PRODUCEREA SI UTILIZAREA CURENTULUI ELECTRIC CONTINUU

1. CURENTUL ELECTRIC

A. Curentul electric reprezintă deplasarea dirijată a sarcinilor electrice.

Observaţii: Sarcinile electrice în mișcare pot fi purtate între două puncte date, de electroni (metale), ioni
sau o combinație de ioni și electroni (lichide şi gaze).

B. Intensitatea curentului electric reprezintă cantitatea de sarcină electrică ce străbate secțiunea

transversală în unitatea de timp.
I
q
I SI  C  A( Amper)
t , s
C. Densitatea de curent este o mărime vectorială asociată fiecărui punct prin care trece curentul
electric
I N
j  env  n
S şi V
unde j = densitatea de curent ; e = sarcina electronului; v = viteză de drift (viteza electronului în
substanţă); I = intensitatea curentului electric; S = aria secţiunii transversale, n = concentraţia electronilor
(sau numărul de electroni din unitate de volum)

D. Circuitul electric simplu:

Elemente componente:

- Sursa de current continuu (generator): rolul generatorului este acela de a asigura

diferenţa de potenţial între două puncte

- Rezistor: consumator în circuit

rezistor cu R constantă ; rezistor cu rezistenţă variabilă

- Ampermetrul: măsoară intensitatea curentului electric. Ampermetrul se montează în orice punct al

circuitului (în serie) şi ca urmare, indiferent de locul de amplasare, va indica aceeaşi valoare a intensităţii.

- Volmetrul: măsoară căderea de tensiune pe consumator (se montează în paralel pe consumator)

E) Prezenţa curentului electric într-un circuit determină apariţia a trei efecte principale:
- efectul termic: curentul electric încălzeşte conductorii prin care circulă;
- efectul chimic: atunci când curentul electric trece printr-o soluţie de electrolit, la electrodul negativ
(catod) se depune o anumită cantitate de substanţă;
- efectul magnetic: în jurul unui conductor străbătut de curent apare un câmp magnetic.

F) Tensiunea electromotoare este egală cu lucrul mecanic efectuat pentru a transporta unitatea de sarcină
electrică de-a lungul întregului circuit.
W W1 W2
  unde W = energia disponibilă în sursă.
q q q
W1 - energia necesară transportului purtătorilor de sarcină în circuitul exterior
W2 - energia necesară transportului purtătorilor de sarcină prin sursă.

W
E reprezintă tensiunea electromotoare
q
W L
U  1 reprezintă tensiunea la bornele sursei, U AB  VA  VB  AB cu LAB = lucrul mecanic necesar
q t
transportului purtătorilor de sarcină

W2
u reprezintă căderea de tensiune în interiorul sursei
q
E=U+u

2. LEGEA LUI OHM

A. Rezistenţa electrică

R
U
RSI  U SI  V  
I , I SI A
l
R - dependenţa rezistenţei electrice de caracteristicile rezistorului (conductor metallic filoform)
S
unde ρ = rezistivitatea electric ă (constant de material); [ρ]SI = Ω.m
l = lungimea conductorului
S = aria secţiunii transversale

   0 (1  t )
unde ρ0 = rezistivitatea electrică la temperatura de 0 °C; 8
ρ = rezistivitatea electrică la temperatura relativă t °C;
α = coeficientul de temperatură al rezistivităţii
Conductivitatea reprezintă inversul rezistivităţii şi este folosită pentru a caracteriza un material din
1
punctul de vedere al conductivităţii electrice.  

Analog: R  R0 (1   t )

B. Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit şi pentru întreg circuitul

U
I
R
E
I
Rr
Intensitatea curentului electric printr-un circuit este direct proporţională cu tensiunea
electromotoare din circuit şi invers proporţională cu rezistenţa totală a circuitului.

C. Caracteristicile curent -tensiune

Regimuri de funcţionare:
- funcţionarea în sarcină;
E
- funcţionarea în scurtcircuit: I sc  ;
r
- funcţionarea în gol: U=E, circuitul este deschis

caracteristica curent - tensiune pentru caracteristica curent-tensiune pentru caracteristica curent-tensiune

un rezistor liniar o sursă reală pentru o sursă ideală

3. LEGILE LUI KIRCHHOFF

A. Legea I Suma algebrică a intensităţii curenţilor electrici care se întâlnesc într-un nod de reţea este
n
egală cu zero. I
i 1
i 0

B. Legea a II-a Suma algebrică a tensiunilor electromotoare este egală cu suma algebrică a produselor
dintre intensitatea curentului şi rezistenţa totală pentru fiecare ramură.
n m n

 Ei   I j R j   I i ri
i 1 j 1 i 1
4. GRUPAREA REZISTOARELOR SI A GENERATOARELOR ELECTRICE
A. Gruparea generatoarelor în serie şi în paralel

n n
1 1
Rs   Ri 
i 1 R p i 1 Ri
E p  E
 Es  nE 
caz particular: n rezistoare identice:   r
rs  nr rp 
 n

B. Gruparea generatoarelor în serie şi paralel

 E
  rk
E  k
 E   Ek  1
  r sau E p  rp ( I sci  I sc2  ....I scn )
r   rk  k

1 1
r   r
 k

E p  E
 Es  nE 
caz particular: n generatoare identice:   r
rs  nr rp 
 n

C. Adaptarea aparatelor de măsură:

Şuntul ampermetrului (se montează în circuit pentru a mări domeniul de

R0 I
măsurare al ampermetrului): RS  cu n 
n 1 I0
 unde I = intensitatea din circuitul principal
I0 = intensitatea care circulă prin ampermetru
Rezistenţa adiţională a voltmetrului: Ra  R0 (n  1)

5. ENERGIA SI PUTEREA CURENTULUI ELECTRIC

A. Energia curentului electric

2 U2 2 U2
* circuitul exterior : Wext = U I t = R I t = t ; Q=RI t= t - legea lui Joule
R R
u2
* circuitul interior : Wint = u I t = r I2 t = t
R
E2
* întregul circuitul: W = E I t = ( R + r ) I t =
2
t
(R  r)
1 kwh = 3,6 ∙106 J

B. Puterea curentului electric :

U2
* puterea în circuitul exterior : Pext = U I = R I2 =
R

u2
* puterea în circuitul interior : Pint = u I = r I2 =
R

* puterea sursei : P = E I = ( R + r ) I2

C. Teorema transferului maxim de putere se face când rezistenţa circuitului exterior este egală cu
E2
rezistenţa internă a sursei R = r ; Pmax =
4r

D. Randamentul circuitului electric :

Wext P U R
  ext  ;  
Wtotal Ps E Rr