MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI INOVARII GRUP SCOLAR INDUSTRIAL SCOALA POSTLICEALA DE MAISTRI SPECIALIZAREA : MAISTRU

PROIECT DE ABSOLVIRE

APARATE DE COMUTATIE , MASURA SI PROTECTIE PENTRU INSTALATIILE ELECTRICE DE MEDIE TENSIUNE

Profesor coordonator, Bistriceanu Constanta

Absolvent, Ion Andrei

- 2014 -

Argument
Aparatele electrice sunt ansambluri compacte de piese si dispozitive, cu rol functional bine definit, si se utilizeaza n scopul desfasurarii n bune conditii a tuturor proceselor legate de producerea, modificarea valorii parametrilor, transportul, distributia si utilizarea energiei electice. Aparatele electrice se monteaza n circuitele electice dintre surse si consumatori si pot ndeplini, n principal, functii ca : - nchiderea si deschiderea circuitelor electrice pentru a asigura alimentarea, respectiv, ntreruperea alimentarii cu energie a consumatorilor, n conditii normale de functionare; - comutarea circuitelor electrice prin modificarea legaturilor electrice; - supravegherea transportului de energie si protectia circuitelor si a consumatorilor mpotriva solicitarilor anormale care intervin n diferite situatii (ex: scurtcircuite, suprasarcini, supratensiuni, etc); - supravegherea anumitor procese tehnologice prin mentinerea automata a unor parametrii ai energiei la valori prescrise (ex: reglarea turatiei unui motor electric de actionare prin modificarea valorilor de tensiunii de alimentare a acestuia); - masurarea valorilor parametrilor energiei electrice (ex: valoarea tensiunii, a intensitatii curentului, etc); n functie de rolul ndeplinit n instalatia electrica, aparatele includ n constructia lor: - cai de curent; - circuite magnetice; - mecanisme de actionare si de blocare; - dispozitive de stingere ale arcului electric; - constructia metalica sau (si) carcasa aparatului. n afara echipamentelor de comutatie exista o categorie larga de echipamente electrice de protectie, cu rolul de a proteja generatoarele electrice, liniile electrice, transformatoarele si consumatorii mpotriva suprasarcinilor, supracurentilor, scurtcircuitelor, supratensiunilor sau a oricaror regimuri anormale de functionare. Din categoria echipamentelor electrice de protectie de medie tensine fac parte: sigurantele fuzibile, bobinele de reactanta,eclatoarele si descarcatoarele. n aceasta lucrare sunt tratate aparatele electrice de comutatie (conectare si deconectare) si aparatele electrice de protectie, utilizate n domeniul producerii, transportului si distributiei energiei electrice care asigura urmtoarele funcii principale: 1) de comutaie nchiderea i deschiderea circuitelor electrice; 2) de protecie protejarea instalaiilor electrice de regimuride avarie: scurtcircuit, suprasarcin, i supratensiune. 3 ) de msur .

CAPITLUL I
APARATE DE COMUTATIE DE MEDIE TENSIUNE
1.1 NTRERUPATOARE DE MEDIE TENSIUNE ntrerupatoarele electrice sunt aparate cu ajutorul carora se realizeaza operatiile necesare de conectare si de deconectare att n conditii normale de lucru, ct si n conditii de avarie. Tinndu-se cont ca aceste aparate trebuie sa rupa curenti cu intensitati foarte mari care pot aparea frecvent n retelele electrice, ele se caracterizeaza, n afara parametrilor nominali comuni tuturor aparatelor electrice de comutatie (curent nominal, tensiune nominala , frecventa de lucru, curent limita dinamic, curent limita termic), si printr-o alta marime nominala specifica, ce defineste proprietatile de comutatie si care se numeste capacitate nominala de rupere n scurtcircuit. Ea reprezinta cel mai mare curent de scurtcircuit (valoare efectiva) pe care un ntrerupator este capabil sa-l ntrerupa n conditii de utilizare si functionare prescrise. ntrerupatorul de putere, de medie tensiune este un aparat de comutatie destinat sa conecteze, sa suporte si sa deconecteze curentii nominali de serviciu, sa conecteze, sa suporte o durata bine determinata si sa deconecteze curentii de suprasarcina, sau de scurtcircuit. n functie de principiul de stingere utilizat si respectiv de natura mediului n care are loc stingerea arcului electric, ntrerupatoarele de medie tensiune se clasifica n urmatoarele categorii: ntrerupatoare cu ulei mult (IUM), la care uleiul mineral ndeplineste att rolul de mediu de stingere al arcului electric de comutatie, ct si pe cel de mediu de izolatie ntre piesele metalice aflate la tensiuni diferite. Avnd dezavantajul folosirii unor cantitati mari de ulei aceste tipuri de ntrerupatoare nu se mai fabrica. ntrerupatoare cu ulei putin, care folosesc uleiul numai ca mediu de stingere, izolatia dintre piesele metalice aflate la tensiuni diferite asigurnduse prin materiale dielectrice solide. ntrerupatoare ortojectoare sunt variante mbunatatite ale ntrerupatoarelor cu ulei putin, care folosesc ca metoda de stingere a arcului electric principiul suflajului cu jet de lichid, obtinndu-se performante mbunatatiteale acestora. ntrerupatoarele cu aer comprimat, folosesc aerul comprimat att ca mediu de stingere al arcului electric, ct si pentru obtinerea energiei necesare actionarii ntrerupatorului n timpul nchiderii sau deschiderii acestuia. ntrerupatoare cu hexaflorura de sulf (SF6) asigura obtinerea unor performante ridicate n ceea ce prive_te capacitatea de rupere, siguranta n functionare, eliminarea pericolului de explozie sau incendiu si gabaritul redus. ntrerupatoare n vid, care folosesc ca principiu de stingere a arcului electric difuziunea rapida n vid avansat a purtatorilor de sarcina electrica din coloana arcului de comutatie. Datorita distantelor mici ntre contacte, asigurarea unor timpi redusi de actionare, a unei sigurante n functionare si a unui gabarit mult mai mic dect al celorlalte ntrerupatoare, aceste ntrerupatoare se recomanda ca solutia optima pentru medie tensiune.

1.1.1. NTRERUPATOARE CU HEXAFLUORURA DE SULF Folosirea gazului hexaflorurae sulf (SF6), la stingerea arcului electric si apoi la asigurarea izolatiei ntre piesele de contact, se justifica prin proprietatile fizice ale acestui gaz. SF6 este un gaz electronegativ (adica moleculele sale prezinta o mare afinitate fata de electronii liberi, din combinatia lor rezultnd ioni negativi, cu masa mare, avnd deci o mobilitate extrem de redusa si devenind practic neutilizabili ca purtatori de sarcina) si si

pastreaza aceasta proprietate pna la cteva mii de grade. Aceasta proprietate determina tensiuni de strapungere mult superioare celor n aer, la aceea_s presiune. Acest gaz poseda proprietati termice remarcabile: energie de disociere redusa, temperatura de disociere redusa si ca urmare, o constanta de timp mai mica cu 2 ordine de marime fata de cea a aerului. Aceste calitati dielectrice exceptionale, permit distante reduse ntre electrozii sub tensiune, putere de rupere foarte ridicata, viteza mare de regenerare dielectrica a spatiului dintre contacte dupa ruperea arcului. Hexaflorura de sulf nu ataca materiale de constructie, cu exceptia celor cu continut de hidrogen si de aceea piesele izolante se construiesc din teflon. SF6 este un gaz multiatomic atomii de fluor aflndu-se n vrfurile unui octaedru, iar cei de sulf n centrul octaedrului. Aceasta structura determina un important coeficient de dilatare volumica si, ca urmare, ntr-o incinta n care arde arcul electric presiunea gazului creste extrem de mult. Aceasta proprietate este folosita n constructia ntrerupatoarelor numite cu autostingere. Toate variantele de ntrerupatoare cu SF6, din generatiile de astfel de ntrerupatoare au arcul electric racit printr-un jet de gaz longitudinal. Etapele de stingere a arcului electric n SF6 sunt dupa cum urmeaza: Faza curentului intens. n aceasta faza arcul electric consta dintr-o plasma de mare conductivitate electrica si de temperatura mare (aprox. 25.000K) corespunznd unei densitati de masa extrem de mici si unei viteze de curgere extrem de mari. n aceasta plasma se gasesc si vapori metalici proveniti din piesele de contact. Dimensiunile corecte ale geometriei ajutajului asigura o curgere neturbulenta si evita fenomenul de refulare. Faza termica. nainte de trecerea curentului prin valoarea 0, diametrul plasmei scade continuu, iar n momentul trecerii curentului prin valoarea 0 diametrul arcului este extrem de mic (aproximativ 1 mm). Caracteristic acestei faze este producerea intensa de turbulente, cauzate de sosirea n ajutaj a gazului cu temperatura redusa si viteza mica si coliziunea cu plasma caracterizata prin temperatura mare si viteza mare. Reaprinderea sau stingerea definitiva a arcului electric se decide n aceasta faza si depinde n cea mai mare masura de formarea turbulentei. - Faza dielectrica . Dupa ce arcul electric a fost stins, plasma de nalta conductivitate electrica a fost nlocuit cu gaz neconductor dar cald, n care exista purtatori de sarcina liberi. Acesti purtatori de sarcina pot distorsiona cmpul electric n ajutajul izolant. n aceasta faza apare, ntre piesele de contact ale ntrerupatorului, tensiunea tranzitorie de restabilire, care constituie solicitarea dielectrica maxima a ntrerupatorului dupa o ntrerupere reusita. Primele variante de ntrerup_toare cu SF6 au aparut n anii 60 si se bazau pe principiul ntrerupatoarelor pneumatice, adica cu instalatii de compresie auxiliara, lucrnd la doua presiuni. Datorita proprietatilor dielectrice bune, aceste ntrerupatoare s-au dezvoltat n variantele cu autocompresie, ce folosesc deplasarea contactului mobil la deconectare pentru comprimarea gazului. Firma Electroputere Principiul functionarii camerelor de stingere cu autocompresie este prezentat n figura 4.1.. Presiunea gazului SF6 n interiorul camerei este de 5 bari.

Figura 3.1. Camera de stingere cu autocompresie 1- piston fix, 2- cilindru de compresie, 3- piesa de contact, 4- contact pentru contactul nominal, 5- ajutaj izolant, 6- piesa de contact pentru arcul electric, 7- flanse de racord, 8- cavitate, 9- filtru de alumina (Al2O3). n pozi_ia nchis a) se stabileste continuitatea circuitului prin contactul fix tubular 6 si contactul mobil de tip tulipa 4. Prin actionarea asupra tijei de comanda, solidara cu cilindrul de autocompresie 2 si contactul mobil 4 apare arcul electric ntre contactul fix si contactul de arc din interiorul tulipei 6. Contactul mobil mpreuna cu cilindrul de autocompresie se deplaseaza n directia pistonului fix 1, comprimnd gazul si obligndu-l sa treaca prin orificiile de cilindru si sa patrunda n zona arcului electric unde se realizeaza un puternic suflaj longitudinal datorita formei duzei 5, ceea ce contribuie la rapida stingere arcului electric. Capacul prins de camera de stingere prin intermediul flansei 7 cuprinde un filtru de alumina 9, rolul de a curataa gazul de florurile metalice ce se formeaza. Refacerea rapida a rigiditatii dielectrice a gazului SF6, ofera acestui tip de ntrerupator posibilitatea de a fi utilizat la deconectarea sarcinilor capacitive. ntrerupatoarele cu autocompresie impun anumite cerinte asupra mecanismului de actionare. Astfel pentru a nvinge blocajul ajutajului si presiunea dinamica a arcului electric pistonul trebuie antrenat de energie n resoarte,

Figura 3.2. ntrerupatoare cu SF6

1.1.2. NTRERUPATOARE CU VID ntrerupatoarele n vid, au fost utilizate initial n tehnica curentilor slabi pentru a realiza relee cu un timp de raspuns ct mai redus. n ultimii ani constructia ntrerupatoarelor cu vid a evoluat, iar parametrii au crescut catre valori mai mari ale tensiunilor si curentilor nominali. n vid rigiditatea dielectrica la tensiuni relativ mari (peste 15 kV) este asigurata la distante relativ mici ntre contacte (2,5mm). La separarea contactelor arcul electric vaporizeaza metalul electrozilor. Vaporii metalici se difuzeaza rapid n vid, tinnd seama ca presiunea este de 10-4 10-6mm Hg si apoi se condenseaza n contact cu peretii recipientului. Astfel vidul se reface, iar aparatul este din nou n stare de functionare. Aceste aparate sau dezvoltat din necesitatea de a satisface cerintele din exploatare si anume de a dispune de un aparat autonom (fara fluide si instalatii auxiliare), cu cheltuieli reduse de exploatare si capabil sa deconecteze att curenti mici inductivi ct si sarcinile capacitive, fiind superior celorlalte tipuri de ntrerupatoare de medie tensiune. Asemenea ntrerupatoare se construiesc pentru tensiuni nominale Un = 7,2 25kV, curenti nominali In = 630 2500 A si capacitati de rupere Ir = 8 50 kA. n prezent, cercetarile pentru dezvoltarea ntrerupatoarelor n vid se dirijeaza catre: capacitate de rupere ct mai ridicata; capacitate de conectare ct mai ridicata, cu eliminarea pericolului de sudare a contactelor si eliminarea migratiei de material. Datorita distantei mici ntre contacte cu imposibilitatea unei frnari sau culisari ntr-o tulipa conduce la pericolul vibratiei contactelor la nchidere. Din aceasta cauza, unele ntrerupatoare n vid au contacte din material dur (sinterizate de W) cu punct de topire ridicat. Dar un astfel de contact duce la ntreruperea curentului naintea trecerii naturale prin 0 si anume la valori de ordinul 50A, ceea ce determina supratensiuni de comutatie foarte importante.

Figura 3.3. Camera de stingere a unui ntrerupator cu vid 1- piesa fixare contact, 2- saiba piesei fixe de contact, 3, 7- izolatori ceramici, 4- piese fixe de contact, 5- ecran metalic, 6- contact mobil, 8- burduf metalic, 9- ghidaj, 10- piese de contact, 11- racord mecanic la sistemul de actionare,12- racord de vidare. Prin realizarea unor contacte din combinatii de materiale, sau chiar utilizarea cuprului n forme speciale poate reduce curentul de ntrerupere la valori mici, de exemplu 1A. ntrerupatorul n vid este indicat pentru deconectarea sarcinilor capacitive si n acest domeniu are o utilizare industriala, ntruct rigiditatea dielectrica se reface n ntrerupator extrem de rapid. Cercetarile asupra arcului electric n vid arata ca pna la aproximativ 10 kA arcul electric consta din mai multe arcuri electrice elementare ale caror picioare au o mare mobilitate pe electrod. La valori mai mari ale curentului, aceste arcuri se unesc ntr-unul singur, care sta fixat pe electrod, si deci cu efect termic local extrem de pronuntat. Deci numai prin adoptarea unei constructii speciale ca cea prezentata n figura 4.7. electrodul poate rezista actiunii arcului electric deoarece si la valori mari ale curentului n arc, acesta se deplaseaza pe suprafata electrodului. ntrerupatorul n vid se fabrica n serii la puteri mici si medii, de exemplu 300 MVA sau 12 kA la 14,4 kV cu un curent nominal de 600 A.

Figura 3.4. Contacte rotitoare cu suflaj radial pentru ntrerupatoare cu vid

Calitatile de baza ale ntrerupatorului cu vid constau n rapiditatea actionarii, datorita distantei mici ntre contacte, volumul mic ocupat n raport cu aparatele clasice, consumul redus de materiale active si lipsa de zgomot la deconectare

Figura 3.4 Intreruptor n vid tip SM6 Merlin Gerin 24 kV

Figura 3.5 ntreruptor n vid tip 3AH5 n construcie fix i 3AH6 pe crucior 1 dispozitiv acionare 2 izolator suport bar 3 cuva umplut cu gaz n care este ntreruptorul cu vid 3AH5 i separatorul de sarcin cu trei poziii 4 dispozitiv acionare separator 5 izolator suport feeder 6 loc montaj transformator de curent 7 cablu joas tensiune 8 interblocaj mecanic dintre ntreruptorul 3AH6 i separatorul cu trei poziii 9 ntreruptor n vid 10 blocaj clp 11 - crucior

Mecanisme de ac ionare a ntrerup toarelor de medie tensiune Aceste mecanisme sunt ansamble distincte sau incluse n ntrerup toa- rele de medie tensiune i au rolul de a transmite energia de ac ionare la contactele mobile ale ntrerup torului. Energia necesar este relativ mare pentru a asigura viteza mare de deplasare a contactelor la deconectarea curen ilor de scurtcircuit. Mecanismele de ac ionare trebuie s men in ntrerup torul blocat n po-zi ia deschis i nchis, dup caz, n orice condi ii de func ionare (vibra ii, trepida ii, trecerea curentului de

scurtcircuit de oc). Din punct de vedere al modului de nmagazinare i de eliberare a energiei, mecanismele de ac ionare ale ntrerup toarelor de medie tensiune pot fi clasificate astfel: mecanisme de ac ionare cu acumulare de energie n resoarte (de tipurile constructive MR, MRL, MRI), la care prin intermediul unui ax ac ionat de un electromotor (sau manual cu o manivel ), energia poten ial se nmagazineaz n resoartele de nchidere ale ntrerup torului. La primirea comenzii de nchidere o parte din aceast energie este utilizat pentru nchiderea ntrerup torului, iar cealalt parte serve te la armarea resortului de deschidere; mecanisme de ac ionare cu electromagnet solenoidal (DSI), care folo- sesc ca surs de acumulare a energiei n resoarte un electromagnet de curent continuu tip plonjor; mecanisme de ac ionare pneumatice, care folosesc energia poten ial nmagazinat n aerul comprimat (MPI). Dintre mecanismele prezentate anterior cele mai utilizate sunt mecanis- mele cu acumulare de energie n resoarte. Elementele principale ale acestor mecanisme (indiferent de tipul constructiv) sunt: sistemul de acumulare a energiei; sistemul de transmitere a energiei; sis- temele de clichetare i declichetare; sistemele de semnalizare i blocaj. Sistemul de acumulare a energiei se compune dintr-un motor electric conectat la re eaua de tensiune operativ ce transmite mi carea axului principal printr-un sistem de transmisie (ro i din ate i lan , sau angrenaj melc-roat melcat ). Acumularea energiei se face n dou resoarte tensionate simultan n paralel (la unele tipuri acumularea se asigur printr-un singur resort). Dispozitivul permite i armarea manual operativ a resoartelor cu ajutorul unei manivele amovibil . La aceste mecanisme acumularea de energie se realizeaz lent, iar eliberarea brusc (de exemplu la acumulare t = 5s i la eliberare t' = 0,l s).

Figura 4.16. Mecanism de acumulare a energiei n resoarte MRI 1, 3- za voare, 2- resort de deschiderea, 4- manet de armare, 5- resort, 6, 8- axuri, 7- cupla . n figura 4.16. este prezentat mecanismul cu acumulare de energie n resoarte de tip

MRI. Axul principal are dou p r i distincte: axul de armare 6, solidar permanent cu resortul de nchidere 5 i axul ntrerup torului 8, solidar permanent cu resortul de deschidere 2. Aceste dou axe se pot roti independent pe durata acumul rii energiei i respectiv a deschiderii, fiind solidare ntre ele prin intermediul cuplei 7 numai pe durata nchiderii. Opera ia de armare const n tensionarea resortului 5 prin rotirea axului 6, i blocarea prin sistemul de clichetare 3. Prin cupla 7 se realizeaz solidari- zeaz axul 6 cu axul 8. Pentru nchiderea ntrerup torului se comand clichetul 3 care duce la tensionarea resortului 2. La deschiderea ntrerup to- rului se comand clichetul 1 iar cupla 7 desolidarizeaz axele 6 i 8. Aceste mecanisme sunt cu liber deschidere deoarece exist prioritatea deschiderii fa de nchidere.

Figura 4.17 Mecanism de ac ionare cu electromagnet i resoarte pentru ntrerup toare cu vid de medie tensiune 1,4-Borne, 2-Camer de stingere cu vid, 3-Anvelopa camerei de stingere, 5-Conductor, 6,7-Tije ac ionare, 8-Resort, 9-Tij ac ionare, 10-Ax, 11-Plonjor, 12-Carcas .

Capitolul 1.2 Comutatoare de medie tensiune

CONTACTOARE DE MEDIE TENSIUNE Contactorul este un aparat electric de comutatie cu o singura pozitie de repaus, actionat altfel dect manual, capabil de a nchide, a suporta si a ntrerupe curenti n conditii normale de functionare ale circuitului, inclusiv curenti de serviciu si de suprasarcina. Contactorul este construit sa functioneze cu contactele principale normal deschise (regim de conector). Contactoarele de medie tensiune se construiesc pentru tensiuni nominale de pna la 10 kV, curenti nominali de pna la 1 kA si cu puteri de rupere de pna la 20 MVA. Acestea se folosesc la comanda motoarelor asincrone si sincrone de putere, la alimentarea cuptoarelor electrice si a bateriilor de condensatoare. Contactoarele de medie tensiune permit actionari cu frecventa ridicata de pna la 200 conectari pe ora (superioare celei cu ntrerupatoare de medie tensiune). Dupa principiul de stingere a arcului electric contactoarele de medie tensiune se clasifica astfel: contactoare de medie tensiune cu suflaj magnetic, la care arcul electric este stins n camere de stingere cu efect deion si suflajul magnetic.Se construiesc astfel de contactoare pentru tensiuni nominale de 7,2 kV si curenti nominali de 10, 20, 30, 45, 63, 75 si 100 A., Elementul de actionareeste un electromagnet de tip plonjor. contactoare de medie tensiune n vid care folosesc ca metoda de stingere a arcului electric principiul vidului avansat. Aceste contactoare reprezinta la ora actuala solutia optima, 1.2.1. Contactoare de medie tensiune n vid Principiul vidului avansat constituie solutia de viitor pentru comutatia la medie tensiune. Aparatele bazate pe acest principiu pot fi utilizate pentru comutarea att a circuitelor cu sarcini inductive, cum sunt motoarele de inductie, ct si a celor capacitive, cum sunt bateriile de condensatoare. De asemenea avnd n vedere faptul ca arcul se dezvolta ntr-o incinta nchisa, contactoarele n vid pot fi folosite n medii cu pericol de explozie(ntreprinderi miniere sau chimice). Principiul vidului avansat se bazeaza pe doua proprietati de baza ale vidului si anume: rigiditatea dielectrica foarte mare la distante extrem de reduse ntre contacte si dezvoltarea arcului electric n vaporii metalici proveniti din eroziunea fina a elementelor de contact. Arcul electric format la separarea elementelor de contact este o plasma de vapori metalici care se dezvolta n vid avansat. Caracteristica arcului electric n vid avansat este difuzia extrem de rapida a vaporilor metalici, care n contact cu peretii reci ai unui ecran condensator se condenseaza si astfel vidul este refacut.

Figura 2.4. Contactele contactorului cu vid n camera de stingere ntreruperea arcului electric nu dureaza mai multdect o semiperioada si ca urmare energia dezvoltata de arcul electric este relativ mica, iar ncalzirea contactelor si a camerei de stingere este redusa .Aceste camere de stingere n vid au tendinta de a taia curentul din arcul electric, astfel ca stingerea arcului se poate produce naintea trecerii curentului prin 0. Din aceasta cauza conditiile normale pe care trebuie sa le ndeplineasca contactele de stingere a arcului electric n vid constau n cerinta ele sa poata dezvolta n prezenta arcului electric o cantitate suficienta de vapori metalici pentru a nu se produce smulgerea timpurie a curentului. Presiunea de lucru n aceste camere de stingere este de aproximativ 10-7 bar. Elementele de contact se realizeaza din pseudoaliaje Cr-Cu sau W-Cu, n scopul eliminarii tendintei de lipire care exista la contactele realizate din metale dure conductoare. Taieturile realizate nclinat n suporturile pieselor de contact, la aparitia arcului, electric determina forte electrodinamice care rotesc piciorul arcului electric pe suprafata circulara a elementului de contact. Prin aceasta solutie constructiva piciorul arcului electric devine foarte mobil pe suprafa_a contactului, evitnd eroziunea lui. Datorita distantelor mici ntre contacte intensitatea cmpului magnetic este extrem de mare. Astfel, nainte de strapungere la o distanta de 5 mm ntre contacte intensitatea cmpului electric este E = 340 kV/cm, n ipoteza unui cmp omogen. La asemenea intensitti ale cmpului electric format, dimensiunile si gradul de prelucrare al suprafetelor de contact joaca un rol foarte important. n acest sens asperitatea suprafetelor erodate de arcul electric constituie un factor de influenta a timpului de ardere a arcului electric. Proprietatile dielectrice ale vidului tehnic din camera de stingere a contactorului sunt rigiditatea dielectrica la presiuni reduse de 10-4-10-6 mm Hg este apreciabil mai mare dect a aerului n conditii normale. Forma sidimensiunile electrozilor au si ele o influenta aspra valorii tensiunii de strapungere. Presiunea n recipient n limitele 10-4 10-6 mm Hg nu are nici o influenta asupra tensiunii de strapungere , daca distanta ntre electrozi este de ordinul mm sau a fractiunilor de mm. Daca nsa aceasta distanta are valori de ordinul cm, se constata o rigiditate dielectrica sporita ctre 5 x10-4 mm Hg. n figura 3.5. se prezinta schematic un contactor n vid n pozitia deschis. Aceasta pozitie este asigurata de resoartele antagoniste 2. Pentru actionare se excita bobina electromagnetului 1, ceea ce determina rotatia prghiei 5 n jurul axului O. n acest fel contactul mobil se nchide peste cel fix asigurnd continuitatea circuitului electric de la A la B. Forta de apasare pe contacte este asigurata de resortul 3. n interiorul camerei de stingere 4 unde se afla contactele este realizat vidul astfel ca stingerea arcului seproduce rapid, prin smulgere de curent. Pentru deschiderea contactorului se opreste alimentarea bobinei electromagnetului 1 iar resoartele 2 produc o deschiderea contactelor cu o viteza aproximativ 0,3 m/s.

Figura 2.5. Contactor cu vid

1- electromagnet de ac_ionare, 2- resoarte antagoniste, 3- resort pentru asigurarea presiunii pe contacte, 4- camera de stingere, 5- prghie, A, B-borne

Figura 2.6. Dependenta timpului de comutatie de tensiunea de comutatie

1.3 SEPARATOARE DE MEDIE TENSIUNE Separatoarele sunt aparate cu ajutorul carora se nchid sau se deschid circuitele electrice care nu sunt sub sarcina, deoarece ele nu au capacitatea de a ntrerupe dect curentii electrici foarte mici (de marimea unui curent de mers n gol al unui transformator de putere). Separatorul are menirea de a asigura observarea de la distant a starii circuitului, nchis sau deschis, fiind un aparat mecanic de comutatie fara capacitate de rupere a arcului electric si care din motive de securitatea exploatarii asigura pentru pozitia deschisa, o ntrerupere vizibila a circuitului si o distanta de izolare suficienta ntre bornele fiecarui pol. Rigiditatea dielectrica dintre polii unui separator este maxima ntr-un circuit. Separatoarele de medie tensiune sunt separatoare tripolare de tip cutit sau de tip rotativ de sarcina cu camera plata pentru tensiuni nominale de 10 si 20 KV, cu sau fara cutite de punere la pamnt, cu si fara sigurante fuzibile pe cadru comun. Principalii parametrii functionali ai separatoarelor de interior sunt: tensiunea nominala de 10 kV si curentul nominal de 400 si 630A; tensiunea nominala 20 kV si curent nominal de 200A. n functie de varianta constructiva separatoarele pot fi prevazute cu cutite si contacte de punere la pamnt si cu interblocaje. Pe cadrul comun se pot monta suporti cu sigurante fuzibile precum si mecanismul de declansare care printr-un sistem de prghii n cazul arderii sigurantei da comanda mecanica asupra dispozitivului de actionare pentru deschiderea separatorului. Pentru a se putea realiza deschiderea aparatului este necesar ca n momentul cnd se da comanda, resortul dispozitivului de actionare sa fie armat. Armarea se face cu dispozitivul de act ionare manuala sau automat. 1.3.1. Principalele variante constructive ale separatoarelor de medie tensiune Separatoarele de medie tensiune se construiesc pentru toate tensiunile standardizate si se pot monta n functie de tipul constructiei, att n interior ct si n exterior. Separatoare de tip cutit se executa pentru tensiuni nominale de 10, 20, 35 kV si curenti nominali de 200, 400, 630 si 800 A, n variante mono si tripolare, cu sau fara cutite de punere la pamnt. Calea de curent este formata din bornele de racord, contactele fixe 3 si cutitul 4 care constituie contactul mobil. Izolatoarele suport 2 sunt din portelan cu armare interioara. Partea mecanica este formata din soclul 1 s bielele-manivelele de actionare 5, 6 si 7.

Figura 2.1. Separator tip cutit

1- cadru suport, 2- izolatoare suport, 3- contact fix, 4- cutit, 5, 6, 7- prghii de actionare.

Fig.

2. Separator de exterior tripolar 24 kV

Separatoarele rotative executa o miscare de rotatie n plan vertical. Izolatoarele de trecere sunt realizate din rasini avnd nglobate la capete cutitele de contact fixe montate pe cadrul metalic. Actionarea izolatorului mobil se face cu ajutorul unor manete de actionare, iar la capetele izolatorului se afla contactele mobile. n pozitia deschis izolatorul mobil se sprijina pe un cutit de contact nelegat electric n circuit.

Figura 2.2. Separator rotativ. Separatoarele de tip basculant se realizeaza cu un singur izolator basculant sau cu doua izolatoare basculante. Manevra de nchidere si deschidere se realizeaza prin bascularea n plan vertical a izolatorului 6. Aceste separatoare au un gabarit redus fata de separatoarele

de tip cutit, nu se deschid sub actiunea fortelor electrodinamice, nsa au inconvenientul unor legaturi flexibile lungi.

Figura 2.3. Separator basculant 1- cadru metalic, 2- suportul de fixare pe stlp, 3- izolatoare suport, 4- borne de racord, 5- contact fix, 6- izolator basculant, 7- ghidaj legatura flexibila, 8- contact mobil, 9- legatura flexibila, 10- bare articulate, 11- manivele de actionare, 12- limitatorul de cursa. . Separatoarele de sarcina sunt aparate de comutatie capabile sa deconecteze sarcina nominala dintr-un circuit si apoi, n pozitia deschis, sa asigure distanta minima de izolatie ntre contactul fix si cel mobil. Separatoarele de sarcina se utilizeaza pentru: conectarea si deconectarea bateriilor de condensatoare; nlocuirea ntrerupatorului de putere n punctele din retea n care puterea de scurtcircuit nu depseste 30 MVA; conectarea si deconectarea n gol a liniilor si cablurilor. Deoarece separatoarele de sarcina nu au capacitatea de a rupe curentii de scurtcircuit, ele se utilizeaza nseriate cu sigurante de mare putere de rupere (MPR). n acest caz siguranta fuzibila va asigura protectia mpotriva curentilor de scurtcircuit, iar separatorul de sarcina, pe lnga conectarea si deconectarea curentilor nominali, va asigura (prin intermediul comenzii primite de la un releu) protectia mpotriva curentilor de suprasarcina. Spre deosebire de celelalte tipuri de separatoare, separatoarele de sarcina sunt prevazute cu camere de stingere. n aceasta categorie intra: separatoarele de sarcina cu autocompresie folosite la instalatiile de exterior (n tractiunea electrica la caile ferate electrificate), separatoare de tipul SPTI folosite n celulele prefabricate. Separatoarele de sarcina se construieite pentru tensiuni de 10 si 20 kV si curenti nominali de 200 si 400 A, cu o putere de rupere de 7MVA.

Putem concluziona ca separatoarele sunt aparate de comutatie a circuitelor sub tensiune dar fara curent de sarcina, destinate a separa vizibil doua parti din circuit, dintre care una aflata sub tensiune si sa asigure dupa separare o mare rezerva de izolatie. Separarea vizibila este necesara din considerente de protectie a muncii n instalatiile electrice. De aceea acestor separatoare li se impun o serie de conditii cum ar fi: n pozitia deschis sa asigure distante de izolatie suficiente pentru a proteja mpotriva electrocutarii personalul ce lucreaza pe linia decuplata. Acest deziderat se realizeaza aplicnd n constructia separatoarelor principiile de coordonare a izolatiei adica distanta de izolatie ntre contactele deschise ale aceluiasi pol, trebuie sa fie mai mare dect distanta de izolatie ntre borne si suportul metalic al separatorului; sa aiba stabilitate mecanica mare (cel putin 2000 de manevre fara vreo urma de uzura mecanica); sa permita realizarea unor interblocari cnd se asociaza cu ntrerupatoare, pentrua putea fi actionate numai atunci cnd ntrerupttorul este n pozitia deschis.

Fig. 1.4 Separator de sarcin cu camer de stingere din material gazogen n fig 1.4 se prezint un detaliu dintr-un separator de sarcin cu camer plat. Cutitul dublu 1 al separatorului are adugat un cutit de rupere 2 cuplat cu ajutorul resortului 5 de acesta. n pozitia nchis curentul trece prin cutitul principal 1 al separatorului, cutitul de rupere 2 nu este n legtur electric cu bulonul 3 care ii corespunde. La deschidere cutitul de rupere este antrenat de cutitul principal prin intermediul resortului 5 pn n punctul unde este oprit de bulonul 3. Cnd cutitul principal al separatorului prseste contactul fix circuitul rmne nchis prin cutitul de rupere pe unde curentul circul n continuare, resortul 5 care leag cutitul de rupere de cel principal se torsioneaz n timpul miscrii. Datorita faptului c punctul de rotatie al cutitului de rupere nu coincide cu cel al cutitului principal n timpul miscrii acestuia din urm, primul execut o miscare de translatie care permite ca la un anumit unghi de deschidere al separatorului cutitul de rupere s fie eliberat de bulonul 3. n aceast situatie cutitul de rupere se deschide brusc, fiind actionat de resort si fixat de un opritor. Arcul electric care ia nastere nclzeste peretii 4 care genereaz gaze sub actiunea cldurii. Jetul de gaz format absoarbe cldura din arcul electric deionizndu-l. Prin directia sa jetul de gaze mpreun cu fortele electrodinamice duc la ntinderea arcului electric care capt forma de bucla, ducnd n cele din urm la cresterea cantit tii de gaze si deci la cresterea presiunii n camera de stingere.

Fig 1.5

Separator de sarcin cu trei poziii:

1 izolator suport bare 2 dispozitiv acionare cu mner demontabil 3 loc de montare transformatoare de curent 4 izolator suport feeder 5 separator de sarcin cu trei poziii 6 carcas inox

Separatoare de sarcin cu stingerea arcului electric n SF6

Fig 1.5 Separator de arcina, tip SFG cu SF6 ca mediu de stingere si de izolare. Separatorul de sarcina, tip SFG, se poate afla intr-una din urmatoarele 3 pozitii: - inchis, - deschis, - pus la pamant. Separatorul de sarcin combin funciile de separator i clp care are capacitatea de a nchide pe scurtcircuit. Arborele cu contactele mobile se rotete n camera cu contacte fixe. n timpul micrii de rotaie, camera cu SF6 se mparte n dou camere cu o diferen de presiune ntre ele. Gazul trece printr-o duz rcind i alungind i stingnd arcul rapid. Nu este necesar interblocaj ntre cele dou funcii pentru c nu pot fi simultan cele dou poziii. Gazul de hexaflorura de sulf este stabil, nu este toxic, nu este imflamabil si are o densitate de cinci ori mai mare dect cea a aerului. La presiune atomosferic, rezistena sa dielectric este mai mare dect cea a aerului, dup cum mai mare este i capacitatea sa de transmisie a cldurii. Pentru toate aceste motive, este utilizat pentru a reduce efectele arcului la ntreruptoarele i la separatoarele de MT sub sarcin. Avnd n vedere c descompunerea molecular provocat de arcul electric n gazul SF6 este o transformare reversibil, putem adauga la precedentele caracteristicile pozitive i

pe aceea c, cantitatea iniial de gaz este suficient pentru a pune aparatajul n funciune pentru ntreaga sa via electric. Avantajele care se pot obine prin utilizarea gazului SF6 n separatoare sunt: - o durat de via ndelungat a aparatajului att datorit fiabilitii produsului, ct i datorit lipsei aproape totale a uzurii; - siguran n funcionare Separator de sarcin n vid 24 kV

1.4 CELULELE PREFABRICATE DE MEDIE TENSIUNE

Celulele prefabricate de medie tensiune sunt cabine metalice echipate cu aparate electrice de comutatie, protectie, msur si semnalizare, fiind folosite n distribuii energetice de interior, la tensiuni de 6 24 kV si curenti nominali pn la 4500A. Din punctul de vedere al solutiilor constructive se deosebesc trei tipuri de celule de distributie prefabricate reprezentnd si trei etape distincte n cadrul evolutiei lor: a) prima categorie o formeaz celulele capsulate nedebrosabile; ele reprezentnd variante perfectionate ale celulelor deschise fixe folosite n centralele electrice, cu deosebirea c n acest caz toate aparatele de comutatie secundar sunt nchise ntr-o cutie de tabl. Prezenta n celul a unor aparate cu gabarit mare si ndeosebi a separatoarelor, determin dimensiuni relativ mari ale acestor celule; b) un progres important s-a realizat prin introducerea celulelor debrosabile, n care ntreruptorul automat e montat pe un crucior prevzut cu contacte debrosabile, prin intermediul crora circuitul de curent al ntreruptorului este conectat la bare. n felul acesta se obtin urmtoarele avantaje: -se nu numai o important economie de spatiu, dar si o sigurant mrit n exploatarea celulelor (separatorul constituie principala surs de avarie), functia separatorului fiind preluat de contactele debrosabile; operatia de extragere a cruciorului debrosabil din celul nu se poate executa dect cu ntreruptorul deschis; conectate, ceea ce permite verificarea circuitelor de msur si control fr prezenta tensiunii nalte; tensiune

ntreaga instalatie, ci este suficient s se nlocuiasc cruciorul respectiv cu altul gata echipat, tinut ca rezerv. Introducerea transformatoarelor de msur izolate cu rsini de turnare si a ntreruptoarelor cu ulei putin tip "coloan", a permis realizarea unor reduceri importante n gabaritul acestor celule; .Dup destinatia pentru care sunt construite si implicit dup locul de montare n sistemul energetic, celulele prefabricate se mpart n: - celule de linie, destinate conectrii sau deconectrii unui consumator racordat la un sistem energetic; - celule de cupl, destinate interconectrii ntre dou linii; - celule de msur, care contin transformatoare si aparate de msur, fiind destinate msurrii diverselor mrimi electrice dintr-o retea energetic.

Schema constructiv a unei celule prefabricate este prezentat n figura 5.1:

Celula prefabricat de linie este compus dintr-o serie de compartimente realizate prin desprtituri metalice si avnd fiecare un rol functional: I - compartimentul de medie tensiune n care exist sistemul de bare primare 2, care face racordul cu reteaua de medie tensiune. Trecerea din compartimentul I ctre compartimentul barelor inferioare, se face cu ajutorul izolatorului de trecere 8. Compartimentarea celulei este realizat prin intermediul unor ecrane metalice sau electroizolante avnd drept scop protectia mpotriva extinderii arcului electric aprut ntr-un compartiment, spre celelalte (adic mpotriva propagrii n celul a arcului electric liber). ntreruptorul 1, ( IUP, intreupator cu vid sau cu SF6) se gseste n compartimentul II al cruciorului debrosabil, care poate fi extras din celul prin intermediul unor mnere situate pe panoul frontal al acestuia. Introducerea ntreruptorului n circuitele primare de medie tensiune se face cu ajutorul contactelor brose 3 (fixe) sau 4 (mobile), care sunt fixate pe izolatorii de trecere 9.

Plecarea de la contactul brose inferior este racordat la transformatorul de tensiune 6 respectivtrece prin transformatorul de curent 5, fiind n final racordat la barele colectoare 7. n partea superioar a celulei se afl compartimentul aparatelor de comutatie secundare (relee si contactoare de joas tensiune) III, ct si compartimentul aparatelor de msur.

1 - panou de control 2 - sistem de bare 3 - separator de sarcin cu trei poziii 4 - dispozitiv de eliberare a presiunii 5 - plac de separaie compartiment 6 - conduct de cablaj 7 -cuva celulei de comutaie, umplut cu gaz 8 - mecanism de acionare 9 - izolator 10 - capac compartiment de cabluri 11- Bar de punere la pmnt cu conexiune de mpmntare 12 - Partiie 13 - Ansamblu sigurane medie tensiune HRC 14 - Izolator pentru adaptorul de cablu ambroabil

CAPITOLUL II
APARATE DE PROTECTIE SI MASURA DE MEDIE TENSIUNE

2.1 SIGURANTE FUZIBILE DE MEDIE TENSIUNE Pentru instalatii interioare, la tensiunea de 3-35 kV, cele mai raspndite sunt sigurantele cu umplutura de mica granulatie (nisip cuartos cu continut de siliciu de pna la 99,5%). Puterea de rupere maxima a acestor sigurante reprezinta 300 MVA pentru toate tensiunile mentionate. Sigurantele fuzibile de medie tensiune se clasifica dupa mai multe criterii astfel: 1) Dupa felul montajului: a) de interior; b) de exterior; 2) Dupa tensiunea nominala: 7,2; 12; 24; 42 kV; 3) Dupa destinatie (felul circuitului): - pentru circuite principale; - pentru circuite de masura (transformatoare de masura); 4) Dupa numarul de perechi de poli: a) monopolare; b) bipolare; c) tripolare;

Figura 4.4. Siguranta fuzibila tubulara. Aspectul general al constructiei sigurantei tubulare pentru 35 kV a uneia dintre faze este reprezentat n figura 3.9.. Patronul 1 este fixat pe izolatorul 2. Pe un alt izolator 3, se gaseste cutitul 5 de material izolant, prevazut cu un cutit care tinde sa-l arunce n jos. Acest

cutit este cuplat cu capsula 4 a legaturii flexibile 2 a patronului. La arderea fuzibilului 3 al sigurantei, cutitul trage legatura flexibila din interiorul tubului si arcul este ntins de-a lungul acestuia. ncepe o generare intensa de gaze si creste presiunea din tub, ceea ce ajuta la aruncarea completa a legaturii flexibile din tub. Cnd legatura flexibila este aruncata afara din tub, ia nastere o puternica miscare a gazului si arcul se stinge. Cu ct curentul de scurtcircuit este mai mare, cu att procesul se desfasoara mai intens si cu att arcul se stinge mai repede. Asigurarea selectivitatea unei protectii realizate cu sigurante fuzibile se face pe baza caracteristicii temporale a acestora si consta n functionarea numai a sigurantei mai apropiate de locul defectului. Pentru o retea ramificata selectivitatea este asigurata cnd pentru orice curent de scurtcircuit caracteristicile de protectie ale sigurantelor fuzibile nu se ntretaie.

Figura 4.5. Asigurarea selectivitatii protectiilor cu sigurante fuzibile Daca caracteristica sigurantei F1 ar intersecta caracteristica sigurantei F2 (caracteristica punctata F1) selectivitatea nu ar mai fi asigurata. Dar acest criteriu nu este suficient deoarece trebuie sa se tina seama de dispersia caracteristicilor temporale de protectie care este de aproximativ 10%. Pentru aceasta siguranta F1 se adopta trecnd peste o treapta nominalizata a valorilor standardizate ale sigurantelor fuzibile. Folosirea sigurantelor fuzibile ca elemente de protectie prezinta urmatoarele avantaje: sunt cele mai ieftine aparate de protectie; nu necesita ntretinere; nu prezinta pericol de explozie sau incendiu; sunt cea mai rapida protectie si deci au cel mai pronuntat efect de limitare a curentului de scurtcircuit. Dintre dezavantajele utilizarii protectiilor cu sigurante fuzibile amintim: caracteristica de protectie este influentata de temperatura mediului ambiant; deconectarea se poate face doar pe o faza iar caracteristica de protectie depinde de starea anterioara a circuitului. Rezulta ca folosirea sigurantelor fuzibile pentru protectia instalatiilor electrice are n primul rnd o justificare economica.

Figura 4.6. Sigurante fuzibileMT.

2.2 DESCARCATOARE Descarcatoarele sunt aparate de protectie care pe lnga functia principala de limitare a supratensiunilor sunt capabile sa reduc curentul de nsotire la valori pentru care spatiul disruptiv devine izolant, fiind prevazute cu dispozitive speciale de stingere a arcului electric, imediat ce tensiunea a revenit la valori nepericuloase pentru instalatie . Rolul functional al descarcatorului electric este de a limita supratensiunile atmosferice si de comutatie ntr-o instalatie electrica. Descarcatorul se monteaza la intrarea n statiile electrice ntre faza si pamnt si n punctele n care linia si modifica impedanta caracteristica. Pentru protectia la supratensiuni atmosferice a liniilor electrice se folosesc pe lnga descarcatoare si eclatoare care sunt mai simple constructiv (si deci mai ieftine) dar nu contin elemente de stingere a arcului electric si deci utilizarea lor este posibila doar alternant cu descarcatoare.

2.2.1. Eclatoare electrice Eclatoarele sunt cele mai simple aparate de protectie mpotriva supratensiunilor. Ele se compun din 2 electrozi metalici, unul legat la partea aflata sub tensiune si celalalt la pamnt, uneori cu posibilitatea reglarii intervalului disruptiv. Eclatoarele se folosesc la protectia izolatoarelor de portelan pentru a evita conturarea lor si se pot realiza sub forma eclatoarelor cu coloane, eclatoare cu tija si cu inele de protectie.

Figura 4.7. Variante constructive de eclatoare. a) Eclator cu coarne, b) Eclatoare cu tija de descarcare, c) Eclatoare cu inele de protectie.

Eclatoarele sunt elemente componente ale descarcatoarelor constituind spatiul disruptiv al acestora si asigurnd separarea partii sub tensiune de cea legata la potentialul pamntului. Stingerea arcului electric datorita curentului de nsotire is este naturala, prin alungire, datorita interactiunii curentului din arcul electric cu propriul cmp magnetic. Eclatoarele, avnd o amorsare ntrziata, unda de tensiune poate patrunde n instalatie nainte ca eclatorul sa intervina. Din aceasta cauza eclatoarele au o raspndire limitata n retelele de medie tensiune, mai ales pentru protectia posturilor de transformare si n tractiunea electrica n curent continuu. De asemenea eclatoarele au neajunsul ca provoaca scurtcircuite cu punere la pamnt, nefind capabile sa ntrerupa curentul de nsotire. Acest lucru provoaca scoaterea de sub tensiune a instalatiei si taie unda de impuls a supratensiunii, producnd si solicitari dielectrice suplimentare.

Principalele elemente constructive ale unui descarcator sunt prezentaten figura 4.8.

Figura 4. 8.Principiul de functionare a unui descarcator cu rezistenta variabila 1-coloana de eclatoare; 2- rezistenta neliniara cu rol de divizor de tensiune; 3- rezistenta neliniara principala; A,B- bornele aparatului. - Coloana de eclatoare, a caror numar depinde de tensiunea nominala a retelei. - Rezistentele neliniare, care asigura repartizarea tensiunii n mod uniform pe spatiile disruptive. - Rezistenta neliniara principala este formata din nserierea mai multor discuri realizate din carbura de Si sau oxid metalic . - Anvelopa din portelan, contine coloana de eclatoare , rezistenta neliniara cu rol de divizor de tensiune si rezistenta neliniara principala .

Variantele constructive de descarcatoare depind de tensiunea nominala si de felul retelei. Pentru retelele de medie tensiune (135 kV) eclatorul este nglobat n rezistenta neliniara, care functioneaza ca un divizor de tensiune, asigurnd o repartizare egala a tensiunii pe intervalele disruptive. n regim normal de functionare, la tensiunea nominala, n absenta unei supratensiuni, datorita repartitiei neuniforme a intensitatii cmpului electric se realizeaza o stare de preionizare n zone imediat apropiate intervalelor disruptive.

Figura 4.9. Eclator cu rezistente de uniformizare pentru un descarcator de medie tensiune. 1- electrod; 2-rezistenta neliniara; 3-canal de expandare; 4-spatiu preionizat Performantele unui descarcator sunt determinate n mare masura de neliniaritatea rezistentelor si precizia amorsarii si stingerii eclatoarelor. Cu ct rezistentele sunt mai neliniare, conductia sarcinilor electrice la pamnt, sub forma curentului de impuls, este mai rapida, iar n etapa finala a vehicularii sarcinilor electrice, cnd intensitatea curentului este redusa, rezistenta ia valori mari, ceea ce favorizeaza stingerea arcului electric. Precizia la amorsare si stingere a eclatoarelor se obtine printr-un control riguros al tensiunii ce revine fiecarui eclator. Practic, acest control se realizeaza cu ajutorul divizoarelor capacitive, rezistive sau mixte. Descarcatoare cu rezistenta variabila (DRVS), sunt aparate moderne pentru protectia mpotriva supratensiunilor externe ct si mpotriva celor interne. Functionarea descrcatorului DRVS consta n amorsarea coloanei de eclatoare n cazul aparitiei unei supratensiuni care depaseste nivelul de izolatie al descarcatorului, conducerea la pamnt a curentului de scurgere care limiteaza supratensiunea din instalatie iar n final stingerea arcului electric. Stingerea este determinata de rezistenta neliniara, a carei valoare creste pe masura ce valoarea supratensiunii scade, permitnd ntreruperea curentului de nsotire la prima sa trecere prin 0, curentul de conductibilitate prin coloana de rezistenta de suntare si rezistenta neliniara la tensiunea nominal este neglijabil (400600mA). 2.2.2 RELEE DE PROTECTIE

Rolul releelor de protectie este de a proteja instalatiile electrice mpotriva functionarii n regimuri anormale, prin transmiterea unor semnale electrice ce determina izolarea locului defect prin intermediul aparatelor de comutatie. Desi exista o mare diversitate de relee, toate se compun din trei elemente functionale distincte: elementul sensibil S, elementul comparator C si elementul executor E (figura 5.12.).

Figura 4.12 . Schema bloc a unui releu de protectie

Dupa cum se constata releul are un singur semnal de intrare (x) si oricte semnale de iesire (y1yn). Elementul sensibil S primeste semnalul de intrare x si l transforma ntr-o marime fizica necesara functionarii releului. De exemplu, la un releu electromagnetic, acest rol este ndeplinit de un electromagnet ce transforma tensiunea sau curentul ntr-o forta sau cuplu ce permite functionarea releului. Elementul comparator C compara marimea transformata de elementul sensibil, cu o marime de referinta si la o anumita valoare a marimii transformate trimite actiunea asupra elementului executor. La releele electromagnetice acest rol l ndeplineste resortul antagonist. Elementul executor E, n urma comenzii primite actioneaza asupra semnalelor de iesire y1yn, ce constituie contactele releului. Releele electrice sunt aparate automate, care sub actiunea parametrului electric de intrare produc variatia brusca a parametrilor de iesire, la o anumita valoare a parametrului de intrare. Ele functioneaza pe baza ciclului DA-NU (deschis-nchis), facnd parte din categoria aparatelor cu comenzi discontinue. Releele de protectie trebuie sa ndeplineasca patru conditii fundamentale: selectivitate, rapiditate, sensibilitate si siguranta. Actiunea releelor de protectie este selectiva, daca acestea comanda deconectarea numai a partii defecte din sistem, prin contactoarele respective, celelalte parti ale sistemului ramnnd mai departe n functiune. Conditia de rapiditate este necesara, deoarece deconectarea rapida a elementelor defecte din retea prezinta o serie de avantaje ca: mareste stabilitatea functionarii n paralel a generatoarelor sincrone, reduce timpul de alimentare cu tensiune scazuta a consumatorilor, micsoreaza distrugerile elementelor defecte, permite folosirea reanclansarii automate rapide a liniilor aeriene, etc. Se face observatia ca cele doua conditii de selectivitate si rapiditate nu se pot satisface ntotdeauna simultan. Releele de protectie trebuie sa fie suficient de sensibile la defecte ca si la regimurile anormale de functionare, ce pot aparea n elementele protejate ale sistemelor electrice. In sfrsit, releele de protectie trebuie sa fie ntotdeauna gata de actiune si sa functioneze sigur n toate cazurile de defecte si regimuri anormale de functionare.

2.2.2. Clasificarea releelor de protectie Clasificarea releelor de protectie se poate face dupa mai multe criterii. A) Dupa principiul de func_ionare al mecanismului motor: relee termice, electromagnetice, de induc_ie, magnetoelectrice,

 electrodinamice, electronice. B) Dupa marimea pe care o protejeaz_: relee de curent relee de tensiune relee de putere relee de impedanta relee de frecventa relee de timp relee de temperatura C) Dupa felul n care este realizata actiunea fata de o anumita valoare a marimii de intrare: relee maximale, care actioneaza daca marimea protejata depaseste o anumita valoare relee minimale, care actioneaza cnd marimea protejata scade sub o anumita valoare (sau dispare) relee directionale, care actioneaza daca se schimba sensul marimii protejate (de exemplu: sensul de circulatie al puterii) D) Dupa modul n care actioneaza asupra aparatelor de comutatie: relee directe, la care elementul de protectie actioneaza direct asupra aparatului de comutatie relee indirecte, la care actiunea se transmite prin intermediul unor contacte din circuitul electric auxiliar al aparatului de comutatie. E) Dupa modul de conectare n circuit: relee primare, la care nfasurarea este parcursa de marimea din circuitul de protejat. relee secundare a caror nfasurare este alimentata din secundarul unui transformator de masura prin a carui primar trece marimea din circuitul de protejat. F) In functie de valoarea timpului de actionare ta, definit ca timpul din momentul aparitiei semnalului de intrare care actioneaza asupra elementului sensibil al releului si pna n momentul actionarii releului, releele se clasifica n: relee fara inertie (ultrarapide), cnd ta<10ms; relee rapide, cnd ta<5*10-2s; relee normale, cnd 0,15s>ta>5*10-2s; relee lente, cnd 1s>ta>0,15s; relee temporizate, cnd ta>1s.

2.2.3. Caracteristicile releelor Caracteristica de baza a releelor o constituie caracteristica intrare iesire, y = f(x), care reprezinta legatura cu caracter discontinuu dintre marimea de intrare x si marimea de iesire y.

a)

b)

c)

Figura 4.13. Caracteristicile intrare-iesire a releelor. a) Releu minimal, b) Releu maximal, c) Releu polarizat. Asa cum se vede din figura (4.13.a), daca marimea de intrare creste n intervalul de la 0 la 1, marimea de iesire ramne nula. n momentul n care marimea de intrare atinge valoarea xa, marimea de iesire variaza brusc la valoarea ymax. Marimea xd poarta denumirea de parametru de actionare si reprezinta valoarea marimii de intrare la care sistemul mobil se pune n miscare si actioneaza contactele. n continuare daca x creste marimea de iesire ramne constanta. n procesul de micsorare al marimii de intrare pna la xr marimea y ramne constanta si numai la x = xr variaza brusc pna la valoarea 0 (portiunea 4-5). Marimea xr poarta denumirea de parametru de revenire si reprezinta marimea de intrare la care sistemul mobil ncepe sa se deplaseze n sens contrar celui de actionare, spre pozitia de repaus Se mai defineste parametrul reglat xR ca fiind valoarea reglata sau prescrisa pentru care se stabileste ca trebuie sa aiba loc actionarea. Instalatia de protectie prin relee este format din totalitatea aparatelor si dispozitivelor destinate s asigure deconectarea automat a instalatiei n cazul aparitiei regimului anormal de functionare sau de avarie (defect), periculos pentru instalatia electric: n cazul regimurilor anormale care nu prezint pericol imediat, protectia semnalizeaz numai apariia regimului anormal. Deconectarea instalatiei electrice se efectueaz de ctre ntreruptoare, care primesc comanda de declansare de la instalatia de protectie. Se realizeaz separarea prtii cu defect de restul instalatiei (sistemului) electrice, urmrindu-se prin aceasta: -limitarea dezvoltrii defectului, ce se poate transforma ntr-o avarie la nivelul sistemului; -prentmpinarea distrugerii instalatiei n care a aprut defectul; -restabilirea regimului normal de functionare, asigurnd continuitatea n alimentarea cu energie electric a consumatorilor. Pentru a indeplini in bune conditii obiectivele impuse, instalatiile de protectie trebuie s satisfac anumite performante (calitti):

A.Rapiditatea Protectia trebuie s actioneze rapid pentru a limita efectele termice ale curentilor de scurtcircuit, scderea tensiunii, pierderea stabilittii sistemului electric. Timpul de lichidare (eliminare) a unui defect se compune din timpul propriu de lucru al protectie ( =0,020.04 s), timpul de temporizare reglat si timpul de declansare a ntreruptorului ( =0,04...0,06 s). Pentru protectiile clasice timpul minim de deconectare din momentul aparitiei scurtcircuitului va fi =0,060,10 s. Aceste valori sunt suficiente pentru instalatiile electroenergetice. Deci rapiditatea se obtine prin utilizarea unor echipamente de calitate (performante). B. Selectivitatea Reprezint proprietatea unei protectii de a deconecta numai elementul (echipamentul, tronsonul) pe care a aprut defectul, restul instalatiei (sistemului) rmnnd sub tensiune. Proctetia trebuie s comande declansarea celor mai apropiate ntreruptoare de la locul defectului. Selectivitatea se poate realiza pe baza de timp (prin temporizri), pe baza de curent sau prin directionare. n funtie de particularittile instalatiei si de importanta consumatorului se va adopta prioritatea ntre rapiditate si selectivitate. Deoarece curentul de defect parcurge toate elementele serie de pe calea de curent de la sursa de alimentare (transformator) pan la locul defectului, el poate influenta si alte aparate dect cele care trebuie s elimine defectul produs. De aceea este necesar corelarea caracteristicilor de protectie pentru asigurarea selectivittii protectiei, adic s functioneze numai aparatul de protectie de pe tronsonul cu defect, restul instalatiei rmnnd sub tensiune. Selectivitatea se poate asigura prin timpul de actionare (n trepte cresctoare spre surs) sau prin valorile curentului de pornire a protectiei. Selectivitatea ntre elementele de protectie se va face comparnd caracteristicile timpcurent, astfel nct timpul de prearc al sigurantei din amonte s fie mai mare decat timpul total al sigurantei din aval sau timpul de declansare al intretruptorului. Selectivitatea la scurtcircuit se determin comparnd valorile de prearc al sigurantei din amonte s fie mai mare dect al sigurantei din aval sau al aparatului protejat. Pentru aparatele de protectie se poate calcula pentru curentul limit termic si timpul impus. Selectivitatea sigurantelor fuzibile poate fi analizata si din punct de vedere al stabilitatii dinamice a aparatelor de comutatie la scurtcircuit. De exemplu, in ansamblul sigurantacontactor-relee termice, siguranta asigura protectia la scurtcircuit, iar releele termice protectia la suprasarcina. Curentul limitat (taiat) de siguranta trebuie sa fie suportat de contactor. Functionarea selectiva a protectiei se verifica in mod riguros prin suprapunerea caracteristicilor de protectie ale dispozitivelor care lucreaza in serie. Vor rezulta diferente de timp intre timpii de actionare la aceleasi valori ale curentului. Selectivitatea este asigurata atunci cand diferentele de timp sunt suficiente. C. Siguranta Aceasta presupune actionarea protectiei numai cand este necesar, fara functionari intempestive, adica atunci cand nu au aparut defecte in instalatia protejata. Siguranta presupune o protectie bine proiectata (alegerea tipului schemei reglajului si calculul acestuia) si echipamente cu fiabilitate ridicata. Acestea se pot obtine printr-un grad crescut de integrare, folosind microprocesoare specializate.

D. Sensibilitatea Instalatiile de protectie trebuie sa lucreze (actioneze) la abateri cat mai mici de la valoarea normala a marimii fizice controlate. Sensibilitatea protectiei se apreciaza prin coeficientul de sensibilitate, care pentru protectiile maximale de curent se calculeaza cu relatia in care se stabileste valoarea minima a curentului de scurtcircuit in momentul actionarii protectiei pentru un scurtcircuit metalic; valoarea curentului de pornire al protectiei, corespunzatoare circuitului de forta (primar) al instalatiei protejate. Coeficientul de sensibilitate poate lua valori intre 1,2...2,5, in functie de tipul protectiei si importanta instalatiei protejate. Atunci cand nu sunt satisfacute conditiile de sensibilitate se vor utiliza protectii complexe (de distanta, cu filtre) Pentru a asigura sensibilitatea, releele de protectie trebuie sa consume (absoarba) o putere redusa pentru actionare.

2.3 PROTECTIA DE CURENT Se foloseste in general ca protectie maximala de curent. Actioneaza la aparitia unui supracurent in circuitul protejat ca urmare a unei suprasarcini sau a unui scurtcircuit. Se realizeaza cu relee de curent care actioneaza atunci cand curentul din circuitul protejat depaseste o anumita valoare de prag stabilita, numita curent de pornire (de actionare) al protectiei. Pentru ca protectia sa actioneze corect trebuie sa se in cont de anumii parametri: -curentul nominal al instalatiei; -curentul de sarcina maxima admis; -curentul de revenire al echipamentului de protectie. Aceste protectii se pot echipa cu relee primare, montate in serie pe circuitul protejat, la care curentul de actionare al releului sau cu relee secundare in montaj indirect, montate in secundarul transformatoarelor de curent. Schemele de principiu ale protectiei maximale de curent sunt prezentate in figurile a,b,c

La montajul indirect, tipul si curentul nominal al releului se aleg in functie de curentul de actionare al releului.

Curentul nominal al releului se alege astfel incat curentul de actionare determinat prin calcul sa poata fi reglat si sa indeplineasca conditia de sensibiltate. Acest tip de protectie este simplu, dar nu poate indeplini conditia de selectivitate, deoarece cresterea valorii eficace a curentului din circuit se poate datora unor scurtcircuite din interiorul zonei protejate, dar si scurtcircuitelor externe. Pentru asigurarea selectivitatii sunt necesare elemente suplimentare (de obicei relee de timp). Se pot folosi si protectii minimale de curent, de exemplu cele care functioneaza la ntreruperea circuitelor de curent. [2]

2.4 PROTECTIA DE TENSIUNE Protectiile minimale de tensiune actioneaza in cazul scaderii tensiunii, care poate avea loc la un scurtcircuit sau la intreruperea alimentarii. Releele minimale de tensiune actioneaza cand valoarea eficace a tensiunii U din circuitul protejat scade sub valoarea tensiunii de pornire a protectiei . In practica se utilireaza in general in montajul indirect, releul fiind conectat in secundarul transformatorului de tensiune. Pentru alegerea releului se calculeaza tensiunea de pornire a releului. Releul se alege astfel incat valoarea calculata sa poata fi reglata. In instalatiile de joasa tensiune, protectia de minima tensiune este asigurata de bobinele contactoarelor sau de declansatoarele de minima tensiune ale intreruptoarelor automate. Protectiile minimale de tensiune nu sunt selective, la un scurtcircuit scaderea tensiunii fiind resimtita si in exteriorul instalatie in care a aparut defectul. Protectiile maximale de tensiune se folosesc mai rar si actioneaza la cresterea tensiunii circuitului, U, peste tensiunea de pornire a protectiei. In general coeficientul de revenire , este definit ca raportul intre valoarea marimii de revenire a releului si valoarea marimii de actionare.

2.5 PROTECTIA DIFERENTIALA Protectia diferentiala lucreaza atunci cand apare o diferenta fazoriala intre curentii de la capetele zonei protejate.

Curentii de la capetele zonei protejate se considera egali si in faza, deci: is1=is2; is1is2=0 La aparitia unui defect in afara zonei protejate (scurtcircuit in punctul K,) valoarea curentilor va creste proportional, diferenta lor ramanand tot zero. Daca apare un defect in interiorul zonei protejate (scurtcircuit in punctul K,), faza curentilor se modifica, deci: Prin releu va circula diferenta fazoriala a celor doi curenti si deci protectia va da comanda de declansare la depasirea valorii reglate. Principiul de functionare permite asigurarea unei bune selectivitati. iar valoarea redusa a curentului reglat la releu (mai mica decat la protectia maximala de curent) conduce la marirea sensibilitatii protectiei. Dupa modul de realizare, exista protectii diferentiale longitudinale si diferentiale transversale.

2.6 PROTECTIA DE DISTANTA Protectiile de distanta se realizeaza cu relee de impedanta, care actioneaza la micsorarea impedantei circuitului protejat. Releele de impedanta functioneaza pe principiul balantei, masurand impedanta Z ca raportul U/I de la sursa la consumatori. In caz de scurtcircuit, tensiunea scade, curentul creste, deci Z scade. La aceste protectii reglajele de timp se stabilesc in functie de impedanta pana la locul defectului, permitand actionarea rapida la valori mari ale curentilor de scurtcirucit. Se elimina astfel dezavantajul protectiilor maximale de curent temporizate. Ele asigura o buna selectivitate si o rezerva pentru protectiile din aval. Sunt protectii complexe, care in ultima vreme se folosese si in retelele de medie tensiune.

Parametrii releelor de protectie caracterizeaza releele indiferent de tipul lor constructiv si se dau in cataloagele (prospectele) firmelor constructoare. Principalii parametri sunt: curentul nominal, tensiunea nominala, valoarea de actionare (pornire), valoarea de revenire, factorul de revenire, timpul propriu de actionare, puterea consumata, puterea comandata de contactele releului, numarul si pozitia normala (inchis, deschis) a contactelor, stabilitatea termica si dinamica. Clasificarea releelor se face dupa mai multe criterii: 1) dupa modul de conectare: primare, secundare (montaj indirect); 2) dupa modul de actionare: cu actionarea directa sau indirecta (prin intermediul altor relee sau dispozitive); 3) dupa principiul de constructie si functionare: electromagnetice de inductie, magnetoelectrice, electrodinamice, termice, electronice cu componente discrete sau cu microprocesoare; 4) dupa caracteristica de timp: dependenta sau independenta; 5) dupa forma caracteristicii de lucru: cerc, elipsa, histerezis, semiplan e .

2.7 PROTECTII NUMERICE Instalatiile de protectie din relee au cunoscut mai multe etape de dezvoltare. S-au utilizat initial relee electromecanice (termice, electromagnetice), care se folosesc si in prezent. Cresterea complexitatii instalatiilor si dezvoltarea tehnologica au facut posibila construirea releelor statice cu componente discrete, folosind elemente semiconductoare si traductoare, iar apoi cu circuite integrate. Acestea au permis imbunatatirea performantelor instalatiilor de protectie. In deceniul 8 odata cu descoperirea microcomputerului s-au dezvoltat protectiile numerice, care permit realizarea unor sisteme de protectie performante. Ele au fost utilizate mai intai ca protectii de rezerva. In prezent se fabrica diverse tipuri de protectii numerice specializate (protectii de distanta) sau complexe multifunctionale, care echipeaza linii, transformatoare, motoare, generatoare.

La conceperea si realizarea sistemelor de protectie numerice s-a avut in vedere rezolvarea urmatoarelor cerinte: integrarea lor atat ca protectii separate in vechile instalatii, cat si ca sisteme de protectie in sisteme computerizate; realizarea unor interfete care sa permita implementarea lor in orice tip de instalatie; achizitia si transmiterea datelor si semnalelor de la si catre instalatiile protejate sa se faca prin sisteme aliniate la standardele internationale, fiind compatibile cu alte sisteme; asigurarea competitivitatii economice cu sistemele clasice de protectie. In prima faza se utilizeaza transformatoarele de masura conventionale si sistemele de actionare asupra intreruptoarelor prin intermediul releelor de declansare. Pe parcurs vor fi concepute alte sisteme de achizitie primara a semnalelor analogice cu traductoare liniare, care vor permite reducerea gabaritului si a erorilor de masura. Fata de sistemele clasice de protectie au avantajul realizarii unui numar important de functii: achizitie, memorare si prelucrare, automatizare, monitorizare.

Semnalele analogice primare care erau prelucrate direct de releele clasice de protectie sunt convertite in semnale tip binar. Numarul lor se reduce prin prelucrarile partiale locale efectuate de elementele componente ale sistemului numeric de protectie. Informatia binara este prelucrata cu ajutorul unor programe care au la baza algoritmi si parametri (conditii) de reglare a protectiilor. Pentru asigurarea functionarii corecte a protectiilor se folosesc diverse criterii: sensul de circulatie a puterii reactive pe linie, controlul tensiunilor de faza si homopolare, calculul impedantei prin derivare sau integrare numerica. Se pot utiliza elementele R si X pentru calculul impedantei si argumentului , iar pentru cresterea preciziei, metoda reflectarii impulsurilor. Prelucrarea numerica a semnalelor achizitionate se face dupa algoritmi ce permit determinarea unor marimi sintetice ca: -valorile efective, medii sau de varf ale U si I; - puteri active, reactive, aparente, defazaje, sau a unor marimi complexe rezultate din analiza spectrala (de exemplu analiza Fourier), din descompunerea in sisteme de componente de succesiuni directe, inverse medie tensiune si motoare. Ele sunt produse de firmele ABB, Siemens, English Electric, Merlin Gerin, iar in ultimii ani chiar de firme din tara. Experienta si rezultatele obtinute in exploatare vor permite in viitor extinderea acestor sisteme de protectie. Pe baza acestor principii au fost realizate baze de date care contin biblioteci de functii de protectie si biblioteci de programe. Partea de hard a echipamentelor numerice de protectie fiind unitara si modulata, functiile de protectie se aleg in concordanta cu caracteristicile si importanta echipamentului protejat, cu schema electrica a statiei la care este racordat, cu topologia retelei si cu cerintele tehnologice ale procesului. Se va avea in vedere existenta sau nu a altor instalatii de protectie analogica si numerica. Pentru cresterea sigurantei in functionare (fiabilitatii), sistemele numerice de protectie sunt prevazute in cazul echiparii agregatelor mari cu doua sisteme de hardware paralele. Ele se completeaza reciproc, iar la defectarea unuia, celalalt ramane in functiune. In plus aceste sisteme sunt prevazute cu functii de autotestare permanenta a starii elementelor protectiei, cu diagnostic si alertare a personalului de exploatare, prin sistemele de supraveghere centralizata. Sunt concepute astfel incat utilizatorul sistemelor numerice de protectie sa nu necesite cunostinte de programare. Cu ajutorul calculatorului personal se pot regla valorile de pornire, parametrii caracteristici si temporizarile protectiilor. Se pot de asemenea asocia diferite tipuri de protectie pe canalele de intrare, repartizarea impulsurilor de declansare a intreruptoarelor in sistem matriceal, coordonarea semnalelor binare interne si externe pentru asigurarea diferitelor functii de blocare a functionarii protectiilor sau a efectuarii unor manevre. Utilizarea microprocesoarelor la realizarea instalatiilor de protectie a permis imbunatatirea calitatii si unele facilitati ale noilor sisteme: fiabilitate ridicata, depanare usoara, autotestare; flexibilitatea executarii reglajelor prin algoritmi numerici de urmarire a evenimentelor in timp; posibilitati de arhivare a reglajelor si testelor de verificare; sistem de operare accesibil prin tastaturi locale sau cu PC; executie compacta, cu elemente de separare galvanica, protectie impotriva campurilor electromagnetice, posibilitati de interconectare cu sisteme de supraveghere comanda si control centralizat; cost de achizitie rezonabil prin facilitatile pe care le creeaza in cazul unei exploatari corespunzatoare. Introducerea si dezvoltarea sistemelor numerice de protectie in sistemul energetic va permite

imbunatatirea functionarii sistemelor de protectie in conditiile cresterii complexitatii evenimentelor. Utilizarea noilor sisteme de protectie necesita insusirea unor cunostinte noi in domeniul sistemelor de achizitie si prelucrare a datelor si acceptarea de catre oameni a unor noi tehnologii. prin relee (ca de exemplu, principiul adaptrii si cel al optimalitii). 2.8 TRANSFORMATOARE DE MSUR Pentru o exploatare economic i sigur a instlatiilor electrice de medie tensiune sunt necesare aparate de msurat, cu care se msoar mrimile electrice: curentul, tensiunea, puterea, energia, frecvena etc., aparate de protecie, care asigura o funcionare corect ntrun regim anormal sau de avarie din instalaie, precum si aparate de reglare automat, care realizeaz reglarea tensiunii, frecventei, comanda punerii n funciune etc. Adaptarea sistemelor de msurat, protecie i reglare automat la gama extrem de larg a valorilor curenilor i tensiunilor din cadrul circuitelor primare, se realizeaz cu ajutorul transformatoarelor de msur: transformatoare de curent si transformatoare de tensiune. Transformatorul de masura este un aparat static, care transforma parametrii energiei electrice de curent alternativ (tensiunea, curentul) reducand valoarea acestora de un anumit numar de ori. Functionarea transformatoarelor de masura se bazeaza pe principiul inductiei electromagnetice dintre doua circuite (infasurari) electrice cuplate electromagnetic, in cazul transformatoarelor inductive, si pe principiul divizorului capacitiv, in cazul transformatoarelor de tensiune capacitive. Prin definitie rolul transformatorul de masura este reprezentat prin: posibilitatea de masurare cu aparate de curent alternativ construite pentru tensiuni si intensitati de valori reduse; alimentarea circuitelor de protectie prin relee cu tensiuni si intensitati de valori reduse; reducerea tensiunii in circuitele secundare pentru scaderea solicitarii izolatiei acestor circuite si a aparatelor montate in aceste circuite, precum si pentru protejarea personalului de exploatare.

Clasificarea transformatoarelor de masura : 1. Transformatoare de curent (simbol C) la care infasurarea primara se leaga in serie cu circuitul primar si a caror infasurare secundara alimenteaza infasurarile de curent ale releelor si aparatelor de masura. Transformatoare de tensiune (simbol T) la care infasurarea primara se leaga in paralel cu circuitul primar, iar infasurarea secundara alimenteaza infasurarile de tensiune ale releelor si aparatelor de masura.

2.

2.9. TRANSFORMATOARE DE CURENT Transformatorul de curent este transformatorul de msur la care curentul secundar, n condiii normale de funcionare este practic proporional cu curentul primar i defazat fa de acesta cu un unghi apropiat de zero, la o legare corect a conexiunilor. El este destinat: reducerii curentului din circuitele primare, de la valori mari la valori mai mici corespunztoare aparatelor din circuitele secundare; izolrii aparatelor circuitelor secundare de nalta tensiune din circuitele primare, periculoas pentru personalul de deservire. In acelai timp, transformatoarele de curent permit standardizarea bobinelor de curent ale aparatelor de msurat i a releelor primare de protecie, pentru valori comode la fabricarea lor; 5 A, respectiv 1 A. Transformatoarele de curent se monteaz lng ntreruptoare, fiind necesare pentru alimentarea aparatelor de protecie corespunztoare acestora, respectiv pe toate circuitele unde este nevoie de msurarea curentului

Clasificarea transformatoarelor de curent : a) Din punct de vedere constructiv: Tip suport, cu infasurarea primara monospirala sau multispirala. In cazul transformatoarelor multispirale, acestea pot fi cu infasurare primara necomutabila sau comutabila in doua sau mai multe trepte. Tip de trecere, cu infasurarea primara tip bara, facand parte integrata din transformatorul de curent, sau fara infasurare primara proprie, transformatorul de curent fiind format numai din infasurarea (infasurarile) secundara, care se monteaza direct pe barele de inalta tensiune ale instalatiei sau pe trecerea izolata a transformatoarelor de putere. b)Din punct de vedere al conditiilor de functionare : de exterior; de interior; imersate in uleiul electroizolant al transformatoarelor de putere. c) Din punct de vedere al izolatiei de baza : transformatoare uscate, la cere intreaga constructie, sau partial numai infasurarea de inalta tensiune, sunt inglobate in rasina epoxidica sau in portelan; transformatoare in ulei, la care partea activa a transformatorului este inclusa in ulei electroizolant.

d) Dupa numarul infasurarilor secundare : Transformatoare cu o singura infasurare secundara destinata masurii (clasa 0,5 sau 1) sau protectiei (clasa 5P sau 10P); Transformatoare cu doua sau mai multe infasurari secundare, in care una din infasurari este utilizata pentru masura, iar restul pentru protectie. e) Dupa curentul nominal al infasurarilor secundare: Transformatoare pentru curent secundar de 1 A; Transformatoare pentru curent secundar de 5 A. Transformatoare de curent de medie tensiune se compun din cate doua infasurari secundare, fiecare pe cate un miez magnetic si o infasurare primara. Aceste transformatoare au izolatia dintre infasurari precum si cea dintre infasurari si piesele legate la masa din rasina turnata. Dar izolatia mai poate fi din portelan CIPT, sau ulei. Ca transformatoare cu izolatie in rasina electroizolanta turnata amintim tipurile: CIRS. CIRTo, CIRTos, CIRTi, CIRT, unde literele mici au urmatoarea semnificatie: o- monospiral cu bara de trecere rotunda si flansa mediana de fixare; os- monospiral cu bara de trecere rotunda si picior suport median; i- monospiral cu bara de trecere dreptunghiulara.

Fig 4.10 Transformator de curent de interior tip suport . 2.10. TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE Transformatorul de tensiune este transformatorul de msur la care tensiunea secundar, n condiii normale de funcionare, este practic proporional cu tensiunea primar i defazat n raport cu aceasta cu un unghi apropiat de zero, la o legare corect a conexiunilor. El este destinat: reducerii tensiunii din circuitele primare, de la valori mari la valori mai mici corespunztoare aparatelor din circuitele secundare; izolrii aparatelor circuitelor secundare de nalta tensiune din circuitele primare, periculoas pentru personalul de deservire.

In acelai timp, transformatoarele de tensiune permit standardizarea bobinelor de tensiune ale aparatelor de msurat i a releelor primare de protecie, pentru valori comode la fabricarea lor :100 V ntre faze, respectiv 100/ 3 V pe faz. Transformatoarele de tensiune se monteaz sub form de celule de msur sau grupuri de msur in toate n toate zonele unei instalaii de conexiuni care pot funciona independent.

Clasificarea transformatoarelor de tensiune: a) Din punct de vedere al principiului de functionare : transformatoare inductive, avand infasurarea primara si secundara bobinate pe acelasi miez magnetic; transformatoare capacitive (mai corect capacitiv-inductive) in care transformatorul este format dintr-un divizor capacitiv, la a carui priza intermediara este racordat un transformator inductiv de medie tensiune. b) Din punct de vedere al conditiilor de mediu : de exterior; de interior. c) Din punct de vedere al izolatiei de baza : transformatoare uscate, la cere intreaga constructie, sau partial numai infasurarea de inalta tensiune, sunt inglobate in rasina epoxidica; transformatoare in ulei, la cere partea activa a transformatorului este inclusa in ulei electroizolant. d) Dupa numarul infasurarilor secundare : Transformatoare cu o singura infasurare secundara destinata masurii si protectiei; Transformatoare cu doua infasurari secundare, unde o infasurare este destinata masurii si protectiei, iar cealalta este conectata in triunghi deschis si este destinata alimentarii protectiei homopolare; Transformatoare cu trei infasurari secundare, pentru masura, protectie si protectie homopolara.

Transformatoare de tensiune de medie tensiune pot fi cu izolatie in rasina sau in ulei. Transformatoarele cu izolatie din rasina sunt de tipul TIRMo si TIRBo. Transformatoarele se compun din urmatoarele parti principale :

Miezul magnetic Infasurarea primara Infasurarea secundara Soclul cu cutia de borne Carcasa din rasina turnata Transformatoarele de tipul TIRMo izolatia infasurarii primare este degresiva, sfarsitul infasurarii fiind legat direct la carcasa metalica, in schimb la transformatoarele de tipul TIRBo izolatia infasurarii primare este plina, ambele borne ale infasurarii fiind izolate corespunzator tensiunii nominale a transformatorului. Transformatoarele cu izolatie din ulei sunt de tipul TEMU, TEBU.

Fig 5.11 Transformator de tensiune cu izolatia in rasina .

Bibliografie [1] Tusaliu, P., Peicov, Al., Cividjian, Gr., Herscovici, B., Aparate electrice. Lucrri de laborator. Vol. I, Repografia Universitii din Craiova, 1961. [2] Hortopan, Gh., Aparate electrice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980. [3] Dumitru D.Sandu, Dispozitive i circuite electronice, Editura Did.i Ped.,Bucureti, 1995 [4] Dan Mihoc, Protectia prin relee si automatizari in energetica Editura Didactica si Pedagogica, 1989 [5] Pintilie Desanu Relee Electronice ISBN 5-86892-043-0 [6]Sandu Razvan, Proiect Doctorat Relee de protectie