Sunteți pe pagina 1din 5

Reacție – Procedura cînd o parte din semnalul de ieșire este transferat la intrarea amplificatorului. Circuitul prin intermediul căruia semnalul cules la ieșire se aplică la intrarea sistemului se numește Buclă de reacție. Reacția poate fi:

- Pozitivă

- Negativă

- Reacție după tensiune(serie și paralelă);

- Reacție după curent(serie și paralelă); -Reacție după curent și tensiune; Schema unui amplificator cuprins cu rețea de reacție este prezentat mai jos:

A U U int  U K ies U U  
A
U
U int
U
K
ies
U
U

RR

Reacția negativă:

Unde: A – Amplificator de bază cu factorul de

amplificare în tensiune

RR – rețea de reacție cu coeficientul de

transfer(grad de transfer) β;

- sumator care însumează semnalul de

intrare

U – semnal ce acționează nemijlocit la intrarea circuitului amplificator a sistemului.

;

cu semnalul de reacție

;

Dacă semnalul de reacție este în contrafază cu semnalul de intrare reacția se numește negativă, se folosește cu scopul de a îmbunătăți performanțele sistemului în care se utilizează. Avantaje:

- Micșorează în mod dorit distorsiunile liniare;

- Lărgește banda de frecvență lucrătoare;

- Schimbă în mod dorit rezistența de intrare și cea de ieșire a circuitului amplificator;

- Micșorează instabilitatea factorului de amplificare condiționată de variația temperaturii, tensiunea SA; schimbării componentelor etc. Dezavantaje:

- Micșorează amplificarea;

- Este pericolul de autoexcitare a circuitului amplificator. Cînd reacția este negativă

- semnalul aplicat la intrare este: ;

- Coeficientul

;

de

amplificare

- Factorul de variere a amplificării

- Tensiunea de ieșire :

- Gradul de reacție :

;

Reacție pozitivă:

la

aplicarea

reacției

;

este:

U 2 U 1 1  f lim 2  f lim
U
2
U
1
1
 f
lim
2
 f
lim
reacției ; este: U 2 U 1 1  f lim 2  f lim f
reacției ; este: U 2 U 1 1  f lim 2  f lim f

f

Dacă semnalul de reacție este în fază cu semnalul de intrare reacția se numește pozitivă. Se folosește de regulă în oscilatoare în oscilatoare de semnal și în anumite cazuri, în sisteme amplificatoare cu scopul de a majora coeficientul de amplificare la o anumită frecvență sau întră subgamă de frecvențe. Cînd reacția este pozitivă:

- semnalul aplicat la intrare este:

- Coeficientul de amplificare la aplicarea reacției este:

;

;

- Factorul de variere a amplificării

- Tensiunea de ieșire :

- Gradul de reacție: ; U 1 U K U  U ies U int
- Gradul de reacție:
;
U
1
U K U 
U ies
U int
U
2
U

;

Reacția

autoexcitație

pozitivă

poate

provoca

regim

de

Deoarece circuitele amplificatoare conțin

elemente cu caracter reactiv coeficienții de

transfer

complexe.

Așadar putem spune:

ale

acestora

sunt

numere

Amplificarea va fi maximă atunci cînd:

condiția de amplitudine; condiția de fază;Arată că semnalul de la ieșire vine la intrare în aceeași fază. Semnalul de reacție poate fi aplicat atît la intrarea sistemului nemijlocit cît și la intrarea orcărui etaj atunci cind sistemul este multietaj. Dacă reacția cuprinde sistemul în întregine această reacție se numește reacție grobală. Dacă reacția cuprinde doar un etaj această reacție se numește reacție locală. Reacția Serie în curent:

(Condinția Barkhausen).

R I ies g U int U 
R
I ies
g
U int
U

U I ies

R R 1 C C d 2 C d1 R R U I R S
R
R
1
C
C
d
2
C
d1
R
R
U
I
R
S
g
R
VT
ies
S
U
2
U
R
int
E
R R U I R S g R VT ies S U 2 U R int

EC

Reacția paralelă în curent:

R g I ies U int U  U   I ies
R
g
I
ies
U int
U
U   I
ies

R

S

R R R R EC 1 C C C C 3 d 3 d 2
R
R R
R
EC
1
C
C
C
C
3
d
3
d
2
C d1
R
C
R
g
R
I ies
VT1
VT2
U
I ies
2
R
R
S
4
R
U int
E
E

Rezistența

de

ieșire

a

circuitului

amplificator

în

cazul

reacției

de

curent

este

:

 

.

Reacția serie în tensiune:

R g I ies U int U  U  U ies
R
g
I
ies
U int
U
U  U
ies

R

S

Reacție paralelă în tensiune:

R g I ies U int U  U  U ies
R
g
I
ies
U int
U
U  U
ies

R

S

R R R R EC 1 C C C C 3 d C 3 C
R R R
R
EC
1 C
C C
C
3
d
C
3
C
d
2
d1
R
R
g
R
I ies
VT1
I ies
VT2
R
R
U
S
2
4
R
U int
E
E
R R EC 1 C C d 2 C U U d1 R I R
R
R
EC
1
C
C
d
2
C
U U
d1
R
I
R
g
R
VT
ies
S
2
R
U int
Uint
E

Rezistența

de

ieșire

a

circuitului amplificator

în cazul reacției de

tensiune

este

.

:

Această relație ne demonstrează că rezistența de ieșire a sarcinii dinamice în cazul utilizarii ei în

atinci cîn în serie cu emitorul tranzistorului sarcina este introdusa

reacția. Generatoare de semnal sinusoidal. Genereatoarele de semnal sunt numite dispozitivele electronice ce au ca scop producerea semnlelor de o anumită formă(sinusoida, dinte de ferestrau, dreptunghic triunghiular etc.) Generatoarele de semnal se pot clasifica după urmatoarele criterii:

amplificatoare se majorează

După forma semnalului pe care il generează:

- oscilatoare sinusoidale ;

- oscilatoare nesinusoidale;

După domeniul de frecvenţă în care lucrează:

- oscilatoare de joasă frecvenţă (de audiofrecvenţă);

- oscilatoare de înaltă frecvenţă (de radiofrecvenţă);

- oscilatoare de foarte înaltă frecvenţă;

După principiul de funcţionare:

- oscilatoare cu rezistenţă diferențială și reacție negativă;

După natura circuitelor care intervin in sructura lor:

- oscilatoare RC;

- oscilatoare LC;

- oscilatoare cu cuarţ;

În prezent, în funcţie de intervalul de frecventa pe care îl poate avea semnalul produs, generatoarele de semnal sinusoidal se clasifica în:

- generatoare de foarte joasa frecventa (0,00005 Hz la 50 kHz); - generatoare de joasa frecventa - JF (0,1 Hz la 1 MHz);

- generatoare de audiofrecventa - AF (10 Hz la 100 kHz);

- generatoare de videofrecventa - VF (10 Hz la 10 MHz);

- generatoare de radiofrecventa - RF sau de înalta frecventa -ÍF (10 kHz la 100 MHz);

- generatoare de foarte înalta frecventa (10 MHz la 5000 MHz) etc. Parametrii de bază ai generatoarelor de semnal sinusoidal:

- Domeniul de frecvențe – cuprinde valorile minimă și maximă ale frecvențelor în care poate fi cuprinsă frecvența de oscilație a semnalului generat de generator.Din domeniule de frecvențe fac parte alți trei parametri:

a. Gama de frecvențe(banda de frecvențe)

b. Numărul de game de frecvență;

c.

;

Raportul de acoperire ; unde: și sunt valorile

extrebe ale gamei considerate:

a

- Stabilitatea

frecvenței,

frecvenței

frecvența pe care a fost acordat generatorul.

reprezintă

raportul:

unde

variația

nedorită

- Nivelul maxim al semnalului: se precizează de tensiunea maximă

produsă la

bornele de ieșire ale generatorului și măsurată în regim mers în gol.

- Stabilitatea amplitudinii: reprezintă raportul: unde variația nedorită a tensiunii, amplitudinea tensiunii de ieșire pe care a fost reglat generatorul;

- Distorsiunile neliniare, zgomotul și brumul: determină puritatea semnalului se

determină din relația:

determină puritatea semnalului se determină din relația: - Caracteristica de frecvență; - Precizia; - Atenuarea

- Caracteristica de frecvență;

- Precizia;

- Atenuarea maximă;

- etc.

A U U int  U K ies U U  
A
U
U int
U
K
ies
U
U

RR

Schema cea mai generală a unui oscilator sinusoidal are în componența sa un

amplificator și o rețea de reacție cares ă asigure un semnal de reacție pozitiv. Pentru apariția oscilațiilor este necesar ca sa fie satisfăcute condițiile Barkhausen:

condiția de amplitudine; condiția de fază;

Generatoare cu rezistenţă diferențială și reacție negativă; Pentru a se realiza un astfel de oscillator se utilizează dispositive ce au CCT de tip –n(diode tunel) și de tip-s(tiristor, dinistor). Aceste oscilatoare se realizează în două moduri:

- VNR(circuitul oscilant se conectează parallel la sursa de alimentare);

- CNR(circuitul oscilant se conectează seriela sursa de alimentare);

VT

U VNR F U N 0 S L R C
U
VNR
F U
N
0
S
L
R
C
I r Rdin  rdif R U
I
r Rdin  rdif
R
U
IN  I0 IS I L 0 CNR R C
IN  I0 IS
I
L
0
CNR
R
C
I Rdin  rdif R r U
I
Rdin  rdif
R
r
U

Generator de semnal sinusoidal în 3 puncte:

Z 1 Z 4 Z 2
Z
1
Z
4
Z
2

Z

3

Z 1 U 1 Z 3 VT U Z 2 2
Z
1
U
1
Z
3
VT
U
Z
2
2

Reprezintă un contur oscilant care se unește cu

U

3

elementul activ în trei puncte :

Unde:

-

Circuitul

uscilant

cu

factor de calitate foarte inalt

un

Generatoare de semnal sinusoidal cu oscilatoar de tip colpitz

L C 2 VT C 1 X 1  j L1 ; 1 X 
L
C
2
VT
C
1
X 1  j L1 ;
1
X 
2
j C
;.
1
L C 2 VT C 1 1 C C X  ; S  R
L
C
2
VT
C
1
1
C C
X 
; S  R
1
3
3
j C
2 LC
;
L
L

C 1 C

2

Se

mai

numesc

oscilatoare

în

3

puncte

cu

caracter

cpacitiv.

Pentru

aceste

escilatoare

sunt

caracteristice

următoarele relații:

0

1 1 f 0  LC , respectiv 2 LC
1
1
f
0 
LC
, respectiv
2
LC

.

Generatoare de semnal sinusoidal cu oscilatoar de tip Hartley

C 1 C L 2 1 L1 L1 VT
C
1
C
L 2
1
L1
L1
VT

VT

L 2

C 1 L1 L 2
C
1
L1
L 2

Se mai numesc oscilatoare în 3 puncte cu caracter inductiv. Pentru aceste escilatoare sunt caracteristice următoarele relații:

X

1

1

j C

1

; X 2 jL1 ;

X jL

3

2

; S R

LC

L L

1

2

;

0

1

LC .
LC
.