AMPLIFICATOARE CU

TRANZISTOARE CU
EFECT DE CÂMP (TEC).

Elaborat: Roșca Gheorghe

 Amplificare cu TEC.
Ca și tranzistoarele bipolare, tranzistoarele unipolare se pot utiliza în regim
dinamic în trei conexiuni (fundamentale) și anume: conexiunea sursa comuna
(SC); conexiunea grilă comună (GC); conexiunea drena comună (DC).

Deosebirile dintre aceste montaje sânt similare cu cele dintre montajele

corespunzătoare realizate cu tranzistoare bipolare. Față de acestea însă prezintă o
serie de particularități. Astfel, montajele cu TEC prezintă impedanțe de intrare
foarte mari, amplificări în curent și putere foarte mari. Amplificările în tensiune sânt
însă mai mici decât cele care se obțin cu tranzistoare bipolare.
Analiza (proiectarea) unui etaj de amplificare cu un tranzistor unipolar, în oricare
dintre conexiuni, comportă două etape:
1) pe baza caracteristicilor statice (deci pe cale grafică), se determină regimul
static de funcționare. Cunoscând coordonatele punctului static de
funcționare se determină panta (gm) și rezistența internă (rd).
2) se calculează parametrii dinamici ai amplificatorului.
Ca și în cazul amplificatoarelor cu tranzistoare bipolare, alegerea punctului
static de funcționare este condiționată de regimul dinamic urmărit.

Existența mai multor tipuri de tranzistoare cu efect de câmp complică în

oarecare măsură problema circuitelor de polarizare, atât în ceea ce privește
structura, cât și dimensionarea elementelor componente. O dificultate
suplimentară este introdusă și de dispersia mare de fabricație, care
conduce la o împrăștiere mare a parametrilor de la un exemplar la altul și
care face dificilă alegerea eventuală a regimurilor de lucru corespunzătoare
coeficienților de variație cu temperatura nuli, pentru curentul de drena sau
pentru pantă.

Toate acestea subliniază necesitatea, cunoașterii nu numai a

caracteristicilor statice ci, eventual, și a dispersiei principalilor parametri.
 Etaj de amplificare cu TEC, în conexiunea sursă comună
Semnalul de intrare provoacă
apariția modificarea rezistenței
tranzistorului. În rezultat curentul
de drenă variază proporțional cu
tensiunea de intrare, respectiv și
căderea de tensiune pe
rezistența RD.

În perioada pozitivă are loc creșterea curentului de drenă datorită

micșorării rezistenței tranzistorului (deschiderea canalului). În consecință la
creșterea tensiunii de intrare are loc micșorarea tensiunii de ieșire adică are
loc introducerea unui defazaj de 180o.
Performanțele etajului:
– foarte mare
– modestă
– modestă

Deoarece panta TEC, – depinde de Ugs, rezultă că amplificarea acestui

montaj se poate modifica prin intermediul componentei continue a
tensiunii de grilă.

Impedanța de ieșire a acestui montaj este tocmai RD, iar impedanța de

intrare este practic condiționată de rezistențele de polarizare a grilei Rg.
 Etaj de amplificare cu TEC, în conexiunea drenă comună
Similitudine cu TB în conexiunea
CC, nu inversează faza tensiunii.
Performanțele etajului:

– foarte mare

– Amplificarea este pozitivă, subunitară, dar nu așa de apropiată de 1

ca în cazul etajului cu colector comun.
 – Impedanța de ieșire este la fel mică, dar mai mare în cazul etajului cu
colector comun.

Chiar dacă se ia în considerare impedanța (foarte mare) dintre grilă și

sursă, datorită faptului că pe sursă se reproduce tensiunea din grilă, ca
și în cazul repetorului pe emitor, această impedanță se reflectă la intrare
mult mărită. Ca atare, impedanța de intrare a repetorului pe sursă este
foarte mare.
Repetorul pe sursă se caracterizează prin:

 amplificare în tensiune subunitară, dar apropiată de unitate;

 impedanță de intrare foarte mare;
 impedanță de ieșire mică.

Pentru aceste proprietăți, precum și pentru faptul că nu introduce

distorsiuni neliniare (datorită reacției negative intrinseci), repetorul pe
sursă este utilizat în numeroase aplicații.
 Etaj de amplificare cu TEC, în conexiunea grilă comună
Performanțele etajului:

𝑼 𝒊𝒆𝒔 ( 𝒈 𝒎 𝒓 𝒅 +𝟏 ) 𝒁 𝒔 ( 𝒈𝒎 𝒓 𝒅 ) 𝒁 𝒔
𝑨𝒖 = = ≅
𝑼 𝒊𝒏 𝒓 𝒅 +𝒁 𝒔 𝒓𝒅+ 𝒁𝒔

Curentul de drenă:
Deoarece curentul de intrare Iin este egal și de semn contrar cu Id rezultă:

În ceia ce privește impedanța de ieșire, aceasta rezultă din relația:

Amplificatorul cu grila la masă prezintă:

 amplificare egală cu cea a amplificatorului cu sursa la masă, fără
schimbare de fază;
 impedanță de intrare foarte mică;
 impedanță de ieșire foarte mare.
Pe lângă rezistența de intrare foarte mare, tranzistoarele cu efect de câmp
au un șir de avantaje față de tranzistoarele bipolare. Deoarece curentul în
TEC este datorat în deosebi de deplasarea purtătorilor majoritari,
concentrația cărora se datorează în mare măsură de numărul impurităților și
de aceia este puțin dependentă de temperatură, rezultă că TEC au
funcționare mai stabilă în raport cu temperatura. Adică caracteristicile și
parametrii se modifică mai puțin în raport cu temperatura. Ele pot funcționa
foarte stabil într-un interval mai mare de temperatură. La creșterea
temperaturii se înregistrează doar o mică creștere a curentului de grilă,
rezistența de intrare își păstrează valoarea ridicată. TEC generează un
zgomot mult mai mic (lipsa proceselor de recombinare) și sunt mult mai
stabile la radiațiile ionizatoare. După stabilitatea față de emisiile de radiație
aceste tranzistoare sunt apropiate de tuburile electronice. Totuși un
dezavantaj important a TEC reprezintă o valoare nu prea mare a pantei de
semnal.
 Amplificatoare cu tranzistoare MOS

Tranzistoarele MOS au caracteristici de transfer pătratice, ca şi TEC-J.

Poziția acestor caracteristici fată de origine este variabilă (în funcţie de
tipul de tranzistor), dar toate au pantă modestă, ca şi TEC-J. Singurul
avantaj este acela că impedanța de intrare este încă şi mai mare
decât a TEC-J. Din acest motiv, tranzistoarele TEC-MOS sânt folosite
în etajul de intrare al unor amplificatoare diferențiale. Mai sânt folosite
tranzistoare MOS cu două grile în amplificatoare de frecvenţă mare
sau în etaje de amestec (tot la frecvenţe mari). În fine, tranzistoarele
MOS sînt din ce în ce mai folosite în circuite de comutaţie de putere
mică şi medie, pentru că comută rapid şi necesită putere aproape nulă
în circuitul de comandă.
Sarcina de lucru:
1) Conspectăm tema.
2) Ce reprezintă de fapt și cum se calculează panta și rezistența internă a
TEC?
3) De ce în cazul TEC nu este obligatorie polarizarea grilei după curent
continuu?
4) Avantajele și dezavantajele amplificatoarelor cu TEC față de cele cu TB?