Proiect la Conceptia asistata de calculator a

Echipamentelor Electrice
N=5

CONTACTOR ELECTROMAGNETIC TRIFAZAT CU

COMUTAIE N VID

Profesor titular :Dan Pavelescu

Profesor indrumator:Dan Olaru
Student:Chiriac Adrian
Grupa:142 SE

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

Caracteristici tehnice:
Tensiune nominal de utilizare -7,2 kV 7,2 kV 12 kV 12 kV
Curent nominal termic - 400 A 630 A 400 A 630 A
Frecvena nominal -50 Hz
Parametrii de exploatare :
- motor -3200 kW 4500 kW 5000 kW 7500 kW
- transformator -3200 kVA 5000 kVA 5000 kVA 7500 kVA
- baterie de condensatoare - 3500 VAR 5500 VAR 5500kVAR 9000 kVAR
Capacitatea de nchidere (cos = 0,35 +0,05 )- 4000 A 6300 A 4000 A 6300 A
Capacitatea de rupere (cos = 0,35 +0,05 )- 3200 A 5040 A 3200 A 5040 A
Curentul de stabilitate termic- 8 kA
Curentul de stabilitate dinamic -20 kA max
Curent choppat - 0,5 A
Supratensiune maxim de deconectare - max. 23 kV
Categoria de utilizare - AC1, AC2, AC3, AC4
Poterea absorbit n poziie nchis (cu rezisten economizoare) -108 W
Frecvena maxim de conectare -1200 cicluri pe ora.
Andurana mecanic -10 operaii 10 cicluri.
Tensiunea nominal de comand:
(24, 48, 110, 220) Vc.a. sau (24, 48, 110, 220) Vc.c.
(24, 48, 110, 220) Va.c. or (24, 48, 110, 220) Vd.c.
Contacte auxiliare:
- tensiunea nominal -230/ 400V c.a; 220 V c. c ; 230/ 400V a.c; 220 V d. c
- current nominal termic -16 A
- current de utilizare n regim AC 15 -7A la 230 V c.a., cos = 0,8
- current de utilizare n regim DC 13 -2A la 110 V c.c., = 5 ms
- numr de contacte auxiliare - 4NO + 3NC
Grad de protecie -IP OO
Dimensiuni de gabarit 406 x 463 x 188 mm
Masa net 24 kg

Parametri nominali:
Tensiunea nominal Un: 12 kV
Curent nominal In: 200 A
Frecvena nominal fn: 50 Hz
Capacitatea de nchidere I: 4250 la cos=0,350,5
Capacitatea de rupere Ir: 3300 A
Curent stabilitate termic Ir: 8.5 kA
Curent stabilitate dinamic Id: 25 A
Curent choppat Ich: 1.0 A
Supratensiune maxim: 28 kV
Categoria de utilizare: AC1, AC2, AC3, AC4
Puterea absorbit n poziia nchis: ~100W

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

Frecvena de conectare: 1200 con/h

Durata de via mecanic: 107 cicluri
Durata de via electric: 106 cicluri
Tensiuni de comand: 24, 48, 110, 220 V (AC-DC)

Contacte auxiliare :
230/400 Vc.a.
220Vc.c.
Curent termic: 16A
Curent utilizat AC15: 7A la 230Vc.a.; cos=o,8
Curent utilizat DC 13: 2A la 110V c.c.; 5ms
Numr contacte auxiliare: 4NO + 3NC
Grad protecie: IP-00

Lista simbolurilor i notaiile mrimilor fizice utilizate:

a - numrul de perechi de contacte
a raza punctului de contact
a, a0 , a1 , a2 , b, c - dimensiuni circuit magnetic [m]
bf - lime fant plcu [m]
bp - lime plcu [m]
c1 - cldura specific volumic [Ws/m3.grd]
cr - constanta resortului [N/m]
d - diametrul conductorului neizolat [m]
diz - diametrul conductorului izolat [m]
da - diametrul coloanei de arc [m]
e, e1 , ec - cursa contactelor [m]
f - frecvena reelei [Hz]
fc - frecvena de conectare [c/h]
fsp cp , fsp ca - fore specifice n contacte (principale, auxiliare) [N/A]
ft - factorul de mpachetare al tolelor
fu - factorul de umplere real al bobinei
fui - factorul de umplere ideal
g - acceleraia gravitaional [m/s2]
gt, gp - grosimea tolei, grosimea tolei protectoare [m]
gs - grosimea spirei ecran [m]
gb - grosimea bobinei [m]
gc - grosime carcas bobin [m]
gp - grosime plcu [m]
h - nlimea ferestrei [m]
hb - nlimea bobinei [m]
hp - nlimea plcuei [m]
hs - nlimea spirei ecran [m]

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

J - densitatea de curent [A/mm2]

k - raportul induciilor magnetice
ku - factor de corecie experimental (pt. factorul de umplere)
lc - lime contact [m]
lm - lungimea spirei medii [m]
ls - lungimea spirei ecran [m]
ka - factorul de majorare a rezistenei n regim de scurtcircuit datorat efectului pelicular
kn - factorul de neuniformitate a repartiiei tensiunii de arc pe intervale
m, n - rapoartele ariilor polilor magnetici
ni - numrul de intervale
np - numrul de plcue
nt - numrul de tole
pFe - pierderile specifice n fier [W/kg]
p1 - pierderile specifice n unitatea de volum [W/m3]
r1 , r2 - razele interioar i exterioar ale bobinei [m]
sc - seciunea conductorului neizolat [m2]
t1 - timpul de funcionare n regim de scurt durat [s]
ta - timpul de acionare [s]
tf - timpul de funcionare [s]
v - vitezei de deplasare a contactelor [m]
va - viteza de deplasare a arcului electric [m/s]
ui - tensiunea de arc pe fiecare interval [V]
A, A' - aria cii de curent [m2]
A0 - aria zonei centrale [m2]
A1 - aria zonei neecranate [m2]
A2 - aria zonei ecranate [m2]
BA0Fe , BAFe , BA1 , BA2 - inducia magnetic [T]
DC - durata de conectare [%]
Dex - diametrul exterior al bobinei [m]
E2 - tensiunea electromotoare indus n spir [V]
Fc - fora n contact [N]
Fd - fora electromagnetului n poziia deschis [N]
Ff - fora de frecare [N]
Fmin , F'min , Famin , Fcmin, Fm , F - fore dezvoltate de electromagnet [N]
FmA0 fora medie dezvoltat n coloana central
FmA1 , FmA2 forele medii ale electromagnetului n zona spirei n sc. [N]
Fcp , Fcp1 - fore rezistente datorate contactelor principale
Fcp p , Fca p - Fora iniial de precomprimare n contacte
Fca , Fca' - fore rezistente datorate contactelor auxiliare
Fr - fora rezistent a resortului antagonist
Frez - fora rezistent total
Frp - fora iniial de precomprimare a resortului antagonist
I - curentul n calea de curent [A]
Ia - curentul de acionare [A]
Chiriac Adrian , grupa 142 SE

Ie - curentul de excitaie al bobinei [A]

Iec - curentul echivalent la suprasarcin [A]
Im - curentul de magnetizare [A]
In - curentul electric nominal prin calea de curent [A]
Ip - curentul de pornire [A]
Iss - curentul de suprasarcin [A]
Iw - curentul de pierderi [A]
It - curentul total absorbit [A]
J - densitatea de curent (plcu) [A/m2]
Jec - densitatea de curent echivalent la suprasarcin [A/m2]
H - duritatea Brinell [N/m2]
M, Ma - masa armturilor mobile [kg]
MFe - masa fierului [kg]
N - numrul de spire
P - puterea disipat n bobin [W]
P2 - puterea disipat n spira ecran [W]
PFe pierderi n fier [W]
R - rezistena spirei ecran []
Rb - rezistena bobinei []
Rc - rezistena de contact []
R0 - rezistena de contact (independent de temperatur) []
, e , at , 1 , 2 , , , f0 , fi , fc - reluctane magnetice
S - suprafaa lateral a bobinei [m2]
T - temperatura absolut a contactului [K]
Tc - timpul unui ciclu de acionare [s]
T0 , T - temperaturile absolute ale contactului [K] (rel.W-F-L)
U - tensiunea electric [V]
Uc - tensiunea pe contact [V]
Un - tensiunea nominal de linie [V]
Us - tensiunea electric de serviciu (excitaie a bobinei) [V]
W - energia cinetic de ciocnire a contactelor [J]
- unghiul de defazaj ntre fluxuri [rad]
- coeficientul global de cedare a cldurii la suprafaa bobinei [W/m2K]
0 - unghiul de defazaj ntre fluxuri [rad]
r - coeficientul de variaie a rezistivitii cu temperatura [1/grd]
- cursa total a electromagnetului [m]
0 , 1 - lungime ntrefier [m]
iz - grosimea izolaiei [m]
max - cursa maxim a electromagnetului de acionare [m]
- factorul de oscilaie
- conductivitatea termic n contact [W/m.grd]
g - conductivitatea termic n bobin [W/m.grd]
iz - coeficientul de transmisie a cldurii prin conducie n izolaie [W/m.grd]

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

0 - permeabilitatea magnetic a vidului [H/m]

1 , 2 - permeabilitatea magnetic
o
- nclzirea bobinei [ C]
o
1 - nclzirea la suprafaa bobinei [ C]
o
2 - temperatura cii de curent [ C]
o
ss - nclzirea n regim de suprasarcin [ C]
o
a - temperatura ambiant [ C]
o
ad - temperatura admisibil a clasei de izolaie [ C]
o
as - temperatura admisibil la suprasarcin [ C]
o
c- nclzirea punctului de contact [ C]
o
0max , max - nclziri ale cii de curent n regim nominal [ C]
o
p - temperatura de prenclzire nainte de suprasarcin [ C]
o
* - nclzirea produs de suprasarcin [ C]
o
- cderea de temperatur n bobin [ C]
o
top - temperatura de topire [ C]
- rezistivitatea conductorului [m]
o
0 - rezistivitatea la 0 C [m]
- rezistivitatea conductorului la temperatura [m]
- coeficientul de dispersie
- pulsaia reelei [s-1]
, A , A1 , A2 , o - fluxuri magnetice [Wb]
"A , '0, sc - fluxul magnetic n poziia deschis [Wb]
- temperatura de funcionare a bobinei [oC]
A2 - permiabilitatea magnetic [H]
iz - grosimea izolaiei [m]

Prezentarea Contactorului
1. Definitie
Contactorul electromagnetic este un aparat de comutatie actionat electromagnetic,
cu o singura pozitie de repaus capabil sa stabileasca, sa suporte si sa intrerupa curenti
nominali si curenti mai mari dacat cei nominali, care apar in mod normal.
Este destinat a efectua un numar mare de comutatii in sarcina, dar si un numar mare
de comutatii fara sarcina.
Dupa tipul retelei in care functioneaza, contactorul poate fi de c.a. sau c.c.
Contactele lui pot fi normal inchise sau normal deschise.

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

2. Domenii de utilizare
Contactorul electromagnetic trifazat cu comutatie in vid este utilizat in principal la
actionarea motoarelor de mare putere, a bateriilor de condensatoare, si a
transformatoarelor din industrie, minierit, agricultura, si pentru alte utilizari specifice
similare.

3. Generalitati
Principalele elemente constructive ale contactorului sunt:
- carcasa aparatului ca support material pentru elementele active;
- dispozitivul de actionare constituit dintr-un electromagnet;
- polii principali reprezentati de caile de crt in bobine, contacte si camera de stingere;
- polii auxiliari care cuprind borne si contacte normal inchise si deschise, necesare
autodeschiderii, semnalizarii, si interblocajului;
- camera de stingere;
- contacte.

Carcasa aparatului
Constituie elementul de rezistenta pe care sunt montate toate celalalte subansamble
ale contactorului. Ea trebuie sa asigure rigiditatea mecanica a intregului aparat,
simultaneitatea dechiderii si inchiderii tuturor contactelor si sa reziste eforturilor
mecanice cerute de dispozitivul de actionare.
In acelasi timp trebuie ca greutatea cadrului sa fie cat mai mica posibil, avand o
pondere importanta in greutatea totala a aparatului.

Caile de curent
Sunt costruite din Cu si aliajele sale. Nu exista standarde de normalizare a cailor de
curent, insa pt a se asigura conectarea la retea in conditii optime, au fost alcatuite norme
pentru bornele de conctare.
O atentie deosebita se acorda fixarii cailor de curent pe cablu. Trebuie asigurata
rigiditatea lor impotriva deplasarilor si deformarilor care apar datorita trecerii curentului
si in acelasi timp izolatia electrica necesara pt a evita strapunderea si scurtcircuitele in
aparat, in timpul functionarii.

Contactele electrice
Reprezinta unul din subansamblele cele mai importante ale contactorului,
deoarece ele trebuie sa asigure trecerea curentului in bune conditii, pe durata cat aparatul
este anclasat, si intreruperea curentilor din circuit, fara generarea de tensiuni mari de
restabilire si sa permita functionarea la o noua anclansare.
Contactoarele sunt aparate cu actionare frecventa, si din acest motiv, contactele
electrice trebuie sa prezinte o buna rezistenta la eroziune. Pentru contactoarele de medie

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

tensiune, materialul de contact folosit frecvvent pt constructia contactelor in vid, este

pseudo alijul WsCu30 sinterizat in vid.
4. Clasificare
Dezvoltatea contactoarelor a suferit o evolutie semnificativa, functie de scopul
urmarit de constructorul de aparate, domeniul de utilizare si evolutia parametrilor cerute
de sistemele energetice.
Constructorii de aparete urmaresc in principal, realizare de aparate simple robuste
nesupravegheate cu siguranta mare in exploatare:
- Aparate simple, robuste, nesupravegheate, cu siguranta mare in exploatare
- Aparate cu consumuri minime de materiale active
- Aparate sigure impotriva pericolului de explozie
- Aparate destinate a fonctiona in climate speciale, ca altitudine, climat tropical,
industrial, marin temperaturi foarte scazute
- Aparate silentioase la comutatie , destinate a functiona in mediul urban.

5. Parametrii principali
- Tensiunea nominala: tensiunea pentru care este proiectat contactorul, la care se
dimensioneaza si se verifica izolatia aparatului ca si distantele de strapungere si
conturnare.
- Frecveta de conectare: reprezinta numarul maxin de actionari pe care contactorul
le poate executa pe ora. Pirn actionare se intelege o inchidere si o dechidere.
- Curentul de stabilitate terminca: It
- Curentul de stabilitate dinamica:Id
- Curentul choppat
- Puterea absorbita in pozitia inchis.

6. Producatori de contactoare de comutatie in vid

- Siemens
- ABB
- AEG
- SCHERON
- ICPE

7. Sinteza conditiilor de tip standard

Caracteristicile tehnice ale contactorului sunt conform standardului SREN
60470/2003,respectiv CEI 60470/2003;
Cerinte de mediu inconjurator de exploatere: functionarea in climat temperat N conform
STAS 6535/83;
Gradul de agresivitate al atmosferei: greu , conform STAS 6705/90;
Gradul de poluare: 3 , conform SREN 60947-1/2001.

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

Calculul de dimensionare si verificare

Relatii utilizate:
Forta dezvoltata de intrefierul principal de arie A , fara a tine seama de fluxul
B2 A
magnetic de umflari :
F 0 ;
2 0
Legea circuitului magnetic : NI

H i li ;
i 1

DC NI
Supratemperatura medie a bobinei :
;
2 f n l
2

Tensiunea de excitatie a bobinei : U RI

4 Lm NI
;
d 2

Lm = Reprezinta lungimea medie a spirei ;

d = Reprezinta diametru net (fara izolatie) al conductorului de bobinaj;
Constanta electromagnetului : C e

;\

Fora de atracie dezvoltat de electromagnet este dat de ec. Maxwell:

F=B2A/20
unde: B-inducia n ntrefier
A aria plonjorului n zona ntrefierului
0 = 410-7 H/m permeabilitatea magnetic a vidului

Fa

i3 > i2 > i1
i2
i1

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

Proiectarea electromagnetului de curent continuu presupune 3 etape:

1. Calculul preliminar
2. Proiectarea electromagnetului cu materiale standardizate (conductor bobinaj, oel
feromagnetic, izolaie bobin)
3. Calculul de verificare care se face n special pentru determinarea caracteristicii
statice
1
d
F U m2
2
d

- funcie de tensiunea magnetic

sau
1 dL
F i2
2 d

- funcie de inductivitate

B-inducia n ntrefier
S aria plonjorului n zona ntrefierul
0 = 410-7 H/m permeabilitatea magnetic a vidului
Procedura calcul El-Mag
N 5
8

1.73 10

L 2.4 10

t 1089
2

A 0.01

I n 100 20 N
In
Jn
A
r 0.004
7

H 50 10

a 25
p 0.02
I s 7 I n
12
0.7
6

c 3.45 10

t 30
Is
Js
A

> Forta necesara in contacte

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

omax

max

Jn A
p
omax

2.956

1 r omax
2

Js A

os

s
T0
T1

p
os

r os 1
c A

334.932

p
c
2

r Js
T0 T1

T0 T1

3.363 10

T
( t) s 1 e

10 ( 10)
( t) 3.001
10 0.997
To 273 a max 10 301.953
3

Tc 273 t 1.362 10

4 L Tc 2 To 2 0.411 pt. Wolfram !

Uc
Rc
r

Uc

2.939 10

Is

2.943 10

2 Rc

Ac r 2.721 10

Fc1 H Ac 0.952
Fc 3 Fc1 2.857

> Bilantul fortelor (resort, contacte, greutate, atmosfera, inertie, stabilitate)

0.003
Db 0.03
M 1
5

P 10

g 9.81
9

Ac 2.721 10

Fs 0.1 Fc 0.286
2

Db 70.686

Fa P

Fe Fc M Ac 2.857
Ky Fa Fs M g 61.162

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

K
y

( Fa M Ac M g Ky) 95.229
3

( Fa Fe Fc M g Ky) 3 10

> Calcul Electromagnet

Pt.1/2 sim.Miez E+I => Fpol=Fmin/4
Fe

Fpol

4
U 220
I 0.06
U
3
R
3.667 10
I
2

P R I 13.2

Calcul, Pozitia inchis

8

1.75 10

0 4 10

r 1000
3

0 r 1.257 10

B 0.5
6

50 10

12
2 0 Fpol
6
A
7.18 10
2
B

Putem mari aria sectiunii fierului pentru reducerea solenatiei !

a

A 2.68 10

a 0.01
L 4 a 0.04
h 4 a 0.04

Reluctante:
Rm
Rmc
Rmj

0 A
h
A
L
A

5.542 10
6

4.433 10

4.433 10

Rm 2 ( Rm Rmc Rmj) 2.882 10

2 0 A Fpol 3.59 10

NI Rm 103.451
NI
3
Ni
1.724 10
I

Verificare, Poz.Deschis
0.003

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

Rm

0 A

3.325 10

Rm 2 ( Rm Rmc Rmj) 6.827 10

3

NI Rm 2.451 10

Nd

NI

4.085 10

Rezulta:
4

Nmax Nd 4.085 10

Calculam parametrii bobinei pentru Nmax:

Bobina:
3

S 0.95 L 0.95 h 1.444 10

D a

d_max

L
2

0.03

S
Nmax

Rmin Nmax

1.88 10
D

2.427 10

d_max

2
Rmin < R => Bobina nu umple fereastra

RI

( a L ) h 2 2 ( a L ) a
2

39.789

Simulari in mediul de lucru FEMM 4.2 al contactorului de c.c.:

Geometria in pozitia deschis:

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

Geometria in pozitia inchis:

Forta in pozitia deschis a contactorului

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

Forta in pozitia inchis a contactorului

Distributia lui J:

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

Observatii si concluzii

Contactorul electromagnetic este un aparat de comutatie actionat electromagnetic,

cu o singura pozitie de repaus capabil sa stabileasca, sa suporte si sa intrerupa curenti
nominali si curenti mai mari dacat cei nominali, care apar in mod normal.
Acesta este utilizat in principal la actionarea motoarelor de mare putere, a bateriilor
de condensatoare, si a transformatoarelor din industrie, minierit, agricultura, si pentru alte
utilizari specifice similare.
Proiectarea asistata de calculator a echipamentelor electrice, combina mai multe
softuri de calcul cat si de grafica inginereasca, pentru a reduce timpul necesar simularii si
proceselor de optimizare, prin faptul ca lucreaza cu numere si procesarea tuturor datelor
dureaza un timp relativ mic.
In plus exista o serie de avantaje, cand vine vorba de precizia calculelor, rapiditatea
si posibilitatea creearii unor desene foarte clare, si precise.
Prin cunoasterea si utilizarea de softuri specializate de proiectare, se pot atinge
performante foarte bune in domeniul aparatelor electrice si nu numai.
Pentru un produs final reusit, partea de proiectare trebuie sa fie facuta cu ajutorul
unor softuri cat mai performante, pentru rezultate ce tin cont de absolut toate aspectele ce
pot aparea in timpul functionarii, pe durata de viata a aparatului.

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

Proiectarea asistata de calculator se bazeaza pe modele matematice, implementate in

programe sau prin metode de element finit, si din punc de vedere al costurilor si al
resurselor de timp, este eficienta.
Proiectarea clasica se rezuma la creearea a doua sau trei modele fizice ale obiectului
proiectat, testarea acestora si pe baza modelelor matematice se observa, si in functie de
rezultate se trece mai departe si se alege unul din modele, caruia i se mai aduc
imbunatatiri.
Prin introducerea calculatorului in ecuatie, se reduc mult costurile de proiectare si se pot
crea o multitudine de modele, simularile fiind mult mai rapide si eficiente; partea
materiala este economisita sau folosita integral la creearea unui prototip perfect
functional.
n funcionarea instalaiilor electrice se ntlnesc aparate electrice ( conectare i
deconectare ) ct i aparate electrice de protecie utilizate n cadrul producerii
transportului i distribuiei energiei electrice . Ele se gsesc n numeroase variante
constructive i funcionale n toate instalaiile electrice ndeplinind funcii de o deosebit
importan :
- nchiderea , deschiderea sau comutarea circuitelor electrice ;
- supravegherea i protecia instalaiilor i receptoarelor ( mpotriva suprasarcinilor ,
scurtcircuitelor , supratensiunilor , etc ) ;
Contactorul electromagnetic cu comutatie in vid este o solutie moderna de de
stingere a arcului electric, deosebit de utila in locurile in care aparitia arcului electric
nu este permisa, deoarece poate conduce la explozii (combinate chimice, mine,
etc.).

Exemple de Desene tehnice:

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

1. Ansamblu electromagnet de actionare

1
R

R S T

S2

S1
1 3

S3
3

1
R

A B C
D

RT

1 2
110 V c.a.
220 V c.a.

R S T

S3

A B C

Actionare in c.a.

Actionare in c.c.

LEGENDA
F = Bobina electromagnet
R = Rezistenta economizoare
C = Condensator
D = Punte redresoare
RT = Releu termic de protectie
S1....S3 = Bloc contacte auxiliare (1ND+1NI)
1, 2 = Sir cleme

S2

S1
1 3

LEGENDA

1 2

F = Bobina electromagnet
R = Rezistenta economizoare
C = Condensator
S1....S3 = Bloc contacte auxiliare (1ND+1NI)
1, 2 = Sir cleme

24 220 Vc.c.

2. Subansamblu bobina electromagnet :

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

3.Desen plonjor

4.Subansamblu electromagnet

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

4.Jug inferior

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

6. Jug superior, opritor

134

A-A

12

1110,1
=

15

=
=

(
6
470,1

4x6
4x
1
0

=
470.1

4x

6,
5+
0,
5

58

500,1

8
47

100

8xM

6,5

800,1

58

14

470,1
1240,1

6,3

Muchiile ascutite se vor tesi 0,3x45

ISO 2768 - m

AE/OL/Zn5/ SR EN 12329:2001

* Cota 46* se va corela cu cota din plonjor

AE/OL/Zn5/SR EN 12329:2001
Muchiile ascutite se vor tesi 0,3x45

6,3

ISO 2768 - m

CCV-MT-N-02-02-02
CCV-MT-N-02-02-07

JUG SUPERIOR

Chiriac Adrian , grupa 142 SE

7.Resort:

Chiriac Adrian , grupa 142 SE