minute δi
6 Eroarea de unghi vectorul curentului primar şi
vectorul curentului secundar.
Reprezintă notarea Se exprimă în cifre, -
convenţională a limitelor erorilor sau în cifre urmate de
pe care TC trebuie să le litera P.
7 Clasa de precizie
respecte.

Sarcina Este impedanţa circuitului Ω Z2

8 secundară secundar cu indicarea factorului
de putere.
Sarcina Este sarcina secundară pentru Ω Z2n
9 secundară care sunt garantate condiţiile de
precizie şi funcţionare ale TC.
nominală
Puterea Este puterea absorbită de S2n= Z2n* I2n S2n
10 secundară sarcina secundară nominală în

10
 11

nominală regim nominal de funcţionare

Reprezintă valoarea maximă a I1sn
Curent primar curentului primar pentru care
eroarea de curent a
11 nominal de transformatorului la sarcina
saturaţie nominală şi la cos φ=0,8 este 5%
sau 10%.
Curent nominal Se raportează la curent primar I2sn
12 secundar de nominal de saturaţie.
saturaţie
Coeficient de n= I1sn/ I2sn n
13 saturaţie
Defineşte capacitatea TC de a Se exprimă prin curentul -
suporta acţiunea termică a limită termic ,
curenţilor de scurtcircuit în reprezentând curentul
decursul unui interval de timp. maxim garantat pentru
Stabilitate termică care se asigură
14 stabilitatea termică de 1
secundă, înfăşurările
secundare fiind
scurtcircuitate. Se
exprimă în KA.
Defineşte capacitatea TC de a Se exprimă prin curentul -
suporta acţiunea mecanică a limită dinamic care este
curenţilor de scurtcircuit care trec valoarea de vârf a
prin înfăşurările sale. primei alternanţe a
curentului primar de
15 Stabilitate scurtcircuit pentru care
se asigură stabilitatea
dinamică dinamică, înfăşurările
secundare fiind
scurtcircuitate.
Se exprimă în KAmax.

11
 12

Capitolul III

Transformatoare de tensiune

Clasificarea transformatoarelor de tensiune:

a) Din punct de vedere al principiului de funcţionare :
• transformatoare inductive, având înfăşurarea primară şi
secundară bobinate pe acelaşi miez magnetic;
• transformatoare capacitive (mai corect capacitiv-inductive)
în care transformatorul este format dintr-un divizor
capacitiv, la a cărui priză intermediară este racordat un
transformator inductiv de medie tensiune.
b) Din punct de vedere al condiţiilor de mediu :
• de exterior;
• de interior.
c) Din punct de vedere al izolaţiei de bază :
• transformatoare uscate, la cere întreaga construcţie, sau
parţial numai înfăşurarea de înaltă tensiune, sunt
înglobate în răşină epoxidică;
• transformatoare în ulei, la cere partea activă a
transformatorului este inclusă în ulei electroizolant.
d) După numărul înfăşurărilor secundare :
• Transformatoare cu o singură înfăşurare secundară
destinată măsurii şi protecţiei;
• Transformatoare cu două înfăşurări secundare, unde o
înfăşurare este destinată măsurii şi protecţiei, iar cealaltă
este conectată în triunghi deschis şi este destinată
alimentării protecţiei homopolare;
• Transformatoare cu trei înfăşurări secundare, pentru
măsură, protecţie şi protecţie homopolară.

12
 13

Principiul de funcţionare

Schema de principiu a unui transformator de tensiune:

U1
n1

n2

U2 Wh
V

Spre transformatorul de
curent

Ca principiu de funcţionare se aseamănă cu transformatorul de

putere, având însă o putere mult mai mică, o tensiune de scurtcircuit redusă
şi un raport de transformare mult mai exact.
Funcţionarea transformatorului se bazează pe legea inducţiei
electromagnetice şi anume a inductanţei mutuale dintre două
circuite(înfăşurări) imobile unul faţă de celălalt. Dacă la bornele de înaltă
tensiune se aplică o tensiune U1 a unei surse variabile în timp, înfăşurarea
primară n1, va absorbi un curent , care va produce un câmp magnetic ale
cărui linii de câmp se vor înlănţui şi cu înfăşurarea secundară n 2. Spirele
înfăşurării secundare vor fi străbătute de un flux fascicular creat de curentul
primar, iar în spirele înfăşurării secundare va lua naştere o tensiune
electromotoare. Dacă la bornele înfăşurării secundare este legat un
consumator, atunci circuitul secundar este închis şi sub acţiunea tensiune
electromotoare induse, înfăşurarea secundară n2va fi străbătută curent. Iar
la bornele receptorului apare tensiunea secundară U2.

13
 14

Tipuri constructive

Schema formării simbolurilor la transformatoarele de tensiune:

I B Bipolar U Cu izolaţie în ulei

O
T
De interior

T Tripolar
M Monopolar
Transformator de tensiune

Variantă
R Cu răşină de izolaţie
B Bipolar

o
E M Monopolar

U
De exterior

B Bipolar

Cu izolaţie în ulei
C Capacitiv

Transformatoare de tensiune de joasă tensiune

Aceste transformatoare sunt de tipul TIB şi se compun din

următoarele părţi principale :
• Miezul magnetic
• Înfăşurarea primară
• Înfăşurarea secundară
• Carcasă de bachelită

Transformatoare de tensiune de medie tensiune

Aceste transformatoare pot fi cu izolaţie în răşină sau în ulei.

Transformatoarele cu izolaţie din răşină sunt de tipul TIRMo şi TIRBo.
Transformatoarele se compun din următoarele părţi principale :
• Miezul magnetic
• Înfăşurarea primară
• Înfăşurarea secundară

14
 15

• Soclul cu cutia de borne

• Carcasa din răşină turnată

Transformatoarele de tipul TIRMo izolaţia înfăşurării primare este

degresivă, sfârşitul înfăşurării fiind legat direct la carcasa metalică, în
schimb la transformatoarele de tipul TIRBo izolaţia înfăşurării primare este
plină, ambele borne ale înfăşurării fiind izolate corespunzător tensiunii
nominale a transformatorului.
Transformatoarele cu izolaţie din ulei sunt de tipul TEMU, TEBU.

Transformatoare de tensiune de înaltă tensiune de tip

TEMU 110 Kv

Transformatorul se compune din următoarele părţi principale:

• Miezul magnetic
• Înfăşurarea primară
• Înfăşurarea secundară
• Soclul cu cutia de borne
• Izolator de porţelan care formează cuva transformatorului
• Filtru cu silicagel
• Cutie de borne
Transformatoarele de tensiune inductive se montează pe barele
staţiilor, pe fiecare fază în parte, în circuitul generatorului şi câte o dată pe
liniile de înaltă tensiune. Conectarea lor în instalaţiile interioare de 6-20 Kv
se execută prin separatoare şi siguranţe fuzibile. În instalaţiile de 110 Kv sa
mai mult ele sunt conectate prin intermediul separatoarelor.
Transformatoarele de tensiune capacitive au o serie de avantaje faţă
de transformatoarele de tensiune inductive:
• Permit cuplarea la linia electrică de înaltă tensiune a unei instalaţii de
telecomunicaţii de înaltă frecvenţă;
• Prezintă o rezistenţă bună la undele de şoc, datorită repartiţiei
uniforme a tensiunii în lungul divizorului capacitiv de tensiune.
Transformatoarele de tensiune capacitive au o serie de dezavantaje:
• Precizia măsurării este mult influenţată de regimurile tranzitorii care
apar în cazul avariilor în instalaţiile electrice;
• Puterea secundară a acestor transformatoare este mai mică decât a
transformatoarelor inductive.

15
 16

Schema electrică de principiu a unui transformator de tensiune capacitiv.

U1

C1

I1 L T

I2
U /1 C2
U2 y

Transformatoarele de tensiune capacitive se compun dintr-un divizor de

tensiune capacitiv C1 şi C2 ţi dintr-un circuit inductiv de medie tensiune
conectat între priza mediană a divizorului capacitiv şi pământ. În funcţie de
valoarea tensiunii nominale, divizorul de tensiune capacitiv conţine unul sau
mai multe condensatoare suprapuse. Circuitul inductiv de măsură se
compune dintr-un transformator T şi o bobină de fier L, care măreşte
inductanţa transformatorului coborâtor T.

16
 17

Caracteristici constructive

Nr. Caracteristică Definiţie Formulă şi valori Notaţie

Crt.
Tensiunea Reprezintă tensiunea primară
1 nominală primară pentru care este determinat U1n
regimul nominal de funcţionare.
Tensiunea Reprezintă tensiunea secundară 5A, Un<110 Kv
2 nominală pentru care este determinat 1A, Un>110 Kv
regimul nominal de funcţionare.
secundară U2n
Reprezintă valoarea tensiunii 1….750Kv
efectivă cea mai mare a tensiunii
între faze la care TT poate
3 Tensiunea funcţiona în regim de lungă
Um
maximă de lucru durată în condiţii normale de
funcţionare.
Raport de Reprezintă raportul dintre Kn= U1n/ U2n
4 transformare tensiunea nominală primară şi Kn
tensiunea nominală secundară
nominal
Raport de Reprezintă raportul dintre Ke= U1/ U2
5 transformare tensiunea primară măsurată şi Ke
tensiunea secundară
efectiv
corespunzătoare.
Este eroarea pe care TT o εu= Kn*( U1 – U2)*100/ U1
introduce la măsurarea unei
tensiuni şi care provine din [%]
6 Eroarea de εu
aceea că raportul de
tensiune transformare efectiv nu este
egal cu raportul de transformare
nominal.
Este unghiul de defazaj dintre Minute
7 Eroarea de unghi vectorul tensiunii primare şi δu
vectorul tensiunii secundare.
Reprezintă notarea Se exprimă în cifre, -
convenţională a limitelor erorilor sau în cifre urmate de
pe care TT trebuie să le litera P.
8 Clasa de precizie

17
 18

respecte.

Este admitanţa circuitului Siemens

9 Sarcina secundar cu indicarea factorului Y2
de putere (capacitiv sau
secundară
inductiv).
Sarcina Este sarcina secundară pentru Siemens
10 secundară care sunt garantate condiţiile de Y2n
precizie şi funcţionare ale TT.
nominală
Este puterea aparentă absorbită SSn= U22n/ Z2n VA
de sarcina secundară nominală Reprezintă raportul
în regim nominal de funcţionare dintre pătratul
Puterea tensiunii nominale
Ssn
11 secundară secundare şi
nominală impedanţa secundară
nominală.
Este puterea aparentă, absorbită VA
de sarcina având
cos φ=0,8 (inductiv)tensiunea
Puterea
primară având valoarea maximă
secundară a tensiuni de lucru, încălzirea Smax
12 maximă diferitelor părţi ale
transformatorului nedepăşind
limitele admisibile, iar eroarea de
tensiune fiind maxim 10%.
Este cosinusul unghiului dintre
13 Factorul de putere curentul şi tensiunea secundară cos φ
la bornele sarcinii conectată în
secundar secundarul transformatorului.
Este factorul de putere al sarcinii
14 Factorul de putere secundare pentru care sunt cos φn
îndeplinite condiţiile clasei de
nominal precizie.

18
 19

Capitolul IV

Norme de exploatare tehnică a transformatoarelor

de măsură

Condiţii de utilizare

Datele tehnice, normale de mediu şi condiţiile de montaj se dau în

normele tehnice sau în cartea produsului.
În cazul în care lipsesc indicaţiile fabricii constructoare, se va ţine seama de
următoarele:

a) Condiţii de mediu

1. Condiţii normale de mediu pentru funcţionarea

transformatoarelor de măsură:
• Temperatura mediului ambiant
 maximă +400 C
 media zilnică, cel mult +300 C
 minimă în cazul transformatoarelor
pentru montaj interior -50C( -150C
pentru cele
fabricate din
1982)
 minimă în cazul transformatoarelor
pentru montaj exterior -300C

2. Condiţii de mediu pentru transformatoarele de curent montate

pe trecerile izolante ale transformatoarelor de putere sunt:
• Temperaturi limită ale mediului ambiant:
 Maximă +400 C
 Minimă -350 C
 Media zilnică +300 C
• Temperatura mediului de imersie(ulei electroizolant TR-30,
STAS 811):
 Maximă +1000 C
 Medie pe o perioadă de 24h + 900 C

19
 20

b) Condiţii de montaj

Condiţiile de montaj ale transformatoarelor de măsură sunt

prevăzute în carte tehnică a produsului.

c) Alte condiţii

1) Transformatoarele de măsură cu ulei de 110-400 Kv trebuie

să fie dotate cu vizor pentru controlul nivelului de ulei , vizibil
de la sol. Pe vizor trebuie să se indice nivelul maxim şi minim
al uleiului corespunzător variaţiilor de temperatură. La
transformatoarele care nu sunt prevăzute cu vizor, nivelul de
ulei va fi menţinut la 15-18 mm sub dopul de umplere.
2) Transformatoarele de măsură vor fi prevăzute cu şurub de
legare la pământ a pieselor metalice care în funcţionare
normală nu sunt sub tensiune. Pentru tensiuni egale sau mai
mari de 110 Kv toate piesele metalice aflate în câmpul electric
vor fi potenţializate.
3) Înfăşurările secundare ale transformatoarelor de măsură vor
avea asigurată o legătură la pământ de protecţie în toate
cazurile de funcţionare. Excepţie fac transformatoarele de
curent din reţelele de joasă tensiune, pentru care nu este
obligatoriu legarea la pământ a înfăşurării secundare. În
aceste cazuri, la executarea de lucrării în circuitele secundare
fără scoaterea de sub tensiune a înfăşurării primare, se vor
lua măsurile corespunzătoare privind lucrul sub tensiune în
instalaţiile de joasă tensiune.
4) Transformatoarele de măsură vor fi prevăzute cu marca de
stat aplicată de organele de metrologie.
5) Transformatoarele de curent nu vor fi puse sub tensiune sau
lăsate în exploatare cu înfăşurarea secundară deschisă.
6) Transformatoarele de tensiune nu vor fi puse sub tensiune
sau lăsate în exploatare cu înfăşurările secundare în
scurtcircuit.

20
 21

Norme de protectie a muncii

Protecţia muncii este un sistem de măsuri şi mijloace social-

economice, organizatorice, tehnice, profilactic-curative, care acţionează în
baza actelor legislative şi normative şi care asigură securitatea angajatului,
păstrarea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a acestuia în procesul de
muncă.
Scopul protecţiei muncii este de a reduce la minimum,
probabilitatea afectării sau îmbolnăvirii angajatului cu crearea concomitentă
a condiţiilor confortabile de muncă la o productivitate maximală a acesteia.
Securitatea muncii în activitatea de producţie se asigură pe
următoarele căi:
- instruirea în materie de protecţia muncii a tuturor angajaţilor şi a altor
persoane la toate nivelurile de educaţie şi pregătire profesională;
- instructarea prealabilă şi periodică a tuturor angajaţilor;
- pregătirea specială angajaţilor care deservesc maşini, mecanisme şi
utilaje faţă de care sînt înaintate cerinţe sporite de securitate;
- verificarea periodică a cunoştinţelor personalului tehnic ingineresc a
materiei în protecţia muncii(nu mai rar decît o dată în trei luni).
Direcţii principale ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii:
- asigurarea priorităţii ale politicii de stat în domeniul protecţiei muncii
- emiterea şi aplicarea actelor normative privind protecţia muncii;
- coordonarea activităţilor în domeniul protecţiei muncii şi al mediului;
- supravegherea şi controlul de stat asupra respectării actelor normative
în domeniul protecţiei muncii;
- cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
- apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de suferit în
urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
- stabilirea compensaţiilor pentru munca în condiţii grele, vătămătoare
sau periculoase ce nu pot fi înlăturate în condiţiile nivelului tehnic actual;
- participarea autorităţilor publice la realizarea măsurilor de protecţie şi al
organizării muncii;
- pregătirea şi reciclarea specialiştilor în domeniul protecţiei muncii;

21
 22

Bibliografie

1.Manual pentru autorizarea electricienilor instalatori

Centrul de informare si documentare pentru energetica
Ing.Ion Mihai,Ing. Dorin Merisca,Ing. Eugen Manzarescu
Bucuresti 1995

2.Masurari electrice si electronice-Eugenia Isac

Editura didactica si pedagogica-Bucuresti-1993

3.Practica electronistului amator- Adrian Bitoiu,Gheorghe Baluta,

Corneliu Itcou,Iosif Lingvay,Alexandru Marculescu,Ilie Mihaiescu,
Mircea Negreanu,Adrian Nicolae,Mircea Schmol,Dumitru Sdrulla,Imre
Szatmary
Editura Albatros-Bucuresti-1984

22