Electricitate - introducere

Potențialul electric
Potenţialul electric denumit şi potenţial electrostatic este o mărime fizică
scalară ce caracterizează câmpul electric.
Unitatea de măsură în sistemul internaţional este Voltul [V].
Energia potenţială electrică a unui punct încărcat cu sarcină q este:
UE= q∙V
Într-un anumit mediu, avem D = ε∙E , unde D - inducţia electrică
(deplasare electrică) - mărime de stare ce caracterizează dpdv. electric un
mediu dielectric. Unitate de măsură C/m2 . (D – mărime vectorială).

Daca mediul are şi polarizaţie permanentă P, atunci : D   0 E  P

Analogie cu energia potenţială

Electricitate - introducere
Tensiunea electrică este definită între două puncte, ca fiind diferenţa de potenţial al celor două
puncte (raportat la acelaşi punct de referinţă de potenţial 0).
- Este o mărime scalară, cu semn.
- Notaţie: U sau V şi se măsoară în Volţi [V]

UAB = VA - VB [V] UAB = - UBA

Valori uzuale de tensiuni : µV, mV, V, KV
Diferenţă de sarcini => Câmp electric E => diferenţă de potenţial
=> Tensiune electrică U => Forţa electrică F
=> Interacţiune (deplasare) sarcini electrice libere.

Analogie:

deplasare
deplasare sarcini
fluid electrice
Electricitate - introducere
Curentul electric.

 
F  qE

Q
I [ A]
t

I
J [ A  m 2 ]
S
Efectele curentului electric.
 Efectul termic (efectul Joule-Lentz) - constă în încălzirea conductorului atunci când este
parcurs de un curent electric, datorită ciocnirii electronilor de atomii din structura materialului.
Căldura degajată este cu atât mai mare cu cât curentul prin material este mai mare şi rezistenţa acestuia
este ridicată. Aplicaţii:
- Incălzire (transformarea energiei electrice în energie termică): cuptoare electrice, reşouri şi calorifere
electrice, aeroterme, încălzirea scaunelor electrice, dezaburire lunetă, etc.
- Iluminare - încălzirea până la incandescenţă a unui fir conductor de wolfram duce la emisia de fotoni
(producerea de lumină) - becul cu filament
- Sudura metalelor cu arc electric; tăierea metalelor

 Efectul magnetic - apariţia unui câmp magnetic

(rotativ) în jurul conductoarelor pe care le străbate
(regula burghiului).
 Apariţia unei forţe electromagnetice (electrodinamice) asupra conductoarelor
străbătute de curent electric atunci când se află în câmp magnetic.
(regula mâinii drepte)   
F  I  LxB   
Asupra unei sarcini in miscare se exercită o fortă : F  q  vxB
 Efectul electrochimic – Electroliza = procesul de orientare şi separare a ionilor unui
electrolit cu ajutorul curentului electric continuu.
Inducţia electromagnetică
1. Inducţia electromagnetică este producerea unei tensiuni electromotoare (tensiuni induse)
într-un conductor situat în câmp magnetic variabil.
2. Inducţia electromagetică se produce şi dacă avem un conductor care se roteşte în câmp
magnetic staţionar (devine variabil faţă de spiră).
Legea inducţiei magnetice sau legea lui Faraday:
d
Într-o spiră se induce o tensiune electromotoare: e [V]
dt

d
Dacă avem N spire, atunci : e  N [V]
dt
 Aplicaţii:
- Producerea de energie electrică – generatoare de inducţie
- Transformatorul electric - Ф variabil

Autoinducţia: fenomenul de inducere a unei tensiuni şi curent într-o bobină la

variaţia bruscă a curentului prin bobină.
LEGEA LUI OHM
In curent continuu:
1
Inversul conductivităţii unui material se numeşte rezistivitate electrică:  [  m ]


Rezistenţa electrică R exprimă cât de tare se opune un material conductor trecerii curentului prin el şi se
defineşte astfel (legea lui Ohm):
Pentru un material dat, raportul dintre tensiunea electrică aplicată la borne şi curentul electric care îl
străbate se numeşte rezistenţă electrică şi se măsoară în Ohmi.

U 1V
R [ ] 1 
I 1A

U
Alte variante : I , U  IR Analogie: Presiunea ↑ Tensiunea electrică ↑
R
curgere lichid ↑ intensitate curent ↑
rezistenţă – const rezistenţă - const
LEGEA LUI OHM
Exemple:
E 12 V
1. Curentul prin bec I    4A
R 3

E 36V
2. Rezistenţa becului R    9
I 4A

3. Cât este tensiunea bateriei?

E  I  R  2A  7  14 V
Circuite electrice
Un circuit electric este o reţea de componente
electrice conectate astfel încât să formeze o
buclă închisă
(sa avem o cale de curent)

Conectare în serie:

E 12V 12V
I    2A
R  R 3  3 6

Conectare în paralel:

E 12 V
I1    2A
R1 6

E 12 V
I2    2A
R 2 6

I  I1  I2  4A
LEGILE LUI KIRCHHOFF

Legea I a lui Kirchhoff sau legea pentru curenţi:

“Suma curenţilor care intra într-un nod de reţea este egală cu suma curenţilor care ies din nod”

I  I1  I2

Legea a II-a a lui Kirchhoff sau legea pentru căderi de tensiune:

“Suma căderilor de tensiune într-o buclă închisă de circuit este egală cu suma tensiunilor
electromotoare”.
U1  U2  U  0  U  U1  U2
Dacă nu avem tensiuni electromotoare (e = 0) => “Suma căderilor de tensiune într-o buclă închisă de
circuit este egală cu 0”.

U1  U2  E
Simboluri folosite în schemele electrice și electronice
Pentru reprezentare schemelor electrice se folosesc simboluri specifice, standardizate

Simboluri pentru masă Simboluri pentru generatoare

Simboluri pentru aparate de măsură

Simboluri comutatoare Simboluri componente pasive

 Tipuri de energie electrică.
După modul cum se deplasează sarcinile prin circuit, putem avea curent continuu sau
curent alternativ.
Curentul continuu – deplasarea sarcinilor Curentul alternativ - sensul de deplasare al
se face numai într-un singur sens. sarcinilor alternează în timp, de obicei
după o lege sinusoidală.
Exemple de surse de curent/tensiune
continuă sunt bateriile sau acumulatoarele, Exemple de surse de curent/tensiune
dinamurile, celulele fotovoltaice. alternativă: alternatorul monofazat sau trifazat

Generator de
Energie 14,4V

Acumulator 12V Baterie 1,5V Celula

fotovoltaică
Simbol:
Simbol:
surse tensiune DC: surse de curent DC:
Tipuri de tensiune electrică.
Tensiunea alternativă
Tensiunea continuă Reprezentarea grafică în funcţie de timp a tensiunii
Reprezentarea grafică în funcţie de alternative (periodică):
timp a tensiunii continue generate de ω=2πf - pulsaţie sau
u(t) = Umax∙sin(ωt+φ) viteză unghiulară [rad/sec]
o baterie: φ – defazaj
u(t) = E

Parametrii unei tensiuni alternative:

- valoare instantanee: u(t) [V]- valoarea tensiunii în orice moment.
- valoare maximă: Umax sau amplitudine A [V]
Parametrii unei tensiuni continue:
- valoare vârf la vârf: Uvv = 2A [V] (Upp – peak to peak)
- Valoarea şi polaritatea tensiunii: E [V]
1 t2
T t1
- valoare medie Umed [V] U med  u (t ) dt [V ]

Obs.: (Pentru tensiunea continuă, valorile

- valoare efectivă Uef sau URMS [V] U ef  1 t2 u 2 (t )dt  U max
tensiune medie, tensiune instantanee, tensiune
efectivă sunt egale cu E).
t T 1 2
Frecvenţa unei tensiuni continue este 0. - perioada T [s] - durata unei secvenţe de valori distincte (T=t2-t1)
- frecvenţa f = 1/T [s-1] sau [Hz] (herti) - numărul de cicluri
complete într-o secundă.
 Tipuri de energie electrica.
Surse de tensiune continua Surse de tensiune alternativa
(surse de CC sau DC – direct current) (surse de CA sau AC – alternative current)
Obtinere energie electrica de tip continuu: Obtinerea energiei alternative se poate face
• reactii chimice – la baterii. prin conversia energiei mecanice in energie
electrica, utilizand inductia magnetica.
• conversie din energie luminoasa (fotoni) in
energie electrica – la celulele fotovoltaice. Aceste surse de tensiune se numesc
generatoare electrice sau alternatoare.
• Energie mecanica (la dinam)
Avantaje: Avantaje:
• stocare energie electrica; • energia alternativa se obtine usor, la puteri
electrice mari
• utilizabila direct in circuitele electronice • energie electrica “nelimitata“
Dezavantaje: • poate fi transportata pe distante mari si la
puteri mari.
• putere electrica mica
• energie electrica limitata Dezavantaje:
• nu poate fi transportata pe distante mari si • nu poate fi aplicata direct consumatorilor
la puteri mari electronici. Necesita conversie din alternativ
in continuu
• nu poate fi stocata in acest format
Reprezentarea circuitelor electrice
Pentru simplificarea reprezentării schemelor electrice se folosește simbolul de masă în locul firului de
întoarcere al curentului.
Exemple reprezentare circuit electric:

În unele aplicații practice cum este domeniul auto, pentru a face economie de conductoare, se folosește
caroseria metalică drept cale de întoarcere a curentului:
 Mărimi şi unităţi de măsură

- Mărimea este un atribut al unui fenomen, corp sau al unei substanţe, care este susceptibil de a fi
diferenţiat calitativ şi determinat cantitativ.

- Mărimea fundamentală este o mărime admisă, prin convenţie, ca fiind independentă funcţional de
alte mărimi.

- Mărimea derivată este mărimea definită funcţie de mărimile fundamentale dintr-un sistem de
mărimi.

- Unitatea de măsură este o mărime particulară, definită şi adoptată prin convenţie, cu care sunt
comparate alte mărimi de aceeasi natură, pentru exprimarea valorilor lor în raport cu acea mărime.

Marea diversitate de unităţi de măsură şi de materializări fizice ale acestora a condus la crearea unui
sistem internaţional de unităţi de măsură – SI. Acesta a fost adoptat în anul 1960 la Paris, prin convenţie
internaţională. Din anul 1961, SI este legal şi obligatoriu în România. SI are şapte unităţi fundamentale
corespunzătoare celor şapte mărimi fundamentale, precum şi două unităţi suplimentare corespunzătoare
celor două mărimi suplimentare
Mărimi şi unităţi de măsură
Mărime fundamentală
Denumire Simbol Unitate de măsură
Denumire Simbol
Lungime l metru m
Masă m kilogram kg
Timp t secundă s
Intensitatea curentului İ amper A
electric
Temperatura T kelvin K
termodinamică
Intensitatea luminoasă J candelă cd
Cantitatea de substanţă n; mol mol
Mărime suplimentară
unghiul plan radian rad
unghiul în spaţiu (solid) steradian sr
Mărime derivată
Denumire Simbol Relaţia de Unitate de măsură
definiţie Denumire Simbol
Putere electrică P P=U·I watt w
Tensiune electrică U U=L/q volt V
Rezistenţă electrică R R=U/I ohm Ω
Lucru mecanic, L
energie, W W=P·t joule J
cantitate de căldură Q
Frecvenţă f f=1/t hertz Hz
Cantitate de electricitate, Q Q=I·t Coulomb C
sarcină electrică
Capacitate electrică C C=Q/U farad F
Inductanţă L L=Φ/I henry H
Mărimi şi unităţi de măsură din domeniul electric
Multipli și submultipli în sistemul
metric utilizați uzual cu mărimile Mărime Simbol Unitate de măsură
electrice Simbol Denumire

Sarcina electrică Q C Coulomb

Potenţialul electric V V Volt

Tensiune electrică U, V V Volt

Intensitatea I A Amper
curentului electric
Densitatea de J A/m2 Amper/m2
curent electric
Intensitatea E N/C Newton/Coulomb
câmpului electric
Fluxul magnetic Φ Wb Weber

Inducția magnetică B T Tesla

Rezistența electrică R Ω Ohm

Semnale electronice analogice și digitale
Un semnal este orice mărime fizică ce variază în timp și spațiu și poartă o informație, adică acea
variație înseamnă ceva. Semnalele electrice sunt reprezentate de variații ale tensiunii și/sau curentului.
Semnalele prelucrate de circuitele electronice se împart în două mari categorii:
Semnale analogice Semnale digitale
- Sunt semnale periodice și neperiodice care - sunt semnale care au doar două valori ce reprezintă 2 stări:
sunt continue în timp și care pot lua orice “0” logic – fals și “1” logic – adevărat . (Acestea se mai
valoare dintr-un anumit interval – (pot fi numesc și semnale discrete ca valori);
descrise de funcții continue). - În sistemele secvențiale, acestea se analizează/prelucrează la
- Exemple de semnale analogice: anumite momente de timp, deci sunt și discrete în timp.

Semnal analogic periodic

(sinusoidal)
Nivele logice în circuitele digitale:
Nivele TTL (Tranzistor Tranzistor Logic) la
ieșire (se alimentează cu Vcc =+5V, cu o
variație de maximum ± 0,5V ):

0 logic: tensiune între 0 și 0,4V la ieșire

Semnal analogic 1 logic: tensiune între 2,4V și Vcc la ieșire
neperiodic
Pe intrare domeniul se extinde cu 0,4V
Baterii şi Acumulatoare
Conectarea bateriilor . Surse de tensiune:
A. Surse simple de tensiune
• Conectarea serie a bateriilor :
(Toate bateriile trebuie să aibă aceeaşi capacitate de curent)
- creşte tensiunea la borne,
- capacitatea de curent nu se modifică
Es = E1 + E2 Es= 12V +12V=24V

• Conectarea paralel a bateriilor - creşte curentul la borne, tensiunea ramâne aceeaşi:

Ep = E
Ip = I1 + I2
Cp = C1+C2
Atenţie: A nu se lega în paralel baterii de tensiuni diferite

B. Surse duble de tensiune sau

surse diferenţiale (alimentare simetrică)
Este o sursă cu trei borne:
masa (neutru), borna + si borna -
Puterea electrică

Puterea este mărimea lucrului mecanic ce poate fi efectuat într-o anumită perioadă de timp.
• În mecanica puterea se masoara de obicei in cai putere
• În electricitate, puterea electrica se masoara în Watt şi este definită ca produsul dintre
tensiune şi curentul electric ce trece printr-un consumator :
P = U∙I [W]
• Relatia de conversie intre puterea exprimata in Watt si cal putere este: 1 CP = 745,7 W

Puterea electrică în CC
În curent continuu, curentul şi tensiunea fiind constante în timp, puterea electrică se
defineşte cu formula:
P  E  I [W]
Exemplu: daca un bec este alimentat la o tensiune electrica continua de 12V si prin el trece
un curent de 1 A, puterea electrica absorbita de bec este P = 1A∙12V=12W

Puterea se mai poate defini cu relatiile: E2

PI R
2
[W]
R
unde R este rezistenta consumatorului
Puterea electrică

Puterea electrica in CA
In curent alternativ, unde curentul si tensiunea variaza in timp, puterea electrica instantanee se
defineste cu formula:
p = u∙i [W]

In regim sinusoidal monofazat, se definesc:

Puterea activa : Pa  Uef  Ief  cos  R  I2 [W] este puterea disipata, data de rezistenta din circuit

Puterea reactiva: Q  Uef  Ief  sin  X  I2 [VAR ] VAR – volt-amper-reactiv,

X = reactanta

Puterea aparenta: S  Uef  Ief  Pa 2  Q2 [VA ] VA – volt -amper

Obs.: puterea reală este o caracteristică a elementelor disipative (rezistoori), puterea reactivă
caracterizează reactanta (X) circuitului, iar puterea aparentă depinde de impedanta (Z) totală a circuitului.
Puterea electrică
In regim sinusoidal trifazat, se definesc:

3
Puterea activa : Pa  Pf 1  Pf 2  Pf 3   Ufk Ifk cos  k [W]
k 1

unde Pf1, Pf2, Pf3 sunt puterile active pe fiecare faza.

Daca sistemul este simetric, atunci relatia devine:

Uf - tensiunea efectiva pe faza
Pa  3Uf  If  cos  3U L  I L  cos [W]
UL - tensiunea efectiva pe linie
Similar,
Puterea reactiva: Q  3U I sin  3U I sin [VAR ]
f f L L

Puterea aparenta:
S  3Uf  If  3U L  I L  P2  Q2 [VA ]
Energia electrică
Energia in circuitele electrice se determina ca integrala a puterilor pe o anumita durata de timp.

t2
Energia W consumata in timpul t2 –t1: W   P( t )dt [ W  s] sau [ KWh ]
t1

Energia in curent continuu: W  P  ( t 2  t1)  UI  ( t 2  t1) [W  s] sau [KWh]

Energia in curent alternativ se imparte in energie activa si energie reactiva.

t2 t2
Energia activa Wa: Wa   Pa dt   Uef  Ief cosdt [ KWh]
t1 t1

t2 t2
Energia reactiva WQ: WQ   Qdt   U ef  Ief sin dt [var  s] sau [ k var  h ]
t1 t1

Similar, pentru energia in sistem trifazat

Recapitulare relatii dintre U, I, R si P