COLEGIUL TEHNIC PETRU PONI ROMAN

PROIECT DE SPECIALITATE

ELEV : STAFIE MADALINA MARIA CLASA : A XII-A E CALIFICAREA :TEHNICIAN IN INSTALATII ELECTRICE INDRUMATOR :PROF.ING. DUMITRIU SERBAN

2008-2009

Studiul Transformatoarelor Trifazate

Cuprins
Argument.........................................................................Pag.4

I.

Transformatorul Electric (Generalitati) Pag.6

II. III. IV. V.

Transformatoarele trifazate.Pag.16 Regimurile de functionare ale transformatoarelor trifazate..........Pag. 25 Normativ de protectie a muncii...Pag. 27 Bibliografie..............................................................Pag. 29

Argument
Cunoasterea stiintifica progreseaza prin descoperirea legilor care guverneaza fenomenele naturale .Aceste legi trebuie sa reprezinte in mod cantitativ caracteristica fenomenului ,desfasurarea sa in timp sau modul in care interactioneaza cu alte fenomene. Referindu-se la procesul de cunoastere a unui fenomen ,putem spune ca atat experimental cat si masurarea acupa un loc important . Crearea unor mijloace tehnice din ce in ce mai perfectionate pentru scopurile practice , a utilizat din plin cuceririle stiintei si pe de alta parte a contribuit la dezvoltarea acesteia. Dezvoltarea tehnicilor de masurare si a aparaturii aferente a fost conditionata si impulsionata de independenta care exista intre stiinta si tehnica . Masurarile electrice sunt indispensabile in toate ramurile industriale , constituind o veriga importanta in procesele de productie , in controlul calitatii materialelor prime a proceselor intermediare si finale ,in dezvoltarea cercetarii in toate domeniile Pentru lichidarea optima a defectelor, funcionarea aparatelor de protectie trebuie o serie de performane ca: rapiditatea, selectivitatea, sigurana, sensibilitateasi independena fa de condiiile exploatrii. Transformatorul electric, a fost inventat pe la inceputul erei tehnologice, nu mult dupa revolutia industriala. Initial, acesta a fost creeat datorita necesitatii de a modifica parametrii energiei electrice, pentru a satisface diferite nevoi, si astfel s-a putut creste sau scade tensiunea sau intensitatea curentului (dupa caz), mai usor si mai exact. La inceput, transformatorul nu a avut mari aplicatii tehnologice, dar acum , in present, este folosit la toate aparatele electronice, dar cele mai mari si mai impresionante transformatoare electrice, sunt cele folosite pentru transportul energiei electrice. Fara aceste transformatoare, transportul curentului electric pe distante medii si mari, ar fi aproape imposibil din punct de vedere economic,datorita pierderilor enorme ce pot aparea prin effect Joule , prin campul electromagnetic generat de conductoarele retelelor de transport, dar si prin rezistenta contactelor care cu timpul se oxideaza, sau se slabesc. In lucrare de fata am prezentat generalitati ale treansformatoarelor,componenetele sale si de cate feluri sunt acestea si

clasificare lor din mai multe puncte de vedere cum ar fi transformatoatele monofazate trifazate si cele in scut circuit cum ar fi transformatoarele de sudura de care nu am mentionat pentru ca nu apartine acestei teme. Spre sfarsitul acestei teme am mentionat si specificele transformatoarelor si normele de protectie a muncii in studiul ,folosirea si montarea transformatoarelor . Tot aceste transformatoare sunt foarte importante deoarece ele pot scadea si amplifica curentii electrici necsari in cladirile civile cat si cele industriale si multe alte dintre ele sunt folosite la aparatura elecrocasnica cum sunt la televizoare ,radiouri ,combine audio ,sisteme audio,etc.dar acestea sunt de curenti mici ,transformand de la 220 de V la 12 V, 24 V etc. Fara transformatoare electrice, am trai inca in epoca de dinnaintea Revolutiei industriale, citind la lumina lumanarii.

I. Transformatorul electric
(Generalitati) 1) Definiia transformatorului:
Transformatorul electric este un aparat constituit dintr-un sistem de nfurri electrice imobile, ntre care au loc transfer de energie prin inducie elctromagnetic. El este utilizat pentru modificarea parametrilor puterii electromagnetice transferate de la o reea electric de curent alternativ, la alt reea tot de curent alternativ, pstrnd frecvena. Aceti parametri sunt tensiunea i curentul, iar alteori i numrul de faze. Transformatorul, pentru indeplinirea functiei pe care o are prin definitie, trebuie sa aiba cel putin un sistem de infasurari constituit din spire electroconductoare, izolate intre ele si fata de masa, fiind dispuse pe un miez feromagnetic, care serveste la inchiderea fluxului magnetic

Figura Nr. 1
Schema de principiu a unui transformator monofazat.

U1-Tensiunea in Primar U2-Tensiunea in secundar I1-Intensitatea curentului in primar I2-Intensitatea curentului in secundar Z-Receptor de impedanta AX-Notatiile bornelor primarului
6

ax-Notatiile bornelor secundarului 1Liniile campului magnetic ce formeaza fluxul util; 2liniile campului magnetic ce formeazafluxul de dispersie al primarului; 3Liniile care formeaza fluxul de dispersie al sacundarului.
Sistemul de nfurri: Este format din una sau mai multe nfurri. O nfurare trifazat este format din trei nfurri de faz, la cere este aplicata sau se obine un sistem trifazat de tensiuni. nfurrile primare sunt cele care primesc energia unui receptor sau unei alte reele se numete nfurri secundare. Miezul feromagnetic: Este realizat din tole de tabl electrotehnic izolate electric ntre ele pentru a limita pierderile produse datorit variaiei n timp a fluxului magnetic. Consolidarea miezurilor i bobinelor se asigur prin diferite sisteme care depind de mrimea transformatorului, de modelul de mpachetare a miezului.

2) Princiriul de functionare al transformatorului Monofazat:

Se considera un circuit magnetic prevazut cu doua infasurari (Fig. Nr. 1). Daca una din infasurasri se alimenteaza cu o tensiune alternativa adecvata, prin ea va curcula un curent alternativ, care produce un camp magnetic alternativ.Liniile cimpului magnetic care se inchid prin circuitul magnetic si imbratiseaza ambele anfasurari , formeaza fluxul de dispersie sau de scapari. Ambele infasurari fiind strabatute de fluxul variabil in timp, in baza legii inductiei electromagnetice se induc in acestea tensiuni electromotoare de aceeasi pulsatie cu cea a fluxului. Daca la bornele ax ale infasurarii infasurarii secundare in care s-a introdus tensiunea electromotoare E2 se conecteaza un receptor de impedanta Z , va circula prin aceasta un curent I2 iar la borne va avea tensiunea U2 . Rezulta ca la un transformator, infasurarea primara primesre de la retea puterea U1I1 si cedeaza prin infasurarea secundara, in alta retea, puterea U2I2 , transferul de putere facandu-se prin inductie electromagnetica. In baza principiului conversiei energiei , se poate spune ca: U1I1>U2I2.

3) Clasificarea transformatoarelor electrice:

Transformatoarele se clasifica dup mai multe criterii: a) Dup domeniul de utilizare, transformatoarele se pot clasifica n: transformatoare de putere, pentru reelele de transport i distribuie a energiei electrice; transformatoare cu destina ie special, pentru reelele cu condiii deosebite de funcionare (exemplu: pentru reele i instalaii subterane miniere, navale etc.); transformatoare de construcie special, pentru redresoare, pentru cuptoare electrice, pentru sudare; transformatoare de msur, pentru conectarea indirect a aparatelor de msur a tensiunilor i curenilor mari; transformatoare de mica putere, cum sunt transformatoarele de siguran, de izolare, de separare, de comand, de alimentare. b) n funcie de parametrul a crei valoare o reduc exist: transformatoare de curent(TC)- nfurarea primar se conecteaz n serie cu circuitul primar, iar nfurarea secundar alimenteaz aparate de msur, relee de protecie, etc.; transformatoare de tensiune(TT)- nfurarea primar se conecteaz n paralel cu circuitul primar, iar nfurarea secundar alimenteaz aparate de msur, releede tensiune, etc.; c) n funcie de numrul de faze exist:

monofazate(TC, TT); bifazate(TT); polifazate (TT

d) Dup numrul de nfurri secundare exist:

cu o singur nfurare secundar; cu dou sau mai multe nfurri secundare.

8

e) Dup felul instalaiei n care sunt destinate a se monta i a funciona exist:

transformator de tip interior(I); transformator de tip exterior(E);.

f) Dup modul de instalare exist:

transformator de trecere(T), numai pentru calea de curent; transformator de tip suport(S).

g) Dup felul izolaiei exist:

cu aer(uscate); cu izolaie n ulei(U); cu izolaie de porelan(P); cu izolaie din rini epoxidice(sintetice)(R).

h) Dup tensiunea nfurrii primare exist:

transformatoare de nalt tensiune; transformatoare de joasa tensiune; transformatoare de tensiune n cascad(tensiune foarte nalt, de la 220 KV n sus).
i) Dup destinaie exist:

transformatoare montate n instalaii electrice; transformatoare de laborator; transformatoare portabile; transformatoare montate n scheme speciale. 4) Prile componente principale ale transformatorului trifazat in ulei:
1) Circuitul magnetic(miezul magnetic); 2) Schela ( ansamblul de piese, n principal grinzile de presare a jugurilor) care consolideaz circuitul magnetic i strnge axial nfurrile; 3) Infasurarea de joasa tensiune 4) Infasurarea de inalta tensiune 5) Conexiunile de la nfurri la comutator i borne 6) Capacul care nchide etan cuva i pe care sunt montate bornele 7) Izolatoare de inalta tensiune 8) Izolatoare de joasa tensiune
9

10

9) cuva din tabl de oel, prevzut la exterior cu dispozitive de rcire( ondule, evi, radioatoare ) i care este umplut cu ulei e transformator; 10)Conservatorul de ulei, care comunic printr-o conduct cu cuva i este parial umplut cu ulei, astfel nct preia variaiile de nivel ale uleiului ce au loc atunci cnd variaz temperatura uleiului;

Figura Nr.3
Prile componente Principale ale transformatorului trifazat in ulei:

Schela ese alcatuita din elemente folosite pentru asamblare si sustinere a miezului magnetic si a infasurarilor; Izolatoarele de joasa tensiune si de inalta tensiune, numite si izolatoare de trecere, au rolul de a izola capetele infasurarilor de
10

11

inalta tensiune si de joasa tensiune, fata de capacul cuvei. Capetele infasurarilor vor fi legate la reteaua de alimentare si respectiv la reteaua de distributie; Cuva este recipientul in care sunt scufundate in ulei, si inchise siezul magnetic si infasurarile transformatorului Conservatorul de ulei, asugura spatiul necesar dilatarii uleiului, este situat in partea superioara a transformatorului, si are forma cilindrica; Filtrul de aer contine, silicogel, care absoarbe umiditatea atmosferica, el izoleaza uleiul de impuritatile din atmosfera, fiind montat pe conducta de legatura dintre conservator si mediul ambiant; Supapa de siguranta, protejeaza cuva impotriva unei eventuale explozii sau impotriva degajarii de gaze, avind acelas rol ca si Releul de gaze; Capacul cuvei, este strabatut de izolatoarele de trecere. Transformatorul de putere trifazat, in ulei, este sel mai utilizat datorita fiabilitatii sale.

5)Circuitele magnetice ale transformatoarelor:

Circuitele magnetice sau miezurile magnetice ale transformatoarelor, asugura inchiderea liniilor de cimp magnetic si serveste drept suport pentru infasurarea primara si infasurarea secundara. Miezurile magnetice se realizeaza din tole laminate la cald sau la rece, si izolate intre ele cu lac electrroizolant. Circuitele magnetice pot fi realizate prin suprapunerea sau prin intreteserea tolelor, si din punct de vedere constructiv sunt de trei feluri: cu sectiune patrata cu sectiune circulara Tolele pot fi realizate in profile de U , I ,iar dupa asamblarea lor, pachetul se stringe cu suruburi sau cu buloane. La un circuit magnetic se deosebesc urmtoarele pri:

11

12

coloanele- prile din circuitul magnetic pe care sau n jurul crora sunt

dispuse nfurrile; jugurile- prile din circuitul magnetic care nu au nfurri i care servesc la nchiderea circuitului magnetic. Cnd jugul leag cele dou capete ale unei coloane, se numete jug lateral. Tipurile constructive principale de circuite magnetice sunt: circuit magnetic cu coloane, la care jugurile unesc capetele coloanelor i nu exist juguri laterale. n manta, la care unele coloane au cte un jug mai mic decat sectiunea coloanei.

Figura Nr 5 Figura Nr. 6

Circuit magnetic Trifazat Cu Coloane Circuit magnetic trifazat In Manta

6) nfurrile transformatorului a) Clasificare, materiale utilizate:

Transformatorul are o nfurare de nalt tensiune, corespunztoare tensiunii nominale celei mai mari, i o nfurare de joas tensiune, corespunztoare tensiunii celei mai mici. Exista transformatoare numite cu trei nfurri, care au o a treia nfurare de medie tensiune, corespunztoare unei tensiuni intermediare ntre tensiunea nominala cea mai mare i cea mai mic. La transformatoarele trifazate, fiecare nfurare (de nalt tensiune sau de joas tensiune) este format din trei nfurri de faz, iar pe o coloan sunt montate cte o nfurare de faz de nalt tensiune i una de joas tensiune.

12

13

Exista trei modalitati de asezare a bobinelor pe circuitul magnetic, obtinandu-se infasurari: concentrice- atunci cnd nfurarea de joas tensiune este aezat la interior lng miez, deoarece este mai uor de izolat fa de acesta, iar nfurarea de nalt tensiune, care are aceeai nlime, este montat la exterior(este utilizat cel mai des); biconcentrice- atunci cnd una dintre nfurri este divizat n dou pri, infasurarea de inalta tensiune este plasata intre doua infasurari de joasa tensiune (este utilizat la transformatoarele mari); alternate- atunci cnd bobinele nfurrii de nalt tensiune i de joas tensiune sunt montate alternativ pe coloan, deci sunt alcatuite din galeti. Galetii reprezinta partile componente ale infasurarii inui anumit tip de transformator, care au forma unui inel cu sectiune dreptunghiulara, si sunt alcatuiti din mai multe straturi de spire . Pentru infasurari, se folosesc conductori de cupru, cu sectiune rotunda, sau, cu sectiune dreptunghiulara pentru curenti mari. Izolatia se face cu lac electroizolant, cu email sau cu hartie impregnata. Figura Nr. 7
Dispunerea nfurrilor pe coloan

a)Concentric

b)Biocentric

c)Alternant

b) Tipuri de nfurri pentru transformatoare:

Principalele tipuri de nfurri pentru transformatoare sunt: nfurare cilindric- folosit pe partea de joas tensiune la transformatoare de putere mic.

13

14

Se execut din conductor dreptunghiular, ndoit pe lat sau pe muchie, sub forma unei elice cu spirele lipite ntre ele. nfurarea poate fi executat ntr-un singur strat, avnd ieirile situate la cele dou capete opuse ale nfurrii(numita i nfurare cilindric simpl), sau n dou straturi, cnd ieirile sunt situate n aceeai parte a nfurrii. Figura Nr. 8
nfurarea cilindric

a)Simpla

b)In doua straturi

nfurarea elicoidal (spiralat)- folosit la transformatoare de putere mai mare n locul nfurrii cilindrice. Cnd numrul de conductoare n paralel al unei nfurri cilindrice este mai mare, uneori pn la 20, grosimea spirei este relativ mare i, pentru a se mbunti rcirea, spirele nfurrii cilindrice sunt distanate ntre ele, pentru a permite circulaia uleiului ntre ele. n acest fel, nfurarea are spirele dispuse dup o elice i se numete nfurare elicoidal. Fiecare spir este format din mai multe conductoare n paralel, izolate ntre ele i ndoite pe lat. Folosindu-se de mai multe conductoare n paralel, att la nfurrile cilindrice ct mai ales la acela elicoidale, se schimb din loc n loc ordinea de aezare a conductoarelor n paralel, prin aa numitele transpoziii, dispuse uniform pe axa longitudinal a nfurrii. nfurarea cilindric n straturi (stratificat)- folosit pe partea de nalt tensiune la transformatoarele pn la 1600kVA. Ele se execut din conductor rotund, depnat n mai multe straturi, direct pe un cilindru izolat sau pe pene distanoare.

14

15

nfurarea n bobine- n mai multe straturi(nfurri secionate), folosit n locul celei stratificate, cnd grosimea nfurrii mpiedic rcirea. Ea este format din mai multe bobine, separate ntre ele prin distanoare, depnate de regula fr ntreruperea conductorului. nfurarea n galei- format din mai muli galei dubli sau jumelai , din conductor dreptunghiular ndoit pe lat, legai ntre ei. Galetul jumelat este format din doi galei simpli, nseriai la interior fr ntreruperea conductorului, ambele ieiri ale galetului gsindu-se la exterior. nfurarea continua- folosit n locul nfurrii n galei pentru a se evita prea multe legturi ntre galei. Ea este format dintr-un numr par de galei din conductor dreptunghiular ndoit pe lat i depnat fr ntreruperea conductorului, astfel ambele ieiri din nfurri sunt la exterior.

Figura Nr. 9
Sectiunea prin infasurarea continua

II.

Transformatoarele tifazate

Pentru transformatoarele utilizate in retele trifazate de curent alternativ, sunt mai obisnuite doar doua variante constructive. Astfel, se pot folosi trei
15

16

transformatoare monofazate separate (Fig. Nr. 10(a) ), ale caror infasurari primare sa fie conectate in stea sau triunghi si si ale caror infasurari secundaresa fie de asemenea legate in stea sau triunghi. Figura Nr. 10(a)
Grup Transformatoric.

Se pot, pe de alta parte folosi si constructii trifazate compacte (Figura Nr. 10(b) si 10(c) ), avind acelas miez magnetic pentru toate fazele.

Figura Nr. 10(b):

Miez trifazat cu Flux fortat.

Figura Nr. 10(c):

Miez trifazat cu coloane si manta

Posibilitatea utilizarii, pentru toate transformatoarele trifazate, a miezurilor cu trei coloane si doua juguri se pot lamurii cu ajutorul Figurii Nr. 11(a) . Daca trei transformatoare monofazate se plaseaza unul fata de altul, asa cum este indicat in figura,atunci coloanele 1, 2 si 3, se pot reuni intr-o singura coloana. Insa in sistemil trifazat simetric, suma fluxurilor magnetice utile a celor trei faze este nula, A +B +C =0 ;de aceea in coloana comuna fluxul

16

17

magnetic va fi in totdeauna nul si necesitatea unei asemenea coloane nu mai are, in general, justificare. In felul acesta se ajunge la constructia compacta trifazata din Figura Nr. 11(b), cu trei coloane si sase juguri, axele coloanelor fiind plasate in plane de 120 de grade. Daca acum desfiintam jugurilemiezului magnetic al fazei B, atunci, obtinem oconstructie si mai simpla si mai economica cu cele trei coloane in aceles plan. Acest tip constructiv, are o mare raspandire practica, insa conduce la o nesimetrie magnetica, ce poate avea uneori, unele Figura Nr. 11(b) consecinte negative in exploatarea transfornatorului. Transformatorul trifazat are aproximativ aceleasi elemente constructive ca si transformarorul monofazat, singurele diferente fiind in numarul de bobine ce alcatuiesc primarul si secundarul, si numarul de coloane ale miezului magnetic, precum si forma acestuia, si intreg gabaritul transformatorului. Ecuatiile diferentiale sau in complex ale transformatorului monofazat ca si diagrama de fazori, schema echivalenta si caracreristicile sale se pot utiliza evident si pt studiul functionarii fiecarei faze a unui grup trifazat de transformatoare, format din trei transformatoare monofazate separate, indicat in Figura Nr. 11(a). Transformatoatele cu miez magneric compact, prezinta insa unele particularitati construcrive funcrionale, care trebuie luate in consuderatie atunci cand este vorba de aplicarea teoriei transformatorului munofazat la stadiul unei faze a transformatorului trifazat. Trebuie, deci, demonstrata valabilitatea teoriei transformarorului monofazat in cazul transformatorului trifazat. Pentru o faza oarecare, a transformatorului trifazat cu miez magnetic simetric compact, de exemplu, faza A-a din Figura Nr. 11(b), cu sensurile pozitive alese pentru cei sase curenti, se poate scria in felul urmator:
u A = R A i A + L AA di di di di di A di LBA B LCA C + LaA a LbA b LcA c , dt dt dt dt dt dt di di di di di di u a = Ra ia + Laa a Lba b Lca c + L Aa A LBa B LCa C , dt dt dt dt dt dt

in care:

RA

este rezisrenta infasurarii primare a fazei considerate

Ra

minus rezistenta infasurarii secundare, Lmn inductivitatea

mutuala intre infasurarile m si n, u a reprezinta evident, tensiunea la

17

18

bornele infasurarii secundare a aceleeasi faze, iar i m reprezinta curentul in infasurarea m. Cu suficienta precizie, daca se neglijeaza nesimetria magnetica a fazelor, se poate scrie:
LBA = LCA ; LbA = LcA ; Lba = Lca ; LBa = LCa .

Sa presupunem ca sistemele de curenti indeplinesc conditiile:

i A +i B + iC = 0

i a + ib + i c = 0

si

care apar in cazul in care lipsesc colductoarele de nul atat in primar cit si in secundar. In aceste ipoteze, cele doua ecuatii de mai sus se simplifica:
u A = R A i A + ( L AA + LBA ) di A di + ( LaA + LbA ) A ; dt dt di di u A = Ra ia + ( Laa + Lba ) a + ( L Aa + LBa ) A . dt dt

In aceasta forma , fazele de functionare ale unei faze a transformatorului, cu miez magnetic compact, sunt identice cu ecuatiile uui transformator monofazat, cu sungura deosebire ca in locul inductivitatilor proprii L11 si L22 , intervin inductivitatile: AA = L AA + LBA ; aa = Laa + Lba , iar in locul inductivitatii mutuale L12 intervine inductivitatea: aA = LaA + LbA = L Aa + LBa . Dupa cum se remarca , in ecuatiile de functionare ale unei faze, in conditile de simetrie magnetica si electrica precizate mai sus, nu intervin curentii celorlalte faze, in schinb interactiunea cu celelalte faze se face resimtita prin modificarea inductivitatilor proprii si mutuale ale celor doua infasurari, primara si secundara ale fazei considerate. Aceste inductivitati derivate poarta numele de inductivitati ciclice. Inductivitatea ciclica AA nu are sensul unei inductivitati proprii comform definitiei clasice care spune ca Inductivitatea Proprie este catul dintre fluxul total propriu si curentul care produce acest flux. Inductivitatea ciclica se refera de fapt la fluxul total produs de toate cale trei infasurari primare de faza printr-una din infasurarile primare. Ea inglobeaza de fapt, actiunea simultana asupra infasurarii primare considerate, a tuturor curentilor infasurarilor secundare de faza. Avantajul introducerii inductivitatilor ciclice in studiul transformatoarelor trifazate (ca si al masinilor de curent alternativ trifazate)

18

19

consta deci posibilitatea reducerii studiului numai la una din faze, in conditii de simetrie magnrtica si electrica. Pentru a urmarii mai departe sensul acestor inductivitati ciclice, sa consuderam ca reluctanta unei portiuni a miezului magnetic din Figura Nr. 11(b) care revine unei faze (o coloana plus doua jiguri), este , si ca numarul de spire ale unei infasurari primare este , iar ale unei infasurari secundare este . Nenlijand orice dispersii ale cimpului magnetic, deci presupunand pentru mai multa simplotate ca toate liniile unitare ale cimpului magnetic sint concentrice, si concentrate in miezul magnetic, de poate deduce imediat ca:
L AA =

LBA

12 2 12 = 3 3 2 1 2 1 2 1 = 1 = 1 = L AA . 2 3 3 2 2
3

In expresia inductivitatii L AA intervine reactanta 2 , fiindca fluxul doua coloane ale celorlalte doua faze ale caror reactante fiind in paralel, echivaleaza cu
LBA

AA dupa ce strabate reluctanta a fazei considerate, se ramifica prin cele

. 2 1 = L AA 2

Inductivitatea mutuala, ,

fiindca din fluxul unei faze, numai jumatate se inlantuie cu spirele altei faze (Figura 8 (b)). In consecinta, inductivitatea ciclica proprie va fi: AA = L AA + LBA =
2 3 L AA = 1 . 2
3 2

Remarcam ca inductivitatea ciclica este de

ori mai mare decit

inductivitatea proprie a unei infasurari primare. Mai mult, aceasta inductivitate ciclica este egala cu inductivitatea proprie a unei infasurari monofazate cu acelas numar de spire 1 si cu un miez magnetic de reluctanta . Deci,un transformator monofazat cu aceleasi numere de spire 1 si 2 penteu infasurarea primara , respectiv infasurarea secundara si cu o reluctanta a miezului magnetic egala cu reluctanta portiunii din miezul trifazat compact, care revine unei faze (o coloanea plus doua juguri), are exact aceeasi comportare ca si o faza oarecare, a transformatorului trifazat. In concluzie, teoria transformstorului monofazat se aplica cu succes si in cazul transformatorului trifazat, in anumite cunditii. Transformatorul
19

20

trifazaat, se comporta inaceste conditii (in care lipsesc atit din primar cat si din secundar, conductoarele de nul si conditii de simetrie magnetica si electrica) ca si cum fiecare faza ar functiona indpendent, ca si cum fiecare infasurare primara de faza ar interactiona numai cu infasurarea secundara de faza de pe aceeasi coloana. Transformatoarele trifazate insa, prezinta unele particularitati in ceea ce priveste conexiunile intre infasurari. Conform STAS, bornele infasurarilortransformatorului se noteaza astfel cum esteindicat in Figura Nr. 12(a) pentru transformatorul monofazat, si in Figura Nr. 12(b) pentru transformatorul trifazat.
Notarea Bornelor Transformatoarelor

Figura Nr. 12(a)

Figura Nr. 12(b)

Inceputul si sfirsitul infasurarii de inalta tensiune se noteaza cu literele: A si respectiv X. Pentru infasurarea de joasa tensiune se utilizeaza litere mici: a- pentru inceput, si x- pentru sfirsit. Reteaua trifazata, de inalta tensiune se leaga intotdeauna la bornele: A, B, C , iar reteaua trifazata de joasa tensiune se conecteaza la bornele:a, b, c. Borna neutra se noteaza cu litera mare N , pentru infasurarile de inalta tensiune, respectiv cu litera mica n pentru infasurarile de joasa tensuine. Cunoscind notatiile bornelor infasurarilor, putem conecta in mod corect infasurarile transformatorului trifazat, in stea sau triunghi. Acest lucru este deosebit de important pentru functionarea in paralel a mai multor transformatoare. Conectarea in stea de exemplu, a infasurarilor de inalta tensiune , este aratata in Figura Nr. 13(a). Amintim ca in acest caz tensiunea intre faze este de 3 ori mai mare decit tensiunea pe faza, iar curentii de linie sunt egali cu cei din infasurarile de faza. In Figura Nr. 13(b) este redata oconexiune in triunghi a infasurerilor. De data aceasta tensiunea intre faze este egala cu tensiunea pe faza, iar curentul pe linie este de 3 ori mai mare decat curentul din
20

Figura Nr. 13(a)

Conexiune Stea

21

infasurarea de faza. Conexiunea infasurarilor in stea se noteaza cu Yy si se numeste Stea-Stea. Conexiunile infasurasrilor in stea si triunghi se noteaza cu Yd si se numesc Stea-Triunghi Daca de la infasurarile legae in stea se scoate pe calacul transformatorului si punctul neutru, atunci aceasta conexiune se noteaza cu Y 0 si se numeste conexiune Stea-Nul. Conexiunile transformatorului se deosebesc Figura Nr. 13(b) unele de altele nu numai prin felul legaturilor dintre Conexiunea Triunghi infasurarile de faza, dar si prin defazajul introdus intre tensiunea primara si cea secundara, contate intre bornele omoloage. Pentru a lamuri acest lucru sa revenim la transformatorul monofazat Figura Nr.14 ale carui infasurari au acelas sens de infasurare (de exemplu, in sensul acelor de ceasornic, daca privim Relatiile de Faza din capatul superior al infasurarii spre intre tensiunile capatul inferior), atunci tensiunile la transformatorului bornele lor U AX respectiv U ax se monofazat la acelas prezinta practic prin fazori suprapusi sens de infasurare (daca neglijam micile caderi de tensiune, datorita fluxului de dispersie si rezistentelor infasurarilor). Un asemenea transformator face parte din grupa notata cu Figura Nr. 14 cifra 12.Aceasta cifra nu indica altceva decat faptul ca intre cale doua tensiuni U AX si U ax exista practic acelas unghide defazaj ca si intre acele ceasornicului, cind areta ora 12. Daca acelas transformator va avea, de exemplu, infasurarea de joasa rensiune cu sens invers de infasurare, sau va avea bornele notate invers fata de situatia precadenta ( Figura Nr. 15 ) atunci intre fazorii celor doua tensiuni omoloage U AX si U ax exista un defazaj de 180 O . Un asemenea transformator va apartine grupei caracteristice prin cifra 6. Aceasta cifra arata ca defazajul dintre tensiunile omoloage, este acelas ca defazajul in cazul acelor ceasornicului cind indica ora 6.

21

22

Daca transformatoarele monofazate nu pot prezanta decit doua variante (6 sau 12) in privinta defazajolor introduse intre Figura Nr. 15 tensiunile omolage, in cazul transformatoareRelatiile de faza la sens diferit lor trifazate lucrurile se complica. de infasurare sau borne inversate Sa analizam mai intai cazul transformatorului trifazat cu conexiunea Yy (Figura Nr. 16) in care ambele infasurari sunt conectate in stea. Presupunind ca cele doua infasurari au acelas sens de infasurare, si bazandu-ne pe proprietatea demonstrata in paragraful anterior, ca fiecare faza lucreaza independent de celelalte faze, intocmai ca un transFigura Nr. 16 formator monofazat, putem stabili diaConexiunea Yy--12 gramele de tensiuni primare si secundare (Figura Nr. 13). Fie OABC , steaua tensiunilor primare de faza cu sens de succesiune a fazalor identic cu sensul invartirii acelor ceasornicului. Tensiunea U ax a fazei secundare ax este in faza cu tensiunea U AX a fazei primare cu care interactioneaza ca si cum ar forma un transformator monofazat independent de celelalte faze. In mod analog, fazorul U by este in faza cu fazorul primar analog U
BY

si

fazorul U cz , in faza cu fazorul U CZ . In acest fel rezulta steaua oabc a tensiunilor secundre de faza. Urmarind defazajul intre doua tensiuni intre fazele omoloage U AB si Uab , remarcam ca el este nul. Ne convingem de acest lucru, deplasand prin translatie steaua tensiunilor pana cand punctul a coincide cu punctul A . Prin urmare, transformatorul Yy considerat, apartine grupei 12 .Un asemenea transformator se noFigura Nr. 17 teaza cu Yy-12 . Conexiunea Yy-6 Daca la transformatorul Yy-12 se schimba intre ele inceputurile si sfarsiturile de faza de joasa tensiune, atunci se obtine un transformator Yy-6 (Figura Nr. 17). Sa studiem din acelas punct de vedere si conexiunea Yd din Figura Nr. 18(a). Sa reprezentam steaua OABC a tensiunilor
22

23

primare de faza si sa deducem pozitia fazorilor tensiunilor secundare de faza. Vom raiona la fel ca mai sus: pe fiecare coloana, infasurarile primara si secundara, functioneaz la fel ca la un transfornator monofazat. Prin urmare, daca infasurarile au acelas sens de bobonare, tensiunea U ax este in faza cu Figura Nr. 18(a) tensiunea U AX . Dar U ax = Uac si deci Conexiunea U trnsiunea ac este in faza cu U AX . Stea-Triunghi Yd-11 U In mod analog, ba este in faza cu U BY si U cb este in faza cu U CZ . Pentru a stabilii acum defazajul dintre doua tensiuni intre faze omoloage, de exemplu U ab si U AB , sa facem o miscare de translatie a triunghiului abc pana cand varful a coincide cu punctul A (Figura Nr. 18(a) ). Se remarca imediat ca unghiul dintre U AB si U ab contat in sensul succesiunii fazelor este de 330 O , exact egal cu unghiul acelor Figura Nr. 18(b) cand indica ora 11:00. Prin urmare, transConexiunea formatorul studiat este Yd -11 . Stea-Triunghi Yd-5 Daca la transfornatorul considerat mai sus schimbam intre ele inceputurile si sfarsiturile infasurarilor de faza de joasa tensiune, se realizeaza un transformaor Yd-5 (Figura Nr. 18(b). In Figura Nr. 19 s-a prezentat schema legaturilor si diagrama fazoriala a tensiunilor pentru conexiunea Dy-11. Retinem deci, ca cifra indicata dupa simboluFigura Nr. 19 rile conexiunilor , precizeaza defazajul inConexiunea Dy-11 trodus de transformator pentru tensiunile intrefazele omoloage primare respectiv secundare. Aceasta cifra reda si ora pe ceasornic pentru care unghiul cotat inre minutar si orar, in sensul lor de rotatie, este egal cu unghiul de defazaj dintre tensiuni, intre fazele omoloage. Desigur ca prin schemele studiate mai sus, nu am epuizat toate conexiunile posibile, ale transformatorului trifazat. Astfel se pot imagina conexiunile Yy-2, Yy-4, etc. Sau Yd-1, Yd-3, etc. Obtinute prin permutariale bornelor. In practica . cele mai utilizate conexiuni sunt insa Yy-12 si Yd-11. Spre deosebire de transformatorul monofazat, pentru care raporul de transformare al tensiunilor este egal cu raportul numerelor respective de spire,
23

24

la transformatoarele trifazate, situatia este oarecum deosebita. Raportul de transformare (raportul tensiunilor omoloage intre faze) la mersul in gol depinde nu numai de numarul de spire 1 si 2 ale infasurarilor de faza, dar si de tipul conexiunilor transformatorului. Astfel pentru conexiunea Yy, rezulta imediat din diagrama fazoriala, din Figura Nr. 17 :
U AB = U ab
U AB = U ab

3 U 0 A 3 U 0a

1 ; 2

pentru conexiunea Yd , acestea rezulta din Figura Nr. 18:

3 U 0B = 3 1 U 0b 2

iar pentru conexiunea Dy, Figura Nr. 19:

U AB U AB 1 1 = = U ab 3 U 0a 3 2

III.

Regimurile de functionare ale transformatoarelor trifazate

Transformatoarele trifazate, ca si cele monofazate, pot functiona in trei regimuri:

24

25

a) Primul regim este regimul de fumctionare in sarcina, care este cel mai folosit, si reprezinnta scopul initial al transformatorului, acela de a schimba tensiunea sau curentul modificandu-le valoarea, eliberand la bornele infasurarii secundare, o tensiune sau un curent mai mare sau mai muc, depinde de tipul constructiv al transformatorului, si de domeniul si aplicatia folosita. b)Al doilea regim este cel de functionare in Gol, in care , infasurarea primara este alimentata, dar bornele infasurarii secundare sunt lasate libere, nefiind conectate la retea. Transformatorul se consider c funcioneaz n gol cnd o nfurare este conectat la reea, iar cealalt este deschis ( Z = , I 2 = 0 ). n acest caz, ecuaiile devin:
U 1 = R1 I 10 + jX1 I 10 E1 U 20 = E1 P 1 =P 10 = P w10 + PFe P Fe '

Figura Nr. 24
Functionarea in gol

deoarece curentul la funcionarea in gol I 10 este la transformatoarele normale sub 3% din curentul nominal, iar la transformatoarele cu puteri sub 10 kVA, I 10 crete peste 3% , pe msur ce scade puterea. La transformatoarele normale, la funcionarea n gol cnd I 10 <0,03 I in , 2 Pw10 = R1 I 10 0,0009 Pw1 i se poate neglija. 1. Din valorile citite la voltmetrul V1 i V2 se determin raportul
1 1 de transformare: kT = U = w = k i 2 2 2. Din valoarea citit la ampermetrul A, cnd U 10 = U ln , se determin curentul n gol, n procente din cel nominal

I 10 i0 [ %] = I 100 ln

3. Factorul de putere n gol, necesar determinrii componentelor activ i

reactiv ale curentului I 0 ' este:

cos 0 =

P10 U 10 I 10

Curentul de funcionare n gol i0 , n procente, pierderile n fier PFe i factorul de putere cos i pstreaz valorile, indiferent dac este alimentat nfurarea de nalt sau joas tensiune. La ncercare, se alege ca primar acea nfurare pentru care sursa de alimentare i aparatele de msur
0

25

26

din dotarea laboratorului sunt cele mai adecvate pentru valorile mrimilor de msurat.

IV. Normativ de protectie a muncii

1. Specifice Transformatoarelor
--Incercarea transformatoarelor(in special probele la care se utilizeasa sau apar tensiuni ridicate) se face pe platforme special amenajate si de catre personal calificat si specializat pt probe. --Locurile amenajate pentru efectuarea probelor trebuie sa fie ingradite si marcate vizibil cu indicatoare.

26

27

--Este interzisa patrunderea personalului nespecializat si neautorizat pt efectuarea probelor, in interiorul platformelor de incercare, pe toatas durata incercrilor sub tensiune. Asamblarea masinilor electrice, se face prin metode curente, de asamblare (insurubari, presari, nituiri), precum si prin operatii specifice (Bandajarea bobinelor). In afara de regulile generale de protectie a muncii, privitoare de protectie a muncii privitoare de la operatiile curente de asamblare, se vor respecta urmatoarele: La impachearea si asamblarea transformatoarelor, sculele si dispozitivele folosite, trebuie sa corespunda din punct de vedere tehnic, operatiunilor tehnologice la care sunt folosite. Lucratorii care in timpul lucrului folosesc unele de mana producatoare de scantei, aschii metelica ,etc. Vor purta ochelari de protectie. Toate uneltele de mana trebuie verificate cu atentie la inceputul schimbului si periodic, in functie de frecventa de utilizare a acestora. La lucrul pe banda, innainte de pornirea benzilor de montaj, se va verifica starea tehnica a mecanismelor de actionare. Locrul pe banda se va efectua in pozitia sezand pe scaune adecvate, fara improvizatii. La montarea pieselor din materiale care prezinta muchii, ascutite sau bravuri, se vor folosii degetare sau manusi de protectie. Este interzisa folosirea derivatiilor provizorii de la tabloul de distributie, de la bornele de alimentare sau de la orice punct al instalatiilor electrice. Standurile si punctele de control de la capul liniilor de montaj vor fi alimentate comform cu prefederile specifice.

2. Reguli de protectie a muncii la standurile de proba:

Toare intreprinderile si unitatile detinatoare de standuri de proba, si puncte de control de orice fel, trebuie sa elaboreze pentru acestea instructiuni proprii care sa asigure protectia impotriva accidentarilor personalului de deservire, cel ajutator, si a persoanelor care viviteaza aceste standuri. Aceste instructiuni vor fi afisate la locurile de munca respective, si la intrarile in incinta standurilor. Standurile de proba se asambleaza deregula la sfarsitul liniilor tehnologice, iar punctele de control inrermediare, in functie de locul stabilit prin flixul

27

28

tehnologic, vor evita pe cat posibil intoarcerea in circulatie a produsului de incercat. Standurile si punctale de control, se prevad cu instalatii de protectie prin legarea la pamant si la nul a tuturor partilor metalice, pentru evitarea electrocutarilor prin tensiuni accidentale de atingere. Toate partile in miscare care ar putea produce accidente, se prevad cu aparatori. Este interzis accesul persoanelor straine in standul de proba sau la punctele de controlin timpul incercarilor Personalul de deservire a standului si pinctelor de control, va purta echipamentul de lucru si de protectie prevazut. Este interzis a se perasi locul de munca, si a se lasa in functionare fara supreveghere standul de proba sau punctul de control. Dupa terminarea lucrului se va intrerupe curentul de alimentare al standului de proba , de la tabloul de distributie. Inceperea probelor, se va face numai dupa ce conducatorul standurilor, sau punctelor de control, va verifica daca toate utilajele ce urmeaza a fi iincercate, sunt corect instalate. Standurile de proba care utilizeaza tensiuni de peste 1 kV trebuie sa fie prevazute cu covoare din materiale alectroizolante, cu latimea de un metru, in jurul imprejmuirilor. Usile trebuie prevazute cu blocaje electrica , ca in timpul functionarii sa nu poata fi deschise. Parghile, manetele, si butoanele, din tablourile si pupitrele de comanda, trebuie sa contina inscriptii care sa indice destinatia si felul comenzilor. Toate standurile si punctele de control, trebuie sa aiba pardoselile si platformele acoperite cu covoare electroizolante, si sa fie dotate cu scule si unelte cu manere izolate.

Bibliografie
1) Masini, Aparate si Automatizari, Manual pt clasele a XI-a si a XII-a, pt licee industriale, editia Didactica si Pedagogica R.A. Bucuresti, 1994. 2) Elemente de Comanda si Control Clasele a XI-a si a XII-a.

28

29

3) Utilajul si tehnologia instalatiilor electrice industriale, manual pentru liceele industriale, cu profil electrotehnic, pt clasele a XI-a si a XII-a, si scoli profesionale, Editura didactica si pedagogica Bucuresti anul 1979. 4) Masurari Electrice si Electronice , sinteze pentru examenul national de bacalaureat, pentru liceu tehnologic, Editura economica Preuniversitaria 2000. 5) Normativ de Protectie a Muncii, pentru industria de utilaj greu, constructii de masini si electrotehnica, Editat de Oficiul de Informare Documentara ICIE, Bucuresti 1987.

29