UNI

VERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU

FACULTATEA DE INGINERIE „HERMANN OBERTH”
DEPARTAMENTUL DE CALCULATOARE SI
INGINERIE ELECTRICĂ, SPECIALIZAREA
ELECTROMECANICĂ, GRUPA 321, An II.

DISCIPLINA
ELECTRONICĂ DE PUTERE I
Redresoare necomandate. Redresor trifazat in
semipunte

Coordonator: Student:
Şef lucr. dr. ing. Torok Francisc Orzea-Șerban Răzvan-Ilie

ANUL UNIVERSITAR 2018-2019

 Rezumat

Redresorul realizează transformarea energiei de curent alternativ în

energie de curent continuu. Energia electrică se transmite de la reţeaua de curent
alternativ la receptorul de curent continuu.

Organizarea circuitelor energetice ale redresorului depinde de sursa de energie si

de natura receptoarelor alimentate. Redresoarele trifazate pot fi ordonate în
funcţie de dispozitivele de redresare utilizate:

- necomandate (cu diode), care au tensiunea de iesire fixă;

- comandate (cu tiristoare), cu tensiunea de iesire reglabilă;

Schemele de redresare pot fi realizate: cu punct median (scheme cu un tact) si în

punte (scheme cu două tacte).

Circuitele de redresare se pot alimenta cu sau fară transformator, direct de la

reţea. Folosirea transformatorului în circuitul energetic al redresorului permite
multiplicarea numărului “m” de faze secundare în scopul realizarii unor
performanţe superioare faţă de cele corespunzatoare la trei faze (m=3). Primarul
transformatorului poate fi conectat atât în stea, cât si în triunghi. Pentru a reduce
dezechilibrul de excitaţie se foloseste conexiunea în triunghi, evitându-se astfel
deformarea tensiunii în secundar.

1. Considerații teoretice
Redresorul necomandat trifazat in semipunte este un convertor static de
putere care face conversia unei tensiuni alternative într-o tensiune continuă,
sensul energiei fiind de la reţeaua de curent alternativ spre consumatorii de
curent continuu. Astfel, fiind necomandat acesta este construit cu diode, datorită
conducţiei unidirecţionale a acestora, furnizează curent redresat cu o singura
polaritate şi o tensiune redresată fixă, de aceeaşi polaritate, fiind adesea folosit
in aplicațiile a caror puteri depășesc 1 kW.

Redresorul in semipunte (figura 1) este un redresor de tip paralel, cu primarul

in stea sau triunghi. El conține o celulă de comuțatie cu trei căi: Sc=1, q=3.

Figură 1- Redresor necomandat trifazat in semipunte

Tenisunile
secundare pe faze sunt:

2π 4π
uan=U s sin ωt ; u bn=U s sin ⁡( ωt− ) ; ucn =U s sin ⁡(ωt− )
3 3

Diodele D1, D2, D3 au catozii legați.

 In fiecare moment, o singură diodă este in conducție, cea care are anodul
la potențialul pozitiv cel mai ridicat. Dioda in conducție transmite la ieșire
potentialul fazei sale incat celalalte doua diode vor fi blocate.

Comutația se realizeaza in punctele de comutație naturale D, E, F.

Alura tensiunii redresate ud este data de infasuratoarea pozitivă a

tensiunilor de fază.

Formele de unda sunt ilustrate in figura 2.

Tenisunea inversă pe o dioda blocată este tensiunea intre două faze. De

exemplu, daca D1 este blocată, cand D2 este in conductie, ea va suporta tensiunea
inversă uab. In consecință, tensiunea inversă maximă aplicata diodelor este:

U R= √ 3 U s

Durata de conducție a unei diode este ϴ =120 °

Id
Curentul secundat are valoarea medie 3 ce nu poate fi echilibrată de catre

curentul primar, care trebuie sa fie alternativ.

Este deci necesar ca aria alternanței sale negative, care dureaza 2x120°, sa
fie egală cu aria alternanței pozitive, care dureaza 120°.

In consecință, cand curentul unei faze secundare I d, in primarul aceleiași

2
faze curentul este 3 I d; cand faza secundară nu este parcursă de nici un curent,
Id
curentul in faza primară corespondent este - 3 (figura 2).
Figură 2 Evoluția tensiunilor si curenților in cazult redresorului trifazat in
semipunte
 2. Tipuri constructive

Redresoarele în semipunte necesită pentru alimentare un transformator

prevăzut cu un punct median în secundar. În cazul redresorului trifazat
transformatorul poate lipsi dacă există acces la nulul rețelei. De multe ori,
prezența transformatorului este justificată și de necesitatea adaptării nivelului
tensiunii de la ieșirea redresorului la cel cerut de sarcină. Pe de altă parte însă,
utilizarea lui este doar pe o singură alternantă. În consecință, pentru o anumită
putere electrică vehiculată, transformatorul trebuie supradimensionat. Avantajele
redresoarelor în semipunte constau în reducerea numărului semiconductoarelor
de putere utilizate și în simplitatea schemelor de comandă. Dacă se ia în calcul
tendința din electronică de putere modernă de a elimină sau a reduce, pe cât
posibil, inductantele și capacitățile din sistemele electronice de putere prin
adoptarea unor alternative pe bază de siliciu, se explică de ce redresoarele în
semipunte sunt rar utilizate.

Montajul redresor in semipunte

prezintă un dezechilibru de
excitație pentru cuplajul Yyo, care
determină tensiuni nesinusoidale
în primar și în secundar.
Tensiunile nesinusoidale redevin
sinusoidale dacă primarul este în
triunghi Dy11 (figura 3).

Figură 3 Cuplaj Dy
Redresorul trifazat necomandat ideal

Un redresor ideal se caracterizează prin:

- reţeaua de alimentare este de impedanţă internă nulă furnizând

tensiuni de alimentare simetrice şi sinusoidale;

- transformatorul de alimentare este simetric şi fără pierderi în miez şi

în înfăşurări, cu curent de magnetizare neglijabil şi fără impedanţe
parazite;

- elementele redresoare sunt considerate în sens direct cu rezistenţă

nulă şi în sens invers cu rezistenţă infinită şi nu prezintă capacităţi
parazite;

- se va analiza funcţionarea redresoarelor trifazate cu primarul

transformatorului cu conexiune în triunghi (figura 3.3), iar secundarul
transformatorului cu conexiune în stea (figura 3.4).

- în circuit nu apare nici o inductanţă, deci nu există nici o cauză care

să se opună comutării instantanee a curentului redresat între două faze
care conduc în mod succesiv.

Tensiunile din secundarul transformatorului sunt (figura 3.5) :

u21=√ 2∗U 2∗sin ( ωt ) ;

( 23π ) ;
u22=√ 2∗U 2∗sin ωt−

u = √2∗U ∗sin ( ωt + ) ;
2π
23 2
3
Figură 4 Redresorul trifazat cu primarul transformatorului cu conexiune în triunghi

Figură 5 Redresorul trifazat cu primarul transformatorului cu conexiune in stea

Figură 6 Tensiunile din secundarul transformatorului

 Dintre cele trei diode, la un moment dat, intră în conducţie acea diodă care
are potenţialul cel mai mare în anod faţă de potenţialul de referinţă. Dacă dioda
este ideală şi conduce, potenţialul care se găseşte în anod (potenţialul cel mai
ridicat din schemă în acel moment) se va regăsi şi în catodul diodei ceea ce va
determina ca în momentul respectiv toate celelalte diode să fie blocate, fiind
polarizate invers, având potenţialul mai ridicat în catod decât în anod.

Tensiunea redresată este înfăşurarea pozitivă a tensiunilor de fază ale

secundarului. Pentru secundarul cu 3 faze durata de conductie a fiecarei diode
2π
este de 3 radiani in fiecare perioada.

Valoarea instantanee a tensiunii de pe sarcină este formata din valoarea

medie, Umed și valoarea componentelor alternative (armonicelor):

ua: Umed + ua, unde valoarea medie se definește prin relația:

T
1
U med = ∗∫ u ( t ) dt
T 0

Evident valoarea medie a tensiunii redresate depinde de amplitudinea unei

tensiuni din secundar respectiv, valoarea amplitudinii depinde de raportul de
transformare al transformatorului :

Alegând originea timpului ca în figura 4, valoarea medie a tensiunii

redresate va fi :
+π π
3 3
1 1 3 π
U smed= ∗∫ U M ∗( cosωt ) d ( ωt )= ∗2∗∫ √ 2∗U 2∗( cosωt ) d ( ωt ) = ∗√ 2∗U 2∗sin
2 π −π 2π 0 π 3
3 3 3

Valoarea efectivă a tensiunii redresate rezultă :

 √ √
π 2π
3 sin
1 3
∗∫ [ U M ∗(cosωt ) ] d (ωt)=U 2∗ 1+
2
U sef =
2 π −π 2π
3 3 3

Considerând cazul general al redresorului m-fazat, valoarea medie a

tensiunii redresate, respectiv valoarea efectivă rezultă:
+π π
m m
1 1 m π
U smed−m= ∗∫ U M∗( cosωt ) d ( ωt )= ∗2∗∫ √ 2∗U 2∗( cosωt ) d ( ωt )= ∗√ 2∗U 2∗sin
2 π −π 2π 0 π m
m m m

√ √
π 2π
m sin
1 m
∗∫ [ U M ∗(cosωt )] d (ωt )=U 2∗ 1+
2
U sef −m=
2 π −π 2π
m m m

Performanţele unui redresor de putere sunt definite de :

a) Dr – factorul de redresare;
b) Df – factorul de formă;
c) KT – factorul de utilizare al transformatorului.

a) Factorul de redresare Dr, se defineşte ca fiind raportul dintre valoarea

medie a tensiunii redresate Usmed şi amplitudinea tensiunii de
alimentare, √ 2∗U 2 :
U smed
Dr =
√2∗U 2

Factorul de redresare arătă în ce măsură valoarea medie a tensiunii

redresate se apropie amplitudinea tensiunii de alimentare.

Pentru redresorul cu m faze, atunci când numărul de faze tinde către

infinit, factorul de redresare rezultă :

m π π
∗√ 2∗U 2∗sin lim sin
U smed−m π m m →∞ m
D r = lim = lim = =1
m → ∞ √ 2∗U 2 m→ ∞ √2∗U 2 π
m
 Se constată că valoarea medie a tensiunii redresate tinde către
amplitudinea tensiunii din secundar atunci când numărul de faze tinde către
infinit. Acest lucru indică faptul că din punctul de vedere al factorului de
redresare este avantajos ca numărul de faze să fie cât mai mare.

b) Factorul de formă Df se defineşte ca fiind raportul dintre tensiunea

efectivă şi valoarea medie :
U sef
Df =
U smed

Pentru redresorul cu m faze, atunci când numărul de faze tinde către

infinit, factorul de redresare rezultă :

√
2π
sin
m
U 2∗ 1+
2π
U sef −m m
D f = lim = lim =1
m → ∞ U smed −m m→ ∞ m π
∗√ 2∗U 2∗sin
π m

Dacă se analizează armonicele tensiunii redresate reiese că diferenţele

între mărimile Uef şi Umed sunt reprezentate de componentele armonice. De
aceea, rezultă că din punctul de vedere al lui factorului de formă numărul de
faze trebuie să fie cât mai mare pentru că astfel scade conţinutul de armonici al
tensiunii redresate. În consecinţă şi filtrele de netezire ar rezulta mai simple şi
ieftine pentru un acelaşi grad de pulsaţii.

c) Se defineşte factor de utilizare al transformatorului KT prin raportul

dintre puterea utilă transmisă sarcinii Pu şi puterea aparentă a acelui
înfăşurări secundare, S2.

m π
∗√ 2∗U 2∗sin ∗I s
Ps
KT= =
U smed∗I s
=
π m
=
√ 2∗√ m ∗sin π
S2 √ m∗U 2∗I s √ m∗U 2∗I s π m
 Se observă că factorul de utilizare al transformatorului este dependent
neliniar de numărul de faze m. Analizând rel. (3.12) factorul de utilizare al
transformatorului are valoarea optimă (cea mai apropiată de valoarea maximă)
pentru numărul de faze m=3, având în vedere că acesta nu poate fi decât un
număr întreg. Transformatoarele de alimentare deşi s-au considerat că sunt
alimentate de la tensiuni perfect sinusoidale, din cauza prezenţei elementelor
redresoare cu caracteristici pronunţat neliniare, lucrează cu curenţi nesinusoidali,
atât în primar cât şi în secundar. Redresorul este astfel o puternică sursă
deformantă pentru reţeaua de alimentare.

Forma şi valorile curenţilor din circuitul secundar depinde de natura

sarcinii. Se pot deosebi două cazuri limită.

Se va studia funcţionarea redresorului pentru următoarele situaţii particulare.

Ls → ∞ si R s=0

Curentul printr-o inductanţă nu se poate modifica brusc respectiv

tensiunea pe o capacitate nu se poate modifica instantaneu, tensiunea pe bobină
respectiv curentul prin capacitate fiind de forma :

L∗di L C∗duC
u L= , respectiv i C =
dt dt

Dacă în circuit nu există nici o inductanţă de comutaţie, care să se opună

comutării instantanee a curentului redresat între două faze care conduc în mod
succesiv, impulsurile de curent vor avea fronturi abrupte. Curentul prin sarcină
rezultă constant (figura 3.4).

Ls =0 si Rs =finit

Dacă avem o sarcină pur rezistivă, forma de variaţie a curentului de

sarcină coincide cu forma de variaţie a tensiunii de pe sarcină.
 3. Aplicație practică
Redresorul necomandat in semipunte pentru încărcarea
acumulatorilor cu schema de funcționare.

Redresorul necomandat în semipunte este unul dintre cele mai

simple tipuri de redresore. La crearea acestui redresor utilizăm 3 diode,
care să ne permită trecerea curentului electric într-o singură direcție, o
sursă de curent, care să furnizeze curent alternativ circuitului, un
transformator care să reducă sau să mărească tensiunea de curent
alternativ și un rezistor care să ne restricționeze fluxul de curent la un
anumit nivel.

Atunci când este aplicată o tensiune înaltă de curent alternativ,

transformatorul descrescător reduce această tensiune la o joasă tensiune.
Astfel, la înfășurarea secundară a transformatorului se produce o tensiune
joasă. Tensiunea joasă produsă la înfășurarea secundară a
transformatorului se numește tensiune secundară. Tensiunea de c.a. sau
semnalul de c.a. aplicat transformatorului nu este altceva decât un semnal
sau tensiune de intrare.

7. Schema de functionare a redresorului necomandat in semipunte

 Tensiunea joasă de c.a. produsă de transformator se aplică direct
diodelor. Atunci când diodei îi este aplicată o tensiune joasă de c.a., în
timpul semicercului semnalului, semnalul este dirijat înainte și permite
 curentul electric, în timp ce în timpul semicercului negativ dioda este
inversată și blochează curentul electric. Rezistorul plasat la ieșire consumă
curentul direct generat de diodă. Prin urmare, rezistența este cunoscută și
ca sarcină electrică. Tensiunea de ieșire sau curentul sunt măsurate pe
rezistența de sarcină RL.

Redresorul pozitiv cu jumătate de undă nu blochează complet

semicercurile negative. Permite o mică parte a semicercurilor negative sau
un curent negativ mic. Acest curent este produs de transportatorii
minoritari din diodă. Curentul produs de transportatorii minoritari este
foarte mic. Deci este neglijat.

4. Concluzie
Un redresor este cu atât mai bun cu cât panta caracteristicii externe este mai
mică, (tensiunea de sarcină în raport cu curentul de sarcină). Pentru obţinerea
pulsaţiilor cât mai mici în tensiunea redresată este recomandabil să fie crescut
numărul de faze m. Se constată din caracteristica de ieşire a redresorului că
pentru un sistem hexafazat valoarea medie a tensiunii redresate în gol este mai
mare decât valoare medie a tensiunii redresate pentru un sistem trifazat în gol.
Totuşi la valori mari ale curentului de sarcină se preferă sistemul trifazat,
deoarece panta de coborâre a tensiunii în raport cu curentul de sarcină este mai
mică.

Bibliografie
1. Florin Ionescu, Dan Floricău, Electronică de putere – convertoare statice,
Editura tehnică.
2. Arpad Kelemen, Maria Imecs, Electronică de putere, Editura didactică
București.
3. Doru Suciu, Electronică de putere – note de curs, Editura Târgu Mureș.
4. Viorel Popescu, Electronica de putere, Editura de Vest.
5. http://www.physics-and-radio-electronics.com/electronic-devices-and-
circuits/rectifier/halfwaverectifier.html
6. http://www.euedia.tuiasi.ro/lab_ep/ep_files/
Lucrarea_12_completata_img.pdf
7. http://ep.etc.tuiasi.ro/site/Electronica%20de%20Putere/carte_ep_vol1/
CAP.2%20REDR..pdf
8. http://www.infoelectronica.ro/date_upload/lucrari_m/IEAC5N.pdf
9. http://what-when-how.com/induction-motor/rectifiers-induction-motor/