Sunteți pe pagina 1din 43

CURENTUL ELECTRIC

Recapitulare
-Electrizarea - reprezintă fenomenul de trecere a unui corp într-o
stare în care atrage corpurile ușoare.
Experiment: electrizarea unei rigle prin frecare, apoi apropierea ei de bucățele de hârtie.

-Sarcina electrică - corpurile neutre sunt formate din sarcini


electrice pozitive și negative în cantități egale.
Corpurile electrizate au cantități diferite de sarcini electrice.
-corpuri electrizate pozitiv –au mai multe sarcini electrice
pozitive;
-corpuri electrizate negativ –au mai multe sarcini electrice
negative.
-Sarcina electrică elementară - reprezintă cea mai mică sarcină
electrică pe care un corp o poate primi sau ceda.
(Coulomb)
-Sarcina electrică totală – se calculează astfel:

n = numărul de sarcini electrice elementare.

Noțiuni introductive
+ -
A B
Definiție: se numeşte curent electric fenomenul de deplasare
ordonată a sarcinilor electrice.

Pentru a avea un curent electric de lungă durată este necesar să


menţinem electrizate cele două corpuri. Pentru aceasta se
utilizează un dispozitiv numit generator electric.

+ -
A B

generator
electric

Convenție: se consideră că sensul curentului electric printr-un


circuit este de la + la -.

Circuit electric simplu


Definiție: se numeşte circuit electric simplu acel
circuit electric format dintr-un generator, conductoare
de legătură şi un consumator.

Simboluri grafice pentru elementele de circuit

Tensiune electrică
Tensiune electromotoare
Tensiune internă
Diferenţa de electrizare dintre două puncte oarecare poartă
numele de tensiune electrică.
Prin tensiune electromotoare înțelegem diferența de electrizare
pe care o poate produce un generator.

Tensiunea dintre capetele consumatorului se notează cu U.

O parte din tensiunea electromotoare se pierde chiar pe


elementele constructive ale generatorului. Pierderea de tensiune
poartă numele de tensiune internă (se notează cu u).
Măsurarea tensiunii electrice
Voltmetrul

Tensiunea electrică se măsoară cu ajutorul instrumentului numit


voltmetru.

Observații:
- montarea voltmetrului în circuit se realizează astfel încât acesta
să aibă bornele în contact cu punctele rețelei între care se măsoară
tensiunea;
-măsurarea tensiunii electromotoare se realizează în gol (deoarece
nu mai există tensiunea internă);
-măsurarea tensiunii interne se realizează în mod indirect prin
măsurarea tensiunii electromotoare apoi a tensiunii la borne și
efectuarea diferenței dintre acestea.

Voltmetrul ideal are

Intensitatea curentului electric


Prin definiție:

I = intensitatea curentului electric prin conductor;


Q = sarcina electrică ce traversează o secțiune transversală
oarecare a conductorului.
∆t = intervalul de timp corespunzător.

Definiție: se numeşte intensitatea curentului electric mărimea


fizică scalară egală cu raportul dintre sarcina electrică ce
traversează secţiunea transversală a unui conductor şi intervalul de
timp corespunzător.

Măsurarea intensității curentului electric


Ampermetrul

Intensitatea curentului electric se măsoară cu ajutorul


instrumentului numit ampermetru.

Observație:
- montarea ampermetrului în circuit se realizează astfel încât
curentul a cărui intensitate trebuie măsurată să traverseze
ampermetrul.

Ampermetrul ideal are

Interpretarea geometrică a sarcinii electrice


........

Rezistența electrică
Analizăm dependența intensității curentului electric de
tensiunea electrică aplicată la capetele aceluiași consumator.

Observație: pentru un anumit consumator raportul dintre


tensiunea aplicată și intensitatea curentului electric care se
stabilește prin acesta are valoare constantă.

R = rezistenţă electrică.
În general:

Observații:
-rezistența electrică este o mărime fizică ce caracterizează
consumatorul;
-rezistența electrică a unui conductor metalic filiform depinde de
materialul din care este alcătuit rezistorul.

Definiție: se numeşte rezistenţă electrică mărimea fizică


scalară egală cu raportul dintre tensiunea aplicată unui consumator
şi intensitatea curentului electric ce se stabileşte prin acesta.

Rezistor
Orice consumator electric transformă energia electrică primită
în diferite alte forme de energie (mecanică, termică, magnetică,
luminoasă) etc.
Definiție: se numeşte rezistor acel consumator care transformă
toată energia electrică primită în căldură.

Observație: singura caracteristică a unui rezistor este rezistența


electrică.

Rezistența internă
Rezistența internă reprezintă rezistența electrică a elementelor
constructive ale generatorului.

Observații:
-rezistența internă se figurează pe schema circuitului doar prin
notația corespunzătoare:

-intuitiv, circuitul se interpretează astfel:

Generator ideal
Dacă rezistența electrică a generatorului este mult mai mică
decât cea a rezistorului exterior atunci ea poate fi neglijată și
generatorul este considerat ideal.

Generator real
Dacă rezistența electrică a generatorului este comparabilă cu
cea a rezistorului exterior atunci ea nu poate fi neglijată și
generatorul este considerat real.

Observații:
-un generator real poate fi echivalat cu un generator ideal
înseriat cu un rezistor care are rezistența egală cu rezistența
interioară a generatorului (R=r);

- un generator ideal înseriat cu un rezistor poate fi echivalat cu


un generator real care are rezistența interioară egală cu rezistența
exterioară (r=R).
- un generator real înseriat cu un rezistor poate fi echivalat cu
un generator real care are rezistența interioară egală cu suma
dintre rezistența interioară și cea exterioară ( ).

Rezistivitatea electrică
Dependenţa rezistenţei electrice a unui consumator de
dimensiunile constructive şi natura materialului este dată de
relaţia:

= rezistivitatea materialului din care este confecționat


consumatorul;

= lungimea conductorului;
= aria secțiunii conductorului.
Dependența rezistivității de temperatură

= rezistivitatea materialului la temperatura t măsurată pe


scara Celsius;
= rezistivitatea materialului la temperatura de 0o C;
= coeficientul termic al rezistivităţii.

Observaţie: dependenţa rezistenţei electrice a unui consumator


în funcție de temperatură se scrie astfel:

Legea lui Ohm pentru


o porțiune de circuit
Porțiunea de circuit poate fi un consumator sau o grupare de
consumatoare.

Această lege permite calcularea intensităţii curentului electric


printr-o porţiune de circuit dacă se cunoaşte tensiunea aplicată
porţiunii de circuit şi rezistenţa electrică a acesteia.
De la rezistența electrică știm că:

de aici rezultă:

Enunţ: intensitatea curentului electric printr-o porţiune de


circuit este egală cu raportul dintre tensiunea aplicată la capetele
porţiunii de circuit şi rezistenţa porţiunii de circuit.

Legea lui Ohm pentru


un circuit simplu
Această lege permite calcularea intensităţii curentului electric
printr-un circuit simplu dacă se cunoaşte tensiunea electromotoare
a generatorului şi rezistenţa totală a circuitului.
Aplicând legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit rezistenței
exterioare și celei interioare obținem:

De unde rezultă:

Enunţ: intensitatea curentului electric printr-un circuit simplu


este egală cu raportul dintre tensiunea electromotoare a
generatorului şi rezistenţa totală a circuitului.

Cazuri particulare:

- dacă generatorul este ideal (r→0), (U = E).

- dacă generatorul funcționează în gol (R ), atunci tensiunea


în gol este egală cu tensiunea electromotoare (Ug=E).
- dacă generatorul funcționează în scurtcircuit (R→0), (U = 0)
atunci intensitatea curentului electric poartă numele de intensitate
de scurtcircuit și se notează cu Isc

Reostatul

Reostatul este un dispozitiv electric care permite modificarea


intensităţii curentului electric printr-un circuit.

Montarea reostatului în circuit se face astfel:


Observație: modificând poziţia cursorului se modifică rezistenţa
totală a circuitului, deci se modifică intensitatea curentului electric
prin circuit, astfel:
- creșterea rezistenței reostatului duce la scăderea
intensității curentului electric;
- scăderea rezistenței reostatului duce la creșterea
intensității curentului electric.

Potențiometrul

Potenţiometrul este un dispozitiv electric care permite reglarea


tensiunii aplicată unui consumator. Ca principii de construcţie
seamănă cu reostatul dar se utilizează în mod diferit.

Modificând poziţia cursorului se modifică tensiunea aplicată


circuitului (se culege altă tensiune de pe reostat).
Circuite complexe (ramificate)
Părți componenete:
- nodul = porţiunea de circuit în care se întâlnesc cel puţin 3
conductoare.

- latura = porţiunea de circuit cuprinsă între două noduri


apropiate.

- ochiul = succesiunea închisă de laturi care se parcurge trecând


prin fiecare nod o singură dată.

Observație: prin ochi simplu înțelegem un ochi care nu are în


interior alte elemente de circuit.

Legile lui Kirchhoff


Permit calcularea intensităților c.e. în circuite complexe dacă se
cunosc toate celelalte caracteristici ale circuitului.

Legea I a lui lui Kirchhoff (pentru noduri)

Convenţie de semn:
- atașăm semn pozitiv intensităţilor curenţilor electrici care
pătrund în nod și semn negativ intensităţilor curenţilor electrici
care părăsesc nodul.

Enunţ: suma algebrică a intensităţilor curenţilor electrici care


străbat un nod este egală cu 0.

Observație:
Numărul total de ecuații ce poate fi scris este egal cu numărul de
noduri minus unul sau cu numărul de noduri minus numărul de
seturi de noduri simetrice (pentru fiecare set de noduri simetrice se
scrie doar o ecuație).
Precizare: pentru acest circuit se pot scrie doar două ecuații.

Legea a II-a a lui lui Kirchhoff (pentru ochiuri)

Observație: se aplică atât ochiurilor simple cât și celor compuse.

Se alege un sens de parcurgere al ochiului.

Observații:
- dacă nu se cunoaşte sensul unei intensităţi atunci se alege un
sens oarecare şi la final dacă rezultatul calculului este pozitiv
atunci înseamnă că sensul ales a fost bun, iar dacă rezultatul
calculului este negativ atunci înseamnă că sensul real este în sens
invers celui ales (dar modulul intensității se păstrează);
- dacă nu se cunoaște poziționarea unui generator atunci se alege o
poziționare oarecare şi dacă rezultatul calculului este pozitiv
atunci înseamnă că poziționarea aleasă a fost bună, iar dacă
rezultatul calculului este negativ atunci înseamnă că poziționarea
aleasă a fost inversă (dar modulul tensiunii electromotoare se
păstrează).

Convenţii de semn:
- atașăm semn pozitiv tensiunilor electromotoare corespunzătoare
generatoarelor parcurse de sensul ales de la minus la plus și semn
negativ tensiunilor electromotoare corespunzătoare generatoarelor
parcurse de sensul ales de la plus la minus (se păstrează ultimul
semn pronunțat);
- atașăm semn pozitiv intensităţilor curenţilor electrici care au
acelaşi sens cu sensul de parcurgere ales și semn negativ
intensităţilor curenţilor electrici care au sens invers sensului de
parcurgere ales.

Enunţ: suma algebrică a tensiunilor electromotoare de pe un ochi


este egală cu suma algebrică a produselor dintre intensitatea pe
latură şi rezistenţa totală a laturii.

Observație: legea a II-a se poate scrie de atâtea ori câte ochiuri


simple există (dar nu trebuie omisă nici o latură).
Determinarea tensiunii
dintre două puncte ale unei rețele electrice

Se alege între cele două puncte un circuit reprezentat prin:


- o porțiune de latură;
- o latură;
- o succesiune continuă de laturi (la capete pot fi incluse și
porțiuni de latură).

Observație: circuitul ales trebuie să aibă toate mărimile


caracteristice cunoscute: tensiuni electromotoare, rezistențe,
rezistențe interne, inclusiv valorile și sensurile intensităților
curenților electrici.

Mod de lucru:
-se alege sensul de parcurgere al circuitului de la ”punctul A la
punctul B”;
-pentru tensiunile electromotoare se aplică convenția de semn de
la legea a II-a a lui Kirchhoff cu semn schimbat (dacă
generatoarele sunt parcurse de sensul de parcurgere ales de la + la
-, atunci tensiunile electromotoare corespunzătoare primesc
semnul +, altfel primesc semnul –, adică se păstrează primul semn
pronunțat);
-pentru intensități se aplică convenția de semn de la legea a II-a a
lui Kirchhoff (dacă intensitatea curentului are același sens cu
sensul de parcurgere atunci intensitatea primește semn pozitiv,
altfel primește semn negativ).

Exemplu:
C R7 I7 A
E2,r2

R12

I18
R11
E1,r1 I R1 R2
4

B D

UAB = I7∙R7 +E2 – I18∙(r2+R12+ R11) + I4∙(R2+ R1+ r1) – E1

Observație: dacă valoarea rezultată din calcul este pozitivă atunci


punctul A are potențialul mai mare decât al punctului B, iar dacă
valoarea rezultată din calcul este negativă atunci punctul A are
potențialul mai mic decât al punctului B.

Precizare: dacă se alege sensul de parcurgere în sens învers celui


inițial, atunci se calculează tensiunea UBA care va avea semn
invers tensiunii UAB deoarece convențiile de semn duc la semne
inversate. Pentru calcularea tensiunii UAB se aplică relația:
UAB = -UBA

Gruparea rezistoarelor
Se pot realiza grupări astfel:
-grupare în serie;
-grupare în paralel;
-grupare mixtă.

Gruparea rezistoarelor în serie:

Observații:
-rezistența echivalentă este mai mare decât oricare dintre
rezistențele grupării;
-la adăugarea unei rezistențe unei grupări serie rezistența crește.

Gruparea rezistoarelor în paralel:


Observații:
-rezistența echivalentă este mai mică decât oricare dintre
rezistențele grupării;
-la adăugarea unei rezistențe unei grupări paralel rezistența scade.

Caz particular:

Dacă

atunci:

n = numărul de rezistoare

Gruparea mixtă a rezistoarelor:


Pentru calcularea rezistenței echivalente se aplică, pe porţiuni, (de
la simplu la complex), de câte ori este necesar, gruparea în serie și
în paralel.

Gruparea generatoarelor

Se pot realiza grupări astfel:


-grupare în serie;
-grupare în paralel;
-grupare mixtă.

Gruparea generatoarelor în serie:

Dacă generatoarele diferă între ele (eventual sunt așezate cu


orientări aleatorii):

atunci, se procedează astfel: se alege un sens pozitiv, se aplică


tensiunilor electromotoare aceeași convenție de semn ca la legea a
II-a a lui Kirchhoff și se scrie relația:

Es = E1 + E2 + E3 + ... + En (sumă algebrică)


Afirmație: tensiunea electromotoare echivalentă este egală cu
suma algebrică a tensiunilor electromotoare ale generatoarelor
componente.
Observație: convenția de semn se aplică și tensiunii
electromotoare echivalente.

Pentru rezistența echivalentă serie se poate scrie:

rs = r1 + r2 + r3 + … +rn (sumă)

Observație: pentru rezistențe nu se aplică niciodată convenții de


semn.

Caz particular: n generatoare identice grupate în același sens.

E1= E2= E3= …= En= E  Es= n∙E


r1= r2= r3= …= rn= r  rs= n∙r

Gruparea generatoarelor în paralel:

Se aplică aceeași convenție de semn ca la gruparea în serie.


Cazuri particulare:
1) n generatoare identice grupate în același sens.

2) n generatoare cu aceeași tensiune electromotoare grupate în


același sens.

3) n generatoare cu aceeași rezistență internă:

Gruparea mixtă a generatoarelor

Pentru calcularea tensiunii electromotoare echivalente și a


rezistenței electrice echivalente se aplică pe porţiuni (de la simplu
la complex), de câte ori este necesar, gruparea în serie și în
paralel.

Șuntul ampermetrului

n = factorul de multiplicare al domeniului de măsurare.

Rezistența adițională a voltmetrului


n = factorul de multiplicare al domeniului de măsurare.

Determinarea potențialului electric


al unui punct dintr-un circuit

Precizări:
- prin potențial electric înțelegem gradul de electrizare;
- potențialul electric al Pământului este zero;
- dacă se leagă un obiect la Pământ atunci potențialul electric al
obiectului devine zero;
- dacă se leagă un punct al unui circuit electric la Pământ, atunci
potențialul electric al acelui punct devine zero;
- toate celelalte puncte ale circuitului electric vor avea
potențialele electrice raportate față de punctul legat la Pământ
astfel încât tensiunea dintre diferite puncte să rămână
nemodificată.

Pentru determinarea potențialului electric al unui punct dintr-o


rețea electrică, se procedează astfel:
-se alege un alt punct, ca punct de referință, pentru care se
cunoaște potențialul electric (sau care are potențialul electric zero,
punctul respectiv fiind legat la Pământ);
-se calculează tensiunea dintre punctul specificat și punctul de
referință;
-potențialul electric al punctului specificat se calculează cu
ajutorul relației:

= tensiunea electrică dintre punctele A și B;


= potențialul punctului A;
= potențialul punctului B.

Caz particular:

dacă atunci

Energia și puterea curentului electric


I

E R U

= energia produsă de generator;


= energia utilizată de consumator;
= energia “consumată” de către elementele componente ale
generatorului.

[ ]

Prin definiție puterea reprezintă energia corespunzătoare unității


de timp:

deci:

= puterea produsă de generator;


= puterea utilizată de consumator;
= puterea “consumată” de elementele componente ale
generatorului.
[ ]

Transferul maxim de putere


Transferul maxim de putere de la generator către consumator se
realizează atunci când:

În acest caz:
Observație: între valorile rezistențelor exterioare R1, respectiv R2
pentru care se obține aceeași putere pe circuitul exterior există
relația:

Randamentul electric

= randamentul electric;
= energia utilizată de consumator;
= energia produsă de generator;
= puterea utilizată de consumator;
= puterea produsă de generator;
= tensiunea pe consumator;
= tensiunea electromotoare a generatorului;
= rezistența electrică a consumatorului;
= rezistența internă a generatorului.
= intensitatea curentului de scurtcircuit
= intensitatea curentului prin circuit

Observații:
- este adimensional (nu are unitate de măsură);
- ;
- pentru putere maximă;
- pentru puteri egale:

PROBLEME

1.84. Gabriela Cone


Să se calculeze potențialul punctului A din figura 1.84.
R: VA=2V

33. În circuitul din figură se cunosc: E=9V, R1=3Ω, R2=6Ω,


R3=6Ω, R4=12Ω, R5=3Ω, r=0Ω.

a) Precizați care este potențialul electric al punctului A.


Argumentați răspunsul;
b) Determinați potențialele electrice ale punctelor B, C și D.
R: a) ;
b) ;
;
.

352/58 Virgil Miron Pătru MODIFICATĂ


În circuitul din figură se cunosc: E=6V, r=1Ω, R1=10 Ω,
R2=4Ω, R3=12Ω și R4=12 Ω. Să se determine intensitatea
curentului prin generator.
R: I=1A

2.9.29 Hristev (vechi)


Să se calculeze intensitățile curenților din laturile circuitului
reprezentat în figura 2.9.29, dacă E1=27V, E2=30V, r1=30mΩ,
r2=50mΩ, R1=R2=R5=8Ω, R3=1,97Ω, R4=2,95Ω, R6=12Ω,
R7=1,2Ω.

R:
I1=7/16A
I2=7/16A
I3=7/8A
I4=11/4A

I5=2,20A
I6=1,45A
I7=29/8A
21. Să se calculeze intensitățile curenților din laturile
circuitului din figură, dacă se cunosc: E=24V, r=1Ω, R2=10Ω,
R3=5Ω, R4=15Ω, R5=55Ω, R6=75Ω.

R: ;
;
A;
;
;
.

V 1 S III
În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura
alăturată se cunosc: r = 6Ω, R2 = 20Ω, R3 = 40Ω, R4 = 50Ω .
Tensiunea electrică la bornele rezistorului R4 este U4 = 10V .
Puterea consumată împreună de către rezistoarele R1,R2,R3 şi R4
este P = 18,76 W. Determinaţi:
a. intensitatea curentului electric prin rezistorul R4 ;
b. intensitatea curentului electric prin generator;
c. puterea electrică pe care o consumă, împreună, rezistoarele R2 şi
R4 ;
d. rezistenţa electrică a rezistorului R1 ;
e. tensiunea electromotoare a generatorului.

R:
I4=0,2A
P2+P4=7W
I=0,7A
R1=60 Ω
E=31V

+
362/54 Virgil-Miron Pătru
In circuitul din figură se cunosc R1=R2=2Ω, R3=5Ω, R4=40Ω,
R5=10Ω, I4=0,5A. Rezistenţa interioară a sursei este neglijabilă.
Să se afle intensităţile celorlalţi curenţi din circuit şi t.e.m. a
sursei.

Rezolvare:

R: I1=7,5A
I2=2,5A
I3=5A
I4=0,5A
I5=2A
E=40V

V 8 S II 2008
În circuitul electric din figură se cunosc tensiunile electromotoare
E1=30V şi E2=20V, rezistenţele interne ale surselor r1=2Ω şi
r2=2Ω şi rezistenţa circuitului exterior R = 10Ω.

Determinaţi:
a. rezistenţa internă echivalentă a grupării celor două surse;
b. intensitatea curentului prin rezistenţa R;
c. intensitatea curentului prin sursa cu rezistenţa internă r1;
d. căderea de tensiune pe rezistenţa R.

V 5 S III 2008
În circuitul din figură se cunosc: R1=2Ω, R2=4Ω şi R3=6Ω şi două
generatoare electrice identice, fiecare având tensiunea
electromotoare E=6V şi rezistenţa electrică internă r=0,1Ω.
Determinaţi:
a. intensitatea curentului electric prin latura ce conţine rezistorul
R3;
b. puterea consumată de rezistorul R1;
c. energia electrică consumată de rezistorul R2 în intervalul de
timp Δt=20min;
d. intensitatea curentului electric prin surse dacă întrerupătorul K
este închis.

V 9 S III 2008
Pentru circuitul reprezentat în schema din figura alăturată se
cunosc: E1=20V, E2=12V, r1=0,25Ω, r2=0,75Ω, R1=8Ω, R2=3Ω,
R3=6Ω, R4=5Ω.

Determinaţi:
a. căldura degajată în rezistorul R1 în intervalul de timp Δt=5min;
b. puterea disipată în rezistorul R4;
c. randamentul unui circuit simplu format din sursa 2 şi rezistorul
R4;
d. expresia energiei disipate în interiorul sursei în situaţia descrisă
la punctul c într-un interval de timp oarecare Δt1.

V 024 S III
Un bec electric cu puterea nominală P = 120W funcţionează la
tensiunea nominală fiind alimentat de la reţeaua de curent
continuu, prin conductori de legătură cu rezistenţa totală R = 4Ω.
Circuitul este străbătut de un curent electric de intensitate I = 1A.
Determinaţi:
a. tensiunea electrică nominală a becului;
b. rezistenţa filamentului becului electric în condiţii normale de
funcţionare;
c. energia consumată de bec în timp de 1 minut;
d. energia consumată de la reţea, în timp de o oră, de întregul
circuit.

V 025 S III
Circuitul electric a cărui diagramă este ilustrată în figura alăturată
conţine o baterie cu t.e.m. E şi rezistenţă internă neglijabilă şi trei
rezistori având rezistenţele electrice R1=20Ω, R2=60Ω şi R3=60Ω.
Cunoscând că intensitatea curentului prin sursă este I = 2A ,
determinaţi:
a. tensiunea electromotoare E a sursei;
b. tensiunea electrică dintre punctele M si N;
c. puterea electrică disipată în rezistorul cu rezistenţa R1 ;
d. energia disipată în circuitul exterior în timp de 20 minute.

S-ar putea să vă placă și