Constructia si functionarea releelor de protectie

electromecanice

Definirea si clasificarea releelor de protectie

electromecanice (cu contacte)

1.Generalitati
 Releele reprezinta categoria cea mai importanta de aparate din cuprinsul unei instalatii de protectie
si comanda automata.
In general, prin releu se intelege un aparat care fiind supus unei actiuni exterioare, realizeaza automat o
operatie, pentru o gama data de valori ale marimii aplicate la intrare care provoca actionare acestuia.
In functionarea oricarui releu este caracteristica variatia brusca(in salt) a marimii de iesire cand marimea de
intrare, de regula, atinge sau depaseste o valoare prescrisa, numita valoare de actionare (excitare).La
scaderea marimii de intrare sub o anumita valoare, numita valoare de revenire are loc saltul invers al
marimii de iesire.
Raportul intre valoarea de revenire si cea de actionare se numeste factor de revenire Krev.
 Marimile care caracterizeaza un anumit releu sunt urmatoarele:
-natura marimii de intrare (sau actionare )
-puterea ce trebuie absorbita la intrarea pentru ca releul sa actioneze (cu valori cuprinse intresub 1W si
circa 40W);
-curentul (puterea) rezultat in circuitul de iesire, in conditile unei tensiuni admisibile date si in functie
de natura sarcinii (de exemplu, se spune ca un contact rupe 2A la 110V si sarcina rezistiva, sau 0,5A la
220V si sarcina inductive)
-numarul si pozitia contactelor releului : Un releu poate avea un numar de contacte normal deschise si
(sau) un numar de contacte normal inchise. Prin pozitia normala a unui contact se itelege pozitia acestuia
cand releul este neexcitat (sau pozitia in stare de magazie a releului );
-domeniul de actionare sau gama de reglaj pentru marimea de intrare ;
-timpul propriu de actionare, care masoara timpul scurs intre momentul aplicarii marimii de actionare,
pana la inchiderea contactelor (de la valoari de circa 10-50ms, la relee instantanee, la valorii de 0,1….10s si
mai mult, in cazul releelor cu actionare temporizata prin constructia lor).

2.Clasificare
Rleele elecromecanice (cu contacte ) se pot clasifica in mai multe categorii.
 Dupa principiul de constructie si functionare a elementului sensibil al releului se deosebesc:
-relee electromagnetice (nepolarizate sau polarizate)
-relee electrodinamice (fara fier sau cu fier)
-relee magnetoelectrice
-relee magnetice (cu circuite magnetice saturabile sau cu amplificatoare magnetice)
-relee electronice (cu tuburi cu vid sau cu gaz si element de executie electromecanic)

 Dupa natura marimilor aplicate la intrare se deosebesc:

-relee de curent (pt curent continu sau alternativ)
-relee de tensiune (pt tensiune continua sau alternativa)
-relee de putere (activa, reactiva, aparenta)
-relee de impedanta (de rezistenta, reactanta, impedanta)
-relee de frecventa (sau de alunecare)
-relee de defazaj (de succesiune a fazelor )

1
  Dupa felul variatie marimii de actionare, adica a marimii de la intrarea releului, se deosebesc:
-relee maximale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare depaseste o anumita valoare
maxima, dinainte stabilita;
-relee minimale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare scade sub o anumita valoare
minima, dinainte satabilita;
-relee directionale, a caror actionare se produce numai la schimbarea sensului marimii de intrare (de
exemplu, schimbare sensului unei puteri electrice, in cazul releelor directionale;
-relee diferentiale, a caror actionare se produce atunci cand diferenta valorilor sunt doua marimi aplicate la
intrare devine, in valoare absoluta, mai mare decat o valoare dinainte stabilita.

 
Definirea releelor de protecţie. Funcţii. Cerinţe.

Un sistem de protecţie prin relee este alcătuit din totalitatea dispozitivelor şi aparatelor destinate să
asigure, în mod automat, deconectarea unei instalaţii la apariţia unui defect sau regim anormal de
funcţionare periculos pentru instalaţie, sau cel puţin să semnaleze aceasta.

2
Dezvoltarea tehnicii de protecţie prin relee şi etapele parcurse

3
Prin separarea automată a unei instalaţii defecte se urmăresc trei obiective:

- să împiedice dezvoltarea defectului şi extinderea acestuia asupra altor instalaţii;

- să preîntâmpine distrugerea izolaţiei şi aparatelor ca urmare a şocului electrodinamic şi
electrotermic, întrerupând rapid toate posibilităţile de alimentare a locului de defectare;
- să contribuie la restabilirea funcţionării normale pentru continuitatea alimentarii
consumatorilor de energie electrică.

Releul electric de protecţie este, deci, un aparat electric care execută închiderea, deschiderea sau
comutarea unuia sau mai multor contacte la variaţii ale unor marimi electrice aplicate la intrarea acestuia.
În cazul releelor fără elemente mobile , respectiv fără contacte, are loc o basculare a valorii de ieşire la
producerea unei variaţii în salt la intrare.
Releul transmite comanda de declanşare la mecanismul (dispozitivul) de declanşare al întreruptorului.
In figura 1.1 este reprezentată sintetic dezvoltarea tehnicii de protecţie prin relee şi etapele parcurse.

Structura releului de protecţie:

În figura 1.2, a, b şi c sunt reprezentate: schema bloc, schema desfăsurată şi simbolul general pentru
releul de protecţie.

Scheme ale releelor şi simbolizarea lor:

a.)schema bloc; b.)schema desfăşurată; c)simbol pentru releul de protecţie

ES - Element Sensibil (de intrare);

EC - Element de Comparaţie sau prelucrare logică a informaţiei şi de Decizie;
EE - Element de Execuţie.

4
 Caracteristica intrare – ieşire (statică) a unui releu de protecţie

Schema bloc de elemente a unui circuit de protecţie prin relee

Parametrii principali ai releelor:

1) Parametrii nominali ( Un, In, fn, Zn , etc.) - mărimi ce pot fi suportate timp îndelungat de aparat;
2) Valori de pornire (acţionare) - valori la care acţionează releul;
3) Valoarea de revenire - valoarea mărimii controlate la care elementele de execuţie ale aparatului
acţionează invers decât la acţionare;
4) Factorul de revenire :

valoarea de revenire
K rev  1 (1.1)
valoarea de pornire

La releele maximale care acţionează la depăşirea unei mărimi Krev<1; la releele minimale, care
acţionează la scăderea mărimii de acţionare sub valoarea reglată, Krev  1.

5
 Se consideră ca un releu este cu atât mai bun cu cât Krev este mai aproape de 1.
5) Timpul propriu de acţionare al releului care este timpul măsurat din momentul atingerii valorii
de acţionare până la emiterea mărimii de execuţie (la ieşire). La acest timp se adaugă inerţia
proprie a aparatului, la care se adună timpul reglat al aparatului.
6) Puterea consumată de releu - este în raport invers cu sensibilitatea releului. Această mărime
intervine la încărcarea circuitelor secundare şi la calculul şi alegerea transformatoarelor de măsură
care alimentează schema (TC,TT)
7) Puterea de rupere (capacitatea de comutare) este puterea maximă din circuitul comandat prin
contactele releului fără ca acesta să se deterioreze.
8) Poziţia normală a contactelor (normal deschise sau normal închise). Se consideră poziţie
normală a contactelor starea lor iniţială,cu aparatul nealimentat.
9) Stabilitatea termică şi electrodinamică care este capacitatea aparatului de a suporta un timp
limitat efectele curenţilor de scurtcircuit, fară consecinţe negative.
10) Eroarea releului este diferenţa dintre valoarea reală de acţionare şi valoarea reglată pentru
acţionare.

În concluzie: Se poate spune că releele electrice sunt aparate automate care, sub acţiunea unui
parametru electric aplicat la intrare, produc variaţia în salt (brusc) a mărimii de ieşire la o anumită valoare a
parametrului de intrare. Ele funcţionează pe baza codului DA/NU şi fac parte din categoria aparatelor
pentru comenzi discontinue.
În figura 1.3, caracteristica statică intrare - ieşire pentru un releu de protecţie, în general.
În cazul unei variaţii a parametrului x de la intrare între 0 şi x, acestuia îi corespunde o valoare
constantă a parametrului de ieşire y=y min, şi cel mai des ymin=0. Când x atinge valoarea xpornire, y variază în
salt de la ymin la ymax, iar timpul în care se produce această variaţie este determinat de durata procesului
tranzitoriu în circuitul comandat. La o creştere ulterioară a parametrului x de la intrare (de exemplu x=x max)
valoarea lui y rămâne neschimbată. La descreşterea parametrului x (x max→xmin), valoarea y=ymax rămâne
neschimbată dar pentru x=xrev se produce micşorarea prin salt în jos până la valoarea y=ymin.
Funcţia releului de protecţie realizează o comandă automată de tip releu cu o caracteristică
unidirecţională.
Schema bloc de elemente a unei instalaţii de protecţie prin relee este ilustrată în figura 1.4, unde s-a
considerat o protecţie maximală de curent pentru o linie electrică aeriană conectată prin întreruptorul I 1 la
barele SEE. Elementele din schemă sunt: transformatorul de curent TC, transformatorul de tensiune TT,
blocul de intrare BI care poate fi realizat cu relee cu contacte, sau printr-o interfaţă formată din traductoare
şi/sau filtre la instalaţii realizate cu P sau automate programabile. Mărimile M1 şi M2 se aplică blocului de
prelucrare logică a informaţiei BPL care este şi un bloc de decizie. Acesta stabileşte dacă există regim
anormal de funcţionare, iar în caz afirmativ eliberează un semnal de execuţie la blocul de ieşire BE. De la
aceasta pleacă comanda de declanşare la întreruptor, respectiv semnalizarea execuţiei acestei comenzi.
BTP - blocul de temporizare care asigură dacă este necesar o anumită temporizare;
BA - blocul de alimentare al schemei care asigură tensiunile operative de CC pentru funcţionarea
întregii scheme de protecţie.

Instalaţia de protecţie - are un caracter mai larg, putând fi examinată în mai multe ipoteze:
1. protecţia de tip sau funcţie elementară independentă de obiectivul protejat (de exemplu:protecţia
maximală de curent sau protecţie diferenţială sau protecţie minimală de impedanţă etc);

2. protecţia ca instalaţie de comandă automată pentru un anumit tip de defect (protecţie împotriva
scurtcircuitelor polifazate, protecţie împotriva suprasarcinilor, protecţie împotriva punerilor la
pământ);
3. protecţia ca instalaţie complexă cu funcţiuni corelate în cadrul unui ansamblu de elemente de
protejat (protecţia părţii electrice a unei centrale sau protecţia unei reţele electrice).
Scheme folosite in reprezentarea instalatiei de protectie prin relee:

Acestea pot fi:

- scheme functionale;
- scheme bloc;

6
 - scheme logice - în care apar elementele din sistem în succesiunea logică a funcţiunilor
îndeplinite.

Schemele de principiu (sau principiale) ale instalaţiilor de protecţie pot fi:

- scheme de principiu restrânse, monofilare sau trifilare;
- scheme de principiu desfăşurate;
- scheme de amplasare;
- scheme de montaj;
- scheme de execuţie.

Relee electromagnetice
Releele construite pe principiul electromagnetic sunt cele mai raspandite relee electrice cu contacte.Aceste
relee sunt utilizate in curent continuu si alternativ; functionarea lor se bazeaza pe atragerea unei armaturi
de otel de catre o bobina cu miez de fier (electromagnet).

1.RELEE ELECTROMAGNETICE DE CURENT SI TENSIUNE

Releele electromagnetice de curent si tensiune sunt relee de curent maxim, si tensiune maxima si de tensiune
minima. Din aceasta categorie fac parte releele de tip RC (relee de curent) si de tip RT (relee de tensiune ),
fabricate in tara.
 Releul maximal de curent tip RC (fig. 1.1) este un
aparat electromagnetic cu armatura mobila rotitoare,
alimentat cu curent alternativ de 50Hz. –Releul se
compune dintr-un miez de fier 1, pe care sunt atasate
bobinele 2.

In intrefierul electromagnetului se poate roti o armatura de otel 3 (paleta mobila),

solidara cu axul releului .Pe acelasi ax este fixat un capat al resortuli 4.celalalt
capat al resortului 4 este solidar cu levierul indicatorului de regalaj 7, care se
poate deplasa intre limitele fixate pe scara de reglaj 8.O piesa izolata poarta
“calaretul” metallic 5 care asigura ichiderea contacelor fixe 6 se leaga la cele
doua borne ineterioare ale rleului.
Cand bobinele electromagnetuli sunt parcurse de curent, armatura 3 tinde sa se
roteasca in intrefier spre polii miezului 1. sub actiunea proportionala cu patratul fluxului
magnetic F, ocupand pozitia cea mai favorabila unui flux maxim.
Cuplul activ care produce deplasarea armaturii se poate exprima prin relatia;
Ma=KtF2=K2I2r
Ir fiind curentul prin bobina releului, iar K1 si K2 constante care depind de caractersticile constructive ale
releului .

7
 Deplasarii armaturii 3 in sensul direct indicat de sageata in fig. 1.1 (sensul actionarii contactelor mobile
ale releului) I se opune cuplul antagonist dat de resortul 4 si cuplul antagonist produs de frecari in lagare. Se
poate scrie deci relatia cuplului antagonist rezultat;
Mr=Mro+K3(d-do)+Mfr,
In care, Mroeste cuplul antagonist initial, d-do deplasarea unghiulara a armaturii, Mfr cuplul antagonist produs
de frecari (practi constant);
In cazul cresterii curentului in infasurarile releului pina la valoarea pentru care M a>Mr, pe tot parcursul
deplasarii armaturii mobile, in urma atragerii acestei armaturi spre polii electromagnetului , contactele 5 si 6
(normal deschise) se inchid si releul actioneaza . Valoarea minima a curentului I r la care releul actioneaza,
inchizandu-si contactele se numeste curent de actionare al releului Iar.
Raportul dintre curentul de revenire si curentul de actionare a releului reprezinta factorul de revenire a
releului :
I rev r
K rev 
I ar
Factorul de revenire este intodeauna subunitar pentru releele maximale si supraunitar penutru cele
minimale.
Releul de curent tip RC este un releu de maximal, actionand numai in cazul cresterii curentului I r, peste
valoarea reglata.Coeficientul de revenire a releului RC este : R rev=0,85. Releul are infasurari cu spire putine,
de sectiune mare, care sunt parcurse de curenti mari; Irn=0,2….200A.
Curenrul de actionare a releului maximal de curent RC poate fi reglat prin variatia tensiuni initiale a
resortului antagonist (reglare continua) si prin schimbarea conixiunii (serie sau paralel) la cele doua sectii ale
bobinei releului (reglare in trepte).
Alte relee electromagnetice de curent si de tensiune fabricate in tara sunt prevazute cu o singura bobina,
avand o priza mediana, pentru modificarea domeniului de reglaj de la simplu la dublu.
Tensiunea resortului se modifica, rotind indicatorul de reglaj 7.
Punerea la punct a releului se modifica (aducerea in scara) se poate face cu doua suruburi care limiteaza
pozitia de repaus (corespunzatoare curentului I r) si pozitia de actionare (corespunzatoare curentului I rev r) a
paletei mobile 3 in campul magnetic al electromagnetului 1.
Timpul propriu de actionare al releului RC este practic nul (de ordinul 0,05s).Releul poate fi folosit atat
in curent continuu cat si in curent alternativ , are o constructie simpla si prezinta mare stabilitate in
functionare.
 Releul de tensiune RV maximal sau minimal de tip electromagnetic.

Se deosebeste de releul de curent RC, numai prin faptul ca bobinele releului de

tensiune au spire multe si subtiri, fiind construite astfel incat sa reziste la o tensiune

nominala de alimentare. Releul maximal de tensiune actioneaza la cresterea tensiuni peste

valoarea reglata, inchizandu-si contactele normal deschise; cel de tensiune minima (sau

minimal) actioneaza la scaderea tensiunii sub valoarea reglata.

Tensiunea de actionare al releului se regleaza prin modificarea tensiunii iniţiale a resortului antagonist si
prin schimbarea (serie sau paralel) la cele doua sectii ale bobinelor de tensiune.
Factorul de revenire al releului maximal de tensiune este 0,85, iar minimal are valoarea :
1
 1,2
0,85

8
RELEE ELECTROMAGNETICE DE TIMP

Releele electromagnetice de timp se folosesc in schemele de protectie in scopul introducerii

temporizatorilor necesare pentru functionarea selective a protectiei prin relee.
Releul electromagnetic de timp RT, cel mai frecvent intalnit, este compus dintr-un system
electromagnetic de tip solenoidal si un mecanism de ceasornic care este armat de sistemul electromagnetic
(fig. 1.2).
La trecerea curentului prin bobina electromagnetului 1, miezul acestuia este atras si,
prin intermediul surubului fara sfarsit 2 si al rotii dintate 3, determina rotatia piesei
intermediare 4. Aceasta produce tensionarea resortului 5, care antreneaza in rotetie axul
echipajului mobil 6 (de retinut ca axu rotii dintate 3 nu este cuplat mecanic cu axul
echipajului mobil). Roata dintata 7, fixata pe axul 6, se angreneaza cu roata dintata de pe
axul unui mecanism de ceasornic 8, care determina o anumita viteza de rotatie a
echipajului mobil al releului de timp. Tot pe axul 6 este fixat contactul mobil 9, care se
roteste odata cu cu axul echipajului mobil, pana ajunge la contactul fix 10, inchizand
circuitul AB (releu actioneaza).

Dupa intrerupere curentului din bobina electromagnetului 1, miezul acestuia este impins de
resortul de revenire 11 spre stanga .

9
 Axul echipajului mobil impreuna cu toate elementele solidare cu axul revine brusc in pozitia initiala
(releu dezeexcitat). Un opritor 12 limiteaza cursa contactuluimobil 9 la revenire.
Timpus de actionare a releului RT se regleaza prin variatia distantei dintre pozitia initiala a contactului
mobil 9 si a contactului fix 10 care limiteaza cursa. Pentru fixarea unui anumit reglaj de timp (timpul de
actionare al releului Iar) contactul 10 se deplaseaza pe sacara de reglaj 13 pana la o anumita diniziune a
acestuia . Scara de reglaj a releului este etalonata in secunde si are o foarma semicirculara. Bobina
electromagnetului 1 este calculata pentru un curent de scurta durata (de maxim 20-30s) la tensiunea nominala
Temporizarea releului RT este independente de valoarea tensiunii amplificate bobinei, cu conditia
asigurarii unei tensiuni de actionare Uar  0,7Unr.

RELEE ELECTROMAGNETICE INTERMEDIARE

In cazurile in care capacitatea de rupere a contactelor sau numarul de contacte de lucru ale releelor
principale electromagnetice (de exemplu de tensiune, de timp etc.) sunt insuficiente se folosesc relee
inermediare .
Releele inermediare de tip RI, se construiesc in tara
noastra. Sunt aparate electromagnetice cu armatura
basculanta, de curent continuu sau alternativ;in fig. 1.3 este
reprezentat schematic un astfel de releu. Circuitul magnetic
este construit din tole magnetice. Cand curentul circula prin
infasurarea bobinei 1, miezul ei atrage armatura basculanta
2, impruna cu puntea de contacte mobile 3, care deschid
contactele fixe , normal inchise 5 si inched contactele, fixe,
normal deschise 4 si, in consecinta, releul actioneaza. Dupa
intreruperea curentului din bobina 1, sub actiunea resortului
6, armatura basculanta 2, revine imediat in pozitia initiala si
contactele releului revin la pozitia normala (releu
dezexcitat).
Timpul de actionare a releelor inermediareeste de numai
cateva sutimi de secunda si din aceasta cauza,
ele influientiaza putin aspra timpului de actionare
a protectiei
Releele intermediare
se utilizeaza fie pentru a
“amplifica” un semnal
mai slab, de la un
traductor sau un alt releu ,
fie pentru multiplicarea
numarului de circuite.
Releele intermediare
se executa pentru tensiuni
nominale de 24, 48, 110 si
220 V, avand tensiunea
minima de actionare 0,5Un
(la aceasta tensiune este
invinsa forta antagonista a
resortului 6). Contactele
releului suporta , fara sa
se deformeze, un curent
de 5A timp de 20 min. In
fig 1.4 este reprezentat un
astfel de releu intermediar

10
 RELEE ELECTROMAGNETICE DE SEMNALIZARE

Releul de semnalizare tip Rds, fabricat de asemenea in tara, este un releu electromagnetic care
semnalizeaza optic si isi inchide contactele, in functie de marimea de actionare (curentul continuu sau
tensiunea continua) ce se aplica bobinei.
In fig. 1.5 este reprezentata schema constructiva a unui asemenea releu .
In momentul in care infasurarea 2 a electromagnetului 1 este parcursa de current (bobina se alimenteaza la
bornele A, B), armatura mobila 3 este atrasa spre electromagnet. Cand armatura 3 se deplaseaza , clapeta de
semnalizare (steguletul) 6 nu mai este sustinuta si cade sub actiunea greutatii proprii, efectuand o rotatie de
900pana in dreptul ferastruici 7 . Clapeta 6 este readusa manual in pozitia normala (corespunzatoare starii
dezexcitate a releului) cu ajutorul butonului 8. Intregul mecanism al releului este inchis intr-o carcasa , avand
o ferastruica in dreptul pozitie clapetei cazute .
Daca steguletul (clapeta ) este in dreptul vizorului , inseamna ca releul a lucrat . Readucerea clapetei se
face manual pentru ca personalul de serviciu sa fie obligat sa inregistreze protectia care a lucrat .

Deoarece actionarea unor tipuri de protectii este insotita de o semnalizare luminoasa s-a prevazut o lama de
contact 4, care, la rotirea clapetei , inchide contactele 5 ale circuitului de semnalizare .
Releele de semnalizare din seria Rds se construiesc in doua variante ;

11
 -releu tensiune, avand bobina cu un numar mai mare de spire (se conecteaza in derivatie cu infasurarea
releului de timp, sau cu infasurarea releului intermediary.
-releu de current, avand bobina cu spire mai groase si mai putine (se leaga in serie cu bobina de declansare
a dispozitivului de actionare a intreruptorului, sau infasurarea releului intermediar).

Relee magnetoelectrice

Functioanare releelor magnetoelectrice se bazeaza pe cuplul care se exercita aspura unei bobine
parcurse de curent continuu de catre campul magnetic al unui magnet permanet.
In figura 1.6 este prezentat schematic un releu magnetoelectric.In intrefierul magnetului permanet 1 se
gaseste un miez cilindric 2, de fier moale, in jurul caruia se poate roti un cadru mobil 3, care poarta bobina 4
a releului.Curentul continuu I este adus la bobina releului prin intermediul unor antagoniste. O data cu rotirea
intr-un sens sau altul a cadrului mobil se deplaseaza contactul fix 6, solidar cu cadrul, ceea ce provoaca
inchiderea sau deschiderea contactelor fixe 7.
Cuplul aplicat bobinei releului este proportional cu, curentul care o parcurge conform relatiei :
M=KI
Releele magnetoelectrice sunt foarte sensibile, putand fi construite pentru puteri de actionare de ordinul
10-10 W. Ele prezinta insa dezavantajul ca nu pot funciona in curent alternativ, deoarece atunci cuplul midiu
de actionare este nul.

Relee de inductie

12
 Releele de iductie sunt relee electrice cu contacte a caror functionare se bazeaza pe cuplurile si fortile
electromagnetice care se exercita asupra unor conductoare masive sau filiforme (situate intr-un camp
magnetic variabil in timp), in care se induc curenti prin inducti electromagnetica.
Relee de inductie sunt de mai multe feluri : de curent, directionale, de impedanta,diferentiale si
releele-balanta (ele lucreaza numai in curent alternativ).

Releu de inductie directional de putere

In cele ce urmeaza se prezinta, spre exemplificarea, releul de inductie directional de putere.
Releul de putere directional (tip IMB 171/1), cu doua bobine cu rotor cilindric, actionand la schimbarea
sensului puterii electrice este reprezentat schematic in figura 1.7.

In principiu, releul este format dintr-un circuit magnetic m cu poli aparenti, un rotor cilindric de aluminiu r,
infasurarile de curent si tensiune plasate pe jugul m, un contact normal deschis c si un contact mobil actionat
de paleta p, fixata pe axul rotorului cilindric. Cilindrul de otel f, plasat in interiorul cilindrului de aluminiu r,
serveste la reducerea reluctantei circuitului magnetic total. In intrefierul electromagnetului M se roteste
cilindrul de aluminiu ( polii sunt notati cu M in figura 1.8.), avand rolul de a amortiza oscilatiile rotorului, si
un resort antagonist RA, care mentine contactele releului dezexcitat in pozitia „normal deschis”.
Infasurarea este formata de doua bobine legate in serie, aşezate pe doi poli, iar Infasurarea de
tensiune din patru bobine legate in serie, aşezate pe toate laturile circuitului magnetic exterior.
In figura 1.9 este reprezentata diagrama fazoriala a tensiunilor si a curenţilor.
Funcţionarea releului de putere se bazează pe acţiunea reciproca dintre fluxurile magnetice
variabile in timp si curenţii indus de acestea in elementul mobil al releului ( rotorul cilindric r ).
Cuplul de rotaţie al releului este dat de relaţia :

13
 M rot = K Ф I Ф U cos ( φ r + α ). ( 1. 5. )

Pana la saturaţia miezului magnetic, fluxurile sunt proporţionale cu curenţii, adică :

Ur
Z
Ф I = K1 I r ; Ф U = K 2 I t = K 3 U = K 4 U r ( 1. 6. )

Unde Z U este impendanta bobinei de tensiune a releului, iar K 1, K 2, K 3, K 4 sunt coeficienţii de

proporţionalitate. La funcţionarea in regim nesaturat, in relaţia 1. 5. devine :

M rot = K’ U r I r cos ( φ r + α ). ( 1. 7. )

Expresia U r I r cos ( φ r + α ) are aspectul unei puteri. După cum aceasta expresie este pozitiva sau
negativa, releul acţionează sau nu acţionează ( rotorul se roteşte intr-un sens sau altul ). De aceea, releele de
putere se mai numesc si relee direcţionale.
Pentru α = 0, cuplul de rotaţie maxim se obţine la valoarea : φ r = 0. In acest caz, releul are o
caracteristica de acţionare cosinusoidala si se numeşte releu Wattmetrie ( acţionează numai pentru U r Ir cos
φ r > 0 ).
Daca in serie cu bobina de tensiune se leagă un condensator de capacitate C, care defazează
curentul I t, compensând complet reactanţa inductiva a bobinei ( ceea ce echivalează cu α = 90 0 ), expresia
cuplului M rot devine ( in modul ) : M rot = K’ U r I r sin φ r, iar condiţia de acţionare al releului este : U r I r sin
φ r > 0. Un asemenea releu are o caracteristica sinusoidala si poarta numele de releu varmetrie.
Valorile uzuale pentru unghiul α sunt cuprinse intre 30 0 si 45 0. Releul direcţional intra in
funcţiune atunci când cuplul de rotaţie M rot întrece cuplul antagonist, dat de resortul RA ( fig. 1. 8. ) .

14
Funcţionarea releului direcţional poate fi studiata pe caracteristica unghiulara al releului, care reda
dependenta dintre tensiunea de acţionare U act si defazajul φ r pentru I r = ct ( fig. 1. 9. ). Pe aceasta curba,
pentru fiecare curent I r dat se poate citi care este valoarea tensiunii de acţionare
U r = U act corespunzătoare unui anumit defazaj φ r  0 . Pentru diferite valori ale lui I r se obţine o familie
de astfel de caracteristici cu Ir = ct . Cu ajutorul curbelor U act = f ( φ r )
pentru I r = ct, se poate determina unghiul φ r la care releul direcţional are cea mai mare sensibilitate numit si
unghiul sensibilităţii maxime ( fig. 1. 10. )

Construcţia si funcţionarea releelor statice

Avantajele introducerii releelor statice (electronice) in

schemele de protecţie

Din punct de vedere al rapidităţii de acţionare, releele electronice statice (fara contacte) sunt superioare
celor electromecanice, datorita eliminării inerţiei elementelor in mişcare. In plus, timpul propriu de acţionare
a releelor electronice este foarte redus (aproape nul), iar revenirea se produce mai rapid. Protecţiile realizate
cu relee electronice permit obţinerea unor caracteristici de acţionare complicate, necesare in cazul protecţiilor
complexe (de exemplu, protecţia de distanta), ceea ce conduce la o buna selectivitate si sensibilitate a
protecţiei prin relee. In comparaţie cu releele electromecanice, functioanrea releelor electronice este mai

15
puţin influenţata de şocuri mecanice, vibraţii, sau de prezenta prafului in atmosfera. Durata mare de viata,
independenta de conditile exploatării, consumul redus de putere si numărul mare de acţionari sigure (practic
nelimitat) conferă, de asemenea, însemnate avantaje releelor electronice de protecţii.
O data cu apariţia semiconductoarelor si a circuitelor integrate (de data mai recenta), protecţiile cu
relee electronice fara contacte au capatat o utilizare din ce in ce mai larga. Sa extins, tot o data , utilizarea
releelor cu contacte in gaz (relee „reed” sau relee „fara armatura”). Schemele de protecţie cu relee statice au
permis aplicarea unora dintre principiile moderne ale automatici in tehnica protecţiei prin relee (ca de
exemplu, principiul adaptrii si cel al optimalităţii).

Exemple de relee statice

 In fig. 2.1 este reprezentata schema unui releu static electrionic, realizat cu tranzistore.
Doua tranzistore identice T1 si T2 sunt conectate, in fig. 2.1 in montaj simetric.

Intrucat rezistentele R1=R2 si R’1=R’2 au valori relativ mari (de ordinul zecilor de kiloohmi), iar rezistentele
Rc1=Rc2 sunt rezistente de sarcina (de circa 1…2kΩ), rezulta ca valorile curentilor de circulatie I 1 si I2, ca si
ale curentilor din baza IB, sunt neglijabile in raport cu curentii de emitor IE sau de colector IC.
Sa presupunem ca numai tranzistorul T 1 se afla in regim de conductie, adica rezistenta de sarcina (de
colector R ct) este strabatuta de un curent mare I ct (plus I 2 neglijabil), in timp ce prin rezistenta de sarcina R c2
curentul este practic zero (I 1 este neglijabil).
Fata de o stare „initiala” in care T 1 este blocat, potentialul colectorului C 1 creste (devine „ mai
pozitiv”). Acest lucru are ca efect scaderea curentului I 2, adica o „pozitivare” a bazei B2, paralel cu o
„negativare” a punctului E2, datorita curentului IE1, ceea ce face ca tensiunea baza-emitor a lui T 2 sa devina
pozitiva, adica T2 sa fie blocat. Pe de alta parte, starea de blocare a tranzistorului T 2, deci negativarea
colectorului C2, creează o tensiune negativa baza-emitor a tranzistorului E 1 si asigura astfel regimul de
conductie al acestuia.
Daca se aplica brusc o tensiune pozitive de intrare U 1 pe jonctiunea baza-emitor a lui T 1, suficienta
pentru ca, pentru moment, UEB1 > 0, tranzistorul T1 se blocheaza, colectorul C1 se negativeaza, I2 creste, deci
B2 se negativeaza, ceea ce are ca efect U BE2 < 0, adica T2 incepe sa conduca. Sistemul „basculeaza” , adica
acelasi proces descris la inceput are loc invers (T2 conduce, iar T1 este blocat) si curentul prin Rc2 creste brusc
de la zero (deoarece IB1 + I1 sunt neglijabile) la o valoare relativ mare I c2 (curentul de colector a lui T), ceea ce
reprezinta o functionare de tip releu.

16
 Conditia de functionare a releului static prezentat este: plus U 1  - UBE1, unde UBE1 reprezinta tensiunea
baza-emitor a tranzistorului T1 in regim de conductie.
Releul prezentat se mai numeste si bistabil (deoarece, in stare deschisa, este stabil in ambele pozitii)
sau trigger.
 Alte relee statice (fara contacte) sunt realizate cu punti redresoare si amplificatoare cu reactie
pozitiva sau cu relee „reed” (cu contacte in gaz).

Comparatie intre releele electromecanice si releele

electronice
1. Avantajele releelor electronice
Printe avantajele mai importante a releelor electronice se numara urmatoarele:
 Releele electronice permit obtinerea unei rapiditati superioare celei atinse de releele
electromecanice.
 Releele electronice perimt obtinerea unor caracteristici de actionare cu performante
superioare celor asigurate de releele electromecanice.
 Folosirea componetelor electronice in constructiea releelor a condus la elabolarea
unor noi principii de realizare a protectiilor.
 Prin utilizarea releelor electronice se asigura o reducere importanta a consumului de la
transformatoarele de curent, ceea ce permite evitarea functionarii in saturatie a
circuitelor magnetice ale acestor transfoamatoare, deci miscarea erorilor care pot
interveni in functionarea protectiileor.
 Releele si protectiile electronice au gabarite mai mici de cat cele electromecanice,
conducand la reducerea dimensiunilor panourilor si a camerelor in care sunt instalate.

2. Dezavantajele releelor electronice

 Releele electronice sunt influentate de factori perturbatori (in special de variatiile

temperaturii mediului ambiant) in masura mult mai mare decat releele
elctromecanice. Trecerea de la tranzistoarele cu germaniu la tranzistoarele cu
siliciu a micsorat acest dezavantaj.
 Vecinatatea dintre instalatiile electromagnetice protejate, prin care circula
curentii de ordinul kiloamperilor, si schemele electronice de protectie, prin care
circula curenti de ordinul microamperilor, constituie o dificultate in utilizarea
releelor electronice. Dificultatea este determinata de faptul ca supra tensiunile
induse in circuitele electronice (din cauza variiatiei curentilor din instalatiile
protejate, in special la efectuarea unor comutari in circuitele primare, de inalata
tensiune) pot conduce in deterioararea tranzistoarelor.
Pentru micsiorarea valorilor supratensinilor induse este necesar ca echipamentele electronice de
protectiie sa fie judicios amplasate in raport cu circuitele primare protejate, sa fie folosite cabluri ecranate, sa
se realizeze in bune conditii legaturile la pamant.
De asemenea, influenta comutarilor din circuitele operative de curent continuu ale statilor electrice
asupra functinarii releelor electronic constituie un dezavantaj al acestei categorii de releele.

2. Perspective

Una dintre solutiile care se contureaza in prezent consta in folosirea in paralel a noilor protectii
electronice cu protectiile clasice, cu relee electromecanice. In acest mod, marea responsabilitate a protectiei
unor importante instalatii electroenergetice este impartita intre protectiile electronice si echipamentele
indelung verificate cu relee electromecanice, care le dubleaza pe cele electronice.
Aceasta dublare este justificata economic, intrucat pentru instalatiile electro energetice importante
linia actuala consta nu numai in dublarea protectiilor de baza prin protectii de rezerva, ci chiar in dublarea
protectiilor de baza, pentru crestere sigurantei in functioanare.

17
 Folosirea circyuitelor integrate permite extinderea utilizarii protectiilor electonice, datorita avantajelor
acestor circuite din punct de vedre al fiabilitatii, performantelor si miniatirizarii.
Releele directionale IMB 171/1 sunt relee rapide, cu timp de actionare foarte scurt, de cateva sutimi de
secunda. Coeficientul de revenire este : Krev=0,7.

Semne conventionale pentru relee si sisteme de protectie

prin relee
Semnele conventionale pentru reprezentarea releelor de protectie, precum si a sistemelor de
protectie prin relee sunt stabilite de STAS 1590/8-71.
 In schemele de principiu ale protectiilor, releele se reprezinta printr-un patrat, avand deasupra
un semicerc (fig. 3. 1.). Patratul simbolizeaza elementul sensibil al releului; in partea inferioara a
acestuia se reprezinta legaturile la circuitele care alimenteaza bobina releului respectiv. Semicercul
simbolizeaza elementul mobil al releului, cu contactele acestuia. De aceea, in interiorul semicercului
se reprezinta toate contactele releului.
Contactele se reprezinta in pozitie de repaus, adica in situatia cand bobina (sau bobinele)
releului nu sunt alimentate. Astfel spus, pozitia normala a contactelor este pozitia pe care ocupa acestea
atunci cand releul se afla in magazin de aparate.
In fig. 3. 2. este reprezentat simbolul unui releu intermediar, avand doua contacte normal deschise
(contactele 1 si 2) si doua contacte normal inchise (contactele 3 si 4).
In tabela 3.1. se prezinta semnele conventionale ale releelor de protectie (conform STAS 1590/8-
71), iar in tabela 3.2. sunt grupate semnele conventionale pentru contactele si bobinele releelor de protectie
(conform STAS 1590/6-71 si 1590/8-71).
La reprezentarea in schemele detaliate, bornele se deseneaza sub forma unor cercuri in care se
noteaza cifrele de numerotate (sau marcarea) a acestora.

18
 Reprezentarea conectarii in circuit a contactelor se face astfel incat parcurgerea circuitului de la comanda
la executie se face de la stanga la dreapta (sau de sus in jos)
 In tabela 3. 3. sunt prezentate cateva din semnele conventionale pentru sisteme de protectie
prin relee, mai des folosite. Prin sistem de protectie se intelege combinatie de relee care au scopul
de a asigura protectia completa in potriva unor anumite defecte sau regimuri anormale de
functionare.

19
20
Relee de protectie

Numarul functiilor integrate intr-un releu a fost extins de-a lungul timpului, in paralel cu cresterea
capacitatii de procesare si stocare a informatiilor. In tabel este prezentata evolutia catorva parametri care
redau aceste modificari.

Dezvoltarea releelor digitale

Releele de protectie au devenit dispozitive multifuncionale universale, numite generic IED .

Functile care nu au ca scop protectia, cum ar fi masurarea, monitorizarea, controlul si automatizarea ocupa
un spatiu din ce in ce mai mare in scopul si functia releului.

Relee moderne de protectie

Protectia completa a unei instalatii din sistemul electroenergetic (transformatoare, linii) poate fi
acum realizata prin utilizarea catorva asemenea relee integrate. De exemplu, protectia unui mare grup

21
generator poate fi realizata cu doua sau trei asemenea relee, fiecare realizand aproximativ 15 functii de
protectie. Folosind relee traditionale era nevoie de metri cubi de ‘cutii negre’ pentru a realize aceste functii.
Protectiile de baza digitale au suferit numeroase teste in laboratoare precum si in situ, astfel ca ele
sunt foarte bine stabilite si cunoscute. In ultimii ani ele au fost imbunatatite prin aplicarea algoritmilor
inteligenti.
Oferta de functii integrate acopera practica internationala. Utilizatorul poate opta intre diverse
curbe si caracteristici ale impedantelor.
Masurarea si inregistrarea evenimentelor sunt functii standard oferite de releele mici actuale. Erori
de doar 1% in cazul masurarii curentilor si tensiunii si 2% pentru puterea activa sau reactiva sunt destul de
des intalnite.
Timpul de stocare al inregistrarilor erorilor este in general de mai mult de 10s cu o rezolutie de
600 pana la 2400 Hz, depinzand de tipul de releu.
Monitorizarea calitatii energiei este in general realizata de releele moderne. Inregistarea
fluctuatiilor in tensiune mai mari de 10s si a armonicelor de ordinul 5 pana la 10 este suficienta in cele mai
multe cazuri. Monitorizarea regimurilor tranzitorii rapide si armonicilor inalte (pana la ordinul 50) ar
necesita spatii de memorie mult mai mari. Dezvoltarea tehnologica continua si reducerea preturilor
componentelor hardware vor favoriza probabil integrarea acestor functii in releele de protectie.
De-a lungul anilor a aparut o tendinta globala de combinare a functiilor de protectie si control in
cadrul IED. Sfera de aplicare este data in special de retelele de distributie si de cele industriale. Aceste
dispozitive universale integreaza toate functiile secundare ale unei statii cu exceptia masurarii incasarilor.
Bazandu-ne pe capacitatea proprie de monitorizare a IED moderne, intretinerea prin auto-control
s-a constituit intr-un important factor de reducere a costurilor. Studiile teoretice arata ca fiabilitatea unei
protectii digitale este comparabila cu cea a unei protectii analogice redundante, asigurand in acelasi timp
siguranta sporita in ceea ce priveste operarea gresita. Desigur ca nici cel mai bun concept de
automonitorizare nu poate acoperi in proportie de 100% o schema de protectie. In general se recomanda
intertinerea unor astfel de dispozitive o data la 5 ani, nu mai mult insa de 10 ani.
Un studiu asupra motivelor penelor de curent si asupra performantelor protectiilor a relevat faptul
ca alegerea protectiilor era in general buna. Existau insa, o serie de operatii gresite efectuate asupra
protectiilor de linie. Mai multa atentie ar trebui acordata setarii releelor si coordonarii acestora cu
capacitatea de incarcare a grupurilor generatoare.
Studiul a mai relevat ca eliminarea rapida a defectelor, in special a celor aparute pe bare, este
vitala pentru stabilitatea sistemului. Dublarea protectiei si prevederea situatiilor in care intruptoarele refuza
sa declanseze sunt cruciale, in special pe barele importante si liniile de inalta tensiune.
Pe inalta si foarte inalta tensiune, protectii redundante cu relee singulare au fost pastrate in paralel
cu modificarile aparute privind introducerea de relee digitale. Relee cu principii de masurare diferite (de
exemplu protectiile diferentiale si de distanta) sau relee de provenienta diferita sunt preferate. Functiile de
control sunt efectuate de unitati independente aflate pe linii.

22
 Odata cu introducerea comunicatiilor digitale din ce in ce mai multe protectii diferentiale sunt
aplicate liniilor electrice aeriene pe distante de pana la 100 km lungime. Acestea garanteaza selectivitatea
fazei si a zonei pentru orice tip de scurtcircuit. Folosirea acestora este avantajoasa in special in cazul
configuratiilor complexe de linii. Protectiile diferentiale si de distanta sunt considerate o combinatie ideala
pentru liniile de inalta tensiune. Transferul datelor prin intermediul unor retele de comunicatii necesita o
planificare atenta. In aceste cazuri sincronizarea GPS ar putea fi necesara. In cazul liniilor scurte de pana la
30 km o conexiune directa back to back a releelor de la capetele liniilor este posibila in special datorita
utilizarii fibrei optice.
Imbunatatirea localizarii defectelor este unul din subiectele preferate ale studiilor si articolelor
recente. In cele mai multe cazuri sunt discutate metode noi si imbunatite care propun reducerea influentei
factorilor cum sunt rezistenta defectului, cuplarea liniilor paralele.
Detectarea defectelor bazate pe masurarea reactantei, ca functie integrata a releelor de distanta are
o precizie de aproape 1% in conditii favorabile. Desigur ca vor aparea erori mai mari odata cu cresterea
rezistentei defectului. In acest domeniu imbunatatirile vor aparea odata cu introducerea sincronizarii bazate
pe GPS a achizitiilor de date si procesarii de informatii la ambele capete ale liniei.
O precizie mai mare este obtinuta prin localizarea defectelor cu ajutorul undelor calatoare. In acest
caz localizarea defectelor se estimeaza prin masurarea diferentei de timp in propagarea undelor purtatoare
la capetele liniei.
Folosirea filtrelor digitale si ale algoritmilor inteligenti au imbunatatit sensibil performanta
protectiei diferentiale a transformatorului. Functiile integrate variaza de la suprasarcina si curent maximal
la defecte de punere la pamant si supraexcitare. Controlul si monitorizarea transformatorului sunt de
asemenea integrate in unele dispozitive combinate.
Unitatile cu porturi sunt conectate la o unitate centrala prin legaturi de fibra optica. Algoritmii
sofisticati garanteaza atingerea independentei in cazul saturarii sistemului. O replica a izolatiei este
realizata prin intermediul software-ului si poate fi adaptata la cele mai complexe configuratii de bare prin
intermediul programelor de setare. Protectiile digitale cu impedanta scazuta sunt oferite chiar si in regiuni
care tranditional aveau o impedanta mare, deoarece in principiu protectile de impedanta mare nu pot fi
integrate prin tehnologia digitala.
O preocupare recenta o reprezinta schemele de protectie a sistemelor (SPS). Ele opereaza pe baza
achizitiei de informatii din sistem si incearca sa evite caderea sistemului care poate aparea in conditiile
puterii active sau reactive instabile (ca o consecinta a scaderii tensiunii sau frecventei sau pierderii
sincronismului). In mod normal se incearca atingerea stabilitatii partiale a retelei prin divizarea sistemului,
previziunea sarcinii si controlarea puterii generate. SPS-urile sunt menite sa functioneze in starea initiala de
instabilitate, inainte de aplicarea masurilor de control a sismului. Exista o serie de SPS-uri care
functioneaza in prezent in Japonia.

23
 Tendinta actuala este de a dezvolta protectii combinate si IED-uri controlate, aceasta deoarece se
impune reducerea costurilor. Reducerea conglomeratelor de cutii negre la doar un releu multifunctional
economiseste atat spatiul cat si numarul de cabluri utilizate.
Panouri cu echipamente de comutatie integrate care utilizeaza transformatoare de curent si
tensiune mici castiga din ce in ce mai mult teren.
Retelele traditionale urbane utilizeaza protectii diferentiale. Noile relee digitale trebuie sa se
potriveasca cu cablurile existente. De aceea principiile compararii analogice de curent sunt pastrate dar
upgradate la standardelele releelor digitale. Pentru conexiunile cablurilor scurte pot fi folosite relee cu
comunicatii digitale.
Dezvoltarea generarii distribuite necesita reconsiderarea protectiei distributiei. In multe cazuri
trecerea la relee directionale presupune comunicarea cu generatoarele distribuite. O problema in acest sens
este pierderea protectiilor principale datorita faptului ca releele care functioneaza la frecventa si tensiunea
traditionale sunt prea lente sau insensibile. Desi au fost propuse un numar de principii noi, aceste probleme
nu au fost rezolvate.
Detectarea rapida a defectelor si imbunatatirea capacitatilor sistemului de a furniza energie de
calitate devin din ce in ce mai importante. In acest scop defectele de puneri la pamant si indicatorii de
scrutcircuit sunt evaluati impreuna cu calcularea distantei pana la defect. Managementul modern al
defectului include automat achizitia si procesarea acestor date. Rezultatele sunt indicate intr-o forma
grafica in camera de comanda.
Detectarea defectelor cu rezistenta mare (conductoare puse la pamant) a fost studiata indelung.
Algoritmii propusi se bazeaza pe analiza formei de unda si recunoasterea caracteristicilor tipice ale arcului.
Un studiu recent a relevat faptul ca un algoritm potrivit pentru aplicatii practice nu a fost descoperit inca in
ciuda eforturilor depuse.
Controlul si protectia integrate au aprut initial la mijlocul anilor ’80 si s-au dezvoltat de atunci la
solutii complete de automatizari ale statiilor. Sisteme simple pentru retelele de distributie sau industriale
folosesc protectia combinata de linie, IED-uri pentru control si o unitate centrala de tip PC. Alternativ se
pot folosi RTU-uri cu porturi de intrari - iesiri descentralizate. Ethernet este general acceptat ca o retea
locala in substatii. Sistemele mari folosesc o unitate centrala speciala si porturi separate pentru control. La
aceste porturi sunt in general conectate relee de protectie independente. Functia de control la distanta este
emulata in unitatea centrala. Standarul IEC 60870-5-101 a fost intre timp adoptat pentru comunicatiile intre
statie si camera de comanda. Comunicatiile directe pin cu pin intre porturi sunt de asemenea oferite. Ele
sunt folosite pentru control dar nu si pentru protectie datorita timpului mare de reactie (100ms). In figura
urmatoare este redata comunicatia intr-o statie automatizata.

24
 Procesul de comunicare intr-o statie automatizata

Ultima tendinta este folosirea tehnologiei internet in cadrul retelelor Intranet sau Internet. Mai
multi vanzatori ofera sisteme de automatizare cu server internet integrat. In acest mod datele achizitionate
pot fi transmise cu costuri foarte mici intr-o retea Intranet si distribuita catre mai multi utilizatori. Lucrarile
de mentenanta, de exemplu implementarea de noi functii, poate fi in acest caz efectuata direct in serverul
central. Releele si alte dispozitive sunt in acest caz conectate la server printr-un canal de comunicatie
Ethernet. Informatiile sunt adunate intr-o baza de date a serverului si pot fi accesate prin proceduri standard
ASP. Exista vanzatori americani care au mers mai departe si ofera sisteme de monitorizare in care datele
sunt administrate de pe propriul server al vanzatorului. Utilizatorul trebuie doar sa-si instaleze releele si
dispozitivele in statii si sa le conecteze la internet prin furnizorul local. Accesul persoanelor neautorizate
este restrictionat prin folosirea de parole, proceduri de autentificare si firewalls.

Sisteme de protectie ale generatoarelor

Masina sincrona reprezinta elementul electric cel mai important si cel mai costisitor. Un generator
sincron trebuie protejat:
 impotriva defectelor interne (in rotor si in stator);
 improtriva regimurilor anormale de functionare.
Defectele interne in statorul masinii sincrone generatoare sunt:

25
  scurtcircuitele polifazate – reprezentand defectul intern cel mai grav;
 puneri la pamant monofazate (respectiv la carcasa masinii) – care provoaca topirea prin arc
electric a fierului statoric si – in unele cazuri – degenereaza intr-un scurtcircuit polifazat;
 scurtcircuite intre spirele aceleiasi faze – care determina supraincalzirea bobinajelor si creeaza
pericolul unui scurtcircuit intre faze.
Defectele interne in rotorul masinii sincrone generatoare sunt:
 simpla punere la pamant – intr-un punct al circuitului de excitatie; evident un astfel de defect nu
reprezinta un pericol imediat si poate fi numai semnalizat la releele protectiei;
 dubla punere la pamant – in doua puncte ale circuitului de excitatie, care determina deteriorarea
masinii sincrone generatoare si scaderea accidentala a curentului de excitatie, provocand, in ultima
instanta, pierderea stabilitatii functionarii.
Regimuri anormale de functionare ale unui generator sincron sunt:
 supraintensitatile provocate de scrutcircuitele exterioare generatorului sau de suprasarcini (care
provoaca uzura, imbatranirea izolatiei);
 cresterea curentului de secventa inversa (care determina incalziri suplimentare sau vibratii in
masina sincrona);
 cresterile de tensiune (care provoaca distrugerea treptata a izolatiei);
 trecerea la functionarea in regim de motor (in cazul unor defectiuni ale turbinei care antreneaza
generatorul);
 supratemperaturi datorita defectelor in sistemul de racire (care conduc, de asemenea, la uzura si
imbatranirea izolatiei).
In functie de defect sau de regimul anormal impotriva caruia trebuie sa actioneze, sistemele de
protectie prin relee ale generatorului sincron indeplinesc una sau mai multe din urmatoarele functiuni:
 comanda declansarea intreruptoarelor;
 comanda actionarea automatului de dezexcitare rapida;
 semnalizeaza regimurile anormale de functionare.

Un exemplu de releu digital

modern care realizeaza protectia
diferentiala a liniilor electrice este releul
DGP produs de General Electric
Company, ale carui functii de protectie
sunt descrise pe scurt in continuare.
Functiile de protectie pe care
acest releu le realizeaza sunt prezentate in

26
Releul DGP de protectie a generatoarelor
sincrone
tabelul 5.1, alaturi de codurile ANSI atribuite fiecarei functii. Reprezentarea diagramei monofilare a acestui
releu este prezentata in figura 5.2
Diferentiala statorica este functia care asigura protejarea cu viteza foarte mare a statorului
generatorului in timpul defectelor pe doua sau trei faze. Functia nu va opera in conditiile de aparitie unor
defecteturn to turnin legaturile masinii. Nu va opera de asemenea daca doar o faza e pusa la pamant si
sistemul nu are legatura la pamant sau legaturile au impedanta prea mare. Protejarea in cazul punerii la
pamant a unie faze presupune ca neutrul masinii (sau alta masina cae functioneaza in paralel) sa fie pus la
pamant.
O mica portiune a legaturii langa neutru nu va fi protejata, marimea ei fiind determinata de
tensiunea necesara pentru generarea unui curent minim care sa treaca prin impedanta dintre neutru si
pamant. Exista dispozitive care limiteaza acest curent prin cresterea impedante.
Exista mai multe cauze care duc la dezechilibarea generatorului cum sunt sarcinile dezechilibrate,
defectele dezechilibrate si circuitele deschise. Componenta de secventa inversa a curentului statoric I 2 este
direct legata de astfel de dezechilibre si genereaza un camp de flux cu o rotatie inversa. Aceasta rotatie in
sens invers duce la incalzirea locala in fierul rotoric. Capacitatea generatoarelor de a rezista la incalzirea

provocata de curentii dezechilibrati este exprimata sub forma unei constante ( I 22 * T  ct ) si este

specificata de producator.

Functia de protectie Codul ANSI

Diferentiala statorica 87G
Dezechilibrarea curentilor 46
Pierderea excitatiei 40
Functionarea in regim de motor 32
Supracurent temporizat cu nivel impus al tensiunii 51V
Punerea la pamant a statorului 64G1, 27TN
Supracurentul de punere la pamant 51GN
Supraexcitarea 24
Supratensiune 59
Subtensiune 27
Sub si suprafrecventa 81
Defectarea sigurantei transformatorului de tensiune VTFF

Functiile de protectie ale DGP

Functia de protectie are caracteristici de operare-timp exprimate sub forma I 22 * T  k . Este

incorporata si o resetare cu caracteristica liniara, care aproximeaza racirea generatorului ca urmare a

dezechilibrarii curentilor. Aceasta functie de protectie dispune si de o alarma in cazul aparitie curentilor
dezechilibrati, care opereaza pe baza componentei de secventa inversa a curentului, fiind setata cu un
anumit timp de intarziere.

27
 Functia impotriva pierderii excitatiei are rolul de a detecta pierderea excitatiei la masinile sincrone.
Ea include doua caracteristici mho, fiecare cu timpi de intarziere si declansare ajustabili. Aceasta functie
este blocata de prezenta tensiunii de secventa inversa (care indica o eroare la siguranta de tensiune a
transformatorului).
Excitatia se poate pierde datorita declansarii nedorite a intreruptorului, deschiderea sau suntarea
circuitului legaturii de camp, defectarea regulatorului sau pierderea sursei legaturii de camp.

Schema monofilara a DGP

Pierderea excitatiei poate deteriora masina si, mai mult, poate duce la aparitia unor defecte in
sistem. Cand un generator sincron isi pierde excitatia, va tinde sa functioneze ca un generator inductiv. Va
functiona la o viteza mai mare decat cea nominala, va genera o putere mai mica si se va excita din sistem.
Impedanta observata de un releu legat la generator va depinde de caracteristica masinii, nivelul
sarcinii inaintea pierderii excitatiei si cauza pierderii excitatiei.
Studiile indica ca prima zona mho a functiei de protectie e bine sa fie setata pentru detectarea
cazurilor grave de pierdere a excitatiei cu un timp de intarziere foarte scurt, iar a doua zona pentru celelalte
cazuri de pierdere a excitatiei. Pentru aceasta a doua zona, timpul de intarziere este mai mare.
Sistemul trebuie protejat de contributia generatoarelor la un defect. Releul are o functie de
supracurent temporizata cu tensiunea maxima de 51V integrata, pentru a asigura protectia de rezerva a
sistemului. Aceasta functie e supravegheata de un detector de defecte si de siguranta de tensiune a
statorului. Un algoritm separat este procesa pentru fiecare faza, cu impunerea tensiunii maxime pe faza.
Acest nivel maxim de tensiune este proportional cu amplitudinea tensiunii pe fiecare faza in parte.
Functia de protectie impotriva punerii statorului la pamant are rolul de a detecta defectele de
punere la pamant a statorului intr-un sistem generator legat la pamant printr-o impedanta foarte mare. Sunt
acoperite in intregime toate legaturile statorice prin aceasta functie.
In mod normal neutrul statorului generatorului are un potential apropiat de cel al pamantului. Cand
apare un defect de punere la pamant, potentialul neutrului va creste (cu exceptia cazului in care defectul e

28
foarte aproape de neutru). Functia 64G de protectie va detecta supratensiuniea din neutru pentru
aproximativ 95% dintre legaturile statorice, depinzand de supratensiunea cu franare setata.
Functia 27TN detecteaza armonicile de gradul 3 ale supratensiunii neutrului si se foloseste prin
legarea la un transformator de tensiune conectate in stea sau triunghi. Procentajul legaturilor statorice
acoperite de aceasta functie depinde de nivelul cu franare al supratensiunii ca si de armonicile de ordinul 3
ale tensiunii neutrului (VN3) generate la momentul defectului. Marimea VN3 depinde de mai multi factori
ca tipul generat, curentul de sarcina, factorul de putere al sarcinii, starea sistemului, etc.
Supraexcitarea poate fi cauzata de defectarea regulatorului, rejectarea sarcinii sau o supraexcitare
in cazul in care generatorul nu e conectat. Poate rezulta si din descresterea vitezei atunci cand un operator
incearca sa mentina constanta tensiunea statorului.
Protectia contra supraexcitare contine functia de declansare si alarma.

Sisteme de protectie ale transformatoarelor

Alegerea schemelor de protectie a transformatoarelor electrice depinde de particularitatile schemei

de conexiuni a statiei in care acestea sunt instalate. Se prevad:
 protectii impotriva defectelor (scurtcircuitele polifazate sau monofazate) in transformator;
 protectii impotriva regimurilor anormale de functionare (impotriva supra sarcinilor si a scaderii
nivelului de ulei in cuva – actionand la semnalizare si impotriva supraintensitatilor provocate de
scurtcircuitele exterioare – actionand la declansare).
Prin zona protejata se intelege portiunea cuprinsa intre intreruptoarele care leaga transformatorul
de sistem, incluzand conductoarele de legatura spre barele colectoare. Se prevad urmatoarele tipuri de
protectii:
 importiva scurtcircuitelor in interiorul zonei protejate:
- protectie diferentiala longitudinala – in cazul transformatoarelor cu putere aparenta S
 10000kVA sau cu puteri S < 10000 kVA
- sectionarea de curent – pentru celelalte transformatoare protectia cu relee de gaze –
pentru transformatoare cu puteri peste 1000 kVA

 impotriva supraintensitailor provocate de scurtcircuitele exterioare:

- protectia maximala de curent, cu sau fara bloaj de tensiune minima;
- protectii de distanta – pentru transformatoare cu puteri superioare lui 200MVA, sau cand
protectiile maximale de curent nu sunt suficient de sensibile

 impotriva suprasarcinilor: protectii maximale de curent.

29
 Un exemplu de releu digital
modern care realizeaza protectia diferentiala
a liniilor electrice este releul 745 produs de
General Electric Company, ale carui functii
de protectie sunt descrise pe scurt in
continuare. In tabelul 6.1 sunt prezentate
principalele functii de protectie pe legatura.
Reprezentarea grafica a acestor functii este
realizata in schema monofilara din figura 6.2

Functia de protectie (legatura 2) Simbolul ANSI

Releul de
Maximala 745curent
de protectie a transformatoarelor
instantanee de secventa negativa 250/46
Maximala de curent temporizata de secventa negativa 251/46
Maximala de curent instantanee pe faza 1 250P1
Maximala de curent instantanee pe faza 2 250P2
Maximala de curent instantanee pe neutru 1 250N1
Maximala de curent instantanee pe neutru 2 250N2
Maximala de curent instantanee de punere la pamant 1 250G1
Maximala de curent instantanee de punere la pamant 2 250G2
Maximala de curent temporizata pe faza 251P
Maximala de curent temporizata pe neutru 251N
Maximala de curent temporizata de punere la pamant 251G
Diferentiala de punere la pamant 287TG
Factorul de distorsiune 2THD
Curentul necesar 2AD

Functiile de protectie ale releului 745 pe o legatura

Sistemul SR 745 este un Releu pentru Managementul Transformatoarelor TM, trifazat, foarte rapid,
bazat pe multiprocesor, proiectat pentru a asigura protectie de baza si management pentru tranformatoare
de putere mici, medii cu doua sau trei infasurari.
In releul SR 745 se combina elemente de protectie ca diferential procentual, maximal de curent,
frecventa si supraexcitatie alaturi de monitorizarea anumitor armonici si THD (distorsiuni armonice totale)
intr-un singur ansamblu economic.

30
 Schema monofilara a releului 745

Releul dispune de o varietate de caracteristici de protectie adaptive: Frânare la Armonici, care

rezolva problema declansarilor false in timpul magnetizarilor, Elemente Maximale de Curent cu
Temporizare, care-si modifica propriul reglaj de actionare pe baza puterii calculate a transformatorului
când alimenteaza o sarcina cu continut mare de armonici, Seturi Multiple de Reglaje, care permit
utilizatorului sa selecteze in mod dinamic pâna la 4 grupe de reglaje adaptand astfel cerintele de protectie la
diferite configuratii din sistem, Egalizare Dinamica a Raportului de Transformare a Transformatoarelor de
Curent, care monitorizeaza pozitia comutatorului de ploturi si egalizeaza in mod automat raportul de
transformare a TC si in fine FlexLogic TM care permite ca ecuatiile logice care folosesc intrari logice si
elemente de protectie sa fie asignate la oricare din iesirile releului SR 745.
O functie puternica de testare si simulare oferita de SR 745 este Modul Simulare. Acest lucru
confera inginerului protectionist posibilitatea de a testa functionarea releului pe baza informatiilor legate de
forma de unda inregistrata sau generata pe calculator, care poate fi convertita in format digitizat si incarcata
in bufferul de simulare al releului SR 745 pentru “playback”.
SR 745 dispune de asemenea de functia sa proprie de Oscilografiere care inregistreaza datele
pentru forma de unda in caz de defect, punere sub tensiune sau stari de alarma.

31
 Functia de autoconfigurare elimina necesitatea realizarii oricaror conexiuni speciale la
transformatoarele de curent permitând conectarea tuturor transformatoarelor de curent in stea.

Definirea releelor de protecţie. Funcţii. Cerinţe.

Un sistem de protecţie prin relee este alcătuit din totalitatea dispozitivelor şi aparatelor destinate să
asigure, în mod automat, deconectarea unei instalaţii la apariţia unui defect sau regim anormal de
funcţionare periculos pentru instalaţie, sau cel puţin să semnaleze aceasta.

Protecţia prin relee a generatoarelor sincrone

Generatorul sincron este echipamentul electric cel mai important şi cel mai scump din centrală.
Normativele prevăd protecţii obligatorii împotriva defectelor interne în stator şi rotor şi împotriva
regimurilor anormale de funcţionare.

 Defectele interne în stator:

- scurtcircuite polifazate;
- scurtcircuite între spirele aceleiaşi faze (care supraîncălzesc înfaşurările , distrug izolaţia şi
creează pericolul unui scurtcircuit între faze);
- puneri la pământ monofazate în stator (care provoacă topirea prin arc electric a fierului
statoric şi pot degenera într-un defect polifazat).

 Defectele interne în rotor:

- simpla punere la pământ într-un punct al circuitului de excitaţie rotoric;
- dubla punere la pământ care provoacă distrugerea maşinii , pierderea excitaţiei şi a stabilităţii
funcţionării .

 Regimuri anormale de funcţionare:

- supraintensităţi provocate de scurtcircuite exterioare sau suprasarcini;
Kext
- creşterea curentului de secvenţă inversă;
- creşterea de tensiune la borne;
IL
- supratemperaturi provocate de defecte în sistemul de răcire;
- trecerea la funcţionare în regim de motor, când generatorul antrenează turbina;
U
Normativele prevăd următoarele 10 protecţii pentru un generator sincron (figura 2.1):

IG

1. I 5. 8. R Pex

T
Kint 9. U>
6. Ih (Uh)
3 U
G.S. T
~ T
32

ADR
 2. I

3. I-I 7. RDPP 10. RPI

RSPP
4. || I ||

Sistemele de protecţii prin relee pentru un generator sincron

1. protecţia maximală de curent împotriva supraintensităţilor provocate de scurtcircuitele

exterioare,cu sau fără blocaj de tensiune minimă;
2. protecţia maximală de curent împotriva supraintensităţilor provocate de suprasarcină ;
3. protecţia diferenţială longitudinală împotriva scurtcircuitelor polifazate în stator;
4. secţionarea de curent împotriva scurtcircuitului polifazat în stator ;
5. protecţia diferenţială transversală împotriva scurtcircuitelor între spirele aceleiaşi faze statorice;
6. protecţia homopolară împotriva punerilor la pământ în stator;
7. protecţiile rotorice împotriva simplei şi dublei puneri la pământ;
8. protecţia împotriva reducerii/ pierderii excitaţiei;
9. protecţia împotriva creşterilor de tensiune;
10. protecţia de putere inversă direcţionată împotriva trecerii generatorului la funcţionarea în regim
de motor.

Aceste protecţii se pot realiza cu relee analogice cu contacte sau în variante hibride ce
conţin
relee fără contacte cu comutaţie statică, elemente de ieşire cu contact, dar şi cu
automat programabil şi microprocesoare care preiau funcţiile de protecţie şi
funcţionează pe baza unor subrutine specializate.
Sistemele de protecţie ale generatoarelor acţionează la semnalizare şi/sau
declanşare concomitent cu acţionarea automatului de dezexcitare rapidă
ADR(figura 2.2)

33
 Schema de principiu a automatului de dezexcitare rapidă (ADR)

În cazul defectelor interne ale generatorului, dacă nu există ADR, generatorul ar

continua să se rotească şi ar alimenta arcul de la locul de defect provocând în final

distrugerea maşinii.

În cazul scurtcircuitelor exterioare, generatorul rămâne în gol, se supraturează şi

tensiunea la borne creşte nepermis de mult.

Simultan cu funcţionarea protecţiilor la declanşare se transmite impulsul ce

acţionează ADR , care întrerupe circuitul rotoric şi îl comută pe R1 (rezistenţa de

stingere a câmpului) şi în urma deschiderii contactului 3 introduce o rezistentă R2

suplimentară de 10 ori mai mare decât rezistenţa înfăşurării de excitaţie a

excitatorului limitând curentul de excitaţie şi evitând producerea de supratensiuni la

bornele GS.

34
Releu static de temporizare tip RST-2D cod RS-
76090D 
 Tensiuni nominale U: 24...220 V c.c

 Număr contacte: max. 2 comutatoare

 Tensiune maxima pe durata: 6A

 Domeniul de temporizare: 0,1s ... 10h

Releu static de temporizare RST-301 cod N-

87067 
 Tensiuni nominale U: 24...110 V c.c; 24...220 V c.a.

 Număr contacte: max. 2 comutatoare

 Tensiune maxima pe contacte: 250V c.c.

 Curent maxim pe durata:6A

 Domeniul de temporizare: 0,1s ... 12 min.

Releu static de măsura tensiune tip RSMT-1 cod

RS-74766 
 Tensiuni nominale U: 24 V c.c; 220 V c.a.

 Număr contacte: max. 1 normal închis; 1 normal deschis

 Tensiune maxima pe contacte: 220V c.c.

 Curent maxim pe durata: 5A

35
 Releu de semnalizare tip RSE-3 
 Tensiuni nominale U: 12...220 V c.c; 

 Curenţi nominali: I:0,01 ... 5A

 Număr contacte: max. 2 comutatoare

Releu miniatura tip RM-4 cod RS-73502 

 Tensiuni nominale U: 6...60 V c.c

 Număr contacte: max. 6 comutatoare

 Tensiune maxima pe contacte: 60 V c.c.; V c.a.

 Curent maxim pe contacte:1A

Releu miniatura tip RM-6 cod N-82006 

 Tensiuni nominale U: 6...65 V c.c

 Număr contacte: max. 2 comutatoare

 Tensiune maxima pe contacte: 250V c.c.; V c.a.

 Curent maxim pe contacte:6A

Releu intermediar tip RI-13 cod RS-72500 

 Tensiuni nominale U: 6...220 V c.c; V c.a.

 Număr contacte: max. 3comutatoare

 Tensiune maxima pe contacte: 220V c.c.; V c.a.

 Curent maxim pe contacte: 6A

36
Releu intermediar tip RI-33 cod RS-74650 
 Tensiuni nominale U: 6...220 V c.c; V c.a.

 Număr contacte: max. 3comutatoare

 Tensiune maxima pe contacte: 220V c.c.; 380 V c.a.

 Curent maxim pe contacte: 16A

37
38
    Relee intermediare.
    In aceasta sectiune sunt prezentate urmatoarele familii de relee :
 relee miniatura tip ZT - sunt relee cu montaj pe soclu, cu doua sau patru
contacte basculante si tensiuni de alimentare de 6, 12, 24, 48, 110 si
230Vca/cc. Curentul nominal al contactelor este de 5A.

 relee multifunctionale tip MT - sunt relee cu montaj pe soclu, cu doua

sau trei contacte basculante si tensiuni de alimentare de 6, 12, 24, 48,
110 si 230Vca/cc. Curentul nominal al contactelor este de 10A. Soclul
este special construit astfel incat se pot adauga module de protectie cu
dioda, de temporizare sau grupuri RC.

 relee de putere tip RM - sunt relee cu montaj pe soclu sau cu conectare

prin papuci, cu unul, doua sau trei contacte basculante si tensiuni de
alimentare de 6, 12, 24, 48, 110 si 230Vca/cc. Curentul nominal al
contactelor este de 10, 16, 25 sau 30A.

 relee miniatura tip RP I, RP II - sunt cu montaj pe soclu sau direct pe

circuit imprimat, cu unul sau doua contacte basculante si tensiuni de
alimentare de 6, 12, 24, 48, 110 sau 230Vca/cc. Curentul nominal al
contactelor este de 8 sau 12A.

 relee temporizatoare tip ZR - sunt de temporizare multifunctionale, cu

montaj pe soclu sau pe sina, cu unul sau doua contacte basculante si
alimentare intre 24-230Vca/cc. Temporizarea poate fi facuta intre 0,1
secunde pana la 10 ore, iar curentul nominal al contactelor este de 8A.

 relee tip UR - sunt relee de monitorizare a tensiunii, a curentului, a

fazelor intr-o retea trifazata sau de urmarire a nivelului intr-un rezervor
de lichid, de asemenea relee de comanda pentru reglarea nivelului
(inclusiv sonde).

39
Relee şi declanşatoare termice

Construcţie şi caracteristici

Releele şi declanşatoarele termice sunt construite pe baza unor lamele bimetalice (două lamele
metalice, cu coeficienţi de dilatare termică diferiţi, laminate împreună) încălzite de curentul din circuitul
protejat:
- fie direct, prin înseriere în circuit;
- fie indirect, printr-o înfăşurare de încălzire dispusă în jurul lamelei,
- fie mixt (direct şi indirect).
În cazul curenţilor mari, se foloseşte un transformator de curent.
Releele termice de protecţie care funcţionează în curent alternativ sunt în general tripolare; trei
lamele bimetalice sunt conţinute într-o carcasă comună. Releele sunt de regulă compensate (fiind
insensibile la variaţia temperaturii ambiante) şi prevăzute cu un dispozitiv sensibil la întreruperea unei faze
(funcţionarea în monofazat). Revenirea în starea iniţială după funcţionare (rearmarea) se poate face manual
sau automat.
Releele termice sunt asociate cu contactoare, având un contact de deschidere (normal închis)
înseriat în circuitul bobinei de acţionare a contactorului.
Declanşatoarele termice sunt în execuţie unipolară, fiind înglobate în întreruptoare, putând
provoca deschidere aparatului prin dezăvorârea mecanismului de menţinere în poziţia închis.
Curentul nominal (de serviciu) In este curentul nominal al lamelei bimetalice. Gama de curenţi
nominali cuprinde un număr de valori discrete (tab. 6.7.1).
Curentul nominal al unui bloc de relee termice (realizat ca element independent) se constituie într-
o scară de valori discrete, cu mai puţine trepte decât In, într-un bloc putând fi montate lamele având curenţi
de serviciu într-o anumită gamă (tab. 6.7.1).

Tabelul 6.7.1 Trepte de curent pentru relee termice (exemple)

Lamela (Is) 0,4 0,55 0,75 1,0 1,3 1,8 3,3 4,5 6 8 11 16 20 25 32 40 63
10 --
I, A
Bloc (In) 32 --
-- 63

Pentru a putea acoperi toate valorile curentului din circuitul supravegheat, releul/declanşatorul
poate fi reglat, într-o plajă stabilită, modificând, cu ajutorul unui şurub, cursa unghiulară pe care trebuie s-o
efectueze extremitatea lamelei pentru a elibera dispozitivul care menţine releul/declanşatorul armat.
Plajele de reglaj corespunzătoare diverselor valori ale curentului de serviciu sunt alese astfel încât
să se suprapună parţial, dând posibilitatea alegerii unui dispozitiv de protecţie pentru orice valoare a
curentului din circuitul protejat.
Curentul de reglaj Ir poate fi situat în una din plajele:
I r   0,7 1 I n
I r   0,81 I n
I r   0,51 I n .
Caracteristica (de declanşare) timp-curent este o caracteristică descendentă, invers dependentă de
curent (fig. 6.7.1, 6.7.2), indicată frecvent pentru funcţionarea pornind din stare rece (fără trecerea
prealabilă a unui curent); declanşarea se produce după un timp cu atât mai scurt cu cât suprasarcina este
mai mare. Declanşarea are loc după depăşirea unui prag cuprins între 105 şi 120% din valoarea curentului
de reglaj. Timpii de declanşare în cazul când suprasarcina intervine după o încălzire prealabilă se reduc
aproximativ la jumătate.

40
 Protecţia la suprasarcină în circuitele motoarelor trebuie realizată ţinând seama şi de
particularităţile pornirii. Supracurentul de pornire nu trebuie interpretat drept curent de defect. De
asemenea, aparatele de protecţie trebuie nu trebuie să acţioneze pe durata pornirii în diferite condiţii (de
exemplu, pornire în gol, porniri în sarcină la antrenarea unor maşini cu inerţie mare. Pentru a putea fi
adaptate le caracteristicile motoarelor, au fost stabilite clase de declanşare (fig. 6.7.1, tab. 6.7.2).

Tabelul 6.7.2. Clase de declanşare

Timp de declanşare, pornind din stare rece (fără sarcină iniţială)

Clasa
1,05Ir 1,2Ir 1,5Ir 7,2Ir
10A < 2 min 2  10 s
10 , 4 min 4  10 s
>2h <2h
20 < 8 min 2  20 s
30 < 12 min 2  30 s

Clasa 10
Clasa 20
Clasa 30

x Ir

Fig. 6.7.1
Protecţia termică de clasa 10 (fig. 6.7.2) convine majorităţii situaţiilor practice (timp de pornire
sub 10 s).
Curentul de autoprotecţie este valoarea curentului (circa 10Is) care provoacă declanşarea
aparatului comandat de releu/declanşator înainte ca lamela bimetalică să depăşească temperatura limită la
care se menţin caracteristicile de material.

41
 Clasa 10

x Ir

1 – funcţionare echilibrată trifazată, pornind din stare rece

2 – funcţionare în două faze, pornind din stare rece
3 - funcţionare echilibrată trifazată, pornind din stare caldă

Fig. 6.7.2

Alegerea releelor/declanşatoarelor termice

a. alegerea curentului de serviciu

Pentru motoare, se alege acea valoare a curentului de serviciu în a cărui plajă de reglaj se situează
(recomandabil, cât mai aproape de limita superioară) curentul nominal al motorului:
I rt  I nmot
b. alegerea curentului nominal al blocului de relee termice se face conform tabelului de
corespondenţă între Irt şi In.

42