Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mod de utilizare
Date tehnice
Serie constructii MB/MB… MC/MC… NB NC
de la 0,5 pana la 63A (in afara de ND, MB..., MC...)
Norme DIN VDE 0641 partea 11/8-92, EN 60 898, IEC 898
Nr. poli 1, 2, 3, 1 + N, 3 + N 1, 2, 3
Caracteristici declansare B C B C
Tensiune masurare Un un pol 230 / 400 V~mai multi poli 400 V~
Tensiune maxima functionare masurare un pol 230 / 400 V~mai multi poli 400 V~
Conectare Icn 6 kA 10 kA
Clasa delimitare energie 3 (conform VDE pana la 32 A)
Afisare pozitie contact prin
fereastra de afisaj (rosu / verde) Nu Nu Da Da
Frecventa de masurare (2) 50 / 60 Hz
Racord • Acces: clema bi-connect cu pozitie fixator de racord: ➞ 1 pana la 25 mm2
• Iesire: clema ➞ 1 pana la 25 mm2
• Iesire clema introducere rapida (M....) ➞ 1 pana la 4 mm2
• Flexibilitate fara invelis aderent de la 1,5 mm2
CA un pol 60 V—…doi poli (la conectarea in serie a ambilor poli)125 V—…
Tensiune maxima functionare masurare CA 12 V~ si 12 V…—
Fiabilitate aparate la sarcina nominala
≤32 A 20000 jocuri conectare
> 32 A 10000 jocuri conectare
Clasa protectie IP 20, cu plastron IP 30
Temperatura mediu Functionare: -25°C pana la +60°C
Depozitare: -25°C pana la +80
DISJUNCTOR 10-16 A
Bibliografie:
http://download.hager.com/Hager.ro/new_site/files_download/catalogue_pages/Seite_145_151_RO.pdf
Comanda releului prin calculator
Mod de utilizare
Circuitul serveste la comanda unui releu electromagnetic normal de curent continuu nepolarizat,
sensibil, de putere mica, prin intermediul unui port paralel (conectat la un calculator).
Mod de folosire:
Se conecteazã intrarea (punctul A) la un pin care are semnal de iesire din port si masa la punctul D.
Sursa de alimentare a releului se leagã la punctul X. Pentru deschiderea releului se utilizeazã un
program care seteazã pe adevarat valoarea logica a bitului corespunzãtor pinului conectat la circuit.
Deschiderea releului are loc imediat.
Constructie:
Circuitul este de fapt un ampificator tranzistorat de curent continuu. La realizarea sa se folosesc 3
rezistente, 2 tranzistoare bipolare, unul pnp si altul npn, 1 diodã, un releu si sursã de curent a releului.
Mod de functionare:
In mod normal starea bitului ce comandã pinul portului paralel conectat la circuit fiind fals, diferenta de
potential dintre acesta si masa este nulã, joncþiunea bazã-emitor a tranzistorului T1 fiind deci
nepolarizatã, nu se intamplã, evident, nimic. In momentul in care se modifica starea logicã a bitului de
comanda, intre punctele A si D apare o tensiune de aproximativ +5V. Curentul debitat de portul paralel
este insa foarte mic, de ordinul 10e-4 A, pentru controlul releului fiind necesarã o amplificare a acestui
curent.
Rezistenta R1 are rol de a proteja tranzistorul T1, iar R2 este folositã la culegerea unei tensiuni pentru
polarizarea jonctiunii bazã-emitor a tranzistorului npn T1. Astfel apare un curent foarte mic pe traseul
ABT1GD, suficient pentru deschiderea lui T1. Ca urmare a acestui curent apare imediat si curentul de
colector pe T1, curent a cãrui intensitate depinde de puterea acestuia. In practicã acest curent este cam
de 10-50 de ori mai mare decat curentul de baza. Asadar apare curent pe traseul XT2T1G, curent
amplificat de T1, insuficient deschiderii releului, dar suficient de mare pentru a deschide un al doilea
tranzistor, pnp - T2.. Rolul sãu este de a asigura deci un potential negativ pe colectorul lui T2, dar si de
a dirija curentului de colector catre releu, rezistenta opusã de ea pe traseul EH (in sensul de
neconductie) fiind mult mai mare decat cea a releului, ceea ce inseamnã ca acest curent va urma traseul
FI. Acest curent de dupa a doua amplificare ar trebui sa ajunga la aproximativ 200mA, fiind suficient
pentru deschiderea releului, la o tensiune de 5V.
Fig: Schema circuitului:
Concluzii:
Schema prezentata, desi aparent simpla ridica totusi in practica anumite probleme: este greu de realizat
la scara mica, datele practice si cele teoretice nu prea se potrivesc (cel putin cand eu am vrut sa o pun
in practica asa s-a intamplat) asa ca circuitul necesita o realizare laboriosa, iar folosirea sa in practica
mai mult decat un experiment este neinteresanta.
Caracteristici tehnice:
Blibliografie: http://www.eee.ro/eetstpdf/re08
CONTACTOARE STATICE
Exemple de utilizare:
Comutarea frecventa si silentioasa a motoarelor inclusiv reversare
Reglari de temperatura de toate tipurile. Frecventele de comutare nu reprezinta o
problema pentru un contactor static. Reglarea temperaturii in doua puncte
lucreaza mai exact si sporeste calitatea produselor.
Comanda iluminarii. Contactoarele statice comuta rapid si silentios.
Inlocuirea combinatiilor stea-triunghi.
Inlocuirea combinatiilor contactor-inversor.
Actionarea pompelor: Socurile de presiune sunt evitate prin pornirea usoara.
Incarcarea mecanica a instalatiilor ca intreg scade, iar durata de viata creste.
Actionarea ventilatoarelor: Prin pornirea usoara, curelele trapezoidale nu
gliseaza, iar uzarea precoce este stopata. Durata de viata a instalatiei este sporita.
Benzi transportoare: Banda porneste usor, astfel incat obiectele transportate sa nu
se rastoarne. Intregul sistem este protejat mecanic, iar durata de viata este
prelungita.
Mod de utilizare
La utilizarea drept softstarter, componenta de c.c., uzuala la comanda bifazata, este
anulata, cu ajutorul unei metode speciale de comanda. Astfel, motorul se comporta ca in
cazul comenzii trifazate. Cu ajutorul DS4, pot fi pornite si aplicatii, pentru care pana
acum erau obligatorii softstartere comandate trifazat.
Prin capacitatea mare de incarcare a versiunilor M(R), pornirile si opririle frecvente
ale momentelor mari de inertie a maselor nu mai reprezinta o problema.
Descriere tipuri
Bibliografie: http://www.moeller.ro/industrie_actionari_contactoare.html
Sigurante fuzibile:
Mod de utilizare:
Sigurantele fuzibile sunt aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor care intrerup circuitul protejat
prin topirea unui fuzibil (fir sau banda conductoare subtire, cu sectiunea corelata cu curentul de intrerupt
si cu timpul in care trebuie sa se topeasca).
Sigurantele fuzibile obisnuite folosite foarte mult in instalatiile electrice sunt aparatele de protectie
cele mai simple si in general cele mai eficace.
Sigurantele fuzibile sunt alcatuite din trei parti distincte: soclul, capacul si patronul fuzibil
propriu-zis.
Din punct de vedere constructiv, sigurantele pot fi: auto, mignon, normale cu filet si cu furci.
Sigurantele cu filet sunt construite in doua variante: cu legatura spate LS si cu legaturafata LF .
La montarea sigurantelor LS succesiunea corecta a elementelor pe piciorul unui soclu este: saiba -inel de
siguranta - piulita Am - saiba alama - conductor - saiba plata - inel de siguranta - piulita.
La montare trebuie avut in vedere ca firul conductor sa aiba ochi in jurul bornei sau, in cazul sectiunilor
mari, papuc. Trebuie avuta o grija deosebita ca strangerea conductoarelor la bornele de legatura sa se faca
bine, pentru a evita o supraincdlzire a bornelor si prin aceasta si influentarea caracteristicii defuziune a
patronului fuzibil.
Capacul filetat al sigurantei trebuie bine insurubat pentru a asigura forta de apasare ceruta de contact.
O siguranta fuzibila corect dimensionata si montata efectueaza o protectie sigura §i ieftina impotriva
scurtcircuitelor.
Sigurantele fuzibile cu mare putere de rupere se vor monta in plan vertical.
Introducerea §i scoaterea sigurantei din furci se face cu ajutorul unui maner izolant care asigura
manipularea fara pericol de electrocutare.
Sigurantele cu filet tip LFi se construiesc in gama:
Date tehnice
SOCLU PATRON CAPAC
curent cod curent cod curent cod filet
25 A 2061 25 A 2240 2-25 25 A 2004 E27
63 A 2071 63 A 2270 35 - 63 63 A 2005 E33
100 A 2080 100 A 2290 80-100 100 A 2006 G 1.1/4
Scara curentilor nominali pentru fuzibilul sigurantei este urmatoarea: 2-4-6-10-16-20-25-35-50-63-80-
100-125-160-200-224-250-300-315-355-400-500-630 A. Sigurantele tip MPR se construiesc in gama:
SUPORT PATRON
CURENT COD TIP FUZIBIL
SIST 101 411 NT 00- 406 4 - 160 A
SIST 150 412 NT0 -407 6- 160 A
SIST 201 413 NT1 -408 36 - 250 A
SIST 400 414 NT2 -409 224-400 A
- SIST 630 415 NT3 -410 400-630 A
Scara curentilor Ir ,fiind 0,4-0,55-0,75-1-1,3-1,8-2,4-3,3-4,5-6-8-11-16-20-25-3 100-125-160-
200-250-320-400-500-580-630-700-800 A.
b)Siguranra fuzibila c) Accesoriile sigurantei fuzibile
Eclatorul
GENERALITATI:
Eclatorul este un aparat electric folosit pentru masurarea tensiunilor inalte, format din doi electrozi
intre care se produce o descarcare electrica daca tensiunea dintre ei depașește o anumita valoare. Eclatorul
de protectie este un dispozitiv foarte simplu , menit sa protejeze secundarul transformatorului de
alimentare impotriva " spike-urilor" de tensiune de inalta frecventa, provenite de la nivelul etajului primar
al transformatorului tesla. In esenta, este alcatuit din doi electrozi, dispusi la o distanta mai mare decat cea
necesara pentru strapungere, conectati la bornele transformatorului de alimentare.
LOCUL DE UTILIZARE:
Eclatorul de protectie se foloseste in special in cazul transformatoarelor de tip NST, care sunt
foarte sensibile la componenta RF a curentului. Utilizarea sa este rara in cazul MOT, PT sau al
transformatoarelor de distributie. In cazul acestor transformatoare, datorita curentilor mari debitati,
stingerea arcului aparut la nivelul eclatorului de protectie, in momentul aparitiei supratensiunilor, este
foarte dificil de stins.
CARACTERISTICI TEHNICE
In general se foloseste un eclator cu trei electrozi: doi marginali si unul central. Electrozii
marginali sunt conectati la bornele de iesire a secundarului transformatorului de alimentare iar electrodul
central este conectat la carcasa transformatorului si totodata la pamant (secundarul transformatorului este
de regula format din doua bobine inseriate, fiecare dand 1/2 din tensiunea de iesire, legatura dintre ele
realizandu-se la nivelul miezului, conectat la randul lui la carcasa).
MODUL DE UILIZARE
SCHEMA ECLATORULUI
(a) asigura scurgerea unor curenti foarte mari,pe durate chiar destul de mari
(b) au rezistenta in regim normal descärcare neamorsatã foarte mare
(c) au capacitatea proprie foarte mica
Constructiv, eclatorii modemi constau dintr-un balon etans, format din electrozi metalici si izo1atie
ceramica.
Dupa montarea eclatorului de protectie la bornele secundarului se va trece la pozitionarea
electrozilor. Pentru aceasta se va desface conexiunea cu circuitul primar al transformatorului tesla. In
momentul conectarii transformatorului de alimentare la retea, se va produce un arc electric intre electrozii
eclatorului. Pozitionarea lor se va face prin marirea spatiului dintre ei (este bine ca electrozii marginali sa
fie prevazuti cu un filet, pentru o pozitionare cat mai usoara), pana la intreruperea arcului. Se va avea in
vedere ca distantele dintre fiecare electrod marginal si cel central sa fie egale.
In acest moment se poate considera ca eclatorul de protectie a fost reglat in mod corect. Se refac
conexiunile transformatorului de alimentare cu etajul primar. In momentul functionarii transformatorului
tesla, aprinderea eclatorului de protectie trebuie sa fie eratica. Practic acesta se va aprinde doar in cazurile
in care tensiunea la bornele secundarului transformatorului de alimentare devine mai mare decat cea
debitata de acesta pentru incarcarea condensatorului primar.
Descarcatoarele de tensiune
Caracteristici tehnice:
De mare De capacitate De capacitate Ref. capacitate (H) sporită (I) standard (S)039 20/21/22/23 039 30/31/32/33 039 35/36/38 039
40/41/43
Schemă de legare la pământ TT – TN – IT IT – TNC TT – TNS TT – TNS
Tensiune maximă 440 V± 440 V± 320 V± 320 V±în regim permanent (Uc)
Frecvenţă 50/60 Hz 50/60 Hz 50/60 Hz
Tip EN-61613-11 1 2 2 2
I max 8/20 μs 70 kA 40 kA 40 kA 15 kA
I imp 10/350 μs 10 kA – – –
Curent nominal
descărcat 20 kA 15 kA 15 kA 5 kA
Nivel protecţie Up 2 kV 1,8 kV 1,4 kV 1,2 kV
Ut 440 V 440 V 400 V 400 V
Curent de scurgere < 1 mA < 1 mA < 1 mA
Protecţie asociată 160 A 125 A 20 A
– max. (EN-61613-11) DPX DPX disjunctor, curbă C
disjunctor, curbă C disjunctor, curbă C disjunctor, curbă C
– min. 40 A 20 A 20 A
Curent rezidual If Zero Zero Zero Zero
Racordare 25 mm2 25 mm2 25 mm2
– conductor rigid
– conductor flexibil 16 mm2 16 mm2 16 mm2
Indice de protecţie IP 20, instalat în tablou
Condiţii de mediu
– temperatură de utilizare de la – 10 °C la + 40 °C
– temperatură de stocare de la – 20 °C la + 70 °C
Una din cele mai importante încercari ale descarcatoarelor este încercarea la scurtcitcuit în
scopul de a le verifica capacitatea la trecerea curentului de defect. Deoarece procedurile de încercare
specificate de standarde sunt interpretabile exista o serie de aspecte practice înca neelucidate. Astfel,
pentru simularea comportarii la defect intern, descarcatoarele cu oxizi metalici (fara eclatoare) sunt
încercate la curenti de scurtcircuit de mare si mica amplitudine. La trecerea curentului de scurtcircuit
descar- catoarele se distrug prin spargere datorita efectului dinamic si termic al arcului electric produs în
timpul încercarii. Arcul electric influenteaza comportarea descarcatorului în timpul încercarii iar evolutia
sa în interiorul descar- catorului este influentata de o serie de factori. S-au analizat mai jos unele aspecte
privind factorii care influenteaza arcul electric în timpul încercarii de scurtcircuit ale descarcatoarelor cu
oxid metalic cu anvelopa de polimer
Factorii ce determina solicitarile datorate arcului intern pe durata trecerii curentului de scurtcircuit
Urmatorii factori determina solicitarile dinamice si termice ce apar ca urmare a arcului electric în
descarcatoare în timpul încercarilor de scurtcircuit [1, 2, 3]:
- conditiile de predefectare;
- mediul din interiorul coloanei descarcatorului;
- forma si gabaritul descarcatorului;
- parametrii de încercare;
În continuare vom arata modul în care ei influenteaza solicitarile ce apar în descarcatoare.
Conditiile de predefectare Exista doua metode de predefectare prevazute în standardele europene
(IEC) [3] si cele americane (IEEE) [2]. Ele difera prin: - modul de pregatire a descarcatorului la încercare;
- numarul de exemplare de încercat .
Nota: Conform IEC [2], încercarea la curentul de scurtcircuit nominal se va face pe un descarcator cu fir
fuzibil sau predefectat cu supratensiune, iar conform IEEE, aceasta încercare se va face pe doua
descarcatoare cu fir fuzibil si pe doua predefectate cu supratensiune. În ceea ce priveste pregatirea
descarcatoarelor cu fir fuzibil, conform standardului IEC, firul fuzibil intern trebuie amplasat intr-un
orificiu cu diamatrul de 5 mm care traverseaza rezistorul si este situat în cercul cuprins între centrul
rezistorului si cercul cu raza egala cu jumatate din raza rezistorului. Conform standardului IEEE,
elementele de valva si eclatoarele, daca se folosesc, trebuie scurtcircuitate extern prin intermediul unui fir
fuzibil care urmareste conturul elementelor, adiacent suprafetelor acestea. Pentru ambele standarde
sectiunea firului fuzibil va fi astfel aleasa încât acesta sa se topeasca într-un timp corespunzând la 30 grade
electrice dupa initierea curentului de defect[2, 3]. În ceea ce priveste pregatirea descarcatoarelor prin pre-
defectare cu supratensiune, aceata se face cu o tensiune mai mare decât tensiunea de functionare continua,
care este valoarea eficace a tensiunii de frecventa nominala care poate fi aplicata continuu la bornele
descarcatorului. Supratensiunea trebuie sa provoace defectarea descarcatorul în 5 ± 3 min. Curentul de
scurtcircuit al sursei de supra- tensiune trebuie sa fie între 1 A si 30 A [2,3].
Mediul din interiorul coloanei descacatorului Descarcatoarele cu oxid metalic în anvelopa de polimer
sunt cu coloane umplute cu gaz, lichid sau material solid, astfel încât acest mediu are o influenta asupra
arcul electric.
Gabaritul si forma Gabaritul si forma constructiva ridica probleme majore în obtinerea parametrilor
de încercare. Cerinta obtinerii unui factor de asimetrie de 2,5 ridica probleme în cazul descarcatoarelor cu
o înaltime mai mare de 1,5 m. Descarcatoarele cu tensiunea nominala mai mare de 100 kV, care au mai
multe coloane conectate în serie ridica de asemenea probleme în ceea ce priveste tensiunea apliata.
Aceasta nu poate fi redusa sub 30 kV deoarece arcul electric trebuie sa se mentina pe toata durata
scurtcircuitului [1].
Parametrii de încercare Standardele specifica parametrii încercarii prin curentii de mare, redusa
(intermediara) si mica, tensiunea aplicata, si durata încercarii [2, 3]
Curentii de mare amplitudine produc solicitari dinamice, iar curentul de mica amplitudine solicitare
termica. În cele mai multe cazuri tensiunea aplicata este inferioara tensiunii nominale (0,77-U n ),
descarcatoarele cu tensiuni nominale mari (peste 100 kV) fiind încercate la tensiuni reduse dar, asa cum
am precizat, destul de mari pentru a mentine arcul electric pe toata durata scurtcircuitului.
Circuitul de încercare 2.5.1. Montarea esantioanelor de încercat Incinta în care descarcatorul este
montat trebuie sa fie din material nemetalic, cu exceptia unor bucati mici de metal cum ar fi cuiele sau
suruburile folosite la îmbinare iar exemplarul de încercat trebuie plasat în centrul ei. Înaltimea incintei
trebuie sa fie de 40 cm ± 10 cm iar diametrul sau (sau latura în cazul unei incinte patrate) trebuie sa fie
egal cu cea mai mare valoare dintre 1,8 m si diametrul esantionului de încercat plus de doua ori înaltimea
esantionului (conform IEC) [2]. Stardardul IEEE [3] în schimb specifica o valoare fixa de 1,8 m pentru
diametrul sau latura incintei, facând astfel încercarea mai dificila în cazul descarcatoarelor înalte. Si în
acest caz conditiile încercarii sunt mai dure pentru descarcatoarele înalte ale caror parti desprinse din ele
pot sari mai usor în afara îngraditurii. Incintei nu-i este permis sa se deschida sau sa se deplaseze în timpul
încercarii.
http://www.elprest.ro/imagini/distributie_joasa/multi9_protectie.htm
Fig. 1
4.Se alimentează înfăşurarea primara cu o tensiune de 60[V] ,50Hz] şi se determină prin
măsurători raportul de transformare n = n2/n1.
5.Se completează tabelul T1 , măsurând succesiv U1 , U2 (valori efective), pentru fiecare
rezistor conectat în secundarul transformatorului. Pe toata durata măsurătorilor se vizualizează
tensiunea u2 şi i se desenează forma de undă. Se măsoară apoi curentul I1 conectând MAVO ca
ampermetru pentru măsurarea curentului alternativ la bornele C1 si C2.( se selectează din nou toate
rezistenţele în secundar). Se măsoară curentul I2 refăcând şuntul C1-C2 şi conectând pe rând
ampermetrul între bornele C3 şi respectiv C4 , C5 , C6 , C7.
SENZOR DE LUMINĂ
AMBIENTALĂ, TIP SL – 02
Senzorul de lumină SL - 02 este destinat cuplării / decuplării iluminatului nocturn alimentat de la reţeaua
de 220Vc.a.
DESCRIEREA PRODUSULUI
Monoplaca cu circuitele electronice este înglobată în compound în carcasa de oţel ambutisat de 1,5mm
grosime, care conţine şi sistemul optic de focalizare, precum şi un cablu cu 3 conductori, conectat
permanent în vederea racordării electrice.
CARACTERISTICI TEHNICE
FUNCŢIONARE
Racordarea se realizează conform schemei de pe eticheta produsului. La scăderea iluminării ambientale,
senzorul cuplează alimentarea instalaţiei
de iluminat şi o decuplează la creşterea peste un prag prestabilit. Pentru evitarea comutărilor false, este
prevăzută intern o temporizare de minim 30 sec., la cuplare / decuplare.
MONTARE
Montarea se face în locuri ferite de intemperii şi de iluminarea directă (iluminat public, instalaţie proprie
de iluminat, becuri de veghe, etc.).
AVANTAJE
• Sunt aparate foarte simple care servesc pentru racordul la instalatia electrica interioara.
Prizele se pot monta :
1.Sub tencuiala 2.Peste tencuiala(aparent)
Priza este destinata conectarii aparatelor electrocasnice la reteaua de joasa tensiune a utilizatorilor
casnici si industriali.
· Caracteristici tehnice:
tensiunea maxima de utilizare 250V~curent nominal 16A
Fise
Orice fisa contine:
• Stifturi de contact
• Piese de fixare a conductoarelor la la stifturile de contact
• Piese izolante
• Brida de prindere a conductoarelor
Fisa bipolara plata Fisa tripla 6A
Doze electrice
RELEE TERMICE ,MAGNETICE SI DE TENSIUNE
http://www.contactoare.ro/relee.jpg
http://www.bizoo.ro/img/Relee-termice/img180/sale/41273_1215423205.jpg
CARACTERISTICI TEHNICE:
Releul este un dispozitiv electromecanic care transforma un semnal electric intr-o miscare
mecanica. El este alcatuit dintr-o bobina din conductori izolati infasurati pe un nucleu metalic si o
armatura metalica cu unul sau mai multe contacte. In momentul in care o tensiune de alimentare este
aplicata la bornele unei bobina, curentul circula si va fi produs un cвmp magnetic care misca armatura
pentru a inchide un set de contacte si/sau pentru a deschide un alt set. Cand alimentarea este dezactivata
din releu, cade fluxul magnetic din bobina si se produce o tensiune inalta in directia opusa. Aceasta
tensiune poate strica tranzistorul de comanda si de aceea este conectata o dioda cu polarizare inversa de-a
lungul bobinei pentru a scurtcircuita varfurile de tensiune in momentul in care apar.
DETALII APARAT:
Releul este un aparat care comuta, sub actiunea marimii de intrare, unul sau mai multe elemente de
comutatie de mica putere in scopul comenzii altor elemente. Releele de protectie pot realiza contacte
electrice ducând la intreruperea instalatiei cu energie electrica, deci la protectia acesteia.
Cele mai simple relee se compun dintr-un element de intrare I, denumit uneori si element sensibil, un
element comparator K si un element de executie E cu una sau mai multe iesiri.
CLASIFICAREA RELEELOR:
Functionarea releului termic cu bimetal.La aplicarea unui curent acesta incalzeste lamelele
bimetalului(1) producând dilatarea acestora si deplasarea tijei metalice izolante(2). Sub actiunea
resortului(4) sistemul bimetalic isi schimba pozitia inchizânduse astfel contactul(6) si deschizânduse
contactul(5). Dupa racirea bimetalului prin apasarea butonului(7) prin lamelele(8-9) sistemul revine la
pozitia initiala
Releul electromagnetic de curent maxim (RC).Atunci când bobinele sunt parcurse de curent,
armatura tinde sa cuprinda fluxul maxim, iar contactul mobil se apropie de contactele fixe, pentru a le in
chide. Cuplul antagonist al resortului poate fi reglat cu ajutorul pârghiei, astfel incât inchiderea
contactelor, adica actionarea releului, sa aiba loc atunci când bobinele sunt parcurse de un curent de o
anumita valoare indicata pe cadran.
Releul electromagnetic de timp (RT).Când electromagnetul este excitat (prin bobina trece curentul
de actionare), surubul se deplaseaza spre dreapta si pune in miscare un echipaj mobil, prevazut cu un
mecanism de ceasornic,astfel: surubul roteste roata dintata, solidara cu piesa, care actioneaza resortul si
transmite miscarea axului, pe care se fixeaza roata, agrenata cu mecanismul de ceasornic.
Releul electromagnetic de timp (RT).Când electromagnetul este excitat (prin bobina trce curentul
de actionare), surubul se deplaseaza spre dreapta si pune in miscare un echipaj mobil, prevazut cu un
mecanism de ceasornic,astfel: surubul roteste roara dintatp, solidara cu piesa, care actioneaza resortul si
transmite miscarea axului, pe care se fixeaza roata, agrenata cu mecanismul de ceasornic.
TIPURI DE RELEE:
Releele electromagnetice sunt aparate de protectie care asigura protectia la curenti de scurtcircuit
sau la scaderea tensiunii cu actiune instantanee sau temporizata.
Relee magnetice.Relee de proximitate cu oscilator - este realizat pe baza unui comutator static
inductiv. Circuitul foloseste ca element exterior un grup LC care formeaza impreuna cu etajul de intrare
un oscilator de inalta frecventa.
Prin apropierea unei piese metalice standard de o bobina, oscilatiile se amortizeaza si marimile de
iesire sunt comutate. Starile logice ale iesirilor sunt date de tabelul de adevar.
Tabelul de adevar
Oscilator Q
neamortizat 1 0
amortizat 0 1
Comutatorul este prevazut cu 2 posibilitati de reglaj: reglajul distantei la care se produce
amortizarea si reglajul histerezisului. In acest scop se conecteaza terminalele corespunzatoare la masa
montajului prin intermediul unor potentiometre.
Relee fotoelectrice.Releele fotoelectrice semnalizeaza sau comanda când iluminarea unui
dispozitiv fotosensibil depaseste nivelul stabilit.
Intrerupatoare automate de joasa tensiune
Principiul de functionare
Spre deosebire de contactoare, intrerupatoarele automatese caracterizeaza prin faptu ca, odata
inchise contactele principale, ele sunt mentinute in pozitia „inchis” cu ajutorul unui zavor
mecanic numit „broasca” ; aceasta blocheaza contactele mobile la sfarsitul cursei de inchidere si
le mentine in aceasta pozitie un timp oricat de lung, fara vreun consum suplimentar de energie.
Oricare ar fi varianta constructiva, un intrerupator automat este construit din urmatoarele
elemente componente:
Circuitul principal de curent, format din: contacte principale, contacte de rupere ( bobina de
suflaj magnetic), coarne de suflaj si borne de racord la circuitul exterior, realizate din profile de
cupru.
Camerele de stingere a arcului electric, executate din materiale rezistente la actiunea arcului
electric.
Piese izolante pentru sustinerea cailor de curent si separarea fazelor, realizate de obicei prin
presare din rasini fenolice.
Mecanismul de actionare si zavorare, realizat din table si profile de otel tratate in mod special
pentru a face fata uzurilor si solicitarilor.
Cutia aparatului, executata din tablade otel la aparatele marisi rasini fenolice la aparatele mici si
intrerupatoarele tip „compact”.
Elementele de protectie : declansatoare termice , declansatoare electromagnetice instantanee sau
temporizate, iar la intrerupatoarele automate folosite pentru protectia motoarelor si declansatoare
de tensiune minima.
Elemente accesorii: bobine de declansare, transformatoare de curent, contacte auxiliare.
Intrerupatorul este definit ca fiind un aparat mecanic de conectare capabil sa inchida, sa suporte si sa
intrerupa curenti in conditii normale prestabilite si , de asemenea, sa inchida pe o durata specificata si sa
intrerupa curenti anormali, cum sunt curentii de scurtcircuit.
DULII
• Dulia este destinata folosirii
in instalatii electrice de iluminat, pentru
racordarea lampilor electrice cu
incandescenta la reteaua de alimentare.
•
Contactoare electromagnetice
Generalitati
Contactoarele electromagnetice sunt utilizate in schemele electrice de actionare; de aceea a face fata
necesitatilor impuse de exploatare, exista in prezent o foarte mare varietate de constructii. O examinare
comparativa a tuturor acestor constructii, produse de diferite firme din diferite tari, se poate face avand la
baza urmatoarele criterii:
a) existenta unei serii unitare complete pentru gama de curenti pana la 200A
b) regimul de lucru
c) performantele ridicate in ceea ce priveste capacitatea de rupere, de durata de viata
mecanica si electrica
d) dimensiunile de minime la acelasi curent
e) simplitatea constructiei, montarea si demontarea rapida a diferitelor elemente
componente in timpul exploatarii
In instalatiile electrice din tara se intalnesc frecvent pentru regimuri normale de functionare, in afara
contactoarelor de productie indigena, contactoarele produse de firme straine.
BOBINE DE REACTANŢĂ
Generalităţi.
Bobinele de reactanţă sau bobinele limitatoare de înaltă tensiune sunt destinate să limiteze valoarea
curentului de scurtcircuit, în circuitele electrice de mare putere, menţinând tensiunea la nivelul prescris, în
timpul funcţionării normale.
Bobinele de reactanţă se realizează în ceea ce priveşte tipul construc¬tiv al miezului, în următoarele
variante constructive principale, în funcţie de destinaţia lor:
— Bobine fără miez feromagnetic, folosite ca bobine de reactanţă conectate in serie în sistemele
energetice pentru limitarea curenţilor de scurtcircuit, sau conectate în serie cu motoarele electrice,
cuptoarele electrice cu arc, pentru limitarea curenţilor de pornire sau de scurt¬circuit.
— Bobine cu miez feromagnetic din tole, folosite ca bobine de reac¬tanţă conectate în circuite derivaţie
în sistemele energetice pentru com¬pensarea puterii reactive, filtrarea armonicilor de joasă frecvenţă,
precum şi pentru tratarea neutrului reţelelor trifazate.
După modul de răcire bobinele de reactanţă se subîmpart în:
— Bobine în aer, realizate în deosebi pentru tensiuni nominale la borne, de valori joase.
Caracteristici tehnice
Aceste bobine sunt utilizate pentru atenuarea armonicilor de curent, se montează în serie, între reţea şi
bateriile de condensatori pentru compensarea de energie reactivă.
Construcţie deschisă, impregnate, bornă de masă, marcaj CE, izolaţie testată la 3000 V.
U = 3 x 400 W / 50 Hz, ta 40 B, cl. I, IP 00. Conform standard SR EN 60289 - 2002
Liniaritate 1,96
Toleranţă 2%
Rolul :
Permite scoaterea de sub tensiunea circuitului atunci candacesta nu este in
sarcina
Date tehnice :
• Intreruptoare de separatie cu indicator mecanic de stare, verde / rosu
• In: 25, 32A: borne protejate, racordare:
- 6mm2 flexibil
-10mm2 rigid
• In: 40, 63A: borne protejate, racordare:
- 16mm2 flexibil
- 25mm2 rigid
• In: 80, 100A: borne protejate, racordare:
- 35mm2 flexibil
- 50mm2 rigid
• Temperatura nominala –25°C
• Tensiune nominala 230V~(unipolare),