Sunteți pe pagina 1din 4

Constructia si principiul de functionare ale releului Releele reprezinta categoria cea mai importanta de aparate din cuprinsul unei

instalatii de protectie si comanda automata. In general, prin releu se intelege un aparat care fiind supus unei actiuni exterioare, realizeaza automat o operatie, pentru o gama data de valori ale marimii aplicate la intrare care provoca actionare acestuia. In functionarea oricarui releu este caracteristica variatia brusca(in salt) a marimii de iesire cand marimea de intrare, de regula, atinge sau depaseste o valoare prescrisa, numita valoare de actionare (excitare).La scaderea marimii de intrare sub o anumita valoare, numita valoare de revenire are loc saltul invers al marimii de iesire. Rleele elecromecanice (cu contacte ) se pot clasifica in mai multe categorii. Dupa principiul de constructie si functionare a elementului sensibil al releului se deosebesc: -relee electromagnetice (nepolarizate sau polarizate) -relee electrodinamice (fara fier sau cu fier) -relee magnetoelectrice -relee magnetice (cu circuite magnetice saturabile sau cu amplificatoare magnetice) -relee electronice (cu tuburi cu vid sau cu gaz si element de executie electromecanic) Dupa natura marimilor aplicate la intrare se deosebesc: -relee de curent (pt curent continu sau alternativ) -relee de tensiune (pt tensiune continua sau alternativa) -relee de putere (activa, reactiva, aparenta) -relee de impedanta (de rezistenta, reactanta, impedanta) -relee de frecventa (sau de alunecare) -relee de defaza (de succesiune a fazelor ) Dupa felul variatie marimii de actionare, adica a marimii de la intrarea releului, se deosebesc: -relee maximale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare depaseste o anumita valoare maxima, dinainte stabilita! -relee minimale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare scade sub o anumita valoare minima, dinainte satabilita! -relee directionale, a caror actionare se produce numai la sc"imbarea sensului marimii de intrare (de exemplu, sc"imbare sensului unei puteri electrice, in cazul releelor directionale! -relee diferentiale, a caror actionare se produce atunci cand diferenta valorilor sunt doua marimi aplicate la intrare devine, in valoare absoluta, mai mare decat o valoare dinainte stabilita. Electromagnetul

La trecerea curentului electric printr-un conductor, va lua na#tere un c$mp magnetic %n urul acestuia. &n cazul %n care conductorul este construit sub forma unei bobine, c$mpul magnetic produs se va orienta %n lungimea bobinei. 'u c$t intensitatea curentului este mai mare, cu at$t puterea c$mpului magnetic este mai mare, to(i ceilal(i factori r)m$n$nd nesc"imba(i. *obinele reac(ioneaz) la varia(ia curentului prin ele datorit) energiei stocate sub forma acestui c$mp magnetic. La construirea unui transformator din dou) bobine %nf)#urate %n urul unui miez magnetic comun, utiliz)m de fapt acest c$mp magnetic pentru a transfera energie electric) de la o %nf)#urare la alta. +otu#i, exist) #i alte metode mai simple #i mai directe de utilizare a c$mpurilor electromagnetice. '$mpul magnetic produs de o bobin) poate fi folosit pentru exercitarea unei for(e mecanice asupra oric)rui obiect magnetic. &n acela#i fel folosim #i magne(i permanen(i pentru atragerea obiectelor magnetice. Diferen(a const) %n faptul c) acest electromagnet (format din bobin)) poate fi pornit #i oprit prin %nc"iderea #i desc"iderea circuitului bobinei. Deplasarea armturii sub influena electromagnetului Dac) plas)m un obiect magnetic (un obiect metalic, de exemplu) %n apropierea unei astfel de bobine, acest obiect se va deplasa atunci c$nd prin bobin) trece un curent electric. ,biectul magnetic deplasabil poart) numele de arm)tur), iar ma oritatea lor pot fi deplasate fie prin intermediul curentului continuu, fie cu a utorul curentului alternativ. -olaritatea c$mpului magnetic este irelevant) din punct de vedere al atrac(iei arm)turii. .ceste dispozitive pot fi folosite pentru desc"iderea pe cale electric) a %ncuietorilor, desc"iderea sau %nc"iderea valvelor, deplasarea bra(elor mecanice, etc. +otu#i, %n situa(ia %n care aceste dispozitive sunt utilizate pentru ac(ionarea unui comutator, ele sunt cunoscute sub denumirea de relee electromecanice. Utilizarea releelor electromecanice

Releele sunt foarte practice pentru controlul unei cantit)(i mari de curent sau tensiune prin intermediul unui semnal electric de putere mic). *obina releului ce

produce c$mpul magnetic poate s) consume o putere mai mic) de / 0att, de exemplu, pe c$nd contactele ac(ionate de acest c$mp magnetic pot sus(ine o putere de sute de ori mai mare. 1unc(ional, un releu electromecanic se comport) precum un amplificator cu dou) st)ri: pornit #i oprit. La fel ca %n cazul tranzistorilor, abilitatea releelor de a controla un semnal electric prin intermediul unui alt semnal electric este utilizat pentru realizarea func(iilor logice. -entru moment %ns), vom explora abilitatea de 2amplificare3 a releelor. &n figura de mai sus, bobina releului este energizat) prin intermediul unei surse de tensiune de /4 5 (c.c.). &n sc"imb, comutatorul monopolar cu o singur) direc(ie este conectat %ntr-un circuit electric alimentat de la o surs) de tensiune de 678 5 (c.a.). &n acest caz, curentul necesar energiz)rii bobinei este de sute de ori mai mic dec$t curentul nominal al contactului comutatorului. 9n singur dispozitiv bobin):arm)tur) poate fi folosit pentru ac(ionarea mai multor seturi de contacte. .ceste contacte pot fi normal-desc"ise, normal-%nc"ise, sau %ntr-o combina(ie a celor dou). .semeni comutatoarelor, pozi(ia 2normal3 a releelor reprezint) acea stare a contactelor atunci c$nd bobina nu este energizat), sau mai bine spus, atunci c$nd releul este %nc) 2%n cutie3. -e l$ng) abilitatea de control a unui curent mare prin intermediul unui curent mic, releele ofer) #i o izola(ie electric) %ntre circuitul bobinei #i circuitul contactelor. .cest lucru %nseamn) c) cele dou) elemente sunt izolate din punct de vedere electric una de cealalt). 9nul din circuite poate fi de c.c, iar cel)lalt de c.a., precum %n exemplul anterior, sau c"iar #i la tensiuni diferite. ;tructura releului de protec(ie: &n figura /.4, a, b #i c sunt reprezentate: sc"ema bloc, sc"ema desf)surat) #i simbolul general pentru releul de protec(ie.

<; - <lement ;ensibil (de intrare)! <' - <lement de 'ompara(ie sau prelucrare logic) a informa(iei #i de Decizie! << - <lement de <xecu(ie.