Curentul electric

continuu
Elaborat: Pîrțac Constantin
Tronciu Vasile
Chistol Vitalie
 Curentul electric continuu
Curent electric numim mișcarea ordonată
(orientată) a particulelor purtătoare de sarcină electrică.
Sens al curentului electric se consideră sensul în care se deplasează
sarcinile electrice pozitive.
Pentru a caracteriza curentul electric se utilizează mărimea fizică scalară
numită intensitate I a curentului electric:
Intensitatea curentului electric în conductor este mărimea egală cu
cantitatea de sarcină electrică care se transportată prin secțiunea
transversală a conductorului într-o unitate de timp:
q 1C
I . I   =1A.
t 1s
Curentul electric a cărui intensitate nu variază în timp (I = const) este
numit curent electric continuu.

2
 Curentul electric continuu
În baza legii conservării sarcinii electrice rezultă, că intensitatea
curentului electric continuu în circuitului fără ramificații are una și aceeași
valoare.
Punctul A al circuitului în care sunt legate
cel puțin trei conductoare este numit nod.

Suma intensităților curenților electrici care intră

într-un nod al rețelei de curent continuu este egală cu
suma intensităților curenților care ies din acel nod.
I1  I 2  I3
Condițiile de existență a curentului electric continuu sunt:
 prezența purtătorilor liberi de sarcină electrică – (în metale – electronii
liberi; în gaze – ionii pozitivi și electronii; în electroliți – ionii pozitivi și cei
negativi);
 existența diferenței de potențial între capetele conductorului.

3
 Curentul electric continuu
Tensiunea electromotoare (t.e.m.) a sursei de curent este egală cu
raportul dintre lucrul efectuat de forțele secundare la deplasarea sarcinii
electrice prin circuit și mărimea acestei sarcini:
Lsec 1J
 ,  SI  =1V.
q 1C
Trebuie de menționat, că în interiorul sursei sarcinile
pozitive se deplasează, sub acțiunea forțelor secundare, de
la borna negativă spre cea pozitivă, în sens contrar
forțelor electrostatice.
În 1826, Ohm a stabilit pe cale experimentală:
intensitatea curentului electric prin conductor este
direct proporțională cu tensiunea aplicată la
capetele acestuia:
1  2 U
I  .
R R
4
 Curentul electric continuu
U
Mărimea R  - rezistența electrică a conductorului.
I
1V
 R SI  =1Ω (ohm).
1A
Cercetând rezistențele conductoarelor cilindrice de secțiune constantă s-a
obținut:
l
R .
S
unde  - rezistivitate, mărime ce caracterizează substanța din care este
confecționat conductorul.
 RSI  S SI
  SI   Ω  m.
l SI
În circuitele electrice se întâlnesc diferite grupări de rezistoare.

5
 Curentul electric continuu
Gruparea în serie:

Gruparea nu conține ramificații, deci I s  I1  I 2  I3  const ,

tensiunea dintre bornele grupării în serie a rezistoarelor este:
U s  U1  U 2  U3 ,
rezistența echivalentă a grupării în serie a rezistoarelor este egală cu
suma rezistențelor tuturor rezistoarelor din grupare:
Rs  R1  R2  R3 .
6
 Curentul electric continuu
Gruparea în paralel:

Tensiunea aplicată grupării este egală cu tensiunea aplicată fiecărui rezistor

din ea: U U U U .
p 1 2 3
Intensitatea curentului care intră în nodul A este egală cu suma intensităților
curenților ce ies din el, adică: I  I  I  I .
p 1 2 3
Mărimea inversă a rezistenței unei grupări în paralel a rezistoarelor
este egală cu suma mărimilor inverse ale rezistențelor tuturor rezistoarelor
din grupare: 1 1 1 1
   .
Rp R1 R2 R3
7
 Curentul electric continuu
Legea lui Ohm pentru un circuit întreg este:
Intensitatea curentului electric într-un circuit
întreg este egală cu raportul dintre tensiunea
electromotoare a sursei de curent din circuit și
rezistența totală a acestuia: 
I .
Rr
După cum a fost menționat anterior, câmpul electric imprimă o mișcare
ordonată purtătorilor liberi de sarcină. Lucrul câmpului electric numit și lucru
al curentului electric este descris de relația:
U2
L  IUt  I Rt 
2
t.
R
Puterea dezvoltată de curentul electric, egală numeric cu lucrul efectuat
într-o unitate de timp, este:
L U2
P   IU  I R  2
.
t R
8
 Curentul electric continuu
În cazul în care lucrul curentului electric nu se transformă în energie
chimică (de exemplu, la încărcarea acumulatoarelor) sau în energie mecanică
(de exemplu, la motoarele electrice), el se transformă complet în energia
internă a consumatorului (de exemplu, la reșoul electric, la becul cu
incandescență).
În conformitate cu legea conservării și transformării energiei, cantitatea de
căldură degajată de conductor este egală cu lucrul curentului electric: Q = L și
anume:
U2
Q  L  IUt  I Rt 
2
t.
R
În dependență de proprietățile electrice deosebim substanțe conductoare,
semiconductoare și izolatoare (dielectrici).
Semiconductorul este un material al cărui rezistivitate este cuprinsă între
cea a conductoarelor și izolatoarelor.

9
 Curentul electric continuu
În semiconductoare există două feluri de purtători liberi de sarcină
electrică: electronii de conducție și golurile. În cristalul pur, acești purtători se
află în cantități egale.
În lipsa câmpului electric exterior, purtătorii liberi se mișcă haotic.
La introducerea în câmp electric, golurile, având sarcină electrică pozitivă,
capătă mișcare ordonată în sensul intensității acestui câmp, iar electronii de
conducție – în sens opus. Conducția electrică a semiconductorului pur este
numită conducție intrinsecă sau proprie.
Proprietățile electrice ale semiconductoarelor depind substanțial și de
impuritățile pe care le conțin, precum și de abaterile de la aranjarea ordonată a
atomilor în rețea.

Procedeul de introducere controlată a unor impurități în materialul

intrinsec care duce la creșterea numărului de purtători de curent se numește
dopare.

10
 Curentul electric continuu

În semiconductorul de tip n (negativ) concentrația electronilor de

conducție este mai mare decât a golurilor, iar conducția electrică a lui se
numește conducție extrinsecă de tip n.
Electronii de conducție sunt numiți purtători majoritari și golurile –
purtători minoritari.

Semiconductoarele de tip p (pozitiv) au un număr mare de goluri și

conducția electrică a unui astfel de semiconductor se numește conducție
extrinsecă de tip p.
Deci, în semiconductorul de tip p – golurile sunt purtători majoritari și
electronii de conducție – minoritari.

11
 Curentul electric continuu
Este cunoscut faptul că sarea de bucătărie (NaCl), precum și apa distilată
sunt izolatoare, nu conduc curentul electric, dar soluția apoasă a sării de
bucătărie este un mediu conductor.
Substanțele – săruri, acizi, baze, ale căror soluții în apă sau în alte
lichide conduc curent electric se numesc electroliți.
Electroliții sunt substanțe cu conducție electrică ionică – purtătorii
liberi de sarcină electrică sunt ionii de semne opuse.

Totalitatea proceselor electrochimice

care au loc la electrozii introduși în
electroliți la trecerea curentului prin ei
poartă denumirea de electroliză.

12
 Curentul electric continuu
Electroliza a fost cercetată experimental de Michael Faraday, care a stabilit
legile respective:
masa de substanță depusă la electrod este direct proporțională cu
sarcina electrică transportată prin electrolit (prima lege a lui Faraday
pentru electroliză) -
m  kq  kIt;
echivalentul electrochimic k al unei substanțe este direct proporțional
cu echivalentul chimic al ei (legea a doua a lui Faraday pentru electroliză) -
1 M
k  ,
F n
unde F = 96500 C/mol – constanta Faraday, M și n – respectiv masa și
valența substanței depuse pe catod.
În baza expresiilor de mai sus, legea generală a electrolizei este:
1 M
m    It.
F n
13
 Problema 1 (8.4)

Determinați cantitatea de electricitate, care a trecut timp

de 25 s prin secțiunea transversală a conductorului cu
rezistența de 40 , când tensiunea la capetele lui este
egală cu 220 V.
Se dă: U q
I I
t = 20 s R t
R= 40 
q U tU 25 120
U= 110 V  q q  75 C
t R R 40
q-?

14
 Problema 2 (8.46)

O porțiune de circuit este alcătuită din doi rezistori R1 și

R2 legați în serie având rezistențele egale a câte 60 
fiecare. La capetele acestei porțiuni este aplicată o
tensiune de 120 V. Determinați indicația voltmetrului
conectat la rezistorul R2, dacă rezistența interioară a
voltmetrului este de 120 .
Se dă:
U
I R  R1  Rp
RV = 120  R
R= 60 
1 1 1 R2 RV
U= 120 V R  R  R Rp  R  R
p 2 V 2 V
UV - ?
15
 Problema 2 (8.46)
Se dă:
R2 RV
RV = 120  R  R1 
R2  RV
R= 60  U
U= 120 V I
R2 RV
R1 
UV - ? R2  RV
URp
U V  IRp 
R2 RV
R1 
R2  RV
120 120 120  40
UV    48 V
60 120 60  40
60 
60  120

16
 Problema 3 (8.48)

Două conductoare de formă cilindrică, unul din cupru și al

doilea din aluminiu, au lungimile și rezistențele egale.
Determinați de câte ori conductorul din cupru este mai
greu decât cel din aluminiu. Rezistivitatea cuprului
1=1,510-8 m, rezistivitatea aluminiului 2=2,510-8
m, densitatea cuprului D1=8,5103 kg/m3, densitatea
aluminiului D2=2,5103 kg/m3.

17
 Problema 3 (8.48)
m
Se dă: D m  DV
V
1=1,510-8 m m1 D1V1 l l
 V  Sl R   S
2=2,510-8 m m2 D2V2 S R
D1=8,5103 kg/m3 l l 2
V  l
R R
D2=2,5103 kg/m3
m1 D1 1l 2 R m1 D1 1
l1=l2 =l  
m2 D2 R  2l 2 m2 D2  2
R1=R2=R
m1 8,5 103 1,5 108
m1
?  8
 2, 04
m2 m2 2,5 10  2,5 10
3

18
Curentul electric continuu

19
 Curentul electric continuu
Problema 4.
Rezistența filamentului de wolfram al unui bec electric la temperatura
t = 20°C este egală cu 50 . Determinați temperatura filamentului becului
electric, dacă la conectarea acestuia la o rețea cu tensiunea de 150 V prin el
trece un curent de 0,3 A. Coeficientul termic al rezistenței pentru wolfram este
de 510-3 K-1.
Problema 5.
T.e.m. a unei surse de curent este de 1,6 V, iar rezistența interioară a
acestea – de 0,5 . Determinați randamentul instalației electrice la un curent
cu intensitatea de 2,4 A.
Problema 6.
Determinați intensitatea curentului de scurtcircuit al unei surse cu t.e.m.
de 12 V, dacă la conectarea acestei surse la un rezistor cu rezistența R = 2 ,
prin circuit trece un curent cu intensitatea de 5 A.

20
 Curentul electric continuu
Problema 7.
La o sursă de curent continuu cu rezistența interioară
r0 = 2  se conectează un încălzitor cu rezistența R =4 ,
apoi în paralel cu primul se conectează un al încălzitor
identic. Determinați raportul dintre cantitatea de căldură
ce se degajă în tot circuitul după închiderea
întrerupătorului și cantitatea de căldură degajată în circuit
înainte de închiderea întrerupătorului K în unul și același
interval de timp.
Problema 8.
Una din două băi electrolitice conține soluție de AgNO3, iar a doua – soluție
de CuSO4. Băile sunt legate în serie și conectate la o sursă de curent continuu.
Determinați ce cantitate de cupru s-a depus în baia a doua, într-un interval de
timp, în care în prima baie s-au depus 5,6 mg de argint. Echivalentul
electrochimic al argintului este egal cu 1,1210-6 kg/C, al cuprului este egal cu
0,3310-6 kg/C.
21