Universitatea DUNAREA DE JOS GALATI Facultatea de AUTOMATICA,CALCULATOARE SI INGINERIE ELECTRICA SI ELECTRONICA Specializarea ELECTROMECANICA

PROIECT PTFI pentru

TRANSFORMATOR ELECTRIC

Indrumator: S.l.drd.ing.Dobrota I

Student: IONITA Grupa 2441, AN IV - EM

-2010-

CUPRINS
1. CHESTIUNI PRIVIND FABRICAIA, EXPLOATAREA, NTREINEREA I REPARAREA TRANSFORMATORULUI ELECTRIC 2. CONSTRUCIA I CARACTERISTICILE TRANSFORMATORULUI 3. FLUX TEHNOLOGIC DE FABRICAIE A L TRANSFORMATORULUI 4. PRINCIPALELE DERANJAMENTE I DEFECTE ALE TRANSFORMATORULUI ELECTRIC 5. TEHNOLOGIA DE REPARARE A TRANSFORMATORULUI 6. PROIECTAREA UNUI TRANSFORMATOR ELECTRIC TRIFAZAT 7. MSURI DE PROTECIA MUNCII 8. BIBLIOGAFIE

1. CHESTIUNI PRIVIND FABRICAIA, EXPLOATAREA, NTREINEREA I REPARAREA TRANSFORMATORULUI

Tehnologia de fabricaie este tehnologia aplicat pentru fabricarea unui anumit produs, indiferent de complexitatea sau simplitatea acestuia. Tehnologia de exploatare este o tehnologie aplicat pentru punerea n valoare corect i eficient a fondurilor fixe care particip la realizarea unui anumit produs sau la efectuarea unei anumite lucrri. Tehnologia de ntreinere(mentenanta) este o tehnologie aplicat permanent sau ntmpltor pentru meninerea fondurilor fixe n stare temporara de funcionare att pentru prevenirea accidentelor ct i pentru nlturarea micilor defeciuni curente. Tehnologia de reparare i recondiionare este o tehnologie aplicat pentru restabilirea caracteristicilor constructive i funcionale ale fondurilor fixe prin nlocuirea sau refacerea (renovare sau restaurare) unor piese sau pri defecte sau uzate din componenta acestora. Fabricarea transformatoarelor s-a grupat dup tipul si mrimea acestora astfel incat sa se obtina produse cu calitati superioare ,specializarea raionala a produciei precum si mecanizarea ,automatizarea si robotizarea diverselor faze ale procesului tehnologic.
Procesul de fabricaie a transformatoarelor presupune realizarea urmtoarelor operaii:

A. Tehnologia de fabricaie a miezului feromagnetic (magnetic) Ia transformatoarelor; B. Tehnologia de fabricaie a nfurrilor; C. Tehnologia ansamblrii i ncercrile transformatoarelor; D. ncercrile i verificrile transformatoarelor; E. Instalarea i punerea nfunciune a transformatoarelor. Tehnologia de fabricaie a miezului feromagnetic (magnetic) la transformatoarelor de
puteri medii sau mari presupune realizarea urmtoarelor operaii: - debitarea tamburilor de tabl silicoas n benzi la limea toleior; - tierea la lungime sub un unghide 45 i n V"; - recoacerea tolelor;

- mpachetarea miezurilor magnetice. Tehnologia de fabricaie a nfurrilor presupune realizarea tipurilor de nfurri ale
transformatorului. Se va considera de baz procesul tehnologic de la nfurarea cilindric, la celelalte tipuri de nfurri menionndu-se doar particularitile tehnologice. Procesul tehnologic de asamblare sau asamblarea reprezint totalitatea operaiilor ce se execut n scopul reunirii anumitor piese ntr-un mecanism sau, n general, ntr-un produs, n conformitate cu prescripiile din documentaia tehnic respectiv. Procesul tehnolgic de ansamblare ale transformatoarelor cuprinde operaiile necesare legate de: - montarea bobinelor pe miezul magnetic; -montajul general al transformatoarelor.

Noiuni privind exploatarea i ntreinerea transformatoarelor Exploatarea transformatorului cuprinde dou categorii de probleme. Prima categorie se refer lamsurite necesare realizrii anumitor regimuri electrice de funcionare precum i la msurile pe care trebuie s le ia personalul de exploatare n situaiile de funcionare anormal, legate n general de apariie defectelor. A doua categorie de probleme se refer la ntreinerea transformatoarelor, adic maninerea lor ntr-o stare corespunztoare de funcionare. ntreinerea corect a transformatoarelor se realizeaz prin supravegherea i verificarea lor, precum i efectuarea unor lucrri de reparaii. Pentru buna funcionare a transformatoarelor n regim de funcionare normal este necesar ndeplinirea anumitor condiii n ceea ce privete regimul termic, regimul de sarcin i suprasarcin, ncrcarea economic la funcioanrea n paralel precum i reglajul tensiunii cu ajutorul prizelor de reglej.
3

O exploatare judicioas a transformatoarelor contribuie la creterea duratei lor de funcionare, la reducerea pierderilor lor de energie, la obinerea la barele consumatorilor a unor tensiuni de valori corespunztoare. n timpul exploatrii, sarcina transformatoarelor variaz att n timpul unei zile, ct i n timpul anului. n scopul utilizrii la maxim a capacitii transformatoarelor, pot fi admise n funcionare, anumite suprasarcini de valoare i durat predeterminat. Determinarea posibilitii de suprancrcare sistematic a unui transformator se poate face folosind dou elemente: - coeficientul de ncrcare al graficului transformatorului pe un interval de 24 h; - diagrama de ncrcare a transformatorului. 2 ) CHESTIUNI PRIVIND CONSTRUCTIA SI FUNCTIONAREA TRANSFORMATORULUI ELECTRIC a)Transformatorul electric Transformatorul este un aparat electric constituit dintr-un sistem de nfurri electrice imobile, ntre care au loc transfer de energie prin inducie elctromagnetic. El este utilizat pentru modificarea parametrilor puterii electromagnetice transferate de la o reea electric de curent alternativ, la alt reea tot de curent alternativ, pstrndu-se frecvena. Aceti parametri sunt tensiunea i curentul, iar alteori i numrul de faze. b) Principiul de functionare al transformatorului Se bazeaza pe legea inductiei electromagnetice. Daca una din infasurari numita primar se alimenteaza cu o tensiune alternativa adecvata, prin ea va circula un curent alternativ, care produce un camp magnetic alternativ.Liniile cimpului magnetic care se inchid prin circuitul magnetic si imbratiseaza ambele infasurari prmara si secundara. Ambele infasurari fiind strabatute de fluxul variabil in timp, in baza legii inductiei electromagnetice se induc in acestea, tensiuni electromotoare de aceeasi pulsatie cu cea a fluxului. Daca la bornele infasurarii infasurarii secundare in care s-a introdus tensiunea electromotoare E2 se conecteaza un receptor de impedanta Z , va circula prin aceasta un curent I2 iar la borne va avea tensiunea U2 . Rezulta ca la un transformator, infasurarea primara primesre de la retea puterea U1I1 si cedeaza prin infasurarea secundara, in alta retea, puterea U2I2 , transferul de putere facandu-se prin inductie electromagnetica. In baza principiului conversiei energiei , se poate spune ca: U1I1>U2I2. c) Clasificarea transformatoarelor electrice: Transformatoarele se clasifica dup mai multe criterii: c1) Dup domeniul de utilizare, transformatoarele se pot clasifica n: transformatoare de putere, pentru reelele de transport i distribuie a energiei electrice; transformatoare cu destinaie special, pentru reelele cu condiii deosebite de funcionare (exemplu: pentru reele i instalaii subterane miniere, navale etc.); transformatoare de construcie special, pentru redresoare, pentru cuptoare electrice, pentru sudare; transformatoare de msur, pentru conectarea indirect a aparatelor de msur a tensiunilor i curenilor mari; transformatoare de putere mic, cum sunt transformatoarele de siguran, de izolare, de separare, de comand, de alimentare. c2) n funcie de parametrul a crei valoare o reduc exist: transformatoare de curent(TC)- nfurarea primar se conecteaz n serie cu circuitul primar, iar nfurarea secundar alimenteaz aparate de msur, relee de protecie, etc.;

transformatoare de tensiune(TT)- nfurarea primar se conecteaz n paralel cu circuitul primar, iar nfurarea secundar alimenteaz aparate de msur, relee de tensiune, etc.; c) n funcie de numrul de faze exist: monofazate(TC, TT); bifazate(TT); trifazate(TT). c3) Dup numrul de nfurri secundare exist: cu o singur nfurare secundar; cu dou sau mai multe nfurri secundare. c4) Dup felul instalaiei n care sunt destinate a se monta i a funciona exist: transformator de tip interior(I); transformator de tip exterior(E); c5) Dup modul de instalare exist: transformator de trecere(T), numai pentru calea de curent; transformator de tip suport(S). c6) Dup felul izolaiei exist: cu aer(uscate); cu izolaie n ulei(U); cu izolaie de porelan(P); cu izolaie din rini epoxidice(sintetice)(R). c7) Dup tensiunea nfurrii primare exist: transformatoare de nalt tensiune; transformatoare de joasa tensiune; transformatoare de tensiune n cascad (tensiune foarte nalt, de la 220 KV n sus). c8) Dup destinaie exist: transformatoare montate n instalaii electrice; transformatoare de laborator; transformatoare portabile; transformatoare montate n scheme speciale. d) Prile componente principale ale transformatorului trifazat in ulei sunt aratate in schema de mai jos:

Figura 1 Prile componente ale transformatorului trifazat in ulei

1) Circuitul magnetic(miezul magnetic); 2) Schela ( ansamblul de piese, n principal grinzile de presare a jugurilor) care
consolideaz circuitul magnetic i strnge axial nfurrile; 3) Infasurarea de joasa tensiune 4) Infasurarea de inalta tensiune 5) Conexiunile de la nfurri la comutator i borne 6) Capacul care nchide etan cuva i pe care sunt montate bornele 7) Izolatoare de inalta tensiune 8) Izolatoare de joasa tensiune 9) cuva din tabl de oel, prevzut la exterior cu dispozitive de rcire( ondule, evi, radiatoare ) i care este umplut cu ulei de transformator; 10)Conservatorul de ulei, care comunic printr-o conduct cu cuva i este parial umplut cu ulei, astfel nct preia variaiile de nivel ale uleiului ce au loc atunci cnd variaz temperatura uleiului. Schela este alcatuita din elemente folosite pentru asamblare si sustinerea miezului magnetic si a infasurarilor; Izolatoarele de joasa tensiune si de inalta tensiune, numite si izolatoare de trecere, au rolul de a izola capetele infasurarilor de inalta tensiune si de joasa

tensiune, fata de capacul cuvei. Capetele infasurarilor vor fi legate la reteaua de alimentare si respectiv la reteaua de distributie; Cuva este recipientul in care sunt scufundate in ulei, si inchise siezul magnetic si infasurarile transformatorului Conservatorul de ulei, asugura spatiul necesar dilatarii uleiului, este situat in partea superioara a transformatorului, si are forma cilindrica; Filtrul de aer contine, silicogel, care absoarbe umiditatea atmosferica, el izoleaza uleiul de impuritatile din atmosfera, fiind montat pe conducta de legatura dintre conservator si mediul ambiant; Supapa de siguranta, protejeaza cuva impotriva unei eventuale explozii sau impotriva degajarii de gaze, avind acelas rol ca si Releul de gaze; Capacul cuvei, este strabatut de izolatoarele de trecere. Transformatorul de putere trifazat, in ulei, este cel mai utilizat datorita fiabilitatii sale.

e)Caracteristicile transformatoarelor Datele nominale ale unui transformator sunt: - puterea nominal-SN (VA)- reprezint puterea aparent la bornele circuitului secundar; - tensiunea nominal primar-U1N(V)-reprezint tensiunea aplicat nfurrii primare n regim nominal; - tensiunea nominal secundar-U2N(V)-este tensiunea rezultat la bornele secundare, la mersul n gol, primarul fiind alimentat cu tensiunea U1N ; - raportul nominal de transformare- k- este raportul ntre tensiunea primar i cea secundar la mersul n gol; - curentul nominal (primar i secundar)- curentul de linie I1N,I2N(A); - tensiunea nominal de scurtcircuit-usc-tensiunea aplicat unei nfurri cand cealalt este legat n scurtcircuit, iar n nfurarea alimentat curentul are valoare nominal; - frecvena nominal- fn 50Hz n Europa, 60 n America de Nord; - randamentul-; - schema i grupa de conexiuni.

3. FLUX TEHNOLOGIC DE FABRICAIE A TRANSFORMATORULUI

Din cele aratate in figura 1 un ansamblu transformator este alcatuit ca in figura 2 :

Figura 2 Ansamblul TRANSFORMATOR Fluxul tehnologic pentru acest ansamblu este dat in figura de mai jos :

Figura 3 Fluxul tehnologic de fabricatie al transformatorului Mai jos sunt prezentate cateva tehnologii de fabricatie corespunzatoare acestui flux. Tehnologia de fabricaie a miezului feromagnetic (magnetic) la transformatoarele de puteri
mari sau medii

La transformatoarele de puteri medii sau mari, miezurile magnetice sunt mpachetate din tole simple de tabl silicoas laminat la rece cu cristale orientate (texturat) cu grosimea de 0,28 - 0,35 mm, iar relizarea lor comport urmtoarele operaii: - debitarea tamburilor de tabl silicoas n benzi la limea toleior; - tierea la lungime sub un unghi de 45 i n V"; - recoacerea tolelor; - mpachetarea miezurilor magnetice. A. Debitarea tamburilor de tabl silicoas n benzi i tole.
Pentru aceasta operatie se monteaz cuitele la distanele necesare pe capul tietor al mainii speciale de debitat cu discuri verificndu-se jocul dintre cuite cu ajutorul calibrelor (spionilor), dup care se introduce ruloul pe derulor i se strnge pe acesta. Dup fixarea tablei n dispozitivul de ghidare i trecerea acesteia prin capul de tiere, prin dispozitivele de antrenare, de separare, de presare i de fixare a benzilor pe tamburul dispozitivului de bobinare (operaii care se fac prin comanda manual), se trece apoi maina pe funcionarea automat.

B. Tierea la lungime sub un unghi de 45 i n V. Aceast operaie se

mecanice cu acionare distinct, ce funcioneaz

realizeaz
ntr-un program de

cu
lucru

ajutorul liniei automate de tiat la lungime a toleior, compus dintr-o reuniune de ansambluri
comun, a crui sincronizare este asigurat de un panou special.

Derulorul servete la susinerea ruloului de tabl silicoas n poziie orizontal, tensiunea de derulare a tolei de pe
un tambur fiind controlat de un sistem de frnare autoreglabil.

Debavuratorul nltur bavurile rezultate la tierea m fii prin procedeul achierii, fiind constituit din dou supoturi de oel, care susin un numr de 32 cuite rotative ce se las automat pe tol
i elimin,prin achiere, bavurile i proeminenele de pemuchiile tolei. Suporturile sunt prevzute cu contragreuti pentru echilibrarea forelor de achiere. Schema principal a mainii automate de debitat tole:

Figura 4 Schema masinii de debitat

Ansamblul antrenor asigur alimentarea mainii cu band culeas de pe derulor, iar ansamblul ghilotin are rolul de a executa tierea tolei n momentul cnd aceasta a atins lungimea fixat la opritor. n acest scop funcional, ghilotina este de o construcie special i anume ghideaz cu precizie tola ce intr n zona cuitelor, efectund automat comenzile ce-i sunt transmise i anume: - blocarea tolei; - tierea tolei; - eliberarea tolei imediat dup tiere; - confirm printr-un impuls electric efectuarea acestor operaii; - nregistreaz peun numrtor mecanic numrulde tole debitate. Stanele au rolul de a executa decupri n tole n formde V", fiind acionate pneumatic att pentru tiere, ct i pentru a apsa banda pe rulmenii ghidajelor astfel nct decuparea s se poat realiza la precizia solicitat. Separatorul de tole separ tolele pe jug de cele pentru coloan, n funcie de sensul unghiului sub care se debiteaz tola, stivuirea fcndu-se n final, pemesele de prempachetare, construite la nlimea maxim de 400 mm.
Operaiile de reglare a stanelor, foarfecelor i limitatoarelor se fac, n funcie de dimensiunile tolelor, conform tabelelor de calcul din instruciunile mainii. C. Recoacerea tolelor. n timpul tierii tolelor, pe o distan de circa 10 mm de la muchia tiat sau stanat, orientarea cristalelor n tole este modificat i reluctana magnetic crete. Efectul se resimte mai mult la miezurile mici i la cele n dubl ram i mai puin la cele mari, cu tole de lime relativ mare. Recoacerea tolelor se face cu scopul de a reface structura cristalografic i deci proprietile lor ce au fost modificate din cauza tierii. Tabla silicoas trebuie s fie izolat cu o izolaie special, pe ambele fee, i s permit recoacerea la 800 C 10 C. Recoacerea se face, tol cu tola, ntr-un cuptor tunel, fr atmosfer neutr (cu aer), cu vitez optim de 6,6 m/min., timpul fiind cel din diagrama de recoacere: zona de nclzire 50 secunde, zona de meninere 30 secunde i zona de rcire de 100 de secunde.

D. mpachetarea miezurilor magnetice.

10

Miezurile transformatoarelor mici se mpacheteaz pe mese obinuite, de lemn sau oel, iar cele ale transformatoarelor mai mari, se asambleaz n secia de montaj cu ajutorul unor construcii speciale de oel.Pe construcie, n decupri speciale, se aaz elementele schelei de pe aceeai parte transformatorului, la o nlime care s permit prinderea tlpilor, la cotele din desen,n aa fel nct sase evite existena ntrefterului de
mbinare, iar coloanele i jugurile s fie la acelai nivel. Se ncepe mpachetarea respectnd alternana ciclurilor de mpachetare. Din experimentrile efectuate, a rezultat ca avantajoas mpachetarea cu dou tole pe strat. n cazul mpachetrii cu o singur tol pe strat, cheltuielile suplimentare de manoper depessc economiile la pierderile n fier, iar n cazul mpachetrii cu mai mult de dou tole pe strat economiile obinute la manoper nu justific creterea pierderilor n fier. Dup asamblarea tuturor tolelor miezului i dup aezarea corect a lor la transformatoarelor de pn la 10 MVA, acestea se vor lcui pe muchii cu lac de consolidare RL810, care prin capi laritate ptrunde civa milimetri ntre tole. Se aeaz, apoi, izolaia jugului i elementele schelei de pe cealalt parte a transformatorului, iar miezul se strnge provizoriu cu buloane. Pentru demontarea i montarea tolelor jugului superior, se las la o distan convenabil, nelipit, la marginea de sus a coloanelor. Pe coloanele miezului se aaz plat-benzile dispozitivuluide strngere i se strnge dispozitivul, lsndu-se miezul pe masa de mpachetat 24 de ore, pentru polimerizarea lacului RL810.

Dup montarea tlpilor cu anexele respective i dup polimerizarea lacului, se demonteaz dispozitvul de strngere provizorie, apoi se monteazi se strng tiranii.
Tehnologia de fabricaie a nfurrilor

Urmrindu-se descrierea constructiv a tipurilor de nfurri ale transformatorului se va considera de baz procesul tehnologic de la nfurarea cilindric, la celelalte tipuri de nfurri menionndu-se doar particularitile tehnologice. A. Procesul tehnologic de fabricaie al nfurrilor cilindrice cuprinde urmtoarele
operaii principale: - se izoleaz conductoarele, prin nfurarea cu band de hrtie n mai multe straturi Vi suprapus, cu maina automat special. Numrul de straturi izolante prevzut n documentaie conform STAA 6163-73 este nfurat nsensuri diferite: un straf pe dreapta, unul pe stnga .a.m.d.;

- se monteaz pe maina de depnat cilindrul izolant din straticel, mpreun cu ablonul respectiv; - pe cilindru se lipete o foaie de hrtie de cablu, pe care, la rndul ei, se lipesc, cu poliacetat de vinii, echidistant, penele pentru canalul de rcire; - se consolideaz colurile cu bandde bumbac, prinzndu-se, n acelai timp, att paravanul de trafoboard dintre ieirile bobinelor, ct i sectorul (pana) de egalizare a bobinei; - se depn primul strat, de ultima spir prinzndu-se egalizatorul de la cellalt capt al bobinei; - la nfurarea cilindric cu dou straturi i canal axial de rcire ntre ele se aaz penele canalului axial de rcire,se fixeaz egalizatorii pentru stratul exterior i se deapn stratul urmtor similar cu primul strat; - atunci cnd nfurarea se face cu maiult de patru conductoare n paralel (n cazul n care curentul este mai mare de 500A) pentru ca nlimea spirei s nu fie mai mare, se procedeaz ila suprapunerea radiat a cte dou fire. De aceea, cnd se trece la depanarea celui de-al doile strat, se efectueaz i transpunerea conductoarelor (firele din stratul interior sunt trecute n stratul exterior i
invers);

Observaie: Deosebit de important este ca penele distanatoare de realizare a canalelor axiale dercire (interior - ntre
nfurare i miez, ntre straturile aceleiai nfurri i ntre nfurri de joas tensiune i nalt tensiune) s fie, pe ct posibil, n numr egal pentru toate canalele i dispuse unele n dreptul altora.

La transformatoarele uscate, tehnologia bobinrii este asemntoare cu deosebirea c se folosesc materiale din clasa de izolaie F.

11

B. Procesul

tehnologic al nfurrilor n folie de aluminiu cuprinde urmtoarele operaii principale: - se monteaz ruloul de band de aluminiu pe derulorul mainii cu ajutorul cruciorului de ridicare cu furc; - se trage banda de aluminiu i se fixeaz barelede intrare ale conexiunii n dispozitivul de strngere, n vederea efecturii automate a cordonului de sudur n mediul protector de argon;
- se sudeaz frontal banda cu barelede intrare;

- dup efectuarea sudurii se fixeaz dornul mainii, hrtia necesar izolaiei ntre straturi, iar la primul strat de
band, peste barele de conexiune, se pune paravanul la trafoboard;

- se fixeaz capetele egalizatorilor ntre barele de conexiuni, dup care se ncepe rotirea dornului; - cnd se ajunge lanumrul de spire prevzut n desen se introduce ansamblul pene" pentru realizarea canalului de rcire continundu-se depanarea pn la pn la spira final; - se cupleaz dispozitivul hidraulic, carea acioneaz foarfec i se taie banda de aluminiu, care apoi se sudeazfrontal ntre cele dou bare de ieire; - cu ajutorul cruciorului de susinere a bobinei se scoate bobina de pe dorn (al crui diametru se poate regla). Rezult, aadar, o productivitate crescut, ca urmare a faptului c banda se deapn mpreun cu izolaiile, procesul limitndu-se, n principal, la simpla micare de rotaie. Toate operaiile se fac cu ajutorul mainii speciale de depnat folie de aluminiu, alctuit din: - subansamblul mecanic; - instalaia hidraulic; - echipamentu elelectric. Subansamblul mecanic conine: - caseta pentru derulare, care folosete la fixarea ruloului cu materialul necesar i pentru tragerea liber a benzii n timpul procesului de depanare; - ghidajul benzii, alctuit din valurile de antrenare (care preiau transportul benzii), dispozitivul de curare a benzii, masa de ghidare (ghideaz forat banda n rolele de ghidare), frna benzii (pentru realizarea pretensionrii benzii) i foarfecele (pentru tierea benzii, dup terminarea depanrii); - ansamblul de fixare i ghidare a benzilor (de marginea acestora); - dispozitivul de sudare; - dornul pentru depanare.
Instalaia hidraulic ndeplinete urmtoarele funciuni:

- execut comenzile de poziionare pentru dispozitivul electrohidraulic de reglare a tamburilor; - acioneaz cilindrii de lucru pentru valurile de acionare, frna benzii i foarfecele. Echipamentul electric este alctuit din panoul de comand cu aparate electrice pentru cuplarea i distribuirea
energiei electrice, pentru comanda motoarelor de acionare, pentru msurarea curenilor de sudur etc. C. n cazul nfurrilor stratificate procesul tehnologic este asemntor cu cel al nfurrilor cilindrice, particularitatea constituind-o, folosirea, ntre straturi, a unei izolaii de hrtie, a crei grosime este proporional cu tensiunea dintre straturi. - De remarcat c acest tip de nfurri este singurul utilizat la transformatoarele de puteri mici i foarte mici, la care depanarea se face direct pe carcas i c necesit o manoper redus n rapot cu celelalte tipuri de nfurri.

D. La bobinele n galei particularitile tehnologice distanatorilor ntre spire respectiv galetul plan dublu sau galetul jumelat.

le

constituie

intercalarea

Pentru depanarea galetului jumelat se procedeaz astfel: - se taie de pe tamburul cu conductor o lungime necesar executrii ntregului galet dublu;

- se nfoar pe rola de nmagazinare, alturat ablonului, jumtate din lungimea tiat;

12

- se face o ngenunchere conductorului, necesar trecerii de la un galet la altul, de la care se ncepe depanarea definitiv pe partea a doua a ablonului 2 a celeilalte jumti a lungimii conductorului,
rezultnd jumtatea a doua a galetului dublu;

- se scoate rola de nmagazinare de pe axul mainii de depnat, iar ablonul se ntoarce cu 180; - se fixeaz partea conductorului de pe rol n dispozitivul de ntindere i se deapn definitiv, de pe rola de nmagazinare pe prima parte a ablonuluii cealalt jumtate a a galetului dublu. In felul acesta, nscrierea celor doi galei componenei rmn la interior, iar cele dou capete ale galetului jumelat, la exterior. E. n cazul bobinelor de tip continuu, n galei, particularitatea tehnologic o constituie rstrumarea galeilor. F. La nfurarea spiralat procesul tehnologic de fabricaie este asemntor celui al bobinei cilindrice, intervenind n plus, n timpul depanrii, operaia de realizare a transpoziiei i intercalarea
distanorilor ntre spire, pentru obinerea canalului de rcire, fapt ce impune o manoper mai ridicat dect la nfurarea cilindric cu conductoare n paralei. Bobinele de nalt tensiune i de joas tensiune pot fi depnate flecare separat, sau n special la nfurrile stratificate, una peste cealalt, caz n care ntlnim nfurri monolit sau monobloc la care realizarea izolaiilor i a canalelor de rcire dintre bobinele de nalt tensiune i cele de joas tensiune (folosind prepan i pene din trafoboard) se face astfel: - se monteaz bobina de joas tensiune pe maina pe care se va depna bobina de nalt tensiune; - se ruleaz un strat de hrtie de grosime 0,06 mm;

- se lipesc, echidistant, penele pentru canalul de rcire cu poiiacetat de vinii i se consolideaz cu band de bumbac; - se ruleaz prepanul, n timp ce se strnge cu band de bumbac, n numrul de straturi corespunztor realizrii grosimii indicate n desenul de bobinare; - se nfoar dou straturi de hrtie de grosime 0,06 mm lipite dup care se ncepe depanarea bobinelor
de nalt tensiune, prevzndu-se, la capete, izolaia corespunztoare.

ncepnd de la puteri de cea. 10MVA, nfurrile se fac numai separat deoarece n acest caz se uureaz att montarea, ct i demontarea acestora (n caz de reparaii), reducndu-se i dificultile de transport interior.

Tehnologia de asamblare a transformatoarelor de putere

Tinand seama de constructia si de principalele parti componente ale transformatoarelor, indifferent de marimea lor, procesul de asamblare cuprinde operatiile necesare legate de: -montarea bobinelor pe miezul magnetic; -montajul general al transformatoarelor.

Asamblarea bobinelor
In vederea asamblarii bobinelor transformatoarelor pe miezul magnetic sunt necesare urmatoarele operatii pregatitoare: -Strangerea bobinelor. Dupa confectionare, in atelierul de bobinaj, bobinele au, in general, o dimensiune axiala (inaltime) cu 2-4% mai mare decat cea prevazut in proiect. De aceea, pentru a realiza dimensiunea necesara, ele trebuie stranse cel putin de 2 ori si uscate. Practica a aratat ca, pentru a ajunge cu bobinele la dimensiunile axiale prevazute in proiect, trebuie procedat astfel: -strangerea (presarea) preliminara inainte de uscare; -uscarea bobinelor in cuptor; -strangerea ulterioara, cu o presiune de 3-4 MPa . -confectionarea siajustarea diferitelor repere necesare, ca: distantiori, izolatii, pene etc. Procesul tehnologic de montare a bobinelor pe coloanele miezului magnetic al transformatorului cuprinde urmatoarele operatii(Figura 5.1): -se demonteaza schela superioara 4 , apoi se despacheteaza jugul superior 2. Despachetarea se facescotandu-se pachetele formate din doua-trei tole, din partile laterale catre mijloc, simultan din doua parti si asezarea in ordinea inversa impachetarii.

13

-se curate si se sulfa bine cu aer comprimat miezul. -se introduce inelele izolante (inferioare) cu distantori 5 pe coloanele 1 pana la schela inferioara 3. -se introduce bobinele de joasa tensiune 6 si cele de inalta tensiune 7, urmarindu-se pozitiile corecte ale iesirii bobinelor (dupa desfacerea lor din dispozitivele de stranger). Introducerea se face folosindu-se o macara si un dispozitiv de prindere special cu trei sau patru brate(Figura 5.2). Bobinele interioare sunt distantate fata de miez prin intercalarea unor pene longitudinale de lemn cu sectiune poligonala(Figura 5.3a)sau circular(Figura 5.3b).

Figura 5.1 montarea bobinelor unui transformator pe miezul magnetic -se introduce penele si fasiile de protective dintre bobinele de j.t. si i.t. (fasiile se vor taia, in prealabil, la o grosime corespunzatoare spatiului dintre cele doua bobine si se vor usca 8-10 ore la 100 grade Celsius in cuptor). -se confectioneaza si se introduce, fixandu-se prin lipire: -paravanul izolat de protective fata de schela a iesirilor de j.t.; -paravanul izolat de protective a iesirilor de i.t.

14

Figura 5.2 Montarea bobinelor pe miezul magnetic cu ajutorul macaralei Figura 5.3 Pene distantoare(longitudinale)intre bobinaje si coloane -se introduc inelele izolante (superioare) cu distantorii 5(v. fig. 5.1), inelele de presare metalice8 si inelele de protectie 9. -se impacheteaza jugul superior (in ordinea inversa despachetarii) prin tesere. -se monteaza schela superioara 4 cu buloanele 11 de stranger a jugului, avandu-se grija sa se puna si izolatia de jug. -se pune la masa inelul metallic 8, astfel: -se decupeaza izolatiainelului in dreptul surubului de punere la pamant; -se monteaza conductorul de impamantare (dupa lipirea cabluluicu capacul respective). -se monteaza tirantii 10 cu ajutorul carora se preseaza si bobinele (atat inainte cat si dupa uscare). Uscare, care, in functie de marimea transformatorului, dureaza intre cateva zeci de minute si 1015 h, trebuie efectuata de indata ce este posibil, astfel ca bobinele sa poata fi stranse, din nou, cat mai repede. Cand infasurarea este din galeti si prevazuta cu pene si distantori, se vor avea in vedere si urmatoarele aspect: -penele pe care sunt montate randurile de distantori dintre galeti (Figura 5.3) trebuie sa fie dispuse exact fata in fata (ceea ce este realizabil, deoarece numarul lor in bobine de inalta si joasa tensiune este acelas); -aceste pene trebuie, pe cat posibil, dispuse si in dreptul penelor longitudinale. Daca penele nu sunt asezate unele in dreptul celorlalte, fortele radiale, in caz de scurtcircuit, pot produce deformarea sau distrugerea bobinelor, deoarece nu intampina o rezistenta mecanica suficienta.

ASAMBLAREA GENERALA A TRANSFORMATORULUI Pentru transformatoarele obisnuite cu racire cu ulei, montajul general(v. fig. 5.8) consta din introducerea ansamblului miez cu capac si elementele asamblate pe el (izolatori, comutatoare etc.)-numita parte decuvabila in interiorul cuvei, cu ulei, dupa care urmeaza montarea celorlalte accesorii si incercarea la stand. PREGATIREA PARTII DECUVABILE Dupa montarea bobinelor pe coloanele miezului magnetic, subansamblul miez magnetic bobinat 1(Figura 5.4), asamblat si strans cu schelele inferioare 3 si superioare 2, cu ajutorul buloanelor marginale 4, este supus , in continuare, in vederea montarii urmatoarelor operatii:

15

-se introduce in autoclava de uscare subansamblul miez magnetic bobinatsi se usuca conform instructiunilor tehnologice. -dupa uscare, se verifica strangerea miezului si se preseaza din nou bobinele prin strangerea piulitelor 6 de la tirantii 7. Pentru o presare mai uniforma a bobinelor pe circumferinta si pe faze sunt prevazute piese de presare 5 si pe buloanele marginale 4 dinspre bobine. -se monteaza talpile izolante 8 si cu ajutorul suruburilor cu piulite 9. Acestea au rolul de a asigura partea decuvabila contra posibilitatii deplasarii ei pe fundul cuvei. -se monteaza capacul 10 cu ajutorul prezoanelor marginale 11( care pot fi chiar tirantii), si se regleaza inaltimea partii decuvabile dupa inaltimea cuvei. -se monteaza pe capac izolatorii de j.t. 12 si izolatorii de i.t. 13. -se monteaza comutatorul de reglaj tip liniar 14, prin prinderea lui de cele doua suporturi de capac. Din punct de vedere constructiv, comutatoarele pentru reglajul in gol al transformatoarelor pot fi de tip liniar sau de tip cilindric. Comutatoarele liniare sunt fixate de capac (sub el), avand dispozitivul de actionare 15 deasupra capacului. In schimb, comutatoarele de tip cilindric sunt fixate pe un cadru de lemn, consolidate de grinzile de jug, actionarea facandu-se prin rotirea bulonului 16,plasat in partea frontal a transformatorului.

Figura 5.4 Ansamblul parte decuvabila a transformatorului (pregatirea pentru montaj) -se monteaza, pe capac, dispozitivul de actionare 15 al comutatorului, liniar. Se fac, apoi, cateva manevrari ale comutatorului cu dispozitivul de actionare, in vederea inlaturarii eventualelor blocari, dupa care se fixeaza, vizibil, in dreptul dispozitivului de actionare, eticheta de pozitii comutator. -se executa conexiunile infasurarilor pentru: -joasa tensiune 17, la izolatorii 12, prin intermediul legaturilor flexibile 19. -inalta tensiune 20, la izolatorii 13; -inalta tensiune 21, la comutatorul de reglaj 14. Pentru conslidarea acestora sunt prevazute mufele de fixare 18 si placile de conexiuni 22. -se verifica distantele de izolatie ale conexiunilor fata de masa, asezarea si consolidarea paravanelor intre faze , precum si izolatia buloanelor. Verificarile se fac atat prin observarea vizuala cat si cu indicatorul (izolatia buloanelor).

Figura 5.5 reprezinta ansamblul unei parti decuvabile pentru un transformator de putere mica, vazut dinspre conexiunile de tensiune mica, iar figura 5.6 pentru alt transformator, vazut dinspre

16

conexiunile de inalta tensiune. In figura 5.7 se arata consolidarea conexiunilor unui autotransformator de mare putere si comutatorul de reglaj. Figura 5.5 Figura 5.6

Figura 5.7 Ansamblul parte decuvabila pentru transformatoare de mare putere

PREGATIREA CUVEI

17

In vederea montajului general, cuva transformatoarelor, de obicei de constructive sudata, este supusa, dupa confectionare, urmatoarelor operatii pregatitoare: -curatirea prin sablare (atat in interior cat si in exterior); -suflarea cu aer comprimat; -lacuirea suprafetei interioare (numai la transformatoarelor cu Un>=110KV), cu lac electroizolant rezistent la ulei; - montarea robinetelor si busoanelor cu garniturile lor de etansare; -montarea subansamblului carucior (daca este prevazut din constructive); -umplerea cuvei cu ulei de transformator, pana la jumatate. TEHNOLOGIA DE ASAMBLARE GENERALA A TRANSFORMATOARELOR

Asamblarea generala a transformatoarelor consta din introducerea partii decuvabile in cuva (incuvarea) si asamblarea accesoriilor necesare unei functionari normale. In acest sens, considerand ca principalele ansambluri sunt pregatite, procesul tehnologic de montaj general este urmatorul(fig,5.8): -Se ridica ansamblul parte decuvabila 1 in macara, se curate cu bumbac schela si talpile si se sulfa bine cu aer comprimat uscat (inainte de suflare se verifica aerul de pe conducta sa nu contina umezeala). Se verifica, apoi, din nou, cu atentie, distantele de izolatie si corecta asamblare a intregii parti decuvabile. -se aseaza garniture 3 pe rama cuvei cu radiatoare 2. -se incuveaza transformatorul (se introduce in cuva partea decuvabila). Operatia se executa cu multa atentie pentru a nu lovi cuva si deteriora partile izolante. -se fixeaza capacul de cuva cu ajutorul suruburilor 4 si prin intermediul garniturii 3 - se monteaza termometrul 6 (cu cadran sau cu mercur).

18

Figura 5.8 -se monteaza pe conservatorul de ulei 8, apoi se monteazaconservatorul pe capac. - se monteaza pe capac releul Buchholz 10 si supapa de siguranta 12. -se monteaza, la conservator, filtrul de aer cu silicagel 11.

19

Figura 5.9 -se umple cu ulei transformatorul prin busonul de umplere 9 pana cand nivelul ajunge la gradatia corespunzatoare temperaturii mediului ambient, inseamnata pe nivela de ulei 8. De asemenea , umplerea cuvei cu ulei la transformatoarele cu tensiune mai mare de 20 kV nu se mai face simpla scufundare si adaugare de ulei pana la nivel, ci se face umplerea sub vid, dupa uscare, astfel incat sa fie inlaturata orice urma de umiditate si posibilitatea formarii de bule de aer. PRINCIPALELE DERANJAMENTE I DEFECTE ALE TRENSFORMATORULUI SUPRANCLZIREA TRANSFORMATORULUI n cele ce urmeaz se vor expune principalele situaii n care pot aprea supranclziri ale transformatoarelor. Transformatorul este suprancrcat Avndu-se n vedre c, n mod obinuit, un transformator poate s funcioneze cu o suprasarcin limitat de condiiile de funcionare i de mediul ambiant, determinarea faptului c un transformator este sau nu suprancrcat se face din diagrama de sarcin ntocmit ntocmit n baza citirilor indicaie - ampermetrelor, pentru o perioad de 24 h. n funcie de graficul de sarcin pe o perioad limitat, orice transformator admite o suprasarcin.

20

Uneori, transformatoarelor trebuie s funcioneze n regim de suprasarcin, n special n cazul avariilor. n acest caz,durata funcionrii la suprasarcin nu va depi durata prescris n tabelul 1.

Temperatura din ncperea transformatoarelor este ridicat Se msoar temperatura aerului n camera n care este montat transformatorul, la distana de circa 2 m de cuva acestuia i la jumtatea nimii ei. Dac temperatura msurat depete cu 8... 10 C temperatura admis, se vor lua msuri de identificare a ventilaiei camerei de lucru a transformatorului. Pentru ventilarea camerelor n care sunt montate transformatoare cu puteri de peste 1000 Kva, se folosesc orificii de ventilaie n partea inferioar pentru introducerea aerului rece i n partea superioar pentru evacuarea aerului cald. Orificiile de intrare i ieire se nchid cu jaluzele, pentru a evita ptrunderea apei de ploaie sau a psrilor.
Ventilaia ncperilor n care funcioneaz transformatoare se calculeaz astfel nct diferena de temperatur dintre aerul la intrare i aerul la ieire s nu fie mai mare de 15 C.

Raporturi de transformare diferite la transformatoare care funcioneaz n paralel Acest lucru duce la apariia unui curent de egalizare ntre transformatoare. Repartizarea sarcinii cva fi neuniform, transformatorul care are tensiunea secundar mai mare, n gol, se va ncrca mai mult. Pentru remediere se va nlocui unul din transformatoare cu un transformator care s ndeplineasc mpreun cu cellalt transformator toate condiiile de cuplare n paralel. Transformatoarele au tensiuni de scurtcircuit diferite (n cazul funcionrii n paralel) n aceast situaie, repartizarea sarcinii ntre transformatoare nu se face proporional cu puterea nominal ci
invers proporional cu tensiunea de scurtcircuit. Dac transformatorul mai mic are tensiunea de scurtcircuit mai mic, va prelua o ncrcare mai mare i va mpiedica ncrcarea transformatorului mai mare la sarcin nominal. Pentru a elimina astfel de cazuri, la punerea n paralel a transformatoarelor, se vor respecta urmtoarele condiii: - transformatoarele vor avea rapoartele de transformare egale (abatera admis 0,5%); - transformatoarele vor avea tensiuni de scurtcircuit egale (abatera admis 10%);

- transformatoarele trebuie s aib aceeai grup de conexiuni (fr abateri); - raportul puterilor nominale nu a fi mai mare de 3:1. Conectarea n paralel a transformatoarelor dup reparaii se face numai dup identificarea fazelor i a grupei de conexiuni. STRPUNGEREA I NTRERUPERILE NFURRILOR TRANSFORMATOARELOR Strpungerile ntre nfurri i cuv, ntre nfurrile de nalt i joas tensiune sau ntre faze Asemenea defecte se produc, de obicei, n urmtoarele cazuri: - au aprut supratensiuni ca urmare a descrcrilor atmosferice, a avariilor sau a proceselor tranzitorii; - a sczut calitatea uleiului (umezire, impuri fi care etc.); - izolaia este mbtrnit (adic i-pierdut din caliti) ca urmare a supranclzirilor, a surtcircuitelor sau a degradrii
n timp.

n literatura de specialitate se arat c n cazul supratensiunilor pot s aib loc nu numai strpungeri ale
izolaiei ci i conturnri ntre nfurri, ntre faze sau ntre nfurri i cuve. Ca rezultat al conturnrii se deterioreaz izolaia ctorva spire, care se pot topi local, ns lipsete ca atar legtura metalic ntre spire, faze sau ntre nfurri i cuv.

21

Strpungerea izolaiei nfurrilor se poate descoperi cu megohmmetrul. n unele cazuri, cnd apar locuri neizolate (datorit supratensiunii) pe nfurri, sub forma unor descrcri punctiforme, se poate descoperi defectul numai ncercnd transformatorul sub tensiune (aplicat sau indus).

- ruperea unor conductoare datorit eforturilor electrodinamice din timpul scurtcircuitelor ntreruperile se pot constata cu ajutorul unui ohmmetru. Locul ntreruperii se poate stabili fie vizual, fie cu ajutorul ohmmetrului, controlnd nfurarea pe poriuni. De obocei, ntreruperea are loc la locul de ndoire al conductorului sub piulia bornei. Se repar nfurarea. Pentru a prentmpina astfel de defeciuni, se nlocuiete conductorul rotund cu o legtur elestic, care const dintr-un pachet de benzi de cupru a crui seciune este egal cu seciunea conductorului de ieire. TENSIUNEA N CIRCUITUL SECUNDAR AL TRANSFORMATORULUI ESTE ANORMAL Tensiunile de faz din circuitul secundar sunt egale la funcionarea n gol, dar difer mult n sarcin, cu toate c tensiunile din circuitul primar sunt normale Aceast defeciune se produce n urmtoarele cazuri: - exist un contact imperfect la una din bornele transformatorului - se nltur defeciunea; - este ntrerupr circuitul primar al transformatorului trifazat cu coloane, conectat dup schema triunghi-stea sau
triunghi-triunghi. Se decuveaz transformatorul i se stabilete continuitatea fazelor. Determinarea fazei ntrerupte se face cu ajutorul unui ohmmetru.

Tensiunile secundare difer mult la funcionarea n gol fa de tensiunile secundare la funcionarea n suprasarcin, dei tensiunile primare sunt egale Aceast defeciune poate s apar n urmtoarele cazuri: - s-a inversat sfritul cu nceputul la o faz a nfurrii secundare legate n stea; - exist o ntrerupere n circuitul primar al transformatorului conectat dup schema stea-stea. n acest caz, suma
vectorial acelor trei tensiuni de linie din circuitul secundar nu este nul; - exist o ntrerupere a circuitului secundar al transformatorului, n cazul conectrii n stea-stea sau triunghistea. n acest caz, dou din tensiunile de linie sunt nule.

Pentru nlturarea acestor defecte, este necesar repararea nfurrilor sau a legturilor desfcute, adic este necesar decuvarea transformatorului. DEFECTE ALE COMUTATORULUI DE TENSIUNE Se analizeaz numai defeciunile comutatoarelor destinate pentru reglarea raportului de transformare fr sarcin. n principal, fiind vorba de un comutator, defeciunea const n arderea sau topirea suprafeelor de contact ale comutatorului.
Cauzele care duc la aceast defeciune sunt:

construcia necorespunztoare a comutatorului nu asigur presiunea de contact necesar; montarea defectuoas a comutatorului; efectul termic al unor cureni de scurtcircuit;
comutarea sub sarcin a comutatorului, dei el este destinat pentru comutarea n gol.

Topirea total sau degradarea contactelor comutatorului poate duce la degradarea uleiului i acionarea releului de gaze. 5. TEHNOLOGIA DE REPARARE A TRANSORMATOARELOR Controlul i regenerarea uleiului O problem deosebit a reparrii, ntreinerii i exploatrii transformatoarelor o constituie faptul c, n timp, datorit aciunii anumitor factori, uleiul i pierde calitile izolante i trebuie
22

scos din funciune. De asemenea, majoritatea defeciunilor de natur electric i mecanic se rsfrng i asupra calitii uleiului, de aceea, pentru a asigura funcionarea transformatorului n condiii normale, se impune verificarea periodic a uleiului din transformator. Literatura de specialitate recomand verificarea obligatorie a uleiului n urmtoarele intervale de timp: nainte de punerea n funciune, dup 3 lini de la punerea n funciune i apoi din 6 n 6 luni. n funcie de condiiile de exploatare, verificarea uleiului este stabilit prin normele de exploatare a transformatoarelor. De asemenea, n cazuri de avarie suferite de transformatoare, se impune verificarea uleiului. Probele de ulei se colecteaz la buoanele prevzute n acest scop. n prealbil, buoanele vor fi curate, iar vasele de luat probe vor fi splate, uscate i cltite de 2,3 ori n ulei ncercat. Proba se va lua dup ce s-a lsat s se scurg liber circa 2 1 de ulei. Vasele cu uleiul pentru prob se vor
astupa imediat, de preferin cu un dop de sticl, de plut sau de plastic, nu cu unul de cauciuc sau hrtie. Probele transportate pe timp rece nu se vor destupa dect dup ce uleiul a luat temperatura camerei, pentru a preveni condensarea n ulei a umezelii din aer. Condiiile pe care trebuie s la ndeplineasc uleiul de transformator sunt indicate n instruciuni i standarde speciale. n funcie de necesiti, ncercarea uleiului poate include un nr diferit de determinri, deosebind din acest punct de vedere trei tipuri de ncercri: - controlul curent;

- analiza redus; - analiza complet. Controlul curent const n urmtoarele determinri; rigiditatea dielectric, pierderile dielectrice, aspectul,
mirosul i coninutul de ap. Analiza redus, pe lng determinrile prevzute de controlul curent include i: culoarea, punctul de inflamabilitate, vscozitatea, indicele de aciditate, reacia extrasului apos, impuritile mecanice, coninut de crbune, punctul de anilin i punctul de congelare. Analiza complet include, n plus fa de analiza redus: greutatea specific la 20 C, cenua, indicele de refracie, prezena sau lipsa inhibitorilor (analiza cromatografic) i stabilitatea chimic, conform STAS 6798-83.

Un primfactor care provoac pierderea calitilor izolante l constiue ptrunderea a diferite substane n ulei, fr ca el s sufere vreo schimbare radical. Tratarea uleiului n aceast situaie se efectueaz prin metode mecanice de curare, principalele metode fiind: decantarrea, centrifugarea, filtrarea i splarea. Prin aceste metode se ndeprteaz apa, nmolul insolubil, crbunele i alte impuriti din ulei. Al doilea factor ce determin scoaterea uleiului din funciune este oxidarea, care schimb, radical, calitile sale i face necesar folosirea unor metode chimice de regenerare, dintre care se menioneaz: metoda cu acid sulfuric, metoda cu alcalii i pmnt decolorant i tratarea cu absorbani.
Dup o tratare corect executat, uleiul trebuie s-i recapete calitile iniiale i s corespund normelor de calitate n vigoare. Regenerarea uleiului Cea de-a doua cauz a alterrii proprietilor electroizolante a uleiului, oxidarea sau mbtrnirea afecteaz afecteaz numai o mic parte (3 - 5 %) din hidrocarburile principale din compoziia acestuia, cealalt parte rmnnd neschimbat din punct de vedere calitativ. Regenerarea uleiului const n separarea i nlturarea produselor de descompunere respective, astfel nct - dac metoda este aleas corect - uleiul regenerat redobndete calitile uleiului nou.

Tratarea cu acid, alcalii i pmnt decolorant este una dintre metodele cele mai eficace, care perminte restabilirea tuturor proprietilor uleiului. Un exemplu de instalaie de tratare dup aceast metod este dat n figura 13. Uleiul din rezervorul 1 este pompat prin filtrul 2 n amestectorul 3, unde este tratat timp de 1 h cu acid sulfuric (concentraie 95%), introdus din rezervorul 4. tratarea se face prin barbotare cu aer comprimat, uascat prin trecerea prin recipienii 5 (cu cocs) i 6 (cu var). Acidul sulfuric, adugat n proporie de 0,5 - 1 %, reacioneaz cu compuii nestabili, transformndu-i n gudroane acide, care se ndeprteaz dup decantare. n reacipientul 7, uleiul
este alcalinizat pentru neutralizarea resturilor de acid sulfuric i acizi organici i pentru saponiflcarea esterilor i altor substane neatacate de acidul sulfuric. Alcalinizarea se execut cu hidroxid de sodiu (sau alte substane) prin amestecare. Dup o nou decantare, uleiul este splat cu ap distilat, nclzit la 90 C i uscat prin insuflare de aer uscat. Tratarea cu pmnt decolorant n agitatorul 8 are ca scop ndeprtarea complet a urmelor de acizi i alcalini.

23

Instalaia de regenerare a uleiului dupa metoda acid sulfuric-alcalii-pamant decolorant: 1-rezervor de ulei; 2 - filtru; 3 - amestecator; 4 - rezervor-dozator de acid sulfuric; 5 filtru de cocs; 6 - filtru cu var; 7 - recipient de tratare cu alcalii;8 - agitator pentru amestec cu pamant decolorant; 9 - manta de abur; 10 fitru-presa;11 - rezervor pentru ulei curat; 12, 13 - pompe. Defectele principale ale transformatoarelor Manifestarea defectuluiCauzaRemediulSimptome accesorii1. Tensiunea secundar prea mare pe o faza). Scurtcircuit ntre spire n primar. Atingere cu masa metalic n 2 puncte, b). Inversarea legturilor unei bobine, care astfel este parcurs de curent n sens invers.a). Se demonteaz transformatorul i se repar sau se nlocuiesc bobinele care au scurtcircuit. b). Se identific bobina cu legturi inversate i se schimb ordinea acestora.Bobinele defecte se nclzesc, izolaie carbonizat. Curentul de gol are o valoare mare2. Tensiunea secundar prea mic pe o faz.Aceleai cauze ca mai sus, n nfurarea secundar.Aceleai remedii ca mai sus.Aceleai simptome ca mai sus, manifestate n nfurarea secundar.3. Tensiuni inegale ntre fazele nfurrii secundare.Ca la nr. 1 a) sau b) concomitent n nfurarea primar i secundar.Ca la nr. 1.Ca lanr.l.4. Transformatorul zbrnie puternicTolele miezului nu sunt bine strnse. Joanturi defectuoase.Se vor strnge bine butoanele miezului. Dac joanturile sunt defecte, miezul trebuie recondiionat.Curent mare absorbit la funcionarea n gol.5. Cdere mare dea). Defect de construcie,a).-

24

tensiune.scpri magnetice mari. b). Conexiune greit (stea n loc de triunghi).b). Refacerea conexiunilor6. nclzirea anormal a transformatorului.a). Nivelul uleiului sczut, b). Scurtcircuit n nfurarea primar sau secundar.a). Se va completa uleiul la nivel. b). Reparare, ca la nr. 1.7. Curent mare absorbit la funcionarea n gol.a). Izolarea defectuoas a buloanelor de strngere a miezului. b). Inversarea unei faze a nfurrii primare n raport cu celelalte doua). Se vor demonta i izola butoanele, b). Se vor verifica i restabili conexiunile.

5.2. Uscarea transformatoarelor n general, uscarea transformatorului se face atunci cnd rigiditatea dielectric a uleiului este mai mic dect 80% fa de valoarea prescris n buletinul de ncercri, coeficientul de absorbie i rezistena de izolaie a nfurrilor sunt mult mai mici dect 75% din valorile prescrise de fabric.
n timpul operaiilor de uscare, se msoar la fiecare or cantitatea de condensat degajat i rezistena de izolaie a bobinajului fa de miez i ntre bobinaje. Uscarea transformatoarelor se consider terminat atunci cnd: - timp de 3 ore nu se degaj nici un tip de vapori din izolaie; - curba de variaie a rezistenei de izolaie, care la nceputul uscrii scade, pentru ca apoi s creasc, rmne paralel cu axa absciselor timp de: 6 h pentru transformatoarele sub 3200 kVA i de 10 h pentru transformatoarele egale sau mai mari de 3200 kVA.

25

26

27

28

29

30

31

6.PROIECTAREA TRANSFORMATORULUI ELECTRIC TRIFAZAT I. Se va proiecta un transformator trifazat de putere n ulei, de tip exterior pentru reele de 50Hz caracterizat de urmatoarele date nominale : 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. putere nominal, Sn=750 KVA; raportul Ui/Uj = 20kV/0.525kV; schema i grupa de conexiuni : Yy 012; reglajul tensiunilor 5%; tensiunea de scurtcircuit, Uk=6%; pierderile de scurtcircuit, Pk=9720 W; pierderile la funcionarea n gol, P0=1920 W; curentul la funcionarea n gol, i0=2,4%; serviciu de funcionare, S1; nfurrile se realizeaz din cupru; circuitul magnetic se realizeaz din tabl laminat la rece cu cristale orientate.

II. Proiectul va cuprinde : 1. Calculul mrimilor de baz ; 2. Determinarea dimensiunilor principale orientative ; 3. Alegerea i dimensionarea nfurrilor ; 4. Calculul parametrilor de scurtcircuit ; 5. Verificarea solicitrilor mecanice; 6. Verificarea nclzirilor nfurrilor la scurtcircuit; 7. Calculul parametrilor la funcionarea n gol i dimensioarea 8. Caracteristicile de funcionare; 9. Calcul termic al transformatorului; 10. Accesoriile transformatorului.

circuitului magnetic;

III. Material dat : 1. Desenul de ansamblu din trei vederi, parial secionate, la scar i schema electric corespunztoare grupei de conexiuni; 2. Caracteristica de funcionare.

32

Il If Uf Ul Figura 1. Schema conexiunii stea

1. Calculul mrimilor de baz

Uf =
Il = I f

1 *Ul 3 1 *U n * I n 3

S n = 3 * U nf * I nf =
S n = 3 * U nfI * I nfI

U nfI =
I nfI

U nI 20kV = = 11,547 kV 3 3 Sn 750kVA = = = 21,66 A 3 * U nfI 3 *11,547 kV

S n = 3 * U nfJ * I nfJ

U nJ 0,525kV = = 0,303kV 3 3 Sn 750kVA I nfJ = = = 825 A 3 *U nfJ 3 * 0,303kV S1=puterea pe coloana S S 1 = n = 250kVA 3 U nfJ =

2.Determinarea dimensiunilor principale orientative

loj

loi 33

aoj aj

aij aj

aii

- nfurarea de joas tensiune - nfurarea de nalt tensiune date de catalog : aoj = 5 mm aij = 20 mm aii = 20 mm loj = 50 mm loi = 50 mm diametrul coloanei a *k *S D=4 2 2 R 1 k m * Bc * f * U kR = factor de suplee = 2,1
a = a ij +
a j + ai 3

ai + a j 3

2 + 1,98 = 3,98 cm

= k a * 4 S 1 = 0,52 * 3,806 1,98 cm

Bc = inducia in coloan = 1,65T km = factorul deumplere =kFe*kg=0,95*0,92=0,874 kR = factorul Rogovscki = 0,95 ukR = componenta reactiv a tensiunii de sc.

2 2 2 ukR = uk uka = uk

Pk 97202 = 62 = 5,79 % 10 * S n 63002

D = 16 * 4 2,1

3,98 * 0,95 * 210 = 20,64 cm 0,874 2 *1,65 2 * 50 * 5,79

Din datele de catalog se alege o valoare standard : D = 200 mm 34

aria coloanei
AC = k m *

D 2 * 20 2 = 0,874 * = 275 cm2 4 4

AC= 0,0275 m2

Dm = D+2*aoj+aij+(aj+ai) = = 20+2*0,5+2+3*1,98 = 28,94 cm HB = nlimea bobinei Dm * 28,94 HB = = = 43,29 cm 2,1

3. Alegerea i dimensionarea nfurrilor A. Determinarea numerelor de spire Uw =* 2 *f*AC*BC =* 2 *50*0,0275*1,65 = 10,08 V

wj =
U if wj

U jf Uw
=

303 30 spire 10,08

Alegem wj = 30 spire
Uw = 303 = 10,1V 30

Wi =

U if Uw

11547 = 1143 spire 10,1

w1 = numrul de spire de reglaj 5 w1 = *1143 57 spire 100

wit = 1143 + 57 = 1200 spire

B. Seciunile conductoarelor J = densitatea medie de curent P U 9720 10,1 J = k s * k w k w = 0,95 * 0,746 * * = 3,79 A/m2 S n Dm 750 29,14
Sj = I jf J = 693 182 mm2 3,79

35

Si =

I if J

18,18 4,8 mm2 3,79

C. Alegerea tipului de nfurri pe joas tensiune nfurare cilindric pe nalt tensiune nfurare stratificat

D. Dimensionarea nfurrilor a) nfurarea de joas tensiune - o alegem n dou straturi, cu un canal de rcire m=2
ws = wj 2 = 30 = 15 spire /strat 2

hs = nimea unei spire

hs = HB 432,9 = 27,05 mm ws + 1 15 + 1
Sj hs = 182 6,74 mm 27

- grosimea unui strat =

- Aleg urmtoarea aranjare a conductoarelor n spir :

b b a a a

36

nC *

a b 7,1 9 = 3* a b 7,54 9,44

S j = 3 63 mm2

Jj =

I jf Sj

693 = 3,66 A/m2 3 * 63

- calculm nimea real a bobinei : HBj = (ws+1)*nC*b = (15+1)*3*9,44 = 453,12 - aleg limea canalului de rcire : hC = 8 mm aj = 2*a+hC = 2*7,54+8 = 23,08 HBj = 453 mm

23 mm

aj = 23 mm

Dj1 = D+2*a0j = 200+2*5 = 210 mm Djm = Dj1+aj = 210+23= 233 mm Dj2 = Djm+aj = 233+23 = 256 mm Dj2 = 256 mm

b) nfurarea de nalt tensiune

Aleg un conductor rotund cu d = 2,5 mm

d d 37

Si =

* d 2 * 2,5 2 = = 4,9 mm2 4 4

I if Si

- izolat cu hrtie d= 2,8 mm

Ji = =

Presupunem HBi HBj = 453 mm H 453 w s = Bi = = 161 spire/strat d 2,8 w 1200 n s = it = 8 straturi ws 161 w 1200 ws = it = 150 spire/strat ns 8 HBi = (ws+1)*d = (150 + 1)*2,8= 423mm hx = HBj - HBi = 30 mm nfurare de nalt tensiune se divide n dou bobine ; prima bobin cu 3 straturi ctre interior i bobina a doua cu 5 straturi ctre exterior. Bobinele sunt separate printr-un canal de rcire hci = 6 mm. ai = ns*d+hci+(ns-2)* iz = 8*2,8+6+5*0,6 31,4 mm Us = 2*ws*Uw = 2*150*10,1= 3030 V -din tabel : iz = 5*0,12 = 0,6 mm Di1 = Dj2+2*aij = 256 + 2*20= 296 mm Dim = Di1+ai = 296 + 31= 327 mm ai = 31 mm

18,18 3,71 A/m2 4,9

Di2 = Dim+ai = 327 + 31 = 358 mm 4. Calculul parametrilor de scurtcircuit A. Masele nfurrilor

M wj = c * w * * D jm * S j * w j * 108 =

Di2 = 358 mm

= 3*8990*23,3* *(3*63)*30*10-8 = 111,9 Kg

M wi = c * w * * Dim * S i * w j * 10 8 =

38

= 3*8990*32,7* *4,9*1200*10-8 = 162,9 Kg B. Pierderile de scurtcircuit a. pierderile de baz din nfurri 2 Pwj = km*J j *Mmj = 2,4 * 3,662 * 111,9 = 3598 W Pwi = km*J i2 *Mmi = 2,4 * 3,712 * 162,9 = 5382 W b. factorii de majorarea a pierderilor
p =
9 * (3 *15) b*n *kr = * 0,95 = 0,849 H Bj 453

R =

d *n 2,5 *150 *kr = * 0,95 = 0,842 H Bi 423

2 k RJ = 1 + 0,095 * P * a 4 * (m 2 0,2) =

= 1+0,095*0,8492*0,714*(22-0,2) = 1,066 k RI = 1 + 0,044 * r2 * d 4 * m 2 = = 1+0,044*0,8422*0,254*82 = 1,008 c. pierderile n legturi lY = 7,5 * HB = 7,5 * 45,3= 340 cm lJ 340 PJ = PwJ * = 3598 * = 557 W * D Jm * w J * 23,3 * 30
lJ 340 = 5382 * = 15 W * Dim * w I * 32,7 *1200 d. pierderi n cuv PI = PwI *

Pcv = 10 * k * Sn = 10*0,015*750 = 76 W

din tabel : k = 0,015

e. pierderile totale de scurtcicuit Pk = kRJ * PmJ + kRI * PmI + PJ + PI + Pcv = = 1,066*3598+1,008*5382 +557+15+95 = 9928 W - din problem se d : Pk = 9720 W P Pkc 9928 9720 r = kd *100 = *100 = 2,14 Pkd 9720 f. densitatea de suprafa a pierderilor AwJ = nauj * kp * * Djm * HBj = = 4 * 0,95 * * 23,3* 45,3 = 1,26 m2 AwI = nauI * kp * * Dim * HBI = = 4 * 0,9 * * 32,7 * 42,3 = 1,564 m2 39

r = 2,14 %

k rJ * PwJ 1,066 * 3598 = = 1014 W/m2 3 * AwJ 3 *1,26 k * PwI 1,008 * 5382 q I = rI = = 1156 W/m2 3 * AwI 3 *1,564 - valorile se ncadreaz n limitele impuse de standard qJ =

C. Tensiunea de scurtcircuit a. componenta activ

U ka = Pk 9928 = = 1,57 % 10 * S n 10 * 630

Uka = 1,57%

b. componenta reactiv 7,92 * f * S1 * l m * a * hR * k q U kr = *10 3 2 Uw *HB

a = a ji + a j + ai 3 = 2+ 2,3 + 3,1 3,8 cm 3

lm = lungimea medie a spirei

l m = * ( D j1 + a ij + = 2

ai + 3* a j

) = * ( 21 + 2 +

3,1 + 3 * 2,3 ) 2

lm = 88 cm

HB 45,3 = = 3,06 2(a ij + a j + a i ) 2(2 + 3,1 + 2,3)

1 2 * * =1 1 = 0,947 2 * * 3,06

k R =1

x=

HX 30 = = 0,06 x 2 = 0,0036 H Bj 500 x 2 * H Bj r * a * k r =1+ 0,0036 * 45,3 = 1,015 3 * 3,8 * 0,947

kq =1+
U kr =

7,92 * 50 * 210 * 88 * 3,8 * 0,947 *1,015 *10 3 45,3 *10,12

Ukr = 5,78 %

2 2 U k = u ka + u kr = 2,46 + 33,4 = 5,98%

5. Verificarea solicitrilor mecanice A. Fore radiale I * w 2 lm Fr = 0,628( km ) * 1000 HB

I km

* I = 100 * 2 * n (1 + e U kr ) = uk

U ka

= 100 * 2 *

* 693 (1 + e 5, 98 ) = 23572 A 5,98

1, 57

Ikm = 23,5*103 A

40

Fr = 0,628 * (

23,5 *10 3 * 30 2 88 ) * = 606348 N 1000 45,3

Fr = 606 kN

HX/2 = +

HX/2

ai-aj

aj

ai

ai

ai

ai

Pentru aceast aezare r = 4 B. Fore axiale

Fa = Fr * a 4 = 606 *10 3 * = 26,8 *10 3 N 2* H B 2 * 45,3

Fa = 26,8 kN Fa = 26,6 kN

Fa = Fr

HX 3 = 606 10 3 = 26,6 *10 3 N r kR l 4 0,947 18

l = 2*aoj + 2*aj + 2*aij + 2*ai + aii = = 2*0,5+2*2,3+2*3,1+2*2 +2 = 17,8cm Faj = Fa Fa = 0,2*103 N Faj = Fa + Fa = 53,4*103 N C. Eforturile din nfurri
r =

l = 18 cm

Fr 606 *10 3 = 16,4 N mm 2 2 * * wi * S i 2 * *1200 * 4,9

ai =

Fai 53,4 *10 3 = 1,92 N mm 2 * Dim * (a i hci ) * 328 * (33 6)

6. Verificarea nclzirilor nfurrilor la scurtcicuit

41

670 * t k 670 * 5 + n = + 105 = 122 + 105 Uk 2 5,98 2 12,5 * ( ) 5 12,5 * ( ) t k 3,71 J k = 227 o C - pentru cupru limita admisibil este de 250oC

k =

7. Calculul parametrilor la funcionarea n gol i dimensionarea circuitului magnetic A. Determinarea dimensiunilor circuitului magnetic Miezul magnetic se realizeaz din tabl laminat la rece, cu cristale orientate, de tip ARMCO 7X, de 0,35mm grosime. a. seciunea coloanei - cum D = 20 cm nt = 7 trepte

ac2 ac1

bc2 bc1

b. seciunea jugurilor - se pot alege diferite combinaii precum : aceeai lime a primei trepte: aj1 = aj2 = ac1 aceeai lime a ultimei trepte: aj6 = aj7 = ac6 c. aria net seciuni coloanei Aci = 2 k Fe a i bi = 2 0,95 *14373 = 27308mm 2
1 7

Aci = 0,0273 m2

d. aria net a jugurilor A j = 2 k Fe a j b j = 2 0,95 *15947 = 30292mm 2

1 7

Aj = 0,0303 m2

- a ij (1,1 1,15) a ci lund valori standard - alegem ac1 =0,96*D=0,96*200=192 mm ac1=195 mm

42

a D bc1 = ( ) 2 ( c1 ) 2 = 100 2 97,5 2 22,22 bc1=22 mm 2 2

ntole =

bci 22 = = 62,85 ntole = 62 tole bci=21,7 mm 0,35 0,35

- numrul de tole trebuie s fie par Din tabelul standard rezult nt 1 2 3 4 5 6 7 aci mm 195 175 155 135 120 105 75 ntole 62 74 42 30 18 14 20 bci Mm 21,7 25,9 14,7 10,5 6,3 4,9 7 Aci cm2 42,51 45,32 22,58 14,27 7,36 5,74 5,55 aij Mm 215 195 175 155 135 120 85 Aij cm2 46,65 50,5 25,72 16,27 8,5 5,88 5,95

Aci = aci*bci ; Aij = aij*bci

= 2 * Aci = 2 143,91 = 285,06cm 2 Ac

2 A j = 2 * A j = 2 159,47 = 318,94 cm

ntole suprapuse = 2 * 260 = 520 tole e. induciile reale

BC = Uw 2 f AC =

b = 2 bi = 2 91 = 182 mm

10,1 2 50 0,0273

= 1,665 T

B j = BC *

AC 0,0275 = 1,665 * = 1,511 T Aj 0,0303

f. dimensiunile miezului magnetic H = nlimea coloanei H = HB + l0I + l0j = 45,3 + 5 + 5 = 55,3 cm C = distana dintre azele coloanelor C = Di2 + aii = 35,8 + 2 = 37,8 cm F = lrgimea ferestrei F = C aI = 37,8 19,5 = 18,3 cm g. modul de mpachetare a miezului 43

Se utilizeaz nfurri sub un unghi de 900 i se aleg dimensiunile tolelor n afara dimensiunilor miezului magnetic. B. Masa miezului magnetic a. Masele coloanelor
M C = 2ck Fe Fe 10 6 H a1c b1c + ( H + a1 j a nj ) a nc bnc = nt

=2*3*0,95*7650*10-6*[55,3*19,5*2,17+(55,3+21,519,5)*17,5*2,59+(55,3+19,5-17,5)*15,5*1,47+(55,3+ 17,5-15,5)*13,5*1,04+(55,3+15,5-13,5)*12*0,63+(55,3+ 13,5-12)*10,5*0,49*+(55,3+12-8,5)*7,5*0,7] = =0,0436*(2340+2597+1350,6+804,5+433,2+292,3+309) = 0,0436*8126,6 = 354,32 Mc = 354,3 Kg b. Masele colurilor M co = 4 c k Fe Fe 10 6 a nc bnc a nj =
nt

=4*3*0,95*7650*10 *(19,5*2,17*21,5+17,5*2,59*19,5 +15,5*1,47*17,5+13,5*1,04*15,5+12*0,63*13,5+10,5* 0,49*12+7,5*0,7*8,5) = = 0,08721*(909,8+883,8+398,7+218+102+61,8+45) = = 0,08721*2619,1 = 228,41 Mco = 228,4 Kg c. Masele jugurilor
M j = 4 (c 1) k Fe Fe 10 6 (C a ci ) a nj bnj =
nt

-6

= 4*(3-1)*0,95*7650*10 *[(37,8-19,5)*21,5*2,17+ (37,8-17,5)*19,5*2,59+(37,8-15,5)*17,5*1,47+(37,813,5)*15,5*1,04+(37,8-12)*13,5*0,63+(37,8-10,5)*12* 0,49+(37,8-7,5)*8,5*0,7] = = 0,058*(853,8+1025,3+573,6+391,7+221+161+180,3) = 0,058*3406,7 = 198,06 Mj = 198,1 Kg d. Masa total a miezului magnetic Mnr = Mc + Mco + Mj = 354,3 + 228,4 + 198,1 = 780,8 C. Calculul pierderilor n fier Tabla aleas este de tip ARMCO 6x, groas de 0,35 mm - pentru BC = 1,665 T, avem poc = 1,63; - pentru Bj = 1,511 T, avem pj = 1,2; 44 Mnr = 780,8 Kg

-6

pentru Bmed = 1,588 T, avem poco = 1,44; P0 = 1775,8 W

P0 = k0Fe*(poc*Mc + pj*Mj + poco*Mco) = 1,6*(1,63*354,3 + 1,2*228,4 + 1,44*198,1) P P0 c 1920 1775,8 r = 0d = = 7,51 % P0 d 1920 D. Curentul la funcionarea n gol pentru BC = 1,665 T, avem qoc = 7,9; pentru Bj = 1,511 T, avem qj = 1,8; pentru Bmed = 1,588 T, avem qoco = 3,1;

Q0 = k0Fe*(qoc*Mc + qj*Mj + qoco*Mco) = = 1,12*(7,9*354,3 + 1,8*228,4 + 3,1 *198,1)

2 2 i0 = i0 0,28 2 + 0,68 2 = 0,735 % a + i0r =

Q0 = 4283,1Var

i 0a =

P0 1775,8 = = 0,28 % 10 * S n 6300 Q0 4283,1 = = 0,68 % 10 * S n 6300

i 0a =

8. Caracteristicile de funcionare U1 = Un = ct. A. Caracteristica randamentului : = f ( ) f = fn = ct. cos 2 = ct.

=
I2 - factorul de ncrcare In S n cos 2
2

1 630 0,707 = 0974 S n cos 2 + PK + P0 1 630 0,707 + 12 9,928 + 1,776 Randamentul este maxim pentru valoarea : P0 I 1776 m = = = = 0,423 In PK 9928

cos 2

0.000 0.250 0.500 0.750

I2 0.000 173.250 346.500 519.750

u 0.000 0.393 0.785 1.178

U2 500.000 498.038 496.075 494.113

0.000 0.985 0.987 0.985 45

0.707l

0.707c

1.000 1.250 0.000 0.250 0.500 0.750 1.000 1.250 0.000 0.250 0.500 0.750 1.000 1.250

693.000 866.250 0.000 173.250 346.500 519.750 693.000 866.250 0.000 173.250 346.500 519.750 693.000 866.250

1.570 1.963 0.000 1.299 2.599 3.898 5.198 6.497 0.000 -0.744 -1.489 -2.233 -2.978 -3.722

492.150 490.188 500.000 493.503 487.006 480.509 474.012 467.514 500.000 503.722 507.444 511.166 514.889 518.611

0.982 0.979 0.000 0.979 0.981 0.978 0.974 0.970 0.000 0.979 0.981 0.978 0.974 0.970

Randament 1.500 1.000 0.500 0.000 0.000 0.250 0.500 0.750 1.000 1.250
U1 = Un = ct. A. Caracteristica extern : u 2 = f ( ) f = fn = ct.
cos 2 = ct.
u 2 = * (u Ka cos 2 + u Kr sin 2 ) = 1*(1,57+5,78)*0,707 u2 = 5,19 %

Randament

u2 =
U 20

U 20 U 2 u 100 U 2 = U 20 1 2 U 20 100 w 30 = 2 U i = 20 10 3 = 500V w1 1200

46

Caracteristica externa
550.000 500.000 450.000 400.000 0.000 0.250 0.500 0.750 1.000 1.250
9. Calculul termic al transformatorului A.Cderea de temperatur dintre nfurare i ulei a. nfurarea de joas tensiune -la nfurarea de tip cilindric : 1 = 2 = 0 0,022 3 = q 10 4 = 1134 10 4 = 1,7 0 C IZ 0,0014 b. nfurarea de nalt tensiune -la nfurarea de tip stratificat : 1 2

Rez-cap Rezistiv Rez-ind

J 2 d 2 3,66 2 0,25 2 2 p = k0 10 = 1,68 10 2 (d + S ) d ( 0,28 + 0,06) 0,28

= 1,43 m d = 1,43 1,4 10 3 2,886 = 5,779 10 3 d d

p = 14,77*10-2

1 =

p a b 14,7 10 2 (5 0,28 + 4 0,06) = = 5,2 0 C 8 m 8 5,779 10 3

2 2 2 = 1 = 5,2 = 3,4 0 C 3 3 0,015 3 = q 10 4 = 1156 10 4 = 1,2 0 C IZ 0,0014

c. cderea de temperatur ntre suprafaa bobinei i ulei 47

 4 j = 0,285 q 0, 6 = 0,285 1014 0, 6 18,10 C

4i = 0,285 q 0,6 = 0,285 1156 0, 6 19,6 0 C

d. cderea medie de temperatur dintre nfurare i ulei

mbui = 2 + 3 + 4 = 3,4 + 1,2 + 18,1 = 22,7 0 C mbuj = 2 + 3 + 4 = 0 + 1,7 + 19,3 = 210 C

B.Cderea maxim de temperatur ntre miez i ulei

p = p oc Fe k Fe = 1,63 7650 0,95 = 11846W m 3

conv = 100W m 2 0 C 1

-pentru tole laminate la rece izolate cu carbit : l = 20W m 0 C 1 ; t = 3W m0 C 1

1 =
p a 2 11846 0,195 2 = = 2,810 C 8 l 8 20 p a 11846 0,195 = = 11,5 0 C 2 conv 2 100 p b 2 11846 0,195 2 = = 18,76 0 C 8 t 83

= 4

1 =

= 4 4

a 110 C 4 b

max fu = 1

4 + 1,5 1 11 + 1,5 18,76 = 2,81 1 + 4 + 1,5 1 2,81 + 11,5 + 1,5 2,81

max fu = 5,93 0 C

48

C. Dimensiunile interioare ale cuvei i suprafeele de cdere a cldurii

Hjc Hev Hj HB H
Di2

d1 s5 s

a.diminsiunile principale ale cuvei -pentru o tensiune de 20 kV, avem : s = s5 = 45 mm s1 = s2 = 100 mm s3 = s4 = 90 mm A = 2C + Di2 + 2s5 = 2*37,8 + 35,8 + 2*4,5 = 120,4 cm B = Di2 + s1 + s2 + d1 + s3 + s4 + d2 = = 37,8 + 10 + 10 + 0,28 + 9 +9 + 0,71 = 76,8 cm

Hcv = H + 2Hj + Hjc + Hjs = 55,3 + 2*19,5 + 40 + 3 b. cderea de temperatur de la cuv la aer

Hcv = 137,3cm

49

 ca 55 0 mbu = 55 0 22,7 0 = 32,3 0 33 0 C

c. aria supraei verticale a cuvei Acv = 2*(A + B)Hcv = 2*(120,4 + 76,8)*137,3 = 5,42*104 cm2 = 5,42 m2 d. aria supraei de radiaie Ar = k*Acv = 2*Acv = 2*5,42 = 10,83 m2 e. aria supraei de convecie
Aco = 1,05 ( Pk + P0 )
1, 25 ca

2,5 = 62,14 12,13 = 50 m2

1,12 Ar =

1,05 (9928 + 1776) 1,12 10,83 2,5 331, 25

f. aria elementelor de rcire Aer = Aco Acv = 50 5,42 = 44,6 m2 -alegem radiatoare cu evi drepte, cu lungimea L = 140 cm, deci aria de convecie a unui element este : Aer = 4,2 + 0,4 = 4,6 m2

-deci : 44,6 : 4,6 51

10 radiatoare

30

A B
B+2*30cm

A+2*30cm 50

-aria de convecie este Aco = Acv + 10*Aae = 5,42 + 10*4,6 = 51,42 m2 iar aria de de radiaie este Ar = 2*(A+60+B+60)*Hcv = 2*(120,4+60+76,8+60)* *137,3*10-4 = 2*317,2*137,3*10-4 Ar = 8,71 m2

D.Definitivarea cderilor de temperatur din transformator a. cderea de temperatur de la cuv la aer

co
1,05 ( Pk + P0 ) = 2,8 Ar + 2,5 Aco ca 33 0 C
0,8

1,05 (9928 + 1775,8) = 2,8 8,71 + 2,5 52

0,8

= 79,5 0,8

b. cderea de temperatur de la ulei la cuv

uc

1,05 ( Pk + P0 ) = 0,165 k 1 Aco

= 0,165 239 0, 6 4,4 0 C

0, 6

1,05 (9928 + 1775,8) = 0,165 51,4

0,6

c. cderea medie de temperatur de la ulei la aer

ba = 1,2 ( uc + ca ) = 1,2 ( 4,4 + 33) = 44,8 0 C 60 0 C

d. cderea de temperatur de la bobin la aer

ba = mbu + uc + ca = 22,7 + 4,4 + 33 = 60,10 C

51

 b = ba + a = 60,1 + 40 100 105 0 C

10. Accesoriile transformatorului A. Conservatorul de ulei Vu = Vc + Vur (Vw + Vm) Vc = A*B*Hcv = 120,4*76,8*137,3 = 1269575 cm2
V w = c k iz ( D jm w j s j + D im wi s i ) 10 6 =

Vc = 1,269 m2

= 3*1,2* *(0,233*30*189+0,327*1200*4,9)*10-3 = = 4,524*(1321,11+1922,76)*10-3 = 20,652 dm3 Vw = 0,0206 m3

Mm 780,8 = 1,1 = 0,1123m 3 7650 7650 n m ur 10 39,5 V ur = rad = = 0,44m 3 ulei 885 Vu = 1,269 + 0,44 (0,0206 + 0,1123) = 1,576 m3 V m = k Fe

Vcons = 0,1*Vu = 0,1*1,576 = 0,1576 m3

V cons

2 D cons 4 V cons 4 0,1576 = Lcons D cons = = 4 Lcons 1,4

Dcons = 0,378 m

-aleg o dispunere pe lime , deci Lconv = A = 140 cm

X = Lconv 1,4 = = 3,7 ( 2 4 ) D conv 0,378

B. Izolatoarele de trecere - pentru o tensiune Un de 10kV se aleg izolatori cu dou plrii de tip exterior sau de tip interior C. Comutatorul de reglare a tensiunii -dimensiunile lui se aleg n funcie de Un astfel : 52

Un 20

kV -

a 22

b 118

c 60

D 30

l 530

h 135

7.NORME DE PROTECTIE A MUNCII 1.Specifice transformatoarelor -Incercarea transformatoarelor (in special probele la care se utilizeaza sau apar tensiuni ridicate) se face pe platforme special amenajate si de catre personal calificat si specializat pentru probe. -Locurile amenajate pentru efectuarea probelor trebuie sa fie ingradite si marcate vizibil cu indicatoare. -Este interzisa patrunderea personalului nespecializat si neautorizat pentru efectuarea probelor, in interiorul platformelor de incercare, pe toata durata incercarilor sub tensiune. Asamblarea masinilor electrice, se face prin metode curente, de asamblare (insurubari, presari, nituiri), precum si prin operatii specifice (Bandajarea bobinelor). In afara de regulile generale de protectie a muncii, privitoare de protectie a muncii privitoare de la operatiile curente de asamblare, se vor respecta urmatoarele: La impachearea si asamblarea transformatoarelor, sculele si dispozitivele folosite, trebuie sa corespunda din punct de vedere tehnic, operatiunilor tehnologice la care sunt folosite. Lucratorii care in timpul lucrului folosesc unele de mana producatoare de scantei, aschii metelica ,etc. vor purta ochelari de protectie. Toate uneltele de mana trebuie verificate cu atentie la inceputul schimbului si periodic, in functie de frecventa de utilizare a acestora. La lucrul pe banda, innainte de pornirea benzilor de montaj, se va verifica starea tehnica a mecanismelor de actionare. Locrul pe banda se va efectua in pozitia sezand pe scaune adecvate, fara improvizatii. La montarea pieselor din materiale care prezinta muchii, ascutite sau bravuri, se vor folosi degetare sau manusi de protectie. Este interzisa folosirea derivatiilor provizorii de la tabloul de distributie, de la bornele de alimentare sau de la orice punct al instalatiilor electrice. Standurile si punctele de control de la capul liniilor de montaj vor fi alimentate comform cu prefederile specifice. 2. Reguli de protectie a muncii la standurile de proba: Toare intreprinderile si unitatile detinatoare de standuri de proba, si puncte de control de orice fel, trebuie sa elaboreze pentru acestea instructiuni proprii care sa asigure protectia impotriva accidentarilor personalului de deservire, cel ajutator, si a persoanelor care viviteaza aceste standuri. Aceste instructiuni vor fi afisate la locurile de munca respective, si la intrarile in incinta standurilor. 53

 Standurile de proba se asambleaza deregula la sfarsitul liniilor tehnologice, iar punctele de control inrermediare, in functie de locul stabilit prin flixul tehnologic, vor evita pe cat posibil intoarcerea in circulatie a produsului de incercat. Standurile si punctale de control, se prevad cu instalatii de protectie prin legarea la pamant si la nul a tuturor partilor metalice, pentru evitarea electrocutarilor prin tensiuni accidentale de atingere. Toate partile in miscare care ar putea produce accidente, se prevad cu aparatori. Este interzis accesul persoanelor straine in standul de proba sau la punctele de controlin timpul incercarilor Personalul de deservire a standului si pinctelor de control, va purta echipamentul de lucru si de protectie prevazut. Este interzis a se perasi locul de munca, si a se lasa in functionare fara supreveghere standul de proba sau punctul de control. Dupa terminarea lucrului se va intrerupe curentul de alimentare al standului de proba , de la tabloul de distributie. Inceperea probelor, se va face numai dupa ce conducatorul standurilor, sau punctelor de control, va verifica daca toate utilajele ce urmeaza a fi iincercate, sunt corect instalate. Standurile de proba care utilizeaza tensiuni de peste 1 kV trebuie sa fie prevazute cu covoare din materiale alectroizolante, cu latimea de un metru, in jurul imprejmuirilor. Usile trebuie prevazute cu blocaje electrica , ca in timpul functionarii sa nu poata fi deschise. Parghile, manetele, si butoanele, din tablourile si pupitrele de comanda, trebuie sa contina inscriptii care sa indice destinatia si felul comenzilor. Toate standurile si punctele de control, trebuie sa aiba pardoselile si platformele acoperite cu covoare electroizolante, si sa fie dotate cu scule si unelte cu manere izolate. Racordarea aparetelor, a rezistentelor aditionale si transformatoarelor de masurat, se va face numai cand aparatele ce se incearca nu sunt sub tensiune.

8. BIBLIOGRAFIE 1. I. Cioc, N. Janicsko Instalaii electromecanice. Construcii de maini i aparate. Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1980; 2. A. Moraru, E. Arendt, M. Popa Manualul Inginerului Electrician vol.II, Ed. Tehnic, 1954; 3. G. Iacobescu, M. Tudose, E. Balaurescu Utilajul i tehnologia instalaiilor din centrale i reelele electrice - Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1978; 4. I. Cioc, I. Vlad, G. Galot Transformatorul electric. Construcie. Teorie. Proiectare. Fabricare. Exploatare. Ed. Scrisul Romnesc, Craiova, 1989.

54

5. I. Cioc, N. Catrina, N. Cristea Tehnologia fabricrii, ntreinerii i reparrii mainilor i aparatelor electrice Ed. Didactic i Pedagogic, 1977. 6. I.Cioc Maini, utilaje i instalaii din industria construciilor de maini i aparate electrice Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1980. 7. A. E. Alexeev Construcia mainilor electrice Ed. Tehnic, 1951 8. www.electroputere.ro 9. G. Fetecau Notite de curs,2011

ANEXE

55

56