Redresor monofazat bialternanta comandat

In acest laborator se prezinta functionarea unui redresor bialternanta comandat plecand de

la schema de principiu prezentata in figura urmatoare.

Fig. 1 Schema electrica principiala – redresor monofazat bialternanta comandat

Din Fig 1 se poate observa faptul ca redresorul nostru bialternanta comandat se alimenteaza
tot monofazat iar in componenta s-a se regasesc si cele 2 rezistente R1 si R2 (rezistene de masura) pe
care le-am mai intalnit si pana acum. Spre deosebire de cele studiate anterior, aceasta constructie
are nevoie de patru tiristoare. Dupa cum va aduceti aminte, pentru a intra in conductie tiristorul are
nevoie si de comanda. In acesta situatie este necesar sa aplicam comanda la toate cele 4 tiristoare.
Acest aspect se discuta in continuare.

Functionare:
Intelegerea principiului de functionare al acestui circuit are la baza determinarea caii
curentului. In figura 2 este prezentata tensiunea de intrare in redresor.

Fig. 2 Tensiune de alimentare monofazata

0 0
De la 0 la 180 tensiune de alimentare este la fel ca si in Fig. 3. Sa presupunem ca suntem in
punctul rosu in Fig. 2. Calea de curent prezentata in figura 3 este rezultatul intrarii in conductie a
doua tiristoare: T1 si T4. Asta inseamna ca, pentru a lasa sa treaca curentul prin circuit este nevoie sa
comandam simultan cate doua tiristoare pentru prima alternanta ( 00 −1800 ).
 Fig.3. Calea curentului (curentul de intrare, curentul de iesire) – 00 −1800
Cu ajutorul lui R1 masuram curentul de intrare care este de la stanga la dreapta. Odaca ce
aplicam comanda tiristorului T1 si T4, calea de curent este la fel ca si in cazul redresorului monofazat
bialternanta necomandat. Cu ajutorul lui R2 masuram curetul de iesire!
!! Atentie: Sensul curentului de intrare este de la stanga la dreapta iar sensul curentului de iesire
este de sus in jos prin sarcina!

De la 1800 la 3600 tensiune de alimentare este la fel ca si in Fig. 4. Sa presupunem ca suntem in

punctul albastru in Fig. 2

Fig.4. Calea curentului (curentul de intrare, curentul de iesire) – 1800 − 3600

In aceasta situatie comanda este data lui T2 respectiv T3. Curentul trece prin T2 dupa care trece prin
R2 si apoi strabate sarcina TOT de sus in jos.
!! Atentie: Sensul curentului de intrare este de la dreapta la stanga (invers ca si in cazul primei
alternante) iar sensul curentului de iesire este de sus in jos prin sarcina (la fel ca si la prima
alternanta)!
Cu acest tip de redresor reusim sa transmitem o putere variabila pe ambele alternante ale
unei perioade (comparativ cu redresoarele pe care le-am studiat pana in acest moment) iar sensul
curentului (Iout) care strabate sarcina este intotdeauna acelasi!!!
In cazul redresorului monofazat bialternanta comandat, comanda catre tiristoare se
realizeaza in pereche. Pentru a lasa curentul sa treaca prin circuit ambele tiristoare corespunzatoare
fiecarei alternante trebuie sa fie in conductie.
Schema de montaj pe care noi am lucrat pana acum este prezentata in Fig.5. Aceasta este
schemea de la standul mare. Ca si exercitiu, va rog incercati sa parcurgeti vizual schema de la
alimentare, respectiv de la „faza”,prin R1, prin redresor, prin sarcina, prin R2 si inapoi la sarcina la
”nul”. In aceasta situatie puteti lua in considerare si aparatele de masura.

Fig. 5 Schema electrica stand mare - Redresor monofazat bialternanta comandat

Pentru realizarea formeleor de unda s-a folosit mediul de programare Matlab&Simulink.
Graficele sunt facut in Simulink cu obiecte din biblioteca Simscape/Power System. Schema in
Simulink este prezentata in Fig. 6. Dupa cum o sa vedeti si in graficele urmatoare, pe acelasi grafic am
reprezentat pe langa formele de unda si comanda data catre cele 4 tiristoare. Pentru a realiza acest
lucru, am folosit blocurile „Mux” care concentreaza datele. Blocurile „Comanda T1 si T3” si
„Comanda T2 si T4” sunt folosite pentru a comanda in perechi cele 4 tiristoare.

Fig. 6 Redresor monofazat bialternanta comandat –reprezentare Simulink

In figurile urmatoare sunt prezentate formele de unda ale acestui redresor atat pentru o
sarcina rezistiva cat si pentru o sarcina rezistiv-inductiva la diferite unghiuri de comanda a
tiristoarelor Tensiunea de aliementare are Vpeak=100V. Rezistenta de sarcina are o valoare de 3 ,
iar inductanta este variabila. Cu ajutorul blocurilor Iin si Iout se masoara curentii prin circuit, iar cu
ajutorul blocurilor Vin si Vout se masoara tensiunile.

Fig. 7. Uin, Uout, Iin, Iout comanda 45 grd sarcina R

Fig. 8. Uin, Uout, Iin, Iout comanda 90 grd sarcina R

Fig. 9. Uin, Uout, Iin, Iout comanda 135 grd sarcina R

Fig. 10. Uin, Uout, Iin, Iout comanda 45 grd sarcina RL

Fig. 11. Uin, Uout, Iin, Iout comanda 90 grd sarcina RL

Fig. 12. Uin, Uout, Iin, Iout comanda 135 grd sarcina RL
 In aceasta situatie se poate observa cum la 90 de grade cand bobina nu este incarcata
curentul porneste mai greu. Evidentierea efectului marimii bobinei din circuit se realizeaza in figura
13 unde sunt prezentate formele de unda ale aceluiasi redresor monofazat monoaleternata
comandat la 90 de grade dar cu diferite valori ale bobinei.

Fig. 13. Uin, Uout, Iin, Iout comanda 90 grd L1=1mH, L2=10mH, L3=10H
Din figura anterioare se poate observa variatia curentului care creste din ce in ce mai greu si
este din ce in ce mai defazat fata de Uout in functie de cum creste valoarea bobinei din circuit. In
ultimul grafic desi pare ca valoarea curentului este zero, acesta este diferita de 0. Acest lucru se
poate deduce si din faptul ca tensiunea de iesire (Uout-albastru) se vede si pe alternanta negativa
pana cand intra din nou in conductie celelalte doua tiristoare (t=0.015s, t=0.035s).