ELECTROTEHNICĂ

AVANSATĂ

Șef lucr.dr.ing. Sebastian Hudișteanu

M1-SEM1
valeriu-sebastian.hudisteanu@academic.tuiasi.ro
05.10.2021
 ACTIVITĂȚI DIDACTICE
CURS – 1 oră / săptămână (online 2021-2022)

LUCRĂRI – 1 oră / săptămână (fizic 2021-2022)

Primele 7 săptămâni – CURS - 2 ore/săptămână (ONLINE)

Ultimele 7 săptămâni – LUCRĂRI - 2 ore/săptămână (FIZIC)
 TEMATICĂ ABORDATĂ
INTRODUCERE, RECAPITULARE NOTIUNI DE BAZA

PLAN COMPLEX. FAZORI. UNDE ELECTROMAGNETICE

PUTERI IN REGIM PERIODIC SINUSOIDAL/NESINUSOIDAL

EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC (efectul Joule-Lenz, forța electromagnetică, electrodinamică)

REZISTOARE LINIARE/NELINIARE ÎN REGIM SINUSOIDAL/NESINUSOIDAL (codificarea pe culori)

BOBINE ȘI CONDENSATOARE ÎN REGIM SINUSOIDAL/NESINUSOIDAL

CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM PERIODIC NESINUSOIDAL (Rezistor, bobina, condensator, puteri)

CUVINTE CHEIE
✘ Impedanța

✘ Reactanța

✘ Vector rotitor (fazor)

✘ Sinusoide

✘ Elemente neliniare

✘ Regim nesinusoidal
 BIBLIOGRAFIE
1. Note curs

2. Electrotehnică și mașini electrice, Vasile Bahrin, 2002

3. Electricitate şi magnetism, Edward M. Purcell, 2011

4. Lectures on Physics (vol. II), R.P. Feynman

5. Alte cursuri de electricitate şi magnetism

6. Culegeri de probleme din literatura de specialitate

 E-LEARNING
2021-2022

Grup de lucru – Microsoft Teams

Predare - videoconferințe online - Microsoft Teams

Material didactic – încărcat pe platforma Microsoft Teams

Temele - se transmit pe platforma Microsoft Teams

Examinarea online - Microsoft Teams

Prezența la ore
 NOTA FINALĂ
❑Notă finală:
50% - Notă examen
50% - Notă lucrări

• Notă examen: - 20 întrebări / probleme.

• Notă lucrări:
o Activitatea pe parcursul semestrului.
12.10.2021
INTRODUCERE. RECAPITULARE. NOȚIUNI
DE BAZĂ
ISTORIC

MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ

ELECTROSTATICĂ

ELECTROCINETICĂ

CURENT CONTINUU

ELECTROMAGNETISM

CURENT ALTERNATIV
 ISTORIC
Benjamin Franklin - 1706-1790
(a inventat paratrăsnetul și celebrul
experiment de zmeu)
Charles Augustin de Coulomb –
1736-1806
(cercetări privind distribuția sarcinii pe
suprafețe și legile forței electrice și
magnetice. Sarcina electrică q [C],
Coulomb)
James Watt - 1736-1819
(a implementat îmbunătățiri ale motorului cu
abur care au fost fundamentale pentru
Revoluția Industrială. Puterea P [W], Watt)
Luigi Galvani – 1737-1798
(a demonstrat că generatorul său de
electricitate statică făcea picioarele
unei broaște să se miște în condiții de
laborator controlate)
Alessandro Volta - 1745-1827
(cel mai bine cunoscut pentru dezvoltarea
pilei voltaice (baterie). Tensiunea
electrică U [V], Volt).
Andre Ampere - 1775-1836
(cercetări asupra
electromagnetismului. Intensitatea
curentului electric I [A], Amper)
 ISTORIC
Georg Ohm - 1789-1854
(dezvoltarea teoriilor electricității,
Legea lui Ohm. Rezistența electrică R
[Ω], Ohm)
Michael Faraday - 1791-1867
(părintele ingineriei electrice, Legea
inducției electromagnetice. Capacitatea
electrică C [F], Farad) – UK
Wilhelm Eduard Weber - 1804-1891
(teoria undelor și electromagnetismul.
Fluxul magnetic ΦB [Wb], Weber)
Ernst Werner Siemens – 1816-1892
(a construit primul lift electric din lume
în 1880). Conductanța G [S], Siemens.
James Prescott Joule - 1818-1889
(a descoperit relația dintre curentul
printr-o rezistență și căldură disipată,
Legea lui Joule. Lucrul mecanic L [J],
Căldura [J], Joule)
Joseph Henry - 1797–1878
(a descoperit inducția
electromagnetică independent și
aproximativ în același timp cu Michael
Faraday. Inductanța L [H], Henry) – US
 ISTORIC
Gustav Robert Kirchhoff - 1824-1887
(a contribuit la înțelegerea
fundamentală a circuitelor electrice.
Faimos pentru cele două legi ale teoriei
circuitelor electrice.)
Joseph Swan – 1828-1914
(dezvoltator timpuriu al unui bec cu
incandescență de succes și este
persoana responsabilă pentru
dezvoltarea și furnizarea primelor
lumini incandescente utilizate pentru
iluminarea caselor și clădirilor
publice.)
James Clerk Maxwell - 1831-1879
(a formulat un set de ecuații privind
legile de bază ale electricității și
magnetismului, numite ecuațiile lui
Maxwell)
George Westinghouse - 1846-1914
(realizări în legătură cu sistemul de
curent alternativ)
Thomas Edison - 1847-1931
(renumit pentru dezvoltarea lămpii
incandescente practic)
 ISTORIC
Alexander Graham Bell - 1847-1922
(inventarea telefonului)
John Ambrose Fleming - 1849–1945
(a inventat primul tub vidat și dioda)
Nikola Tesla - 1856-1943
(contribuții semnificative în curent
alternativ, magnetism, putere
polifazică și motorul de curent
alternativ. Inducția magnetică B [ T ],
Tesla)
Heinrich Hertz - 1857-1894
(demonstrează existența undelor
electromagnetice. Frecvența f [Hz]
Hertz)
Guglielmo Marconi - 1874-1937
(dezvoltarea unui sistem practic de
radiotelegrafie)
William Shockley - 1910-1989
(a inventat tranzistorul)
 MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ
Simbolul Denumirea unității de Simbolul unității de
Denumirea mărimii
mărimii măsură în S.I măsură
Lungime l Metru m
Masă M Kilogram kg
Timp t Secundă s
Temperatură T Kelvin K
Cantitate de substanță n Mol mol
Intensitate luminoasă Iv Candela cd
Curent electric I Amper A
Sarcina electrică Q Coulomb C
Tensiune electrică U Volt V
Forța electromotoare E Volt V
Rezistența electrică R Ohm Ω
Reactanța X Ohm Ω
Impedanța Z Ohm Ω
Conductanța G Siemens S
Capacitate electrică C Farad F
Energie electrică activă Wa Joule; Watt-oră J; Wh
Energie electrică reactivă Wr Volt-Amper-reactiv-oră VArh
 MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ
Simbolul Denumirea unității de Simbolul unității de
Denumirea mărimii
mărimii măsură în S.I măsură
Putere activă P Watt W
Putere reactivă Q Volt-Amper-reactiv VAr
Putere aparentă S Volt-Amper VA
Frecvența f Hertz Hz
Factor de putere cos φ adimensional -
Randament η adimensional -
Flux magnetic ΦB Weber Wb
Densitatea fluxului
magnetic (inducția B Tesla T
magnetică)
Inductanța L Henry H
Intensitatea câmpului
E Volt pe metru V/m
electric
Intensitatea câmpului
H Amper pe metru A/m
magnetic
Permitivitatea electrică Ɛ Farad pe metru F/m
ELECTROSTATICA
Sarcina electrică
Teorema lui Coulomb
Teorema lui Gauss
Tensiunea electrică
Conductoare electrice
Dielectrici
Capacitatea electrică
Condensatorul electric
 Electrostatica
- electricitate statică

- sarcinile sunt statice (nu se deplasează  nu există curent electric)

- sarcinile au viteza și accelerația nule

! Absența transformării ireversibile a energiei electromagnetice în

căldură și absența câmpului magnetic
 Sarcina electrică

Sarcina electrică (q) – caracterizează starea de electrizare a unui corp;

- poate fi pozitivă (+) sau negativă (-);
- se conserve;
- poate fi cuantificată.

Q sau q [C] - Coulomb

Purtătorii de sarcină electrică care se deplasează sunt electronii e (-), qe = -1.6 * 10-19 C
Protonii sunt legați în material și au sarcina electrică p (+), qp = +1.6 * 10-19 C
Câmpul electrostatic / Câmp electric

1. Câmpurile electrice apar datorită tensiunii electrice;

2. Intensitatea câmpului electric se măsoară in Volți pe metru (V/m) – E;

3. Un câmp electric poate fi prezent chiar și atunci când un dispozitiv este

oprit (atunci când nu se consumă energie electrică);

4. Intensitatea câmpului scade odată cu distanța față de sursă;

5. Câmpurile electrice sunt atenuate de majoritatea materialelor de

construcție.
 Intensitatea câmpului electrostatic
Câmpul electrostatic (E) - între două obiecte învecinate, care au sarcini electrice diferite

ε0 = permitivitatea vidului
ε0 = 8.854*10-12 F/m
 Conservarea sarcinilor electrice
Conservarea sarcinilor electrice libere

- în regim electrostatic, sarcina electrică liberă totală a unui sistem izolat de corpuri
conductoare se conservă;

- apariția/dispariția unei sarcini electrice libere este însoțită de apariția/dispariția unei

sarcini electrice libere egală și de semn contrar.

Înainte După
Înainte După
 Teorema lui Coulomb
Forța Coulomb - stabilește legătura
(electrică) între o mărime
F12 = F21 = F mecanică și una
electrică

ε - Permitivitatea electrică [F/m]; ε0 – pentru vid; εr = ε/ε0

 Principiul superpoziției
- fiecare sarcină din spațiu creează un câmp electric într-un
punct independent de prezența altor sarcini în acel mediu

Sarcinile Q1 şi Q2 acţionează asupra

sarcinii de probă q prin rezultanta
forţelor cu care ar acţiona fiecare din
q ele separat asupra acesteia.
 Fluxul electric
Fluxul electric elementar dφ prin suprafața dS – produsul dintre intensitatea câmpului
E și proiecția dS pe un plan perpendicular pe vectorul intensitate câmp electrostatic.

Forma globală:

E - câmpul electric [V/m];

E - magnitudinea;
S - suprafața; Câmpul
Θ - unghiul dintre liniile câmpului electric și electric
normala la S.
 Teorema lui Gauss
Teorema lui Gauss - Fluxul electric printr-o suprafață închisă în
vid este proporțional cu sarcina electrică liberă din interiorul
suprafeței și invers proporțional cu permitivitatea electrică ε0

[V . m]

! Fluxul nu depinde de forma suprafeţei

 Tensiunea electrică
Mărime care permite caracterizarea globală (integrală) a câmpului
electrostatic.

Analogia cu apa
Tensiune = Presiune

Un robinet închis are presiune O priză are tensiune, dar

în spatele lui, dar nu are debit nu are curent, dacă nu are
(R ꝏ) conectat niciun receptor
(R  ꝏ)
Tensiunea electrică
Tensiunea electrică între două
puncte de-a lungul unei curbe =
integrala de linie a intensității
câmpului electrostatic calculată
între cele două puncte
 Tensiunea electrică
Cădere de tensiune între 2 puncte în lungul unei porțiuni de circuit:

Tensiunea electrică pe o curbă închisă:

deoarece L = 0 (suma a două cantități egale de semne contrare)

 Potențialul electric scalar
Potenţialul electric al sarcinii punctiforme (q) într-un punct A la distanţa r
 mărime scalară, numeric egală cu lucrul mecanic efectuat de forţele
electrostatice pentru a deplasa sarcina unitară de la distanţa r până la infinit:
 Energia câmpului electrostatic

Energia câmpului electrostatic a unui sistem de corpuri

încărcate electric este egală cu semisuma produselor dintre
potențialele și sarcinile electrice ale corpurilor:
 Conductoare electrice Au = 4.1×107 S/m

Conductoarele conțin un număr foarte mare de sarcini libere care

transmit starea de electrizare în timpi foarte scurți (10-10...10-12 s)

σ (Ag) = 6.30×107 S/m Cu = 94 % din conductivitatea Ag Al = 60 % din conductivitatea Cu

5.96×107 S/m 3.5×107 S/m
 Dielectrici (izolatoare) și dipoli
Dielectricii – substanțe care nu conțin sarcini libere
capabile să se deplaseze la distanțe mari în raport cu
dimensiunile moleculare, ci sarcini legate;
- izolator electric care poate fi polarizat prin
aplicarea unui câmp electric.

Dipolul electric - sistem format din două corpuri

punctiforme încărcate cu sarcini electrice legate, egale și
de semn contrar, situate în vid la o distanță l redusă
Exemplu: apa

Dipolul tinde să se rotească

până când momentul său se
aliniază cu câmpul extern (E).
 Capacitatea electrică
Capacitatea electrică a conductoarelor – raportul între sarcina electrică și
potențialul electric scalar al conductorului:

- Depinde de dimensiunile conductorului și natura dielectricului în care este

situat.
 Condensatorul electric
Înmagazinează energie electrică (sub forma câmpului electric)
Condensatorul electric – sistem izolat de conductoare omogene încărcate cu
sarcini electrice egale în modul și de semne contrare, situat într-un mediu
dielectric nepolarizat permanent
armături
Condensator plan

! Descărcarea Dielectrici: vid, aer,

condensatoarelor ulei, hârtie
impregnată

Capacitatea electrică a condensatorului:

19.10.2021
 Condensatorul electric
Energia înmagazinată într-un condensator
Pentru a crește încărcarea și tensiunea pe un condensator  lucru mecanic
exterior (pentru muta sarcina de pe placa - pe cea +, împotriva forței opuse de
câmpul electric)

Carateristica I-V a condensatorului:

;
 Condensatorul electric
Exemple de utilizare:
- îmbunătățirea factorului de putere (baterii de
condensatoare);
- acumularea de sarcini electrice;
- realizarea divizorului capacitiv de tensiune;
- mai recent: înlocuirea bateriilor de acumulatori
pentru sisteme fotovoltaice, automobile electrice.
 Condensatorul electric
Capacități echivalente

Conectarea în serie La conectarea condensatorilor în serie, capacitatea

totală este mai mică decât capacitatea oricărui
condensator individual
 Condensatorul electric
Capacități echivalente

Conectarea în paralel La conectarea condensatorilor în paralel,

capacitatea totală este suma capacităţilor
individuale ale condensatorilor
ELECTROCINETICA

Intensitatea curentului electric

Densitatea curentului electric
Tensiunea electromotoare
Tensiunea electrică
Legea lui Ohm
Legea lui Joule-Lenz
 Electrocinetica
- sarcinile electrice sunt in mișcare;
- se studiază preponderent conductoarele electrice;
- starea electrocinetică – apariția curentului electric.

Circuitele electrice sunt formate din elemente:

 ACTIVE - GENERATOARE (surse de energie)
și
 PASIVE – RECEPTOARE (absorb energia de la generatoare și o
convertesc în altă formă de energie).

- Circuitele electrice produc, transportă și distribuie energia

electromagnetică.
 Curentul electric de conducție
! Este efectul tensiunii !!!

Deplasarea dirijată a particulelor elementare încărcate cu sarcini electrice

negative (e-) prin medii conductoare.
Starea mediilor conductoare parcurse de curent  stare electrocinetică
- +

Sensul convențional
Regimuri de funcționare: al curentului
- De lungă durată – permanent;
- De scurtă durată – tranzitoriu (variabil).

Conductor Deplasarea
electronilor
 Curentul electric de conducție

Analogia cu apa

Curent = Debit

Debitul de apă (l/s) este Curentul electric (C/s) este

mai mare atunci când mai mare atunci când
conducta este mai mare conductorul este mai mare
 Curentul electric de conducție
Efecte:

- Mecanic (forțe exercitate asupra conductoarelor parcurse de curent

electric plasate în câmp magnetic);
- Caloric (căldura disipată în conductoare) – Efect Joule-Lenz;
- Luminos (însoțește uneori efectul caloric sau independent – descărcări în
gaze, LED);
- Chimic (reacții chimice în electroliți – conductoare de specia a II-a) – efect
electrochimic (orientarea și separarea ionilor cu ajutorul c.c.);
- Magnetic (producerea câmpului magnetic în vecinătatea conductoarelor
parcurse de curent electric)  forțe electrodinamice;
- Electric (modificarea sarcinii electrice a conductoarelor).
 Curentul electric de conducție
Alte efecte în legătură cu radiația electromagnetică:
- Hall (apariția unui câmp electric transversal și a unei diferențe de
potențial într-un metal sau semiconductor parcurse de un curent electric,
atunci când ele sunt introduse într-un câmp magnetic, perpendicular pe
direcția curentului) – Efect galvanomagnetic;
- Piezoelectric (apariția unei diferențe de potențial electric la capetele unui
dielectric sau feroelectric atunci când asupra lui acționează o forță de
compresie mecanică);
- Fotoelectric (emiterea de electroni din materie în urma absorbției de
radiație electromagnetică);
- Fotovoltaic (generarea de tensiune și curent electric într-un material
semiconductor după expunerea la radiație electromagnetică).
 Curentul electric de conducție
Alte efecte în legătură cu radiația electromagnetică:

- Termoelectrice
- Seebeck (conversia directă a diferențelor de temperatură în tensiune
electrică și invers prin intermediul unui termocuplu);
- Peltier (degajarea sau absorbția de căldură la joncțiunea dintre doi
conductori diferiți (metal sau semiconductor), când prin aceasta
circulă un curent electric);
- Thompson (trecerea curentului electric printr-un conductor supus
unui gradient de temperatură longitudinal produce absorbția sau
degajarea de căldură, în funcție de sensul curentului și al gradientului
de temperatură).
 Intensitatea curentului electric

- Mărime scalară de stare primitivă – intensitatea curentului electric

de conducție (=CURENT ELECTRIC)

- Cantitatea totală de sarcini care se deplasează printr-o secțiune dată în

unitatea de timp reprezintă curentul:

[C/s] = [A]
 Intensitatea curentului electric
Aplicații:
- Dimensionarea cablurilor și conductoarelor electrice;
- Dimensionarea aparatelor electrice (de protecție, conectare,
separare);
- Crearea câmpului magnetic în contactoare.
Curent electric

Câmp magnetic
 Densitatea curentului electric
- Caracterizează local starea electrocinetică a mediilor conductoare.

- Dimensionarea conductoarelor din instalațiile electrice se realizează în

funcție de densitatea scalară a curentului electric;
 astfel încât încălzirea conductoarelor să nu depășească limitele admise.
(J = 2...3 A/mm2)
 Densitatea curentului electric
Aplicații:

- Verificarea secțiunii conductoarelor în regim de scurtă durată

(pornirea motoarelor electrice și a echipamentelor mari)

Densitatea maximă a curentului de pornire pentru conductoare electrice:

- Aluminiu: 20 A/mm2;
- Cupru: 35 A/mm2.
 Tensiunea electromotoare
Tensiunea electromotoare (t.e.m.) de contur  circulația câmpului electric
rezultant pe contur = lucrul mecanic efectuat de forța rezultantă pentru a
deplasa sarcina electrică de 1 C pe acel contur.

- t.e.m. între două puncte de circuit  suma între câmpul electric indus
(componenta solenoidală) și cel imprimat între cele două puncte:

- Nestaționar

- Staționar

- Caracteristică doar surselor:

 Legea lui Ohm
Legea lui Ohm - Legea conducției electrice
- este o lege de material;

-vectorul densitate de curent de este strâns legat de vectorul intensitate

câmp electric.

Forma locală
(în fiecare punct - conductivitatea conductorului
al unui conductor
izotrop) - rezistivitatea conductorului
Legea lui Ohm

Câmp electric imprimat Câmp electric solenoidal (indus)

Curentul care circulă

printr-un circuit este
d.p. cu tensiunea
aplicată și i.p. cu
rezistența circuitului
Legea lui Ohm

Triunghiul legii lui Ohm

 Legea lui Ohm
Analogia cu apa
 Legea lui Ohm
Aplicații

V
 Legea lui Ohm
Rezistivitate electrică

[Ω.mm2/m], [Ω.m]

Conductivitate electrică
Rezistivitate, ρ Conductivitate, σ
Material
(Ω·m) la 20 °C (S/m) la 20 °C
Argint 1.59×10−8 6.30×107
Cupru 1.68×10−8 5.96×107
[S/m], S = Ω-1
Aluminiu 2.65×10−8 3.77×107
26.10.2021
 Legea lui Joule-Lenz
Legea lui Joule-Lenz - Legea transformării energiei electrice

Forma locală
Puterea cedată în procesul conducției electrice de unitatea de volum a
conductorului (p):

dP - Puterea
elementară
 Legea lui Joule-Lenz
Forma globală
- Integrarea lui p

! Puterea totală primită de o porțiune de conductor filiform, izotrop, în

procesul conducției electrice de la câmpul electromagnetic = produsul
curentului de conducție și tensiunea electrică în lungul firului
 Legea lui Joule-Lenz
Puterea disipată (transformată ireversibil în căldură)
- are valori pozitive și determină încălzirea
conductoarelor

Sursa primește energie electrică (încărcarea

acumulatorilor)
- puterea generată (+/-)
Sursa cedează energie electrică
- puterea disipată (+)

- energia disipată:
 Legea lui Joule-Lenz
Aplicații

- Temperatura conductoarelor în regim de lungă și scurtă durată;

- Energia disipată (pierdută) de un circuit electric parcurs de un curent
electric.

Exemplu:
- creșterea de temperatură a apei dintr-un fierbător electric:
Date intrare:
- U = 230 V
- R = 25 Ω
- t = 120 s
- η = 0.90
- c = 4186 J/kg.C
- m = 1 kg
 Rezistoare electrice
Rezistorul ideal – element pasiv de circuit electric, caracterizat prin
rezistența electrică definită conform legii lui Ohm.
- caracterizate prin rezistența nominală;
- elemente disipative de energie;
- liniare / neliniare;
- fixe / variabile (reostate);
- puterea nominală – puterea maximă disipată fără ca temperatura să
depășească valoarea maximă admisă în regim de lungă durată.
 Rezistoare electrice
Analogia cu apa

Rezistență redusă

Rezistență mare
 Rezistoare electrice
Codul culorilor rezistoarelor electrice
- 4 culori
 Rezistoare electrice
Codul culorilor rezistoarelor electrice
- 5 culori
CURENT CONTINUU

Analogia cu drujba
 CURENT CONTINUU
Circuite electrice liniare – parametrii nu depind de valoarea tensiunii sau a
curentului electric;
Regim staționar - parametrii nu se modifică în timp.

Transformările de energie care au loc sunt determinate numai de curentul

electric de conducție cu disipare de căldură.

Semnalele utilizate se notează cu litere mari: I, U (V), E

f = 0 Hz
cosϕ = 1
R
Baterie, Panouri PV
Redresor
 Curent continuu
Circuite electrice liniare vs Circuite electrice neliniare
 Curent continuu
Structura circuitelor electrice

- Latura
- Nodul
- Ochiul

Structura topologică a circuitelor electrice este determinată dacă se

cunoaște numărul de laturi și de noduri.
 Teoremele lui Kirchhoff
PRIMA teoremă a lui Kirchhoff

- consecință a legii conservării sarcinilor

electrice;
- se aplică nodurilor de rețea.

Suma algebrică a tuturor curenților ce intră şi ies

dintr-un nod trebuie să fie egală cu zero:
 Teoremele lui Kirchhoff
A DOUA teoremă a lui Kirchhoff

- consecință a legii conducției electrice;

- se aplică ochiurilor de rețea.

Într-un ochi de circuit electric, suma algebrică a

t.e.m. este egală cu suma algebrică a căderilor de
tensiune pe rezistențele laturilor ochiului:
 Conectarea rezistoarelor electrice
Conectarea în serie

- parcurse de același curent.

 Conectarea rezistoarelor electrice
Conectarea în paralel

- au aceeași tensiune la borne.

 Conectarea rezistoarelor electrice
Transfigurarea stea-triunghi (Y-Δ)

Δ-Y:

Y-Δ:
02.11.2021
 ELECTROMAGNETISM
! În vecinătatea magneților și a circuitelor electrice parcurse de curent există
câmpuri magnetice.

Manifestări de natură electrică a câmpului magnetic:

- dacă în apropierea unui conductor străbătut de curent electric variabil în timp
se aduce un alt conductor, în acesta din urmă se va induce t.e.m.;
- inducerea t.e.m. în conductoarele care se mișcă în apropierea unui corp
magnetizat sau în vecinătatea unui conductor parcurs de curent continuu
(staționar).

Câmpul magnetic și cel electric sunt componentele elementare ale câmpului

electromagnetic:
- purtător de energie și impuls;
- se propagă în spațiu cu viteza undelor electromagnetice
(viteza luminii 3x108 m/s).
 Câmpul magnetic

1. Câmpurile magnetice apar datorită curgerii curenților electrici

2. Intensitatea câmpului magnetic (H) se măsoară Amperi per metru (A/m)

3. Intensitatea câmpului magnetic scade odată cu distanța față de sursă

4. Câmpurile magnetice nu sunt atenuate de majoritatea materialelor de

construcție
 Mărimi de stare a câmpului magnetic
- Inducția magnetică, B [T]
(densitatea fluxului magnetic)

- Intensitatea câmpului magnetic, H [A/m]

- Fluxul magnetic, ΦB [Wb]

 Mărimi de stare a câmpului magnetic
- Forța magnetică

- Forța electromagnetică

Componenta Componenta
electrică magnetică
 Forța electromagnetică
- face parte din cele 4 forțe fundamentale din natură:

- Forța tare (gluon) - ține nucleul atomului compact (plin de protoni)

Putere = 1; Distanță = 10-15 m;

- Forța electromagnetică (foton - particulă care transferă energia electromagnetică)

- menține atomii și molecule unite
Putere = 1/137 ; Distanță = infinită;

- Forța slabă (bosoni W și Z) – la nivelul neutronului (electron+pozitron)

Putere = 10-6 ; Distanță = 10-18 m;

- Forța gravitațională (graviton) – cea mai slabă, dar cea mai dominantă deoarece se
amplifică odată cu masa
Putere = 6 * 10-39 ; Distanță = infinită.
 Câmpul electromagnetic
- Poate fi pus în evidență prin forțele de natură mecanică cu care acționează
asupra corpurilor magnetizate și a conductoarelor parcurse de curent
electric.

Forțe:

- Electrodinamice – între circuitele electrice parcurse

de curenți (datorită câmpurilor magnetice generate);

- Electromagnetice – între circuitele electrice parcurse

de curenți și corpuri magnetizate;

- Magnetostatice – între corpurile magnetizate.

Câmpul electromagnetic
 Starea de magnetizare a corpurilor
Starea de magnetizare – caracterizată prin:
- Moment magnetic m [A*m2] – pentru corpuri foarte mici;
- Magnetizație M [A/m] – starea de magnetizare a unui corp:

- Magnetizație temporară/permanentă
 Mărimi magnetice de material

- Permeabilitatea magnetică absolută μ [H/m]

(caracterizează local proprietățile magnetice ale materialelor)

- Susceptivitatea magnetică m
caracterizează local proprietățile magnetice ale corpurilor care se
magnetizează, mărime adimensională)
Legi și teoreme ale câmpului magnetic
- Legea legăturii dintre inducția magnetică, intensitatea câmpului magnetic și
magnetizație Cauze exterioare

Starea locală de magnetizație

- Legea magnetizației temporare

 (B și H coliniari)

- Legea fluxului magnetic Inducția magnetică printr-o suprafață închisă = 0

Forma globală: (dacă liniile câmpului magnetic sunt

închise  câmpul magnetic este solenoidal)
 Teorema lui Biot-Savard-Laplace
- Permite calculul intensității câmpului magnetic într-un punct

Aplicația teoremei
(intensitatea câmpului magnetic creat de o spiră în centrul său)
 Legea circuitelor magnetice
- Stabilită de Maxwell și Hertz
- Exprimă legătura dintre intensitatea unui câmp magnetic și cauzele care îl
produc
Suma algebrică a curenților de conducție = θ
(Solenație magnetică)
Curent electric de deplasare = iD
(asigură continuitatea liniilor de
curent într-un circuit)
Tensiune magnetomotoare [Asp]
Amper-spiră

D - inducția electrică - produsul dintre

permitivitatea electrică a mediului și
vectorul intensitate a câmpului
electric
 Teorema lui Ampere
- Teorema lui Ampere – forma locală a legii circuitelor magnetice
(regim staționar) Solenație magnetică [Asp]
Amper-spiră
- Stabilește legătura între
mărimile câmpului magnetic
și electric

Aplicația teoremei
(intensitatea câmpului magnetic determinat de un
conductor rectiliniu parcurs de curent)
 Legea inducției electromagnetice
- Enunțată de Faraday (1831)
- Interdependența dintre câmpul electric și magnetic

Forma globală:

- t.e.m. produsă prin inducţie electromagnetică într-un circuit electric închis, ca

urmare a variaţiei unui flux magnetic prin suprafaţa delimitată de conturul
circuitului, este egală cu viteza de scădere a fluxului magnetic.

! Variația în timp a fluxului magnetic se realizează prin:

1. Variația în timp a inducției magnetice;
2. Acțiune asupra suprafeței dS (dimensiuni, poziție).
 Legea inducției electromagnetice
Aplicații
- t.e.m. indusă într-o bobină cu un număr
N de spire:

- t.e.m. indusă într-un conductor de

lungime l, care se deplasează cu viteza v
în câmp magnetic staționar:
 Autoinducția
La trecerea unui curent electric printr-un conductor  câmp magnetic + flux
magnetic.
Atunci când curentul din circuit variază  variază şi fluxul produs de el  t.e.m. de
inducţie electromagnetică (numită t.e.m. de autoinducţie):

Ca orice t.e.m. de inducţie electromagnetică, prin curentul pe care-l produce, ea se

opune variaţiilor curentului din circuit. Curentul produs de t.e.m. de autoinducţie se
numeşte curent de autoinducţie şi se suprapune peste curentul principal din circuit.

Coeficientul de proporţionalitate L poartă numele de inductanţă proprie:

[H]
09.11.2021
 Energia câmpului magnetic
Cazul unei bobine cu N spire

- la închiderea întrerupătorului  variație de curent  variație de flux

magnetic  t.e.m. de autoinducție

- energia înmagazinată în câmpul magnetic:

 Circuite magnetice
Alcătuite din:

- Armături (din materiale feromagnetice – tole);

- Întrefier (spații de aer sau material nemagnetic

care separă armăturile);

- Magneți permanenți;

- Bobine de excitație.
 Bobina electrică
Înmagazinează energie magnetică (sub forma câmpului magnetic)

SOLENOID
- dispozitiv electric pasiv, care are două
terminale, folosit în circuitele electrice
pentru a înmagazina energie în câmp
magnetic;

- parametrul specific al unei bobine este

inductanța sa, L [H]:

- bobina se realizează prin înfășurarea unui

conductor pe un miez
(feromagnetic/neferomagnetic)
 Bobina electrică
Energia înmagazinată de o bobină
Atunci când există o schimbare a curentului printr-o bobină schimbare a
puterii câmpului magnetic:

  

Energia este returnată circuitului sub forma unei

creșteri a energiei potențiale electrice a sarcinilor
în mișcare, provocând o creștere a tensiunii în înfășurări.

! Tensiunea bobinei este proporțională cu schimbarea

curentului
 Bobina electrică
Spira parcursă de curent vs Bobina parcursă de curent vs Magnet

S N S N
 Bobina electrică
Aplicații:
Contactoare
 Electromagneţi
Armătură fixă (miez)
Armătură mobilă
Bobină (montată pe miez)

Dacă prin bobină circulă un curent i, miezul se

magnetizează şi armătura mobilă va fi atrasă.

Magnetizarea remanentă va fi foarte mică

 armătura va fi atrasă numai atât timp cât
prin bobină circulă curent electric.
 Electromagneţi. Forţă portantă

Forţa care trebuie aplicată armăturii pentru a se desprinde de

miez, atunci când bobina este parcursă de curent, se numeşte
forţă portantă:
 Bobina electrică
Inductanțe echivalente

Conectarea în serie La conectarea în serie, inductanța totală este suma

inductanțelor individuale ale bobinelor
 Bobina electrică
Inductanțe echivalente

Conectarea în paralel La conectarea în paralel, inductanța totală este mai

mică decât inductanța oricărei bobine individuale
Transformatorul electric
Transformator - dispozitiv
electric static care transferă
energie electrică dintr-un
circuit (primarul
transformatorului) în altul
(secundarul
transformatorului),
funcționând pe baza legii
inducției electromagnetice.
Un curent electric alternativ
care străbate înfășurarea
primară produce un câmp
magnetic în miezul magnetic
al transformatorului, acesta
la rândul lui producând o
tensiune electrică alternativă
în înfășurarea secundară.
 Transformatorul electric
Pierderi în transformator

- Pe circuitul magnetic – nu tot fluxul magnetic trece prin miezul

magnetic al transformatorului;

- Histerezis - circuitul magnetic nu se comportă perfect liniar;

- Pierderi prin efect Joule în înfășurări;

- Pierderi prin curenți turbionari – induși în miezul magnetic, care este un

material conductor.
 Fenomenul de histerezis
Dacă o bucată de material feromagnetic, 3
neutră din punct de vedere magnetic, este
supusă unui câmp magnetic exterior a
cărui intensitate variază de la zero la o
valoare oarecare Ho, inducţia câmpului
1
magnetic variază (curba de primă
magnetizare 1 a materialului respectiv) de
la zero la valoarea Bo.

Dacă H scade de Ho până la zero, inducţia

magnetică se micşorează, însă nu după
aceeaşi curbă ci după curba 3, situată
deasupra curbei de magnetizare iniţială.
 Pierderi în fierul circuitelor magnetice
Pierderi prin histerezis
- determinate de ciclurile multiple de magnetizare/demagnetizare din
circuitele de c.a.
(valori aproximative, pentru B = 1 T și f = 50 Hz  0,5....2 W/kg)

Pierderi Foucault (curenți turbionari)

- au loc în corpurile metalice masive prin fenomenul inducției
electromagnetice;
- datorită efectului Joule – Lenz, produc o încălzire apreciabilă a maselor
metalice în care apar;
- pentru a evita efectul, se folosesc mai multe tole de oțel electrotehnic
izolate între ele.
(valori aproximative, pentru B = 1 T și f = 50 Hz  0,25....1 W/kg)
- cea mai cunoscută utilizare – încălzire prin inducție electromagnetică.
 Efectul pelicular
Curenți eddy / Foucault / turbionari

Cauza: Un curent I care trece printr-un conductor, induce

câmpul magnetic H. La creșterea intensității curentului 
crește H  se induc curenți eddy IW (anulează parțial
circulația curentului electric în centrul conductorului și o
amplifică periferic)

Pentru curent alternativ, densitatea curentului scade

exponențial de la suprafață spre interior.

δ - adâncimea în care densitatea curentului este

doar 1/e (aproximativ 37%) din valoarea la suprafață
 Efectul pelicular
Efectul: Secțiuni mai mare ale conductoarelor
electrice masive
CURENT ALTERNATIV
 CURENT ALTERNATIV
Producerea, transportul și distribuția energiei electrice  curent alternativ (c.a.)
(preț mai mic, aplicațiile importante ale energiei electrice sunt în c.a.)

f ≠ 0 Hz
cosϕ = [0, 1]
Z
Invertor
Generator AC
 Curent alternativ - MONOFAZAT
Circuitele de c.a.  caracterizate prin mărimi (semnale) variabile, periodice
în timp

T – perioada semnalului [s];

k – număr întreg;

f = 1/T – frecvența [Hz];

ω = 2 π f = 2 π / T – pulsație [s-1].
! Semnalul periodic pentru care valoarea medie pe o perioadă = 0  semnal alternativ
Circuitele a căror funcționare este caracterizată cu semnale alternative  circuite de c.a.
Cercul trigonometric – sin, cos
Cercul trigonometric – sin

sinθ este latura verticală a triunghiului

Cercul trigonometric – cos

cosθ este latura orizontală a triunghiului

16.11.2021
Cercul trigonometric – numere complexe
Formula lui Euler
Cercul trigonometric
Sinus - Partea imaginară

Cosinus - Partea reală

Mărimi caracteristice semnalelor alternative sinusoidale
m1 – valoare instantanee a semnalului (litere mici) – i, u, e ;
Mm1 – valoare maximă (amplitudinea semnalului - litere mari indice m) – Im, Um, Em;
t + γ𝑒 – faza (argumentul) semnalului;
γ1 – faza inițială (la t = 0);
φ = γ1 – γ2 – defazajul dintre două semnale;
φ > 0  m1 defazat înaintea lui m2 ;
φ < 0  m1 defazat în urma lui m2 ;
φ = 0  semnalele sunt în fază.
 Mărimi caracteristice semnalelor alt. sin.
Valoarea efectivă a unui semnal m(t):

 echivalența efectului termic al c.c. și c.a.

Căldura disipată de un rezistor:

Valoarea medie a semnalului alternativ sinusoidal:

Mărimi caracteristice semnalelor alt. sin.
 Reprezentarea semnalelor sinusoidale
Un semnal alternativ sinusoidal este determinat prin 2 mărimi scalare:
- Valoarea maximă
(sau valoarea efectivă)
- Faza (sau faza inițială)

Un vector liber în plan este determinat tot prin 2 mărimi scalare:

- Modul
- Argument

Semnalului alternativ sinusoidal  i se poate asocia vector liber în plan 

număr complex (fazor)
 Reprezentarea semnalelor sinusoidale
Reprezentarea analitică în planul complex (+1, +j)

- Forma algebrică

- Forma exponențială

- Forma trigonometrică

Ecuația lui Euler

Operator de rotație
Operații cu imagini complexe
 Operații cu imagini complexe
Imagine complexă simplificată: M

Imagine complexă
simplificată

- Adunarea

- Înmulțirea cu un scalar
Operații cu imagini complexe
Operații cu imagini complexe
Producerea t.e.m. sinunoidale

Valoarea maximă a t.e.m. α

Dacă la momentul
inițial, α ≠ 0