1

1.1. REDRESOARE PERFORMANTE

1.1.1. REDRESOARE DUODECAFAZATE

1.1.1.1. Introducere

La puteri foarte mari, cum ar fi în cazul acŃionărilor electrice de mare putere şi liniile de
transport a energiei electrice in c.c., se utilizează conectarea în serie sau în paralel a două
redresoare trifazate. In acest fel se creează, pe de o parte, posibilitatea obŃinerii unor tensiuni şi
respectiv curenŃi foarte mari şi, pe de altă parte, îmbunătăŃirea performantelor energetice
(reducerea pulsaŃiilor tensiunii, a factorului total de distorsiune, a curentului în primarul
transformatorului şi creşterea factorului de putere global la intrare).
In ceea ce priveşte transmisia energiei electrice în c.c. (H.V.D.C.), aceasta devine atractiva
din punct de vedere economic, la puteri foarte mari şi distanŃă foarte marc (500 - 700 km). In
plus, îmbunătăŃirea stabilităŃii dinamice şi amortizarea rapidă a oscilaŃiilor sistemului, constituie
alte avantaje ale transmisiei în c.c.
Redresoarele cu 12 pulsuri se obŃin prin alimentarea a două punŃi trifazate cu sisteme de
tensiuni defazate cu 7π/6 radiani, tensiuni ce pot fi obŃinute simplu, de la un transformator având
primarul conectat în stea şi două secundare, unul în stea şi celălalt în triunghi.

1.1.1.2. Redresoare duodecafazate serie

Toate mărimile asociate secundarului in stea sunt notate cu indicelc ('), iar cele asociate
secundarului în triunghi, cu indicele (") (fig. 1.1). Aşa cum este cunoscut, sistemul de tensiuni
produs de secundarul in stea este in avans cu π/6 faŃă de sistemul de tensiuni produs de
secundarul in triunghi.
Se considera urmatoarele ipoteze:
- sarcina este o sursă de curent, ce asigura curentul mediu Id constant, independent de
unghiul de eomandă;
- bobina de filtrare este foarte mare (teoretic infinita), astfel incât curentul prin sarcina este
constant id≅ Id;
- cele două punŃi trifazate, sunt comandate cu acelaşi unghi α (comanda simetrică);

Fig. 1.1. Structura unui redresor duodecafazat serie

 2
- cele două secundare au numerele de spire pe fază astfel încât tensiunile produse de ele să
aibă valorile efective egale, ceea ce înseamnă că raportul numărului de spire este 3 ,
n
respectiv 2 ∆ = 3 deoarece in cazul redresorului alimentat de la secundarul in ∆
n 2Y
se redresează tensiunea de fază;
- se ia ea origine a timpului tensiunea uab rezultând expresiile:
'
u ab = 2U 2 sin ωt
2π
u bc' = 2U 2 sin(ωt − )
3
2π
u ca' = 2U 2 sin(ωt + )
3
π
''
u ab = 2U 2 sin(ωt − )
6
5π
u bc'' = 2U 2 sin(ωt − )
6
π
u ca'' = 2U 2 sin(ωt + )
2
In figura 1.3 a), b), c), d), e) sunt reprezentate formele ideale de unda, pentru cele două
punŃi trifazate
In ceea ce priveşte forma de unda a curentului pe o fază a secundarului in triunghi, se Ńine
seama că, la un moment dat, curentul constant Id parcurge cele trei faze conectate două în serie şi
in paralel cu cea de-a treia. Rezultă astfel ce, acest curent se distribuie 1/3 pe cele doua faze si
2/3 pe cea de-a treia. Aşa spre exemplu, când in conducŃie se afla elementele T5’’ si T6’’ schema
echivalenta este cea din fig. 1 .2a) si curentul este
1
ia'' = I d
3
iar când in conducŃie sunt tiristoarele T1" si T6". se obŃine schema echivalentă din fig.1.2.b) si
eurentul este:
2
ia'' = I d
3

b)

Fig. 1.2. Explicativă privind curentul pe o faza a secundarului conectat in ∆

Tensiunea redresata ud se obŃine ca sumă a tensiunilor redresate de cele două punŃi,

u d = u d' + u d''
Observând ca, in fiecare punte, comutaŃia are loc la mijlocul perioadei corespunzătoare
celeilalte punŃi (datorita defazajului de π/6 radiani intre tensiunile de alimentare), Rezulta ca se
obŃine o tensiune având perioada π/6 (fig. 1 .3 g).
Pe durata de π/6 radiani, când tiristoarele T1’, T6’, T1’’, T6’’ sunt in conducŃie, tensiunea
redresată este
 3

  π  π  π 
u d = 2U 2 sin ωt + sin  ωt −  = 2 2U 2 cos sin  ωt − 
  6  12  12 
rezultând ca valoarea efectiva a tensiunii ce se redresează este
π
U s = 2U 2 cos ≈ 1,93U 2
12

Fig. 1.3 Formele de unda idealizate ale redresorului duodecafazat serie: a)intervalele de
conducŃie ale tiristoarelor conectate la secundarul in stea; b)tensiunea redresata; c)curentul in
faza "a" a secundarului; d); e): f) aceleasi marimi pentru puntea conectata la secundarul în∆;
g)tensiunea redresata totala; h)curentul in faza “A” a primarului
 4

1.1.1.3. Redresoare duodecafazate paralel

Cuplarea, in paralel a celor doua punŃi trifazate se face printr-o bobina cu miez magnetic,
cu punct median (fig. 1.5). Conectarea directa nu este indicata din următoarele considerente :
- valorile instantanee ale tensiunilor la bornele celor doua punŃi nu sunt egale.
- datorita conducŃiei unilaterale, nu poate exista un curent de circulaŃie, care sa echilibreze
cele doua tensiuni si de aceea, rezulta pulsaŃii foarte mari ale curentului, făcând posibila
apariŃia regimului de curent întrerupt, chiar la sarcini mari.
Pentru a ilustra acest ultim aspect, se considera ca nu exista bobina de cuplare. Neglijând
rezistenŃele înfăşurărilor transformatorului si cele ale tiristoarelor aflate in conducŃie, schema
echivalenta intre doua comutaŃii, este cea din fig. 1.6. In aceasta intervin:
L’σ - inductivitatea de dispersie totala, raportata la secundarul conectat in stea;
L’’σ - inductivitatea de dispersie echivalenta, raportata la secundarul conectat in triunghi.

Fig. 1.5 Structura redresorului duodecafazat paralel

Fig. 1.6 Schema echivalenta a redresorului duodecafazat, paralel

Formele de unda ale redresorului duodecafazat paralel, daca se neglijează pulsaŃiile

curenŃilor prin cele doua punŃi, sunt, calitativ identice cu cele ale redresorului seric. DiferenŃele
cantitative sunt:
- tensiunea redresata este semisuma tensiunilor redresate de cele doua punŃi. deci, de doua
ori mai mica decât la redresorul seric;
- curentul prin fiecare punte este jumătate din curentul de sarcina.
Se mai fac următoarele precizări privind redresoarele duodecafazate:
- acestea pot funcŃiona in regim de invertor;
- in practica, unghiurile de comanda nu pot fi riguros egale, ceea ce determina inegalitatea
 5
valorilor medii ale tensiunilor redresate, aspect ce conduce, in cazul redresoarelor paralel,
la inegalitatea valorilor medii ale curenŃilor pe fiecare punte;
- dependenŃa puterilor activă si reactivă reprezintă cercuri cu centrul in originea sistemului
(Pd, Q).

1.1.1.4. Comanda asincrona a doua redresoare conectate in cascada

La puteri mari, daca determinante nu sunt pulsaŃiile tensiunii, se poate utiliza o schema
identica cu cea din fig 1.1. cu deosebirea ca, alimentarea celor doua punŃi se face de la sisteme de
tensiuni in faza (obŃinute de la acelaşi secundar sau de la doua secundare identice). In acest fel,
se obŃine un redresor cu şase pulsuri. dar avantajos din punct de vedere al puterii reactive
absorbite si al factorului de putere. Comanda celor doua punŃi se face nesimultan (asincron),
distingându-se doua regimuri de comanda si, implicit, de funcŃionare.
1. Tiristoarele punŃii notata cu indicele "prim" (fig. 1.1) sunt comandate in punctul de
comutaŃie naturala, iar cele ale punŃii notata cu indicele "secund" sunt comandate cu unghiuri
variabile in intervalul (0, αmax) unde αmax=5π/6.
2. Unghiul de comanda al punŃii notata cu indicele "secund", este menŃinut constant la
αmax=5π/6, iar cel al punŃii notata cu indicele "prim" se modifica intre 0 şi αmax.
Locurile geometrice ale puterilor activa si reactiva corespunzătoare celor dona regimuri
U I
sunt arce de cercuri de raze egale cu d 0 d , având centrele in punctele O’ si O’’.
2

Fig. 1.8 Dependenta puterii reactive medii, in funcŃie de puterea activa medie, la variaŃia
unghiurilor de comandă pentru redresorul in cascada comandat asincron

Este posibila conectarea in cascada a mai multor redresoare, care sa fie comandate
asincron. De asemenea, in funcŃie de donieniul de reglare impus tensiunii, se pot conecta in serie
diverse tipuri de redresoare {semicomandate, semicomandat-comandat sau necomandat-
comandat).

1.1.2. REDRESOARE CU FACTOR DE PUTERE UNITAR

Pentru a obŃine un factor de putere unitar în raport cu fundamentala, comanda

elementelor semiconductoare de putere se face simetric faŃă de punctele în care tensiunea este
maximă. Astfel intrarea în conducŃie se face cu o întârziere reglabilă α faŃă de punctul de
comutaŃie naturală, prin furnizarea unui impuls de comandă pe grila elementului semiconductor
de putere (ca la redresoarele cu comutaŃie naturală), iar blocarea se face în avans, cu acelaşi
unghi α, faŃă de următorul punct de comutaŃie naturală (stingere forŃată a elementului
semiconductor de putere).
Schemele de forŃă sunt similare cu cele prezentate la redresoarele cu comutaŃie naturală
cu observaŃia că în cazul utilizării tiristoarelor sunt necesare şi circuitele de stingere forŃată a
tiristorului. Se pot utiliza elemente semiconductoare comandate la care stingerea să se realizeze
printr-un impuls de comandă, caz în care circuitele de stingere nu mai sunt necesare.
 6
În fig.1.9 se prezintă schema simplificată a unui redresor monofazat în punte, iar în
fig.1.10 schema redresorului trifazat în punte.

Fig.1.9. Redresor monofazat în

punte Fig.1.10. Redresor trifazat în punte
Formele de undă sunt prezentate în fig.1.11 pentru redresorul monofazat cu factor de
putere unitar, iar în fig.1.12 pentru redresorul în punte trifazată.
Pentru redresorul monofazat, într-o perioadă a tensiunii redresate, se deosebesc mai multe
secvenŃe:

ωt∈(α, π-α):
 elementele T1 şi T2 se află în conducŃie:
 tensiunea redresată este us;
 curentul în secundarul transformatorului este Id;

ωt∈(π+α, 2π-α):
 elementele T3 şi T4 se află în conducŃie;
 tensiunea redresată este -us;
 curentul în secundarul transformatorului este -Id;

ωt∈(0,α) ∪ (π-α, π+α) ∪ (2π-α, 2π):
 tensiunea redresată este nulă;
 curentul în secundarul transformatorului este nul;
 pentru menŃinerea curentului de sarcină şi în acest interval, este necesară o diodă de
nul.

Fig.1. 11. Formele de undă pentru redresorul monofazat

cu factor de putere unitar
 7

Fig.1.12. Formele de undă pentru redresorul în punte trifazată

cu factor de putere unitar

În cazul redresorului trifazat, curentul de fază are fiecare alternanŃă formată din două
pulsuri simetrice faŃă de π/2 şi de lăŃime 2π/3-2α. Deoarece există intervale de timp când sunt
blocate toate elementele semiconductoare, pentru a se putea permite existenŃa curentului de
sarcină pe aceste intervale se prevede o diodă de nul.

1.1.3. REDRESOARE CU COMANDĂ PWM

Pentru a reduce conŃinutul de armonici superioare ale curentului de fază absorbit,

redresoarele pot fi comandate astfel încât curentul pe fază să aibă, pe fiecare alternanŃă, un
număr mare de pulsuri, de lăŃimi ce pot fi modificate prin comandă. Aceste tipuri de redresoare
se numesc redresoare cu comandă cu modulaŃie în lăŃime sau redresoare cu comandă PWM.
Schemele de forŃă ale redresoarelor sunt similare cu cele prezentate în fig. 1.9 şi 1.10.
Principiul modulaŃiei în lăŃime constă în determinarea momentelor de comutaŃie ale
elementelor prin compararea unuia sau mai multor semnale de comandă sinusoidale um, cu un
semnal de referinŃă, care de obicei este de formă triunghiulară, ut, şi care are frecvenŃa şi
amplitudinea mai mare decât semnalul sinusoidal.

1.1.3.1. Redresorul monofazat

Modulatia sinusoidală bilogică

Pentru redresorul monofazat în punte este necesar un singur semnal de comandă care are
frecvenŃa egală cu frecvenŃa semnalului sinusoidal de la intrarea redresorului. Semnalul de
referinŃă (triunghiular) este de frecvenŃă mult mai mare decât cel sinusoidal iar comanda
elementelor semiconductoare se realizează astfel:
 dacă ut<um sunt în conducŃie elementele semiconductoare T1 şi T2, celelalte fiind în
stare blocată;
 dacă ut>um sunt în conducŃie elementele semiconductoare T3 şi T4, iar T1 şi T2 sunt
blocate.
 8
În fig.1.13 se prezintă modul de comandă a elementelor semiconductoare de putere, forma
de undă a tensiunii redresate precum şi forma de undă a curentului absorbit din reŃeaua de curent
alternativ.

Fig. 1.13 ModulaŃia sinusoidala bilogica si forma de unda a curentului in

secundarul transformatorului, la redresorul monofazat in punte, cu factor
de putere unitar

Conform principiului modulaŃiei sinusoidale bilogice, fiecare element are, pe alternanŃa

corespunzătoare, starea data de modulaŃia sinusoidala, iar pe cealaltă alternanta, starea data de
modulatia bilogica (fig. 1.13). In acest fel, se asigura întotdeauna existenta curentului de sarcina.
Se observa ca, fiecare alternanŃă a curentului absorbit, conŃine si pulsuri pozitive si pulsuri
negative de curent, ceea ce determina. o valoare mare a factorului de distorsiune.

ModulaŃia sinusoidală trilogică

La modulaŃia trilogica, starea elementelor unei laturi este descrisa prin trei valori logice:
±1 , care au aceleaşi semnificaŃii ca şi la modulaŃia bilogică si "0", care înseamnă că ambele
elemente de pe ramura au aceeaşi stare (închise sau deschise).
Prin modulaŃie trilogică, forma de unda a curentului in secundarul transformatorului
conŃine, pe fiecare alternanta, numai pulsuri de aceeaşi polaritate si, in acelaşi timp, se creează
posibilitatea existentei in permanenŃă a curentului de sarcina, fără sa fie necesară dioda de nul.
O variantă a modulaŃiei trilogice este de a transfera rolul diodei de nul elementelor T2, si T3
Pentru aceasta, elementele T1, si T4 se comanda numai pe alternanŃa corespunzătoare, T3, se
comanda in opoziŃie cu T1 iar T2, in opoziŃie cu T4 (fig. 1.14).
 9

Fig. 1.14. Principiul modulaŃiei sinusoidale trilogice pentru redresorul monofazat in punte

1.1.3.2. Redresorul trifazat în punte

Principiul de comandă a elementelor semiconductoare este similar şi în cazul redresorului

trifazat, doar că sunt necesare trei semnale de comandă sinusoidale defazate între ele cu 2π/3 şi
un semnal de referinŃă comun care trebuie să conŃină în fiecare semiperioadă a semnalului
sinusoidal un număr impar de triunghiuri multiplu de trei. Rezultă că frecvenŃa semnalului de
referinŃă trebuie să aibă valoarea f t = 3(2k − 1)fm , unde fm este frecvenŃa semnalului de comandă.
În fig.5.40 se prezintă modul de comandă a elementelor semiconductoare de putere şi forma de
undă a tensiunii redresate pentru redresorul trifazat în punte.
Redresoarele cu factor de putere unitar şi cele cu comandă PWM elimină două dintre
dezavantajele majore ale redresoarelor cu comutaŃie naturală:
• factor de putere inductiv, dependent de unghiul de comandă;
• conŃinut mare de armonici superioare în curentul absorbit de la reŃea.
Redresoarele cu factor de putere unitar au factorul de putere global subunitar datorită
conŃinutului important de armonici superioare însă nu necesită putere reactivă. Redresoarele cu
comandă PWM, prin reducerea regimului deformant, prezintă un factor de putere global apropiat
de unu şi constituie soluŃia de viitor pentru acŃionările electrice în curent continuu.
 10

Fig. 1.15 Principiul modulaŃiei sinusoidale bilogice si curentul de faza in

cazul redresorului trifazat, in punte

1.2.3.4. Performantele redresorului trifazat PWM in punte cu factor de putere

unitar

Formele de unda relativ complicate ale curentilor prin elementele semiconductore ale
redresorului, curentului in secundaral transformatorului si tensiunii redresate fac ca determinarea
performantelor redresoarelor cu comanda PWM sa nu poata fi realizata pe cale analitica. In acest
scop, sc poate utiliza mediul MATLAB - SIMULINK, orientat pe blocuri, in care sc poatc
realiza modelul redresorului si simula functionarca acestuia.

Modelul SIMULINK

Conform prmcipiului modulatiei sinusoidale bilogice, modelul SIMULINK

al acestei comenzi (fig. 1.20) confine generatorul trifazat sinusoidal (blocul
"GTS"), ale carui iesiri sunt tensiunile de comanda de amplitudine reglabila si
frecventa 50 Hz si generatorul de semnal triunghiular (blocul "G_Tr"), ce
furnizeaza tensiunea de referinta, de amplitudine constanta (valoarea maxima a
 11
tensiunilor de comanda) si perioada reglabila.

a) b)
Fig. 1.20 Modelul SIMULINK al comenzii sinusoidale bilogice:
blocul masca -a); strucrura -b).

Variabilele logice xa, xb, xc, ce caracterizeaza modulatia bilogica prin starea elementelor
de pe cele trei faze, se obtin la iesirea blocurilor de tip "Relay switch" ("F_A", "F_B", "F_C"), a
caror sensibilitate impusa este de 0,00001.
Modelul SIMULINK al modulatiei trilogice (fig. 1.21) tine seama de legatura dintre
modulatia bilogica si cea trilogica. Cele trei iesiri (ya, yb, yc) descriu starea elementelor de pe
faze.
Avand ca intrari cele trei tensiuni de faza din secundaral transfomatorului de alimentare,
modelul redresoralui trifazat PWM (fig. 1.22) furnizeaza tensiunea redresata ud si variabila
logica, pe baza careia se pot determina performantele redresorului.

Fig.1.21.
 12

Fig.1.22
Pentru a obtine un factor de putere unitar pe fundamentala, pe fiecare faza a secundarului
transformatorului, tensiunea trebuie sa fie in faza cu fundamentala curentului. De aceea, faza initiala
a tensiunilor furnizate de blocul "GSTF" trebuie sa fie π/6.

Influenta numarului de pulsuri

Unul dintre indicii de perfmanta ai redresorului, ce caracterizeaza metoda de modulatie,
este factorul total de distorsiune a curentului in secundand transfimnatorului (FTD), definit ca
raportul dintre componenta de distorsiune a curentului ,si valoarea efectiva a acestuia.
Constatandu-se ca pentru un curent redresat bine filtrat, formele de unda ale curentilor de
faza sunt chiar formele de unda ale semnalelor Ya, Yb, Yo in unitati relative, marimea de baza
fiind valoarea medie a curentului de sarcina, FTD al curentului de faza este acelasi cu cel al
senmalui ya.
 13

Fig. 1.25 Infiuenta numarului de pulsuri si a fma asupra FTD in secundarul tmnsfomaatorului
pentru: fma=l - linie punctata a); fma=0,75 - linie continaa a); fma=0,5 - linie punctata b); fma=0,25
- linie continua b)

Numarul de pulsuri pe o altemanta a curentului in secundarul transformatorului, identic

ca valoare cu facctorul de modulare in frecvcnta cste dar de rclaltia
n= fmf= ft/f= 3(2k - 1) k ∈N*' (1.77)
Gasirea unui optim este importanta intrucat o valoare mica a accstuia determina o
solicitare mare in secundarul tmnsformatorului, iar o valoare mare duce la suprasolicitarea din
punct de vedere energetic (pierderi mari) a clementelor semiconductoare.
Dependenta FTD dc numarul de pulsuri (fig. 1.25) arata ca, la acelasi numar dc pulsuri,
FTD creste cu scaderea factorului de modulatic in amplitudinc. De ascmenea, la acelasi factor de
modulatie in amplitudinc, FTD scadc cu createrea nmnarului de pulsuri numai pang la n = 15,
dupa care ramane pratic constant. De aceea, din punctul de vedere al FTD, un numar de 15
pulsuri pe altemanta estc suficient.
Analiza spectrului de armonici al curentului de faza arata ca nu exista armonici de ordin
 14
par si multiplu de 3 si ca armonicile existente sunt grupate in familii. Ordinul armonicilor in
fiecare familie respecta expresia i fmf±k, in care i este indexul familiei, iar k =1,2, 3 ...(k ≠ 3j) este
par pentru i impar si invers (fig. 1.26).

Fig. 1.26 Spectrul de armonici al curentului in sccundarul transfomatorului pentrufmf:=21 si

fma=l
Rezulta ca, pentru a deplasa la frecvente cat mai mari primele armonici superioare
semnificative, este indicata flosirea unui fmf mare. Avantajul deplasarii spectrului de armonici
spre frecvente inalte este ilustrt de necesitatile de filtrare a elementului absorbit din retea. Astfel,
pentru un redresor alimentat la tensiunea efectiva de 220V si un curent de sarcina de 40A, se
obtin urmatoarele rczultate:
• daca fmf= 33, valoarea minima a FTD cste de 0,02 si se obtine pentru filtrul de retea L=

0,01H si C=50µF

• daca fmf= 69, valoarea minima a FTD cste de 0,007 si se obtine pentru filtrul de retea L=

0,01H si C=25µF

• daca fmf= 99, valoarea minima a FTD cste de 0,004 si se obtine pentru filtrul de retea L=

0,01H si C=16.6µF

In cazul comenzii in faza, pentru α=60°, se poate obtine o reduccre a FTD de la 0,3 (fara filtru)
la 0,056 daca se utilizeaza un filtru avand L= 0,01H si C=200µF si la 0,045 pentru L= 0,01H si
C=300µF
Se remarca valoarea mult mai mdusa a FTD al curentului absorbit din retea in cazul comenzii
PWM comparativ cu comanda in faza si necesitatea utilizarii unui condensator de filtrare cu atat
 15
mai mic, cu cat numarul de pulsuri este mai mare.
Numaml maxim de pulsuri ce poate fi considerat este limitat de perfimnantele elementelor
semiconductoare complet comandate din strucmra redresorului, in special de timpul de
comutatie.

Dependenta tensiunii medii redresate de tensiunea de comanda

Tensiunea redresata fiind periodica cu perioada T = 1/6f, valoarea medic a accsteia se

detemina prin simularea functionarii pe aceasta perioada, utilizand modclul dm fig. 1.27, in care
blocurile integrator si multiplicator corespund relatiei dc definitie a valorii medii.
Reprezentarile grafice din fig. 1.28 indica o crestere practic liniara a tensiunii redresate cu
tensiunea de comanda, lucru favorabil functionarii in circuit inchis. Acest lucru este cu atat mai
evident, cu cat numarul de pulsuri este mai mare.

Fig.1.27

Fig.1.28