Îndrumar MCC

Îndrumar practic de
Utilizare a standului de încercare de laborator a

Maşinilor electrice de curent continuu EEM 02
Foto: Siemens AG
SH5007-1A Versiunea 1.0
Conf.univ. dr. ing. Eleonora Darie şi Şef lucr. dr. ing. Robert
Pécsi
Pentru uzul studenţilor ce studiază

Electrotehnică, Maşini şi Acţionări Electrice
în cadrul Facultăţii de Utilaj Tehnologic din U.T.C.B.
Îndrumar practic de utilizare a standului de încercare de laborator a maşinilor electrice de
curent continuu
Autori: Conf.univ. dr. ing. Eleonora Darie şi Şef lucr. dr. ing. Robert Pécsi
Îndrumar practic de
utilizare a standului de încercare de laborator a
maşinilor electrice de curent continuu EEM02
Pentru uzul studenţilor ce studiază

Electrotehnică, Maşini şi Acţionări Electrice
în cadrul U.T.C.B.
2014
Pagina 1 din 83
curent continuu
Introducere
Prezentul îndrumar vine în întâmpinarea studenţilor Facultăţii de Utilaj

Tehnologic în pregătirea şi aprofundarea practică a lucrărilor de laborator
de la materia Electrotehnică, Maşini şi Acţionări Electrice.
Fiecare lucrare urmăreşte verificarea pe cale experimentală a unor noţiuni

teoretice predate la curs, punctul 1. (scopul lucrării) specificând foarte clar
în ce direcţie se îndreaptă cercetarea experimentală. Este necesar ca
întreaga lucrare să fie privită din prisma acestui scop pe care ea şi-l
propune. În acest sens, datele ce se culeg în cursul experimentului vor fi
ulterior prelucrate şi în final, referatul fiecărei lucrări va prezenta nişte
concluzii. Existenţa acestor concluzii este absolut necesară, ele
reprezentând, de fapt exprimarea rezultatelor concrete care s-au obţinut în
direcţia scopului pe care ni l-am propus încă de la început.
Întrebările de la finalul fiecărei lucrări sunt, de asemenea, foarte utile

pentru fixarea cunoştinţelor asimilate şi se recomandă studenţilor să le
răspundă în final, după concluzii şi la aceste întrebări.
Lucrările practice sunt structurate de la simplu către complex, urmărindu-

se o cât mai facilă asimilare a cunoştinţelor referitoare la maşina de curent
continuu cu excitaţia serie, derivaţie sau compusă.
Printre aspectele care vor fi abordate atât la modul teoretic, cât şi practic,
menţionăm:
• Regimurile motor şi generator;
• Conexiunile cu excitaţia serie şi derivaţie;
• Măsurarea curentului rotoric, a curentului statoric (de excitaţie) şi a
tensiunilor de pe aceste circuite;
• Parametrii nominali de funcţionare ai maşinilor, plăcuţa de
identificare;
• Reglarea turaţiei motorului de curent continuu;
• Inversarea sensului de rotaţie a motorului de curent continuu;
• Reducerea fluxului magnetic statoric;
• Rezistenţe exterioare conectate în circuitul rotoric şi în cel de
excitaţie;
• Măsurarea puterii consumate de motor în sarcină şi în gol.
Pagina 2 din 83
curent continuu
Pentru a putea înţelege, asimila şi utiliza cu succes aceste informaţii,

studentul este necesar să fi parcurs, înţeles şi învăţat cunoştinţele de bază
din domeniul:
• Electrotehnicii şi electromagnetismului;
• Ştiinţei măsurării şi a utilizării aparatelor de măsură.
Autorii: Conf.univ. dr. ing. Eleonora Darie şi Şef lucr. dr. ing.
Robert Pecsi au contribuit la traducerea documentaţiei standului de
încercare de laborator a Maşinilor electrice de curent continuu LUCAS
NÜLLE şi au realizat redactarea îndrumarului de laborator.
O contribuţie importantă în faza de corectură a lucrării a avut şi şef

lucrări dr. ing. Mircea Roşca.
Pagina 3 din 83
curent continuu
CUPRINS
Pag.
Introducere 2
Instrucţiuni privind normele de tehnica securităţii muncii 5
Cap. 1. Maşina de curent continuu. Prezentarea schematică a 9

echipamentelor de laborator
Sursa de alimentare SO 3212-5U 10
Standul de încercare SO3636-6V 14
Multimetrul analogic digital S05127-1Z 20
Blocul de rezistenţe externe SO3212-6W pentru maşina de curent continuu 26
Cap. 2. Maşina de curent continuu. Prezentarea lucrărilor de 28

laborator
LUCRAREA 1: CARACTERISTICILE GENERATORULUI DE CURENT CONTINUU 28
CU EXCITAŢIA SEPARATĂ

CU EXCITAŢIA ÎN DERIVAŢIE

CU EXCITAŢIA ÎN SERIE
LUCRAREA 4: CARACTERISTICILE MECANICE ALE MOTORULUI DE CURENT 50

CONTINUU CU EXCITAŢIA ÎN DERIVAŢIE
LUCRAREA 5: PORNIREA MOTORULUI DE CURENT CONTINUU CU EXCITAŢIA 58

ÎN DERIVAŢIE
LUCRAREA 6: FRÂNAREA MOTORULUI DE CURENT CONTINUU CU EXCITAŢIA 62

ÎN DERIVAŢIE
LUCRAREA 7: STUDIUL FUNCŢIONĂRII MOTORULUI DE CURENT CONTINUU 72

CU EXCITAŢIA SERIE
Bibliografie 81
Pagina 4 din 83
curent continuu
INSTRUCŢIUNI PRIVIND NORMELE DE TEHNICA
SECURITĂŢII MUNCII
Protecţia muncii în industrie, pe şantiere şi în laboratoare face parte

integrantă din procesul de muncă, instruirea privind normele de protecţia
muncii şi normele de tehnica securităţii muncii fiind strict necesară pentru
asigurarea unor condiţii de muncă corespunzătoare, pentru evitarea
accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale.
În laboratorul de electrotehnică, maşini şi acţionări electrice, accidentele

care pot surveni în situaţia nerespectării normelor de tehnica securităţii
muncii, se împart în două categorii:
• Accidente de natură mecanică;
• Accidente de natură electrică.
Accidentele de natură mecanică
Accidentele de natură mecanică pot apărea din cauza atingerii accidentale,

cu o parte a corpului sau cu un obiect, a părţilor aflate în mişcare ale
maşinilor electrice. Efectele produse pot fi dintre cele mai grave, de la
fracturi, leziuni de suprafaţă şi chiar până la pierderea vieţii.
Accidentele de natură mecanică se pot evita printr-o conduită plină de bun
simţ şi atenţie prin care se urmăreşte evitarea oricărui fel de contact cu
părţile aflate în mişcare, ale maşinilor electrice. Se va evita chiar şi
apropierea excesivă de aceste părţi aflate în mişcare sau poziţionarea pe
verticala acestora a mapelor sau altor obiecte.
Accidentele de natură electrică
Accidentele de natură electrică apar datorită trecerii curentului electric prin

corpul uman şi depind de felul, intensitatea curentului, cât şi de durata şi
traseul trecerii sale prin corpul uman. Efectele produse pot fi dintre cele
mai grave, de la şocuri electrice (comoţii, pierderea temporară a
cunoştinţei), la electrotraumatisme (arsuri, paralizii locale) sau chiar până
la pierderea vieţii.
Cauzale accidentelor de natură electrică pot fi:

• Atingerile directe – atingerea elementelor aflate în mod normal sub
tensiune;
Pagina 5 din 83
curent continuu
• Atingerile indirecte – atingerea unor elemente care în mod normal nu
se află sub tensiune, dar ca urmare a unor defecţiuni au ajuns să
prezinte totuşi un potenţial diferit de zero.
Efectele curentului electric asupra omului
Factorul hotărâtor în producerea accidentelor de natură electrică îl

reprezintă curentul electric care străbate corpul uman şi în special cel care
străbate zona inimii.
Cercetările au determinat că este mai periculos curentul alternativ de

frecvenţe industriale (40 – 60 Hz) decât curentul continuu. Pericolul de
electrocutare începe de la 2,5 mA în curent alternativ de 50 Hz, şi de la 10
mA în curent continuu. Efectele electrocutării sunt cu atât mai periculoase
cu cât durata de trecere a curentului prin corpul uman este mai mare şi cu
cât traseul urmat de curent trece mai mult prin zona inimii. Cel mai
periculos traseu este cel care se închide între mâna dreaptă şi picioare.
Având în vedere faptul că rezistenţa corpului, compusă din rezistenţa de

contact a pielii la locul de intrare, rezistenţa internă a organismului pe
traseul urmat şi rezistenţa de ieşire a curentului, are valori între 60 şi 100
kΩ, obţinem valorile pentru tensiunile periculoase în diferitele categorii de
încăperi:
• În încăperi foarte periculoase – praf, umezeală, pardoseală de ciment,
etc. – 12 V sunt deja periculoşi;
• În încăperi mediu periculoase tensiunile ce depăşesc 36 V sunt
periculoase;
• În încăperi puţin periculoase pragul inferior al tensiunilor periculoase
este de 65 V.
Măsuri de protecţie contra electrocutării

Protecţia contra tensiunilor de atingere indirecte
Aceste tensiuni apar în cazul defectării izolaţiei, când părţi metalice ale
echipamentelor electrice, care în mod normal nu se află sub tensiune ajung
sub tensiune în mod accidental.
Protecţia în aceste cazuri se realizează prin instalaţii specifice:

• Legarea la pământ sau la nul a acelor părţi metalice ale
echipamentelor electrice care în mod normal sub atinse de utilizator;
Pagina 6 din 83
curent continuu
• Egalizarea potenţialelor;
• Deconectarea automată a respectivelor echipamente în cazul apariţiei
unor asemenea defecţiuni;
• Izolarea suplimentară de protecţie.
Protecţia contra tensiunilor de atingere directe
Atingerile directe se produc în cazul în care corpul uman vine în contact cu

elemente ale unei instalaţii electrice care se găsesc în mod normal sub
tensiune.
Măsurile de protecţie împotriva atingerilor directe sunt:

• Instruirea temeinică şi periodică a personalului în normele de tehnica
securităţii muncii;
• Îngrădirea zonelor periculoase şi închiderea uşilor de acces cu chei
speciale;
• Instalarea unor plăci speciale de avertizare;
• Instalarea părţilor sub tensiune în locuri în mod obişnuit inaccesibile;
• Afişarea instrucţiunilor de exploatare şi de corectă manipulare pentru
fiecare instalaţie electrică;
• Dispunerea de panouri de protecţie şi de covoare izolante în imediata
apropiere a zonelor periculoase;
• Dotarea cu echipament de protecţie a personalului de deservire.
Reguli ce se impun spre strictă respectare la efectuarea

lucrărilor de laborator
• Înainte de a e efectuarea montajelor se verifică obligatoriu absenţa

tensiunii la masele de lucru.
• Alimentarea montajelor se va realiza de la cea mai apropiată sursă,
evitându-se legăturile peste alte mese sau montaje.
• Legăturile la bornele aparatelor se vor realiza cu atenţie pentru a nu
face atingeri nedorite.
• Nu se vor utiliza conductoare, care au izolaţia defectă sau care sunt
defecte.
• Nu se va lucra cu aparate defecte.
• Punerea sub tensiune a montajului se va face numai după verificarea
acestuia de către conducătorilor lucrării şi în prezenţa acestuia.
Pagina 7 din 83
curent continuu
• Dacă în timpul lucrului studentul simte o acţiune oricât de mică a
curentului electric în corpul său, va întrerupe lucrul şi va anunţa
imediat conducătorul lucrării care va remedia situaţia înlocuind
aparatele defecte.
• Aparatele electrice nu vor fi lăsate în funcţiune fără supraveghere.
• Nu se permite manipularea aparatelor electrice de către persoane
care nu au fost instruite în prealabil în normele de protecţia muncii şi
în modul de funcţionare a respectivelor aparate.
• Manevrarea tabloului general de distribuţie se va face numai de către
personalul tehnic al laboratorului.
• Înlocuirea siguranţelor fuzibile se va face numai de către personalul
tehnic al laboratorului.
• După punerea sub tensiune a montajului este interzis cu desăvârşire
atingerea cu mâna sau cu oricare altă parte a corpului a una sau mai
multe borne metalice ale respectivului montaj.
• Este interzis a se modifica un montaj aflat sub tensiune.
• Desfacerea sau modificarea montajului se va realiza numai după
scoaterea prealabilă a acestuia de sub tensiune.
• Este interzis studenţilor să înlăture orice fel de îngrădiri, plăci
avertizoare şi, în general, orice aparat sau montaj care nu intră în
componenţa aparatelor utilizate la respectiva lucrare de laborator.
Pagina 8 din 83
curent continuu
Cap. 1. MAŞINA DE CURENT CONTINUU
Prezentarea schematică a echipamentelor de laborator
În cele de mai jos se prezintă pe scurt echipamentul de laborator ce

urmează să fie utilizat pentru desfăşurarea experimentelor practice.
Figurile ce urmează prezintă aceste echipamente.
Figura 1: Standul de lucru pentru încercarea maşinii de curent continuu.
Pagina 9 din 83
curent continuu
Sursa de alimentare
1. Descrierea modulului
1.1. Destinaţia modulului
Modulul S03212-5U este o sursă de tensiune de alimentare în curent

continuu, curent alternativ monofazat şi curent alternativ trifazat. Sursa de
alimentare este proiectată special pentru utilizarea pe standul de maşini
electrice.
Dispozitivul este echipat cu următoarele borne de ieşire:

• Borne de alimentare trifazată: L1, L2, L3, N, de 4 mm;
• Borne de alimentare în curent continuu variabil: 0 - 260 V c.c.,
stabilizat şi cu protecţie electronică împotriva suprasarcinii şi
scurt-circuitului cu un curent de ieşire maxim reglabil, de 3 - 10 A;
• Borne de alimentare în curent continuu de tensiune constantă 210
V c.c. fixă, curent maxim de 6 A;
Pagina 10 din 83
curent continuu
1.2. Domeniul de utilizare
Sursa de alimentare pentru maşinile electrice face parte dintre-un stand
complex de educaţie şi formare, conceput exclusiv pentru scopuri
educaţionale, pentru a fi utilizat în şcoli, universităţi şi alte institute
educaţionale, pentru predarea şi exemplificarea practică a cunoştinţelor
legate de maşinile electrice şi de acţionările tehnologice.
Standul de instruire este autorizat pentru a fi utilizat numai în încăperi care
îndeplinesc normele locale specifice mediilor în care se desfăşoară activităţi
de educaţie şi formare profesională.
1.3. Dimensiuni şi greutate

• Lăţime: aproximativ 228 mm
• Înălţime: aproximativ 297 mm
• Adâncime: aproximativ 130 mm
• Greutate totală: aproximativ 3 kg
1.4. Condiţii de utilizare

• Umiditatea relativă maximă: 60%, fără condens
• Temperatura ambiantă maximă: 350 C.
2. Elemente de comandă şi afişare

2.1 Conexiunile şi semnificaţia acestora
Pagina 11 din 83
curent continuu
1. Comutatorul principal;
2. Borne de alimentare trifazată şi lămpile de semnalizare pentru
indicarea prezenţei tensiunii la bornele corespunzătoare;
3. Borne de intrare de comandă a opririi de siguranţă;
4. Buton rotativ de modificare a tensiunii în domeniul 0 V - 250 V;
5. Buton de pornire / oprire a sursei de curent continuu din cadrul
modulului analizat;
6. Limitare de curent, 0 A la 10 A;
7/8. Borne de alimentare în curent continuu cu tensiunea constantă de
210 V c.c., şi cu un curent maxim debitat de Imax=6 A;
9/10. Borne de alimentare în curent continuu cu tensiune variabilă în
domeniul 0-250 V c.c., cu un curent maxim debitat Imax reglabil de la
0 A la 10 A;
11. LED verde ce indică prezenţa tensiunii la bornele de alimentare în
curent continuu;
12. LED roşu ce indică o eroare de funcţionare sau prezenţa unui curent
ce depăşeşte valoarea maximă debitată la bornele 7,8;
13. Elemente de protecţie F1 la F3.
2.2. Funcţii
2.2.1. Întreruptorul de siguranţă
Modulul este prevăzut cu un mecanism de siguranţă, de întrerupere
automată a funcţionării. Astfel, în situaţia în care nu sunt conectate bornele
de intrare (3), prezenţa tensiunii la bornele de ieşire a modulului de
alimentare se întrerupe. Dacă în timpul funcţionării, această conexiune (3)
este întreruptă, în mod neîntârziat dispare tensiunea de la bornele de ieşire.
În situaţia în care nu se doreşte utilizarea acestui întreruptor de siguranţă –
ceea ce nu este recomandabil – se va avea în vedere că pentru funcţionarea
modulului de alimentare este necesar să se scurtcircuiteze cele două borne
(3).
2.2.2. Alimentarea trifazată

După ce a fost acţionat comutatorul principal, bornele de alimentare
trifazată sunt puse sub tensiune iar lămpile de semnalizare corespunzătoare
indică prezenţa tensiunii.
Pagina 12 din 83
curent continuu
2.2.3. Tensiune de curent continuu de valoare constantă
Bornele 5 şi 6 pun la dispoziţia utilizatorului – după ce a fost acţionat
comutatorul principal - o tensiune continuă, de valoare constantă de 210 V.
Polaritatea celor două borne este următoarea:
• Borna [7]: +
• Borna [8]: -
2.2.4. Tensiune de curent continuu de valoare reglabilă

Tensiunea reglabilă asigurată între bornele 9 şi 10, poate fi pornită sau
oprită cu ajutorul unui buton ce se acţionează prin apăsare. Cu ajutorul
butonului rotativ de reglare a tensiunii (2), valoarea tensiunii poate fi
modificată în domeniul 0 V - 250 V. Tensiunea de ieşire este stabilizată şi
este astfel în mare măsură independentă de sarcină.
Polaritatea celor două borne este următoarea:
• Borna [9]: +
• Borna [10]: -
3. Punerea în funcţiune
Se presupune că înainte de punerea în funcţiune a modulului de alimentare
electrică, a fost realizată şi verificată în mod corespunzător schema de
montaj. Pentru punerea în funcţiune se va proceda după cum urmează:
• Se dezactivează întreruptorul de siguranţă.
• Se conectează sursa de alimentare la reţea printr-un cablu şi un
conector corespunzător, disponibile în partea din spate a panoului.
• Se va acţiona comutatorul principal (1).
Pagina 13 din 83
curent continuu
Modulul de comandă al sarcinii active
SO3636-6V
1. Descrierea modulelor
1.1. Destinaţia
Modulul de comandă al sarcinii active este un sistem de testare universal,
pentru încercarea maşinilor şi acţionărilor electrice. Echipamentul se
distinge prin următoarele caracteristici:
• Asigură funcţionarea în patru-cadrane – acoperirea tuturor
regimurilor de funcţionare ale maşinii electrice încercate prin
intermediul sarcinii active comandate;
• comanda în cuplu sau în turaţie a sarcinii active;
• simularea unei sarcini anume prin comanda computerizată a
sistemului;
• amplificator integrat, cu izolare galvanică, pentru măsurări de curent
şi tensiune;
• afişarea digitală a turaţiei şi a cuplului;
• monitorizare termică a maşinii testate:
• suport pachet software pentru comanda prin intermediul
calculatorului.

Standul de încercare cu sarcină activă este un sistem de instruire conceput
exclusiv pentru scopuri educaţionale, pentru a fi utilizat în şcoli,
universităţi şi alte institute educaţionale pentru predarea şi demonstrarea
practică a cunoştinţelor şi materiilor legate de maşinile electrice şi de
acţionările acestora.
Pagina 14 din 83
curent continuu
Pentru utilizarea corespunzătoare a acestui stand de încercare este absolut
necesară cunoașterea bazelor teoretice referitoare la acţionarea maşinilor
electrice.
Sistemul de instruire este autorizat, numai pentru a fi utilizat numai în
camere încăperi care îndeplinesc reglementările normele locale specifice
mediilor în care se desfăşoară activităţi de educaţie şi formare profesională.

Servofrâna (sarcina activă)
• Greutate totală: aproximativ 22 kg
Panoul de comandă a sarcinii active

• Greutate totală: aproximativ 22 kg.
1.4. Condiţii de mediu ambiant

• Temperatura maximă a mediului ambiant: 350 C
1.5. Descrierea elementelor componente ale modulului

Modulul de comandă al sarcinii active este alcătuit din următoarele:
• blocul de comandă;
• sarcina activă sau servofrâna;
• cablu USB;
• software ActiveServo.
De asemenea, pentru realizarea experimentelor sunt necesare şi

următoarele:
• maşina electrică supusă încercărilor;
• sursa de alimentare, precum şi întrerupătoare şi rezistoare adecvate;
• cuplaj între dispozitivul supus încercărilor şi sarcina activă
Pagina 15 din 83
curent continuu
2. Elementele de comandă şi de afişaj
2.1. Vedere din faţă
1. Afişaj digital pentru cuplul (momentul) maşinii aflate în testare;

2. Afişaj digital pentru turaţia maşinii aflate în testare;
3. Afişaj digital a modului curent de comandă selectat;
4. Afişaj cu 4 cadrane ce indică în mod grafic cadranul din graficul
caracteristicii mecanice cuplu – turaţie, în care funcţionează maşina
aflată în testare;
5. Butoane pentru schimbarea modului de comandă sarcinii active prin
intermediul căreia se realizează încercarea maşinii testate. Modul de
comandă poate fi modificat, numai atunci când echipamentul este
oprit (a fost acţionat butonul "OFF"). În cazul în care nu se utilizează
un calculator pentru comanda sistemului, numai următoarele
opţiuni sunt selectabile: "Comandă în cuplu (moment)", "Comandă
în turaţie" şi "Comandă în turaţie cu sincronizare". Când se
utilizează un calculator pentru comanda sistemului, echipamentul
comută automat în modul PC.
6. Buton rotativ pentru setarea valorii cuplului sau a turaţiei (în funcţie
de modul de comandă ales).
7. "RUN"- butonul care determină pornirea comenzii sarcinii active în
modul de comandă selectat anterior (indicat de ledul corespunzător).
8. "OFF" – buton de întrerupere a comenzii sarcinii active.
Pagina 16 din 83
curent continuu
9. Port USB pentru conectarea la un PC.
10 a. Alimentare pentru maşina aflată în testare.
10 b. Conexiuni pentru maşina aflată în testare.
Legăturile servesc pentru măsurarea curentului şi a tensiunii

(Is,max=10A; Irms.max=7A; Us.max=600V; Urms.max=400V). Intrările se
vor conecta după cum urmează:
Tensiunea este măsurată între bornele L1/DC+ şi L3/N/DC-. Curentul

este măsurat între L1/DC+(IN) şi L1/DC+(OUT).
11. Conexiune pentru protecţia termică a maşinii aflate în testare. Dacă
maşina se supraîncălzeşte, întreruptorul este declanşat şi sarcina
activă se deconectează. Astfel maşina supusă încercării este lăsată să
funcţioneze fără sarcină pentru răcire.
12. Întreruptor cu contact flotant (sarcină maximă 230V; 1 A). Acest
întreruptor serveşte pentru a deconecta alimentarea electrică atunci
când capacul arborelui maşinii nu este poziţionat corespunzător.
Acesta are scopul de protecţie a utilizatorilor. Contactul este închis
atunci când capacul arborelui este la locul lui.
13. Întrerupătorul de alimentare pentru pornirea şi oprirea blocului de
comandă.
14. Sincronizarea intrărilor pentru efectuarea manuală sau automată a
sincronizării cu frecvenţa reţelei. Intrările sunt proiectate pentru o
gamă largă de tensiuni de intrare, de la 24 V până la 230 V (c.a. sau
c.c.).
15. Ieşirile de tensiune analogică ce servesc pentru a reprezenta turaţia
sau cuplul pe afişajul digital corespunzător.
3. Punerea în funcţiune
1. Înainte de a pune în funcţiune Modulul de comandă al sarcinii active
pentru încercarea maşinii electrice studiate, maşina şi dispozitivul său
Pagina 17 din 83
curent continuu
de comandă trebuie să fie cablate corect şi integral, conform schemei de
montaj.
2. Se va fixa capacul arborelui cu ajutorul şuruburilor sau se va verifica
fixarea acestuia în poziţia corespunzătoare. Menţionăm din nou că în
cazul în care capacul de protec ție al arborelui nu este fixat în mod
corespunzător, sarcina activă nu poate fi utilizată pentru comanda
maşinii electrice ce se doreşte a fi supusă încercărilor şi apare un mesaj
de eroare: Err xxx1.
3. Dacă maşina supusă încercărilor şi sarcina activă sunt conectate la
unitatea de comandă, împreună cu contactul de protecţie termică, se
poate activa tensiunea de alimentare pentru cele două dispozitive. Dacă
protecţia termică nu este conectată sau dacă a fost configurată incorect,
apare un mesaj de eroare: Err xxlx.
4. Se porneşte unitatea de comandă. Durează aproximativ 30 s până când
echipamentul este pregătit pentru utilizare. Finalizarea etapei de
iniţializare este indicată de prezenţa pe afişaj a unui simbol de forma
unei bare pline.
5. Se setează modul de comandă dorit (de ex. „TORQUE CONTROL” –
Comandă în cuplu).
6. Servofrâna se activează prin intermediul butonului "RUN", de pe partea
din faţă a blocului de comandă.
7. În funcţie de modul de comandă selectat, cuplul necesar sau turaţia pot
fi reglate cu ajutorul butonului rotativ.
8. La dezactivare, mai întâi trebuie să fie oprită servofrâna cu ajutorul
butonului "OFF" de pe unitatea de comandă, apoi se întrerupe
alimentarea maşinii supuse încercării.
9. Toate dispozitivele pot fi apoi oprite.
4. Moduri de comandă de bază

4.1. Modul de Comandă în cuplu (Torque Control)
Acest mod de comandă permite simularea unei sarcini având un anume
cuplu rezistiv, cuplu care este variabil prin acţionarea butonului rotativ
corespunzător. Acest mod de comandă este ideal pentru realizarea
încercărilor în sarcină, unde se urmăreşte variaţia sarcinii şi testarea
comportamentului maşinii electrice supuse la diferite sarcini.
Valoarea prestabilită pentru cuplu este setată cu ajutorul butonului rotativ

(8). Valoarea curentă a cuplului este afişată mereu pe afişajul digital cu
cristale lichide de pe panou.
Pagina 18 din 83
curent continuu
Butonul STOP (OPRIRE) poate fi utilizat pentru a opri sarcina activă. După
aceasta sarcina activă va rămâne cuplată pe arborele maşinii testate şi se va
roti (partea sa de rotor) împreună cu acest arbore dar fără a mai aplica un
cuplu rezistent, aşa cum se întâmpla atunci când sarcina activă era pornită.
4.2. Modul de Comandă în turaţie (Speed Control)

Acest mod de comandă permite testarea maşinilor electrice în toate cele
patru cadrane, prin variaţia turaţiei arborelui comun al maşinii şi al sarcinii
active. Aşadar în acest caz nu se impune maşinii testate un anume cuplu
rezistent ci o anumită turaţie, reglabilă, de asemenea, din butonul rotativ
(8). Domeniul în care se poate seta turaţia este de:
-4000 rot/min - +4000 rot/min.
Şi în acest caz, valoarea curentă a turaţiei este afişată pe afişajul digital cu

cristale lichide, iar butoanele RUN şi, respectiv STOP servesc pentru
activarea comenzii în turaţie şi, respectiv pentru dezactivarea acesteia.
4.3. Modul de sincronizare

Acest mod permite servofrânei să fie sincronizate cu reţeaua, fie manual, fie
automat. În acest mod, servofrâna funcţionează cu ajutorul intrărilor
utilizate în modul comandă în turaţie sau comandă în cuplu.
4.4. Modul PC
Atunci când la sistem este conectat un calculator, iar aplicaţia software
"ActiveServo" este pornită, echipamentul comută automat în modul PC şi
literele PC apar pe afişaj. În această situaţie devin inactive butoanele de
selecţie a modurilor de comandă şi butonul rotativ de comandă a valorilor
parametrilor încercării maşinii, aceste valori şi moduri de comandă şi
încercare fiind acum setate din calculatorul conectat. Butoanele RUN şi
STOP funcţionează ca în celelalte moduri de comandă.
Pagina 19 din 83
curent continuu
Multimetrul analogic-digital S05127-1Z
1. Descrierea modulelor
1.1. Destinaţia
Multimetrul analogic-digital S05127-1Z este un instrument de măsură
special conceput pentru utilizarea cu maşini electrice şi în domeniul
electronicii de putere şi al acţionării tehnologice. Acesta combină funcţiile
de ampermetru, voltmetru, wattmetru şi cosfimetru într-un singur
instrument. De asemenea, instrumentul este protejat împotriva
supratensiunii. Multimetrul permite efectuarea de măsurări atât în curent
alternativ, cât şi în curent continuu, având capabilitatea de a recunoaşte în
mod automat natura semnalului electric de la bornele sale de intrare.

Multimetrul analogic digital este un aparat de măsură conceput exclusiv
pentru scopuri educaţionale, pentru a fi utilizat în şcoli, universităţi şi alte
institute educaţionale.
Aparatul este autorizat pentru a fi utilizat numai în camere care îndeplinesc
reglementările locale pentru educaţie şi formare profesională.

Pagina 20 din 83
curent continuu
• Greutate totală: aproximativ 1,3 kg
1.4. Date tehnice

Tensiunea maximă măsurabilă: 600 V
Tensiunea maximă de lucru: 600 V
(raportată la pământ)
Curentul maxim măsurabil: 20 A
Limita de supraîncărcare: 150 A pentru maximum 20 ms
Clasa de precizie a echipamentului: 1
Domenii de măsurare:
Valoarea
Valoarea maximă măsurată
minimă Rezistenţa de
pe domeniu Rezoluţie
măsurabilă intrare
30 V 10 mV 20 mV
Tensiune 300 V 100 mV 200 mV 10 MΩ
600 V 100 mV 400 mV
1A 10 mA 20 mA
Curent 10 A 10 mA 180 mA < 2mΩ
20 A 10 mA 360 mA
Interfeţe: RS232, USB

Afişaj: 5,7” STN-TFT monocrom, 320 x 240 pixeli
1.5. Condiţii de utilizare

• Temperatura ambiantă maximă:350 C.
2. Elemente de comandă şi afişare

2.1 Conexiunile şi semnificaţia acestora
Pagina 21 din 83
curent continuu
1. Comutatorul principal;
2. Bornă de intrare tensiune;
3. Bornă de intrare curent;
4. Bornă de ieşire comună pentru măsurările de tensiune şi de curent;
5. Butoane pentru selectarea mărimilor măsurate care se doresc a fi
afişate;
6. Şuruburi de reglare pentru contrastul şi luminozitate a afişajului;
7. Buton rotativ pentru selectarea valorii măsurate şi pentru comanda
meniului;
8. Butonul de setare;
9. Butonul de mărire;
10. Buton A/D (de selectare analog-digital);
11. Porturi USB şi RS232 pentru conectarea unui PC.
Instrumentul este pregătit pentru efectuarea de măsurări de îndată ce

tensiunea de reţea este conectată. Afişajul indică sigla Lucas-Nulle. Pentru
a afişa o măsurare, se va apăsa butonul [5] corespunzător respectivei
mărimi. Măsurarea corespunzătoare sa va afişa în urma apăsării butonului
corespunzător sub forma de o valoare numerică cu semn. O a doua apăsare
pe buton va şterge valoarea mărimii respective de pe afişaj. Se pot afişa
simultan până la 4 mărimi măsurate, selectabile prin intermediul
butoanelor [5] corespunzătoare. Când este selectată o a 5-a mărime
măsurată, valoarea anterioară va fi înlocuită cu noua valoare selectată.
Selectarea tipului de măsurare

Multimetrul poate fi utilizat pentru următoarele moduri de măsurare
(Modul 1):
• Valoare efectivă (RMS)
• Media aritmetică (Medie)
• Valoarea medie redresată (Medie)
• Valoare vârf-vârf.
Setarea implicită, care se activează automat după pornirea aparatului de

măsură este cea de măsurare a valorii efective. Pentru a modifica această
setare se va utiliza butonul [8], ceea ce va determina afişarea următorului
meniu:
Pagina 22 din 83
curent continuu
Sunt indicate setările prezente pentru Modul 1, Modul 2 şi modul de

afişare. Pentru a modifica setările pentru tipul de măsurare se va utiliza
butonul rotativ [7] pentru a selecta, de exemplu, linia de Modul 1 şi apoi se
va apăsa butonul de selecţie. În consecinţă se va afişa următorul meniu:
Modul de măsurare dorit se selectează tot prin utilizarea butonului rotativ,

iar selecţia se confirmă prin apăsarea butonului de selecţie.
Setarea domeniului de măsurare

Există 3 domenii de măsurare disponibile pentru fiecare măsurare de
tensiune şi de curent. Aparatul de măsurare permite şi selecţia automată a
domeniului de măsurare, această funcţie fiind activă în mod implicit la
pornirea aparatului. Domeniile de măsurare de putere, sunt determinate ca
produsul domeniilor selectate pentru măsurarea de tensiune şi curent şi nu
pot fi modificate.
Pentru a modifica domeniul de măsură pentru tensiune şi curent, se apasă
mai întâi butonul corespunzător [5]. Apoi, cu comutatorul rotativ [7], se
selectează valoarea corespunzătoare dorită. Selecţia este indicată de o bară
neagră la dreapta sau sub valoarea măsurată. Apoi se apasă butonul [8] şi
aparatul va afişa unul din următoarele meniuri:
Pagina 23 din 83
curent continuu
Se selectează domeniul necesar cu ajutorul butonului rotativ şi se confirmă

setarea cu butonul [8].
Comutarea între afişarea analogică şi digitală

Valorile măsurate pot fi afişate ca valori digitale (numerice) sau ca valori
analogice (ca un aparat cu ac indicator). Pentru a modifica modul de afişare
pentru toate valorile măsurate, se apasă butonul - A/D [10]. Dacă se doreşte
schimbarea modului de afişare numai pentru o anumită mărime măsurată
(adică se doreşte o afişare mixtă), atunci se selectează mai întâi mărimea
măsurată corespunzătoare cu ajutorul butonului rotativ [7] şi apoi se apasă
butonul - A/D. Dacă butonul - A/D este apăsat în timp ce este afişat modul
mixt şi mărimea dorită nu a fost selectată, atunci toate valorile măsurate
vor fi afişate ca valori digitale.
Utilizarea funcției SIZE (Dimensiune)

Funcţia de dimensiune - SIZE este utilizată pentru a afişa o singură mărime
măsurată pe un ecran întreg, fără necesitatea suprimării celorlalte valori
individuale. Acest lucru poate fi util, de exemplu, în timpul unei
demonstraţii, când o anumită mărime măsurată necesită unele explicaţii.
Se selectează mărimea respectivă cu ajutorul butonului rotativ [7] şi apoi se
apasă butonul [9]. Mărimea măsurată va umple întreaga zonă de afişaj şi
textul "SIZE" va apărea în partea stânga-sus a afişajului. Dacă butonul SIZE
este apăsat din nou, se va comuta pe modul de afişare anterior, iniţial.
Schimbarea modului de afişare

Aparatul prezintă posibilitatea de setare a modului de funcţionare a
afişajului. Selecţia poate fi făcută între afişarea cu caractere negre pe fundal
alb şi afişarea cu caractere albe pe un fundal negru. Pentru a modifica
modul de afişare, se apasă mai întâi butonul [8], ceea ce va determina
apariţia următorului meniu:
Pagina 24 din 83
curent continuu
Cu ajutorul butonului rotativ [7], se selectează linia de meniu referitoare la

afişaj: „Display: pos.” Şi se apasă apoi butonul de confirmare [8] pentru
modificarea modului de afişare – în acest exemplu se va trece din modul de
afişare „pozitiv” (cu caractere negre pe fundal alb) la el „negativ” (cu
caractere negre pe fundal alb).
Reglarea luminozităţii şi a contrastului

Luminozitatea şi contrastul sunt reglate implicit din fabrică pentru a
asigura performanţa optimă. Totuşi, dacă este necesar, este posibilă
modificarea acestor setări. Pentru aceasta, se introduce o mică şurubelniţă
în orificiul corespunzător [6]. Orificiile sunt etichetate cu simboluri:
pentru luminozitate, şi
pentru afişarea contrastului.
3. Exemple de utilizare:
3.1. Măsurări ale mărimilor electrice corespunzătoare unei sarcini, într-un
circuit de c.a. sau de c.c.:
Pagina 25 din 83
curent continuu
3.2. Măsurări ale mărimilor electrice corespunzătoare unei sarcini
conectate pe una dintre cele trei faze ale unui circuit trifazat:
3.2.1. Conexiune stea:
3.2.2. Conexiune triunghi:
Blocul de rezistențe externe SO3212-6W pentru maşina de

curent continuu
Figura de mai jos prezintă blocul de rezistenţe ce intră în componenţa

standului de experimentare cu destinaţia de a fi utilizate prin înseriere cu
circuitele rotoric şi respectiv statoric ale maşinii. Aceeaşi figură prezintă
schematic şi modul de conectare a bornelor acestui bloc de rezistenţe în
cazul în care se doreşte utilizarea maşinii de curent continuu în regim de
motor cu excitaţia în derivaţie. Se observă că blocul de rezistenţe include o
rezistenţă ce se înseriază cu circuitul rotoric A1A2 şi una ce se înseriază cu
circuitul statoric E1E2.
Pagina 26 din 83
curent continuu
Blocul de rezistenţe SO3212-6W cablat în conexiune de motor de curent continuu cu excitaţia în

derivaţie
Blocul rezistenţei de pornire şi a celei de câmp S05127-1Z
Figura de mai jos prezintă un alt bloc de două rezistenţe ce intră în

componenţa standului experimental şi are un rol similar cu cel al blocului
prezentat anterior.
Rezistenţa de pornire (SO3212-6B) şi rezistenţa de câmp (legată în circuitul statoric) (SO3212-

5F) pentru motoarele de curent continuu
Pagina 27 din 83
curent continuu
Cap. 2. Maşina de curent continuu
Prezentarea lucrărilor de laborator
LUCRAREA 1: CARACTERISTICILE GENERATORULUI DE
CURENT CONTINUU CU EXCITAŢIA SEPARATĂ
1. Scopul lucrării
• Identificarea părţilor componente ale maşinii de curent continuu
din componenţa standului experimental precum şi a bornelor
electrice ale acesteia;
• Cablarea maşinii de curent continuu cu excitaţia separată în regim
de generator;
• Punerea în funcţiune a standului experimental şi trasarea
caracteristicilor maşinii – caracteristica de mers în gol,
caracteristica externă, caracteristica de reglaj.
2. Baze teoretice
Maşina de curent continuu se compune din punct de vedere constructiv din
următoarele părţi:
• statorul (inductorul) format din miezul magnetic în care sunt fixaţi
polii de excitaţie ai maşinii, poli prin care sunt înfăşurate bobinele
de excitaţie, statorice. Aceste bobine, alimentate în curent
continuu au menirea de a genera un câmp magnetic constant în
spaţiul în care se află rotorul maşinii. În unele cazuri – mai ales al
motoarelor de curent continuu foarte mici, de putere mic
(motoraşele din aparatele electronice, din jucării, din dinam, etc.)
statorul nu are înfăşurări alimentate în curent continuu ci magneţi
permanenţi.
• Rotorul (indusul) confecţionat din tole de oţel electrotehnic, de
forma unui cilindru prevăzut cu crestături la periferia exterioară,
prin care sunt trecute conductoarele înfăşurării rotorice.
Înfăşurarea rotorică este cea care este poarta de energie electrică a
maşinii de curent continuu. În regim motor pe la bornele rotorului
primeşte maşina energie electrică, iar prin interacţiunea curentului
rotoric cu inducţia magnetică statorică constantă, apare
transformarea acesteia în energie mecanică de rotaţie.
• Colectorul maşinii, piesă ce permite scoaterea pe carcasa fixă a
maşinii a capetelor înfăşurării rotorice ce se află în rotaţie în
timpul funcţionării maşinii. Inelele dispuse în simetrie de rotaţie
Pagina 28 din 83
curent continuu
pe arborele rotorului sunt în contact alunecător cu perii de grafit ce
apasă pe aceste inele datorită unor arcuri dispuse corespunzător.
În cadrul prezentei lucrări se va studia regimul de generator, adică acel

regim în care arborele maşinii este rotit din exterior, primind un lucru
mecanic pe care îl transformă în energie electrică. Aşadar, în situaţia în care
maşina primeşte energie mecanică din exterior şi cedează circuitului
electric cuplat la bornele rotorului energie electrică, ea funcţionează ca
generator electric. Schema electrică a generatorului de curent continuu cu
excitaţia separată este cea prezentată în figura 1.1.
Figura 1.1.: Schema electrică a cablării maşinii de curent continuu în regim de generator cu
excitaţia separată
Proprietăţile unui generator sunt analizate cu ajutorul unor caracteristici,

care stabilesc relaţiile între principalele mărimi care determină
funcţionarea acestora, şi anume: tensiunea la bornele rotorice Ua, curentul
de excitaţie (statoric) Iex, curentul rotoric Ia, turaţia de rotaţie n. Deoarece
generatoarele funcţionează în general la turaţie constantă, principalele
caracteristici sunt ridicate presupunând acest parametru de valoare
constantă.
Caracteristica de mers în gol este definită de dependenţa Ua = U0 = f(Iex) în

condiţiile păstrării următoarelor valori constante: Ia=0; n=nn. Alura
caracteristicii de mers în gol este ilustrată de figura 1.2. Atunci când fluxul
de excitaţie crește, la început tensiunea la bornele circuitului rotoric va
creşte proporţional, pentru ca apoi să apară fenomenul de saturaţie şi
creşterea lui Ua să fie mai mică în raport cu cea a curentului de excitaţie Iex.
Se va creşte curentului de excitaţie Iex până când tensiunea de la borne
ajunge la o valoare cu 15-20% mai mare decât tensiunea nominală, după
care se va scade curentului de excitaţie Iex până la 0. Diferenţele dintre
ramura ascendentă şi cea descendentă a caracteristicii de mers în gol se
Pagina 29 din 83
curent continuu
datorează faptului că există un flux magnetic remanent în circuitul de
excitaţie, aflat în directă corelaţie cu ciclul de histerezis al materialului
polilor inductori.
Figura 1.2.: Caracteristica de mers în gol a generatorului de curent continuu cu excitaţia

independentă
Caracteristica externă reprezintă dependenţa Ua = f(Ia) la valori constante

ale curentului de excitaţie Iex şi ale turaţiei ( I ex = const ≠ 0; n = const ),
dependenţă ce se obţine prin variaţia rezistenţei de sarcină conectată în
circuitul rotoric. Alura caracteristicii este ilustrată în figura 1.3.
Caracteristica externă a unui generator electric exprimă capacitatea sa de a
menţine constantă tensiunea de la bornele sale atunci când sarcina variază.
Caracteristica externă se poate deduce pe cale teoretică pe baza relaţiei (1.1)
U a = E − Ra ⋅ I a − ∆U p (1.1)
Tensiunea electromotoare în sarcină E diferă puţin de tensiunea

electromotoare la mersul în gol E0, datorită saturaţiei pieselor polare şi a
dinţilor rotorului din cauza câmpului magnetic suplimentar de reacţie
transversală. Această diferenţă creşte cu valoarea curentului de sarcină Ia,
iar dependenţa E=f(Ia) este denumită caracteristică internă a generatorului.
ΔUp este căderea de tensiune pe colector şi depinde şi ea de valoarea
curentului de sarcină Ia. Din însumarea, cu semnele indicate în ecuaţia 1.1.
a celor trei dependenţe se obţine caracteristica externă.
Caracteristica de reglaj reprezintă dependenţa Iex = f(Ia) atunci când se

menţin constante tensiunea la bornele circuitului rotoric şi turaţia
( U a = const; n = const ). Alura caracteristicii este ilustrată în figura 1.4.
Caracteristica de reglaj arată în ce sens şi cum trebuie variat curentul de
excitaţie pentru ca la o sarcină variabilă să se menţină tensiunea la bornele
generatorului constantă.
Pagina 30 din 83
curent continuu
Figura 1.3.: Caracteristica externă a generatorului de curent continuu cu excitaţia

independentă
Figura 1.4.: Caracteristica de reglaj a generatorului de curent continuu cu excitaţia

independentă
3. Modul de experimentare
Se vor completa datele nominale ale motorului, citite de pe plăcuţa de

identificare în următorul tabel:
Puterea nominală Pn: W
Tensiunea nominală Ua: V
Curentul rotoric nominal Ian: A
Curentul statoric nominal Iexn: A
Turaţia nominală nn: rotaţii/minut
Tabelul 1.1.: Datele nominale ale motorului de curent continuu din componenţa standului
experimental.
Se va identifica semnificaţia următoarelor borne:
A1/A2 înfăşurarea rotorică

B1/B2 înfăşurarea polului de comutaţie
C1/C2 înfăşurarea de compensare
E1/E2 înfăşurarea excitaţiei în derivaţie
D1/D2 înfăşurarea excitaţiei în serie
F1/F2 înfăşurarea excitaţiei separate
Pagina 31 din 83
curent continuu
Punerea în funcţiune a maşinii de curent continuu în regim generator:
Pentru realizarea experimentului se va proceda după cum urmează:
• Se realizează schema de montaj ilustrată în figura 1.5;
• Se selectează din comanda regimurilor de funcţionare ale sarcinii
„Speed Control” – Comandă în turaţie;
• Se alimentează cu energie electrică statorul maşinii electrice,
acţionând în acest scop comenzile necesare de pe panoul de comandă;
• Se porneşte sarcina activă legată pe arborele maşinii şi se alege o
turaţie egală cu turaţia nominală a maşinii studiate;
• Se selectează pe multimetre opţiunile şi domeniile corespunzătoare
pentru măsurarea tensiunii, a curentului şi a puterii electrice atât în
circuitul statoric, cât şi în cel rotoric.
• Se decuplează sarcina Rsarcină de la bornele rotorului şi se trasează
caracteristica de mers în gol, variind cu ajutorul rezistenţei de câmp
înseriate cu statorul curentul de excitaţie mai întâi în sens ascendent
(ramura ascendentă) şi apoi în sens descendent. Datele se notează în
tabelul 1.2;
• Se cuplează sarcina Rsarcină la bornele rotorului şi se trasează de data
aceasta caracteristica externă, variind cu ajutorul rezistenţei de
sarcină înseriate în circuitul rotoric curentul de sarcină Ia. Datele se
notează în tabelul 1.3;
• Se trasează caracteristica de reglaj în modul următor: se menţine
constantă tensiunea nominală la bornele circuitului rotoric şi se
măsoară perechile de valori Ia, Iex ce se citesc în urma variaţiei
rezistenţei de sarcină şi apoi a rezistenţei de câmp astfel încât să se
obţină aceeaşi tensiune la bornele rotorului. Datele se notează în
tabelul 1.4.
Curentul de excitaţie Iex [A]

Tensiunea la bornele circuitului rotoric Ua [V]
Tabelul 1.2.a: Caracteristica de mers în gol pentru generatorul de curent continuu cu
excitaţia separată (ramura ascendentă)

Tabelul 1.2.b: Caracteristica de mers în gol pentru generatorul de curent continuu cu
excitaţia separată (ramura descendentă)
Curentul de sarcină Ia [A]

Pagina 32 din 83
curent continuu
Tabelul 1.3.: Caracteristica externă pentru generatorul de curent continuu cu excitaţia
separată

Tabelul 1.4.: Caracteristica de reglaj pentru generatorul de curent continuu cu excitaţia
separată
Figura 1.5: Schema de montaj pentru generatorul de curent continuu cu excitaţia separată
Figura 1.6. ilustrează modul de cablare pe standul experimental a

generatorului de curent continuu cu excitaţia separată.
Pagina 33 din 83
curent continuu
Figura 1.6.: Cablarea standului pentru generatorul de curent continuu cu excitaţia separată
4. Prelucrarea datelor experimentale
Din măsurările efectuate, se trag concluzii referitoare la conformitatea

rezultatelor experimentale cu aspectele teoretice prezentate.
Se vor trasa caracteristicile pentru care au fost culese datele experimentale

şi se va analiza corespondenţa alurilor curbelor cu cele teoretice.
Se va completa următorul tabel 1.5, pe baza observaţiilor studentului:
Întrebare / Afirmaţie Adevărat Fals

În regim generator, rotaţia rotorului maşinii este asigurată
de tensiunea de alimentare a circuitului statoric
În regim generator, sensul de rotaţie al motorului depinde
de polaritatea de alimentare electrică a statorului maşinii
Pagina 34 din 83
curent continuu
În cadrul acestui experiment, rolul de motor revine sarcinii
active, aceasta fiind cea care asigură mişcarea de rotaţie a
ansamblului generator-sarcină activă.
Atunci când curentul de excitaţie este păstrat constant,
tensiunea la bornele rotorice creşte cu creşterea curentului
debitat de circuitul rotoric
Atunci când circuitul rotoric este lăsat în gol, tensiunea la
bornele circuitului rotoric creşte cu creşterea curentului de
excitaţie
Atunci când se păstrează constantă tensiunea la bornele
circuitului rotoric, curentul de sarcină creşte cu creşterea
curentului de excitaţie
Tabelul 1.5.: Observaţii individuale cu privire la comportamentul motorului de curent
continuu cu excitaţia separată
Pagina 35 din 83
curent continuu
CURENT CONTINUU CU EXCITAŢIA ÎN DERIVAŢIE
1. Scopul lucrării
• Cablarea maşinii de curent continuu cu excitaţia în derivaţie în
regim de generator;
2. Baze teoretice
permanenţi.
Pagina 36 din 83
curent continuu
excitaţia în derivaţie este cea prezentată în figura 2.1.
excitaţia în derivaţie
Proprietăţile unui generator sunt analizate cu ajutorul unor caracteristici

constantă.
Caracteristica de mers în gol a fost definită la lucrarea anterioară ca fiind

expresia dependenţei Ua = U0 = f(Iex) în condiţiile păstrării următoarelor
valori constante: Ia=0; n=nn. Având însă în vedere faptul că la generatorul
cu excitaţia în derivaţie Ia=0 ar impune şi Iex=0, astfel că în acest caz, al
generatorului cu excitaţia în derivaţie condiţiile de trasarea caracteristicii
sunt: I=0 şi n=nn. Având în vedere faptul că în mod uzual, la maşina de
curent continuu cu excitaţia în derivaţie, curentul de excitaţie Iex are valori
foarte mici în raport cu curentul rotoric nominal Ian, căderile de tensiune pe
înfăşurarea rotorică pot fi neglijate şi se poate scrie relaţia 2.1.
U a 0 ≅ E0 (2.1)
Pagina 37 din 83
curent continuu
Ca atare, caracteristica de mers în gol a generatorului cu excitaţia în
derivaţie – definită conform celor enunţate mai sus – corespunde practic cu
cea definită la generatorul cu excitaţia separată. Alura caracteristicii de este
ilustrată de figura 2.2. Atunci când fluxul de excitaţie cre ște, la început
tensiunea la bornele circuitului rotoric va creşte proporţional, pentru ca
apoi să apară fenomenul de saturaţie şi creşterea lui Ua să fie mai mică în
raport cu cea a curentului de excitaţie Iex. Se va creşte curentului de
excitaţie Iex până când tensiunea de la borne ajunge la o valoare cu 15-20%
mai mare decât tensiunea nominală, după care se va scade curentului de
excitaţie Iex până la 0. Diferenţele dintre ramura ascendentă şi cea
descendentă a caracteristicii de mers în gol se datorează faptului că există
un flux magnetic remanent în circuitul de excitaţie, aflat în directă corelaţie
cu ciclul de histerezis al materialului polilor inductori.
Figura 2.2.: Caracteristica de mers în gol a generatorului de curent continuu cu excitaţia în

derivaţie
Caracteristica externă are, de asemenea o definiţie diferită de cea din cazul

generatorului cu excitaţia separată [Ua = f(Ia), la valori constante ale
curentului de excitaţie Iex şi ale turaţiei ( I ex = const ≠ 0; n = const )], şi anume, ea
este expresia dependenței U = f(I) pentru valori constante ale rezistenţei de
câmp şi a turaţiei (Rcâmp=constant, n=nn). Valoarea rezistenţei de câmp
este, în general aceea care conduce la valoarea nominală a curentului I la
tensiune nominală. Dependenţa se obţine prin variaţia rezistenţei de
sarcină conectată în circuitul rotoric. Alura caracteristicii este ilustrată în
figura 2.3. Caracteristica externă a unui generator electric exprimă
capacitatea sa de a menţine constantă tensiunea de la bornele sale atunci
când sarcina variază. Din variaţia prezentată în cadrul figurii 2.3 se va
putea trasa experimental numai porţiunea corespunzătoare curentului I=0
– I=In.
Pagina 38 din 83
curent continuu
Caracteristica de reglaj reprezintă dependenţa Iex = f(I) atunci când se
menţin constante tensiunea la bornele circuitului rotoric şi turaţia
( U a = const; n = const ). Alura caracteristicii este ilustrată în figura 2.4.
Caracteristica de reglaj arată în ce sens şi cum trebuie variat curentul de
excitaţie pentru ca la o sarcină variabilă să se menţină tensiunea la bornele
generatorului constantă.
v
Figura 2.3.: Caracteristica externă a generatorului de curent continuu cu excitaţia în derivaţie
Figura 2.4.: Caracteristica de reglaj a generatorului de curent continuu cu excitaţia în derivaţie

experimental.
Pagina 39 din 83
curent continuu


• Se decuplează sarcina Rsarcină de la bornele rotorului şi se trasează
caracteristica de mers în gol, variind cu ajutorul rezistenţei de câmp
înseriate cu statorul curentul de excitaţie mai întâi în sens ascendent
(ramura ascendentă) şi apoi în sens descendent. Datele se notează în
tabelul 1.2;
• Se cuplează sarcina Rsarcină la bornele rotorului şi se trasează de data
aceasta caracteristica externă, variind cu ajutorul rezistenţei de
sarcină înseriate în circuitul rotoric curentul de sarcină Ia. Datele se
notează în tabelul 1.3;
• Se trasează caracteristica de reglaj în modul următor: se menţine
constantă tensiunea nominală la bornele circuitului rotoric şi se
măsoară perechile de valori Ia, Iex ce se citesc în urma variaţiei
rezistenţei de sarcină şi apoi a rezistenţei de câmp astfel încât să se
obţină aceeaşi tensiune la bornele rotorului. Datele se notează în
tabelul 1.4.
Pagina 40 din 83
curent continuu
Tabelul 2.2.a: Caracteristica de mers în gol pentru generatorul de curent continuu cu
excitaţia în derivaţie (ramura ascendentă)

Tabelul 2.2.b: Caracteristica de mers în gol pentru generatorul de curent continuu cu
excitaţia în derivaţie (ramura descendentă)

în derivaţie
Curentul total I[A]

Tabelul 2.4.: Caracteristica de reglaj pentru generatorul de curent continuu cu
Figura 2.5: Schema de montaj pentru generatorul de curent continuu cu excitaţia în derivaţie

generatorului de curent continuu cu excitaţia în derivaţie.
Pagina 41 din 83
curent continuu
Figura 1.6.: Cablarea standului pentru generatorul de curent continuu cu excitaţia în derivaţie



Pagina 42 din 83
curent continuu
excitaţie
continuu cu excitaţia în derivaţie
Pagina 43 din 83
curent continuu
CURENT CONTINUU CU EXCITAŢIA ÎN SERIE
1. Scopul lucrării
• Cablarea maşinii de curent continuu cu excitaţia în serie în regim
de generator;
2. Baze teoretice
permanenţi.
Pagina 44 din 83
curent continuu
excitaţia în serie este cea prezentată în figura 2.1.
excitaţia în serie
Proprietăţile unui generator sunt analizate cu ajutorul unor caracteristici

constantă. Generatorul cu excitaţia serie are statorul legat în serie cu
rotorul, astfel că:
I a = I ex (3.1)
Din această cauză, caracteristicile de funcţionare în gol, în scurtcircuit şi în

sarcină nu se pot trasa, deoarece acestea presupun pe de o parte
menţinerea constantă a curentului rotoric şi modificarea celui de excitaţie,
sau, respectiv, trasarea dependenţei curentului rotoric de cel de excitaţie.
Caracteristica externă a unui generator electric exprimă capacitatea sa de a

menţine constantă tensiunea de la bornele sale atunci când sarcina variază.
În acest caz, odată cu I a creşte şi I ex , astfel că până la anumite valori ale
curentului absorbit de la generator, tensiunea creşte cu acesta, iar apoi –
după ce se atinge o saturaţie a circuitului magnetic – apare scăderea
Pagina 45 din 83
curent continuu
tensiunii de la borne odată cu creşterea curentului absorbit. Definiţia
dependenţei caracteristicii externe la generatorul de curent continuu cu
excitaţia serie este Ua = f(Ia), la valori constante ale rezistenţei de câmp şi a
turaţiei (Rcâmp=constant, n=nn). Valoarea rezistenţei de câmp este, în
general aceea care conduce la valoarea nominală a curentului I la tensiune
nominală. Dependenţa se obţine prin variaţia rezistenţei de sarcină
conectată în circuitul rotoric. Alura caracteristicii este ilustrată în figura
3.2.
Ua
0 Ia v
Figura 3.2.: Caracteristica externă a generatorului de curent continuu cu excitaţia în serie

experimental.

Pagina 46 din 83
curent continuu

• Se selectează pe multimetre măsurarea tensiunii, a curentului şi a
puterii electrice atât în circuitul statoric, cât şi în cel rotoric.
• Se cuplează sarcina Rsarcină la bornele rotorului şi se trasează
caracteristica externă, variind cu ajutorul rezistenţei de sarcină
înseriate în circuitul rotoric curentul de sarcină Ia. Datele se notează
în tabelul 3.2.

în serie
Figura 3.3: Schema de montaj pentru generatorul de curent continuu cu excitaţia în serie
Pagina 47 din 83
curent continuu

generatorului de curent continuu cu excitaţia în serie.
Figura 3.4.: Cablarea standului pentru generatorul de curent continuu cu excitaţia în serie


Pagina 48 din 83
curent continuu
excitaţie
Tabelul 3.3.: Observaţii individuale cu privire la comportamentul generatorului de curent
continuu cu excitaţia în serie
Pagina 49 din 83
curent continuu
LUCRAREA 4: CARACTERISTICILE MECANICE ALE
MOTORULUI DE CURENT CONTINUU CU EXCITAŢIA ÎN
DERIVAŢIE
1. Scopul lucrării
• Cablarea maşinii de curent continuu cu excitaţia în derivaţie în
regim de motor;
• Identificarea posibilităţilor de inversare a sensului de rotaţie a
motorului de curent continuu cu excitaţia în derivaţie;
caracteristicilor mecanice ale maşinii – caracteristica mecanică
naturală şi caracteristicile artificiale de tensiune, reostatică şi de
flux;
• Se vor identifica posibilităţile de modificare a turaţiei motorului de
curent continuu cu excitaţia în derivaţie, supus unei sarcini
mecanice constante.
2. Baze teoretice
Caracteristica mecanică reprezintă dependenţa n = f (M ) la
U a = U n = const ; I ex = const . Ţinând seama de expresia cuplului, se poate scrie:
M
M = M c ⋅ N = kM ⋅ Φ ⋅ I a ⇒ I a = (4.1)
kM ⋅ Φ
Înlocuind această expresie a curentului rotoric în ecuaţia caracteristicii

Un Ra
n= − ⋅ Ia
kE ⋅ Φ kE ⋅ Φ
curentului se obţine ecuaţia caracteristicii mecanice:
Un Ra
n= − ⋅M (4.2)
kE ⋅ Φ kE ⋅ kM ⋅ Φ 2
Primul termen reprezintă turaţia de mers în gol ideală:
Un
n0 = (4.3)
kE ⋅ Φ
Pagina 50 din 83
curent continuu
Caracteristica mecanică este uşor căzătoare, iar căderea de turaţie la
funcţionarea în regim nominal este cuprinsă în intervalul de [2 ÷ 8]% :
n0 − n n
∆nn = ⋅100[%] (4.4)
n0
Figura 4.1 prezintă alura caracteristicii mecanice pentru un motor de curent
continuu cu excitaţia derivaţie.
n0
nn
nn
A
A'
0 Mn M
Figura 4.1: Alura caracteristicii mecanice pentru un motor de curent continuu cu excitaţia
derivaţie
Pe caracteristica mecanică se poate analiza stabilitatea de funcţionare a

motorului de curent continuu. În acest scop se consideră motorul
funcţionând în regim stabil într-un punct A(M A , n A ) . Funcţionarea fiind
stabilă, înseamnă că momentul dezvoltat de motor este egal cu momentul
rezistent al utilajului acţionat. Dacă dintr-un motiv oarecare, cuplul
rezistent se măreşte, turaţia motorului vă scădea astfel încât noul cuplu
activ al motorului se egaleze noul cuplu rezistent în punctul A' (M A' , n A' ) .
Astfel maşina intră într-un nou regim stabil de funcţionare, ceea ce reflectă
stabilitatea curbei acestei caracteristici. Desigur, dacă dintr-un motiv
oarecare, cuplul rezistent se micşorează, turaţia motorului va creşte astfel
încât noul cuplu activ al motorului se egaleze noul cuplu rezistent.
Ecuaţia 4.2 şi figura 4.1. prezintă caracteristica mecanică naturală – adică

acea caracteristică mecanică care este exprimată, respectiv trasată pentru
valorile nominale (naturale) ale parametrilor ce intervin în ecuaţie:
Pagina 51 din 83
curent continuu
Rp = 0 

I ex = (I ex )n  (4.5)
U a = (U a )n 
Caracteristica poate fi însă trasată şi pentru acele regimuri de funcţionare

ale maşinii care nu sunt nominale. Aceste regimuri se caracterizează toate
prin faptul că parametrii enumeraţi în ecuaţia 4.5 diferă de valorile lor
nominale şi sunt ca atare denumite caracteristici mecanice artificiale (de la
opusul termenului de natural folosit pentru caracteristica corespunzătoare
valorile nominale). Cazurile particulare de caracteristici artificiale pentru
care dintre cei trei parametrii enumeraţi mai sus diferă doar câte unul de
valoare sa nominală sunt următoarele:
• caracteristica artificială reostatică
În acest caz rezistenţa legată în circuitul rotoric este diferită de zero şi, ca
atare rezistenţa totală a circuitului rotoric devine:
(Ra )total
, = Ra + R p (4.6)
unde s-a notat cu Rp rezistenţa exterioară conectată în rotor („p” vine de la
pornire, deoarece această rezistenţă este cel mai adesea utilizată pentru
pornirea motorului).
În consecinţă ecuaţia caracteristicii mecanice artificiale reostatice devine:
Un Ra + R p
n= − ⋅M (4.7)
Alura caracteristicii mecanice artificiale reostatice diferă de cea a

caracteristicii naturale prin panta care creşte odată cu valoarea rezistenţei
conectate în rotor (figura 4.2.).
• caracteristica artificială de flux

În acest caz curentul statoric şi, ca atare, fluxul magnetic statoric diferă de
valoarea nominală:
I ex < (I ex )n ⇒ Φ ex < (Φ ex )n (4.8)
Analizând ecuaţia 4.8, se observă că în acest caz vor diferi faţă de

caracteristica naturală atât turaţia de mers în gol ideală, cât şi panta:
Pagina 52 din 83
curent continuu
Figura 4.2. Caracteristica mecanică artificială reostatică - alură
Un Un 
>
k E ⋅ Φ ex k E ⋅ (Φ ex )n  
 (4.9)
Ra Ra 
>
ke k m Φ ex
2
( )
ke k m Φ ex n 
2

Alura caracteristicii mecanice artificiale de flux este ilustrată comparativ cu

alura caracteristicii mecanice naturale în figura 4.3.
Figura 4.3. Alura caracteristicii artificiale de flux comparativ cu caracteristica naturală
• caracteristica artificială de tensiune

În acest caz tensiunea de alimentare a motorului du curent continuu cu
excitaţia în derivaţie diferă de valoarea sa nominală:
U a < (U a )n (4.10)
Pagina 53 din 83
curent continuu
Această modificare de parametru nu atinge panta caracteristicii, ci numai
valoarea turaţiei de mers în gol, care descreşte proporţional cu descreşterea
tensiunii de alimentare:
Ua Un
< (4.11)
k E ⋅ (Φ ex )n k E ⋅ (Φ ex )n
Se obţine, în consecinţă, pentru alura caracteristicii artificiale de tensiune o

dreaptă paralelă cu caracteristica mecanică naturală, situată la o cotă
inferioară pe axa turaţiilor:
Figura 4.4. Alura caracteristicii artificiale de tensiune comparativ cu caracteristica naturală

experimental.

„Torque Control” – Comandă în cuplu;
• Se alimentează cu energie electrică maşina electrică, acţionând în
acest scop comenzile necesare de pe panoul de comandă;
Trasarea caracteristicii mecanice naturale
• Se setează parametrii din ecuaţia 4.5 la valorile nominale;
Pagina 54 din 83
curent continuu
• Se porneşte sarcina activă, acţionând butonul „RUN” de pe panoul de
comandă al acesteia;
• Se reglează din butonul rotativ valorile pentru cuplu şi se citesc
valorile corespunzătoare ale turaţiei, completându-se tabelul 4.2.
pentru caracteristica mecanică naturală;
Trasarea caracteristicii mecanice artificiale de tensiune
• Se modifică valoarea tensiunii Ua la ¾ din valoare nominal ă şi se
completează pentru aceleaşi valori ale cuplului sarcinii rândul 2 al
tabelului 4.3 pentru caracteristica mecanică artificială de tensiune;
• Se modifică valoarea tensiunii Ua la ½ din valoare nominal ă şi se
Trasarea caracteristicii mecanice artificiale reostatice
• Se modifică valoarea reostatului de pornire înseriat în circuitul
rotoric Rp la valoarea de 10 Ω şi se completează pentru aceleaşi valori
ale cuplului sarcinii rândul 2 al tabelului 4.4 pentru caracteristica
mecanică artificială reostatică;
• Se modifică valoarea reostatului de pornire înseriat în circuitul
rotoric Rp la valoarea de 25 Ω şi se completează pentru aceleaşi valori
ale cuplului sarcinii rândul 3 al tabelului 4.4 pentru caracteristica
mecanică artificială reostatică;
Trasarea caracteristicii mecanice artificiale de flux
• Se modifică valoarea curentului de excitaţie Iex (şi, implicit şi a
fluxului magnetic de excitaţie Φex) la ¾ din valoare nominal ă şi se
tabelului 4.5 pentru caracteristica mecanică artificială de flux;
• Se modifică valoarea curentului de excitaţie Iex (şi, implicit şi a
fluxului magnetic de excitaţie Φex) la ½ din valoare nominală şi se
tabelului 4.5 pentru caracteristica mecanică artificială de flux;
Cuplul sarcinii M [Nm]

Turaţia n [rot/min]
Tabelul 4.2.: Caracteristica mecanică naturală pentru motorul de curent continuu cu
excitaţia derivaţie
Pagina 55 din 83
curent continuu
Turaţia pentru Ua= ¾ Un n [rot/min]
Turaţia pentru Ua= ½ Un n [rot/min]
Tabelul 4.3.: Caracteristica mecanică artificială de tensiune pentru motorul de curent
continuu cu excitaţia derivaţie

Turaţia pentru Rp= 10 Ω n [rot/min]
Turaţia pentru Rp= 25 Ω n [rot/min]
Tabelul 4.4.: Caracteristica mecanică artificială reostatică pentru motorul de curent

Turaţia pentru Iex= ¾ Iexn n [rot/min]
Turaţia pentru Iex= ½ Iexn n [rot/min]
Tabelul 4.5.: Caracteristica mecanică artificială de flux pentru motorul de curent
Figura 4.5.: Schema de montaj pentru trasarea caracteristicilor mecanice ale motorului de
curent continuu cu excitaţia în derivaţie

Pagina 56 din 83
curent continuu
Figura 4.6.: Cablarea pe stand a montajului ce se realizează pentru trasarea caracteristicilor

mecanice ale motorului de curent continuu cu excitaţia în derivaţie
Turaţia de mers în gol pe caracteristica mecanică artificială
de tensiune este egală cu cea de pe caracteristica mecanică
naturală
Panta caracteristicii mecanice artificiale de tensiune este
egală cu cea a caracteristicii mecanice naturale.
Panta caracteristicii mecanice artificiale reostatice este
egală cu cea a caracteristicii mecanice naturale.
reostatică este egală cu cea de pe caracteristica mecanică
naturală
Panta caracteristicii mecanice artificiale de flux este egală
cu cea a caracteristicii mecanice naturale.
Pagina 57 din 83
curent continuu
de flux este egală cu cea de pe caracteristica mecanică
naturală
Pagina 58 din 83
curent continuu
LUCRAREA 5: PORNIREA MOTORULUI DE CURENT
1. Scopul lucrării
• Studiul pornirii maşinii de curent continuu cu excitaţia în
derivaţie;
• Determinarea cuplului şi a curentului de pornire directă pe
caracteristica mecanică naturală;
• Determinarea dependenţei cuplului şi a curentului de pornire pe
caracteristica mecanică artificială reostatică de rezistenţa de
pornire înseriată în circuitul rotoric;
2. Baze teoretice
Pornirea directă se realizează prin conectarea directă la reţea a motorului.

După cum se poate observa din ecuaţia caracteristicii mecanice naturale:
Un Ra
n= − ⋅M , (5.1)
la pornire (n=0), motorul de curent continuu prezintă moment activ şi

curent rotoric absorbit foarte mari, maxime.
Un
I ap = . (5.2)
Ra
Pentru a limita valoarea acestui curent şi, implicit, a cuplului aferent, se

măreşte rezistenţa circuitului rotoric de la Ra la Ra+Rp prin introducerea
în serie cu rotorul a unei rezistenţe de pornire . Astfel, curentul la pornire
se diminuează la valoarea:
Un
I ap = (5.3)
Ra + R p ,
Printr-o dimensionare corespunzătoare a reostatului de pornire, valoarea

curentului rotoric se limitează la I ap ∈ [1,8 ⋅ I n ;2,5I n ] . Micşorând curentul la
pornire, se micşorează proporţional şi cuplul la pornire, motiv pentru care
este necesar ca intervalul ales pentru pornire să fie superior valorii
Pagina 59 din 83
curent continuu
nominale, de obicei egale cu valoarea cuplului rezistent al utilajului
acţionat.
Figura 5.1. ilustrează caracteristica mecanică naturală şi trei caracteristici

mecanice artificiale reostatice, permiţând observarea faptului că o valoarea
cuplului şi a curentului de pornire scade cu creşterea valorii rezistenţei de
pornire înseriate în circuitul rotoric.
Figura 5.1. Cuplurile de pornire pe caracteristica mecanică naturală şi pe caracteristicile

artificiale reostatice

experimental.

• Se fixează valoarea rezistenţei de pornire înseriate în circuitul rotoric
pe valoarea sa maximă.
Pagina 60 din 83
curent continuu
• Se reglează din butonul rotativ valoarea n=0 şi se citesc valorile
corespunzătoare ale cuplului şi curentului de pornire, completându-
se tabelul 5.2;
• Se scade treptat valoarea rezistenţei de pornire şi se notează valorile
cuplului şi ale curentului de pornire urmărindu-se evitarea depăşirii
valorilor nominale ale acestora cu mai mult de 15-25%.
Rezistenţa de pornire Rp [Ω]

Cuplul de pornire Mp [Nm]
Curentul de pornire Iap
Tabelul 5.2.: Dependenţa cuplului şi a curentului de pornire de rezistenţa înseriată în
circuitul rotoric pentru motorul de curent continuu cu excitaţia derivaţie
Figura 5.2.: Schema de montaj pentru trasarea caracteristicilor mecanice ale motorului de
curent continuu cu excitaţia în derivaţie

Pagina 61 din 83
curent continuu
Se vor trasa curbele ce exprimă dependenţa cuplului şi, respectiv a
curentului de pornire de valoarea rezistenţei de pornire înseriată în
circuitul rotoric.
Se va determina cuplul şi curentul de pornire directă pe caracteristica

mecanică naturală din intersecţiile curbelor trasate cu dreapta n=0.

Cuplul la pornirea directă a motorului de curent continuu
este mai mic decât cuplul său nominal
Curentul la pornirea directă a motorului de curent
continuu este mai mare decât curentul nominal
Creşterea rezistenţei rotorice totale conduce la scăderea
cuplului de pornire
Există valori ale rezistenţei de pornire înseriate cu rotorul
care nu permit pornirea motorului la a cărui sarcină este
legată o anumită sarcină (depăşirea momentului de
scurtcircuit)
Tabelul 5.3.: Observaţii individuale cu privire la pornirea reostatică a motorului de curent
Pagina 62 din 83
curent continuu
LUCRAREA 6: FRÂNAREA MOTORULUI DE CURENT
1. Scopul lucrării
• Studiul maşinii de curent continuu în regim de frână electrică;
• Identificarea regimurilor de frânare şi trasarea caracteristicilor
pentru fiecare tip de frânare în parte.
2. Baze teoretice
Regimul de frână electrică se defineşte ca fiind acel regim de funcţionare al
maşinii în care cuplul rezultant are semn contrar turaţiei rotorului, adică
este îndeplinită ecuaţia:
n⋅M < 0 . (6.1)
În funcţie de modul în care se ajunge la acest regim se deosebesc mai multe

tipuri de frânare, care urmează să fie prezentate în cele de mai jos:
Frânarea motoarelor de curent continuu prin funcţionarea ca generator

cu recuperare
În cazul în care motorul este antrenat din exterior la o turaţie superioară
turaţiei de mers în gol ideale, ea va produce energie electrică pe care o va
debita în reţeaua electrică de alimentare, iar cuplul său va fi negativ, adică
va intra în regim de frânare. În acest caz, aşa cum se poate observa şi din
ecuaţia caracteristicii mecanice naturale:
Un Ra
n= − ⋅M , (6.2)
k E ⋅ Φ ex k E ⋅ k M ⋅ Φ ex 2
pentru valori ale turaţiei care depăşesc pe cea a turaţiei de mers în gol
ideale:
Un
n> , (6.3)
k E ⋅ Φ ex
se obţine un cuplu negativ:
Pagina 63 din 83
curent continuu
Ra Un
⋅M = −n<0 ⇒ M <0 (6.4)
k E ⋅ k M ⋅ Φ ex
2
k E ⋅ Φ ex
Figura 6.1 prezintă alura caracteristicii de frânare cu recuperare pentru

maşina de curent continuu cu excitaţia derivaţie, această caracteristică
fiind, de fapt o prelungire în cadranul II a caracteristicii mecanice naturale
în regim motor.
Figura 6.1: Alura caracteristicii de frânare cu recuperare pentru maşina de curent continuu cu
Frânarea dinamică a motoarelor de curent continuu

Frânarea dinamică a motorului de curent continuu cu excitaţia derivaţie se
realizează prin decuplarea rotorului de la reţea şi cuplarea lui la o rezistenţă
de frânare R f , înfăşurarea de excitaţie (statorul) rămânând alimentată în
continuare. Figura 6.2 prezintă schema electrică a frânării dinamice.
Iex
Rex
Rf Ra Ua
Figura 6.2: Schema electrică a frânării dinamice pentru maşina de curent continuu cu excitaţia
derivaţie
Pagina 64 din 83
curent continuu
Rotorul continuă să se rotească sub acţiunea energiei cinetice înmagazinate

de masele în mişcare, din inerţia proprie şi a sarcinii cuplate la arbore.
Statorul fiind alimentat în continuare, din interacţiunea dintre câmpul
magnetic statoric şi rotaţia spirelor rotorice în acest câmp magnetic apare,
datorită fenomenului de inducţie electromagnetică, o tensiune
electromotoare în rotor, ce dă naştere la un curent prin rezistenţa de
frânare. Maşina intră în regim de generator cu excitaţia separată debitând
pe R f . Curentul rotoric interacţionează la rândul său cu inducţia magnetică
statorică şi apare un cuplu de frânare, sun acţiunea căreia rotorul îşi
încetineşte mişcarea.
Tensiunea de alimentare a rotorului fiind nulă, ecuaţia caracteristicii
frânării dinamice este:
Un Ra + R f Ra + R f
n= − ⋅ M = − ⋅M (6.5)
kE ⋅ Φ kE ⋅ kM ⋅ Φ 2 kE ⋅ kM ⋅ Φ 2
Familia de caracteristici de frânare dinamică, ce se obţin pentru diferite

valori ale rezistenţei de frânare, este prezentată în figura 6.3. Se observă că
pentru aceeaşi turaţie, cuplul de frânare este cu atât mai mare cu cât
rezistenţă de frânare este mai mică.
Figura 6.3: Alura caracteristicii de frânare dinamică pentru maşina de curent continuu cu
Frânarea prin conectare inversă a motoarelor de curent continuu

Frânarea prin conectare inversă se realizează în două moduri distincte:
a) prin inversarea polarităţii tensiunii la bornele rotorului;
Pagina 65 din 83
curent continuu
b) prin inversarea polarităţii tensiunii la bornele statorului.
a) Frânarea prin conectarea inversă a rotorului

In acest caz, curentul prin rotor îşi schimbă sensul şi ca atare se va schimba
şi sensul cuplului, acesta devenind unul de frânare. Ecuaţia caracteristicii
de frânare devine:
Un Ra + R f  Un Ra + R f 
n=− − ⋅ M = − + ⋅M  (6.6)
k E ⋅ Φ ex k E ⋅ k M ⋅ Φ ex 2  k ⋅Φ k E ⋅ k M ⋅ Φ ex
2 
 E ex 
Deoarece inversarea polarităţii tensiunii la bornele rotorice în timpul

funcţionării maşinii este însoţită de o creştere importantă a curentului
rotoric, odată cu inversarea polarităţii se introduc rezistenţe de cuplare
inversă Rf în circuitul rotoric, tocmai pentru a limita valoarea acestui
curent. În acest fel, la momentul iniţial al frânării prin conectare inversă,
funcţionarea maşinii trece de pe caracteristica mecanică naturală pe una
artificială, pe care curentul corespunzător turaţiei iniţiale a motorului să
aibă o valoare acceptabilă.
b) Frânarea prin conectarea inversă a statorului

In acest caz, curentul prin stator şi fluxul magnetic de excitaţie îşi schimbă
sensul şi ca atare se va schimba şi sensul cuplului, acesta devenind unul de
frânare. Ecuaţia caracteristicii de frânare devine:
Un Ra + R f  Un Ra + R f 
n=− − ⋅ M = − + ⋅M  (6.7)
k E ⋅ Φ ex k E ⋅ k M ⋅ Φ ex 2  k ⋅Φ k E ⋅ k M ⋅ Φ ex
2 
 E ex 
Se observă că ecuaţia este aceeaşi cu cea din cazul conectării inverse a

rotorului şi toate fenomenele, caracteristica, necesitatea legării simultane a
unui rezistor în serie cu rotorul sunt identice.
Figura 6.4 ilustrează caracteristica frânării prin conectarea inversă a

rotorului. Se observă că în punctul C turaţia este nulă, iar dacă în acest
moment nu se decuplează maşina de la reţea, ea se va ambala în mişcare de
sens opus, devenind din motor de stânga”, „motor de dreapta”.
Pagina 66 din 83
curent continuu
Figura 6.4: Alura caracteristicii de frânare prin inversare pentru maşina de curent continuu cu
Frânarea motoarelor de curent continuu prin depăşirea momentului de

scurtcircuit
Frânarea prin depăşirea momentului de scurtcircuit constă în introducerea
în serie cu rotorul a unor rezistenţe de valori convenabil de mari, astfel
încât funcţionarea maşinii să se mute de pe caracteristica mecanică
naturală pe una artificială reostatică pe care momentul dezvoltat de motor
să fie mai mic decât cuplul rezistent al sarcinii. Acest lucru conduce
automat la scăderea turaţiei maşinii, până ce se realizează echilibrul între
momentul activ al motorului şi cel pasiv rezistent al sarcinii. Acest lucru
înseamnă că se obţine o familie de caracteristici ce sunt drepte secante, aşa
cum este ilustrat şi în figura 6.5. În cazul în care valoarea rezistenţei
înseriate cu rotorul este suficient de mare pentru a reduce turaţia la 0
pentru cuplul egal cu cel al sarcinii legate la arborele maşinii se consideră
că „a fost depăşit momentul de scurtcircuit”.
Pagina 67 din 83
curent continuu
Figura 6.5. Caracteristica mecanică a frânării prin depăşirea momentului de scurtcircuit

experimental.

Frânarea recuperativă
• Se setează parametrii din ecuaţia 4.5 la valorile nominale:
U a = U n

R p = 0 ; (6.8)

 I ex = I exn

Pagina 68 din 83
curent continuu
• Se reglează din butonul rotativ de pe panoul de comandă al sarcinii
active valori ale turaţiei care depăşesc turaţia de mers în gol a maşinii,
observând aprinderea ledului care indică pe diagrama dependenţei
n=f(M) de pe panou trecerea motorului în cadranul 2 sau 4, adică în
regim de frânare;
• Se notează în tabelul 6.2 (frânarea recuperativă) valorile turaţiei şi ale
cuplului de frânare;
Frânarea prin inversare
• Se revine, acţionând butonul rotativ de pe panoul de comandă al
sarcinii active în cadranul regimului motor, la turaţii de sub turaţia de
mers în gol ideală;
• Se modifică valoarea rezistenţei înseriate cu rotorul maşinii, Rp către
valori mari;
• Se acţionează de data aceasta butonul rotativ de pe panoul de
comandă al sarcinii active până când turaţia devine negativă (regimul
de frânare prin inversare – rotorul se va roti într-un sens, iar cuplul
va fi de sens opus), urmărind valorile curentului rotoric, care nu vor
trebui să depăşească cu mai mult de 15-20% valoarea nominală Ian;
• Se notează în tabelul 6.3 valorile turaţiei şi ale cuplului de frânare
pentru 2-3 valori ale rezistenţei din circuitul rotoric, Rp;
Frânarea dinamică
• Se revine acţionând butonul rotativ de pe panoul de comandă al
sarcinii active în cadranul regimului motor, la turaţii pozitive şi
apropiate de turaţia nominală;
• Se modifică valoarea rezistenţei înseriate cu rotorul maşinii, Rp către
valori mari;
• Se reduce valoarea tensiunii de alimentare a circuitului rotoric, după
care se scurtcircuitează bornele CA1 şi CA2;
comandă al sarcinii active până când turaţia devine negativă (regimul
de frânare dinamică), urmărind valorile curentului rotoric, care nu
vor trebui să depăşească cu mai mult de 15-20% valoarea nominală
Ian;
• Se notează în tabelul 6.4 valorile turaţiei şi ale cuplului de frânare
pentru 2-3 valori ale rezistenţei din circuitul rotoric Rp;
Frânarea prin depăşirea momentului de scurtcircuit
• Se revine, acţionând butonul rotativ de pe panoul de comandă al
sarcinii active în cadranul regimului motor, la turaţii pozitive şi
apropiate de turaţia nominală;
Pagina 69 din 83
curent continuu
• Se întrerupe funcţionarea sarcinii active;
• Se leagă din nou bornele CA1 şi CA2 precum sunt legate (ne-
scurtcircuitate) în figura 6.6. şi se măreşte din potenţiometrul aferent
tensiunea de alimentare a rotorului la valoarea nominală (obţinându-
se regimul motor);
• Se trece la modul de comandă al sarcinii active „Torque Control” –
Comandă în cuplu;
• Se modifică valoarea rezistenţei înseriate cu rotorul maşinii Rp la 0;
• Se porneşte funcţionarea comenzii sarcinii active din butonul „RUN”;
comandă al sarcinii active până când cuplul de vine egal cu cel
nominal – lucru indicat prin valorile nominale ale turaţiei şi ale
curentului rotoric;
• Se păstrează constantă sarcina, cuplul acesteia şi se modifică
valoarea rezistenţei înseriate cu circuitul rotoric, Rp, completând
tabelul
• Se notează în tabelul 6.3 valorile turaţiei şi ale rezistenţei din circuitul
rotoric Rp, identificându-se valoarea rezistenţei pentru care rotorul se
calează;
Figura 6.6.: Schema de montaj pentru studiul frânării motorului de curent continuu cu
Pagina 70 din 83
curent continuu
Tabelul 6.2.: Caracteristica mecanică de frânare recuperativă pentru motorul de
curent continuu cu excitaţia derivaţie
Cuplul sarcinii M [Nm] pentru Rp= …….
Tabelul 6.3.: Caracteristica mecanică de frânare prin inversare pentru motorul de
curent continuu cu excitaţia derivaţie
Tabelul 6.4.: Caracteristica mecanică de frânare dinamică pentru motorul de curent
Rezistenţa din circuitul rotoric Rp [Ω]

Tabelul 6.5.: Caracteristica mecanică de frânare prin depăşirea momentului de
scurtcircuit pentru motorul de curent continuu cu excitaţia derivaţie



Regimul de frânare al unei maşini electrice este acel regim
în care turaţia maşinii scade
Regimul de frânare al unei maşini electrice este acel regim
în care produsul dintre cuplul şi turaţia maşinii este
negativ
Frânarea recuperativă apare în maşina electrică atunci
când aceasta dezvoltă o turaţie mai mare decât turaţia sa
Pagina 71 din 83
curent continuu
de mers în gol ideală.
Frânarea prin inversare survine atunci când se inversează
polaritatea alimentării electrice a statorului şi a rotorului
maşinii electrice
Frânarea dinamică presupune întreruperea alimentării
statorului maşinii electrice de curent continuu
Frânarea prin depăşirea momentului de scurtcircuit
presupune mărirea valorii rezistenţei electrice înseriate cu
rotorul maşinii până ce turaţia acesteia scade la 0
Tabelul 6.6.: Observaţii individuale cu privire la frânarea maşinii de curent continuu cu
Pagina 72 din 83
curent continuu
LUCRAREA 7: STUDIUL FUNCŢIONĂRII MOTORULUI DE
CURENT CONTINUU CU EXCITAŢIA SERIE
1. Scopul lucrării
cu excitaţia serie
• Realizarea conexiunii motorului şi pornirea acestuia
• Determinarea randamentului nominal a motorului de curent
continuu cu excitaţia serie
• Inversarea sensului de rotaţie a motorului de curent continuu cu
excitaţia în serie
• Realizarea încercării în sarcină a motorului de curent continuu cu
excitaţia în serie şi trasarea caracteristicii mecanice naturale
2. Baze teoretice
Motorul de curent continuu cu excitaţia serie are schema electrică din
figura 7.1.
Figura 7.1.: Schema electrică a motorului de curent continuu cu excitaţia serie
Dacă se neglijează căderea de tensiune pe perii ( ∆U p ≅ 0 ), se obţin

următoarele ecuaţii:
U = E + (Ra + Re ) ⋅ I

 E = K e nΦ . (7.1)
M = K ΦI
 m
Având în vedere faptul că în cazul acestei conexiuni a circuitului statoric

faţă de cel rotoric, curentul absorbit de motor de la reţea este egal cu
intensitatea curentului rotoric şi cu cea a curentului de excita
ție, fluxul
magnetic din maşină va prezenta o dependenţă neliniară, care se poate
aproxima prin ecuaţia 7.2.:
Pagina 73 din 83
curent continuu
I
Φ = Φs ⋅ ; (7.2)
I + I1
unde:
• Φs este fluxul magnetic de saturaţie al circuitului de excitaţie;
• I1 este acea valoare a curentului care corespunde intersecţiei dintre tangenta
dusă în punctul iniţial la curba de magnetizare şi dreapta Φ=Φs (figura 7.2).
Figura 7.2.: Curba de magnetizare a statorului motorului de curent continuu cu excitaţia serie
Dacă în ecuaţia cuplului din 7.1. se înlocuieşte ecuaţia 7.2 se obţine:
I2
M = K mΦ s ⋅ . (7.3)
I + I1
Pentru valori ale curentului mult mai mici decât I1 se obţine:
M = K mΦ s
I2
I1
= K m I 2 ⋅ tgα ⇒ M = f I 2 ; ( ) (7.4)
Pentru valori ale curentului considerabil mai mari decât I1, se obţine:
= K m Φ s ⋅ I = f (I ) ;
I
M = K mΦ s ⋅ (7.5)
I1
Caracteristica a cărei ecuaţie a fost dedusă mai sus are alura din figura 7.3.
Pagina 74 din 83
curent continuu
Figura 7.3.: Caracteristica cuplului motorului de curent continuu cu excitaţia serie
Caracteristica de curent a motorului de curent continuu cu excitaţie serie

n=f(I) se obţine din ecuaţia tensiunilor din 7.1:

U n = E + (Ra + Re ) ⋅ I 

  R + Re 
 ⇒ n = (I + I1 ) ⋅ 
Un
E = Ke ⋅ n ⋅ Φ − a  . (7.6)
I   Ke ⋅ Φ s ⋅ I Ke ⋅ Φ s 
Φ = Φs 
I + I1 

Pentru valori ale curentului rotoric I«I1 se obţine:

n = (I1 ) ⋅ 
Un R + Re
− a

( ) 1
 = f 1 ~ . (7.7)
 Ke ⋅ Φ s ⋅ I Ke ⋅ Φ s
I
 I
Pentru valori ale curentului rotoric mai mari de I1, avem:
 R + Re  R + Re
n = (I ) ⋅ 
Un Un
− a  = − a ⋅ I ~ −I . (7.8)
 Ke ⋅ Φ s ⋅ I Ke ⋅ Φ s  Ke ⋅ Φ s Ke ⋅ Φ s
Corespunzător ecuaţiilor deduse mai sus, figura 7.4. prezintă caracteristica

curentului pentru motorul de curent continuu cu excitaţia serie.
Caracteristica mecanica n = f(M) se obține înlocuind expr esia curentului

din ecuaţia (7.3) în ecuaţia caracteristicii de curent (7.8):
K  U n ⋅ I (Re + Ra ) ⋅ I 2 
n= m ⋅  −  . (7.9)
Ke  M M 
Pagina 75 din 83
curent continuu
Pentru valori ale curentului rotoric I « I1 se poate scrie:
Φ ex 2 I1
M = Km ⋅
I1
⋅I ⇒ I =
Φ ex ⋅ K m
⋅ M ⇒ . (7.10)
Km ⋅ I L Un (R + Re ) ⋅ I1 ~ 1
n=
Ke ⋅ Φ s
2
⋅
M
− a
Ke ⋅ Φ s M
(7.11)
Figura 7.4.: Caracteristica curentului pentru motorul de curent continuu cu excitaţia serie
Pentru valori mari ale curentului rotoric I, ecuaţia devine:
Un Ra + Re
n= − ⋅M . (7.12)
K e ⋅ Φ s K e ⋅ K m ⋅ Φ 2s
Se observă că în acest caz, în care I este considerabil mai mare decât I1 -

acea valoare a curentului care corespunde intersecţiei dintre tangenta dusă în
punctul iniţial la curba de magnetizare şi dreapta Φ=Φs -, caracteristica mecanică
este descrisă de aceeaşi ecuaţie ca în cazul motorului de curent continuu cu
excitaţie derivaţie. Alura caracteristicii mecanice este reprezentată în figura 7.5.
Figura 7.5.: Caracteristica mecanică pentru motorul de curent continuu cu excitaţia serie
Pagina 76 din 83
curent continuu
Din examinarea caracteristicii, se poate observa că la valori mici ale cuplului
motorul se ambalează, ceea ce înseamnă că este de preferat să se evite funcţionarea
în gol a motorului. De asemenea, este de menţionat că având în vedere caracterul
căzător al caracteristicii mecanice, a motorului de curent continuu cu excitaţia
serie, acesta este motorul de curent continuu utilizat în tracţiunea electrică urbană
sau feroviară – desigur atunci când se preferă echiparea vehiculelor de tracţiune
electrică cu motoare de curent continuu şi nu cu motoare asincrone plus
convertizoare de frecvenţă.
Şi în acest caz ecuaţia caracteristicii mecanice are în componenţă parametrii a căror

valoare nominală sau nenominală determină caracterul natural sau artificial al
caracteristicii mecanice.

experimental.

Realizarea conexiunii motorului şi pornirea acestuia
• Se vor identifica bornele motorului;
• Se va realiza schema de montaj ilustrată în figura 7.6;
• Se va pune motorul în funcţiune în conexiunea cu excitaţia în serie;
• Se vor citi parametrii nominali de pe plăcuţa de identificare a
motorului;
• Se va pune în funcţiune motorul cu o anumită sarcină instalată pe
arborele acestuia şi la parametri nominali (Ua=Un, Iex=Iexn, Rp=0);
• Se va determina randamentul motorului.
Determinarea randamentului nominal
active „Torque Control” – Comandă în cuplu;
• Se porneşte sarcina activă din butonul RUN de pe panoul său de
comandă şi se alege din butonul rotativ de selecţie a cuplului o
Pagina 77 din 83
curent continuu
valoare pentru care se obţine turaţia nominală a motorului de curent
continuu;
• Se măsoară curentul rotoric şi se notează valorile măsurate în tabelul
7.2.;
Trasarea caracteristicii mecanice naturale a motorului de curent
• Se aleg mai multe valori ale momentului sarcinii active, mai mici
decât valoare corespunzătoare valorii corespunzătoare turaţiei
nominale, şi câteva valori cu 15-20% mai mari decât aceasta şi se
notează datele măsurate în tabelul 7.3, pentru trasarea caracteristicii
mecanice naturale;
Trasarea caracteristicii mecanice artificiale de tensiune
• Se modifică valoarea tensiunii Ua la ¾ din valoare nominal ă şi se
• Se modifică valoarea tensiunii Ua la ½ din valoare nominal ă şi se
Studiul reglării turaţiei motorului de curent continuu cu excitaţia
serie prin reostatul înseriat Rp;
• Se fixează din nou tensiunea de alimentare la valoarea sa nominală şi
de data aceasta se reglează rezistenţa de pornire în cinci trepte între
0% şi 100% din valoarea sa totală, măsurând valorile
corespunzătoare ale turaţiei pentru sarcina nominală constantă. Se
notează datele culese în tabelul 7.5;
Trasarea caracteristicii mecanice cu ajutorul softului DCMA
• Sarcina se va trece în regim de comandă computerizată („PC Mode”);
• Se porneşte softul DCMA;
• Se supune motorul unei sarcini echivalente cu de 1,5 ori momentul
său nominal;
• Se exportă cele trei diagrame într-un format tipăribil;
Pagina 78 din 83
curent continuu
Figura 7.6: Schema de montaj a motorului de curent continuu cu excitaţia în serie
Figura 7.7: Cablarea pe stand a montajului motorului de curent continuu cu excitaţia în serie
Pagina 79 din 83
curent continuu
Puterea
Turaţia Viteza
Cuplul Tensiunea Puterea nominală
nominală a Curentul unghiulară
nominal al nominală de absorbită debitată la
motorului nominal nominală a
motorului alimentare de motor arborele
nn In [A] motorului
Mn [Nm] Un [V] P1n [W] motorului
[rot/min] ωn [rad/sec]
P2n [W]
Tabelul 7.2.: Măsurări pentru determinarea randamentului nominal al motorului de

curent continuu cu excitaţia serie

Tabelul 7.3.: Caracteristica mecanică naturală pentru motorul de curent continuu cu
excitaţia serie

Turaţia pentru Ua= ¾ Un n [rot/min]
Turaţia pentru Ua= ½ Un n [rot/min]
Tabelul 7.4.: Caracteristica mecanică artificială de tensiune pentru motorul de curent
Rezistenţa de pornire Rp [Ω]

Turaţia la sarcină nominală n [rot/min]
Tabelul 7.5.: Reglarea turaţiei la motorul de curent continuu cu excitaţia serie

Se vor trasa curbele caracteristicilor măsurate experimental pentru motorul

de curent continuu cu excitaţia serie.
Pentru determinarea randamentului motorului se va ţine cont de

următoarele relaţii de calcul şi se va completa partea de calcul, din dreapta
a tabelului 7.2:
Randamentul se defineşte ca fiind:
P2
η= . (7.13)
P1
Pagina 80 din 83
curent continuu
unde:
P2 n = M n ⋅ ω n , P1n = U n ⋅ I n , ω n = 2 ⋅ π ⋅ nn . (7.14)
Se compară alura caracteristicilor exportate din softul CDMA cu cea

teoretică.

Câmpul magnetic de excitaţie şi curentul rotoric sunt
ambele reduse atunci când sarcina este de valoare redusă.
Curentul rotoric creşte liniar cu sarcina.
Randamentul motorului de curent continuu cu excitaţia
serie este constant.
Turaţia motorului de curent continuu cu excitaţia serie
este invers proporţională cu cuplul sarcinii de la arborele
său
La sarcină redusă cresc turaţia şi curentul rotoric
Turaţia scade considerabil cu creşterea cuplului sarcinii
Tabelul 7.6.: Observaţii individuale cu privire la studiul motorului de curent continuu cu
excitaţia serie
Pagina 81 din 83
curent continuu
Bibliografie
[1] M.Germeroth: Course „EEM 2 DC Machines” SH5007-1B Version

2.1, LUCAS-NÜLLE Lehr und Meßgeräte GmbH, Germany, 2006.
www.lucas-nuelle.de
[2] Exercise Descriptions „DC Multi-circuit Compound Wound
Machines EEM02” SO5156-9K 2 nd. Edition, LUCAS-NÜLLE Lehr
und Meßgeräte GmbH2, Germany
[3] C. Bâlă: Proiectarea maşinilor electrice, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1967.
[4] A. CÂMPEANU: MAŞINI ELECTRICE, Craiova, Scrisul Românesc,
1977.
[5] Ovidiu CENTEA ş.a.:LUCRĂRI DE LABORATOR DE MAŞINI ŞI
ACŢIONĂRI ELECTRICE, Univ. Tehnică de Construcţii Bucureşti,
1997.
[6] Toma DORDEA: MAŞINI ELECTRICE, Bucureşti, Editura ASAB,
2003, ISBN 973-86010-0-2; ISBN 973-86010-2-9.
[7] I. GHEORGHIU, Al. FRANSUA: Tratat de Maşini Electrice,
Bucureşti, Editura Academiei, 1968-1972.
[8] [8] R. RICHTER: MAŞINI ELECTRICE, Bucureşti, Editura
Tehnică, 1958-1961.
[9] [9] Software: ActiveServo Version 1.25, LUCAS-NÜLLE, GmbH
2006-2007, Germany.
Pagina 82 din 83

Îndrumar MCC

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Îndrumar MCC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Îndrumar practic de

Utilizare a standului de încercare de laborator a

Pentru uzul studenţilor ce studiază

Pentru uzul studenţilor ce studiază

Prezentul îndrumar vine în întâmpinarea studenţilor Facultăţii de Utilaj

Fiecare lucrare urmăreşte verificarea pe cale experimentală a unor noţiuni

Întrebările de la finalul fiecărei lucrări sunt, de asemenea, foarte utile

Lucrările practice sunt structurate de la simplu către complex, urmărindu-

Pentru a putea înţelege, asimila şi utiliza cu succes aceste informaţii,

O contribuţie importantă în faza de corectură a lucrării a avut şi şef

Instrucţiuni privind normele de tehnica securităţii muncii 5

Cap. 1. Maşina de curent continuu. Prezentarea schematică a 9

Standul de încercare SO3636-6V 14

Multimetrul analogic digital S05127-1Z 20

Blocul de rezistenţe externe SO3212-6W pentru maşina de curent continuu 26

Cap. 2. Maşina de curent continuu. Prezentarea lucrărilor de 28

LUCRAREA 2: CARACTERISTICILE GENERATORULUI DE CURENT CONTINUU 36

LUCRAREA 3: CARACTERISTICILE GENERATORULUI DE CURENT CONTINUU 44

LUCRAREA 4: CARACTERISTICILE MECANICE ALE MOTORULUI DE CURENT 50

LUCRAREA 5: PORNIREA MOTORULUI DE CURENT CONTINUU CU EXCITAŢIA 58

LUCRAREA 6: FRÂNAREA MOTORULUI DE CURENT CONTINUU CU EXCITAŢIA 62

LUCRAREA 7: STUDIUL FUNCŢIONĂRII MOTORULUI DE CURENT CONTINUU 72

Protecţia muncii în industrie, pe şantiere şi în laboratoare face parte

În laboratorul de electrotehnică, maşini şi acţionări electrice, accidentele

Accidentele de natură mecanică

Accidentele de natură mecanică pot apărea din cauza atingerii accidentale,

Accidentele de natură electrică

Accidentele de natură electrică apar datorită trecerii curentului electric prin

Cauzale accidentelor de natură electrică pot fi:

Efectele curentului electric asupra omului

Factorul hotărâtor în producerea accidentelor de natură electrică îl

Cercetările au determinat că este mai periculos curentul alternativ de

Având în vedere faptul că rezistenţa corpului, compusă din rezistenţa de

Măsuri de protecţie contra electrocutării

Protecţia în aceste cazuri se realizează prin instalaţii specifice:

Protecţia contra tensiunilor de atingere directe

Atingerile directe se produc în cazul în care corpul uman vine în contact cu

Măsurile de protecţie împotriva atingerilor directe sunt:

Reguli ce se impun spre strictă respectare la efectuarea

• Înainte de a e efectuarea montajelor se verifică obligatoriu absenţa

Prezentarea schematică a echipamentelor de laborator

În cele de mai jos se prezintă pe scurt echipamentul de laborator ce

Figurile ce urmează prezintă aceste echipamente.

Figura 1: Standul de lucru pentru încercarea maşinii de curent continuu.

Modulul S03212-5U este o sursă de tensiune de alimentare în curent

Dispozitivul este echipat cu următoarele borne de ieşire:

1.3. Dimensiuni şi greutate

1.4. Condiţii de utilizare

2. Elemente de comandă şi afişare

2.2.2. Alimentarea trifazată

2.2.4. Tensiune de curent continuu de valoare reglabilă

1.2. Domeniul de utilizare

1.3. Dimensiuni şi greutate

Panoul de comandă a sarcinii active

1.4. Condiţii de mediu ambiant

1.5. Descrierea elementelor componente ale modulului

De asemenea, pentru realizarea experimentelor sunt necesare şi

1. Afişaj digital pentru cuplul (momentul) maşinii aflate în testare;

Legăturile servesc pentru măsurarea curentului şi a tensiunii

Tensiunea este măsurată între bornele L1/DC+ şi L3/N/DC-. Curentul

4. Moduri de comandă de bază

Valoarea prestabilită pentru cuplu este setată cu ajutorul butonului rotativ

4.2. Modul de Comandă în turaţie (Speed Control)

-4000 rot/min - +4000 rot/min.